MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 263/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 263         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 7 aprilie 2016

 

SUMAR

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

390/3.583. - Ordin al ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice privind aprobarea Metodologiei pentru desfăşurarea concursului de rezidenţial sesiunea 22 mai 2016 pentru locurile şi posturile rămase neocupate pentru domeniul medicină în sesiunea 15 noiembrie 2015

 

ACTE ALE AUTORITĂTII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

10. - Ordin pentru modificarea Metodologiei de stabilire a compensaţiilor băneşti între utilizatorii racordaţi în etape diferitei prin instalaţie comună, la reţele electrice de interes public, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 180/2015

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

Decizia nr. 2 din 15 februarie 2016 (Completul competent să judece recursul în interesul legii)

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

Nr. 390 din 29 martie 2016

Nr. 3.583 din 5 aprilie 2016

 

ORDIN

privind aprobarea Metodologiei pentru desfăşurarea concursului de rezidenţiat sesiunea 22 mai 2016 pentru locurile şi posturile rămase neocupate pentru domeniul medicină în sesiunea 15 noiembrie 2015

 

Văzând Referatul de aprobare nr. ACP 3.048 din 28 martie 2016 al Direcţiei generale resurse umane, juridic şi contencios din cadrul Ministerului Sănătăţii,

având în vedere prevederile art. 18 din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu completările ulterioare,

în temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 13 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 44/2016 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice,

ministrul sănătăţii şi ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice emit următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Metodologia pentru desfăşurarea concursului de rezidenţial sesiunea 22 mai 2016 pentru locurile şi posturile rămase neocupate pentru domeniul medicină în sesiunea 15 noiembrie 2015, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Direcţia generală resurse umane, juridic şi contencios, celelalte direcţii implicate din cadrul Ministerului Sănătăţii, precum şi Universitatea de Medicină şi Farmacie Târgu Mureş vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătăţii,

p. Ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice,

Patriciu-Andrei Achimaş-Cadariu

Gigei Paraschiv,

 

secretar de stat

 

ANEXĂ

 

METODOLOGIE

pentru desfăşurarea concursului de rezidenţiat sesiunea 22 mai 2016 pentru locurile şi posturile rămase neocupate pentru domeniul medicină în sesiunea 15 noiembrie 2015

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - (1) Ministerul Sănătăţii organizează la data de 22 mai 2016 concurs de intrare în rezidenţiat pentru domeniul medicină pentru posturile şi pe locurile rămase neocupate în sesiunea 15 noiembrie 2015.

(2) Concursul se desfăşoară numai în Centrul universitar Târgu Mureş, care poartă întreaga responsabilitate pentru organizarea şi desfăşurarea concursului, alcătuirea clasificărilor şi alegerea locurilor

(3) în cazul constatării unor încălcări flagrante ale prezentei metodologii sau în ceea ce priveşte vicierea rezultatelor de concurs, Ministerul Sănătăţii îşi rezervă dreptul de a anula rezultatele concursului, situaţie în care concursul va fi reluat în acelaşi centru, pe cheltuiala Universităţii de Medicină şi Farmacie Târgu Mureş.

Art. 2. - (1) Unităţile şi specialităţile pentru care se organizează rezidenţiat pe post sunt aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii.

(2) Cifra de şcolarizare pe domenii şi specialităţi este aprobată prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.

Art. 3. - (1) Pentru organizarea concursului de rezidenţiat este desemnată o comisie centrală de rezidenţiat, formată din reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, ai Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi ai universităţilor de medicină şi farmacie din România, aprobată prin ordin comun al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice şi al ministrului sănătăţii.

(2) Rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie Târgu Mureş aprobă prin decizie constituirea Comisiei locale de concurs pentru Centrul universitar Târgu Mureş.

Art. 4. - (1) Concursul se desfăşoară sub formă de test-grilă cu 200 de întrebări, pe o durată de 4 ore,

(2) Punctajul minim de promovare reprezintă 60% din punctajul maxim realizat la cele 200 de întrebări pentru fiecare domeniu.

(3) Ocuparea locurilor/posturilor în specialitate se face în ordinea punctajului de promovare obţinut, în limita locurilor/posturilor publicate, alcătuindu-se o singură clasificare pe domeniu.

(4) Medicii care devin rezidenţi pe locuri încheie un contract individual de muncă pe perioadă determinată, egală cu durata rezidenţiatului, cu unitatea sanitară la care au fost repartizate locurile pentru rezidenţiat.

(5) Medicii care devin rezidenţi pe post încheie contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată cu unitatea sanitară publică ce a publicat postul respectiv, cu respectarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu completările ulterioare.

(6) Candidaţii cetăţeni de origine etnică română cu domiciliul stabil în străinătate, posesori ai diplomei de medic obţinute în România ori într-un alt stat membru al Uniunii Europene, susţin concursul în aceleaşi condiţii precum cetăţenii români, însă concurează pe locurile publicate de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, care va distribui aceste locuri pe centrele universitare.

Art. 5. - Rezidenţii au obligaţia să efectueze pregătirea şi să susţină examenul de specialist în specialitatea pentru care au optat în maximum 5 ani de la data încheierii programului de pregătire.

Art. 6. - În baza prevederilor art. 35 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, rezidenţii pot efectua cumul de funcţii numai în condiţiile respectării integrale a curriculei şi a programului de pregătire stabilit pentru toţi rezidenţii în cursul dimineţii.

Art. 7. - Informaţiile generale importante despre concursul de rezidenţiat sunt făcute publice prin presă, radio, tv, iar cele de detaliu, pe paginile de internet ale universităţilor de medicină şi farmacie din România, prin publicare în ziarul „Viaţa medicală”, precum şi prin internet, la adresa rezidentiat.ms.ro

 

CAPITOLUL II

Tematică, bibliografie, întrebări

 

Art. 8. - Tematica concursului de rezidenţiat şi bibliografia aferentă sunt avizate de către Colegiul Medicilor din România, sunt aprobate de către ministrul sănătăţii şi au fost publicate în ziarul „Viaţa medicală” nr. 16 din 20 aprilie 2012. Tematica (inclusiv erata din anul 2013) poate fi accesată pe pagina de internet rezidentiat.ms.ro şi pe paginile de internet ale universităţilor de medicină şi farmacie din România.

Art. 9. - (1) Setul de întrebări este creat de un grup de lucru, aflat într-un sediu securizat. Coordonatorul grupului de lucru este desemnat de către preşedintele comisiei locale de rezidenţiat din centrul universitar respectiv, iar numele lui este făcut public doar după închiderea concursului.

(2) Coordonatorul grupului de lucru răspunde de corectitudinea formulării întrebării, de alegerea răspunsurilor corecte, de păstrarea secretului întrebării şi răspunsului corect, precum şi de răspunsul la contestaţii. Acesta semnează pentru setul de întrebări formulate de către grupul de lucru respectiv.

(3) Coordonatorul grupului de lucru dă avizul „bun de tipar” pentru multiplicarea caietelor cu întrebări.

 

CAPITOLUL III

Înscrierea candidaţilor

 

Art. 10. - (1) La concurs se pot prezenta:

a) candidaţii posesori ai unei diplome de licenţă în profil medico-farmaceutic uman sau o diplomă echivalentă cu aceasta;

b) rezidenţii aflaţi în pregătire, cu respectarea prevederilor art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu completările ulterioare;

c) specialiştii care doresc să efectueze pregătire într-o altă specialitate, cu respectarea prevederilor legale, privitor la obţinerea celei de a două specialităţi. Specialiştii care au efectuat programul de pregătire prin rezidenţiat, forma pe post, pot obţine a două specialitate după îndeplinirea condiţiei din actul adiţional încheiat la contractul de muncă;

d) candidaţii care îndeplinesc condiţiile privind cetăţenia stabilite de Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi au diplomă de licenţă în profil medico-farmaceutic uman sau o diplomă echivalentă cu aceasta.

(2) Toţi candidaţii trebuie să fie apţi din punct de vedere medical (fizic şi neuropsihic) pentru exercitarea activităţii în domeniul pentru care candidează.

Art. 11. - Pentru candidaţi medici specialişti, formarea în a două specialitate se poate obţine numai în regim cu taxă. Taxa anuală pentru pregătirea într-o nouă specialitate, obţinută prin concurs de rezidenţiat, este aceeaşi cu cea prevăzută pentru a două specialitate fără concurs de rezidenţiat.

Art. 12. - (1) înscrierile pentru concurs se fac prin direcţiile de sănătate publică, în perioada 11 aprilie 2016-23 aprilie 2016 inclusiv, până la ora 15,00.

(2) Publicaţia de concurs va cuprinde:

a) data, ora şi locul desfăşurării concursului;

b) condiţiile generale de participare la concurs;

c) locul şi perioada de înscriere;

d) numărul de locuri scoase la concurs pe specialităţi şi centre de pregătire;

e) lista posturilor scoase la concurs cu distribuţia acestora pe centre universitare;

f) alte informaţii generale de interes pentru candidaţi.

(3) Candidaţii cetăţeni de origine etnică română cu domiciliul stabil în străinătate, posesori ai diplomei de medic obţinute în România ori într-un alt stat membru al Uniunii Europene, se înscriu la concurs pentru locurile Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, prin Universitatea de Medicină şi Farmacie Târgu Mureş. În condiţii similare celorlalţi candidaţi şi cu respectarea prevederilor publicaţiei de concurs,

Art. 13. - (1) Dosarul de înscriere al candidatului va conţine următoarele documente:

a) cererea de înscriere la concurs, în care se vor menţiona:

- numele candidatului, iniţiala/iniţialele tatălui, precum şi toate prenumele candidatului înscrise în buletinul, cartea de identitate sau paşaportul cu care se va legitima la intrarea în sală, aflate în termen de valabilitate;

- candidaţii vor menţiona în cererea de înscriere şi acordul pentru folosirea numelui şi pentru afişarea rezultatului pe internet;

b) xerocopia buletinului, cărţii de identitate sau a paşaportului (paginile din care reies numele şi prenumele candidatului, precum şi data naşterii);

c) copia legalizată a diplomei de licenţă de medic, stomatolog (medic dentist) sau farmacist. Absolvenţii promoţiei 2015 pot prezenta, până la eliberarea diplomei de licenţă, adeverinţă privind promovarea examenului de licenţă;

d) adeverinţa eliberată de unitatea în care este încadrat, din care să reiasă specialitatea în care este confirmat şi tipul contractului individual de muncă, numai pentru rezidenţi şi specialişti;

e) certificatul medical privind starea de sănătate, eliberat de unitatea sanitară teritorială desemnată de direcţia de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti, în care se precizează că este apt/inapt din punct de vedere medical (fizic şi neuropsihic) pentru exercitarea activităţii în domeniul pentru care candidează;

f) copia legalizată a actelor doveditoare (certificat de căsătorie etc.) prin care şi-a schimbat numele faţă de numele înscris în diploma de licenţă, dacă este cazul;

g) chitanţa de plată a taxei de concurs. Taxa de concurs este stabilită de Ministerul Sănătăţii şi se achită în contul ministerului care va fi indicat prin publicaţia de concurs.

(2) Un candidat poate depune un singur dosar de concurs.

Art. 14. - După verificarea documentelor depuse în vederea respectării condiţiilor de participare pentru fiecare candidat, direcţiile de sănătate publică, respectiv ministerele cu reţea sanitară proprie vor completa on-line, la adresa http://examene.meddb.ro, lista nominală cu candidaţii înscrişi, care cuprinde următoarele rubrici:

 

Nr. crt.

DSP

Numele, iniţiala tatălui, prenumele

Promoţia

UMF

absolvită

Loc actual de muncă

Nr. chitanţă de plată a taxei de concurs

CNP

Observaţii privind starea de sănătate

Acordul pentru folosirea numelui pe internet

Funcţia

Unitatea

 

Legendă:

a) DSP - direcţia de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti (se foloseşte indicativul auto; de exemplu: BZ pentru Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Buzău, B pentru Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti).

b) Locul actual de muncă - pentru cei neîncadraţi se trece „FP” în rubrica „Unitatea”, iar rubrica „Funcţia” se lasă necompletată.

c) Observaţii privind starea de sănătate - se completează numai cu „Apt” sau „Inapt”.

d) Acordul pentru folosirea numelui pe internet - se va completa „DA” sau „NU”, după caz.

 

NOTĂ:

Codul numeric personal (CNP) se va utiliza strict pentru validarea înscrierilor. Se interzice publicarea listelor care să conţină CNP.

Art. 15. - (1) Direcţiile de sănătate publică judeţene, Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti, respectiv ministerele cu reţea sanitară proprie, după centralizarea şi verificarea tabelelor cu candidaţii înscrişi, redactează, în ordine alfabetică, lista finală cu candidaţii înscrişi la concurs, pe care o vor comunica Ministerului Sănătăţii în cel mult două zile lucrătoare de la încheierea înscrierilor.

(2) Ministerul Sănătăţii va centraliza listele cu candidaţii şi până la data de 29 aprilie 2016 va comunica Universităţii de Medicină şi Farmacie numărul de candidaţi, urmând ca până la data de 4 mai 2016 să transmită în format electronic listele nominale ale candidaţilor.

(3) Listele cu candidaţii admişi în concurs se vor afişa pe site-ul rezidentiat.ms.ro la data de 9 mai 2016.

(4) Repartizarea candidaţilor pe săli se face de către Universitatea de Medicină şi Farmacie Târgu Mureş.

(5) La data de 18 mai 2016, candidaţii pot afla sala şi ora începerii probei de concurs vizitând pagina de internet a Universităţii de Medicină şi Farmacie Târgu Mureş sau site-ul rezidentiat.ms.ro

(6) Cu cel puţin 24 de ore înainte de concurs, la fiecare sală se afişează lista candidaţilor repartizaţi în sala respectivă.

(7) Candidaţii ale căror dosare de înscriere au fost admise, dar în ziua concursului sunt declaraţi absenţi în sălile de concurs nu vor beneficia de returnarea taxei achitate pentru concurs. Beneficiază de returnarea taxei achitate pentru concurs doar candidaţii ai căror dosare de înscriere sunt respinse.

 

CAPITOLUL IV

Desfăşurarea concursului

 

Art. 16. - (1) Concursul se desfăşoară în ziua de duminică, 22 mai 2016.

(2) în dimineaţa zilei de concurs, la ora 7,30, şeful de sală şi supraveghetorii lipesc în dreptul fiecărui loc din sală o legitimaţie de bancă cu numărul de ordine al candidatului respectiv, număr corespunzător cu cel aflat în listele candidaţilor.

(3) începând cu ora 8,30, candidaţii pot intra în sala în care au fost repartizaţi. La intrare se legitimează în faţa şefului de sală cu buletinul/cartea de identitate sau paşaportul, documente ce trebuie să fie în termen de valabilitate. Cei fără un astfel de document valabil nu sunt primiţi în sala de concurs.

Art. 17. - (1) Candidaţii sunt aşezaţi în sală în ordine alfabetică, conform listelor finale afişate, cu excepţia perechilor soţ-soţie, fraţi-surori, care au obligaţia, sub sancţiunea anulării lucrării şi eliminării din concurs, să semnaleze şefului de sală aceste situaţii, pentru a putea fi aşezaţi separat. Candidaţii aflaţi în sală pot declara, sub semnătură, situaţiile menţionate mai sus. Fiecare candidat se aşază la locul indicat prin legitimaţia de bancă. Candidaţii ocupă numai locurile indicate de organizatori şi nu au voie să le schimbe între ei, în cazul în care locul desemnat iniţial nu este corespunzător, candidatul poate fi mutat pe un loc disponibil, dar numai la indicaţia şefului de sală.

(2) Candidaţii sunt aşezaţi în sală în aşa fel încât să rămână cel puţin un loc liber între 2 candidaţi.

(3) în prezenţa candidaţilor, şefii de sală citesc instrucţiunile privind modul de desfăşurare a concursului.

Art. 18. - (1) începând cu ora 9,00 candidaţilor li se împart grilele pentru răspuns şi câte o carioca neagră pentru completarea grilei (atât pentru completarea răspunsurilor considerate corecte, cât şi pentru completarea datelor de identitate). Cele 4 tipuri de grile pentru răspuns se împart după algoritmul următor:

a) rândul 1 primeşte grile tip A şi B, conform următoarei scheme: A- B- A-B- A-B - etc.;

b) rândul 2 primeşte grile tip C şi D, conform următoarei scheme: C - D - C - D - C - D - etc.;

c) rândul 3 primeşte grile tip A şi B, conform următoarei scheme: B - A- B - A- B - A - etc.;

d) rândul 4 primeşte grile tip C şi D, conform următoarei scheme: D - C - D - C - D - C - etc.;

e) începând cu rândul 5 se repetă schema de mai sus (rândul 5 = rândul 1, rândul 6 = rândul 2 etc.) până ce toţi candidaţii vor primi o grilă de răspuns.

(2) Se procedează la verificarea de către fiecare candidat a grilei, pentru a se identifica eventualele greşeli de tipărire, caz în care grila respectivă este înlocuită. Fiecare candidat completează apoi datele personale în spaţiul special de pe grilă, cu litere majuscule.

(3) Şeful de sală şi supraveghetorii verifică corectitudinea datelor înscrise, confruntându-le cu actul de identitate al candidatului şi cu legitimaţia de bancă. După această operaţiune, actul de identitate al fiecărui candidat rămâne pe bancă pe toată durata probei scrise. Candidaţii poartă întreaga responsabilitate asupra datelor personale înscrise pe grilă.

(4) Sacii sigilaţi conţinând caietele cu întrebări sunt aduşi la săli în jurul orei 9,30. Integritatea acestor saci este constatată de şeful de sală şi de 3 candidaţi din sala respectivă. La ora 10,00 se desigilează sacii în toate sălile de concurs din toate centrele universitare. Li se împart apoi candidaţilor caietele cu întrebări, ţinându-se cont de tipul de grilă primit anterior. Din momentul în care în sala de concurs a fost distribuit ultimul caiet începe măsurarea timpului de concurs, care este de 4 ore. Şeful de sală notează la loc vizibil (fie prin scriere pe tablă, fie pe o hârtie, care este afişată) şi informează candidaţii despre ora de începere şi ora de terminare a concursului.

(5) Fiecare candidat verifică caietul cu întrebări, fiind schimbate caietele cu greşeli de tipărire, precum şi corespondenţa dintre caietul cu întrebări şi tipul de grilă primit anterior.

(6) întreaga responsabilitate asupra corespondenţei dintre tipul de grilă şi cel al caietului cu întrebări revine candidatului.

(7) Candidaţii care nu sunt prezenţi în sală în momentul deschiderii sacilor cu caietele cu întrebări (ora 10,00) nu mai au acces în sala de concurs.

(8) în timpul concursului candidaţii nu au voie să consulte niciun fel de materiale, să discute cu ceilalţi candidaţi, să copieze sau să aibă asupra lor aparatură electronică de comunicare. Materialele documentare sunt depozitate într-un colţ al sălii, unde candidaţii nu au acces până la terminarea concursului. Tot aici se vor depozita şi telefoanele mobile, închise pe toată durata probei de concurs.

(9) La terminarea concursului candidaţii predau şefului de sală, sub semnătură, grila de răspuns. Caietul cu întrebări rămâne în posesia candidaţilor, cu excepţia celor care, din indiferent ce motiv, părăsesc sala în primele 3 ore de concurs.

(10) Candidaţii absenţi şi cei care se retrag din concurs sunt menţionaţi ca atare în procesul-verbal (nominal). Cei care se retrag predau grila de răspuns şi caietul cu întrebări, sub semnătură, şi pot părăsi sala doar după expirarea primelor 30 de minute de la începerea concursului. Şeful de sală scrie pe grila lor „Retras din concurs”. Aceste grile sunt preluate, constituind documente pe baza cărora, în lista finală, pentru candidatul care s-a retras, se face menţiunea „Retras din concurs”. După părăsirea sălii, niciunui candidat nu îi este permisă revenirea (pe perioada desfăşurării probei) pentru niciun motiv, cu excepţia situaţiei în care un candidat are necesităţi fiziologice, caz în care este însoţit de 2 supraveghetori şi poate lipsi din sală maximum 10 minute. Timpul absenţei din sală nu prelungeşte durata probei pentru candidatul respectiv.

(11) Grilele de răspuns bune de corectat se predau de către candidaţi, sub semnătură, şefului de sală. Corectura acestor grile se face în mod electronic, în sala de concurs, în prezenţa autorului şi a încă 2 candidaţi din sala respectivă, care vor fi nominalizaţi în procesul-verbal al sălii şi care vor semna pe acesta şi pe grilele candidaţilor, După anunţarea punctajului tuturor candidaţilor din sala respectivă, şeful de sală, în prezenţa a 3 candidaţi, ambalează şi sigilează plicul cu grilele corectate şi unităţile de memorie externă (memory stick). Pe durata corectării lucrărilor candidaţii rămân pe locurile stabilite la intrarea în sală.

(12) Grilele de răspuns cu menţiunea „Retras din concurs” se ambalează separat.

(13) Grilele de răspuns greşite şi cele nefolosite sunt ambalate separat şi poartă menţiunea „Anulat”.

(14) Pe fiecare plic cu grile (grile corectate, grile cu menţiunea „Retras din concurs” şi grile „Anulat*) se menţionează sala, numărul de candidaţi, numărul de grile corectate, respectiv „Retras din concurs”, .Anulat”.

(15) Şefii de sală completează un proces-verbal privind numărul de candidaţi înscrişi, candidaţi prezenţi, grile de răspuns, caiete cu întrebări şi unităţile de memorie externă (memory stick) returnate. Procesele-verbale sunt semnate de şefii de sală, supraveghetori şi 3 candidaţi.

(16) Coletele şi procesele-verbale sunt puse în saci, care sunt sigilaţi la rândul lor şi predaţi reprezentanţilor comisiei locale de rezidenţiat. Pentru sigilare se folosesc cleşti speciali, care se găsesc la reprezentantul desemnat de comisia locală de rezidenţiat, răspunzător de locaţia respectivă de concurs.

(17) Sacii sunt transportaţi la sediul comisiei locale de rezidenţiat. Camerele în care se depozitează sacii sunt sigilate de preşedintele comisiei locale de rezidenţiat şi sunt asigurate prin pază permanentă.

 

CAPITOLUL V

Clasificarea candidaţilor

 

Art. 19. - (1) Preşedintele comisiei locale de rezidenţiat împreună cu colectivul care a alcătuit întrebările de concurs sunt prezenţi în ziua concursului, începând cu ora 11,00, la sediul comisiei.

(2) Grilele cu răspunsuri sunt multiplicate în prezenţa membrilor comisiei locale de rezidenţiat şi sunt transmise în săli prin delegaţi însoţiţi de personal de pază (2-3 persoane pentru fiecare corp de clădire), în plicuri sigilate. Plicul este înmânat şefului de sală de către delegaţi la expirarea celor 4 ore de concurs şi după predarea de către candidaţi a grilelor pentru corectat.

Art. 20. - (1) Eventualele contestaţii privind răspunsurile corecte sunt depuse de candidaţi în termen de 24 de ore din momentul transmiterii grilelor în sălile de concurs. Contestaţiile se depun la sediul comisiei locale de concurs stabilit de către universitatea de medicină şi farmacie organizatoare.

(2) Comisia locală de rezidenţiat analizează şi comunică răspunsurile corecte rămase definitive, în termen de 48 de ore de la expirarea termenului de depunere a contestaţiilor. Comunicarea grilei corecte rămase definitivă se face prin publicarea pe pagina de internet a universităţii de medicină şi farmacie şi prin afişarea la sediul comisiei locale de concurs şi constituie răspuns la contestaţiile primite

(3) în urma analizării contestaţiilor şi stabilirii grilei corecte rămase definitivă, punctajele comunicate în săli pot suferi modificări.

(4) Dacă în urma contestării întrebărilor comisia apreciază că există întrebări care prezintă vicii de formulare, aceste întrebări sunt anulate (hotărârea luată urmând a fi consemnată într-un proces-verbal semnat de responsabilul grupului de lucru). Anularea întrebărilor duce la anularea punctelor acordate la întrebările respective, pentru toţi candidaţii.

Art. 21. - (1) Prelucrarea rezultatelor stabilite în urma aplicării grilei corecte rămase definitivă se face de către o comisie de specialişti propuşi de comisia locală de rezidenţiat şi desemnaţi de rector. Membrii acestei comisii nu au voie Să introducă sau să scoată în/din sala respectivă niciun fel de material. În sala respectivă nu au acces decât persoanele care formează comisia menţionată.

(2) Grila corectă rămasă definitivă este aplicată tuturor candidaţilor de la domeniul respectiv, indiferent dacă au contestat sau nu grila cu răspunsuri anunţată în sălile de concurs.

Art. 22. - Înainte de alcătuirea clasificărilor, comisia desemnată la art. 21 alin. (1) procedează la desfacerea sacilor şi (a verificarea conţinutului fiecărui colet, semnalând într-un proces-verbal eventualele neconcordanţe.

Art. 23. - (1) Clasificarea rezultă prin unificarea electronică a rezultatelor stabilite în urma aplicării grilei corecte rămase definitivă.

(2) Universitatea de Medicină şi Farmacie Târgu Mureş are obligaţia de a transmite, în format electronic, Ministerului Sănătăţii, cu cel puţin 24 de ore înainte de afişare, clasificarea definitivă, în vederea emiterii ordinului ministrului sănătăţii de confirmare a rezultatelor.

 

CAPITOLUL VI

Rezultate.Alegerea postului sau a locului în specialitate şi a centrelor de pregătire

 

Art. 24. - (1) Data afişării clasificării este anunţată în timp util prin mass-media şi pe pagina de internet a Universităţii de Medicină şi Farmacie Târgu Mureş şi pe site-ul rezidentiat.ms.ro

(2) Clasificarea candidaţilor, data şi locul alegerii locurilor/posturilor în specialitate şi a centrelor de pregătire pot fi accesate pe pagina de internet a Universităţii de Medicină şi Farmacie Târgu Mureş şi pe site-ul rezidentiat.ms.ro

Art. 25. - Alegerea locurilor/posturilor în specialitate şi a centrelor de pregătire se face la o dată stabilită de comun acord între Ministerul Sănătăţii şi Universitatea de Medicină şi Farmacie Târgu Mureş, în intervalul orar 9,00-21,00. Candidaţii se vor prezenta în centrul universitar unde au susţinut concursul de rezidenţiat. Dacă repartiţia nu se finalizează în prima zi, va continua în ziua următoare, în acelaşi interval orar, iar locurile şi posturile rămase disponibile se vor afişa pe pagina de internet la sfârşitul primei zile de repartiţie. În urma alegerii locului/postului şi a centrului de pregătire în specialitate se vor înainta Ministerului Sănătăţii listele nominale, inclusiv în format electronic, privind locurile/posturile, specialităţile şi centrele alese şi procesele-verbale ale sesiunii de alegeri (cu semnăturile candidaţilor), în termen de 3 zile lucrătoare.

Art. 26. - (1) Candidaţii sau împuterniciţii acestora care nu sunt prezenţi la data, ora şi locul fixate pentru alegerea postului ori a locului în specialitate şi a centrului de pregătire pierd drepturile conferite de concurs.

(2) Candidaţii care deţin un titlu de specialist şi aleg loc/post au obligaţia ca în termen de 15 zile de la data încheierii contractului individual de muncă pe durată determinată sau nedeterminată, după caz, să depună la Ministerul Sănătăţii angajamentul de plată pentru cea de a două specialitate, Plata taxei se face în lei, anual, în două tranşe semestriale egale, în termen de maximum 60 de zile calendaristice de la începutul semestrului. Neplata taxei în condiţiile stipulate în angajamentul de plată atrage excluderea definitivă din programul de pregătire.

(3) Candidaţii prevăzuţi la alin. (2) nu pot alege loc/post în specialitatea în care sunt deja confirmaţi prin ordin al ministrului sănătăţii.

(4) Candidaţii care obţin punctajul minim prevăzut la art. 4 alin. (2) şi renunţă la alegerea unui loc sau post, precum şi cei care se clasează în afara numărului de locuri/posturi publicate la concurs sunt declaraţi respinşi.

(5) Locurile şi posturile rămase neocupate în urma finalizării alegerilor vor putea fi ocupate numai printr-un alt concurs de rezidenţiat.

 

CAPITOLUL VII

Exemplificări privind tipurile de întrebări şi modul de punctare

 

Art. 27. - Caietele de concurs au un număr de 200 de întrebări pentru fiecare domeniu Toate întrebările de concurs sunt elaborate de comisiile de specialişti stabilite de comisiile locale de rezidenţiat şi sunt diferite de cele deja publicate.

Art. 28. - (1) Cele 200 de întrebări de concurs sunt de două tipuri, astfel:

a) 25% din total sunt întrebări tip complement simplu, cu un singur răspuns corect posibil din 5; se notează fiecare întrebare cu răspuns corect cu 4 puncte; dacă la aceste întrebări candidaţii marchează mai mult sau mai puţin de un răspuns corect, întrebarea se anulează (punctaj 0);

b) 75% din total sunt întrebări tip complement multiplu cu 2-4 răspunsuri corecte; fiecare întrebare cu răspunsuri corecte este notată cu 5 puncte; dacă la aceste întrebări candidatul marchează mai puţin de două sau mai mult de 4 răspunsuri, întrebarea se anulează (punctaj 0).

(2) în caietul de concurs se precizează întrebările de tip complement simplu şi întrebările de tip complement multiplu.

(3) Exemplu de punctare: A B C D E = întrebare cu două răspunsuri corecte Aşi C:

a) în cazul în care candidatul marchează corect A şi C, acesta primeşte 5 puncte, astfel:

 

A

B

C

D

E

 

X

 

X

 

 

 

1

1

1

1

1

= 5 puncte;

 

b) în cazul în care candidatul marchează A şi B, acesta primeşte 3 puncte, astfel:

 

A

B

C

D

E

 

X

X

 

 

 

 

1

0

0

1

1

= 3 puncte;

 

(4) Departajarea candidaţilor cu punctaj egal se face pe baza punctajului ponderat, care reprezintă calculul statistic în funcţie de răspunsurile corecte date de toţi candidaţii la întrebarea considerată cu gradul de dificultate cel mai mare.

(5) Departajarea candidaţilor care au obţinut punctajul maxim posibil se face prin susţinerea unei probe suplimentare de departajare. Această probă constă în 100 de întrebări din tematica şi bibliografia aprobate, de tip complement multiplu, alcătuite cu 24 de ore înainte de susţinerea probei, într-un sediu securizat. Această probă are loc în ziua de sâmbătă, 28 mai 2016, în centrul universitar în care s-a desfăşurat concursul. Corectura se face în mod electronic în sala de concurs, în prezenţa candidaţilor. Rezultatele sunt folosite pentru alcătuirea unei ierarhizări a candidaţilor care au obţinut punctajul maxim posibil. Candidaţii care nu se prezintă la proba de departajare figurează în clasificare în ordine alfabetică, după ierarhizarea candidaţilor care au susţinut proba de departajare.

(6) Pentru susţinerea probei de departajare nu se percepe taxă.

 

CAPITOLUL VIII

Probleme de organizare

 

Art. 29. - Pentru buna desfăşurare a concursului de rezidenţiat se stabilesc grupuri de lucru pentru îndeplinirea următoarelor obligaţii:

a) publicarea tematicii şi a bibliografiei de concurs, precum şi a metodologiei de desfăşurare a concursului;

b) stabilirea numărului de locuri şi de posturi pe domenii şi centre de pregătire, conform prevederilor legale;

c) rezolvarea problemelor financiare (propunerea taxei şi încasarea acesteia, cheltuieli pentru chirii, materiale, plata personalului care a contribuit la concurs etc.).

Art. 30. - Pentru buna desfăşurare a concursului de rezidenţiat, la nivel local se stabilesc grupuri de lucru pentru îndeplinirea următoarelor obligaţii:

a) închirierea sălilor pentru concurs, prezentarea unui tabel cu locul, numele şi capacitatea fiecărei săli., avându-se grijă Să rămână în fiecare sală 1-3 locuri libere (în funcţie de capacitatea sălii), şi verificarea cu o săptămână înainte a condiţiilor de lucru în sala respectivă (căldură, lumină, aerisire, scaune bune etc.) - responsabil este preşedintele comisiei locale de rezidenţiat;

b) asigurarea materialelor necesare întregii sesiuni [hârtie, carioci de culori diferite, hârtie de împachetat, plicuri pentru grile, sfoară, unităţile de memorie externă (memory stick), cleşti pentru sigilat etc.] - responsabil este preşedintele comisiei locale de rezidenţiat;

c) organizarea supravegherii concursului - responsabil este preşedintele comisiei locale de rezidenţiat, care are şi următoarele atribuţii:

1. asigurarea unui număr suficient de supraveghetori (un supraveghetor la 25 de candidaţi cu un minimum de 3 persoane pentru o sală);

2. desemnarea şefilor de clădire, de sală şi a supraveghetorilor pe locuri de concurs;

3. instruirea acestora cu o săptămână înainte de concurs;

d) întocmirea şi tipărirea listelor cu candidaţi, a legitimaţiilor de bancă şi împărţirea candidaţilor pe săli în funcţie de capacitatea fiecăreia, afişarea acestora şi transmiterea spre webmaster pentru publicare pe internet - responsabil este preşedintele comisiei locale de rezidenţiat;

e) elaborarea şi tipărirea instrucţiunilor pentru şefii de clădire, de sală, supraveghetori şi candidaţi - coordonator este preşedintele comisiei locale de rezidenţiat;

f) elaborarea şi tipărirea documentelor nesecrete: procese-verbale, diferenţiate pentru şefii de clădiri şi de sală, de predare-primire a sacilor cu caiete cu întrebări şi de predare-primire de la sfârşitul concursului, pentru plicuri cu grile corectate, unităţile de memorie externă (memory stick), plicuri cu grile anulate sau nefolosite, grile „Retras din concurs”, caiete cu întrebări nefolosite, atât ale şefilor de sală către şefii de clădire, cât şi ale şefilor de clădire către comisia locală de rezidenţiat; procese-verbale privind derularea concursului, completate şi semnate de şefii de sală şi de supraveghetori, grile de răspuns - responsabilă este comisia locală de rezidenţiat;

g) tipărirea caietelor cu întrebări într-un sediu securizat (personalul care va lucra în acest sediu nu are voie să comunice cu exteriorul şi nici să părăsească sediul până în ziua de 22 mai 2016, ora 11,00, şi va semna o declaraţie de confidenţialitate conform modelului transmis de Ministerul Sănătăţii) - responsabil este preşedintele comisiei locale de rezidenţiat;

h) transportul caietelor cu întrebări la sălile de concurs şi apoi al grilelor corectate la locul stabilit de comisia locală de rezidenţiat, pregătirea maşinilor şi a personalului de însoţire - responsabil este preşedintele comisiei locale de rezidenţiat;

i) pregătirea pentru corectură, după aducerea la săli a aparaturii electronice şi asigurarea personalului necesar, altul decât şefii de sală sau supraveghetorii - responsabil este preşedintele comisiei locale de rezidenţiat;

j) instruirea personalului care va asigura corectura grilelor prin scanare - responsabil este preşedintele comisiei locale de rezidenţiat;

k) citirea grilelor prin scanare (pe baza softului pus la dispoziţie de Ministerul Sănătăţii) - responsabil este preşedintele comisiei locale de rezidenţiat;

l) stabilirea grilei de răspuns - responsabil este preşedintele comisiei locale de rezidenţiat;

m) stabilirea clasificărilor finale în ordinea descrescătoare a punctajelor, cu departajare conform prevederilor art. 28 alin. (3)-(5), pe domenii - responsabil este preşedintele comisiei locale de rezidenţiat;

n) afişarea clasificărilor finale - responsabil este preşedintele comisiei locale de rezidenţiat;

o) crearea unei pagini web pe internet în care se publică toate informaţiile nesecrete legate de concurs (distribuţia pe săli a candidaţilor, locul de afişare a acestor date, instrucţiuni pentru candidaţi, punctaje obţinute, cataloagele finale în ordinea clasificării etc.) - responsabil este preşedintele comisiei locale de rezidenţiat;

p) alegerea posturilor şi a locurilor publicate la rezidenţiat şi a centrelor de pregătire - responsabil este preşedintele comisiei locale de rezidenţiat.

Art. 31. - (1) Pregătirea materialelor necesare desfăşurării concursului presupune realizarea grilelor pentru răspuns, pregătirea sacilor cu materiale nesecrete şi realizarea caietelor cu întrebări.

(2) Grilele pentru răspuns se tipăresc până la data de 12 mai 2016 într-un număr dublu faţă de numărul candidaţilor înscrişi pe liste plus o rezervă de 10% din fiecare tip, pentru a preîntâmpina posibilele dificultăţi generate de distribuţia diferită a fiecărui tip de grilă în săli. Grilele sunt de 4 tipuri, notate cu A, B, C şi D, pentru fiecare domeniu, corespunzător cu notarea caietelor cu întrebări, astfel încât în săli candidaţii care au locurile apropiate să aibă grile şi caiete de tipuri diferite.

(3) Pregătirea sacilor pentru săli conţinând toate materialele nesecrete necesare (cu excepţia caietelor cu întrebări) se face de comisia locală de rezidenţiat, în săptămâna premergătoare concursului. Fiecare sac, pe care se scriu domeniul, clădirea, sala, precum şi conţinutul sacului, cuprinde următoarele materiale:

a) colete sigilate cu grile pentru răspuns; numărul grilelor pentru răspuns este dublu faţă de numărul candidaţilor din sala respectivă (+ 10%), în aşa fel încât să se asigure posibilitatea schimbării grilei cu una de acelaşi tip, o dată pentru fiecare candidat, în cazul în care candidatul a făcut greşeli şi solicită schimbarea grilei; pe fiecare colet se scriu sala, numărul de candidaţi din sala respectivă, numărul de grile pentru răspuns conţinute de colet (numărul candidaţilor din sala respectivă x 2 + 10%);

b) pixuri-cariocă negre pentru completarea grilei de răspuns; numărul pixurilor-cariocă este corespunzător numărului candidaţilor din sala respectivă + 30% rezervă;

c) plicuri format C4 pentru împachetarea grilelor corectate;

d) coli albe format A4 pentru protejarea grilelor ce se introduc în plicuri;

e) plicuri format C5 conţinând plumbii şi sârma pentru sigilat sacii;

f) bandă adezivă pentru sigilarea plicurilor cu grilele corectate şi a coletelor cu grile anulate şi retrase din concurs;

g) sfoară pentru legarea coletelor cu grile;

h) hârtie de împachetat pentru coletele cu grile anulate şi retrase din concurs;

i) sârme cu plumbi;

j) pixuri-cariocă de culoare roşie;

k) prelungitoare pentru aparatura electronică;

l) ştampilă de concurs, conform modelului transmis de Ministerul Sănătăţii, care se aplică inclusiv pe grilele candidaţilor (în spaţiul special desemnat) şi pe materiale din sala de concurs.

(4) Sacii cu materialele nesecrete sigilaţi sunt depozitaţi prin grija comisiei locale de rezidenţiat, cu două zile înainte de concurs. Sediul este sigilat. În dimineaţa zilei de concurs, sacii sigilaţi, conţinând cele de mai sus, separat pentru fiecare sală de concurs, sunt transportaţi de comisiile special desemnate la locurile de desfăşurare a concursului.

(5) Pentru crearea şi multiplicarea caietelor cu întrebări se desfăşoară următoarele activităţi:

a) preşedintele comisiei locale de rezidenţiat împreună cu coordonatorul colectivului desemnat pentru stabilirea întrebărilor pentru concurs îşi aleg grupurile de lucru pentru conceperea întrebărilor. Aceste grupuri de lucru sunt făcute publice în ziua concursului;

b) întrebările sunt create după tematica şi bibliografia deja anunţate. Ele sunt prezentate în anumite condiţii de punere în pagină şi/sau pe dischetă pe un anumit tipar;

c) caietele cu întrebări sunt alcătuite şi multiplicate de colectivul special desemnat care lucrează într-un loc de unde nu are nicio legătură cu exteriorul şi nu părăseşte locul respectiv decât după minimum o oră de la începerea probei scrise (nu mai devreme de ora 11,00). La locul respectiv, comisia locală desemnată dispune de toate materialele şi echipamentele necesare multiplicării caietelor cu întrebări şi ambalării lor în sacii ce vor fi sigilaţi. Caietele sunt multiplicate într-un număr stabilit în funcţie de numărul candidaţilor din fiecare sală, plus o rezervă de 20% pentru înlocuire, în cazul unor eventuale greşeli de tipărire şi pentru preîntâmpinarea dificultăţilor legate de distribuţia diferită a fiecărui tip în sală. Caietele sunt multiplicate pe 4 tipuri, notate A, B, C şi D pentru fiecare domeniu. Caietele conţin aceleaşi întrebări, dar ordinea acestor întrebări este diferită pentru fiecare dintre cele 4 tipuri de caiete;

d) după multiplicarea caietelor într-un număr corespunzător din fiecare tip, acestea sunt împachetate, pachetele sunt sigilate cu bandă adezivă şi ştampilate (ştampila este emisă de comisia locală), puse în saci, iar sacii sunt sigilaţi cu cleştii transmişi de comisia locală. Rezerva de caiete pentru fiecare tip este pusă în sacul desemnat pentru fiecare sală de concurs;

e) în dimineaţa zilei de concurs, sacii sigilaţi, separat pentru fiecare sală de concurs, sunt transportaţi la locul de desfăşurare a concursului de comisiile special desemnate. În fiecare maşină se vor găsi minimum 2 însoţitori (dintre care o persoană de pază-jandarm);

f) după terminarea operaţiunilor de multiplicare, toate materialele rămase (rebuturi, plusuri, matriţe din copiatoare etc.) sunt împachetate separat, sigilate şi transportate la sediul comisiei locale de rezidenţiat, unde se păstrează până după alegerea posturilor, a locurilor în specialitate şi a centrelor de pregătire.

 

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

pentru modificarea Metodologiei de stabilire a compensaţiilor băneşti între utilizatorii racordaţi în etape diferite, prin instalaţie comună, la reţele electrice de interes public, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 180/2015

 

Având în vedere prevederile art. 22 alin. (7) din Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 59/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 5 alin. (1) lit. c) şi ale art. 9 alin. (1) lit. h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite prezentul ordin,

Art. I. - Metodologia de stabilire a compensaţiilor băneşti între utilizatorii racordaţi în etape diferite, prin instalaţie comună, la reţele electrice de interes public, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 180/2015, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea i, nr. 12 din 7 ianuarie 2016, se modifică după cum urmează:

- La articolul 8, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) în situaţia unei instalaţii de racordare realizată pentru un prim utilizator de tip client casnic, perioada stabilită la alin. (1) lit. c) se extinde la 10 ani dacă există solicitări de racordare”.

Art. II. - Operatorii economici din sectorul energiei electrice duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin, iar departamentele de specialitate din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei urmăresc respectarea prevederilor prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Niculae Havrileţ

 

Bucureşti, 30 martie 2016.

Nr. 10.

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTITIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE şi JUSTIŢIE

COMPLETUL COMPETENT SĂ JUDECE RECURSUL ÎN INTERESUL LEGII

DECIZIA Nr. 2

din 15 februarie 2016

 

Dosar nr. 24/2015

 

Iulia Cristina Tarcea - vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele completului

Lavinia Curelea - preşedintele Secţiei I civile

Roxana Popa - preşedintele delegat al Secţiei a II-a civile

Ionel Barbă - preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal

Mirela Sorina Popescu - preşedintele Secţiei penale

Andreia Liana Constanda - judecător la Secţia I civilă

Lavinia Dascălu - judecător la Secţia I civilă

Beatrice Ioana Nestor - judecător la Secţia I civilă

Simona Gina Pietreanu - judecător la Secţia I civilă

Doina Popescu - judecător la Secţia I civilă

Raluca Moglan - judecător la Secţia I civilă

Constantin Brânzan - judecător la Secţia a II-a civilă

Ileana Izabela Dolache - judecător la Secţia a II-a civilă

Rodica Dorin - judecător la Secţia a II-a civilă

Nela Petrişor - judecător la Secţia a II-a civilă

Rodica Zaharia - judecător la Secţia a II-a civilă

Cosmin Horia Mihăianu - judecător la Secţia a II-a civilă

Adriana Elena Gherasim - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Cristian Daniel Oana - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Emilia Claudia Vişoiu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Emanuel Albu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Eugenia Ion - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Dana Iarina Vartires - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Valentin Horia Şelaru - judecător la Secţia penală

Florentina Dragomir - judecătoria Secţia penală

 

Completul competent să judece recursul în interesul legii ce formează obiectul Dosarului nr. 24/2015 a fost constituit conform dispoziţiilor art. 516 alin. (2) din Codul de procedură civilă şi ale art. 272 alin. (2) lit. b) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Şedinţa este prezidată de doamna judecător Iulia Cristina Trarcea, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este reprezentat de domnul procuror Liviu Daniel Arcer.

La şedinţa de judecată participă doamna magistrat-asistent Elena Adriana Stamatescu, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 273 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a luat în examinare recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava cu privire la interpretarea şi aplicarea unitară a legii în ce priveşte calitatea procesuală pasivă în cauzele privind reconstituirea vechimii în muncă/constatarea încadrării activităţii desfăşurate în grupele I şi/sau a II-a de muncă, în situaţia în care fostul angajator nu mai există.

Magistratul-asistent referă cu privire la obiectul recursului în interesul legii, precum şi cu privire la faptul că la dosar au fost depuse hotărâri contradictorii pronunţate de instanţele judecătoreşti, că judecători-raportori au fost desemnaţi, conform prevederilor art. 516 alin. (5) din Codul de procedură civilă, doamnele judecător Beatrice Ioana Nestor de la Secţia I civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Rodica Zaharia de la Secţia a II-a civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Eugenia Ion de la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi că a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, precum şi punctul de vedere al procurorului general.

Doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, acordă cuvântul domnului procuror Liviu Daniel Arcer asupra recursului în interesul legii.

Domnul procuror Liviu Daniel Arcer apreciază că recursul în interesul legii este admisibil faţă de practica neunitară profundă şi care continuă în timp. Pe fondul sesizării dezvoltă argumente pornind de la situaţia juridică a angajatului a cărui societate angajatoare a fost desfiinţată, arătând că, în raportul juridic de muncă dintre aceştia, este necesar a se stabili corect condiţiile de muncă şi a se asigura atât o evidenţă clară pentru angajat, cât şi o evidenţă în planul raporturilor juridice de protecţie şi securitate socială. Angajatul are şi calitatea de asigurat iii sistemul public de pensii, pe care nu o pierde când angajatorul este desfiinţat. Pentru aceste considerente, având în vedere şi toate argumentele cuprinse în punctul de vedere comunicat de procurorul general, apreciază că, în litigiile ce fac obiectul sesizării, au calitate procesuală pasivă casele teritoriale de pensii. Solicită admiterea recursului în interesul legii şi pronunţarea unei soluţii care să asigure interpretarea şi aplicarea unitară a legii.

Vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, declară dezbaterile închise, iar completul de judecată rămâne în pronunţare asupra recursului în interesul legii.

ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:

I. Problema de drept ce a generat practica neunitară

1. Prin recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava s-a arătat că, în practica instanţelor, nu există un punct de vedere unitar cu privire la calitatea procesuală pasivă în litigiile în care se solicită fie reconstituirea vechimii în muncă, fie constatarea încadrării activităţii desfăşurate anterior anului 2001 în grupele I şi/sau

a II-a de muncă, atunci când societatea angajatoare nu mai există, fiind dizolvată şi radiată, iar funcţia lichidatorului a încetat.

II. Examenul jurisprudenţial

2. 11.1 Acţiuni Introduse împotriva fostului angajator, prin lichidator judiciar

a) într-o primă orientare jurisprudenţială, astfel de acţiuni au fost admise, chiar dacă societatea a fost dizolvată şi radiată, iar funcţia lichidatorului a încetat, cu motivarea că «... se impune constatarea în contradictoriu cu aceasta doar pentru opozabilitate”, că, în perioada de timp dată, reclamanta a desfăşurat activitate ce se încadrează în grupa a II-a de muncă, „în caz contrar lipsind de efecte juridice munca reclamantei şi dreptul de a beneficia de toate consecinţele acesteia, inclusiv cele privind stabilirea drepturilor de pensie”.

b) într-o a două orientare jurisprudenţială, instanţele au admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a fostului angajator, prin lichidator judiciar, cu motivarea că primul - societate comercială - nu mai există, fiind radiat din registrul comerţului în baza unei hotărâri judecătoreşti, hotărâre prin efectul căreia lichidatorul judiciar a fost descărcat de orice sarcini şi îndatoriri. S-au reţinut, în drept, dispoziţiile art. 41 şi 43 din Codul de procedură civilă din 1865, art. 56 din Codul de procedură civilă, art. 136 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările şi completările ulterioare (în prezent abrogată prin Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă).

c) într-o a treia opinie, deşi s-a reţinut că unitatea angajatoare nu mai există, fiind radiată în procedura falimentului, acţiunea a fost admisă, cu motivarea că din moment ce existenţa muncii nu este contestată, nu există nicio justificare pentru a o priva pe reclamantă de dreptul cerut” şi că aceeaşi instanţă şi chiar acelaşi complet au desfăşurat o jurisprudenţă contrară, iar „această incertitudine jurisdicţională care are ca efect privarea reclamantei de posibilitatea de a obţine beneficiul drepturilor sale, în condiţiile în care altor persoane (...) li s-a recunoscut dreptul de a beneficia de dispoziţiile legii, fiind contrară prevederilor art. 6 alin. (1) din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.”

3. II.2. Acţiuni introduse împotriva caselor judeţene de pensii

a) Unele instanţe au admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a casei judeţene de pensii, cu motivarea că „nu există identitate între persoana chemată în judecată şi cel ce ar putea fi obligat de instanţă să recunoască perioada lucrată în grupa a II-a de muncă de către reclamant”, respectiv că încadrarea în grupa de muncă este atributul exclusiv al angajatorului.

b) Alte instanţe au admis acţiunile formulate în contradictoriu cu casele judeţene de pensii şi au constatat că activitatea desfăşurată de reclamanţi se încadrează în grupa I sau a II-a de muncă. În argumentarea acestor soluţii s-au reţinut, în esenţă, următoarele: „Legislaţia României nu a reglementat în perioada anilor la care şi-a încetat activitatea acest angajator al reclamantului modul de gestiune/depozitare/arhivare a documentelor emise de către persoanele juridice, după încetarea existenţei acestora. (,..). În acelaşi timp este cert că o acţiune prin care un angajat solicită eliberarea unei adeverinţe privind grupa de muncă este o cerere contencioasă şi, prin urmare, trebuie să se judece în contradictoriu cu un alt subiect de drept. (...) în aceste condiţii, singurul remediu pe care instanţa îl identifică îl constituie o acţiune în constatare, hotărârea urmând a fi valorificată la casa de pensii în locul adeverinţei de grupă la care face referire art. 126 din Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. În ce priveşte subiectul de drept în contradictoriu cu care se poate soluţiona o astfel de cerere în constatare, acesta nu poate fi decât casa de pensii, instituţie în faţa căreia se va valorifica, în final, hotărârea judecătorească, la stabilirea/ acordarea drepturilor de pensie.”

4. II.3. Acţiuni formulate în contradictoriu cu deţinătorul arhivei fostului angajator

a) Unele instanţe au admis astfel de acţiuni, reţinând că „...nu se poate verifica dacă în arhiva fostei societăţi la care a fost angajată reclamanta existau documente care să fi nominalizat persoanele în grupa a II-a de muncă (proces-verbal, decizie, tabel, hotărâre a consiliului de administraţie). Fostul angajator a fost radiat, iar din arhiva de personal existentă pârâta Casa Judeţeană de Pensii X a preluat numai statele de plată. Însă, chiar în absenţa documentelor cerute de prevederile legale, chiar în absenţa înscrierilor din cartea de muncă a menţiunilor referitoare la grupa a II-a de muncă (...), tribunalul apreciază că este admisibilă probarea împrejurărilor de fapt referitoare la condiţiile de muncă în care a lucrat fosta angajată.”

b) Alte instanţe au respins astfel de acţiuni, cu motivarea că „dovedirea condiţiilor concrete de muncă ale reclamantului şi a perioadei de timp lucrate în condiţiile specifice grupei de muncă (...), după mai bine de 20 de ani de la încetarea lor, nu se poate face prin administrarea probei testimoniale şi invocarea situaţiei juridice a altor salariaţi (...), în contradictoriu cu deţinătorul arhivei fostului angajator, deoarece acesta nu are calitatea de succesor al fostului angajator al reclamantului. Deţinătorul arhivei are doar obligaţia de a elibera copii ale documentelor deţinute şi adeverinţe care să ateste înscrierile existente în aceste documente.”

III. Opinia Colegiului de conducere al Curţii de Apel Suceava

5. Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava a învederat că, la nivelul Secţiei I civile a acestei instanţe, practica ultimilor ani (2013-2015) este unitară, în sensul că, în astfel de litigii, casa judeţeană de pensii nu are calitate procesuală pasivă.

Faţă de practica înregistrată Sa nivelul Tribunalului Botoşani - Secţia civilă, de admitere a unor astfel de litigii în contradictoriu cu casa judeţeană de pensii, problema de drept a fost supusă dezbaterii în cadrul întâlnirii preşedinţilor secţiilor civile ale curţilor de apel şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ce a avut loc la Constanţa, în perioada 18-19 iunie 2015, fără a se ajunge la o opinie majoritară.

În actul de sesizare s-a mai menţionat că, în situaţia acţiunilor formulate în contradictoriu cu fostul angajator - societate comercială, prin lichidator judiciar, în cazurile în care la instanţa de fond s-a făcut dovada închiderii procedurii falimentului, respectiv a radierii pârâtei din registrul comerţului, astfel de acţiuni au fost respinse ca fiind formulate împotriva unei persoane fără calitate procesuală. Soluţiile au fost criticate sub aspectul admiterii excepţiei invocate de pârâtă, apelurile fiind respinse ca nefondate.

6. În contextul dat, având în vedere incoerenţa practicii judiciare în această materie, multitudinea actelor normative în domeniu, modificate şi republicate succesiv în perioada dată, precum şi latura socială a problemei (de regulă, titularii acestor acţiuni sunt persoane în vârstă, pensionate la nivelul anilor 90, care cheamă în judecată pe fostul angajator de la data pensionării, eventual primul succesor al acestuia sau casa judeţeană de pensii, invocând, în principal, faptul că alţi foşti colegi de serviciu beneficiază de drepturile solicitate), Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava a apreciat oportun ca, în cazul admiterii recursului în interesul legii, cu referire la calitatea procesuală pasivă a deţinătorului arhivei fostului angajator, în cadrul dezlegărilor pe care le va da, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să se pronunţe (sau să antameze) şi asupra problemei de drept privind limitele exercitării rolului activ al instanţei într-o astfel de situaţie, în raport cu dispoziţiile art. 129 alin. 4-^-6 coroborate cu dispoziţiile art. 112,114 şi 132 din Codul

de procedură civilă din 1865, respectiv dispoziţiile art. 22 coroborate cu dispoziţiile art. 196 alin. (1), art. 200 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă, raportate la dispoziţiile art.279 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

IV. Opinia procurorului general

7. Analizând opiniile conturate în practica judiciară, procurorul general a apreciat ca fiind în spiritul legii orientarea jurisprudenţială în care s-a recunoscut calitatea procesuală pasivă a caselor teritoriale de pensii, atunci când fostul angajator nu mai există.

8. Înainte de a prezenta argumentele în favoarea acestei teze, procurorul general a arătat considerentele pentru care, în cererile de chemare în judecată întemeiate pe dispoziţiile art. 279 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, având ca obiect reconstituirea vechimii în muncă, precum şi în cererile care au ca obiect constatarea încadrării activităţii desfăşurate în grupele I şi a II-a de muncă, această calitate nu poate fi întrunită în persoana celorlalte subiecte de drept chemate în judecată, în litigiile analizate.

Astfel, în cazul foştilor angajatori, procurorul general a apreciat că problema care se ridică este legată, mai degrabă, de excepţia lipsei capacităţii de folosinţă (în speţă fiind chemate în judecată societăţi comerciale radiate), decât de lipsa calităţii procesuale pasive, calitate ce nu poate fi contestată, având în vedere raporturile de muncă pe care le-au avut cu reclamanţii, angajaţi ai acestor persoane juridice.

Radierea persoanei juridice angajatoare face ca aceasta să înceteze de a mai fi subiect de drepturi şi obligaţii (art. 244 şi art. 251 din Codul civil).

În privinţa lichidatorului judiciar al societăţii comerciale radiate, lipsa calităţii procesuale pasive este evidentă, având în vedere dispoziţiile art. 180 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, conform cărora, prin închiderea procedurii, judecătorul-sindic, administratorul/lichidatorul judiciar şi toate persoanele care i-au asistat sunt descărcaţi de orice îndatoriri sau responsabilităţi cu privire la procedură, debitor şi averea lui, creditori, titulari de drepturi de preferinţă, acţionari sau asociaţi (în acelaşi sens era şi vechea reglementare, respectiv art. 136 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările şi completările ulterioare).

Deţinătorul de arhivă nu poate avea calitate procesuală pasivă în ceea ce priveşte capătul de cerere având ca obiect reconstituirea vechimii în muncă sau constatarea încadrării în grupe superioare de muncă, întrucât acesta are doar obligaţia de a atesta acele date care rezultă din fondul arhivistic pe care îl deţine, nu şi date ce nu rezultă din acest fond ori numai pe baza susţinerilor unei persoane.

Acesta nu poate fi obligat să ateste împrejurări referitoare la încadrarea în muncă şi contribuţia la asigurări sociale, pe care nu le cunoaşte şi nici nu are cum să le cunoască, în lipsa documentelor de evidenţă primară, precum foi de prezenţă sau state de plată.

9. Procurorul general a mai arătat că, în această analiză, se cuvine a se avea în vedere că instituţiile în faţa cărora vor fi valorificate, în final, hotărârile judecătoreşti de reconstituire a vechimii în muncă sunt casele teritoriale de pensii.

Acestea sunt entităţile juridice ce vor utiliza, în procedura de stabilire/recalculare a drepturilor de pensie, datele rezultate din hotărârile judecătoreşti pronunţate.

Pentru justificarea calităţii procesuale pasive a caselor teritoriale de pensii nu prezintă relevanţă faptul că nu au existat raporturi de muncă între acestea şi reclamanţi şi că doar angajatorul are obligaţia de a elibera angajaţilor documentele care atestă calitatea de salariat conform art. 40 alin. (2) lit. h) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi adeverinţele care să ateste stagiile de cotizare conform art. 158 alin. (4) şi art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, deoarece, prin ipoteză, angajatorul nu mai există ca subiect de drept, iar aceste documente nu mai pot fi procurate.

În acele situaţii în care fostul angajator nu mai există, iar contractul prevăzut de art. 18 alin. (3) din Legea Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, republicată, de predare a documentelor cu valoare practică de la casele teritoriale de pensii către operatorii economici autorizaţi în prestarea de activităţi arhivistice nu s-a încheiat, casele teritoriale de pensii au calitate procesuală pasivă.

În egală măsură, împrejurarea că, printre atribuţiile caselor teritoriale de pensii, reglementate de art. 139 din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, nu se regăsesc şi cele referitoare la reconstituirea vechimii în muncă sau la încadrarea în grupe superioare de muncă nu poate constitui un argument în susţinerea lipsei calităţii procesuale pasive a acestor entităţi, de vreme ce, pentru o corectă certificare a stagiului de cotizare şi a punctajului pentru fiecare asigurat, în temeiul art. 139 lit. g) din actul normativ menţionat, trebuie luat în calcul orice element, inclusiv hotărârea judecătorească de reconstituire a vechimii în muncă sau de constatare a încadrării într-o anumită grupă de muncă.

Pentru ca aceste hotărâri judecătoreşti să fie opozabile caselor teritoriale de pensii, trebuie ca acestea să poată sta în judecată.

Calitatea procesuală, definită de art. 36 din Codul de procedură civilă ca rezultând din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios dedus judecăţii, nu presupune şi o confuziune cu dreptul substanţial, fiind suficient să existe doar un raport de conexitate cu acest drept, concretizat în interesul pe care partea trebuie să îl justifice, de a acţiona în justiţie.

Aşadar, nu întotdeauna există o suprapunere perfectă a calităţii de parte în proces cu aceea de parte în raportul juridic de drept substanţial.

Calitatea procesuală este o însuşire a unui subiect de drept ce îi conferă legitimitatea de a sta în proces. Ea poate izvorî atât dintr-un raport juridic de drept material în care subiectul este parte, cât şi dintr-un raport conex cu acesta, recunoscut de lege.

Aplicate la problema de drept din sesizarea formulată de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava, aceste consideraţii teoretice vin să demonstreze calitatea procesuală pasivă a caselor teritoriale de pensii, în virtutea raportului de conexitate cu dreptul dedus judecăţii şi a legăturii fireşti dintre dreptul de a beneficia de o reflectare corectă în cuantumul pensiei a activităţii desfăşurate în grupele speciale de muncă, pe de o parte, şi vocaţia conferită de lege caselor teritoriale de pensii, de a stabili cuantumul pensiei, pe de altă parte.

Calitatea procesuală pasivă a caselor teritoriale de pensii se explică şi prin caracterele specifice acţiunii în constatare, în categoria căreia se înscriu şi acţiunile de genul celor aflate în discuţie, ca acţiuni în constatarea existenţei unui drept ori a unei situaţii juridice ce urmează a fi valorificată ulterior, în faţa acestor servicii publice cu personalitate juridică. În acest sens, procurorul general face referire la acţiunea în constatare interogatorie, arătând că, spre deosebire de acţiunea în realizare, caracterul preventiv al acţiunii în constatare interogatorie face de prisos cercetarea actualităţii interesului, iar, cu privire la calitatea procesuală pasivă, aceasta o poate avea orice persoană care contestă sau ar putea să conteste, în viitor, dreptul pretins de reclamant. În cazurile analizate, casele teritoriale de pensii ar putea să nu ia în calcul o anumită vechime în muncă sau încadrarea într-o anumită grupă specială, ceea ce produce consecinţe asupra stabilirii drepturilor de pensie.

Soluţiile conturate în literatura de specialitate, privind posibilitatea accesării procedurii necontencioase, sau în jurisprudenţă, privind posibilitatea reconstituirii vechimii în muncă în cadrul contestaţiei la decizia de pensie, nu sunt, nici ele, de natură a surmonta impasul produs prin dispariţia fostului angajator.

Astfel, formularea unei cereri necontencioase în acest gen de cauze, deşi are avantajul că nu necesită identificarea vreunui pârât, nu constituie decât un remediu paliativ, întrucât există riscul respingerii ei de către instanţă ori de câte ori se constată existenţa unui aspect contencios, ceea ce duce, în final, tot la demararea unei proceduri de drept comun.

Teza privind obţinerea reconstituirii vechimii în muncă/constatării încadrării în grupe speciale de muncă, pe cale incidentală, în cadrul soluţionării contestaţiei împotriva deciziei de pensie, ridică, mai degrabă, problema inadmisibilităţii formulării acestor cereri pe cale principală.

Sancţiunea inadmisibilităţii intervine însă atunci când nu există o dispoziţie legală expresă care să prevadă posibilitatea exercitării acţiunii respective

Or, posibilitatea formulării cererii de reconstituire a vechimii în muncă este prevăzută expres în art. 279 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

În cazul acţiunii în constatare, inadmisibilitatea intervine, conform art. 35 din Codul de procedură civilă, atunci când partea poate cere realizarea dreptului pe orice altă cale prevăzută de lege.

Realizarea, pe calea contestaţiei la decizia de pensie, a dreptului privind încadrarea în grupe superioare de muncă nu poate fi obţinută, întrucât, prin ipoteză, o astfel de decizie de pensie nu există încă, partea urmărind tocmai preconstituirea dovezilor care să ajute la emiterea unei decizii de stabilire a cuantumului pensiei, care să reflecte întreaga activitate desfăşurată.

În plus faţă de aceste considerente, dispariţia, ca subiect de drept, a fostului angajator şi imposibilitatea identificării unui alt subiect în contradictoriu cu care reclamantul să îşi poată valorifica drepturile decurgând din încadrarea în grupe superioare de muncă înfrâng şi principiul echităţii, care trebuie să guverneze actul de justiţie.

10. În concluzie, procurorul general a apreciat că, în interpretarea dispoziţiilor art. 279 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 35 din Codul de procedură civilă, în acţiunile având ca obiect reconstituirea vechimii în muncă, respectiv constatarea încadrării în grupa i sau a II-a de muncă, calitatea procesuală pasivă aparţine caselor teritoriale de pensii.

Fostul angajator care nu mai există, fiind radiat, nu are capacitate de folosinţă, iar lichidatorul judiciar, fiind descărcat de orice îndatoriri sau responsabilităţi după acest moment, nu poate avea calitate procesuală pasivă.

Deţinătorii de arhivă cu valoare practică, operatori economici care au preluat arhiva de la fostul angajator sau de la casele teritoriale de pensii, potrivit art. 18 alin. (1) şi (3) din Legea Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, republicată, au calitate procesuală pasivă, pe temeiul obligaţiei de a face, doar în ceea ce priveşte cererea având ca obiect obligarea acestora la eliberarea adeverinţelor şi a altor documente deţinute în fondul arhivistic preluat, referitoare la stagiile de cotizare realizate de asiguraţi.

V. Jurisprudenţă Curţii Constituţionale

11. În urma verificărilor efectuate nu s-au identificat decizii pronunţate de Curtea Constituţională cu privire la textele de lege enunţate, în ceea ce priveşte problema supusă dezbaterii prin prezentul recurs în interesul legii.

VI. Raportul asupra recursului în interesul legii

12. Judecătorii-raportori, constatând, în primul rând, că acest recurs în interesul legii este admisibil, în raport cu dispoziţiile art. 514-515 din Codul de procedură civilă, referitoare la titularul sesizării şi existenţa unei practici neunitare, au apreciat că, în ambele tipuri de acţiuni, atunci când angajatorul nu mai există din punct de vedere juridic (lichidat, radiat), justifică legitimare procesuală pasivă casele teritoriale de pensii, în ipoteza în care nu există documente primare.

În cazul existenţei documentelor primare, persoana interesată, care nu posedă dovezi privind vechimea în muncă sau activitatea desfăşurată în anumite grupe de muncă, are deschisă calea unei acţiuni în realizare - obligaţie de a face - având ca obiect obligarea deţinătorului de arhivă de a elibera adeverinţa constatatoare a vechimii în muncă/încadrării în grupele superioare de muncă.

Angajatorul desfiinţat în urma procedurilor de insolvenţă, finalizate cu radierea din registrele specifice, nu poate sta în judecată, neavând capacitate procesuală de folosinţă, iar fostul lichidator, chemat în judecată în nume propriu, nu are calitate procesuală, deoarece, de la momentul radierii societăţii pe care o reprezenta, acesta nu mai poate exercita nicio atribuţie în legătură cu societatea radiată, fiind degrevat de orice responsabilitate.

VII. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie examinând sesizarea cu recurs în interesul legii, raportul întocmit de judecătorii-raportori şi dispoziţiile legale ce se solicită a fi interpretate în mod unitar, reţine următoarele:

Asupra admisibilităţii recursului în interesul legii

13. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că este îndeplinită condiţia de admisibilitate a recursului în interesul legii prevăzută de art. 515 din Codul de procedură civilă, deoarece din cuprinsul hotărârilor judecătoreşti anexate sesizării reiese existenţa unei practici neunitare la nivelul mai multor curţi de apel asupra problemei de drept ce face obiectul sesizării.

Este, de asemenea, îndeplinită condiţia prevăzută de art. 514 din Codul de procedură civilă, referitoare la titularul sesizării.

Asupra problemei de drept

14. Mai întâi, raportat la problema care a generat sesizarea cu recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie observă că dispoziţiile legale care formează obiectul interpretării se referă la:

- art. 279 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (în continuare Codul muncii), în ceea ce priveşte acţiunile vizând reconstituirea vechimii în muncă (din perspectiva celor formulate sub imperiul Codului de procedură civilă din 1865), respectiv acelaşi text de lege cu referire la art. 32 alin. (1) lit. b) („Condiţii de exercitare a acţiunii civile - calitate procesuală*) şi art. 36 („Calitatea procesuală*) din Codul de procedură civilă;

- art. 34 alin. (5) şi art. 40 alin. (2) lit. h) din Codul muncii, în ceea ce priveşte eliberarea adeverinţelor constatatoare, pentru situaţia în care există documente primare, vizând ambele ipoteze - recunoaşterea vechimii în muncă/încadrarea activităţii desfăşurate în grupele superioare de muncă, cu referire la art. 18 din Legea Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, republicată, act normativ care indică deţinătorii de arhive;

- art. 111 din Codul de procedură civilă din 1865, respectiv art. 35 cu referire la art. 32 alin. (1) lit. b) şi art. 36 din Codul de procedură civilă, pentru acţiunile vizând constatarea încadrării în grupele I sau/şi a II-a de muncă;

- art. 41 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, respectiv art. 32 alin. (1) lit. a) şi art. 56 din Codul de procedură civilă, în ceea ce priveşte lipsa capacităţii procesuale de folosinţă a angajatorului lichidat şi radiat în urma procedurilor de insolvenţă;

- art. 136 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările şi completările ulterioare (actualul art. 180 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu menţiunea că actul normativ anterior în materie de insolvenţă a fost abrogat prin art. 344 din Legea nr. 85/2014), în ceea ce priveşte momentul până la care se desfăşoară activitatea lichidatorului judiciar, cu referire la calitatea procesuală pasivă a acestuia în cele două tipuri de acţiuni.

15. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că parte dintre dispoziţiile legale considerate incidente de către titularul sesizării cu recurs în interesul legii, Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava, vizează chestiuni colaterale problemei supuse interpretării sau nu rezolvă aspectul calităţii procesuale pasive în asemenea acţiuni, motiv pentru care nu vor fi supuse examinării.

Astfel, sunt indicate texte de lege care reglementează raporturi de asigurări sociale, fiind ulterioare confirmării elementelor raportului juridic de muncă ce face obiectul prezentului recurs (Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi actele normative subsecvente - pct. 5-11 din sesizare).

Celelalte texte de lege (pct. 13-16) vizează aspecte referitoare la procedura de încadrare în grupele de muncă, adoptată în anul 1990, care nu constituie obiectul sesizării.

16. Din această perspectivă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este chemată să interpreteze, în vederea aplicării unitare, următoarele dispoziţiile legale:

Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

- Art. 279 alin. (2): „După data abrogării Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de muncă, cu modificările ulterioare, vechimea în muncă stabilită până la data de 31 decembrie 2010 se reconstituie, la cererea persoanei care nu posedă carnet de muncă, de către instanţa judecătorească competentă să soluţioneze conflictele de muncă, pe baza înscrisurilor sau a altor probe din care să rezulte existenţa raporturilor de muncă. Cererile de reconstituire formulate anterior datei abrogării Decretului nr. 92/1976, cu modificările ulterioare, se vor soluţiona potrivit dispoziţiilor acestui act normativ.”;

- Art. 34 alin. (5): „La solicitarea salariatului sau a unui fost salariat, angajatorul este obligat să elibereze un document care să ateste activitatea desfăşurată de acesta, durata activităţii, salariul, vechimea în muncă, în meserie şi în specialitate.”;

- Art. 40 alin. (2): „Angajatorului îi revin, în principal, următoarele obligaţii:

...h) să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului;”.

Art. 18 din Legea Arhivelor Naţionale nr. 16/1996

- Art. 18 în varianta iniţială (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 9 aprilie 1996): „în cazul desfiinţării, în condiţiile legii, a unui creator de documente, persoană juridică, fără ca activitatea acestuia să fie continuată de un altul, documentele (...) cu valoare practică, în baza cărora se eliberează copii certificate şi extrase privind drepturile individuale ale cetăţenilor vor fi depuse la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale sau la direcţiile judeţene ale acestuia.”;

- Art. 18, modificat prin art. I pct. 1 din Legea nr. 358/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 16/1996 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 476 din 3 iulie 2002): „în cazul desfiinţării, în condiţiile legii, a unui creator de documente, persoană juridică, fără ca activitatea acestuia să fie continuată de altul, documentele (...) cu valoare practică, în baza cărora se eliberează copii, certificate şi extrase privind drepturile referitoare la stagiile de cotizare la asigurări sociale ale cetăţenilor, vor fi preluate de casele judeţene de pensii sau ale sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz.”

- Art. 18, modificat prin art. I pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 39/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 16/1996 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 5 iunie 2006): „în cazul desfiinţării, în condiţiile legii, a unui creator de documente, persoană juridică, fără ca activitatea acestuia să fie continuată de altul, documentele (...) cu valoare practică, în baza cărora se eliberează copii, certificate şi extrase privind drepturile referitoare la stagiile de cotizare la asigurări sociale ale cetăţenilor, vor fi preluate de Arhivele Naţionale sau de direcţiile judeţene ale Arhivelor Naţionale....”

- Art. 18, modificat prin art. I pct. 2 din Legea nr. 138/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 16/1996 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 253 din 7 mai 2013), acelaşi şi după republicarea legii în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 22 aprilie 2014: „(1) În cazul declarării falimentului, în condiţiile legii, a unui creator de documente, fără ca activitatea acestuia să fie continuată de altul, (...) documentele cu valoare practică, în baza cărora se eliberează copii, certificate şi extrase privind drepturile referitoare la stagiile de cotizare la asigurările sociale ale cetăţenilor, se predau, pe bază de contract, operatorilor economici autorizaţi în prestarea de servicii arhivistice. ...”

Codul de procedură civilă din 1865

- Art. 41 alin. 1: „Orice persoană care are folosinţa drepturilor civile poate să fie parte în judecată.”

- Art. 111: „Partea care are interes poate să facă cerere pentru constatarea existenţei sau neexistenţei unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului.”

Codul de procedură civilă (în vigoare de la 15 februarie 2013)

- Art. 32 Condiţii de exercitare a acţiunii civile

„(1) Orice cerere poate fi formulată şi susţinută numai dacă autorul acesteia:

a) are capacitate procesuală, în condiţiile legii;

b) are calitate procesuală;...”

- Art. 35 Constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept

„Cel care are interes poate să ceară constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului pe orice altă cale prevăzută de lege.”

- Art. 36 Calitatea procesuală

„Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii. Existenţa sau inexistenţa drepturilor şi a obligaţiilor afirmate constituie o chestiune de fond.”

Art. 56 Capacitatea procesuală de folosinţă

„(1) Poate fi parte în judecată orice persoană care are folosinţa drepturilor civile. ...”

Art. 136 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006), acelaşi în toate formele legii: „Prin închiderea procedurii, judecătorul-sindic, administratorul/lichidatorul şi toate persoanele care i-au asistat sunt descărcaţi de orice îndatoriri sau responsabilităţi cu privire la procedură, debitor şi averea lui, creditori, titulari de garanţii, acţionari sau asociaţi.”

Art. 180 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014), acelaşi în toate formele legii: „Prin închiderea procedurii, judecătorul-sindic, administratorul/lichidatorul judiciar şi toate persoanele care i-au asistat sunt descărcaţi de orice îndatoriri sau responsabilităţi cu privire la procedură, debitor şi averea lui, creditori, titulari de drepturi de preferinţă, acţionari sau asociaţi.”

17. Revenind la problemele în dezbatere, chestiunile în discuţie supun verificării un aspect procedural în categoriile de acţiuni amintite, şi anume cel al calităţii procesuale pasive în cazul în care angajatorul nu mai există din punct de vedere juridic.

18. Din hotărârile anexate sesizării cu recurs în interesul legii rezultă că acţiunile finalizate prin actul jurisdicţional al instanţelor de judecată au fost formulate, unele dintre ele, anterior intrării în vigoare a Codului de procedură civilă (15.02.2013), iar altele ulterior acestui moment. Prin urmare, raportat la natura procesuală a problemei supuse interpretării, aceasta trebuie examinată din perspectiva dispoziţiilor legale relevante în ambele forme ale Codului de procedură civilă, cu menţiunea că, în Codul de procedură civilă din 1865, calitatea procesuală pasivă nu era tratată distinct în nicio dispoziţie legală, ci se deducea în raport cu obiectul cauzei şi cu împrejurările concrete ale fiecărei speţe, în privinţa persoanei chemate în judecată. În actuala reglementare, cum s-a arătat deja, calitatea procesuală este menţionată, drept condiţie de exercitare a acţiunii civile, în cuprinsul art. 32 alin. (1) lit. b) şi este definită în art. 36, texte de lege care vor fi avute în vedere în soluţionarea prezentului recurs în interesul legii.

19. Reglementarea, în Codul muncii, a normelor privind posibilitatea dovedirii raportului juridic de muncă şi modalitatea de valorificare a acestuia la stabilirea stagiului de cotizare în dreptul asigurărilor sociale a cunoscut o anumită evoluţie, după cum urmează:

Până la 3 aprilie 2011 (data intrării în vigoare a Legii nr. 40/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii), forma scrisă a contractului de muncă era cerută ad probationem (art. 64 din Legea nr. 10/1972 privind Codul muncii al Republicii Socialiste România, cu modificările şi completările ulterioare, art. 16 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, în forma anterioară modificării prin Legea nr. 40/2011).

Ulterior acestei date, forma scrisă a contractului de muncă este prevăzută ad validitatem (art. 16 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, după modificarea intervenită prin Legea nr. 40/2011, în vigoare şi în prezent).

Prin urmare, până în anul 2011, raportul juridic de muncă putea fi dovedit cu înscrisuri, dar şi cu orice alte mijloace de probă.

Potrivit legislaţiei adoptate în materia asigurărilor sociale, până la 1 aprilie 2001, data intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, vechimea în muncă constituia stagiu de cotizare (art. 9 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială, cu modificările ulterioare, şi art. 160 alin. (5) şi art. 161 din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare). Ulterior acestei date, stagiul de cotizare se calculează în funcţie de perioada contributivă (art. 8 din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, art. 19 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare).

În concluzie, pentru perioada lucrată anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, respectiv 1 aprilie 2001, recunoaşterea vechimii în muncă produce efecte în ceea ce priveşte stagiul de cotizare al persoanei asigurate. Raţionamentul legislaţiei anterioare în materie a fost preluat, în aceiaşi termeni, şi în Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit art. 16 alin. (1) lit. a).

După 1 aprilie 2001, constituie stagiu de cotizare perioada contributivă a asiguraţilor.

20. Dezlegarea problemelor cuprinse în sesizarea cu recurs în interesul legii necesită tratarea recunoaşterii vechimii în muncă sub două aspecte:

A. Primul aspect se referă la recunoaşterea existenţei unui raport juridic de muncă, în privinţa căruia pot interveni două situaţii:

1. când există acte primare doveditoare care nu se află în posesia solicitantului; prin noţiunea de «acte primare” urmează a se înţelege documente verificabile, emise de angajator, din care să rezulte informaţii în legătură cu elementele esenţiale ale raportului juridic de muncă - prestarea unei munci remunerate (carnet de muncă, contract de muncă, ordin de numire în funcţie, state de plată ş.a.);

2. când nu există acte primare (aşa-numita „muncă la negru*); această ipoteză este relevantă numai pentru perioadele lucrate până în aprilie 2011; de la acel moment, potrivit Codului muncii în varianta republicată ulterior Legii nr. 40/2011, nicio activitate desfăşurată fără contract de muncă nu mai constituie raport juridic de muncă. În această situaţie (până în aprilie 2011), recunoaşterea vechimii în muncă se realizează cu orice mijloc de probă.

B. Al doilea aspect al sesizării se referă la recunoaşterea unor condiţii de desfăşurare a raportului de muncă, altele decât cele normale (grupele speciale de muncă), în aceleaşi două cazuri:

1. când există acte primare, prin care angajatorul a făcut încadrarea, potrivit atribuţiilor ce îi reveneau în baza legislaţiei speciale (Ordinul ministrului muncii şi ocrotirilor sociale, al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Protecţia Muncii nr. 50/1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de mutică în vederea pensionării), în legătură cu care solicitantul nu poate produce dovezi;

2. când nu există acte primare, întrucât angajatorul fie a omis, fie nu a considerat că acel salariat a lucrat în condiţii speciale de muncă.

Această problemă este relevantă numai pentru perioadele lucrate până la 1 aprilie 2001, moment după care Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, reglementează un alt regim juridic pentru munca desfăşurată în alte condiţii decât cele normale, respectiv condiţii deosebite/speciale de muncă, ce nu se confundă cu fostele grupe de muncă.

21. Referitor la calitatea procesuală pasivă în litigiile născute în legătură cu cazurile detaliate în precedent, dacă există acte primare vechimea în muncă sau în grupa superioară de muncă se dovedeşte, în lipsa carnetului de muncă sau a menţiunilor corespunzătoare din carnet, cu o adeverinţă emisă de angajator, potrivit dispoziţiilor art. 34 alin. (5) şi art. 40 alin. (2) lit. h) din Codul muncii. Dacă angajatorul nu mai există din punct de vedere juridic, fiind radiat din evidenţe, obligaţia se transmite deţinătorului actual al arhivei în care se păstrează documentele cu valoare practică (în forma iniţială a Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale sau direcţiilor judeţene ale acestuia; ulterior, conform modificărilor succesive aduse acestei legi, astfel cum au fost detaliate în preambulul prezentului raport, caselor judeţene de pensii/ale sectoarelor municipiului Bucureşti, respectiv Arhivelor Naţionale sau direcţiilor judeţene ale acestora; operatorilor economici autorizaţi în prestarea de servicii arhivistice, în forma actuală a legii). Toate aceste persoane juridice dobândesc, în raport cu data preluării arhivei şi forma legii în vigoare la momentul respectiv, calitate procesuală pasivă în cadrul unui litigiu având ca obiect eliberarea unei adeverinţe constatatoare a raportului de muncă (acţiune vizând obligaţia de a face).

22. În confirmarea celor reţinute anterior, dispoziţiile art. 125 din Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, prevăd că angajatorii sau orice alţi deţinători de arhive sunt direct răspunzători, în condiţiile legii, de exactitatea şi corectitudinea conţinutului adeverinţelor pe care le eliberează în vederea stabilirii drepturilor de pensie.

23. Prin urmare, raportat la premisa inexistenţei juridice a angajatorului - lichidat şi radiat - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că, în ipoteza în care există acte primare şi angajatul nu posedă carnet de muncă, ceea ce aparent, potrivit art. 279 alin. (2) din Codul muncii, i-ar deschide calea unei acţiuni în reconstituirea vechimii în muncă sau, potrivit art. 111 din Codul de procedură civilă din 1865/art. 35 din Codul de procedură civilă, a unei acţiuni în constatarea încadrării în grupele superioare de muncă, persoana respectivă poate solicita, în temeiul unei acţiuni în realizare (obligaţie de a face), eliberarea unei adeverinţe constatatoare în acest sens, în contradictoriu cu deţinătorii de arhive. Într-un asemenea caz, o acţiune în reconstituirea vechimii în muncă/în recunoaşterea activităţii desfăşurate în grupele superioare de muncă ar apărea ca lipsită de interes, de vreme ce informaţiile referitoare la vechimea în muncă sau în grupa de muncă există în documentele arhivate şi pot fi dovedite prin eliberarea unor adeverinţe de către persoanele juridice amintite.

24. În continuarea acestui raţionament rezultă că problema interpretării art. 279 alin. (2) din Codul muncii, respectiv a dispoziţiilor procedurale privind constatarea încadrării în anumite grupe de muncă, se pune doar în situaţia în care nu există documente primare, iar angajatul nu poate dovedi, independent de motive, situaţia pretinsă.

25. În limitele celor enunţate mai sus trebuie menţionat că, anterior art. 279 alin. (2) din Codul muncii, erau aplicabile dispoziţiile art. 14 din Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de muncă, care prevedeau posibilitatea, în condiţiile unei proceduri strict determinate prin actul normativ, a reconstituirii activităţii care s-a depus pe baza unui contract de muncă a funcţiei, meseriei sau specialităţii, doar în ipoteza în care se dovedea cu acte că arhivele au fost distruse.

26. Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 223 din 11 iulie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 750 din 15 octombrie 2002, s-a extins aplicabilitatea textului de lege sus-menţionat şi la situaţia în care nu existau documente primare, indiferent de motiv (au fost distruse sau nu au fost întocmite), reţinându-se că, pentru categoriile de cetăţeni care nu pot obţine acte oficiale pentru dovedirea activităţii depuse pe baza unui contract de muncă şi nici nu pot dovedi cu acte că arhivele au fost distruse, deci, nu îşi pot exercita drepturile în condiţii egale cu celelalte categorii de cetăţeni, textul de lege examinat instituie o discriminare contrară prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţia României.

27. Chiar dacă decretul enunţat a fost abrogat, interpretarea dată de Curtea Constituţională poate fi preluată şi în ceea ce priveşte aplicarea art. 279 alin. (2) din Codul muncii (cu referire doar la recunoaşterea vechimii în muncă), ambelor situaţii, respectiv documentele primare au fost distruse sau nu au fost întocmite.

28. În acest caz, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că justifică legitimare procesuală pasivă casele teritoriale de pensii, întrucât acestea sunt singurele entităţi abilitate de lege să emită deciziile de pensie, în baza tuturor documentelor apte a certifica stagii de cotizare, hotărârea judecătorească prin care se recunoaşte vechimea în muncă fiind un astfel de document.

29. Chiar dacă nu este debitor în raportul juridic de drept substanţial, întrucât nu este parte în raportul juridic de muncă şi nu are, printre atribuţiile stabilite în sarcina sa prin art. 139 din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, şi pe cea a recunoaşterii vechimii în muncă, casa teritorială de pensii reprezintă singura entitate chemată să valorifice aspectele ce ţin de vechimea în muncă în procesul de stabilire a drepturilor de pensie.

30. Ca atare, în cazul dispariţiei, din punct de vedere juridic, a angajatorului, este şi singura persoană interesată să se opună la valorificarea drepturilor pretinse de angajat, în ipoteza în care acestea nu ar fi conforme cu dispoziţiile legale în materie, şi, în consecinţă, singura entitate care trebuie să stea în procesul de recunoaştere a acestor drepturi.

31. În justificarea acestei soluţii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are în vedere şi asigurarea dreptului de acces la justiţie, recunoscut de art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi de art. 21 din Constituţia României, drept care trebuie să fie unul efectiv, iar nu iluzoriu. Or, a considera că, în cazul în care angajatorul nu mai există, fostul salariat se află în imposibilitate de a-şi valorifica drepturile în legătură cu vechimea în muncă [demers recunoscut de lege conform art. 279 alin. (2) din Codul muncii], determinată de „lipsa unui pârât”, reprezintă o interpretare care ar afecta grav dreptul în discuţie şi ar constitui totodată un refuz nejustificat al instanţei de soluţionare a cauzei, denumit în accepţiunea Codului civil din 1864 „denegare de dreptate” (art. 3) şi sancţionat ca atare.

32. Întregul raţionament expus mai sus se aplică şi în cazul acţiunilor având ca obiect recunoaşterea activităţii desfăşurate în grupele superioare de muncă, cu menţiunea că, în prezentul recurs în interesul legii, raportat la limitele sesizării, nu se pot examina problema admisibilităţii rezolvării pretenţiilor fostului salariat prin intermediul acţiunii în constatare, reglementată de art. 111 în Codul de procedură civilă din 1865, respectiv de art. 35 în Codul de procedură civilă, şi nici un alt aspect de ordin procesual, cu excepţia celui privind stabilirea cadrului procesual din perspectiva persoanei chemate în judecată în calitate de pârât şi care formează obiectul sesizării.

33. În ceea ce priveşte ambele tipuri de acţiuni (reconstituire vechime în muncă/încadrarea activităţii desfăşurate în grupele superioare de muncă), mai trebuie precizat că nici societatea radiată şi nici lichidatorul chemat în judecată în nume propriu nu pot sta în proces.

34. Astfel, societatea radiată, chemată în judecată prin fostul lichidator, nu mai îndeplineşte condiţia capacităţii de folosinţă, esenţială pentru participarea în raportul litigios [art. 41 alin. (1) din Codul de procedură civilă/art. 32 alin. (1) lit. a) şi art. 56 alin. (1) din Codul de procedură civilă], iar fostul lichidator, chemat în judecată în nume propriu, nu are calitate procesuală, deoarece, de la momentul radierii societăţii pe care o reprezenta, acesta nu mai poate exercita nicio atribuţie în legătură cu societatea radiată, fiind degrevat de orice responsabilitate (art. 136 din Legea nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare, în prezent abrogată; art. 180 din Legea nr. 85/2014, în vigoare la acest moment).

35. În sensul lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a angajatorului care a parcurs procedurile de insolvenţă, fiind, în cele din urmă, radiat din registrul comerţului, sunt şi dispoziţiile art. 244 şi art. 251 din Codul civil, care prevăd modurile de încetare a persoanei juridice, respectiv data încetării personalităţii juridice.

36. Cât priveşte solicitarea Colegiului de conducere al Curţii de Apel Suceava, referitoare la pronunţarea sau, cel puţin, la antamarea aspectului vizând limitele rolului activ al instanţei în cazul celor două tipuri de acţiuni, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu o poate avea în vedere, determinat de termenii generici în care a fost expusă această problemă (nu rezultă la ce se referă rolul activ al instanţei - la stabilirea cadrului procesual/la încuviinţarea şi administrarea probatoriului în asemenea litigii) şi de limitele sesizării, care nu implică şi examinarea aspectului în discuţie.

37. În concluzie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că, în ambele tipuri de acţiuni, atunci când angajatorul nu mai există din punct de vedere juridic (lichidat, radiat), justifică legitimare procesuală pasivă casele teritoriale de pensii, în ipoteza în care nu există documente primare [art. 279 alin. (2) din Codul muncii, pentru acţiunile privind reconstituirea vechimii în muncă, anterioară intrării în vigoare a Codului de procedură civilă actual/acelaşi text de lege cu referire la art. 32 alin. (1) lit. b) şi art. 36 din Codul de procedură civilă, pentru acţiunile în reconstituirea vechimii în muncă, introduse de la momentul intrării în vigoare a actualului Cod de procedură civilă şi în continuare; art. 111 din Codul de procedură civilă din 1865, art. 35 cu referire la art. 32 alin. (1) lit. b) şi art. 36 din Codul de procedură civilă, pentru acţiunile privind constatarea încadrării activităţii desfăşurate în grupele I sau/şi a II-a de muncă], în cazul existenţei documentelor primare, persoana interesată, care nu posedă dovezi privind vechimea în muncă sau activitatea desfăşurată în anumite grupe de muncă, are deschisă calea unei acţiuni în realizare - obligaţie de a face - având ca obiect obligarea deţinătorului de arhivă de a elibera adeverinţa constatatoare a vechimii în muncă/încadrării în grupele superioare de muncă [art. 34 alin. (5) şi art. 40 alin. (2) lit. h) din Codul muncii, cu referire la art. 18 din Legea Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, republicată, în ceea ce priveşte identificarea deţinătorilor de arhivă vizând documentele cu valoare practică].

Angajatorul desfiinţat în urma procedurilor de insolvenţă, finalizate cu radierea din registrele specifice, nu poate sta în judecată, neavând capacitate procesuală de folosinţă [art. 41 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865/art. 32 alin. (1) lit. a) şi art. 56 alin. (1) din Codul de procedură civilă], iar fostul lichidator, chemat în judecată în nume propriu, nu are calitate procesuală, deoarece, de la momentul radierii societăţii pe care o reprezenta acesta nu mai poate exercita nicio atribuţie în legătură cu societatea radiată, fiind degrevat de orice responsabilitate (art. 136 din Legea nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare, în prezent abrogată; art. 180 din Legea nr. 85/2014, în vigoare la acest moment).

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

În numele legii

DECIDE:

Admite recursul în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava.

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 279 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru acţiunile privind reconstituirea vechimii în muncă, anterioare intrării în vigoare a Codului de procedură civilă actual/acelaşi text de lege cu referire la art. 32 alin. (1) lit. b) şi art. 36 din Codul de procedură civilă, pentru acţiunile în reconstituirea vechimii în muncă, introduse de la momentul intrării în vigoare a actualului Cod de procedură civilă şi în continuare; art. 111 din Codul de procedură civilă din 1865 pentru acţiunile privind constatarea încadrării activităţii desfăşurate în grupele I şi a II-a de muncă introduse sub imperiul acestei reglementări/art. 35 cu referire la art. 32 alin, (1) lit. b) şi art. 36 din Codul de procedură civilă, pentru acelaşi tip de acţiuni, formulate după intrarea în vigoare a codului actual, în toate ipotezele, atunci când angajatorul nu mai există din punct de vedere juridic (lichidat, radiat), justifică legitimare procesuală pasivă casele teritoriale de pensii, în situaţia în care nu există documente primare.

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 34 alin. (5) şi art. 40 alin. (2) lit. h) din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu referire la art. 18 din Legea Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, republicată, în cazul existenţei documentelor primare, persoana interesată, care nu posedă dovezi privind vechimea în muncă sau activitatea desfăşurată în anumite grupe de muncă, are deschisă calea unei acţiuni în realizare - obligaţie de a face - având ca obiect obligarea deţinătorului de arhivă de a elibera adeverinţa constatatoare a vechimii în muncă/încadrării în grupele superioare de muncă.

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 41 alin. (1) din Codul de procedură civilă din 1865/art. 32 alin. (1) lit. a) şi art. 56 alin. (1) din Codul de procedură civilă, respectiv a art. 136 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările şi completările ulterioare/art. 180 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, angajatorul desfiinţat în urma procedurilor de insolvenţă, finalizate cu radierea din registrele specifice, nu poate sta în judecată, neavând capacitate procesuală de folosinţă, iar fostul lichidator, chemat în judecată în nume propriu, nu are calitate procesuală pasivă.

Obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 februarie 2016.

 

VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

IULIA CRISTINA TARCEA

Magistrat-asistent,

Elena Adriana Stamatescu

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.