MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 796/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 796         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 27 octombrie 2015

 

SUMAR

 

HOTARARI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

            865. - Hotărâre pentru aprobarea Strategiei Arhivelor Naţionale 2015-2021 şi a Planului de acţiuni al Strategiei Arhivelor Naţionale 2015-2021

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.168. - Ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor din unitatea administrativ-teritorială Şotânga, judeţul Dâmboviţa

 

1.526. - Ordin al directorului Serviciului Român de Informaţii privind aprobarea însemnului heraldic şi a drapelului distinctiv ale Academiei Naţionale de Informaţii “Mihai Viteazul”

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Strategiei Arhivelor Naţionale 2015-2021 şi a Planului de acţiuni al Strategiei Arhivelor Naţionale 2015-2021

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 11 lit. f) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Strategia Arhivelor Naţionale 2015-2021, prevăzută în anexa nr. 1 şi Planul de acţiuni al Strategiei Arhivelor Naţionale 2015-2021, prevăzut în anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

p. Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne,

Ilie Botoş,

secretar de stat

Ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Sevil Shhaideh

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 14 octombrie 2015.

Nr. 865.

 

ANEXA Nr. 1

 

STRATEGIA

Arhivelor Naţionale 2015-2021

 

CUPRINS

 

Introducere

Informaţii generale relevante

Priorităţi, politici şi cadru juridic existente

Definirea problemei

Obiective

Direcţii de acţiune

Principii generale şi valori

Rezultatele Strategiei

Rezultatele acţiunilor

Implicaţii bugetare

Implicaţii juridice

Procedura de monitorizare, evaluare Etape ulterioare şi instituţii responsabile

Acronime utilizate:

ANR - Arhivele Naţionale ale României

CIA - Consiliul Internaţional al Arhivelor

EBNA - Consiliul European al Directorilor de Arhive Naţionale

FAN - Fondul Arhivistic Naţional

ICARUS - Centrul Internaţional de Cercetare Arhivistică

ICR - Institutul Cultural Român

IGJR - Inspectoratul General al Jandarmeriei Române

IGPR - Inspectoratul General al Poliţiei Române

IT - Tehnologia Informaţiei

MAI - Ministerul Afacerilor Interne

MAE - Ministerul Afacerilor Externe

UE - Uniunea Europeană

UNESCO - Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură

 

Introducere

 

“Arhivele constituie un patrimoniu unic şi de neînlocuit transmis din generaţie în generaţie. Surse de informaţie credibilă pentru o guvernare responsabilă şi transparentă, arhivele joacă un rol esenţial în dezvoltarea societăţilor, contribuind la constituirea şi salvarea memoriei individuale şi colective.”

 

Declaraţia universală asupra arhivelor - UNESCO, 10 noiembrie 2011

 

“Arhivele nu constituie nişte simple depozite de acte vechi, ci instituţii de cercetare ştiinţifică, tezaure prin care se legitimează poporul nostru în faţa întregii lumi.”

 

Nicolae Iorga

 

Arhivele Naţionale ale României sunt cea mai veche instituţie din sistemul administrativ românesc, funcţionând neîntrerupt încă din anul 1831. Instrumental bunei guvernări şi păstrător al memoriei naţionale, Arhivele Naţionale sunt o instituţie cu vocaţie complexă, regăsindu-se firesc în domeniul administraţiei publice, unde pregătesc şi selecţionează cele mai importante documente, precum şi în domeniul culturii, prin patrimoniul unic administrat, şi în cel al ştiinţei, îndeosebi al istoriei, căreia îi oferă dovezile esenţiale pentru cunoaşterea trecutului. Arhivele au totodată o încărcătură educativă intrinsecă şi contribuie în mod esenţial la definirea identităţii naţiunii române şi a componentelor sale. Din aceste motive, Arhivele sunt un tezaur al României, unul dintre cele mai de preţ, care pretinde îngrijire specială din partea celor responsabili de destinele ţării.

ANR sunt instituţie publică, unică autoritate de reglementare şi control în domeniul evidenţei şi gestionării Fondului Arhivistic Naţional şi au misiunea de a pregăti, selecţiona şi păstra mărturiile documentare relevante pentru memoria şi identitatea naţională, de a contribui la promovarea democraţiei şi la buna funcţionare a administraţiei publice, la dezvoltarea ştiinţei şi culturii naţionale, de a înlesni înţelegerea experienţelor trecutului, prin accesul liber al cetăţenilor la informaţia de arhivă.

După schimbarea istorică din 1989, în ţara noastră s-au manifestat cu putere fenomene de noutate care impuneau o nouă politică şi în domeniul arhivelor. Trecerea de la totalitarism la democraţie a determinat, de pildă, liberalizarea accesului la arhive, iar refacerea proprietăţii, restabilirea drepturilor cetăţenilor şi atestarea persecuţiilor din trecut au făcut din Arhive o instituţie de neocolit. Pe plan extern, noile exigenţe ale administraţiei publice în cadrul UE, revoluţia în domeniul informaţiei şi apariţia documentelor electronice, necesitatea conservării identităţii naţionale într-o lume tot mai globalizată impuneau o altă abordare a sectorului arhivelor.

Cu toate acestea, principala instituţie de arhivă a statului român a fost nevoită să supravieţuiască cu mijloace învechite, extrem de reduse: o concepţie şi o bază juridică întruchipate de Legea Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 22 aprilie 2014, repede depăşite de realitate, lipsa modernizării, în primul rând a informatizării, personal insuficient, în reducere drastică după 2008 şi parţial deprofesionalizat din cauza lucrărilor de nivel inferior, un buget simbolic, de supravieţuire. A rezultat o slăbire continuă a instituţiei şi o creştere a discrepanţei dintre obligaţiile legale şi posibilităţi. Toate au culminat cu seria de măsuri din perioada 2006-2011 (obligarea prin lege de a prelua state de plată, degradarea în rang administrativ la toate nivelurile, reducerea drastică de personal, reduceri bugetare ş.a.), care au adus instituţia practic în prag de colaps.

A sosit momentul să se pună capăt acestei situaţii. Eliminarea decalajului acumulat, nu numai faţă de standardele internaţionale, ci chiar în raport cu instituţiile româneşti similare, adaptarea ANR la transformările socio-economice petrecute în societatea românească în ultimii 25 de ani, la contextul creat de necesitatea integrării practicii arhivistice româneşti în cadrul general al activităţii arhivistice din Uniunea Europeană, precum şi interesul crescând al societăţii româneşti faţă de lărgirea accesului public la informaţie sunt condiţionate de crearea unui nou cadru de reglementare a politicilor şi practicilor arhivistice din România, de o nouă politică în domeniul arhivelor.

Strategia a fost abordată şi dezbătută în mediul intern al ANR în anii 2008-2009, însă nu s-a finalizat, ca urmare a măsurilor de restructurare demarate în anul 2009, care au afectat puternic instituţia. Problema a fost reluată în anul 2012, în urma schimbării managementului instituţiei şi promovată în anul 2013 de către MAI pentru a fi dezbătută în Guvernul României. Strategia Arhivelor Naţionale pentru perioada 2015-2021 a fost elaborată pe baza unei documentaţii care reflectă atât opiniile specialiştilor din Arhive, cât şi pe cele ale unor personalităţi publice şi ştiinţifice cu expertiză în domeniu. În elaborarea strategiei au fost utilizate documente interne ale instituţiei: analize, rapoarte de evaluare anuale, note şi rapoarte înaintate MAI, politici publice şi proiecte de acte normative, procese-verbale ale reuniunilor profesionale etc. Cu ocazia Zilei Arhivelor, la 31 octombrie 2013, s-a desfăşurat dezbaterea publică “Arhivele României azi. Realităţi şi perspective”, cu participare numeroasă, unde s-au abordat problemele majore ale arhivelor şi ale ANR. S-au utilizat, de asemenea, documente de politici publice şi strategii ale Guvernului României, MAI şi ale altor ministere, precum şi documente ale UE, UNESCO, CIA, strategii ale unor Arhive naţionale de peste hotare.

Strategia este planificata a fi implementată în perioada 2015-2021 de către ANR, cu sprijinul MAI şi având concursul MAE pentru obiective de relaţii externe. În măsura în care Legea arhivelor validează vocaţia de autoritate naţională unică de reglementare şi control a ANR în domeniul arhivelor, strategia va avea efect general, în special în domeniul public, dar şi în cel privat

În acest sens, prezenta strategie îşi propune să acţioneze într-o manieră realistă şi coerentă asupra principalelor deficienţe şi greutăţi care împiedică ANR să îşi îndeplinească rolul la nivelul aşteptărilor societăţii româneşti. Pentru o parte dintre acestea se are în vedere reducerea semnificativă sau rezolvarea până în anul 2021, iar pentru celelalte, crearea premiselor pentru rezolvarea într-un viitor apropiat. Strategia îşi propune să pună bazele unei politici a arhivelor în concordanţă cu interesele actuale şi de perspectivă medie ale societăţii româneşti şi ale unei instituţii a ANR capabile să gestioneze problematica arhivelor în acord cu legislaţia în vigoare şi la nivel comparativ cu practicile din UE. Documentul urmează a fi supus periodic - anual sau în funcţie de evoluţiile ulterioare - unei examinări din partea specialiştilor din ANR, cu consultarea tuturor factorilor interesaţi, pentru efectuarea corijărilor necesare îndeplinirii obiectivelor stabilite.

Informaţii generale relevante

ANR sunt o instituţie publică cu personalitate juridică, organizată ca direcţie în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, şi îşi desfăşoară activitatea în baza Legii nr. 16/1996, republicată. Din punctul de vedere al structurii organizatorice, instituţia este alcătuită din aparat propriu, incluzând Serviciul Arhivelor Naţionale Istorice Centrale şi 42 de structuri subordonate teritoriale (35 de servicii şi 7 birouri). Directorul

ANR are calitatea de ordonator terţiar de credite, iar structurile teritoriale judeţene depind din punct de vedere logistic şi financiar de inspectoratele judeţene de poliţie.

În conformitate cu legea, ANR au ca misiune de bază “administrarea, supravegherea şi protecţia specială a Fondului Arhivistic Naţional al României”. FAN cuprinde: “documentele create de-a lungul timpului de către organismele de stat, organizaţiile publice sau private economice, sociale, culturale, militare şi religioase, precum şi către persoanele fizice”, mai exact: “acte oficiale şi particulare, diplomatice şi consulare, memorii, manuscrise, matrice sigilare, precum şi înregistrări foto, video, audio şi informatice, cu valoare istorică, realizate în ţară sau de către creatori români în străinătate”. FAN, cu alte cuvinte, tezaurul documentar istoric al României, este în cantitate estimată de circa 913.000 metri liniari de documente, fiind distribuit în acest moment astfel: 333.000 metri liniari, grupaţi în 39.692 de fonduri şi colecţii, reprezentând 36,65%, în depozitele ANR, iar 580.000 metri liniari, adică 63,35%, diseminat la creatori şi deţinători publici şi privaţi.

Atribuţiile şi activităţile ANR sunt axate pe cele trei coordonate majore amintite, respectiv administrarea, supravegherea şi protecţia FAN. În acest scop, ANR exercită următoarele atribuţii principale:

1. Gestionează fondurile şi colecţiile din depozitele proprii, constituite din depunerile succesive de documente create de-a lungul timpului de instituţii de drept public sau privat, precum şi de persoane particulare. La nivelul ANR, administrarea se realizează pe o durată nedeterminată şi constă în: asigurarea evidenţei fiecărei unităţi arhivistice şi a tuturor fondurilor şi colecţiilor arhivistice deţinute, în ansamblul lor; asigurarea păstrării şi conservării; folosirea documentelor în scopuri practice, ştiinţifice, cultural-educative şi de informare.

2. Îndrumă şi controlează activitatea de arhivă a creatorilor şi deţinătorilor de documente, circa 8.500 de instituţii din sistemul public şi, teoretic, totalitatea operatorilor economici şi organizaţiilor private. Aceştia gestionează documentele rezultate din activitatea proprie, iar la împlinirea termenului legal depun spre păstrare permanentă la ANR documentele ce fac parte din FAN.

3. Stabileşte apartenenţa/nonapartenenţa oricărui document la FAN.

4. Elaborează în baza legii norme şi metodologii privind activitatea de arhivă.

5. Realizează copii de securitate pentru documentele cele mai valoroase din FAN, aşa-numitul “fond de asigurare”.

În exercitarea atribuţiilor sale legale, ANR interacţionează practic cu întreaga societate. În vederea supravegherii FAN şi selecţionării documentelor pentru preluare în depozitele proprii exercită controlul aplicării legii şi îndrumare asupra tuturor creatorilor şi deţinătorilor de arhivă, publici şi privaţi, de nivel central şi local. Pe de altă parte, instituţia este abordată pentru informaţiile şi expertiza deţinute de către numeroşi factori interesaţi - atât organizaţii publice sau private, cât şi cetăţeni -, acoperind întreg spectrul instituţional şi de activitate şi, de asemenea, provenind din toate mediile profesionale şi sociale:

a) persoanele fizice şi juridice cărora li se soluţionează cererile privind eliberarea de copii, extrase şi certificate de pe documentele deţinute de ANR;

b) organizaţiile publice sau private care depun spre păstrare permanentă documente create în timpul activităţii;

c) organizaţiile publice sau private interesate de informaţii în scopul soluţionării unor lucrări din sfera proprie de activitate;

d) organizaţiile publice sau private care desfăşoară activităţi de colaborare pentru valorificarea documentar-ştiinţifică şi culturală a informaţiilor din fondurile şi colecţiile deţinute;

e) cercetători, cadre didactice din învăţământul superior şi mediu, muzeografi, bibliotecari, jurişti, economişti, funcţionari, ziarişti, liber-profesionişti din ţară şi din străinătate interesaţi în consultarea arhivelor ca izvoare istorice de referinţă, în rezolvarea unor lucrări cu caracter documentar-ştiinţific, publicistic, cultural.

În cursul anului 2014, instituţia a fost frecventată de 226.648 utilizatori, din care 47.714 petenţi în interes practic, 9.885 de cercetători cu 30.724 de prezenţe, 169.049 de vizitatori ai paginii de internet 1, la care se adaugă 8.151 de creatori şi deţinători de arhivă, persoane juridice, îndrumaţi/controlaţi.

a) Situaţia generală a ANR în domeniul resurselor financiare, logistice şi umane*)

Sub presiunea evoluţiei societăţii din ultimii 25 de ani, sarcinile ANR s-au multiplicat şi au tendinţă de creştere în continuare. În acelaşi timp, mai ales în ultimii ani, mijloacele materiale, financiare şi umane aflate la dispoziţie s-au redus ori s-au degradat.

 

DINAMICA PERSONALULUI ŞI ALOCĂRILE BUGETARE ÎN RAPORT CU CANTITATEA DE ARHIVĂ ADMINISTRATĂ 2007-2013

 

1 www.arhivelenationale.ro


*) Diagramele prezentate în cadrul Strategiei sunt reproduse în facsimil.

 

 

Financiar, instituţia nu are buget unitar şi clar precizat. Structurile componente funcţionează cu ANR ca ordonator de credite pentru aparatul central, Serviciul Municipiului Bucureşti şi Biroul Judeţean Ilfov, iar cu IGPR, prin IPJ-uri, ca ordonatori de credite pentru celelalte 40 de structuri judeţene. Bugetele au scăzut aproape an de an, începând cu 2008, şi abia ajung pentru utilităţi şi nevoi minime de funcţionare.

Alocaţiile bugetare pe titlul II, în raport cu necesarul estimat, s-au situat de la an la an la procente extrem de reduse. De pildă, pe anul 2012 s-a acordat un procent de 21,27% faţă de necesarul estimat, pe anul 2013 acest procent a fost de 37,90%, iar în 2014 procentul a fost de 36,37% faţă de necesarul estimat.

O cercetare comparativă pe execuţia bugetară din anul 2012 indică faptul că bibliotecile judeţene aveau bugete asigurate de consiliile judeţene de circa 8 ori mai mari decât cele ale serviciilor teritoriale ANR. Această situaţie dăinuie din 1990 şi explică raportul de inferioritate materială şi organizaţională dintre structurile noastre şi cele ale bibliotecilor publice.

Alocaţiile bugetare tinzând spre zero au determinat, între altele, incapacitatea de a cumpăra documente valoroase din FAN (care ajung astfel la alte instituţii publice sau în colecţii private) şi au degradat bibliotecile documentare ale Arhivelor, care nu şi-au mai putut completa colecţiile cu noile apariţii din ultimele circa trei decenii, decât cu totul sporadic, mai ales prin donaţii.

 

EVOLUŢIA BUGETULUI ARHIVELOR NAŢIONALE

2007-2013

 

În anul 2014, Arhivele Naţionale au avut alocat, în calitate de ordonator terţiar de credit, suma de 1.144 mii lei, iar serviciile şi birourile judeţene ale Arhivelor Naţionale nu au mai avut în 2014 filă proprie de buget.

Efectul negativ cel mai vizibil al reducerilor bugetare se constată tocmai în exercitarea celei mai importante atribuţii legale a instituţiei: păstrarea şi conservarea FAN. Lipsa spaţiilor noi de depozitare şi starea precară a majorităţii celor existente produc pierderi ireparabile tezaurului documentar naţional. ANR beneficiază în prezent de 86 de clădiri, unde sunt depozitate documente aparţinând FAN.

Dintre acestea, 75 se află în administrarea Ministerului Afacerilor Interne, prin inspectoratele judeţene de poliţie, inspectoratele judeţene de jandarmi sau ANR, 78% sunt construite înainte de 1989, 52% fiind construite chiar înainte de 1960. 78% din totalul clădirilor necesită reparaţii: capitale (37%) sau curente (41%). Numai 19 clădiri sunt corespunzătoare pentru depozitarea documentelor de arhivă. La 57 dintre clădiri acoperişul necesită reparaţii şi mai mult de jumătate dintre locaţiile Arhivelor Naţionale suferă infiltraţii pluviale şi igrasie. O treime din totalul clădirilor nu au sisteme de încălzire.

 

SITUAŢIA IMOBILELOR FOLOSITE DE ARHIVELE NAŢIONALE

 

Inventarul material este învechit, uneori chiar din anii 1950, fiind procurat adesea din bunuri destinate casării de alte instituţii. La fel se prezintă dotarea cu tehnică specifică: copiatoare, calculatoare, aparate de microfilmat sau de citit microfilme. Depozitele şi spaţiile de lucru nu sunt zugrăvite uneori de decenii, lipsesc total instalaţiile de menţinere a climatului, precum şi cele de supraveghere şi avertizare. În marea lor majoritate, spaţiile ANR, fie clădiri, depozite, birouri de lucru sau spaţii destinate publicului, oferă imaginea încremenirii în alt timp, provocând zilnic prejudicii sănătăţii personalului şi integrităţii FAN, precum şi imaginii instituţiei în societate.

În ceea ce priveşte situaţia resurselor umane, îndeosebi în perioada 2009-2011, ANR au cunoscut multiple reorganizări, care au semnificat, în fapt, un grav regres instituţional, raportat atât la perioada imediat anterioară, cât şi la perioada dinainte de 1989. Astfel, prin intrarea în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 1.376/2009 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Arhivelor Naţionale, emisă în aplicarea Legii nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, instituţia a suportat o primă restructurare. Cu acel prilej au fost radiate 548 de funcţii vacante, astfel încât numărul maxim de posturi prevăzute a fost redus de la 1.728 la 1.180, ceea ce reprezintă un procent general de pierdere de 32%. Totodată, în aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.376/2009, cu modificările ulterioare, ANR au fost reorganizate în mod nejustificat la nivel de direcţie, după ce timp de 147 de ani instituţia a funcţionat neîncetat ca direcţie generală, cu atribuţii unice în domeniul specific de activitate. Reorganizarea la nivel de direcţie a atras după sine retrogradarea de nivel a tuturor funcţiilor de conducere din subordine, aspect care influenţează negativ relaţiile de autoritate, de reprezentare şi de control la creatorii şi deţinătorii de documente, în special în cazul celor 42 de structuri teritoriale.

Prin intrarea în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 656/2011 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 416/2007 privind structura organizatorică şi efectivele Ministerului Afacerilor Interne, pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.767/2004 privind modul de organizare şi funcţionare a serviciilor publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor, pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.380/2009 privind înfiinţarea, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale şi pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.376/2009 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Arhivelor Naţionale, numărul de posturi prevăzut pentru ANR a scăzut a două oară, de la 1.180 la 729. Din cele 451 de funcţii desfiinţate, 98 de posturi erau încadrate, fapt ce a condus la diminuarea cu 30% a structurii de funcţii, pe de o parte, respectiv la disponibilizarea unui procent de cca. 12% din personalul încadrat, pe de altă parte. În aplicarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 934/2013 pentru modificarea art. 4 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.376/2009 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Arhivelor Naţionale au fost dispuse măsuri pentru radierea altor 15 posturi vacante.

 

DINAMICA PERSONALULUI  2007-2014

 

În prezent, ANR funcţionează cu 714 posturi, faţă de 1.728 de posturi prevăzute în structura organizatorică la data de 31.12.2009. În total, într-un interval de 3 ani, ca efect al reorganizărilor succesive, la nivelul instituţiei au fost desfiinţate 1.013 posturi, reprezentând un procent de 59% pierderi, procent care, raportat la unitatea de timp, este probabil unul dintre cele mai ridicate din sistemul administrativ românesc.

O analiză sumară şi obiectivă a necesarului de personal, raportată la criteriile de constituire a structurilor suport aplicabile în cadrul MAI, evidenţiază faptul că numai pentru gestionarea celor 333.000 m.l. documente de patrimoniu aflate în păstrarea ANR ar trebui prevăzute 1.500 de posturi. Alte 150 de posturi sunt necesare pentru constituirea şi funcţionarea structurilor - suport din aparatul propriu, respectiv pentru efectuarea controalelor şi acordarea asistenţei de specialitate celor peste 8.500 de instituţii din sistemul public, potrivit obligaţiilor legale. De asemenea, intrarea în vigoare a Legii nr. 138/2013, care modifică şi completează Legea nr. 16/1996, suplimentează în mod semnificativ numărul de sarcini instituţionale ce derivă din atribuţia de autorizare şi de monitorizare a celor 148 de operatori economici din mediul privat, identificaţi până în momentul de faţă ca având obiect de activitate efectuarea de operaţiuni arhivistice şi/sau de eliberare a adeverinţelor, copiilor ori extraselor de pe documentele cu caracter practic ce atestă vechimea în muncă a cetăţenilor solicitanţi, pentru care au fost eliberate 304 autorizaţii de funcţionare.

Consecinţa directă a reducerii drastice de personal asociată cu creşterea obligaţiilor profesionale de conservare a patrimoniului arhivistic şi de rezolvare a cererilor cetăţenilor este, în primul rând, o ruptură evidentă între nivelul sarcinilor şi capacităţile de răspuns ale instituţiei, la care se adaugă şi fenomene negative, de exemplu: scăderea capacităţii instituţionale şi a calităţii muncii, supraîncărcarea, deprofesionalizarea, îmbătrânirea colectivelor ş.a. În domenii vitale precum:

tehnologia informaţiei, achiziţii, fonduri europene, limbi şi paleografii ale documentelor ş.a., personalul calificat lipseşte aproape în totalitate sau tinde să dispară, după 5 ani de blocare a angajărilor din sursă externă.

 

RAPORTUL DINTRE EVOLUŢIA PERSONALULUI ŞI PRINCIPALELE OBLIGAŢII ALE ARHIVELOR NAŢIONALE 2007-2014

 

b) Perspectiva cetăţeanului şi a mediului academic: accesul la arhive

La nivelul ANR se acordă o importanţă deosebită relaţiei cu cetăţenii şt cu mediul academic, în scopul asigurării accesului la informaţiile solicitate, cu respectarea drepturilor constituţionale. Activitatea de relaţii cu publicul este cea mai monitorizată din punctul de vedere al specializării lucrătorilor implicaţi, al respectării eticii şi al conduitei profesionale. Deţinătoare a unei cantităţi impresionante de documente, ANR eliberează copii, extrase şi certificate de pe documentele deţinute, în vederea atestării dreptului la proprietate, recalculării pensiilor, dovedirii statutului de refugiat ori pentru eliberarea de acte de stare civilă, acte de şcolaritate etc. Atât solicitările cetăţenilor, cât şi cele ale mediului academic s-au menţinut la nivele ridicate an de an, instituţia a depus eforturi deosebite pentru facilitarea accesului public la informaţia de arhivă prin creşterea calităţii prestaţiilor de orice fel: au fost reduse tarifele pentru cercetarea ştiinţifică şi s-a asigurat posibilitatea copierii documentelor cu mijloace proprii, a fost perfecţionat portalul destinat serviciilor online realizat prin proiectul cu finanţare europeană recent implementat.

 

ACTIVTATEA DE SOLUŢIONARE A CERERILOR 2007-2014

 

Prin intermediul sălilor de studiu existente la nivelul tuturor structurilor, ANR pun la dispoziţia cercetătorilor interesaţi documente din fondurile şi colecţiile arhivistice deţinute.

Numărul cercetătorilor care, în perioada 2007-2014, au beneficiat de serviciile sălilor de studiu ale instituţiei se prezintă astfel:

 

CERCETĂTORI CARE AU FRECVENTAT SĂLILE DE STUDIU

2007-2014

 

În acest moment ANR se străduiesc să ofere cele mai bune servicii cercetătorilor, în condiţiile şi cu dotările existente, iar accesul la documente este bazat pe bunele practici şi normativele europene în domeniu. În ultima perioadă instituţia a încheiat numeroase parteneriate cu instituţii din cercetare, învăţământ, cultură, administraţie publică, cu cercetători şi ONG-uri, în scopul facilitării cercetării şi punerii în valoare a tezaurului arhivistic naţional.

Cu toate acestea, o cantitate importantă din FAN rămâne inaccesibilă în depozitele noastre din lipsă de personal specializat şi mijloace materiale, dar şi ca urmare a insuficientei informatizări. O cantitate şi mai mare este total inaccesibilă la creatorii importanţi de documente, care nu au între priorităţile instituţionale facilitarea cercetării ştiinţifice. Din cauza insuficienţei spaţiilor de depozitare, ANR nu pot prelua aceste documente pentru a ie pune la dispoziţia publicului.

În vederea realizării evidenţei fondurilor şi colecţiilor deţinute - operaţiune prealabilă indispensabilă asigurării accesului public la documente - ANR desfăşoară activităţi de prelucrare arhivistică. În acest context sunt efectuate operaţiuni de fondare, ordonare, inventariere, verificare a existentului de documente cu instrumentele de evidenţă, selecţionare a documentelor lipsite de valoare istorică. De asemenea, conservarea şi restaurarea documentelor, respectiv pregătirea pentru microfilmarea de asigurare şi microfilmarea sunt operaţiuni complementare care asigură accesul pe termen lung al cetăţenilor la documentele din FAN. Activităţile de prelucrare a fondului arhivistic aflat în depozitele ANR au manifestat o tendinţă de scădere constantă în ultimii ani, din cauza solicitărilor ridicate ale publicului, coroborate cu scăderea de personal.

 

ACTIVITATEA DE PRELUCRARE ARHIVISTICĂ

2007-2014

 

RESTAURAREA DOCUMENTELOR DEŢINUTE DE ARHIVELE NAŢIONALE

2007-2014

 

 

Microfilmarea de asigurare a documentelor deţinute de ANR se realizează în scopul asigurării conţinutului lor, ai protejării împotriva pierderilor sau deteriorărilor cauzate de manipularea frecventă.

Operaţiunea este în reducere constantă, din motive logistice şi financiare. Ea nu poate fi substituită integral prin digitalizare, care nu este acreditată ca formulă de asigurare pe durată lungă.

 

MICROFILMAREA DE ASIGURARE A DOCUMENTELOR ÎN PERIOADA

2007-2014

 

c) Perspectiva ministerelor, autorităţilor centrale şi locale

ANR sunt o structură subordonată în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Ea cooperează atât cu structurile aparatului central al ministerului, cât şi cu alte structuri subordonate, în sensul consilierii pe problemele de specialitate. Totodată, în scopul supravegherii şi protejării FAN, ANR desfăşoară o activitate interministerială, relaţionând în activităţi de control, îndrumare şi colaborare cu toate instituţiile centrale ale statului, inclusiv cu acele instituţii care, potrivit Legii nr. 16/1996, republicată, îşi pot păstra propriile arhive în condiţii specifice (Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Externe, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, Academia Română), precum şi cu Consiliul Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii.

Poziţia pe care ANR o are în societate conduce la necesitatea stabilirii raporturilor de colaborare cu Ministerul Culturii şi cu instituţii de cultură şi cercetare, prin prisma valorificării documentelor cu valoare istorică administrate şi a protejării/conservării patrimoniului arhivistic.

Interacţiunea ANR cu ministerele şi cu celelalte autorităţi ale administraţiei centrale şi locale se desfăşoară pe următoarele paliere principale:

a) efectuarea de controale pentru monitorizarea respectării legislaţiei arhivistice în vigoare;

b) asigurarea asistenţei de specialitate la creatorii şi deţinătorii de documente, în vederea colectării, păstrării şi predării corespunzătoare a documentelor care fac parte din FAN;

c) întocmirea şi eliberarea de documentaţii, certificate, copii şi extrase de pe documente pentru soluţionarea unor probleme curente;

d) colaborarea şi sprijinirea autorităţilor centrale şi locale la realizarea de acţiuni culturale, educative şi de promovare a memoriei, cu impact naţional şi local.

Funcţia de supraveghere a FAN se realizează de către ANR prin controlul activităţii de arhivă. Controalele efectuate de ANR la sediul creatorilor şi deţinătorilor de documente vizează modul de respectare a îndatoririlor legale referitoare la supravegherea

FAN. Conform prevederilor legislaţiei în vigoare, ANR sunt autoritatea care exercită controlul de specialitate la nivelul tuturor instituţiilor creatoare sau deţinătoare de arhivă, indiferent de perioada în care au fost create documentele. În domeniul asigurării asistenţei de specialitate sunt verificate anual, în medie, aproximativ 2.000 de nomenclatoare arhivistice şi circa 3.000 de lucrări de selecţionare. Acestora li se adaugă acţiuni de instruire a personalului de arhivă de la creatorii şi deţinătorii de documente, precum şi elaborarea de instrucţiuni, informări şi puncte de vedere referitoare la aplicarea legislaţiei arhivistice.

 

ACŢIUNILE DE CONTROL şi ÎNDRUMARE 2007-2014

 

În ceea ce priveşte implicarea ANR în acţiunile ştiinţifice şi cultural-educative cu impact asupra comunităţilor locale, numai în anul 2014, la nivelul structurilor teritoriale au fost organizate 106 expoziţii din domeniul învăţământului, istoriei, administraţiei, s-a elaborat un număr de 346 de articole, studii şi recenzii, care au fost publicate în reviste de specialitate sau în cotidiene locale, au fost organizate 32 de manifestări culturale (sesiuni ştiinţifice, mese rotunde şi simpozioane). În domeniile cercetării ştiinţifice, al culturii şi educaţiei, al cultivării memoriei şi identităţii naţionale, ANR dispun de un potenţial care este departe de a fi exploatat suficient în situaţia actuală.

d) Perspectiva operatorilor economici prestatori de servicii arhivistice

În anul 2013 a intrat în vigoare Legea nr. 138/2013 pentru modificarea şi completarea Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, prin care s-a creat cadrul legislativ necesar pentru ca activităţile de păstrare, conservare, restaurare, legătorie, prelucrare arhivistică şi utilizare a documentelor cu valoare practică să poată fi desfăşurate de operatori economici prestatori de servicii arhivistice, în baza unei autorizaţii de funcţionare eliberate în acest sens de către ANR. Actul normativ a fost adoptat din necesitatea de rezolvare a unei situaţii juridice confuze, generată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 39/2006 pentru modificarea şi completarea Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, aprobată cu modificări prin Legea nr. 474/2006.

Legea nr. 138/2013 stabileşte mecanisme de preluare de către operatori economici autorizaţi în prestarea de servicii arhivistice a documentelor cu valoare practică de la creatorii şi deţinătorii de documente care intră în faliment, se desfiinţează sau se dizolvă, a celor aflate în păstrarea caselor de pensii, precum şi a persoanelor juridice care îşi încetează activitatea în condiţiile legii.

Pentru aplicarea prevederilor legale a fost deschis Registrul operatorilor economici prestatori de servicii arhivistice în care sunt consemnate firmele ce au fost autorizate în vederea desfăşurării activităţilor de prelucrare, depozitare, legătorie, restaurare şi folosire a documentelor.

Toate structurile ANR sunt implicate în aplicarea prevederilor Legii nr. 138/2013, de la colectarea datelor necesare de către structurile teritoriale şi până la eliberarea autorizaţiei de către structura centrală a ANR. Modificarea legislativă a creat baza legală pentru funcţionarea unui sector privat în domeniul administrării arhivelor în România şi a generat, totodată, o nouă provocare pentru ANR.

e) Interacţiunea cu mediul profesional internaţional

Activitatea de reprezentare externă constituie un areal profesional important întrucât, pe lângă dialog interprofesional şi schimb de experienţă, creează posibilitatea completării tezaurului arhivistic naţional cu copii de pe documente păstrate în arhivele altor ţări. Un program naţional demarat în anii 1960, prin care ANR au adus în copii sute de mii de documente relevante pentru istoria României, a fost abandonat după 1990 din lipsă de fonduri şi de interes.

ANR sunt membre ale celor mai importante organisme internaţionale de profil (CIA- Consiliul Internaţional al Arhivelor, EURBICA - ramura europeană a CIA, AIAF - Asociaţia

Internaţională a Arhivelor Francofone, ICARUS, EBNA) şi derulează acorduri bilaterale de colaborare cu administraţii de arhivă din alte state (Albania, Austria, Azerbaidjan, Bulgaria, Cehia, China, Franţa, Georgia, Germania, Italia, Moldova, Polonia, Rusia, Turcia, Ucraina, Ungaria) şi un acord de colaborare cu Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii.

În acelaşi timp, instituţia este reprezentată, de regulă, la reuniunile din Europa ale organismelor internaţionale la care este membră, iar un număr redus de specialişti participă individual la activitatea unor organisme permanente de specialitate sau la sesiuni ştiinţifice internaţionale.

f) Atragerea de fonduri europene

Atragerea de fonduri europene în scopul îmbunătăţirii condiţiilor de păstrare a FAN şi al modernizării instituţiei în general constituie de mai mulţi ani o preocupare importantă a ANR. Serviciul Judeţean Cluj a beneficiat în anii 2009-2011 de un proiect cu finanţare de la guvernul federal german, prin Arhivele Statului din landul Baden-Wurttemberg şi Institutul de Istoria şi Geografia Şvabilor Dunăreni din Tubingert, în valoare de 130.000 de euro, prin care s-a realizat un laborator modern de restaurare şi au fost puse în mijloace adecvate de protecţie circa 1.000 metri liniari de arhivă.

Recent, ANR a implementat proiectul “Sistem informatic integrat pentru gestiunea serviciilor oferite clienţilor Arhivelor Naţionale”, SMIS 14180, în cadrul apelului de proiecte deschis în anul 2009 - axa III “Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi public”, domeniul major de intervenţie 2 “Dezvoltarea şi creşterea eficienţei serviciilor publice electronice moderne”, operaţiunea 1 “Susţinerea implementării de soluţii de e-guvernare şi asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar”.

Proiectul a avut perioada de implementare 23 iunie 2011- 22 iunie 2014, în baza Contractului de finanţare nr. 307/321 din 23 iunie 2011, încheiat cu Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în calitate de Organism intermediar pentru promovarea societăţii informaţionale. Valoarea totală a proiectului care a făcut obiectul finanţării nerambursabile a fost de 26.658.760,00 lei, din care:

a) valoare totală eligibilă în sumă de 21.474,000,00 lei:

- valoare eligibilă nerambursabilă acordată din FEDR este de 17.527.078,80 lei;

- valoare eligibilă nerambursabilă acordată din bugetul naţional este de 3.946.921,20 lei;

b) valoare neeligibilă în sumă de 5.184.760,00 lei.

Proiectul a fost implementat în structurile ANR din Bucureşti

şi din judeţele: Braşov, Cluj, laşi, Timiş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Brăila, Călăraşi, Caraş-Severin, Constanţa, Dolj, Galaţi, Ilfov, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Vâlcea, pe o durată de 36 luni.

Obiectivul general al proiectului a constat în administrarea centralizată informatizată a serviciilor oferite de ANR către cetăţeni, cercetători şi instituţii. Scopul proiectului a prevăzut realizarea unei platforme informatice integrate care să asigure gestiunea centralizată a serviciilor oferite de ANR către cetăţeni, cercetători şi instituţii, inclusiv cele generatoare de arhivă - respectiv “clienţii” instituţiei, precum şi gestiunea tuturor tipurilor de documente aflate în păstrarea şi administrarea ANR. În scopul accesibilizării şi maximizării audienţei pentru aceste servicii, platforma permite punerea acestora la dispoziţia publicului atât într-un mediu colaborativ online, cât şi prin contact direct la sediile instituţiei, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Instituţia a pregătit proiectul “Dezvoltarea şi extinderea sistemului informatic integrat pentru gestiunea serviciilor oferite clienţilor Arhivelor Naţionale”, care vizează în principal extinderea proiectului la nivelul tuturor structurilor instituţionale ANR, urmând a fi depus la prima ocazie.

Totodată, în calitate de partener al Universităţii din Bucureşti, al Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca şi al Arhivelor Naţionale ale Norvegiei, ANR au primit finanţare din granturi SEE, pentru proiectul “Digitizarea documentelor medievale din Arhivele Naţionale”. Scopul proiectului îl reprezintă crearea unei baze de date formată din 32.000 de unităţi arhivistice, accesibilă online, gratuit. În plus, pentru şapte structuri teritoriale ale ANR se va crea câte un portal, în cadrul căruia va exista o secţiune dedicată unui muzeu virtual.

În acest moment, accesarea altor fonduri europene este periclitată de lipsa personalului specializat, de încărcarea angajaţilor cu sarcini de plan şi de lipsa cointeresării materiale a echipelor de proiect.

 

Priorităţi, politici şi cadru juridic existente

 

Documentele programatice ale organizaţiilor europene subliniază importanţa arhivelor în cunoaşterea istoriei şi culturii Europei, precum şi în funcţionarea democratică a societăţii.

Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a emis Recomandarea 2000/13 privind o politică europeană în materie de acces în arhive, care recomanda guvernelor ţărilor membre să accepte şi să pună în practică principiile democratice, pe care le detaliază, privind accesul la arhivele publice. Un proces de monitorizare a implementării Recomandării nr. 13 în ţările membre s-a desfăşurat în perioada următoare, concluziile acestuia fiind publicate şi în limba română.

Consiliul Europei a adoptat de-a lungul timpului şi alte documente cu referire directă sau indirectă la arhive: Rezoluţia 2001/6 asupra accesului la documentele Consiliului Europei; Recomandarea 2002/2 privind accesul la documentele publice; Recomandarea 2001/15 privind învăţământul istoriei în Europa secolului XXI.

În baza Rezoluţiei Consiliului UE 2003/C113/02 asupra arhivelor din statele membre, un grup de experţi din mai multe state europene a elaborat, în anul 2005, Raportul asupra arhivelor în Uniunea Europeană lărgită, document care realizează o “radiografie” a sistemelor arhivistice din cele 25 de state membre (la acea dată) în privinţa teoriei şi practicii arhivistice, stipulează principii de păstrare a arhivelor, de informatizare a documentelor şi propune implementarea unui set de bune practici la nivelul sistemelor arhivistice ale statelor membre referitoare la legislaţie, managementul arhivelor şi accesul la documente. Se recomandă, totodată, adoptarea de măsuri concrete pentru conservarea şi prevenirea deteriorării arhivelor în Europa, precum şi adoptarea de măsuri pentru prevenirea furtului de documente arhivistice.

Comisia Europeană a adoptat, în data de 27 octombrie 2011, Recomandarea 2011/711/UE privind digitizarea şi accesibilitatea on-line a materialului arhivistic, prin care a solicitat statelor membre participarea la proiectul “Europeana Library” 2, stabilind obiective indicative pentru fiecare stat membru în ceea ce priveşte conţinutul minim de indicatori incluşi în implementarea proiectului. ANR au semnat documentul de aderare la componenta arhivistică a Europeana Library, APEx, în luna septembrie 2013.


2 Europeana este un portal pe care acţionează ca interfaţă a paginilor internet şi obiectelor digitizate din domeniul culturii, artei şi literaturii din Europa: cărţi, picturi, filme, piese de muzeu şi documente de arhivă. http://www.europeana.eu/APEx - the Archives Portal Europe network of excellence - s-a alăturat recent la Europeana - este cadrul prin care colaborează Arhivele europene pentru o accesibilitate mai largă şi consolidată a documentelor lor pe internet. ANR a aderat recent la aceste organisme.

 

Concomitent cu aderarea României la Uniunea Europeană în anul 2007, ANR au devenit membru în cadrul European Board of National Archivists (Consiliul European al Directorilor Serviciilor Naţionale de Arhive), participând activ la reuniunile periodice ale organizaţiei, în care au fost abordate teme referitoare la strategiile legate de administrarea arhivelor electronice, protecţia datelor cu caracter personal, digitalizarea arhivelor, prevenirea furturilor şi distrugerilor de documente.

Acordul de Parteneriat al Guvernului României cu Uniunea Europeană pentru perioada 2014-2020 vizează domeniile cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare în domeniul tehnologiei informaţiilor şi comunicaţii, cu scopul de a contribui la Strategia Uniunii Europene pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, luând în considerare obiectivele şi priorităţile specifice tematice, selectate în funcţie de nevoile naţionale, regionale şi locale. În acest context a fost elaborat Proiectul Programului operaţional Competitivitate 2014-2020, care cuprinde ca obiective digitizarea arhivelor României şi promovarea creării de conţinut digital original, precum şi îmbunătăţirea interacţiunii furnizor de conţinut - individ, prin intermediul resurselor specifice domeniului tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor.

În Programul de guvernare pentru perioada 2013-2016, respectiv în Programul asupra căruia Guvernul şi-a asumat răspunderea în temeiul art. 114 alin. (1) din Constituţia României în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 11 martie 2015, sunt prevăzute obiective precum adoptarea şi implementarea rapidă a măsurilor aferente domeniului tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor din Agenda 2020 a Uniunii Europene, concretizată prin elaborarea şi punerea în practică a “Strategiei naţionale privind Agenda Digitală pentru România”. De asemenea sunt prevăzute publicarea şi diseminarea patrimoniului cultural digital al României.

Strategia Naţională privind Agenda Digitală vizează intervenţia componentei privind tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor la nivel sectorial, susţinând, în cadrul domeniului nr. 2 de acţiune, dezvoltarea arhivelor digitale ale României, precum şi aportul la Platforma de comunicare arhivistică “Europeana” şi promovarea creării de conţinut digital original specific comunităţilor din România.

Legile care au incidenţă ridicată asupra ANR, altele decât Legea nr. 16/1996, republicată, sunt: Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor în formă electronică, republicată, Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare, prin prevederile art. 5 alin. (2) lit. g), Legea nr. 119/1996 privind actele de stare civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, republicată.

Legea nr. 544/2001, cu modificările şi completările ulterioare, are incidenţă asupra activităţii ANR atât ca instituţie publică, cât şi ca instituţie deţinătoare a FAN depus de creatorii şi deţinătorii de documente. În practica arhivistică internaţională şi în recomandările Uniunii Europene, documentele care s-au aflat în acces public la creatori şi deţinători rămân în cercetare şi după predarea lor la instituţiile naţionale de arhivă. Deşi îh România se aplică în practică această recomandare, Legea nr. 16/1996, republicată, nu conţine nicio prevedere explicită în acest sens.

Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare, prevede că datele personale pot fi folosite în scopuri istorice sau ştiinţifice, conform art. 5 alin. (2) lit. g), după anonimizare. Menţionăm că prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestora sunt în dezbatere la nivelul Uniunii Europene, iar în funcţie de documentele normative ce vor rezulta va putea fi modificată şi legislaţia românească incidenţă asupra arhivelor.

Legea nr. 135/2007, republicată, a produs şi produce unele dificultăţi în desfăşurarea activităţilor ANR, în domeniul evidenţei, prelucrării, folosirii şi păstrării documentelor electronice. De aceea apreciem ca necesară armonizarea prevederilor celor două legi.

Legea nr. 119/1996, cu modificările şi completările ulterioare, prevede obligativitatea predării registrelor de stare civilă la structurile ANR după 100 de ani de la completarea lor. ANR au obligaţia de a elibera extrase de pe aceste documente la solicitarea cetăţenilor şi de a efectua menţiunile necesare la solicitarea autorităţilor competente.

Legea nr. 182/2000, republicată, stipulează la art. 6 alin (2) că ANR asigură administrarea şi protecţia FAN, în conformitate cu prevederile Legii nr. 16/1996, republicată. Incidenţa prevederilor acestei legi asupra arhivelor tratate ca bunuri de patrimoniu cultural naţional mobil interferează cu prevederile Legii nr. 16/1996, republicată, şi este necesară o clarificare/ armonizare a prevederilor celor două legi referitoare la normele de clasare, scoaterea peste graniţă şi tratamentul juridic al documentelor din FAN aflate în proprietate privată.

Principalele acte normative care reglementează organizarea şi funcţionarea ANR sunt:

- Constituţia României, republicată;

- Legea privind Arhivele Naţionale nr. 16/1996, republicată;

- Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 1.319/2006 pentru aprobarea formularului-tip al procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor în domeniul arhivistic, precum şi a modelului de legitimaţie a persoanelor împuternicite să folosească modelul de proces-verbal, cu modificările ulterioare;

- Hotărârea Guvernului nr. 416/2007 privind structura organizatorică şi efectivele Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările şi completările ulterioare;

- Instrucţiunile privind activitatea de arhivă la creatorii şi deţinătorii de documente, aprobate de conducerea ANR prin Ordinul de zi nr. 217 din 23 mai 1996;

- Legea nr. 111/1995 privind Depozitul legal de documente, republicată;

- Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, republicată;

- Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici, republicată;

- Legea nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi instituţiile publice;

- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 56/2004 privind crearea statutului special al funcţionarului public denumit manager public, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 452/2004, cu modificările şt completările ulterioare;

- Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârea Guvernului nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public;

- Hotărârea Guvernului nr. 1.723/2004 privind aprobarea Programului de măsuri pentru combaterea birocraţiei în activitatea de relaţii cu publicul, cu modificările ulterioare;

- Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată;

- Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârea Guvernului nr. 781/2002 privind protecţia informaţiilor secrete de serviciu;

- Hotărârea Guvernului nr. 1.349/2002 privind colectarea, transportul, distribuirea şi protecţia, pe teritoriul României, a corespondenţei clasificate, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 223/2002;

- Ordonanţa Guvernului nr. 33/2002 privind reglementarea eliberării certificatelor şi adeverinţelor de către autorităţile publice centrale şi locale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 223/2002;

- Legea nr. 119/1996 privind actele de stare civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârea Guvernului nr. 1.376/2009 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Arhivelor Naţionale, cu modificările ulterioare;

- Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Definirea problemei

 

Problema generală identificată este capacitatea funcţională redusă a ANR de a-şi îndeplini atribuţiile privind administrarea, supravegherea şi protecţia specială a FAN.

În perioada 2006-2011, ANR au fost afectate de o serie de măsuri de natură legislativă, organizatorică şi financiară, care le-au amputat în modul cel mai primejdios capacitatea de funcţionare în parametri impuşi de legea organică de funcţionare. Aceste probleme neaşteptate, amplificate în ultimii ani de efectele crizei, s-au adăugat unor situaţii negative devenite cronice, acumulate în ultimul deceniu al perioadei comuniste şi continuate în relativa stagnare de după 1989.

S-a ajuns astfel în situaţia ca în acest moment instituţia să nu poată face faţă mulţumitor niciuneia dintre misiunile ei sociale. Mai mult, ANR înregistrează fenomene de extremă gravitate, precum:

a) incapacitatea de salvare a FAN;

b) distrugerea de documente în propriile depozite din cauza condiţiilor improprii de păstrare;

c) pierderi de documente din FAN în favoarea altor agenţi, publici şi privaţi (Academia Română, biblioteci, firmele private de arhivare);

d) incapacitatea de a controla şi gestiona documentele electronice;

e) tendinţa unor instituţii publice de a-şi transfera responsabilităţi către ANR sau de externalizare a obligaţiilor legale privind propriile arhive etc.

Cadrul normativ actual, bazat pe Legea nr. 16/1996, republicată, este de mult depăşit, cel puţin din următoarele considerente:

a) obligă statul la sarcini imposibil de rezolvat;

b) perpetuează concepte şi practici învechite;

c) menţine neclarităţi îh problema proprietăţii asupra arhivelor;

d) ignoră problematica arhivelor electronice ş.a.

Unica problemă soluţionată recent, prin Legea nr. 138/2013, este cea a prestatorilor privaţi de servicii arhivistice. Cea mai vizibilă carenţă constă în faptul că ANR nu dispun de resurse umane şi logistice suficiente în vederea îndeplinirii în bune condiţii a obligaţiilor legale de autoritate unică în domeniul administrării, supravegherii şi protecţiei speciale a documentelor din FAN.

Problemei generale identificate i se circumscriu următoarele probleme specifice:

I. Actualul statut nu mai corespunde misiunii ANR în societatea românească, în contextul creat de consecinţele revoluţiei informaţionale şi de necesitatea integrării practicii arhivistice româneşti în cadrul general al practicii arhivistice din Uniunea Europeană.

Cadrul legal existent, reprezentat de Legea nr. 16/1996, republicată, a marcat, în momentul adoptării, un prim progres în privinţa activităţii de protejare a arhivelor româneşti, în sensul reglementării statutului documentelor provenind de la fostele întreprinderi şi unităţi socialiste, al creării unui suport juridic incipient pentru constituirea şi gestionarea arhivelor private şi al asigurării unui acces echitabil la informaţie. Merită să amintim faptul că iniţiatorii legii din 1996 au încercat-fără a reuşi - să ridice ANR la rang de departament, cu buget propriu, încă de la începutul anilor 1990. Realităţile din ultima perioadă au evidenţiat o serie de disfuncţionalităţi care derivă din statutul inferior şi din lipsa de adaptare a instituţiei ANR la organizarea unei societăţi democratice modeme şi la funcţionarea economiei de piaţă.

ANR au statut de simplă direcţie, coborâtă în 2009 de la cel de direcţie generală, în cadrul MAI, încadrată greşit între structurile-suport” ale ministerului: resurse umane, finanţe, logistică, juridic etc. Acest statut inferior influenţează negativ, între altele, capacitatea de exercitare a celor două atribuţii legale fundamentale: administrarea FAN sub raport material şi controlul aplicării legislaţiei arhivistice la instituţiile superioare ale administraţiei publice şi în mediul privat.

Organizatoric, instituţia este centralizată, la fel şi resursele umane. În schimb, în domeniile esenţiale de logistică şi finanţare instituţia este fragmentată, serviciile judeţene depinzând de inspectoratele de poliţie judeţene, iar aparatul propriu, Serviciul Municipiului Bucureşti al Arhivelor Naţionale şi Biroul Judeţean al Arhivelor Naţionale Ilfov, de ANR. Această situaţie nefirească face imposibil un management eficient în domeniul esenţial pentru Arhive al administrării FAN din depozitele proprii. Mai mult, aducerea patrimoniului arhivistic în concurenţă bugetară cu ordinea publică explică, între altele, subfinanţarea cronică de decenii şi situaţia precară a ANR în ansamblul lor. În anul 2013, de pildă, bugetul ANR (salarii + bunuri şi servicii) a reprezentat 0,34% din bugetul MAI.

Legislaţia actuală nu oferă ANR posibilitatea monitorizării adecvate a documentelor de patrimoniu şi nici nu defineşte soluţii pertinente pentru constituirea unei evidenţe riguroase a acestora, pentru păstrarea şi utilizarea lor ori pentru administrarea fondurilor şi colecţiilor arhivistice deţinute în depozitele proprii. De asemenea, cadrul normativ nu constituie un instrument eficient prin care ANR să poată prelua de la creatorii şi deţinătorii de arhive documentele care fac parte din FAN, în condiţiile şi la termenele stabilite de lege, întrucât nu prevede un raport între volumul de documente ce urmează a fi preluat şi capacităţile administrative, logistice şi tehnico-materiale de care dispune instituţia. Din cauza creşterii fără precedent a cantităţii de documente create de instituţiile de drept public sau privat, pe fondul stagnării investiţiilor în spaţii de depozitare, ANR se află practic în imposibilitatea de a prelua arhivele în cauză.

Actuala structură organizatorică şi de personal nu corespunde rolului ANR de autoritate de reglementare şi control în domeniul administrării documentelor care fac parte din FAN. Situaţia din prezent este rezultatul reorganizărilor succesive care au survenit în intervalul 2010-2013. Conform criteriilor aplicabile, faţă de necesarul optim (pe care îl apreciem la 1.650 de funcţii încadrate), instituţia îşi desfăşoară activitatea cu 714 posturi prevăzute - ocupate 634, la 31 decembrie 2014, ceea ce înseamnă că funcţionalitatea organizaţională este asigurată în procent de 43%, conform raportului dintre necesarul şi existentul funcţiilor prevăzute. Coborârea structurilor judeţene la statutul de servicii şi birouri a determinat reducerea personalului care, în multe cazuri, numără 7-10 angajaţi. Acest fapt, alături de pierderile de personal necompensate, a determinat modificări structurale consecutive, care au slăbit în mod progresiv capacitatea administrativă a instituţiei.

Totodată, ANR nu pot susţine efortul de perfecţionare a personalului de specialitate pentru a face faţă atât cerinţelor profesiei, cât şi celorlalte activităţi conexe specifice sistemului administrativ românesc.

Experienţa recentă dovedeşte faptul că statul singur, prin ANR, nu îşi mai poate asuma exclusiv administrarea întregului patrimoniu arhivistic şi că este necesară găsirea unor soluţii de natură legislativă şi practică pentru antrenarea tuturor factorilor implicaţi, atât în elaborarea politicilor, cât şi în susţinerea financiară a conservării şi valorificării FAN.

II. Capacitatea restrânsă a ANR de a răspunde solicitărilor persoanelor fizice şi juridice, de a asigura controlul şi asistenţa de specialitate la creatorii şi deţinătorii de documente şi de valorificare a informaţiei din documente

Prevederea legislativă prin care ANR acordă asistenţă de specialitate şi asigură desfăşurarea unitară a operaţiunilor arhivistice la nivelul tuturor creatorilor şi deţinătorilor de documente nu se poate realiza în plan concret, având în vedere capacitatea instituţională redusă. Deşi FAN concentrat în instituţiile administraţiei publice centrale şi locale este cel care necesită monitorizare şi protecţie specială, instituţia este obligată să execute controlul şi îndrumarea tuturor persoanelor juridice din România, fără distincţie, în acelaşi timp, ANR, prin mijloacele de care dispun în prezent, nu pot să sprijine în mod eficient şi să controleze activitatea desfăşurată de operatorii economici privaţi autorizaţi să desfăşoare activităţi arhivistice.

În ceea ce priveşte accesul public la documentele deţinute de ANR, precum şi la cele gestionate de creatorii şi deţinătorii de documente, acesta se realizează cu dificultate, deşi politica ANR în această privinţă s-a liberalizat în ultimii ani. Limitările la ANR ţin mai degrabă de lipsa forţei de muncă şi de lipsuri materiale, pe când ceilalţi deţinători neglijează în general să asigure cercetarea documentelor FAN, în aşteptarea preluării lor de către ANR, prejudiciindu-se astfel interesele cercetării istorice naţionale. Un nou cadru normativ trebuie să reglementeze, în mod ferm, obligaţia asigurării de către instituţiile publice locale şi centrale a accesului la arhiva cu valoare practică şi documentar-istorică, arhivă care, din diverse motive, nu se regăseşte în depozitele ANR. De asemenea, dreptul unor instituţii de a-şi păstra documentele după expirarea termenelor de depunere la ANR trebuie condiţionat de obligaţia asigurării accesului public la acestea.

Condiţiile de cercetare din sălile de studiu ale instituţiei nu corespund exigenţelor actuale, iar prevederile legale incidente accesului sunt de multe ori contradictorii, determinând o încetinire a ritmului în care documentele sunt puse la dispoziţia utilizatorilor. În plus, fondurile şi colecţiile deţinute de ANR conţin o cantitate importantă de documente cu marcaje de clasificare care, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, nu pot fi accesibile cercetătorilor prin intermediul sălilor de studiu. În acest context este necesară promovarea unor acte normative de declasificare.

În condiţiile unui acces larg la informare, cercetătorii au posibilităţi sporite de studiu şi de copiere a documentelor, fotografiilor, manuscriselor, sigiliilor, stampelor, registrelor, planurilor etc. prin diverse mijloace tehnice, respectiv: fotocopiere, xerocopiere şi scanare, fără ca, pe lângă plata acestor servicii, să existe obligaţia de a promova deţinătorul. Noul cadru legal trebuie să conţină reglementări clare privind situaţia copyright-ului la nivelul ANR. În prezent, cercetătorii au doar obligaţii deontologice, morale sau reglementate prin metodologii interne de lucru, elaborate la nivelul ANR, imaginea publicului despre Arhive şi despre patrimoniul documentar păstrat în depozitele proprii este fragmentară şi incompletă. La această stare de fapt a contribuit şi desfiinţarea Muzeului Arhivelor, odată cu mutarea în actualul sediu, compartiment care a reprezentat decenii la rând un important factor de promovare a tezaurului arhivistic românesc, precum şi a rolului fundamentai al instituţiei, acela de păstrător al mărturiilor privind identitatea naţională.

Trebuie arătat, de asemenea, că fondul de carte de specialitate din bibliotecile documentare ale ANR este învechit, iar publicaţiile periodice de specialitate sunt descompletate pe câteva decenii, în timp ce fondurile alocate pentru abonamente sunt aproape la zero. A scăzut constant în ultimii ani ritmul de publicare a propriilor ediţii, albume şi cataloage de documente etc., generând limitarea accesului public la instrumente de lucru necesare cercetării istoriografi ce şi arhivistice şi la cunoaşterea istorică în general, însăşi Revista Arhivelor a apărut, în anul 2013, abia cu numerele de pe anul 2010, iar în cursul anului 2014 nu s-a reuşit finalizarea niciunui număr.

În fine, lipseşte un cadru juridic adecvat privind implicarea ANR la nivel central şi local în activităţile publice cu caracter aniversar şi cultural, pentru care instituţia este abilitată prin însuşi tezaurul informativ administrat.

III. Spaţii şi dotări insuficiente pentru preluarea şi conservarea documentelor aflate atât în depozitele creatorilor şi deţinătorilor, cât şi în cele ale ANR

ANR nu au şi nici nu au avut de la momentul promulgării Legii Arhivelor Naţionale, în termeni reali, capacitatea logistică de a prelua de la creatori şi deţinători documentele care fac parte din FAN, în condiţiile şi la termenele prevăzute de lege.

 

CANTITATEA DE DOCUMENTE DIN FONDUL ARHIVISTIC NAŢIONAL LA CREATORI ŞI DEŢINĂTORI ŞI LA ARHIVELE NAŢIONALE

 

Este de la sine înţeles că procentul de 63,35% de documente nepreluate încă de structurile centrale şi teritoriale, exprimând deficitul de cca. 580.000 m.l. poliţă/raft existent la nivelul instituţiei, reflectă practic blocarea acestei activităţi. Cum ritmul anual de preluare din ultimii ani este de circa 3.000 m.l./an, în acest moment problema preluărilor de documente nu mai are nicio perspectivă.

 

PRELUĂRILE DE ARHIVĂ 2007-2014

 

O explicaţie constă în lipsa unui program ritmic de construcţie de spaţii de depozitare, pe măsura creşterii FAN. Comparativ, în perioada 1966-1989 s-au construit 24 de sedii de arhivă, iar în perioada 1990-2014 doar 6. Instituţia nu dispune nici de un sediu central adecvat sau măcar de o clădire adusă la standarde actuale în capitala ţării.

Pe cale de consecinţă s-a creat situaţia în care unele documente aparţinând FÂN, preluate de la creatorii de nivel central, sunt păstrate de structurile teritoriale care dispuneau de spaţii libere de depozitare în momentul preluării. Procedura, care s-a vrut temporară, s-a permanentizat din necesitate, astfel încât serviciile judeţene în cauză se află în prezent în imposibilitatea de a prelua documentele din raza de competenţă, importante pentru istoria locală.

Lipsa acută a finanţării pentru lucrări de reparaţii şi investiţii şi pentru aprovizionarea cu materiale necesare funcţionării instituţiei la parametri normali a creat dificultăţi în administrarea eficientă a fondurilor şi colecţiilor arhivistice deţinute, în ceea ce priveşte dotarea spaţiilor de păstrare a documentelor, acestea nu sunt prevăzute cu sisteme de avertizare şi de stingere a incendiilor, cu sisteme de supraveghere video, de alarmare antiefracţie ori cu instalaţii de climatizare. Apreciem ca edificator făptui că cea mai importantă instituţie de arhivă a ţării nu dispune nici măcar de un singur depozit modern, climatizat sau dotat cu rafturi mobile. Echipamentele şi utilajele din dotarea depozitelor, laboratoarelor şi atelierelor sunt insuficiente, uzate, supraexploatate şi cu perioada de folosire expirată. Dar nici măcar spaţiile existente nu pot fi folosite la maximum pentru depozitare, deficitul de rafturi pentru depozitarea arhivei fiind de circa 46.000 metri liniari pentru spaţiile actuale.

Pe lângă condiţiile precare de păstrare, capacitatea restrânsă de restaurare şi recondiţionare a documentelor care au fost preluate într-o stare necorespunzătoare de conservare, pe de o parte, respectiv a documentelor care s-au degradat din cauza depozitării în condiţii improprii, pe de altă parte, a condus la creşterea semnificativă a numărului de documente care necesită intervenţii urgente de restaurare.

ANR întâmpină dificultăţi majore şi în ceea ce priveşte îndeplinirea obligaţiei legale de asigurare pe bază de microfilm a documentelor deţinute în depozitele proprii. Activitatea de microfilmare a fost restrânsă în ultimii ani, în principal din cauza lipsei mijloacelor financiare necesare achiziţionării materialelor şi aparaturii specifice. De asemenea, folosirea microfilmelor existente în fondul de asigurare este extrem de limitată, în condiţiile în care echipamentele de utilizare sunt nefuncţionale ori depăşite fizic şi moral. Timp de 35 de ani, de când funcţionează acest program, procentul de documente din FAN care dispun de copii de asigurare este sub 5%.

Paza şi securitatea sediilor ale ANR se realizează cu efective ale IGJR; în schimb, lipsesc investiţiile minime în mijloace electronice de pază şi alarmare. Planurile de intervenţie în caz de calamitate sunt învechite, fiind necesară elaborarea unora noi, fezabile şi adecvate specificului arhivelor, după model european.

IV. ANR nu au în prezent capacitatea de a controla şi de a administra documentele pe suport electronic din FAN

În contextul iniţiativelor prezente în mediul societăţii informaţionale, în primul rând la nivelul Uniunii Europene, digitizarea resurselor culturale este considerată un factor-cheie ce contribuie la îmbunătăţirea accesului şi a fluxului nefragmentat de informaţii într-o economie a cunoaşterii. În acelaşi timp creşte exponenţial, an de an, numărul documentelor existente exclusiv pe suport electronic, din rândul cărora trebuie selectate cele aparţinând FAN,

ANR nu au în acest moment capacitatea de a administra documentele în format electronic şi nu pot realiza o digitizare a arhivelor deţinute, întrucât nu dispun de echipamente şi de produse software destinate preluării, stocării şi utilizării formatelor electronice a documentelor şi nu deţin un sistem de recuperare integrală a datelor în caz de calamitate sau dezastru.

Pe de altă parte, accesul publicului la documentele în format electronic este îngreunat de capacitatea limitată a instituţiei de a furniza şi utiliza această categorie de documente. Cu toate că ANR păstrează cea mai mare cantitate de date cu caracter unic dintre instituţiile statului român, absenţa echipamentelor logistice pentru prelucrarea automată a informaţiilor deţinute nu permite satisfacerea nevoilor de informare a utilizatorilor în timp real.

Proiectul informatic finalizat în anul 2014 suplineşte parţial aceste carenţe, dar 18 structuri judeţene necuprinse în proiect au rămas în continuare în situaţia anterioară. Instituţia este lipsită total de personal de specialitate IT, ceea ce primejduieşte prezentul şi viitorul ei.

Situaţia gravă în care se află ANR se cere grabnic remediată, în condiţiile în care în Uniunea Europeană Arhivele sunt direct implicate în toate politicile naţionale de implementare şi gestionare a informaţiei din mediul digital.

V. Limitarea accesului la informaţiile care privesc istoria românilor aflate în arhivele altor state şi o prezenţă modestă pe plan profesional internaţional

În ultima perioadă de timp, prezenţa instituţiei în viaţa arhivistică internaţională continuă să fie modestă. O cauză importantă a acestei situaţii o constituie lipsa susţinerii financiare, a mijloacelor tehnice, în special a celor care facilitează un acces direct online la portalul unor organisme de specialitate internaţionale. Acest fapt a întârziat implementarea recomandărilor Uniunii Europene în domeniul arhivistic. Totodată, nu au putut fi dezvoltate în mod corespunzător relaţiile cu instituţiile similare din străinătate, în vederea informării reciproce.

În acest context, de circa 15 ani s-a renunţat treptat la deplasările de identificare, depistare şi aducere în ţară de documente, pe suport clasic sau electronic, pentru completarea FAN. Cum ANR sunt singura instituţie publică abilitată prin lege să desfăşoare asemenea activitate, blocarea ei s-a făcut în prejudiciul evident al cunoaşterii istoriei româneşti şi al instituţiilor care beneficiază de activitatea sa.

Prezenţa ANR la activitatea unor organisme internaţionale de profil, comitete şi comisii de lucru, precum şi participarea la manifestări ştiinţifice internaţionale se realizează în mod sporadic, fapt ce conduce la pierderea contactului cu teoria şi practica internaţională în domeniul de competenţă. Este de menţionat faptul că ţara noastră n-a fost reprezentată la ultimele două congrese internaţionale ale Arhivelor (2008, 2012).

În momentul de faţă, ANR nu se pot poziţiona pe o platformă digitală accesibilă prin internet şi nu pot participa eficient în spaţiul comunitar cu produse şi servicii în domeniul promovării patrimoniului cultural şi arhivistic.

 

Obiective

 

Obiectivul general al prezentei strategii este restabilirea capacităţii funcţionale a ANR de administrare, supraveghere şi asigurare a protecţiei speciale a documentelor care fac parte din FAN.

Mai exact, ANR vor deveni o instituţie modernă, la exigenţele secolului XXI, actorul principat în administrarea memoriei naţionale păstrate în arhive, o instituţie proactivă, implicată în activitatea tuturor instituţiilor publice şi private deţinătoare de patrimoniu arhivistic, în viaţa cultural-ştiinţifică a ţării şi a unui număr crescând de cetăţeni.

Realizarea acestui obiectiv general presupune realizarea următoarelor ţinte sau obiective specifice:

I. Consolidarea statutului ANR de autoritate naţională în domeniul arhivelor şi gestionării informaţiei

II. Optimizarea prestaţiei ANR în raporturile cu cetăţenii şi cu creatorii şi deţinătorii de arhive publici şi privaţi

III. Realizarea colectării, conservării şi prelucrării FAN în parametrii prevăzuţi de lege

IV. Asigurarea capacităţii ANR de a controla şi administra patrimoniul arhivistic digital al României

V. Consolidarea prezenţei ANR în viaţa internaţională a arhivelor.

 

Direcţii de acţiune

 

Îndeplinirea obiectivelor specifice definite mai sus se realizează prin următoarele direcţii de acţiune:

I.1. Modificarea statutului ANR

Se are în vedere crearea unei Agenţii Naţionale a arhivelor apropiate de actul de guvernare, capabile să facă faţă tuturor obligaţiilor sale legale, schimbărilor rapide din societate şi să satisfacă tot mai bine interesele publice şi private. Se urmăreşte recunoaşterea caracterului complex - ştiinţific, cultural şi administrativ - al pregătirii necesare personalului de specialitate din ANR.

Această direcţie de acţiune se realizează prin următoarele acţiuni:

1.1. iniţierea şi promovarea unui proiect de lege a arhivelor [care să stabilească statut de Agenţie naţională, buget distinct, stabilirea unei structuri eficiente la nivel central, (regional) şi judeţene, statutul specific al personalului arhivelor, soluţii de finanţare diversificată etc.];

1.2. crearea unui Consiliu Naţional al Arhivelor, cu caracter interministerial pentru elaborarea politicilor arhivistice cu impact naţional.

II 1. Specializarea şi concentrarea activităţii de control şi îndrumare la creatori şi deţinători

Direcţia de acţiune vizează eliminarea ineficienţei generate de încărcarea personalului de specialitate cu atribuţii foarte diferite, cum ar fi inspecţia arhivelor din teritoriu şi activitatea cu documentele din depozitele proprii; de asemenea, eficientizarea activităţii prin concentrarea activităţii pe instituţiile publice - principalele creatoare de documente FAN - şi limitarea intervenţiei asupra arhivelor private.

Această direcţie de acţiune se realizează prin următoarele acţiuni:

1.1. reorganizarea activităţii la nivel central şi local pe principiul specializării personalului pe principalele direcţii de activitate;

1.2. concentrarea activităţii ANR pe îndrumarea şi controlul creatorilor şi deţinătorilor de arhivă din sectorul public.

II. 2. Îmbunătăţirea accesului la cercetarea documentelor

Lărgirea permanentă a accesului public la informaţia din arhive constituie un obiectiv fundamental şi o finalitate a întregii activităţi arhivistice. Ea defineşte, totodată, gradul de dezvoltare a democraţiei în ţara noastră. Este obligaţia noastră de a reduce şi elimina toate piedicile materiale, normative, organizatorice etc. care mai limitează accesul public la arhivele româneşti. În acelaşi timp, pentru ocolirea utilizării abuzive a documentului de arhivă sunt necesare clarificarea şi reglementarea aplicării copyright-ului în arhive.

Această direcţie de acţiune se realizează prin următoarele acţiuni:

2.1. iniţierea şi promovarea unui proiect de act normativ pentru asigurarea accesului la cercetare, în condiţii unitare, la toţi creatorii şi deţinătorii de documente din domeniul public;

2.2. amenajarea adecvată a sălilor de studiu şi a birourilor de relaţii cu publicul de la sediile ANR;

2.3. iniţierea şi promovarea unor proiecte de acte normative privind declasificarea documentelor aflate în depozitele ANR;

2.4. refacerea şi dotarea bibliotecilor documentare la toate structurile ANR şi angajarea/prevederea lor cu personal de specialitate;

2.5. reglementarea copyright-ului în domeniul arhivelor şi efectuarea demersurilor pentru elaborarea sau completarea actelor normative în acest sens.

II.3. Valorificarea informaţiilor din documente în scopuri ştiinţifice şi educative

ANR au obligaţia legală de a face publice informaţiile din documente, de a valorifica tezaurul arhivistic naţional prin formule cât mai variate, cu eficienţă la publicul larg. De asemenea ANR doreşte să susţină mai eficient autorităţile publice în organizarea acţiunilor lor de natură culturală şi aniversară.

Această direcţie de acţiune se realizează prin următoarele acţiuni:

3.1. organizarea unui compartiment specializat pentru realizarea de expoziţii care să pună în valoare tezaurul documentar şi tradiţia practicii arhivistice româneşti;

3.2. organizarea unui compartiment de editură pentru asigurarea publicării ritmice a Revistei Arhivelor, a Buletinului de informare şi documentare arhivistică, a anuarelor structurilor teritoriale şi a altor publicaţii de specialitate;

3.3. Încheierea de parteneriate cu instituţii din mediul ştiinţific, cultural, administrativ, mass-media, în scopul promovării instituţiei şi punerii în valoare a tezaurului arhivistic;

3.4. construirea unor site-uri web pentru fiecare structură teritorială a ANR;

3.5. elaborarea de documentaţii şi organizarea de acţiuni în sprijinul autorităţilor publice în vederea organizării aniversărilor naţionale şi locale;

3.6. constituirea unui compartiment educativ şi de promovare;

3.7. constituirea unui compartiment de cercetare şi metodologii arhivistice.

III. 1. Creşterea capacităţii de depozitare a ANR

Reducerea cantităţii de documente din FAN diseminate la mii de deţinători publici şi privaţi este un obiectiv fundamentai. Activitatea de selecţionare şi colectare a acestor documente urmează să fie adusă la dimensiuni clare şi predictibile. Un sediu central demn de ANR ar urma să marcheze simbolic inaugurarea noii politici a arhivelor în ţara noastră.

Această direcţie de acţiune se realizează prin următoarele acţiuni:

1.1. elaborarea unui studiu privind introducerea unor criterii riguroase pentru stabilirea apartenenţei documentelor la FAN;

1.2. Întocmirea unei metodologii în vederea stabilirii şi actualizării periodice a raportului dintre cantitatea de documente de la creatori şi spaţiul disponibil din depozitele ANR;

1.3. construirea/amenajarea de noi depozite ale ANR, în ordinea priorităţilor, şi finalizarea investiţiilor aflate în derulare;

1.4. construirea sediului central al ANR.

III.2. Îmbunătăţirea condiţiilor de păstrare şi conservare a documentelor din depozitele ANR

Depozitele ANR trebuie să asigure conservarea pe termen nelimitata FAN şi să devină etalon în domeniu. Pentru aceasta ele trebuie aduse la nivelul secolului XXI, astfel încât să asigure păstrarea şi conservarea documentelor identitare ale naţiunii pentru secolele următoare.

Această direcţie de acţiune se realizează prin următoarele acţiuni:

2.1. reparaţii capitale şi lucrări de modernizare pentru toate imobilele ANR, în ordinea priorităţilor;

2.2. amenajarea de spaţii şi dotări speciale pentru arhivele tehnice şi de înregistrare.

III.3. Aducerea documentelor în stare corespunzătoare de conservare

Un procent semnificativ din documentele păstrate de ANR necesită recondiţionare şi restaurare cu tehnici şi materiale speciale modeme. Totodată, restauratorii, asemenea medicilor, răspund şi de activităţile de prevenire a deteriorării şi distrugerii de arhivă.

Această direcţie de acţiune se realizează prin următoarele acţiuni:

3.1. Înfiinţarea de laboratoare de restaurare la nivelul structurilor ANR şi încadrarea lor cu personal de specialitate;

3.2. dotarea cu echipamente specifice a laboratoarelor existente.

III.4. Asigurarea documentelor din FAN pe bază de microfilme

Toate statele civilizate îşi asigură tezaurul arhivistic prin copii durabile, pentru eventualitatea unui dezastru. Microfilmul este în continuare acreditat de specialişti ca cel mai economic suport durabil în acest scop.

Această direcţie de acţiune se realizează prin următoarele acţiuni:

4.1. actualizarea Programului naţional de microfilmare de asigurare;

4.2. Înfiinţarea de laboratoare zonale de microfilmare de asigurare;

4.3. dotarea cu echipamente specifice a laboratoarelor existente.

III.5. Protecţia specială a documentelor din FAN

Tezaurul arhivistic din depozitele ANR necesită, de asemenea, măsuri speciale de pază şi protecţie contra distrugerilor, sustragerii şi de intervenţie în situaţii de calamităţi.

Această direcţie de acţiune se realizează prin următoarele acţiuni:

5.1. dotarea tuturor spaţiilor ANR cu instalaţii de supraveghere şi antiefracţie;

5.2. dotarea depozitelor cu sisteme de alarmare şi stingere automată a incendiilor:

5.3. asigurarea permanentă a pazei militarizate a obiectivelor;

5.4. Întocmirea de planuri de intervenţie la dezastre şi de evacuare realiste, adecvate arhivelor şi după modele europene.

IV. 1. Gestionarea documentelor pe suport electronic din FAN

Atribuţiile legale ale ANR se extind şi asupra documentelor create în mediul exclusiv digital, tot mai prezente în activitatea organizaţiilor de orice fel. Instituţia urmează să fie capabilizată în cel mai scurt timp pentru a face faţă acestei provocări. Altfel, ar rămâne inaptă de a gestiona FAN digital, preluat aleatoriu de către sectorul privat, iar arhivele viitorului vor fi private de informaţii cu valoare istorică extrem de importante. Abilitând ANR pe această direcţie, statul îşi va păstra astfel rolul firesc în gestionarea memoriei naţionale şi în epoca informaţiei digitale.

Această direcţie de acţiune se realizează prin următoarele acţiuni:

1.1. Întocmirea unui program pentru administrarea şi gestionarea documentelor pe suport electronic din FAN;

1.2. perfecţionarea pregătirii personalului ANR pentru utilizarea aplicaţiilor IT;

1.3. asigurarea cu personal de specialitate şi dotarea cu echipamente specifice IT a structurilor ANR;

1.4. constituirea infrastructurii administrative şi tehnice necesare pentru ca ANR să poată funcţiona ca agregator naţional în domeniul arhivistic al programului “Europeana” (prin APEx);

1.5. elaborarea şi punerea în practică Programului de digitizare al ANR.

V. 1. Completarea FAN cu informaţii referitoare la istoria românilor din documente aflate în arhivele altor state

Preocupările în această direcţie sunt intrinseci instituţiei ANR, încă de la înfiinţare, din 1831. Este o obligaţie legală a instituţiei care trebuie reluată şi executată programatic, la iniţiativa instituţiei noastre şi cu cooperarea instituţiilor de relaţii externe.

Această direcţie de acţiune se realizează prin următoarele acţiuni:

1.1. Întocmirea unui Program naţional de completare a informaţiilor privind istoria românilor cu documente din arhive străine;

1.2. Încheierea unui parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe/Institutul Cultural Român în vederea creării de misiuni arhivistice permanente în centrele arhivistice de interes;

1.3. colectarea informaţiilor şi punerea lor în circuitul ştiinţific.

V.2. Ridicarea gradului de participare a ANR la activităţile organismelor internaţionale de profil

Cooperarea internaţională este extrem de utilă pentru ANR, ea a contribuit şi contribuie la informarea şi dobândirea de bune practici, la cunoaşterea domeniilor de pionierat ale profesiunii, la schimbul de documente, la consolidarea integrării Românişi în viaţa internaţională şi la creşterea prestigiului instituţiei şi al ţării.

Această direcţie de acţiune se realizează prin următoarele acţiuni:

2.1. asigurarea calităţii de membru permanent în organismele europene şi internaţionale de profil: Consiliul Internaţional al Arhivelor (CIA), Ramura Europeană a CIA (EURBICA), Comisia Directorilor de Arhive Naţionale din UE (EBNA), Forumul DLM (Data Lifecycle Management Forum), Asociaţia Internaţională a Arhivelor Francofone (AIAF), ICARUS.

2.2. ridicarea gradului de participare a arhiviştilor români la manifestări internaţionale şt în paginile publicaţiilor de peste hotare;

2.3. Întocmirea şi difuzarea de materiale de informare privind problemele actuale ale arhivisticii internaţionale.

Principii generale şi valori

În exercitarea misiunii sale sociale, având ca obiectiv ultim şi unic conservarea memoriei naţionale, precum şi în efortul de implementare a prezentei strategii, instituţia ANR şi angajaţii săi împărtăşesc o sumă de principii şi valori profesionale, cetăţeneşti şi general umane, dintre care cele mai definitorii le socotim a fi următoarele:

1. profesionalismul;

2. responsabilitatea;

3. orientarea spre cetăţean;

4. transparenţa,

5. integritatea;

6. patriotismul şi

7. dăruirea profesională.

Rezultatele strategiei

Aplicarea strategiei va determina o îmbunătăţire radicală a calităţii prestaţiilor sociale ale ANR, cu impact general în societate, de la cetăţeanul simplu, interesat, de pildă, de genealogie sau dreptul de proprietate, până la Guvernul României, care va beneficia de mai buna gestionare a informaţiei în sectorul public şi de un coordonator competent al marilor aniversări naţionale.

Sintetic, aplicarea strategiei va produce următoarele rezultate, cu impact general:

1. Acces lărgit al cetăţenilor la informaţia din arhive

Principalul rezultat al strategiei va fi realizarea unui acces îmbunătăţit al cetăţenilor la informaţie, educaţie şi cultură, în acord cu exigenţele societăţii informaţionale şi cu nevoile sociale exprimate de către organizaţiile civile, profesionale şi ale minorităţilor. O instituţie de arhive puternică, bine organizată şi eficientă va asigura îndeplinirea în mod satisfăcător a obligaţiei statului român de a pune la dispoziţia cetăţenilor săi servicii de calitate în privinţa: reconstituirii drepturilor de proprietate şi a altor drepturi civile, a prezervării adecvate a memoriei indivizilor,

familiilor şi comunităţilor locale, a promovării sentimentului de apartenenţă naţională în rândul cetăţenilor statului, a promovării culturii şi civilizaţiei româneşti în lume.

Eficientizarea şi modernizarea serviciilor oferite cetăţenilor prin intermediul ANR vor permite un acces mai facil al cetăţeanului la documentele din FAN, realizând astfel o interfaţă prietenoasă a acestuia cu o structură importantă a administraţiei, atât la nivel naţional, cât şi la nivel local.

Dinamizarea activităţii de publicaţii, cercetare ştiinţifică şi celebrări naţionale va facilita accesul egal şi direct al cetăţenilor la valorile fundamentale ale culturii naţionale, precum şi exercitarea dreptului la memorie al comunităţilor locale şi al celorlalte componente ale corpului naţional.

2. Sprijin crescut pentru activitatea autorităţilor administraţiei centrale şi locale

Buna organizare a ANR, redimensionarea şi eficientizarea activităţilor de control şi asistenţă de specialitate desfăşurate de instituţie pe tot parcursul ciclului de viaţă al documentelor vor permite ministerelor, celorlalte autorităţi ale administraţiei centrale şi locale să îşi eficientizeze, la rândul lor, activitatea, respectiv să îşi optimizeze costurile de gestionare a informaţiei şi punere în acces public a propriilor documente.

Crearea unui consiliu interministerial care să reglementeze politicile arhivistice la nivel naţional va permite Guvernului României să estimeze, să coordoneze şi, atunci când se impune, să optimizeze costurile gestionării informaţiei arhivate, inclusiv a celei în format electronic, pe termen scurt, mediu şi lung, prin utilizarea resurselor şi competenţelor specifice ale ANR în activitatea de planificare şi monitorizare a acestora.

Existenţa, la nivelul ANR, a unor structuri eficiente de îndrumare profesională va permite ministerelor să îşi elaboreze politici şi strategii proprii coerente de gestionare a documentelor, pe care să le poată ulterior folosi ca resurse în beneficiul bunei guvernări.

Autorităţile locale vor avea în structurile teritoriale ale ANR un partener credibil şi fiabil în efortul de colectare, prezervare şi punere în circulaţie a valorilor culturale împărtăşite de comunităţile locale respective. Funcţionarea în parametri optimi a arhivelor judeţene va permite îmbunătăţirea de ansamblu a serviciilor publice oferite comunităţii şi cetăţenilor, exercitarea cu mai multă eficienţă a actului de guvernare locală, îmbunătăţirea activităţii de identificare şi valorificare a resurselor culturale şi materiale de care dispun comunităţile locale, elaborarea şi punerea în practică a politicilor de conservare, protecţie şi promovare a patrimoniului local. De asemenea, colectarea adecvată şi prezervarea în bune condiţii a patrimoniului arhivistic local vor face posibilă realizarea unor servicii publice de calitate pentru cetăţeni şi pentru comunităţile locale, precum şi accesul îmbunătăţit al cetăţenilor la resursele locale. Pentru marile aniversări naţionale şi pentru cele de anvergură locală, autorităţile publice vor avea în ANR un partener constant.

3. Sprijinirea mediului privat

Atât pentru instituţiile publice, cât şi pentru operatorii economici, arhivele reprezintă o resursă materială indispensabilă managementului eficient. Creşterea capacităţii de asistenţă şi control a ANR şi limitarea intervenţiei statului în administrarea arhivelor private vor avea drept rezultat îmbunătăţirea organizării arhivelor instituţiilor şi operatorilor economici, ceea ce va permite acestora o gestionare mai eficientă a resurselor umane şi a patrimoniilor proprii. De asemenea, îmbunătăţirea prezenţei ANR în mediul economic va permite valorificarea patrimoniilor operatorilor economici ca resursă culturală şi de marketing, cu rezultate pozitive în domeniul promovării acestora pe piaţa internă şi pe pieţele internaţionale. Limitarea intervenţiei statului, prin ANR, în mediul privat, va permite acestuia să dezvolte o gestiune a documentelor bazată pe profit şi eficienţă şi dezvoltarea unei reţele eficiente de prestatori privaţi de servicii arhivistice. ANR vor interveni doar în cazul documentelor aparţinând FAN şi al arhivelor publice şi de interes public aflate în diferite formule de administrare privată.

4. Creşterea calităţii cercetării ştiinţifice

Mediul ştiinţific şi academic reprezintă beneficiarul tradiţional al serviciilor ANR. Dotarea sălilor de studiu ale ANR cu facilităţi moderne, creşterea capacităţii acestora de a găzdui şi servi un număr crescut de cercetători, îmbunătăţirea condiţiilor de colectare şi păstrare a documentelor, adoptarea şi punerea în aplicare a unei politici susţinute şi coerente de digitizare a FAN vor avea rezultate benefice asupra creşterii calităţii cercetării ştiinţifice în România. Îmbunătăţirea pregătirii profesionale a resurselor umane de care dispun ANR va determina o mai adecvată relaţionare a instituţiei cu mediul ştiinţific şi academic, o capacitate mai mare a acesteia de a oferi expertiza şi susţinerea profesională de care au nevoie cercetătorii şi institutele de cercetare în realizarea obiectivelor lor.

Reorganizarea ANR, pe criteriul separării activităţilor specifice de asistenţă şi control, de prelucrare a documentelor şi de cercetare-documentare va permite o mai adecvată focalizare pe satisfacerea nevoilor mediului ştiinţific şi academic, pe rezolvarea cât mai rapidă a solicitărilor acestuia, astfel încât ANR să poată acţiona ca un actor benefic ai cercetării ştiinţifice din România.

Nu în ultimul rând, strategia îşi propune ca ANR însele, prin specialiştii lor, să îşi sporească aportul la producţia ştiinţifică şi culturală a ţării.

Rezultatele acţiunilor

Pe domeniile de acţiune detaliate mai sus, rezultatele acţiunilor vor viza:

a) consolidarea statutului juridic-instituţional al ANR;

b) îmbunătăţirea accesului la informaţie şi cultură pentru toate categoriile de utilizatori ai documentelor deţinute de ANR;

c) eficientizarea şi creşterea calitativa a serviciilor publice oferite de ANR;

d) îmbunătăţirea condiţiilor de păstrare şi conservare a documentelor din FAN;

e) creşterea vizibilităţii instituţionale a ANR în ansamblul instituţiilor administraţiei publice şi în societatea românească;

f) consolidarea poziţiei ANR în parteneriatele internaţionale.

În vederea consolidării statutului juridic-instituţional al ANR

se vor elabora:

1. un proiect de lege a arhivelor, iniţiat şi promovat de Arhivele Naţionale, prin Ministerul Afacerilor Interne;

2. un proiect de act normativ privind structura organizatorică a Arhivelor Naţionale, iniţiat şi promovat de Arhivele Naţionale, prin Ministerul Afacerilor Interne, în care va fi prevăzută, între altele, constituirea următoarelor structuri specializate:

- o structură specializată pe accesarea fondurilor europene;

- o structură specializată de documentare şi organizare a aniversărilor naţionale şi locale;

- structuri IT, la nivel central şi local, inclusiv în vederea exercitării rolului de agregator naţional pentru componenta arhivistică a Europeana;

- structuri distincte de asistenţă şi analiză, respectiv de control;

- structuri de preluare, prelucrare şi conservare a FAN individualizate în schema de organizare a ANR;

- o structură de cercetare ştiinţifică şi metodologie în domeniul arhivistic şi al ştiinţelor conexe;

- structură de educaţie şi promovare a imaginii instituţiei;

- o structură internă de perfecţionare profesională a personalului de specialitate din ANR constituită;

3. un proiect de act normativ privind statutul personalului de specialitate din Arhivele Naţionale, iniţiat şi promovat de Arhivele Naţionale, prin Ministerul Afacerilor Interne;

4. un proiect de act normativ pentru constituirea Consiliului Naţional al Arhivelor;

5. un proiect de act normativ intern privind separarea atribuţiilor personalului pe principalele direcţii de activitate;

6. un proiect de act normativ privind îndrumarea şi controlul activităţii creatorilor şi deţinătorilor de arhivă din domeniul public;

7. un proiect de act normativ privind asigurarea accesului unitar la cercetare tuturor creatorilor şi deţinătorilor din domeniul public.

În vederea îmbunătăţirii accesului la informaţie şi cultură pentru toate categoriile de utilizatori ai documentelor deţinute de ANR se va proceda la:

a) redactarea şi promovarea unui/unor proiect/proiecte de act/acte normativ/normative privind declasificarea documentelor din FAN;

b) îmbunătăţirea serviciilor de informare pentru personalul Arhivelor şi utilizatorii serviciilor ANR;

c) realizarea unui studiu privind specificul copyrightului în arhive;

d) iniţierea şi promovarea unui proiect de act normativ pentru completarea legislaţiei actuale cu prevederi privind copyrightul documentelor de arhivă;

e) organizarea unui compartiment de editură;

f) redactarea şi promovarea unui plan de acţiune privind activitatea ANR în domeniul sprijinirii autorităţilor publice în vederea organizării aniversărilor naţionale şi locale.

Eficientizarea şi creşterea calitativă a serviciilor publice oferite de ANR se vor realiza prin:

a) elaborarea unei analize privind raportul dintre cantitatea de documente de la creatori şi spaţiul disponibil din depozitele ANR;

b) stabilirea criteriilor privind apartenenţa documentelor la FAN;

c) redactarea şi aprobarea unui program pentru administrarea documentelor pe suport electronic din FAN;

d) redactarea şi promovarea unui program de pregătire a personalului ANR pentru utilizarea aplicaţiilor IT;

e) întărirea capacităţilor materiale şi organizatorice ale ANR de a controla, prelua de la creatori/deţinători şi de a gestiona ulterior documentele electronice care fac parte din FAN;

f) redactarea şi promovarea programului ANR de digitizare;

g) îmbunătăţirea accesului la informaţia cu relevanţă naţională, pentru specialişti şi alţi utilizatori.

Îmbunătăţirea condiţiilor de păstrare şi conservare a documentelor din FAN se va realiza prin:

1. construirea unui depozit central al ANR, cu dotări modeme;

2. repararea capitală şi modernizarea imobilelor ANR;

3. amenajarea şi dotarea unor noi spaţii de păstrare a documentelor;

4. realizarea de dotări speciale, specifice arhivelor tehnice şi de înregistrare;

5. Înfiinţarea, la nivelul structurilor ANR, a unor laboratoare de restaurare;

6. achiziţionarea de echipamente specifice pentru restaurarea-conservarea documentelor;

7. redactarea şi aprobarea Programului naţional de microfilmare de asigurare;

8. Înfiinţarea unor laboratoare zonale de microfilmare a documentelor;

9. asigurarea de echipamente specifice pentru laboratoarele de microfilmare;

10. achiziţionarea şi instalarea unor sisteme de supraveghere şi antiefracţie;

11. achiziţionarea şi instalarea unor sisteme de alarmare şi stingere automată a incendiilor;

12. aprobarea şi aplicarea, în colaborare cu IGJR, a planurilor de pază militarizată a depozitelor;

13. redactarea, aprobarea şi aplicarea, în colaborare cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, a Planului naţional de intervenţie la dezastru şi de evacuare a documentelor de arhivă.

Creşterea vizibilităţii instituţionale a AMR în ansamblul instituţiilor administraţiei publice şi în societatea românească se va realiza prin:

1. crearea capacităţilor tehnice care să permită ANR să administreze aplicaţii informatice cu specific arhivistic;

2. crearea şi punerea în funcţiune a unei infrastructuri administrative şi tehnice care să permită ANR să îşi asume rolul de agregator naţional pentru Europeana-APEx.

Consolidarea poziţiei ANR în parteneriatele internaţionale se va realiza prin:

1. redactarea şi promovarea unui program naţional de completare a informaţiilor privind istoria românilor cu documente din arhivele străine, respectiv de punere a lor în circuitul ştiinţific;

2. corelarea practicii şi ştiinţei arhivistice româneşti cu cele internaţionale, îndeosebi cele din interiorul Uniunii Europene;

3. facilitarea procesului de participare a ANR la deciziile arhivistice europene cu impact asupra mediului socio-economic intern;

4. redactarea şi difuzarea unor materiale de informare privind problemele actuale ale arhivisticii internaţionale.

Implicaţii bugetara

Strategia Arhivelor Naţionale 2015-2021 implică activităţi ce vor fi realizate din sume alocate de la bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile, precum şi din alte surse legal constituite, cu încadrarea în bugetul anual aprobat Arhivelor

Naţionale, potrivit legii.

Obiectivele propuse şi bugetul aferent atingerii lor au caracterul de măsuri reparatorii, de recuperare a gravelor întârzieri în dezvoltarea ANR ca instituţie de arhivă europeană, cauzate de cei 35 de ani de austeritate bugetară la care au fost supuse Arhivele româneşti de la începutul anilor 1980 până în prezent.

 

Costuri (mii lei)/an

TOTAL

2015

2016

2017

2018

2019

2020

2021

0

109.976

139.733

145.376

169.761

179.761

168.635

913.241

 

Implicaţii juridice

În plan legislativ se impune iniţierea şi promovarea unei noi legi a Arhivelor Naţionale, precum şi a unui statut al personalului de specialitate al ANR, care să răspundă în mod realist şi eficient necesităţii de modernizare a instituţiei şi a domeniului său de competenţă, în conformitate cu actele comunitare aferente.

Totodată, se impune armonizarea prevederilor actelor normative, respectiv de emitere a unora noi în privinţa reglementării activităţii de administrare a documentelor aparţinând Fondului Arhivistic Naţional al României, indiferent de suportul pe care au fost create, respectiv de nivelul de clasificare al acestora.

De asemenea va fi necesară modificarea/completarea legislaţiei privitoare la documentele pe suport electronic, la documentele conţinând informaţii din categoria datelor personale etc.

Iniţiativele legislative de modificare şi/sau completare a unor acte normative de nivel superior (legi, ordonanţe ale Guvernului) şi a celor de nivel inferior (hotărâri ale Guvernului, precum şi ordine ale ministrului afacerilor interne) se vor realiza conform planurilor legislative anuale, fundamentate pe baza noilor oportunităţi reieşite din strategie.

Proceduri de monitorizare şi evaluare

În vederea obţinerii de informaţii privind modul de implementare a strategiei, precum şi a rezultatelor pe care implementarea obiectivelor acesteia le va produce la nivel naţional, activităţile de monitorizare vor urmări două direcţii:

a) monitorizarea implementării strategiei, proces care va furniza informaţii privind modul de implementare a acţiunilor stabilite. În acest sens, Arhivele Naţionale vor elabora rapoarte de monitorizare anuale;

b) monitorizarea atingerii obiectivelor se va realiza pas cu pas, pe parcursul implementării strategiei, pentru că unele activităţi produc rezultate care ar putea să conducă la modificări ale modului în care au fost concepute activităţile. În aceste situaţii pot fi formulate recomandări privind îmbunătăţirea activităţilor, astfel încât să conducă la creşterea performanţei în atingerea obiectivelor strategiei.

Evaluarea va constitui un instrument important pentru planificarea viitoare şi se va realiza pe baza următoarelor criterii:

a) eficacitatea şi eficienţa măsurilor şi acţiunilor întreprinse pentru realizarea obiectivelor în termeni de performanţă şi de rezultate;

b) relevanţa obiectivelor, direcţiilor de acţiune şi acţiunilor propuse pentru îndeplinirea acestora;

c) impactul social şi economic al rezultatelor obţinute şi a modalităţilor propuse pentru atingerea acestora;

d) sustenabilitatea rezultatelor pe termen mediu şi lung.

Etape ulterioare şi instituţii responsabile

În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 870/2006 privind aprobarea Strategiei pentru îmbunătăţirea sistemului de elaborare, coordonare şi planificare a politicilor publice la nivelul administraţiei publice centrale a fost elaborat Planul de acţiuni al Strategiei Arhivelor Naţionale 2015-2021 ce cuprinde direcţiile de acţiune, termenele de realizare aferente fiecărui obiectiv strategic, inclusiv sarcinile instituţiilor implicate în procesul de implementare, respectiv ale Ministerului Afacerilor Interne şi ale Arhivelor Naţionale ale României.

 

ANEXA Nr. 2

 

PLAN DE ACŢIUNI AL STRATEGIEI ARHIVELOR NAŢIONALE

2015-2021

 

Obiectivul/Direcţia de acţiune

Rezultat

Indicatori

Termen

Responsabil

Bugetul estimat

(mii lei)

1.1. Modificarea statutului Arhivelor Naţionale

 

 

 

 

225.974

1.1. Iniţierea şi promovarea unui proiect de lege a Arhivelor [care să stabilească statut de Agenţie naţională, buget distinct, stabilirea unei structuri eficiente la nivel central (regional) şi judeţean, soluţii de finanţare diversificată etc.]

Proiect de lege a Arhivelor, iniţiat şi promovat de Arhivele Naţionale, prin Ministerul Afacerilor Interne Proiect de act normativ privind structura organizatorică a Arhivelor Naţionale, iniţiat şi promovat de Arhivele Naţionale prin Ministerul Afacerilor Interne:

- structură specializată pe accesarea fondurilor europene constituită;

- structură specializată de documentare şi organizare a aniversărilor naţionale şi locale constituită;

- structuri IT constituite la nivel central şi local, inclusiv în vederea exercitării rolului de agregator naţional pentru componenta arhivistică a Europeana;

- structuri distincte de asistenţă şi analiză, respectiv de control, constituite;

- structuri de preluare, prelucrare şi conservare a FAN individualizate în schema de organizare a ANR constituite;

- structură de cercetare ştiinţifică în domeniul arhivistic şi al ştiinţelor conexe constituită;

- structură de educaţie şi promovare a imaginii instituţiei;

- structură internă de perfecţionare profesională a personalului de specialitate din ANR constituită.

Proiect de act normativ privind statutul personalului de specialitate din Arhivele Naţionale, iniţiat şi promovat de ANR prin MAI

Număr de solicitări din partea instituţiilor administraţiei centrale şi locale soluţionate

Număr de solicitări provenite din mediul socio-economic şi cultural soluţionate

Număr de instituţii publice controlate

Cantitate de arhivă preluată, prelucrată şi dată în acces public

Număr de proiecte cu finanţare extrabugetară, elaborate şi depuse

În perioada de implementare a strategiei, cu încadrarea în numărul maxim de posturi aprobat anual pentru Ministerul Afacerilor Interne 6 luni de la adoptarea legii

MAI

ANR

 

1.2. Crearea unui Consiliu Naţional al Arhivelor, cu caracter interministerial pentru elaborarea politicilor arhivistice cu impact naţional

Consiliu Naţional al Arhivelor înfiinţat prin Legea Arhivelor sau act normativ distinct

Număr de documente şi decizii privind implementarea politicilor arhivistice cu impact naţional, elaborate

6 luni de la adoptarea legii

MAI

ANR

 

11.1. Specializarea şi concentrarea activităţii de control şi îndrumare la creatori şi deţinători

 

 

 

 

0

1.1. Reorganizarea activităţii la nivel central şi local pe principiul specializării personalului pe principalele direcţii de activitate

Proiect de act normativ intern privind separarea atribuţiilor personalului pe principalele direcţii de activitate, redactat şi promovat

Număr de creatori şi deţinători de documente luaţi în evidenţă, monitorizaţi şi controlaţi, la nivel naţional

30.06.2016

ANR

 

1.2. Concentrarea activităţii ANR pe îndrumarea şi controlul creatorilor şi deţinătorilor de arhivă din sectorul public

Proiect de act normativ privind îndrumarea şi controlul activităţii creatorilor şi

deţinătorilor de arhivă din domeniul public, redactat şi promovat

Număr de instituţii publice controlate anual/procent din total

6 luni de la adoptarea legii

MAI

ANR

 

II.2. Îmbunătăţirea accesului la cercetarea documentelor

 

 

 

 

11.140

2.1. Iniţierea şi promovarea unui proiect de act normativ pentru asigurarea accesului la cercetare, în condiţii unitare, la toţi creatorii şi deţinătorii de documente din domeniul public

Proiect de act normativ privind asigurarea accesului unitar la cercetare la toţi creatorii şi deţinătorii din domeniul public, redactat şi promovat

Număr de cetăţeni beneficiari ai informaţiei din arhive

6 luni de la adoptarea legii

MAI

ANR

 

2.2. Amenajarea adecvată a sălilor de studiu şi a birourilor de relaţii cu publicul de la sediile Arhivelor Naţionale

Acces la informaţie şi la cultură îmbunătăţit pentru toate categoriile de utilizatori

Număr de săli de studiu şi de birouri de relaţii cu publicul zugrăvite, igienizate, dotate cu mobilier nou

Număr de terminale de acces la internet

2016-2021

MAI

ANR

10.060

2.3. Iniţierea şi promovarea unor proiecte de acte normative privind declasificarea documentelor aflate în depozitele Arhivelor Naţionale

Proiect/Proiecte de act/acte normativ/normative privind declasificarea documentelor din FAN, redactat/redactate şi promovat/promovate

Număr de acte normative promovate

Cantitatea de documente puse în cercetare

31.12.2016

MAI

ANR

 

2.4. Refacerea şi dotarea bibliotecilor documentare la toate structurile Arhivelor Naţionale şi angajarea cu personal de specialitate

Servicii de informare îmbunătăţite pentru personalul Arhivelor şi utilizatorii serviciilor ANR

Număr de biblioteci documentare reorganizate, dotate cu rafturi şi condiţii adecvate de păstrare

Număr de publicaţii achiziţionate

Număr de personal de specialitate angajat/instruit

În perioada de implementare a strategiei, angajarea personalului realizându-se cu încadrarea în numărul maxim de posturi aprobat anual pentru MAI

MAI

ANR

1.080

2.5. Reglementarea copyrightului în domeniul arhivelor şi efectuarea demersurilor pentru elaborarea sau completarea actelor normative în acest sens

Studiu privind specificul copyrightului în arhive realizat Reducerea/Eliminarea folosirii abuzive a documentelor din administrarea ANR Proiect de act normativ pentru completarea legislaţiei actuale cu prevederi privind copyrightul documentelor de arhivă, iniţiat şi promovat de ANR

Număr de documente deţinute de ANR publicate/ folosite pentru elaborarea de lucrări de specialitate

30.04.2017

MAI

ANR

 

II.3. Valorificarea Informaţiilor din documente în scopuri ştiinţifice şi educative

 

 

 

 

6.801

3.1. Organizarea unui compartiment specializat pentru realizarea de expoziţii care să pună în valoare tezaurul documentar şi tradiţia practicii arhivistice româneşti

Compartiment organizat

Număr de expoziţii şi manifestări culturale organizate

Număr de vizitatori

Număr de articole despre evenimentele organizate publicate în presa centrală şi locală

2017-2021

Organizarea compartimentului realizată în perioada de implementare a strategiei, cu încadrarea în numărul maxim de posturi aprobat anual pentru MAI

ANR

1.090

3.2. Organizarea unui compartiment de editură pentru asigurarea publicării ritmice a Revistei Arhivelor, Buletinului de informare şi documentare arhivistică, anuarelor structurilor teritoriale şi altor publicaţii de specialitate

Compartiment de editură organizat

Număr de titluri publicate

Număr de beneficiari ai publicaţiilor ANR

În perioada de implementare a strategiei, organizarea compartimentului realizându-se în perioada de implementare a strategiei, cu încadrarea în numărul maxim de posturi aprobat anual pentru MAI

ANR

3.072

3.3. Încheierea de parteneriate cu instituţii din mediul ştiinţific, cultural, administrativ, mass-media în scopul promovării instituţiei şi punerii în valoare a tezaurului arhivistic

Vizibilitate socială mai mare a instituţiei Arhivelor Naţionale, a activităţilor sale şi a serviciilor publice pe care le oferă

Număr de parteneriate încheiate

2015-2021

ANR

 

3.4. Construirea unui portal web al AN şi site-uri web pentru fiecare structură teritorială a ANR

Asigurarea dreptului de acces la informaţie promptă şi de calitate pentru toţi utilizatorii serviciilor Arhivelor Naţionale Creşterea transparenţei instituţionale

Număr de site-uri web funcţionale

31.12.2016

MAI

ANR

23

3.5. Elaborarea de documentaţii şi organizarea de acţiuni în sprijinul autorităţilor publice în vederea organizării aniversărilor naţionale şi locale

Plan de acţiune privind activitatea ANR în domeniul sprijinirii autorităţilor publice în vederea organizării aniversărilor naţionale şi locale, redactat şi promovat/adoptat Structură specializată, constituită prin act normativ

Număr de acţiuni aniversative organizate la nivel naţional şi local cu sprijinul ANR

2015-2021 Organizarea structurii realizate în perioada de implementare a strategiei, cu încadrarea în numărul maxim de posturi aprobat anual pentru Ministerul Afacerilor Interne

ANR

2.616

3.6. Constituirea unui compartiment educativ şi de promovare

Structură specializată, constituită prin act normativ

Număr de acţiuni educative organizate

Număr de acţiuni de promovare a instituţiei

În perioada de implementare a strategiei, organizarea structurii realizându-se cu încadrarea în numărul maxim de posturi aprobat anual pentru Ministerul Afacerilor Interne

 

 

3.7. Constituirea unui compartiment de cercetare şi metodologii arhivistice

Structură specializată, constituită prin act normativ

Număr de studii de specialitate publicate

Număr de metodologii elaborate

În perioada de implementare a strategiei, organizarea structurii realizându-se cu încadrarea în numărul maxim de posturi aprobat pentru Ministerul Afacerilor Interne

 

 

III.1. Creşterea capacităţii de depozitare a Arhivelor Naţionale

 

 

 

 

253.300

1.1. Elaborarea unui studiu privind introducerea unor criterii riguroase pentru stabilirea apartenenţei documentelor la FAN

Criterii privind apartenenţa la FAN stabilite

Studiu redactat şi publicat

31.12.2016

ANR

 

1.2. Întocmirea unei metodologii în vederea stabilirii şi actualizării periodice a raportului dintre cantitatea de documente de la creatori şi spaţiul disponibil din depozitele Arhivelor Naţionale

Raportul dintre cantitatea de documente de la creatori şi spaţiul disponibil din depozitele ANR, stabilit

Metodologia privind stabilirea şi actualizarea periodică a raportului dintre cantitatea de documente de la creatori şi spaţiul disponibil din depozitele ANR, redactată şi adoptată

30.04.2017

ANR

 

1.3. Construirea/ Amenajarea de noi depozite ale Arhivelor Naţionale, în ordinea priorităţilor şi finalizarea investiţiilor aflate în derulare

Protecţia corespunzătoare a FAN, conform obligaţiilor legale ale ANR

Număr de depozite nou construite

Număr de investiţii aflate în derulare finalizate

Număr de depozite amenajate/modernizate

2016-2021

MAI

ANR

199.800

1.4. Construirea depozitului central al Arhivelor Naţionale

Sediu ANR construit

Metri liniari de arhivă păstraţi în condiţii adecvate

2016-2021

MAI

ANR

54.000

III.2. Îmbunătăţirea condiţiilor de păstrare şi conservare a documentelor din depozitele Arhivelor Naţionale

 

 

 

 

322.270

2.1. Reparaţii capitale, reparaţii curente şi dotările aferente pentru toate imobilele ANR, în ordinea priorităţilor

Imobile ANR reparate capital şi modernizate Dotări realizate

Număr de imobile reparate capital şi modernizate Număr de reparaţii curente executate

Număr de echipamente achiziţionate şi instalate

Metri liniari de documente păstrate conform prevederilor din legislaţia în vigoare

2016-2021

MAI

ANR

321.450

2.2. Amenajarea de spaţii şi dotări speciale pentru arhivele tehnice şi de înregistrare

Spaţii de păstrare amenajate Dotări speciale specifice arhivelor tehnice şi de înregistrare realizate

Număr de documente tehnice şi de înregistrare colectate, prelucrate, conservate şi date în cercetare

2016

MAI

ANR

820

III.3. Aducerea documentelor în stare corespunzătoare de conservare

 

 

 

 

13.558

3.1. Înfiinţarea de laboratoare de restaurare la nivelul structurilor Arhivelor Naţionale şi încadrarea lor cu personal de specialitate

Laboratoare de restaurare înfiinţate la nivelul structurilor ANR

Număr de documente restaurate şi conservate la nivel naţional

Număr de personal instruit

2016-2020

MAI

ANR

7.158

3.2. Dotarea cu echipamente specifice a laboratoarelor existente

Echipamente specifice pentru restaurarea-conservarea documentelor achiziţionate

Număr de echipamente specifice achiziţionate

2016-2021

MAI

ANR

6.400

III.4. Asigurarea documentelor din FAN pe bază de microfilme

 

 

 

 

3.840

4.1. Actualizarea Programului naţional de microfilmare de asigurare

Programul naţional de microfilmare de asigurare redactat şi aprobat

Număr de documente FAN microfilmate

30.04.2016

ANR

0

4.2. Înfiinţarea de laboratoare zonale de microfilmare de asigurare

Laboratoare zonale de microfilmare înfiinţate

Număr de laboratoare de microfilmare înfiinţate

2016-2021

MAI

ANR

3.030

4.3. Dotarea cu echipamente specifice a laboratoarelor existente

Echipamente specifice asigurate pentru laboratoarele de microfilmare

Număr de echipamente de microfilmare asigurate

31.12.2016

MAI

ANR

810

III.5. Protecţia specială a documentelor din Fondul Arhivistic Naţional

 

 

 

 

57.785

5.1. Dotarea tuturor spaţiilor Arhivelor Naţionale cu instalaţii de supraveghere şi antiefracţie

Instalaţii de supraveghere şi antiefracţie achiziţionate şi instalate

Număr de instalaţii de supraveghere şi antiefracţie achiziţionate şi instalate

Metri liniari de arhivă protejată

2016-2018

MAI

ANR

3.785

5.2. Dotarea depozitelor cu sisteme de alarmare şi stingere automată a incendiilor

Sisteme de alarmare şi stingere automată a incendiilor achiziţionate şi instalate

Număr de sisteme de alarmare şi stingere automată a incendiilor achiziţionate şi instalate

Metri liniari de arhivă protejată

2019-2021

MAI

ANR

54.000

5.3. Asigurarea permanentă a pazei militarizate a obiectivelor

Planuri de pază militarizată a depozitelor redactate, aprobate şi aplicate, în colaborare cu IGJR

Număr de planuri redactate, aprobate şi aplicate, în colaborare cu IGJR

Metri liniari de arhivă protejată

31.12.2016

MAI

ANR

 

5.4. Întocmirea de planuri de intervenţie la dezastre şi de evacuare realiste, adecvate arhivelor şi după modele europene

Pian naţional de intervenţie la dezastru şi de evacuare â documentelor de arhivă, redactat, aprobat şi aplicat, în colaborare cu IGSU

Metri liniari de arhivă asigurată

31.12.2016

MAI

ANR

 

IV.1. Gestionarea documentelor pe suport electronic din Fondul Arhivistic Naţional

 

 

 

 

18.073

1.1. Întocmirea unui program pentru administrarea şi gestionarea documentelor pe suport electronic din FAN

Program pentru administrarea documentelor pe suport electronic din FAN, redactat şi aprobat

Număr de documente administrate în sistem electronic

Număr de proceduri de aliniere a practicilor româneşti în domeniul arhivelor electronice cu cerinţele funcţionale din Uniunea Europeană întocmite

31.12.2017

MAI

ANR

 

1.2. Perfecţionarea pregătirii personalului Arhivelor Naţionale pentru utilizarea aplicaţiilor IT

Program de pregătire a personalului ANR pentru utilizarea aplicaţiilor IT, redactat şi promovat

Număr de angajaţi ai ANR instruiţi

31.12.2017

ANR

315

1.3. Asigurarea cu personal de specialitate şi dotarea cu echipamente specifice IT a structurilor Arhivelor Naţionale

Întărirea capacităţilor materiale şi organizatorice ale ANR de a controla, prelua de la creatori/deţinători şi de a gestiona ulterior documentele electronice care fac parte din FAN

Crearea capacităţilor tehnice care să permită ANR să administreze aplicaţii informatice cu specific arhivistic

Număr de structuri ANR dotate cu echipamente IT

Număr de personal specializat IT angajat la structurile ANR

Organizarea compartimentului realizată în perioada de implementare a strategiei cu încadrarea numărului maxim de posturi aprobat pentru Ministerul Afacerilor Interne

MAI

ANR

17.728

1.4. Constituirea infrastructurii administrative şi tehnice necesare pentru ca ANR să poată funcţiona ca agregator naţional în domeniul arhivistic al programului “Europeana” (prin APEx)

Infrastructură administrativă şi tehnică pentru agregatorul naţional Europeana-APEx, creată şi pusă în funcţiune

Compartiment constituit în cadrul structurii centrale de IT a ANR

Site web actualizat conform cerinţelor tehnice pentru îndeplinirea criteriilor Europeana Digital Library

Organizarea compartimentului realizată în perioada de implementare a strategiei cu încadrarea numărului maxim de posturi aprobat pentru Ministerul Afacerilor Interne

MAI

ANR

30

1.5. Elaborarea şi punerea în practică a Programului de digitizare al ANR

Programul ANR de digitizare,

redactat, promovat şi aprobat

Număr de utilizatori interni şi externi ai site-urilor ANR

Număr de documente din FAN digitizate

30.06.2017

ANR

 

V.1. Completarea FAN cu informaţii referitoare la istoria românilor din documente aflate în arhivele altor state

 

 

 

 

2.700

1.1. Întocmirea unui Program naţional de completare a informaţiilor privind istoria românilor cu documente din arhive străine

Program naţional de completare a informaţiilor privind istoria românilor cu documente din arhivele străine, redactat şi promovat

Număr de file de documente copiate în arhive străine şi integrate în FAN

31.12.2016

ANR

 

1.2. Încheierea unui parteneriat cu MAE/ICR în vederea creării de misiuni arhivistice permanente în centrele arhivistice de interes

Parteneriat negociat şi încheiat

Număr de misiuni arhivistice constituite

30.06.2017

MAI

ANR

 

1.3. Colectarea informaţiilor şi punerea lor în circuitul ştiinţific

Program de colectare a informaţiilor din arhivele străine şi de punerea lor în circuitul ştiinţific, redactat şi promovat

Acces la informaţia cu relevanţă naţională îmbunătăţit pentru specialişti şi alţi utilizatori

Număr de file/document aduse în arhivele româneşti şi puse în circuitul ştiinţific

2018-2021

ANR

 

V.2. Ridicarea gradului de participare a Arhivelor Naţionale la activităţile organismelor internaţionale de profil

 

 

 

 

300

2.1. Asigurarea calităţii de membru permanent în organismele europene şi internaţionale de profil

Corelarea practicii şi ştiinţei arhivistice româneşti cu cele internaţionale, îndeosebi cele din interiorul Uniunii Europene

Numărul şi ritmicitatea prezenţelor la reuniunile

Organismelor internaţionale de profil

2015-2021

MAI

ANR

 

2.2. Ridicarea gradului de participare a arhiviştilor români la activitatea la manifestări internaţionale şi în paginile publicaţiilor de peste hotare

Creşterea vizibilităţii ANR în mediile de specialitate internaţionale Facilitarea procesului de participare a ANR la deciziile arhivistice europene cu impact asupra mediului socio-economic intern

Numărul de prezenţe la manifestări ştiinţifice internaţionale

Numărul de prezenţe în publicaţii internaţionale de specialitate

2015-2021

MAI

ANR

 

2.3. Întocmirea şi difuzarea de materiale de informare privind problemele actuale ale arhivisticii internaţionale

Materiale de informare privind problemele actuale ale

arhivisticii internaţionale, redactate şi difuzate

Număr de materiale elaborate şi difuzate

Număr de beneficiari interni şi externi ai documentaţiei întocmite

2015-2021

ANR

 

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

 

ORDIN

privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor din unitatea administrativ-teritorială Şotânga, judeţul Dâmboviţa

 

Având în vedere prevederile art. 11 alin. (1) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată,

în temeiul art. 15 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.288/2012, cu modificările ulterioare,

directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară emite prezentul ordin.

Art. 1. - (1) Se aprobă începerea lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor situate pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale Şotânga, judeţul Dâmboviţa,

(2) Teritoriul unităţii administrativ-teritoriale Şotânga, judeţul Dâmboviţa, este împărţit în 10 sectoare cadastrale, potrivit anexei care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară,

Radu Codruţ Ştefănescu

 

Bucureşti, 14 octombrie 2015.

Nr. 1.168.

 

ANEXĂ*)

 

Plan sectoare cadastrale al unităţii administrativ-teritoriale Sotânga, județul Dâmboviţa

 


*) Anexa este reprodusă în facsimil.

 

SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAŢII

 

ORDIN

privind aprobarea însemnului heraldic şi a drapelului distinctiv ale Academiei Naţionale de Informaţii “Mihai Viteazul”

 

Având în vedere prevederile art. 10 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, în temeiul art. 23 alin. 3 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul Serviciului Român de Informaţii emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă însemnul heraldic şi drapelul distinctiv ale Academiei Naţionale de Informaţii “Mihai Viteazul”.

Art. 2. - Elementele de compoziţie, forma grafică a scutului, a pieselor şi figurilor heraldice, cromatica, hampa şi flamura drapelului cu compoziţia heraldică şi ornamentele lor, precum şi deviza care individualizează unitatea menţionată la art. 1 sunt cele prevăzute în planşele cuprinse în anexă.

Art. 3. - Anexa face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin intră în vigoare de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 5. - În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului ordin, Academia Naţională de Informaţii “Mihai Viteazul” va elabora normele metodologice de aplicare în cadrul unităţii a prevederilor prezentului ordin.

Art. 6. - Secretariatul general asigură publicarea prezentului ordin în Monitorul Oficial al României, Partea I, precum şi multiplicarea şi difuzarea acestuia tuturor unităţilor din structura Serviciului Român de Informaţii.

 

Directorul Serviciului Român de Informaţii,

Eduard Hellvig

 

Bucureşti, 1 octombrie 2015.

Nr. 1.526.

 

ANEXĂ

 

Însemnul heraldic şi drapelul distinctiv ale Academiei Naţionale de Informaţii “Mihai Viteazul”

 

Însemnul heraldic al Academiei Naţionale de Informaţii “Mihai Viteazul” are la bază stema ţării.

Elemente de compoziţie preluate din stema României:

- fond exterior albastru, încărcat cu o acvilă cruciată, de aur, cu capul spre dreapta, ciocul şi ghearele roşii, aripile deschise, ţinând în gheara dreaptă o spadă de argint.

Însemnul heraldic al Academiei Naţionale de Informaţii “Mihai Viteazul” se individualizează prin:

a) ramura verde de măslin, simbol al păcii şi ordinii, care înlocuieşte buzduganul din stema ţării, ţinut în gheara stângă a acvilei;

b) scutul plasat pe pieptul acvilei, despicat, cuprinzând în dextra, pe aur, un caduceu verde timbrat de un smarald de aceeaşi culoare, iar în senestra, pe roşu, un trandafir de aur, cu şeful cusut albastru, încărcat cu o carte deschisă de argint.

În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: EDUCATIO CUM INTELLIGENTIA (EDUCAŢIE CU INTELIGENŢĂ).

În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: - ACADEMIA NAŢIONALĂ DE INFORMAŢII “MIHAI VITEAZUL” * S.R.I. [figurile 1 şi 2*].

 

 

Figura 1. Însemnul heraldic al Academiei Naţionale de Informaţii “Mihai Viteazul”

 

Figura 2. Sigiliul Academiei Naţionale de Informaţii “Mihai Viteazul”

 


*) Figurile 1 şi 2 sunt reproduse în facsimil.

 

Drapelul distinctiv al Academiei Naţionale de Informaţii “Mihai Viteazul11 are flamura dreptunghiulară, de culoarea albă, cu lungimea de 100 de centimetri şi lăţimea de 66 de centimetri şi ornamentaţie identică pe ambele feţe. Compoziţia heraldică are diametrul de 38 de centimetri şi se aplică pe centru, pe avers şi pe revers, simetric faţă de marginile superioară şi inferioară, la o distanţă de câte 14 centimetri, respectiv stânga şi dreapta ale drapelului, la o distanţă de câte 31 de centimetri.

Flamura are ataşaţi, pe cele trei laturi libere, franjuri aurii cu lungimea de 5 centimetri, iar în colţurile libere are prinse, cu şnur din fir auriu, două canafuri, de asemenea, aurii, cu lungimea de 12 centimetri.

Hampa drapelului este confecţionată din lemn tare, uscat, fără noduri, de culoare brună (maro închis), cu diametrul de 3,5 centimetri şi cu lungimea de 240 de centimetri.

La partea superioară a hampei, în ultimii 70 de centimetri, se află frezarea interioară în care se introduce vergeaua din metal inoxidabil pe care se montează drapelul.

Vergeaua metalică este fixată în partea inferioară cu un inel de alamă, înalt de 3,2 centimetri, pe care este gravată, cu litere majuscule, denumirea ACADEMIA NAŢIONALĂ DE INFORMAŢII “MIHAI VITEAZUL”, iar în partea superioară de un manşon metalic cilindric, cu diametrul exterior de 3,5 centimetri, dotat în partea de sus cu două inele cu lăţimea de 4,5 centimetri, grosimea de 0,75 centimetri şi distanţa dintre ele de 0,75 centimetri.

Pe cilindru este montat vârful hampei, sub formă de vârf de lance, cu înălţimea de 12 centimetri, realizat din alamă aurită şi plasat peste ultimul inel al cilindrului.

La partea inferioară, hampa este prevăzută, pentru protecţie, cu un cilindru de alamă, obturat la capătul inferior, având diametrul interior de 3,4 centimetri, iar cel exterior de 4 centimetri şi înălţimea, de asemenea, de 4 centimetri [figura 3*].

 

Figura 3. Drapelul distinctiv al Academiei Naţionale de Informaţii “Mihai Viteazul”

 

Semnificaţia elementelor componente:

a) acvila de aur - valoare. Reprezintă reperul aspiraţional ce orientează şi motivează întreaga activitate a Academiei, în toată complexitatea şi diversitatea acesteia;

b) caduceul verde - elocvenţa. Constituie însuşirea prin care universitatea se raportează la comunitatea academică, intră în dialog şi iniţiază colaborări şi parteneriate;

c) smaraldul - politeţe şi forţa. Exprima principii ale mesajului educaţional promovat de Academie, precum şi energia în urmărirea misiunii şi realizarea obiectivelor instituţionale;

d) trandafirul de aur - merit recunoscut. Evidenţiază locul câştigat de universitate şi prestigiul de care se bucură în rândul comunităţii naţionale de securitate şi intelligence;

e) şef albastru - devotament, abnegaţie. Reliefează nota de sublim, de desăvârşire în activitatea curentă, rezultate şi atitudine;

f) cartea deschisă de argint - învăţământ, ştiinţă. Scoate în evidenţă domeniile de excelenţă ale universităţii;

g) literele S.R.I. - sigla Serviciului Român de Informaţii. Reprezintă profesiunea de credinţă a Academiei, reperul fundamentai existenţial ai universităţii;

h) deviza EDUCATIO CUM INTELLIGENTI A- Îmbogăţeşte mesajul compoziţiei heraldice şi evidenţiază valorizarea excelenţei intelectuale şi devotamentul faţă de normele democratice al celor care îşi desfăşoară activitatea în Academia Naţională de Informaţii “Mihai Viteazul”.


*) Figura 3 este reprodusă în facsimil.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.