MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 746/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 746         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 6 octombrie 2015

 

SUMAR

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

40. - Ordonanţă de urgenţă privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

437. - Ordin al ministrului pentru societatea informaţională pentru aprobarea Ghidului solicitantului pentru beneficiarii privaţi, aferent axei prioritare II a Programului operaţional Competitivitate 2014-2020, acţiunea 2.2.1 - apel 1 „Sprijinirea creşterii valorii adăugate generate de sectorul TIC şi a inovării în domeniu prin dezvoltarea de clustere”

 

1.040. - Ordin al ministrului transporturilor privind publicarea acceptării amendamentelor la Codul internaţional pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului (Codul FSS), adoptate de Organizaţia Maritimă Internaţională prin Rezoluţia MSC.367(93) â Comitetului de siguranţă maritimă din 22 mai 2014

 

ACTE ALE COLEGIULUI MEDICILOR DIN ROMÂNIA

 

24. - Decizie pentru modificarea Deciziei Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România nr. 20/2015 privind stabilirea datelor organizării alegerilor din mandatul 2015-2019, adoptarea Regulamentului electoral privind alegerea conducerii Colegiului Medicilor din România şi aprobarea componenţei Comisiei Electorale Centrale

 

Rectificări la:

 - Hotărârea Guvernului nr. 781/2015

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENTĂ

privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020

 

Având în vedere necesitatea stabilirii cadrului financiar general de gestionare financiară a fondurilor europene structurale şi de investiţii (Fonduri ESI), pentru perioada de programare 2014-2020, precum şi asigurarea unui management financiar eficient al fondurilor şi al capacităţii de absorbţie, luând în considerare:

- prevederile Regulamentului (UE) nr. 1.303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, precum şi de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 347 din 20 decembrie 2013;

- prevederile Regulamentului (UE) nr. 223/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 martie 2014 privind Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 72 din 12 martie 2014;

- prevederile Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii şi de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1.605/2002 al Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 298 din 26 octombrie 2012;

- prevederile Regulamentului (UE) nr. 1.316/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 913/2010 şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 680/2007 şi (CE) nr. 67/2010, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 348 din 20 decembrie 2013;

- prevederile Hotărârii Guvernului nr. 399/2015 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european şi Fondul de coeziune 2014-2020;

- prevederile Hotărârii Guvernului nr. 398/2015 pentru stabilirea cadrului instituţional de coordonare şt gestionare a fondurilor europene structurale şi de investiţii şi pentru asigurarea continuităţii cadrului instituţional de coordonare şi gestionare a instrumentelor structurale 2007-2013,

luând în considerare prevederile art. 136 din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013, conform căruia Comisia Europeană dezangajează orice parte din suma aferentă unui program operaţional, care nu a fost utilizată pentru prefinanţarea iniţială şi anuală şi pentru plăţile intermediare până la data de 31 decembrie a celui de al treilea exerciţiu financiar care urmează anului angajamentului bugetar, este imperios necesară adoptarea cadrului legislativ naţional care reglementează gestionarea financiară a proiectelor finanţate din fonduri europene.

În absenţa actului normativ nu pot fi încheiate contractele de finanţare cu beneficiarii selectaţi, astfel încât pentru aceste proiecte să se demareze implementarea, fapt de natură să determine evitarea dezangajării sumelor alocate anual, prin programele operaţionale.

Ţinând cont că în lipsa reglementării cadrului financiar general aplicabil exerciţiului financiar 2014-2020 nu pot fi încheiate şi implementate proiecte finanţate din FESJ, acest fapt vizând interesul general public şi constituind situaţie de urgenţă şi extraordinară a căror reglementare nu poate fi amânată,

având în vedere că, în absenţa actului normativ, beneficiarii selectaţi nu pot demara implementarea efectivă a proiectelor, pe cale de consecinţă neputând fi efectuate plăţi către beneficiari, fapt de natură să determine dezangajarea sumelor alocate anual, cumulat 2014 şi 2015, prin programele operaţionale, în cuantum de aproximativ 5.310 mii euro, deoarece până la 31 decembrie 2018 aceste proiecte trebuie implementate, precum şi faptul că sumele aferente cheltuielilor eligibile autorizate şi plătite trebuie cuprinse ulterior în declaraţii de cheltuieli, înaintate Comisiei Europene,

luând în considerare prevederile art. 22a din Regulamentul (UE) 2015/779 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 mai 2015 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.304/2013, în ceea ce priveşte acordarea unei sume de prefinanţare iniţială suplimentară către programele operaţionale sprijinite de Iniţiativa „Locuri de Muncă pentru Tineri”, în cazul acestor finanţări, România va trebui să transmită către Comisia Europeană, până la data de 23 mai 2016, cereri de rambursare în valoare de cel puţin 15,1 milioane euro, în caz contrar trebuind să ramburseze Comisiei întreaga sumă suplimentară acordată la prefinanţarea ILMT, respectiv 30,2 milioane euro, precum şi faptul că este imperios necesară semnarea contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare, în cel mai scurt timp, pentru a se putea demara efectiv implementarea proiectelor astfel încât să se poată justifica, până cel mai târziu la 23 mai 2016, sumele aferente din prefinanţarea suplimentară,

în considerarea faptului că în lipsa reglementării cadrului financiar general aplicabil exerciţiului financiar 2014-2020 nu pot fi încheiate şi implementate proiecte finanţate din fonduri europene, acest fapt generând riscul dezangajării de sume alocate României, fiind astfel vizat interesul general public şi constituind o situaţie de urgenţă şi extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

CAPITOLUL I

Obiectul reglementat.

Definiţii

 

Art. 1. - Prezenta ordonanţă de urgenţă stabileşte cadrul financiar general pentru gestionarea asistenţei financiare nerambursabile alocate României din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune şi Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane în perioada de programare 2014-2020, precum şi a prefinanţării şi cofinanţării aferente acestei asistenţe, în vederea asigurării unui management financiar eficient al acestor fonduri.

Art. 2. - (1) Termenii „program”, „autoritate de management”, „organism intermediar”, „beneficiar” au înţelesurile prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, precum şi de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului.

(2) Termenii „neregulă”, „creanţe bugetare rezultate din nereguli”, „autorităţi cu competenţe în gestionarea fondurilor europene” au înţelesurile prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:

a) fonduri europene - reprezintă asistenţa financiară nerambursabilă primită de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, prin intermediul Fondului european de dezvoltare regională, Fondului social european, Fondului de coeziune şi Fondului de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane;

b) Autoritate de certificare - structura organizatorică în cadrul Ministerului Finanţelor Publice, responsabilă de certificarea sumelor cuprinse în declaraţiile de cheltuieli transmise la Comisia Europeană, primirea de la Comisia Europeană a fondurilor europene şi transferarea acestora către unităţi de plată din cadrul autorităţilor de management;

c) unitate de plată - structura la nivelul autorităţii de management, având responsabilitatea efectuării plăţilor către beneficiari/lideri de parteneriat/parteneri;

d) cofinanţare publică - orice contribuţie din fonduri publice naţionale destinată finanţării cheltuielilor eligibile necesare implementării proiectului;

e) cofinanţare privată - orice contribuţie a unui beneficiar la finanţarea cheltuielilor eligibile necesare implementării proiectului, alta decât cea prevăzută la lit. d);

f) cheltuieli eligibile - cheltuielile efectuate de beneficiar pentru implementarea proiectelor finanţate în cadrul programelor operaţionale, conform reglementărilor legale ale Uniunii Europene şi naţionale;

g) contribuţia publică naţională - fondurile publice necesare implementării programelor/proiectelor, care cuprind cofinanţarea publică şi fondurile aferente cheltuielilor publice, altele decât cele eligibile stabilite prin contractul/decizia/ordinul de finanţare;

h) valoarea totală a proiectului - totalul fondurilor reprezentând contravaloarea contribuţiei din fonduri europene, valoarea cofinanţării publice şi/sau private, precum şi contravaloarea cheltuielilor publice şi/sau private, altele decât cele eligibile;

i) cerere de plată - cererea depusă de către un beneficiar/lider al unui parteneriat prin care se solicită autorităţii de management virarea sumelor necesare pentru plata cheltuielilor eligibile, rambursabile conform contractului/deciziei/ordinului de finanţare, în baza facturilor, facturilor de avans;

j) cerere de rambursare aferentă cererii de plată - documentul depus de către un beneficiar/lider al unui parteneriat prin care se justifică utilizarea sumelor solicitate prin cererea de plată;

k) cerere de rambursare - cerere depusă de către un beneficiar/lider al unui parteneriat prin care se solicită autorităţii de management virarea sumelor aferente cheltuielilor eligibile efectuate conform contractului/deciziei/ordinului de finanţare sau prin care se justifică utilizarea prefinanţării;

l) prefinanţare - sumele rambursabile transferate din fonduri europene şi din cofinanţarea publică asigurată din bugetul de stat, în tranşe, de către unităţile de plată către beneficiari/lider de parteneriat/parteneri pentru cheltuielile salariale, cheltuielile aferente subvenţiilor, burselor, premiilor, onorariilor aferente activităţilor independente desfăşurate în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cheltuielilor cu deplasările, aşa cum sunt prevăzute în bugetele contractelor de finanţare, pe baza statelor estimative privind plata salariilor, statelor/centralizatoarelor estimative pentru acordarea burselor, subvenţiilor, premiilor şi onorariilor sau a estimărilor de sume aferente deplasărilor interne/externe prevăzute conform contractelor/ordinelor/ deciziilor de finanţare;

m) cerere de prefinanţare - cererea depusă de către un beneficiar/lider de parteneriat prin care se solicită autorităţii de management virarea sumelor rambursabile necesare pentru plata cheltuielilor salariale, cheltuielilor aferente subvenţiilor, burselor, premiilor, onorariilor aferente activităţilor independente desfăşurate în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cheltuielilor cu deplasările, aşa cum sunt prevăzute în bugetele contractelor/ordinelor/deciziilor de finanţare, pe baza statelor estimative privind plata salariilor, statelor/centralizatoarelor estimative pentru acordarea burselor, subvenţiilor, onorariilor şi premiilor sau a estimărilor de sume aferente deplasărilor interne/externe prevăzute conform contractelor/ordinelor/ deciziilor de finanţare;

n) INEA - Agenţia Executivă pentru Inovare şi Reţele instituită în baza Deciziei Comisiei Europene 2013/801/UE din data de 23 decembrie 2013, responsabilă cu implementarea Mecanismului pentru interconectarea Europei.

 

CAPITOLUL II

Managementul financiar al fondurilor europene

 

Art. 3. - Fondurile europene se alocă şi se derulează în baza prevederilor regulamentelor Uniunii Europene şi ale programelor aprobate prin decizii ale Comisiei Europene.

Art. 4. - (1) Pentru maximizarea impactului fondurilor europene asupra dezvoltării economiei naţionale, Ministerul Fondurilor Europene asigură coordonarea implementării şi gestionării acestora în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, cooperează cu toate instituţiile/structurile cu atribuţii în domeniul fondurilor europene structurale şi de investiţii, precum şi cu beneficiarii în vederea asigurării unui management eficient al acestora, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, putând propune, în acest sens, prin hotărâri ale Guvernului, măsuri pentru accelerarea absorbţiei fondurilor europene.

(2) Ministerul Finanţelor Publice asigură gestionarea fondurilor europene prin conturi deschise la Banca Naţională a României şi/sau Trezoreria Statului, stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă, putând emite în acest sens instrucţiuni cu caracter obligatoriu pentru autorităţile de management, organismele intermediare, beneficiari, lideri de parteneriat şi/sau parteneri, în domeniul financiar-contabil.

(3) Sumele aferente derulării proiectelor finanţate din fonduri europene, existente în conturile beneficiarilor, nu sunt supuse executării silite pe perioada de valabilitate a contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare, cu excepţia situaţiei în care executarea silită priveşte creanţe bugetare rezultate din aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) Prin derogare de la prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, se autorizează Ministerul Finanţelor Publice, cu avizul Ministerului Fondurilor Europene, să efectueze pe parcursul întregului an redistribuiri de credite bugetare şi de credite de angajament între ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, în funcţie de stadiul implementării proiectelor/programelor finanţate din fonduri europene la nivelul fiecărui ordonator principal de credite, precum şi în funcţie de modificările determinate de realocările de fonduri între programele operaţionale, efectuate în conformitate cu procedurile comunitare.

(5) Pentru proiectele preluate integral sau parţial din perioada de programare 2007-2013 în perioada de programare 2014- 2020, beneficiarii prevăzuţi la art. 6 şi 7 sunt autorizaţi să introducă în buget creditele de angajament şi creditele bugetare respective, repartizate pe ani, în conformitate cu prevederile stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. 5. - (1) Prin hotărâri ale Guvernului se pot aloca temporar sume din veniturile din privatizare în lei şi în valută, înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului şi contul curent în valută al Ministerului Finanţelor Publice deschis la Banca Naţională a României, ordonatorilor principali de credite cu rol de autoritate de management pentru asigurarea plăţilor aferente cererilor de rambursare/cererilor de plată pentru cheltuielile eligibile rambursabile din fonduri europene.

(2) Pe tot parcursul exerciţiului bugetar, soldul sumelor alocate din venituri din privatizare ordonatorilor principali de credite cu rol de autoritate de management, prin intermediul Autorităţii de certificare, determinat ca diferenţă între totalul sumelor alocate şi totalul sumelor restituite Ministerului Finanţelor Publice, nu poate depăşi plafonul maxim de 5 miliarde lei sau echivalent şi include plăţile aferente cheltuielilor eligibile finanţate din instrumente structurale 2007-2013 şi fonduri europene 2014-2020.

(3) Pentru neachitarea sumelor datorate la termenul de scadenţă, prevăzut în hotărârile Guvernului de alocare a sumelor din venituri din privatizare, se datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere calculate potrivit prevederilor legale în vigoare. Dobânzile şi penalităţile de întârziere reprezintă venit al bugetului Trezoreriei Statului şi se asigură de către ordonatorii principali de credite cu rol de autoritate de management din bugetele proprii,

 

CAPITOLUL III

Contribuţia publică naţională

 

Art. 6. - (1) în bugetele beneficiarilor care sunt finanţaţi integral din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale se cuprind creditele de angajament şi creditele bugetare aferente valorii totale a proiectelor proprii finanţate din fonduri europene, cu respectarea prevederilor art. 11.

(2) în bugetul Ministerului Transporturilor se cuprind, cu respectarea prevederilor art. 11 şi a prevederilor legislaţiei naţionale şi a legislaţiei Uniunii Europene privind ajutorul de stat, creditele de angajament şi creditele bugetare aferente valorii totale a proiectelor de investiţii de infrastructură de transport din domeniul public al statului, ai căror beneficiari identificaţi în ghidurile solicitantului sunt unităţile care funcţionează sub autoritatea sau în coordonarea Ministerului Transporturilor.

(3) în bugetul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor se cuprind, cu respectarea prevederilor art. 11 şi a prevederilor legislaţiei naţionale şi a legislaţiei Uniunii Europene privind ajutorul de stat, creditele de angajament şi creditele bugetare aferente proiectelor de investiţii din domeniul public al statului, ai căror beneficiari identificaţi în ghidurile solicitantului sunt unităţile care funcţionează sub autoritatea sau în coordonarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.

(4) în bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice se cuprind, cu respectarea prevederilor art. 11 şi a prevederilor legislaţiei naţionale şi a legislaţiei Uniunii Europene privind ajutorul de stat, creditele de angajament şi creditele bugetare necesare finanţării Proiectului paneuropean de cercetare „Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics (ELI-NP)”, al cărui beneficiar este Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” - IFIN - HH.

(5) în bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii şi/sau finanţate parţial de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale se cuprind creditele de angajament şi creditele bugetare aferente valorii totale a proiectelor proprii finanţate din fonduri europene, cu respectarea prevederilor art. 11.

(6) Cu respectarea prevederilor legislaţiei naţionale şi a legislaţiei Uniunii Europene privind ajutorul de stat se pot asigura de la bugetul de stat, în cadrul titlului din clasificaţia bugetară referitor la proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020, de la o poziţie distinctă de transferuri, prin bugetul Ministerului Fondurilor Europene, sume necesare finanţării proiectelor aprobate la finanţare în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei. Categoriile de cheltuieli asigurate de la bugetul de stat şi mecanismul de implementare a proiectelor aprobate la finanţare în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. 7. - (1) în bugetele beneficiarilor ordonatori de credite ai bugetului local se cuprind creditele de angajament şi creditele bugetare necesare finanţării valorii totale a proiectelor proprii, precum şi a proiectelor ai căror beneficiari sunt entităţi finanţate integral din bugetele acestora, cu respectarea prevederilor art. 11 v

(2) în bugetele beneficiarilor instituţii publice locale finanţate integral din venituri proprii şi/sau finanţate parţial de la bugetele locale se cuprind creditele de angajament şi creditele bugetare necesare finanţării valorii totale a proiectelor proprii, cu respectarea prevederilor art. 11.

(3) Prin derogare de la prevederile art. 61 alin. (1) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, pe parcursul execuţiei bugetare, pentru asigurarea resurselor de finanţare prevăzute la alin. (1), autorităţile administraţiei publice locale pot aproba contractarea de finanţări rambursabile, inclusiv pentru proiectele implementate de asociaţiile de dezvoltare intercomunitară din care fac parte, proporţional cu contribuţia asumată.

Art. 8, - în cazul proiectelor implementate în parteneriat, cuprinderea în bugetul propriu de către liderul de parteneriat, precum şi de către partenerii acestuia a creditelor de angajament şi a creditelor bugetare prevăzute la art. 6 şi 7 se realizează în limita sumei necesare finanţării valorii corespunzătoare activităţii/activităţilor proprii din proiect, asumate conform prevederilor acordului de parteneriat, anexă la contractul/ordinul/decizia de finanţare.

Art. 9. - În bugetele ordonatorilor principali de credite cu rol de autoritate de management se cuprind:

a) sumele reprezentând cofinanţarea publică asigurată de la bugetul de stat pentru proiectele finanţate din fonduri europene ai căror beneficiari/lideri de parteneriat/parteneri sunt alţii decât cei prevăzuţi la art. 6 alin. (1)-(4) şi (6);

b) sumele necesare plăţii creanţelor bugetara ale bugetului Uniunii Europene şi/sau bugetului de stat, ca urmare a unor nereguli sau corecţii financiare, în cadrul programului gestionat, inclusiv majorările de întârziere ca urmare a imposibilităţii recuperării ori, după caz, a nerecuperării la timp de la beneficiari;

c) sumele necesare finanţării cheltuielilor aferente transferului de fonduri din conturile proprii în conturile beneficiarilor;

d) sumele necesare pentru finanţarea diferenţelor rezultate la închiderea parţială/finală a programelor, ca urmare a depăşirii sumelor alocate în euro la nivel de program, prin încheierea contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare, potrivit prevederilor art. 12;

e) sumele necesare pentru acoperirea consecinţelor financiare ale întreruperii termenului de plată/suspendării plăţilor de către Autoritatea de certificare sau de către Comisia Europeană, în conformitate cu prevederile regulamentelor Uniunii Europene;

f) sumele necesare pentru acoperirea consecinţelor financiare ale dezangajării automate, în conformitate cu prevederile regulamentelor comunitare;

g) sumele necesare reîntregirii conturilor Autorităţii de certificare, în cazul aplicării prevederilor art. 139 alin. (7) din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013, la solicitarea Autorităţii de certificare;

h) sumele necesare rambursării cheltuielilor/achitării cererilor de plată pentru beneficiari, alţii decât cei prevăzuţi la art. 6 alin. (1)-(4) şi (6), conform prevederilor cadrului legal naţional şi autorizate de autoritatea de management, dar care ulterior nu sunt considerate eligibile în relaţia cu Comisia Europeană, altele decât cele prevăzute la lit. b);

i) sumele necesare pentru plata cheltuielilor solicitate prin cereri de plată/rambursare de beneficiari, pentru care s-au întocmit titluri de creanţă prin care s-au aplicat corecţii financiare ori pentru care s-au aplicat reduceri procentuale, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare, ori s-au stabilit cheltuieli neeligibile în cazul în care instanţele de judecată au suspendat executarea acestora;

j) sumele necesare pentru plata cheltuielilor solicitate de beneficiari prin cereri de rambursare/cereri de plată, pentru care a fost formulată o sesizare de fraudă. Aceste sume se pot achita până la punerea în mişcare a acţiunii penale. Pentru beneficiarii, alţii decât operatorii regionali, astfel cum sunt definiţi la art. 2 lit. h) din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, republicată, cu completările ulterioare, şi cei prevăzuţi la art. 6 şi 7, aceste sume se vor achita în baza unui instrument de garantare, emis în condiţiile legii de către o societate bancară sau de către o societate de asigurări, în cuantumul total al sumelor rambursate şi/sau plătite prin cereri de plată, inclusiv al sumei solicitate la rambursare/plată prin cererea curentă;

k) sumele necesare pentru punerea în aplicare a hotărârilor judecătoreşti definitive prin care se admit parţial sau integral pretenţiile beneficiarilor/liderilor de parteneriat/partenerilor, inclusiv dobânzi penalizatoare şi cheltuieli de judecată în cuantumul stabilit prin hotărâre;

l) sumele rezultate din aplicarea dobânzii datorate pentru neachitarea la termen a creanţelor bugetare aferente sumelor prevăzute la lit. h) şi k), stabilite în aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare;

m) sumele aferente corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice pentru Programul operaţional sectorial mediu 2007-2013, suportate în baza prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 15/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice pentru Programul operaţional sectorial Mediu 2007-2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 334/2013, cu completările ulterioare, în cazul proiectelor preluate integral sau parţial din perioada de programare 2007-2013 în perioada 2014-^-2020;

n) sumele necesare pentru plata dobânzilor şi penalităţilor de întârziere pentru neachitarea în termenul de scadenţă a sumelor alocate din venituri din privatizare, precum şi a diferenţelor de curs valutar rezultate ca urmare a neutilizării integrale a sumelor alocate din venituri din privatizare.

Art. 10. - În bugetul Ministerului Finanţelor Publice - Acţiuni generale, la o poziţie globală distinctă se cuprind:

a) sumele necesare asigurării, prin intermediul autorităţilor de management, a prefinanţării proiectelor pentru beneficiari, alţii decât cei prevăzuţi la art. 6 alin. (1)-(4) şi (6), şi/sau continuării finanţării proiectelor în cazul indisponibilităţii temporare a fondurilor europene;

b) sumele necesare finanţării cheltuielilor aferente transferului de fonduri din conturile Ministerului Finanţelor Publice în conturile unităţilor de plată;

c) sumele necesare pentru finanţarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar, aferente operaţiunilor financiare efectuate de Autoritatea de certificare;

d) sumele necesare pentru finanţarea cheltuielilor declarate eligibile de Autoritatea de certificare şi care nu sunt considerate eligibile de către Comisia Europeană, altele decât cele prevăzute la art. 9 lit. b).

Art. 11. - (1) Propunerile de credite de angajament şi de credite bugetare necesare asigurării sumelor prevăzute la art. 9 lit. a) se stabilesc de ordonatorii principali de credite cu rol de autoritate de management pe baza valorii proiectelor aprobate şi/sau a estimării valorii proiectelor ce urmează a fi finanţate în cadrul programelor.

(2) Propunerile de credite de angajament şi de credite bugetare pentru asigurarea sumelor necesare implementării corespunzătoare a proiectelor pentru beneficiarii prevăzuţi la art. 6 alin. (1)-(5), art. 7 şi 8 se stabilesc de către aceştia pe baza fişelor de fundamentare ale proiectelor propuse la finanţare/finanţate în cadrul programelor. Fişele de fundamentare întocmite de beneficiarii prevăzuţi la art. 6 alin. (1)-(4) sunt avizate de principiu de către autorităţile de management, inclusiv în funcţie de cheltuielile estimate pentru anul respectiv, în cazul proiectelor aflate în implementare conform contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare.

(3) Avizul de principiu al autorităţii de management se acordă pe baza informaţiilor din fişa de fundamentare a proiectului propus la finanţare şi se referă la eligibilitatea activităţilor din cadrul proiectului, fără a reprezenta un angajament al acesteia de a accepta la finanţare proiectul respectiv.

(4) Propunerile de credite de angajament şi bugetare prevăzute la art. 6-10 se includ la titlul din clasificaţia bugetară referitor la proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020.

(5) Fondurile cuprinse în bugetele ordonatorilor de credite, conform prevederilor alin. (4), sunt exclusiv destinate proiectelor finanţate din fonduri europene şi nu pot fi utilizate pentru finanţarea cheltuielilor de altă natură prin virări de credite ori prin cedarea la Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului prevăzut în bugetul de stat.

(6) Se autorizează ordonatorii principali de credite prevăzuţi la art. 6 şi 8 să efectueze, în condiţiile Legii nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, redistribuiri de fonduri între proiectele finanţate/propuse la finanţare în cadrul titlului din clasificaţia bugetară referitor la proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020, precum şi virări de credite bugetare şi credite de angajament neutilizate de la alte titluri ori capitole de cheltuieli, astfel încât să se asigure implementarea corespunzătoare a acestor proiecte şi/sau să se asigure finanţarea unor proiecte noi. Aceste modificări vor fi comunicate lunar Ministerului Finanţelor Publice de către ordonatorii principali ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat sau bugetelor fondurilor speciale, însoţite de anexele corespunzătoare la bugetul acestora.

(7) Se autorizează Ministerul Finanţelor Publice ca, pe baza comunicărilor transmise de ordonatorii principali de credite, să aprobe repartizarea pe trimestre a modificărilor prevăzute la alin. (6).

(8) în bugetele ordonatorilor de credite din care asigură finanţarea proiectelor beneficiarilor prevăzuţi la art. 6 alin. (2) şi

(3) se introduc obiective de investiţii noi, cu finanţare din fonduri europene, numai după obţinerea acordului  autorităţii de management a Programului Infrastructura mare, dacă acestea îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) beneficiarul proiectului are calitatea de beneficiar în cadrul Programului Infrastructura mare;

b) proiectul se încadrează în obiectivele Programului Infrastructura mare şi îndeplineşte cerinţele tehnico-economice pentru a fi finanţat din fonduri europene şi se încadrează în valoarea totală la nivel de axă prioritară, cu respectarea prevederilor art. 12 alin. (1).

(9) în cazul contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare semnate pentru finanţarea drepturilor de natură salarială din fondurile alocate asistenţei tehnice, beneficiarii includ la titlul prevăzut la alin. (4) valoarea cheltuielilor totale aferente drepturilor de natură salariată pentru personalul prevăzut în proiect.

(10) Se autorizează ordonatorii principali de credite cu rol de autoritate de management să efectueze, în cursul întregului an, virări de credite de angajament şi bugetare de la acelaşi titlu sau de la alte titluri sau capitole de cheltuieli, în condiţiile legii, astfel încât să se asigure sumele prevăzute la art. 9. Aceste modificări se comunică lunar Ministerului Finanţelor Publice.

Art. 12. - (1) Autorităţile de management sunt autorizate să încheie contracte/decizii/ordine de finanţare a căror valoare poate determina depăşirea sumelor alocate în euro la nivel de axă prioritară din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane şi cofinanţare de la bugetul de stat în limita a 20% din valoarea acestei alocări, cu încadrarea în creditele de angajament aprobate cu această destinaţie prin legile bugetare anuale.

(2) în scopul utilizării eficiente a fondurilor publice, ordonatorii principali de credite cu rol de autoritate de management dezangajează, în vederea contractării, fondurile rămase neutilizate în urma atribuirii şi/sau finalizării contractelor de achiziţie publică aferente contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare, în condiţiile legii.

(3) Beneficiarii proiectelor finanţate din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune şi Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane care au încheiat contracte de finanţare cu autorităţile de management, potrivit prevederilor prezentului articol, şi care nu finalizează proiectul în perioada de eligibilitate a cheltuielilor vor suporta din bugetul propriu sumele necesare finalizării proiectelor după această perioadă.

Art. 13. - (1) Sumele prevăzute la art. 10 lit. a) utilizate temporar din bugetul de stat se regularizează, de către Autoritatea de certificare, din fonduri europene primite de la Uniunea Europeană şi se virează la bugetul de stat la solicitarea Ministerului Finanţelor Publice sau până la închiderea programului.

(2) Din sumele prevăzute la art. 9 lit. g), autoritatea de management reîntregeşte conturile Autorităţii de certificare cu echivalentul sumelor returnate Comisiei Europene în cazul aplicării prevederilor art. 139 alin. (7) din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013 şi, după efectuarea de către Comisia Europeană a plăţii finale în cadrul programului operaţional, recuperează aceste sume de la Autoritatea de certificare şi le virează în conturile de venituri ale bugetului de stat.

Art. 14. - Disponibilităţile din fondurile europene destinate finanţării/prefinanţării, rămase la sfârşitul exerciţiului bugetar în conturile Autorităţii de certificare şi unităţilor de plată, precum şi disponibilităţile din fonduri europene şi/sau cofinanţare de la bugetul de stat rămase la sfârşitul exerciţiului bugetar în conturile beneficiarilor/liderilor de parteneriat/partenerilor de proiecte, alţii decât cei prevăzuţi la art. 6 alin. (1)-(4), se reportează în anul următor şi se utilizează cu aceeaşi destinaţie.

 

CAPITOLUL IV

Prefinanţarea

 

Art. 15. - (1) Pentru cheltuielile salariate, cheltuielile aferente subvenţiilor, burselor, premiilor, onorariilor aferente activităţilor independente desfăşurate în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cheltuielile cu deplasările, se acordă beneficiarilor/liderilor de parteneriat/partenerilor, alţii decât cei prevăzuţi la art. 6 alin. (1)-(4) şi (6), în tranşe, o prefinanţare care reprezintă contravaloarea acestor cheltuieli calculată pentru o perioadă de maximum 3 luni, la solicitarea acestora.

(2) Pentru proiectele implementate în parteneriat, liderul de parteneriat depune cererea de prefinanţare, iar autoritatea de management virează valoarea cheltuielilor solicitate în conturile liderului de parteneriat/partenerilor care urmează să le utilizeze, conform contractului/ordinului/deciziei de finanţare şi prevederilor acordului de parteneriat, parte integrantă a acestuia/acesteia.

(3) Cu excepţia primei tranşe de prefinanţare acordate conform alin. (1), următoarele tranşe de prefinanţare se acordă cu deducerea sumelor necheltuite din tranşa anterior acordată, în situaţia în care autoritatea de management constată erori în raportul de justificare a prefinanţării, aferent tranşei/tranşelor anterioare, aceasta poate sista acordarea următoarelor tranşe de prefinanţare.

(4) Sub sancţiunea rezilierii contractului de finanţare, beneficiarul/liderul de parteneriat care a depus cerere de prefinanţare are obligaţia depunerii, în termen de maximum 10 zile calendaristice de la expirarea perioadei pentru care a fost acordată tranşa de prefinanţare, fără a depăşi durata contractului de finanţare, a unei cereri de rambursare care să cuprindă toate cheltuielile efectuate, pentru care s-a acordat prefinanţarea.

(5) Beneficiarii/Liderii de parteneriat/Partenerii au obligaţia restituirii integrale sau parţiale a prefinanţării acordate, în cazul în care aceştia nu justifică prin cereri de rambursare utilizarea corespunzătoare a acesteia.

(6) Sumele recuperate potrivit prevederilor alin. (5) din prefinanţarea acordată din fonduri europene se utilizează pentru continuarea finanţării programului operaţional.

(7) Prefinanţarea acordată beneficiarilor prevăzuţi la art. 7 alin. (1) şi (2), rămasă neutilizată la finele exerciţiului bugetar, se reflectă în excedentul bugetului local/al instituţiei publice locale, după caz, şi va fi utilizată în anul următor cu aceeaşi destinaţie.

Art. 16. - (1) Autorităţile de management notifică beneficiarii/liderii de parteneriat/partenerii cu privire la obligaţia restituirii sumelor prevăzute de art. 15 alin. (5).

(2) în cazul în care beneficiarii nu restituie autorităţilor de management sumele prevăzute la alin. (1) în termen de 15 zile de la data comunicării notificării, acestea emit decizii de recuperare a prefinanţării, prin care se individualizează sumele de restituit exprimate în moneda naţională. Decizia constituie titlu de creanţă şi cuprinde elementele actului administrativ fiscal prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. În titlul de creanţă se indică şi contul în care beneficiarul trebuie să efectueze plata.

(3) Titlul de creanţă prevăzut la alin. (2) se transmite debitorului în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii.

(4) împotriva titlului de creanţă se poate formula contestaţie în termen de 30 de zile de la data comunicării, care se depune la autoritatea publică emitentă a titlului de creanţă contestat şi nu este supusă taxelor de timbru.

(5) Introducerea contestaţiei nu suspendă executarea titlului de creanţă.

(6) Debitorii au obligaţia efectuării plăţii sumelor stabilite prin decizia de recuperare a prefinanţării, în termen de 30 de zile de la data comunicării acesteia.

(7) Titlul de creanţă constituie titlu executoriu la împlinirea termenului prevăzut la alin. (6).

(8) Debitorul datorează pentru neachitarea la termen a obligaţiilor stabilite prin titlul de creanţă o dobândă care se calculează prin aplicarea ratei dobânzii datorate la soldul rămas de plată din contravaloarea în lei a sumelor prevăzute la alin. (1), din prima zi de după expirarea termenului de plată stabilit în conformitate cu prevederile alin. (6) până la data stingerii acesteia.

(9) în cazul nerecuperării sumelor stabilite conform prevederilor alin. (1), la expirarea termenului de 30 de zile de la data comunicării deciziei de recuperare a prefinanţării, autorităţile de management comunică titlurile executorii împreună cu dovada comunicării acestora organelor fiscale competente din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, care vor efectua procedura de executare silită, precum şi procedura de compensare potrivit titlului VIII din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(10) Recuperarea sumelor stabilite conform prevederilor alin. (1) prin executare silită, în temeiul titlurilor executorii, se efectuează în conturile indicate de organele fiscale competente. Sumele recuperate prin executare silită, precum şi sumele stinse prin compensare se virează de îndată de către organele fiscale în conturile indicate în titlul de creanţă.

(11) în vederea încasării de la debitor a dobânzii prevăzute la alin. (8), autorităţile de management care au emis decizia de recuperare a prefinanţării au obligaţia de a calcula cuantumul acesteia şi de a emite decizia de stabilire a dobânzii, care constituie titlu de creanţă şi se comunică debitorului. Dispoziţiile alin. (9) sunt aplicabile în mod corespunzător.

(12) Rata dobânzii datorate este rata dobânzii de politică monetară a Băncii Naţionale a României în vigoare la data comunicării deciziei de recuperare a prefinanţării.

(13) Sumele reprezentând dobânzi datorate pentru neachitarea la termen a obligaţiilor prevăzute în titlul de creanţă se virează conform prevederilor alin. (10). Dobânzile aferente fondurilor europene se utilizează pentru continuarea finanţării programului operaţional, iar dobânzile aferente cofinanţării publice se fac venit la bugetul de stat.

(14) Acolo unde prezenta ordonanţă de urgenţă nu dispune, dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător

Art. 17. - În cazul pronunţării unor hotărâri judecătoreşti definitive, prin care sunt admise integral/parţial pretenţiile autorităţilor de management, acestea aplică dispoziţiile privind constituirea şi recuperarea debitelor prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 18. - Recuperarea sumelor cu respectarea prevederilor art. 15-17 şi art. 20 se efectuează în conturile de disponibil/conturile de cheltuieli bugetare ale autorităţilor de management din care au fost acordate sau la titlul 85 „Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent”, după caz, cu excepţia dobânzii prevăzute la art. 16 alin. (13).

 

CAPITOLUL V

Rambursarea cheltuielilor eligibile/ Mecanismul decontării cererilor de plată

 

Art. 19. - În procesul de implementare a programelor, autorităţile de management pot utiliza atât mecanismul rambursării cheltuielilor efectuate, cât şi pe cel al decontării cererilor de plată.

Art. 20. - Mecanismul decontării cererilor de plată

(1) Mecanismul decontării cererilor de plată se aplică beneficiarilor de proiecte finanţate din fonduri europene, alţii decât cei prevăzuţi la art. 6 alin. (1)-(4) şi (6).

(2) După primirea facturilor pentru livrarea bunurilor/ prestarea serviciilor/execuţia lucrărilor recepţionate, acceptate la plată, a facturilor de avans în conformitate cu clauzele prevăzute în contractele de achiziţii aferente proiectelor implementate, acceptate la plată, beneficiarul depune la organismul intermediar/autoritatea de management cererea de plată şi documentele justificative aferente acesteia.

(3) Pentru proiectele implementate în parteneriat, liderul de parteneriat depune cererea de plată, iar autoritatea de management virează, după efectuarea verificărilor, valoarea cheltuielilor rambursabile în conturile liderului de parteneriat/partenerilor care le-au angajat, fără a aduce atingere contractului/ordinului/deciziei de finanţare şi prevederilor acordului de parteneriat, parte integrantă a acestuia/acesteia.

(4) Beneficiarii/Liderii de parteneriat/Partenerii, alţii decât cei prevăzuţi la art. 6 şi 7, au obligaţia de a achita integral contribuţia proprie aferentă cheltuielilor eligibile incluse în documentele anexate cererii de plată.

(5) în termen de maximum 20 de zile lucrătoare de la data depunerii de către beneficiar/liderul de parteneriat a cererii de plată cu respectarea prevederilor alin. (2) şi (4), organismul intermediar/autoritatea de management efectuează verificarea cererii de plată. După efectuarea verificărilor, autoritatea de management virează beneficiarului/liderului de parteneriat/ partenerului valoarea cheltuielilor rambursabile, în termen de 3 zile lucrătoare de la momentul de la care aceasta dispune de resurse în conturile sale, într-un cont distinct de disponibil, deschis pe numele beneficiarilor/liderilor de parteneriat/ partenerilor la unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului. În ziua următoare virării, autoritatea de management transmite beneficiarilor/liderilor de parteneriat/partenerilor o notificare, întocmită distinct pentru fiecare dintre aceştia.

(6) Pentru depunerea de către beneficiar/liderul de parteneriat a unor documente adiţionale sau clarificări solicitate de către autoritatea de management sau de către organismul intermediar, termenul de 20 de zile lucrătoare prevăzut la alin. (5) poate fi întrerupt, fără ca perioadele de întrerupere cumulate să depăşească 10 zile lucrătoare.

(7) Sumele primite de beneficiar/lider de parteneriat/ parteneri în baza cererilor de plată nu pot fi utilizate pentru o altă destinaţie decât cea pentru care au fost acordate,

(8) în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data încasării sumelor virate de către autoritatea de management conform alin. (5), beneficiarii au obligaţia de a depune cererea de rambursare aferentă cererii de plată la organismul intermediar/autoritatea de management, în care sunt incluse sumele din facturile decontate prin cererea de plată. În cazul proiectelor implementate în parteneriat, liderul de parteneriat depune o cerere de rambursare centralizată la nivel de proiect în care sunt incluse sumele din facturile decontate prin cererea de plată, atât liderului, cât şi partenerului/partenerilor.

(9) Beneficiarii/Liderii de parteneriat/Partenerii au obligaţia restituirii integrale sau parţiale a sumelor virate în cazul proiectelor pentru care aceştia nu justifică prin cereri de rambursare utilizarea acestora.

(10) Nerespectarea prevederilor alin. (8) de către beneficiari/ lideri de parteneriat constituie încălcarea contractului/ ordinului/deciziei de finanţare, autoritatea de management putând decide rezilierea acestuia.

(11) Nerespectarea prevederilor alin. (5) şi (6) de către personalul din cadrul autorităţii de management/organismului intermediar cu responsabilităţi în verificarea şi decontarea cererii de plată constituie abatere disciplinară în conformitate cu legislaţia aplicabilă în vigoare şi/sau cu prevederile contractelor de finanţare.

Art. 21. - Cererea de rambursare

(1) Beneficiarii/Liderii de parteneriat au obligaţia de a depune la autorităţile de management/organismele intermediare cereri de rambursare pentru cheltuielile efectuate, care nu se încadrează la art. 20 alin. (8), în termen de maximum 3 luni de la efectuarea acestora.

(2) Termenul prevăzut la alin. (1) este obligatoriu şi pentru ordonatorii de credite prevăzuţi la art. 6.

(3) în termen de maximum 20 de zile lucrătoare de la data depunerii de către beneficiar/liderul de parteneriat la autoritatea de management sau la organismul intermediar, după caz, a cererii de rambursare întocmite conform contractului/ deciziei/ordinului de finanţare, autoritatea de management autorizează cheltuielile eligibile cuprinse în cererea de rambursare şi efectuează plata sumelor autorizate în termen de 3 zile lucrătoare de la momentul de la care autoritatea de management dispune de resurse în conturile sale. După efectuarea plăţii, autoritatea de management notifică beneficiarilor/liderilor de parteneriat plata aferentă cheltuielilor autorizate din cererea de rambursare.

(4) Pentru depunerea de către beneficiar/liderul de parteneriat a unor documente adiţionale sau clarificări solicitate de autoritatea de management sau de organismul intermediar, termenul de 20 de zile lucrătoare prevăzut la alin. (3) poate fi întrerupt fără ca perioadele de întrerupere cumulate să depăşească 10 zile lucrătoare.

(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), notificarea beneficiarilor/liderilor de parteneriat privind plata cheltuielilor autorizate, în cazul aplicării unor reduceri procentuale de către autorităţile de management în conformitate cu art. 6 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare, se va realiza în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la efectuarea plătii.

(6) în cazul ultimei cereri de rambursare depuse de beneficiar/liderul de parteneriat în cadrul proiectului, termenul prevăzut la alin. (3) poate fi prelungit cu durata necesară efectuării tuturor verificărilor procedurale specifice autorizării plăţii finale, fără a depăşi 90 de zile.

(7) Nedepunerea de către beneficiar/liderul de parteneriat a documentelor sau clarificărilor solicitate în termenul prevăzut în contractul/ordinul/decizia de finanţare atrage respingerea parţială sau totală, după caz, a cererii de rambursare.

(8) Pentru proiectele implementate în parteneriat, liderul de parteneriat depune cererea de rambursare, iar autoritatea de management virează, după efectuarea verificărilor, valoarea cheltuielilor rambursabile în conturile liderilor de parteneriat/partenerilor care le-au efectuat, fără a aduce atingere contractului/ordinului/deciziei de finanţare şi prevederilor acordului de parteneriat, parte integrantă a acestuia/acesteia.

(9) Nerespectarea prevederilor alin. (3)-(6) de către personalul din cadrul autorităţii de management/organismului intermediar cu responsabilităţi în verificarea şi decontarea cererii de rambursare constituie abatere disciplinară în conformitate cu legislaţia în vigoare şi/sau cu prevederile contractelor de finanţare.

Art. 22. - (1) După autorizarea cheltuielilor de către autorităţile de management, conform legislaţiei Uniunii Europene şi celei naţionale, sumele din fonduri europene cuvenit a fi rambursate în condiţiile art. 21 beneficiarilor/liderilor de parteneriat/partenerilor prevăzuţi la art. 6 alin. (1)-(5) şi art. 7, conform contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare, se virează de către autorităţile de management în conturile de venituri ale bugetelor din care au fost finanţate proiectele respective.

(2) După autorizarea cheltuielilor de către autorităţile de management, conform legislaţiei Uniunii Europene şi celei naţionale, sumele cuvenit a fi rambursate altor beneficiari decât cei prevăzuţi la art. 6 alin. (1)-(5) şi art. 7, conform contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare, se virează de către autorităţile de management în conturile indicate în contractul de finanţare/cererea de rambursare, deschise în sistemul

Trezoreriei Statului sau la instituţii de credit, în funcţie de opţiunea acestora.

 

CAPITOLUL VI

Angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor efectuate la nivelul programelor

 

Art. 23. - (1) Proiectele implementate în cadrul programelor finanţate din fonduri europene sunt considerate acţiuni multianuale.

(2) Angajamentele legale, inclusiv contractele de achiziţii publice, aferente proiectelor implementate în cadrul programelor finanţate din fonduri europene, pot fi anuale sau multianuale.

(3) Creditele de angajament şi creditele bugetare necesare implementării fiecărui program se stabilesc având în vedere decizia Comisiei Europene de adoptare a acestuia şi în conformitate cu prevederile art. 12 şi se reflectă în anexa la bugetul ordonatorului principal de credite cu rol de autoritate de management pentru respectivul program.

(4) Ordonatorii principali de credite cu rol de autoritate de management efectuează la nivel de program angajarea cheltuielilor în baza creditelor prevăzute la alin. (3), precum şi lichidarea, ordonanţarea şi plata acestora şi au responsabilitatea efectuării reconcilierii contabile între conturile contabile proprii şi cele ale beneficiarilor/partenerilor pentru operaţiunile gestionate în cadrul programelor.

Art. 24. - (1) Ordonatorii principali de credite cu rol de autoritate de management pot delega angajarea şi/sau lichidarea cheltuielilor efectuate la nivelul programelor către ordonatorii de credite cu rol de organism intermediar, în limita competenţelor reglementate prin ordin comun al conducătorilor celor două instituţii implicate şi/sau pe baza acordului de delegare de atribuţii, încheiat între autoritatea de management şi organismul intermediar, în conformitate cu prevederile regulamentelor Uniunii Europene.

(2) Ordonatorul principal de credite cu rol de autoritate de management nu este exonerat de răspundere prin actul de delegare menţionat la alin. (1).

(3) Prin derogare de la prevederile Legii nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, ordonatorul de credite cu rol de organism intermediar poate angaja cheltuieli în baza creditelor de angajament prevăzute la art. 23 alin. (3), cu avizul autorităţii de management, şi poate efectua unele operaţiuni specifice fazei de lichidare a acestor cheltuieli.

(4) Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în calitate de autoritate de management pentru Programul operaţional regional, poate delega agenţiilor pentru dezvoltare regională, în calitatea acestora de organisme intermediare, angajarea şi/sau lichidarea cheltuielilor aferente proiectelor finanţate în cadrul programului, în baza acordului de delegare de atribuţii încheiat cu fiecare dintre acestea, în conformitate cu prevederile reglementărilor Uniunii Europene.

(5) Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nu este exonerat de răspundere prin actul de delegare menţionat la alin. (4).

 

CAPITOLUL VII

Păstrarea documentelor, control, audit, nereguli

 

Art. 25. - (1) Controlul financiar preventiv şi auditul intern al fondurilor derulate la nivelul programelor operaţionale se exercită la nivelul autorităţii de management/organismului intermediar şi Autorităţii de certificare, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

(2) Prin derogare de la prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial şi controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, controlul financiar preventiv delegat nu se exercită asupra proiectelor de operaţiuni iniţiate la nivelul autorităţii de management/organismului intermediar în vederea gestionării financiare a programelor finanţate din fonduri europene, cu excepţia proiectelor pentru care autoritatea de management/ organismul intermediar are calitatea de beneficiar.

Art. 26. - (1) Beneficiarul unui proiect finanţat din fonduri europene are obligaţia îndosarierii şi păstrării în bune condiţii a tuturor documentelor aferente proiectului.

(2) Beneficiarul are obligaţia de a asigura accesul neîngrădit al autorităţilor naţionale cu atribuţii de verificare, control şi audit, al serviciilor Comisiei Europene, al Curţii Europene de Conturi, al reprezentanţilor serviciului specializat al Comisiei Europene - Oficiul European pentru Lupta Antifraudă - OLAF, precum şi al reprezentanţilor Departamentului pentru Lupta Antifraudă - DLAF, în limitele competenţelor ce le revin, în cazul în care aceştia efectuează verificări/controale/audit la faţa locului şi solicită declaraţii, documente, informaţii.

(3) în cazul nerespectării prevederilor alin. (1), beneficiarul este obligat să restituie suma rambursată, în cadrul proiectului, aferentă documentelor lipsă.

(4) în cazul nerespectării prevederilor alin. (2), beneficiarul este obligat să restituie întreaga sumă rambursată aferentă proiectului, inclusiv dobânzile/penalizările aferente.

(5) Autoritatea de management poate evalua şi controla capacitatea administrativă a beneficiarilor privind îndeplinirea cerinţelor determinate de asigurare a realităţii, legalităţii şi regularităţii cheltuielilor decontate şi respectării instrucţiunilor, procedurilor, reglementărilor, regulamentelor Comisiei Europene, precum şi a altor prevederi legale în domeniul implementării proiectelor finanţate din fonduri europene.

Art. 27, - (1) Autoritatea de management este responsabilă de recuperarea creanţelor bugetare rezultate din nereguli în cadrul proiectelor finanţate din fonduri europene, conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Autoritatea de certificare recuperează de la ordonatorii principali de credite cu rol de autoritate de management sumele pe care Comisia Europeană le-a diminuat din plăţile efectuate către Autoritatea de certificare, ca urmare a compensării acestora cu sumele necesare plăţii creanţelor bugetare ale bugetului Uniunii Europene de către autorităţile române.

(3) Autoritatea de certificare recuperează de la ordonatorii principali de credite cu rol de autoritate de management, până cel târziu la data închiderii programului operaţional, orice sume din fonduri europene şi din categoriile prevăzute la art. 10 lit. a), transferate unităţilor de plată, care, ulterior plăţilor efectuate către beneficiari, nu au fost incluse sau au fost deduse de autoritatea de management/Autoritatea de certificare în/din cheltuielile eligibile declarate Comisiei Europene, ca urmare a sesizării unor nereguli, şi nu au fost recuperate de la beneficiari.

(4) Autorităţile de management/organismele intermediare au obligaţia de a exclude de la rambursare acele cheltuieli efectuate şi declarate de beneficiari, pentru care în procesul de verificare a cheltuielilor se constată nerespectarea regulilor de eligibilitate stabilite la nivel naţional şi comunitar.

 

CAPITOLUL VIII

Proiecte implementate în parteneriat

 

Art. 28. - Proiectele finanţate din fonduri europene pot avea ca beneficiari parteneriate compuse din două sau mai multe entităţi cu personalitate juridică, înregistrate în România şi/sau în statele membre ale Uniunii Europene, cu condiţia desemnării ca lider al parteneriatului a unei entităţi înregistrate fiscal în România, excepţie făcând proiectele pentru care beneficiar este o grupare europeană de cooperare teritorială.

Art. 29. - (1) Pentru implementarea proiectelor prevăzute la art. 28, entităţile finanţate din fonduri publice pot stabili parteneriate cu alte entităţi din sectorul privat, numai prin aplicarea unei proceduri de selecţie a acestora, care respectă, cel puţin, principiile transparenţei, tratamentului legal, nediscriminării şi utilizării eficiente a fondurilor publice.

(2) Autorităţile de management stabilesc prin ghidurile aferente operaţiunilor finanţate din fonduri europene categoriile de activităţi care nu pot fi realizate de către partenerii entităţi private în implementarea proiectelor prevăzute la alin. (1).

(3) în cazul nerespectării prevederilor alin. (2) şi (3), cheltuielile efectuate de partenerul entitate privată sunt neeligibile.

(4) în cazul proiectelor, inclusiv al celor implementate în parteneriat, depuse în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei, se aplică regulile stabilite de INEA, prin apelurile de proiecte.

 

CAPITOLUL IX

Dispoziţii finale

 

Art. 30. - La propunerea Ministerului Fondurilor Europene, prin hotărâri ale Guvernului se pot stabili măsuri specifice de reglementare de natură procedurală sau financiară, în scopul accelerării absorbţiei fondurilor europene.

Art. 31. - În termen de maximum 45 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se emit norme metodologice de aplicare a acesteia, aprobate prin hotărâre a Guvernului.

Art. 32. - Sumele necesare finalizării proiectelor nefinalizate în perioada de eligibilitate a perioadei de programare bugetară 2007-2013, cu excepţia proiectelor prevăzute la art. 4 alin. (5), se asigură de la bugetul de stat pentru beneficiarii prevăzuţi la art. 5 alin. (2) lit. a) şi d) şi alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă, aprobată cu modificări prin Legea nr. 362/2009, cu modificările şi completările ulterioare,

Art. 33. - Decontărilor cererilor de rambursare aferente plăţilor efectuate înainte de intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă li se aplică dispoziţiile legale în vigoare la momentul plăţii.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul fondurilor europene,

Marius Nica

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

p. Ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Sirma Caraman,

secretar de stat

p. Ministrul afacerilor externe,

Radu Podgorean,

secretar de stat

 

Bucureşti, 23 septembrie 2015.

Nr. 40.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL PENTRU SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

 

ORDIN

pentru aprobarea Ghidului solicitantului pentru beneficiarii privaţi, aferent axei prioritare II a Programului operaţional Competitivitate 2014-2020, acţiunea 2.2.1 - apel 1 Sprijinirea creşterii valorii adăugate generate de sectorul TIC şi a inovării în domeniu prin dezvoltarea de clustere”

În baza Referatului Organismului Intermediar pentru Promovarea Societăţii Informaţionale nr. 13.327 din 20 august 2015,

având în vedere prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012

privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în conformitate cu prevederile art. 10 din Hotărârea Guvernului nr. 1.183/2014 privind nominalizarea autorităţilor implicate în sistemul de management şi control al fondurilor europene structurale şi de investiţii 2014-2020,

în conformitate cu Decizia de punere în aplicare a Comisiei Europene nr. 10.233 din 19 decembrie 2014 de aprobare a anumitor elemente din Programul operaţional Competitivitate pentru sprijinul din partea FEDR, în temeiul obiectivului referitor la investiţiile pentru creştere şi locuri de muncă în România,

în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (3) ale Acordului de delegare încheiat între Autoritatea de management a Programului operaţional Competitivitate cu nr. 10.598 din 29 aprilie 2015 şi Organismul Intermediar pentru Promovarea Societăţii Informaţionale, axa prioritară 2 „Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor (TIC) pentru o economie digitală competitivă”,

în baza avizului Ministerului Fondurilor Europene nr. 19.818 din 19 august 2015 privind avizarea variantei finale a ghidului solicitantului pentru beneficiarii privaţi, aferent axei prioritare II a Programului operaţional Competitivitate 2014- 2020, acţiunea 2.2.1,

în temeiul art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 548/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului pentru Societatea Informaţională, cu modificările ulterioare,

ministrul pentru societatea informaţională emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Ghidul solicitantului pentru beneficiarii privaţi, aferent axei prioritare II a Programului operaţional Competitivitate 2014-2020, acţiunea 2.2.1 - apel 1 „Sprijinirea creşterii valorii adăugate generate de sectorul TIC şi a inovării în domeniu prin dezvoltarea de clustere”, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul pentru societatea informaţională,

Sorin Mihai Grindeanu

 

Bucureşti, 20 august 2015.

Nr. 437.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 746 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

 

ORDIN

privind publicarea acceptării amendamentelor la Codul internaţional pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului (Codul FSS), adoptate de Organizaţia Maritimă Internaţională prin Rezoluţia MSC.367(93) a Comitetului de siguranţă maritimă din 22 mai 2014

 

Având în vedere prevederile art. VIII(b)(vi)(2)(bb) şi ale art. VIII(b)(vii)(2) din Convenţia internaţională din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare (SOLAS 1974) la care România a aderat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 80/1979,

în temeiul prevederilor art. 4 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/1997 privind transportul maritim şi pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 2 pct. 20 şi art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 21/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul transporturilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se publică amendamentele la Codul internaţional pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului (Codul FSS), cod pe care România l-a acceptat prin Legea nr. 624/2002 pentru acceptarea unor amendamente adoptate prin rezoluţii de către Organizaţia Maritimă Internaţională la Londra la 18 mai 1998, 26 mai 2000, 5 decembrie 2000 şi, respectiv, la 6 iunie 2001 la Convenţia internaţională din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, adoptată la Londra la 1 noiembrie 1974, precum şi a Codului internaţional pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului (Codul FSS), adoptat de Organizaţia Maritimă Internaţională prin Rezoluţia MSC.98(73) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 5 decembrie 2000, adoptate de Organizaţia Maritimă Internaţională prin Rezoluţia MSC.387(93) a Comitetului de siguranţă maritimă din 22 mai 2014, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Autoritatea Navală Română va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la 1 ianuarie 2016.

 

p. Ministrul transporturilor,

Marius Humelnicu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 21 septembrie 2015.

Nr. 1.040.

 

ANEXĂ

 

REZOLUŢIA MSC.367(93)

(adoptată la 22 mai 2014)

Amendamente la Codul internaţional pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului (Codul FSS)

 

Comitetul de siguranţă maritimă,

amintind articolul 28(b) din Convenţia privind crearea Organizaţiei Maritime Internaţionale referitor la funcţiile Comitetului, luând notă de Rezoluţia MSC,98(73), prin care a adoptat Codul internaţional pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului (denumit în continuare „Codul FSS”), care a devenit obligatoriu conform capitolul II-2 din Convenţia internaţională din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare (SOLAS) (denumită în continuare „Convenţia*),

luând notă, de asemenea, de articolul VIII(b) şi de regula II-2/3.22 din Convenţie cu privire la procedura de amendare a Codului FSS,

luând în considerare, la cea de a nouăzeci şi treia sesiune a sa, amendamentele la Codul FSS propuse şi circulate îh conformitate cu articolul VIII(b)(i) din Convenţie,

1 adoptă, în conformitate cu articolul VIII(b)(iv) din Convenţie, amendamentele la Codul FSS, al căror text este prevăzut în anexa la prezenta rezoluţie;

2 stabileşte, în conformitate cu articolul VIII(b)(vi)(2)(bb) din Convenţie, că amendamentele se vor considera ca fiind acceptate la 1 iulie 2015, în afară de cazul când, înainte de această dată, mai mult de o treime din guvernele contractante la Convenţie sau guvernele contractante ale căror flote comerciale însumate reprezintă nu mai puţin de 50% din tonajul brut al flotei comerciale mondiale vor fi notificat obiecţiile lor la amendamente;

3 invită guvernele contractante să ia notă de faptul că, în conformitate cu articolul VIII(b)(vii)(2) din Convenţie, amendamentele vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2016, după acceptarea lor în conformitate cu paragraful 2 de mai sus;

4 solicită secretarului general, în conformitate cu articolul VIII (b)(v) din Convenţie, să transmită copii certificate ale prezentei rezoluţii şi ale textului amendamentelor conţinute în anexă tuturor guvernelor contractante la Convenţie;

5 solicită, de asemenea, secretarului general să transmită copii ale acestei rezoluţii şi ale anexei sale membrilor organizaţiei care nu sunt guverne contractante la Convenţie.

 

 

ANEXĂ

la Rezoluţia MSC.367(93)

 

Amendamente la Codul internaţional pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului (Codul FSS)

 

CAPITOLUL 15

Instalaţii de gaz inert

 

Textul existent al capitolului 15 este înlocuit după cum urmează:

„1 Aplicare

Acest capitol descrie specificaţiile aplicabile instalaţiilor de gaz inert, aşa cum se prevede în capitolul II-2 din Convenţie.

2 Specificaţii tehnice

2.1 Definiţii

Pentru scopurile acestui capitol:

2.1.1 Tancuri de marfă înseamnă acele tancuri de marfă, incluzând tancurile de reziduuri, care transportă mărfuri sau reziduuri de marfă, având un punct de aprindere care nu depăşeşte 60°C.

2.1.2 Instalaţia de gaz inert include instalaţiile de gaz inert care folosesc gaz de ardere, generatoare de gaz inert şi generatoare de azot şi înseamnă instalaţia de gaz inert şi distribuţia de gaz inert împreună cu mijloacele pentru prevenirea revenirii gazelor mărfii în încăperile de maşini, instrumentele de măsurare fixe şi portabile şi dispozitivele de comandă.

2.1.3 Spaţiu sigur la gaz înseamnă un spaţiu în care pătrunderea de gaze ar putea produce riscuri cu privire la inflamabilitate sau toxicitate.

2.1.4 Degazat este o condiţie într-un tanc în care conţinutul de vapori de hidrocarburi sau alţi vapori inflamabili este mai mic de 1% din limita inferioară de inflamabilitate (LFL), conţinutul de oxigen este de cel puţin 21% şi nu sunt prezente gaze toxice*.

2.2 Cerinţe pentru toate instalaţiile

2.2.1 Generalităţi

2.2.1.1 Instalaţia de gaz inert menţionată la capitolul II-2 din Convenţie trebuie să fie proiectată, construită şi încercată spre satisfacţia Administraţiei. Aceasta trebuie să fie proiectată astfel încât să realizeze şi să menţină atmosfera noninflamabilă în tancurile de marfă relevante**.


* Se face referire la Recomandările revizuite privind accesul la spaţiile închise la bordul navelor [Rezoluţia A.1050(27)].

** Se face referire la Standardele revizuite pentru proiectarea, încercarea şi localizarea dispozitivelor pentru a preveni trecerea flăcării în tancurile de marfă de la bordul navelor cisternă (MSC/Circ.677, aşa cum a fost amendată prin circularele MSC/Circ.1009 şi MSC.1/Circ.1324) şi la Factori revizuiţi care se iau în considerare la proiectarea dispozitivelor de ventilare şi degazare a tancurilor de marfă (MSC/Circ.731).

 

2.2.1.2 Instalaţia trebuie să poată:

.1 să inertizeze tancurile de marfa goale şi să menţină atmosfera în orice parte a tancului cu un conţinut de oxigen care să nu depăşească 8% în volum şi o presiune pozitivă, în port şi pe mare, exceptând situaţia când este necesar ca tancul să fie degazat;

.2 să elimine necesitatea de introducere a aerului într-un tanc în timpul operaţiunilor normale, exceptând situaţia când este necesar ca tancul să fie degazat;

.3 să purjeze tancurile de marfă goale de vaporii de hidrocarburi sau alţi vapori inflamabili, astfel încât operaţiunile ulterioare de degazare să nu creeze în niciun moment o atmosferă inflamabilă în interiorul tancului;

.4 să livreze gaz inert tancurilor de marfă, la o rată de cel puţin 125% din capacitatea maximă de descărcare a navei exprimata ca volum. În cazul tancurilor chimice şi tancurilor chimice/tancurilor de produse, Administraţia poate accepta instalaţii de gaz inert cu o capacitate de livrare mai mică, cu condiţia ca rata maximă de descărcare a mărfurilor din tancurile de marfă care sunt protejate de instalaţie să fie limitată la nu mai mult de 80% faţă de capacitatea de gaz inert; şi

.5 să livreze gaz inert cu un conţinut de oxigen nu mai mare de 5% în volum la tancurile de marfă, la orice rată de curgere necesară.

2.2.1.3 Materialele utilizate la instalaţia de gaz inert trebuie să fie adecvate pentru utilizarea prevăzută. În special acele componente care pot fi supuse acţiunii corozive a gazelor şi/sau lichidelor trebuie să fie construite dintr-un material rezistent la coroziune sau să fie acoperite cu cauciuc, răşină epoxidică armată cu fibră de sticlă sau alte materiale de acoperire echivalente.

2.2.1.4 Gazul inert furnizat poate fi:

.1 gazul de ardere tratat de la caldarinele principale sau auxiliare; ori

.2 gazul de la un generator alimentat cu gaz sau combustibil lichid; sau

.3 gazul de la generatoarele de azot.

Administraţia poate accepta instalaţii care utilizează gaze inerte din unul sau mai multe generatoare separate de gaz sau din alte surse sau orice combinaţie a acestora, cu condiţia ca un nivel echivalent de siguranţă să fie asigurat. Astfel de instalaţii trebuie, în măsura în care este posibil, să îndeplinească cerinţele acestui capitol. Instalaţiile care folosesc dioxidul de carbon stocat nu trebuie permise, cu excepţia cazului când Administraţia este satisfăcută că riscul de aprindere datorat generării de electricitate statică de către instalaţia însăşi este minimizat.

2.2.2 Măsuri de siguranţă

2.2.2.1 Instalaţia de gaz inert trebuie să fie proiectată astfel încât presiunea maximă pe care o poate exercita asupra oricărui tanc de marfă să nu depăşească presiunea de încercare a oricărui tanc de marfă.

2.2.2.2 Instalaţia de gaz inert şi componentele acesteia trebuie să se oprească automat când se ating limitele predeterminate, luând în considerare dispoziţiile de la paragrafele 2.2.4, 2.3.2 şi 2.4.2.

2.2.2.3 Dispozitive de oprire corespunzătoare trebuie să fie prevăzute la ieşirea de refulare a fiecărei instalaţii generatoare.

2.2.2.4 Instalaţia trebuie să fie proiectată astfel încât, în cazul în care conţinutul de oxigen depăşeşte 5% în volum, gazul inert trebuie să fie evacuat automat în atmosferă.

2.2.2.5 Trebuie luate măsuri pentru ca funcţionarea instalaţiei de gaz inert să fie stabilizată înainte de începerea descărcării mărfii. Dacă suflantele urmează să fie folosite pentru degazare, prizele de aer ale acestora trebuie să fie dotate cu dispozitive de închidere.

2.2.2.6 Când este instalată o valvulă cu dublă blocare şi purjare, instalaţia trebuie să fie astfel încât, în caz de pierdere a alimentării cu energie, valvulele de blocare să fie automat închise şi valvula de purjare să fie deschisă automat.

2.2.3 Componentele Instalaţiei

2.2.3.1 Dispozitive de reţinere

2.2.3.1.1 Trebuie să fie prevăzute cel puţin două dispozitive de reţinere, pentru a preveni revenirea vaporilor şi lichidelor în instalaţia de gaz inert sau în orice spaţii sigure la gaz.

2.2.3.1.2 Primul dispozitiv de reţinere trebuie să fie un dispozitiv de închidere de punte, de tip umed, semiumed sau uscat, sau un dispozitiv cu dublă blocare şi purjare. Două valvule de închidere montate în serie şi separate printr-o valvulă de degajare pot fi acceptate, cu condiţia ca:

.1 funcţionarea valvulei să fie executată automat. Semnalul(ele) de deschidere/închidere trebuie să fie acţionat(e) direct de procesul însuşi, cum ar fi debitul de gaz inert sau presiunea diferenţială; şi

.2 să fie prevăzută o alarmă în caz de funcţionare defectuoasă a valvulelor, ca de exemplu, „oprirea suflantelor” şi „valvula(ele) de admisie deschisă(e)” declanşează o alarmă.

2.2.3.1.3 Al doilea dispozitiv de reţinere trebuie să fie o valvulă de reţinere sau un dispozitiv echivalent capabil a preveni revenirea vaporilor şi lichidelor şi trebuie să fie instalat între dispozitivul de închidere hidraulic de punte (sau dispozitivul echivalent) şi prima conectare a magistralei de gaz inert la un tanc de marfă. El trebuie prevăzut cu un dispozitiv de închidere directă. Ca alternativă la dispozitivul de închidere directă, se poate instala între dispozitivul de reţinere şi prima conectare la tancurile de marfă o valvulă suplimentară având un asemenea dispozitiv de închidere în vederea izolării dispozitivului de închidere hidraulic de punte, sau dispozitivului echivalent, de magistrala de gaz inert a tancurilor de marfă.

2.2.3.1.4 Dispozitivul de închidere hidraulic, dacă este instalat, trebuie să poată fi alimentat de două pompe separate, fiecare dintre ele putând asigura în permanenţă o alimentare adecvată. Alarma acustică şi optică în caz de scădere a nivelului de apă în dispozitivul hidraulic trebuie să funcţioneze tot timpul.

2.2.3.1.5 Instalarea dispozitivului de închidere hidraulic sau a dispozitivelor echivalente şi accesoriilor sale trebuie să fie astfel încât să se prevină revenirea vaporilor şi lichidelor şi să asigure funcţionarea corespunzătoare a dispozitivului în condiţii de exploatare.

2.2.3.1.6 Trebuie să fie prevăzută o modalitate de a proteja dispozitivul de închidere hidraulic împotriva îngheţului, astfel încât creşterea de temperatură să nu afecteze integritatea dispozitivului.

2.2.3.1.7 De asemenea, trebuie să fie prevăzut un sifon sau alt dispozitiv aprobat la fiecare tubulatură asociată de alimentare cu apă şi de drenaj, precum şi la fiecare tubulatură de aerisire sau de detectare a presiunii care duce la spaţii sigure la gaz. Trebuie prevăzute mijloace de prevenire a golirii acestor sifoane prin vacuum.

2.2.3.1.8 Orice dispozitiv de închidere hidraulic sau dispozitiv echivalent şi toate sifoanele trebuie să poată să prevină revenirea vaporilor şi lichidelor spre instalaţia de gaz inert la o presiune egală cu presiunea de încercare a tancurilor de marfă.

2.2.3.1.9 Dispozitivele de reţinere trebuie să fie localizate în zona de marfă, pe punte.

2.2.3.2 Tubulaturi de gaz inert

2.2.3.2.1 Magistrala de gaz inert poate fi divizată în două sau mai multe ramificaţii de tubulaturi înaintea dispozitivelor de reţinere cerute de paragraful 2.2.3.1.

2.2.3.2.2 Magistrala de gaz inert trebuie prevăzută cu ramificaţii de tubulaturi ce duc la fiecare tanc de marfă. Ramificaţiile de tubulaturi pentru gaz inert trebuie să fie prevăzute cu valvule de închidere sau cu dispozitive echivalente de comandă pentru izolarea fiecărui tanc. Dacă sunt instalate valvule de închidere, acestea trebuie prevăzute cu dispozitive de blocare. Sistemul de control utilizat nu trebuie să furnizeze informaţii ambigue asupra stării operaţionale a acestor valvule, cel puţin la panoul de control prevăzut la paragraful 2.2.4.

2.2.3.2.3 Fiecare tanc de marfă care nu este inertizat trebuie să poată să fie separat de magistrala de gaz inert prin:

.1 îndepărtarea tronsonului de racordare, a valvulelor sau altor secţiuni ale tubulaturii şi închiderea capetelor tubulaturii; sau

.2 instalarea a două flanşe ochelari în serie şi prevederea de mijloace pentru a detecta scurgerile în tubulatură, între cele două flanşe ochelari; sau

.3 alegerea unui dispozitiv echivalent, considerat satisfăcător de către Administraţie, care oferă cel puţin un acelaşi nivel de protecţie.

2.2.3.2.4 Trebuie să fie prevăzute dispozitive care să protejeze tancurile de marfă împotriva efectelor suprapresiunii sau depresiunii cauzate de variaţiile de temperatură şi/sau operaţiunile privind marfa atunci când tancurile de marfă sunt izolate de magistralele de gaz inert.

2.2.3.2.5 Instalaţiile de tubulaturi trebuie să fie proiectate astfel încât să prevină acumularea de marfă sau apă în tubulaturi în toate condiţiile normale.

2.2.3.2.6 Trebuie să fie prevăzute dispozitive care să permită conectarea magistralei de gaz inert la o sursă externă de alimentare cu gaz inert. Dispozitivele trebuie să fie formate dintr-o flanşă de cuplare cu şuruburi pentru tubulatură cu diametrul nominal de 250 mm, care trebuie izolată de magistrala de gaz inert printr-o valvulă şi amplasată înaintea valvulei de reţinere. Proiectarea flanşei trebuie să corespundă clasei corespunzătoare din standardele adoptate pentru proiectarea altor racorduri externe de la instalaţia de tubulaturi de marfă a navei.

2.2.3.2.7 Dacă între magistrala de gaz inert şi instalaţia de tubulaturi de marfă este prevăzut un racord, trebuie să fie luate măsuri în vederea asigurării unei izolări eficiente, luând în considerare diferenţa mare de presiune care poate exista între instalaţii. Aceste măsuri constau în instalarea a două valvule de închidere cu un dispozitiv de aerisire a spaţiului dintre valvule în condiţii de siguranţă sau cu un dispozitiv format dintr-un tronson de racordare cu flanşe şi flanşele oarbe aferente,

2.2.3.2.8 Valvula care separă magistrala de gaz inert de magistrala de marfă şi care se află situată înspre magistrala de marfă trebuie să fie o valvulă de reţinere cu mijloace de închidere directă.

2.2.3.2.9 Circuitele tubulaturii de gaz inert nu trebuie să treacă prin încăperi de locuit, de serviciu şi prin posturile de comandă.

2.2.3.2.10 La navele combinate, dispozitivul pentru izolarea tancurilor de separare a reziduurilor care conţin hidrocarburi sau reziduuri de hidrocarburi de alte tancuri trebuie să fie constituit din flanşe oarbe, care vor rămâne pe poziţie ori de câte ori se transportă mărfuri, altele decât hidrocarburi, cu excepţia celor prevăzute în secţiunea relevantă din instrucţiunile elaborate de Organizaţie*.


* Se face referire la Instrucţiunile revizuite pentru instalaţiile de gaz inert (MSC/Circ.353), aşa cum au fost amendate de MSC/Circ.387.

 

2.2.4 Indicatoare şi alarme

2.2.4.1 Un panou de control trebuie să indice starea de funcţionare a instalaţiei de gaz inert.

2.2.4.2 Trebuie să fie instalate instrumente pentru a indica în mod continuu şi a înregistra în permanenţă, atunci când gazul inert este furnizat, următoarele:

.1 presiunea din magistrala de gaz inert înaintea dispozitivelor de reţinere; şi

.2 conţinutul de oxigen din gazul inert.

2.2.4.3 Dispozitivele pentru indicare şi înregistrare trebuie să fie amplasate în postul de comandă a operaţiunilor privind marfa, dacă acesta există. Dacă nu există un astfel de post, atunci trebuie să fie amplasate într-un loc uşor accesibil ofiţerului responsabil de operaţiunile privind marfa.

2.2.4.4 Suplimentar, trebuie să fie prevăzute:

.1 pe puntea de navigaţie, aparate de măsurare pentru indicarea în permanenţă a presiunii menţionate în paragraful

2.2.4.2.1 şi a presiunii din tancurile de separare a reziduurilor de pe navele combinate, ori de câte ori aceste tancuri sunt izolate de magistrala de gaz inert; şi

.2 în postul de comandă a maşinilor sau în încăperea de maşini, aparate de măsurare care să indice conţinutul de oxigen menţionat în paragraful 2.2.4.2.2.

2.2.4.5 Alarme optice şi acustice

2.2.4.5.1 Alarme optice şi acustice trebuie să fie prevăzute, din concepţia instalaţiei, care să indice:

.1 concentraţia de oxigen mai mare de 5% în volum;

.2 defectarea sursei de alimentare cu energie a dispozitivelor de indicare menţionate la paragraful 2.2.4.2;

.3 presiunea gazului mai mică de 100 mm coloană de apă. Dispozitivul de alarmă trebuie să fie astfel încât să asigure supravegherea permanentă a presiunii din tancurile de separare a reziduurilor de pe navele combinate;

.4 nivelul ridicat al presiunii gazului; şi

.5 defectarea sursei de alimentare cu energie a instalaţiei de comandă automată.

2.2.4.5.2 Alarmele cerute în paragrafele 2.2.4.5.1.1,

2.2.4.5.1.3 şi 2.2.4.5.1.5 trebuie să fie instalate în încăperea de maşini şi în postul de comandă a operaţiunilor privind marfa, dacă este prevăzut, dar în fiecare caz trebuie să f e montate într-o astfel de poziţie încât să fie imediat recepţionate de către membrii responsabili ai echipajului.

2.2.4.5.3 O instalaţie de alarmă acustică independentă de aceea cerută la paragraful 2.2.4.5.1.3 sau o închidere automată a pompelor de marfă trebuie să fie prevăzută să funcţioneze atunci când sunt atinse limitele predeterminate ale presiunii scăzute din magistrala de gaz inert,

2.2.4.5.4 Doi senzori de oxigen trebuie să fie poziţionaţi în locuri adecvate în spaţiul sau în spaţiile care conţin instalaţia de gaz inert. Dacă conţinutul de oxigen scade sub 19%, aceşti senzori trebuie să declanşeze alarme, care trebuie să poată fi atât văzute, cât şi auzite în interiorul şi în exteriorul spaţiului sau spaţiilor şi trebuie să fie amplasate într-o astfel de poziţie încât ele să fie imediat recepţionate de către membrii responsabili ai echipajului.

2.2.5 Manuale cu instrucţiuni

Trebuie să fie prevăzute la bord manuale cu instrucţiuni detaliate privind funcţionarea, siguranţa şi întreţinerea instalaţiilor de gaz inert şi riscurile ocupaţionale pe care le prezintă pentru sănătate instalaţia de gaz inert şi utilizarea sa la instalaţia tancurilor de marfă*. Aceste manuale trebuie să includă instrucţiuni privind procedurile de urmat în caz de defectare sau pană a instalaţiei de gaz inert.

2.3 Cerinţe pentru instalaţiile care folosesc gaz de ardere şi generator de gaz inert

Suplimentar faţă de dispoziţiile prevăzute în paragraful 2.2, în cazul instalaţiilor de gaz inert care folosesc gaz de ardere sau generatoare de gaz inert, trebuie să se aplice prevederile acestei secţiuni.

2.3.1 Cerinţe aplicabile instalaţiei

2.3.1.1 Generatoare de gaz inert

2.3.1.1.1 Generatorul de gaz inert trebuie să fie dotat cu două pompe de combustibil lichid. Trebuie să se asigure combustibil corespunzător şi în cantitate suficientă pentru generatoarele de gaz inert.

2.3.1.1.2 Generatoarele de gaz inert trebuie să fie localizate în afara zonei tancurilor de marfă. Spaţiile care conţin generatoare de gaz inert nu trebuie să aibă acces direct la încăperile de locuit, de serviciu sau la posturile de comandă, dar

acestea pot fi localizate în încăperile maşinilor. În cazul în care generatoarele de gaz inert nu sunt instalate în încăperile maşinilor, acest compartiment trebuie să fie separat de încăperile de locuit, de serviciu şi de posturile de comandă printr-un perete şi/sau o punte, din oţel, etanşe la gaze. Acest compartiment trebuie să fie prevăzut cu un dispozitiv de ventilaţie mecanică corespunzător, de tip cu presiune pozitivă.

2.3.1.2 Valvule de reglare a gazului

2.3.1.2.1 Pe magistrala de gaz inert trebuie să fie prevăzută o valvulă de reglare a gazului. Închiderea valvulei trebuie să fie comandată automat conform cerinţelor paragrafului 2.2.2.2. De asemenea, aceasta trebuie să poată să regleze automat debitul de gaz inert spre tancurile de marfă, dacă nu sunt prevăzute dispozitive de control automat al debitului de gaz inert.

2.3.1.2.2 Valvula de reglare a gazului trebuie să fie amplasată la nivelul peretelui prova al spaţiului sigur la gaz situat cel mai în prova şi prin care trece magistrala de gaz inert.

2.3.1.3 Dispozitivul de răcire şi de spălare a gazelor

2.3.1.3.1 Trebuie să fie prevăzute dispozitive pentru răcirea efectivă a volumului de gaz menţionat la paragraful 2.2.1.2 şi eliminarea particulelor solide şi a produselor provenite din arderea sulfului. Circuitul apei de răcire trebuie să fie astfel încât să asigure permanent o alimentare adecvată cu apă fără a stânjeni vreunul dintre serviciile esenţiale de la bordul navei. Trebuie, de asemenea, să fie prevăzută o sursă alternativă de alimentare cu apă de răcire.

2.3.1.3.2 Trebuie să fie prevăzute filtre sau dispozitive echivalente pentru minimizarea cantităţii de apă din gaz înainte de intrarea acestuia în suflantele de gaz inert.

2.3.1.4 Suflante

2.3.1.4.1 Trebuie să fie prevăzute cel puţin două suflante de gaz inert care să fie capabile să debiteze în tancurile de marfă cel puţin volumul de gaz prevăzut la paragraful 2.2.1.2. La instalaţia cu generatoare de gaz inert, Administraţia poate permite numai o singură suflantă, dacă instalaţia poate debita în tancurile de marfa volumul total de gaz prevăzut în paragraful 2.2.1.2, cu condiţia prevederii la bord a unui număr suficient de piese de rezervă pentru suflantă şi motorul de acţionare al acesteia, astfel încât orice defecţiune care apare la suflantă şi la motorul său de acţionare să poată fi remediată de echipajul navei.

2.3.1.4.2 Când generatoarele de gaz inert sunt echipate cu suflante volumetrice, un dispozitiv de reducere a presiunii trebuie să fie prevăzut pentru a preveni o suprapresiune la refularea suflantei.

2.3.1.4.3 Atunci când sunt prevăzute două suflante, debitul total cerut instalaţiei de gaz inert trebuie să fie împărţit în mod egal între cele două şi în niciun caz debitul unei suflante nu trebuie să fie mai mic de o treime din totalul cerut.

2.3.1.5 Valvule de izolare a gazului inert

Pentru instalaţiile care utilizează gaz de ardere, pe magistralele de gaz inert trebuie prevăzute, între coşul căldării şi epuratorul de gaze de ardere, valvule de izolare a gazului de ardere. Aceste valvule trebuie prevăzute cu indicatoare care să arate dacă sunt închise sau deschise şi trebuie să se ia măsuri de precauţie pentru a le menţine etanşe la gaze şi pentru a menţine scaunele valvulelor curăţate de funingine. Trebuie luate măsuri care să asigure că suflantele de funingine ale căldării nu pot funcţiona atunci când valvula corespunzătoare gazului ars este deschisă.

2.3.1.6 Prevenirea scurgerii gazului de ardere

2.3.1.6.1 O atenţie deosebită trebuie acordată proiectării şi amplasării epuratorului şi suflantelor cu tubulatura şi armăturile aferente în vederea prevenirii scurgerilor de gaz de ardere în spaţiile închise.

Ase vedea Instrucţiunile revizuite pentru instalaţiile de gaz inert (MSC/Circ.353), aşa cum au fost amendate de MSC/Circ.387.

2.3.1.6.2 Pentru a permite o întreţinere sigură, un dispozitiv de închidere hidraulică suplimentar sau alte dispozitive eficiente de prevenire a scurgerilor de gaz de ardere trebuie prevăzute între valvulele de izolare a gazului de ardere şi epurator sau să fie încorporate în sistemul de introducere a gazului în epurator.

2.3.2 Indicatoare şi alarme

2.3.2.1 Suplimentar faţă de cerinţele de la paragraful 2.2.4.2, trebuie să fie prevăzute mijloace pentru indicarea continuă a temperaturii gazului inert la refularea instalaţiei, în timpul operării sale.

2.3.2.2 Suplimentar faţă de cerinţele de la paragraful 2.2.4.5, trebuie să fie prevăzute alarme optice şi acustice care să indice:

.1 alimentarea insuficientă cu combustibil la generatorul de gaz inert care funcţionează cu combustibil lichid;

.2 defectarea sursei de alimentare cu energie a generatorului;

.3 presiunea scăzută a apei sau debitul scăzut de apă la dispozitivul de răcire şi epurator;

.4 un nivel ridicat de apă în dispozitivul de răcire şi epurator;

.5 temperatura ridicată a gazului;

.6 defectarea suflantelor de gaz inert; şi

.7 nivelul scăzut al apei în dispozitivul de închidere hidraulic.

2.4 Cerinţe pentru instalaţiile care folosesc un generator de azot

Suplimentar faţă de prevederile paragrafului 2.2, în cazul instalaţiilor de gaz inert care folosesc generatoare de azot, prevederile prezentei secţiuni trebuie aplicate.

2.4.1 Cerinţe aplicabile instalaţiei

2.4.1.1 Instalaţia trebuie să fie prevăzută cu unul sau mai multe compresoare care generează presiune pozitivă, suficiente pentru a putea furniza volumul total de gaz cerut la paragraful 2.2.1.2.

2.4.1.2 Un dispozitiv de tratare a aerului de alimentare trebuie să fie instalat pentru a elimina apa liberă, particulele şi urmele de hidrocarburi din aerul comprimat.

2.4.1.3 Compresorul de aer şi generatorul de azot pot fi instalate în compartimentul de maşini sau într-un compartiment separat. Un compartiment separat şi orice echipament instalat trebuie să fie tratate ca o „altă încăpere de maşini” în ce priveşte protecţia contra incendiilor. Când este prevăzut un compartiment separat pentru generatorul de azot, compartimentul trebuie să fie prevăzut cu o instalaţie independentă, de ventilaţie mecanică prin extracţie, care să asigure şase schimburi de aer per oră. Acest compartiment nu trebuie să aibă acces direct în încăperile de locuit, încăperile de serviciu şi în posturile de comandă.

2.4.1.4 Când este instalat un rezervor de azot sau un tanc intermediar, el poate fi instalat într-un compartiment special prevăzut în acest scop, într-un compartiment separat care să cuprindă compresorul de aer şi generatorul, în compartimentul de maşini sau în zona de marfă. În cazul în care rezervorul de azot sau tancul intermediar este instalat într-un spaţiu închis, accesul trebuie să fie asigurat numai dinspre puntea deschisă şi uşile de acces trebuie să se deschidă în afară. Pentru un astfel de compartiment trebuie să se prevadă ventilaţie mecanică independentă adecvată, de tip prin extracţie.

2.4.2 Indicatoare şi alarme

2.4.2.1 Suplimentar faţă de cerinţele de la paragraful 2,2.4.2, trebuie să fie prevăzute instrumente pentru a indica continuu temperatura şi presiunea aerului la aspiraţia generatorului de azot.

2.4 2.2 Suplimentar faţă de cerinţele de la paragraful 2.2.4.S, trebuie prevăzute alarme acustice şi optice pentru a semnaliza:

.1 defecţiuni ale încălzitorului electric, dacă este instalat;

.2 presiune scăzută a aerului care intră în compresor sau pierderi;

.3 temperatura ridicată a aerului; şi

.4 un nivel ridicat al apei de condensare la purjarea automată a separatorului de apă.”

 

ACTE ALE COLEGIULUI MEDICILOR DIN ROMANIA

 

COLEGIUL MEDICILOR DIN ROMÂNIA

 

DECIZIE

pentru modificarea Deciziei Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România nr. 20/2015 privind stabilirea datelor organizării alegerilor din mandatul 2015-2019, adoptarea Regulamentului electoral privind alegerea conducerii Colegiului Medicilor din România şi aprobarea componenţei

Comisiei Electorale Centrale

În temeiul art. 426 şi 432 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, Consiliul naţional al Colegiului Medicilor din România decide:

Art. I. - Decizia Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România nr. 20/2015 privind stabilirea datelor organizării alegerilor din mandatul 2015-2019, adoptarea Regulamentului electoral privind alegerea conducerii Colegiului Medicilor din România şi aprobarea componenţei Comisiei Electorale Centrale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 598 din 7 august 2015, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 1 va avea următorul cuprins:

„Art. 1- - (1) Pentru alegerile privind atribuirea mandatelor în organele de conducere sau de control ale Colegiului Medicilor din România de la nivel teritorial 2015-2019, datele în care urmează să se exprime votul sunt 29 noiembrie 2015, 30 noiembrie 2015 şi 1 decembrie 2015, respectiv 6 decembrie 2015, 7 decembrie 2015 şi 8 decembrie 2015 pentru desfăşurarea turului al doilea, acolo unde va fi cazul, potrivit prevederilor regulamentului electoral.

(2) Data-limită pentru depunerea candidaturilor la nivelul structurilor teritoriale ale Colegiului Medicilor din România este 23 noiembrie 2015.”

2. În anexă, la articolul 17, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Cu 5 zile înaintea datei alegerilor, comisia electorală judeţeană sau a municipiului Bucureşti, prin grija preşedintelui şi a secretarului, publică pe site-ul colegiului teritorial listele cu alegători şi asigură accesul public la liste la sediul colegiului teritorial.”

3. În anexă, articolul 18 va avea următorul cuprins:

„Art. 18. - După validarea alegerilor locale de către Comisia Electorală Centrală, comisia electorală locală emite mandatele, convoacă în termen de maximum 3 zile consiliul judeţean şi înregistrează candidaturile pentru biroul local.”

4. În anexă, la articolul 28, literele h) şi i) vor avea următorul cuprins:

,,h) validează alegerile desfăşurate la nivelul colegiilor teritoriale, în termen de maximum două zile de la primirea documentelor;

i) convoacă, în termen de maximum 5 zile de la validarea alegerilor, noul Consiliu naţional al Colegiului Medicilor din România şi conduce prima şedinţă a Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România în care se va alege Biroul executiv al Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România.”

5. În anexă, la articolul 34, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 34. - (1) Comisia electorală locală va întocmi listele finale cu candidaturi şi le va trimite împreună cu o copie a procesului-verbal de constatare a rămânerii definitive a candidaturilor Comisiei Electorale Centrale, cel mai târziu cu 6 zile înaintea datei alegerilor.”

6. În anexă, articolul 37 va avea următorul cuprins:

„Art. 37. - Buletinele de vot vor fi tipărite cu cel puţin 3 zile înaintea datei votării şi vor fi primite pe bază de proces-verbal de către comisia electorală locală, care, după verificarea conformităţii şi a exactităţii conţinutului, le va păstra sub sigiliu până în ziua votării.”

7. În anexă, la articolul 41, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Data, locul şi programul de desfăşurare ale votării vor fi comunicate cu cel puţin 3 zile înaintea votării şi într-un ziar local.”

8. În anexă, articolul 58 va avea următorul cuprins:

„Art. 58. - Comisia electorală locală va întocmi, în două exemplare, cele 3 procese-verbale de stabilire a rezultatelor finale, dintre care câte un exemplar va fi înaintat, în termen de maximum două zile de la terminarea votării, Comisiei Electorale Centrale în vederea validării alegerilor.”

9. În anexă, articolul 61 va avea următorul cuprins:

„Art. 61. - Termenele pe zile prevăzute în prezentul regulament se calculează din ziua următoare celei în care încep să curgă şi se împlinesc la sfârşitul zilei-limită. Zilele nelucrătoare se iau în calculul termenelor.”

Art. II. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Colegiului Medicilor din România,

Gheorghe Borcean

 

Bucureşti, 25 septembrie 2015.

Nr. 24.

 

RECTIFICĂRI

 

În cuprinsul Hotărârii Guvernului nr. 781/2015 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 575/2015 privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor şi al specializărilor/programelor de studii universitare şi a structurii instituţiilor de învăţământ superior pentru anul universitar 2015-2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 28 septembrie 2015, se face următoarea rectificare:

- la art. I pct. 25 (cu referire la tabelul de la anexa nr. 3 pct. 17 din actul normativ de bază), în subsolul tabelului se va citi:

„*1) Specializări reglementate sectorial în cadrul Uniunii Europene.

** Specializări evaluate de către Agenţia de Acreditare în Domeniul Sănătăţii şi Ştiinţelor Sociale din Germania AHPGS”

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.