MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 195/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 195         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 24 martie 2015

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

 

15. - Hotărâre cu privire la Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind Fondul European de Investiţii Strategice şi de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1.291/2013 şi (UE) nr. 1.316/2013 - COM (2015) 10 final

 

16. - Hotărâre cu privire la Proiectul de buget rectificativ nr. 1 la bugetul general UE care însoţeşte Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind Fondul European pentru Investiţii Strategice şi de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1.291/2013 şi nr. 1.316/2013 - COM (2015) 11 final

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

121. - Hotărâre pentru aprobarea Strategiei Naţionale de Control al Tuberculozei în România 2015-2020

 

185. - Hotărâre pentru aprobarea amendamentului convenit între Guvernul României şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, prin schimbul de scrisori semnate la Bucureşti la 27 august 2014 şi la Paris la 12 noiembrie 2014 la Acordul-cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, destinat finanţării proiectului privind reabilitarea monumentelor istorice din România, semnat la Bucureşti la 12 decembrie 2006 şi la Paris la 18 decembrie 2006

 

186. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2015 al Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Marfă “C.F.R. - Marfă” - S.A., aflata sub autoritatea Ministerului Transporturilor

 

187. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2015 al Societăţii Comerciale “Telecomunicaţii C.F.R.” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor

 

188. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2015 al Societăţii Comerciale “Grup Exploatare şi întreţinere Palat C.F.R.” - SA, aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

23. - Ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor privind modificarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 170/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte cerinţele de sănătate animală pentru animalele de acvacultura şi produsele acestora, precum şi pentru prevenirea şi controlul anumitor boli ale animalelor acvatice

 

82. - Ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice privind aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului de salubrizare a localităţilor

 

Lista cuprinzând asociaţiile şi fundaţiile române cu personalitate juridică din municipiul Galaţi cărora li s-au acordat subvenţii de la bugetul local în anul 2015, în conformitate cu prevederile Legii nr. 34/1998 privind acordarea unor subvenţii asociaţiilor şi fundaţiilor române cu personalitate juridică, care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

cu privire la Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind Fondul European de Investiţii Strategice şi de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1.291/2013 şi (UE) nr. 1.316/2013 - COM (2015) 10 final

În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi Protocolului (nr. 1) anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

având în vedere Raportul Comisiei pentru afaceri europene LXII/94 din 9 martie 2015,

Senatul României adoptă următoarea hotărâre:

Art. 1. - Senatul României:

1. Îşi exprimă încrederea în efortul interinstituţional comun, bine coordonat, în următoarea perioadă pentru a asigura structura finală care să promoveze investiţiile UE, proiectele care să genereze creşterea.

2. Remarcă consensul statelor membre în cazul iniţiativei Fondului European de Investiţii Strategice. Există însă o anume rezervă referitoare la faptul că s-a reluat discursul dinaintea crizei în care asumarea riscului era considerată calitatea care trebuie remunerată, iar rata profitului ridicată era corelată cu gradul de risc al investiţiei. Criza a dovedit că a fost o eroare majoră din punct de vedere economic şi tocmai aceste valori care au prăbuşit sistemul financiar bancar sunt reluate. De aceea, Comisia pentru afaceri europene recomandă o maximă vigilenţă cu privire la alegerea instrumentelor financiare pentru acest fond.

3. Noile proiecte de investiţii trebuie să contribuie la reducerea disparităţilor de dezvoltare între statele membre şi între regiuni, chiar între regiuni ale aceluiaşi stat. Totodată, este important ca noul Plan de investiţii pentru Europa sa determine o distribuţie echilibrată în UE a noilor investiţii, luând în considerare specificităţile şi interesele statelor membre.

4. Deşi criteriile de selecţie vor permite selecţia celor mai performante proiecte la un nivel ridicat de multiplicare, trebuie asigurată dezvoltarea tuturor statelor membre. Pentru ca Planul de Investiţii finanţate din Fondul European de Investiţii Strategice să fie un succes, trebuie să asigure oportunităţi reale pentru întreaga UE şi, din acest punct de vedere, trebuie să asigure condiţii egale de competitivitate şi o marjă de manevră la dispoziţia statelor membre şi a companiilor lor.

5. Sunt necesare reguli transparente pentru crearea portofoliului de proiecte care vor fi promovate prin Planul de investiţii. Este necesară clarificarea aspectelor de interes privind cotele şi posibilităţile de cofinanţare a proiectelor eligibile şi a rolului statelor membre în acest proces.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în această hotărâre se transmite către instituţiile europene.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senatul României, m şedinţa din 17 martie 2015, în conformitate cu prevederile art. 771 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 5 lit. f) şi art. 30 lit. b) din anexa la Regulamentul Senatului, aprobată prin Hotărârea Senatului nr. 39/2014.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IOAN CHELARU

 

Bucureşti, 17 martie 2015.

Nr. 15.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

cu privire la Proiectul de buget rectificativ nr. 1 la bugetul general UE care însoţeşte Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind Fondul European pentru Investiţii Strategice şi de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1.291/2013 şi nr. 1.316/2013 - COM (2015) 11 final

În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi ale Protocolului (nr. 1) anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

având în vedere Raportul Comisiei pentru afaceri europene LXII/94 din 9 martie 2015,

Senatul României adoptă următoarea hotărâre:

Art. 1. - Senatul României:

1. Îşi exprimă încrederea în efortul interinstituţional comun, bine coordonat, în următoarea perioadă pentru a asigura structura finală care să promoveze investiţiile UE, proiectele care să genereze creşterea.

2. Remarcă consensul statelor membre în cazul iniţiativei Fondului European de Investiţii Strategice. Există însă o anume rezervă referitoare la faptul că s-a reluat discursul dinaintea crizei în care asumarea riscului era considerată calitatea care trebuie remunerată, iar rata profitului ridicată era corelată cu gradul de risc al investiţiei. Criza a dovedit că a fost o eroare majoră din punct de vedere economic şi tocmai aceste valori care au prăbuşit sistemul financiar bancar sunt reluate. De aceea, Comisia pentru afaceri europene recomandă o maximă vigilenţă cu privire la alegerea instrumentelor financiare pentru acest fond.

3. Noile proiecte de investiţii trebuie să contribuie la reducerea disparităţi lor de dezvoltare între statele membre şi între regiuni, chiar între regiuni ale aceluiaşi stat. Totodată, este important ca noul Plan de investiţii pentru Europa să determine o distribuţie echilibrată în UE a noilor investiţii, luând în considerare specificităţile şi interesele statelor membre.

4. Deşi criteriile de selecţie vor permite selecţia celor mai performante proiecte la un nivel ridicat de multiplicare, trebuie asigurată dezvoltarea tuturor statelor membre. Pentru ca Planul de investiţii finanţate din Fondul European de Investiţii Strategice să fie un succes, trebuie să asigure oportunităţi reale pentru întreaga UE şi, din acest punct de vedere, trebuie să asigure condiţii egale de competitivitate şi o marjă de manevră la dispoziţia statelor membre şi a companiilor lor.

5. Sunt necesare reguli transparente pentru crearea portofoliului de proiecte care vor fi promovate prin Planul de investiţii. Este necesară clarificarea aspectelor de interes privind cotele şi posibilităţile de cofinanţare a proiectelor eligibile şi a rolului statelor membre în acest proces.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în această hotărâre se transmite către instituţiile europene.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senatul României, m şedinţa din 17 martie 2015, în conformitate cu prevederile art. 771 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 5 lit. f) şi art. 30 lit. b) din anexa la Regulamentul Senatului, aprobată prin Hotărârea Senatului nr. 39/2014.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IOAN CHELARU

 

Bucureşti, 17 martie 2015.

Nr. 16.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Strategiei Naţionale de Control al Tuberculozei în România 2015-2020

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 11 lit. f) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Strategia Naţională de Control al Tuberculozei în România 2015-2020, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a duce la îndeplinire măsurile specifice domeniului lor de activitate.

Art. 3. - Finanţarea măsurilor prevăzute în anexă se asigură din bugetul aprobat fiecărei instituţii/autorităţi publice implicate, în limita fondurilor alocate cu această destinaţie.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul sănătăţii,

Nicolae Bănicioiu

Ministrul finanţelor publice,

Darius-Bogdan Vâlcov

p. Ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Sirma Caraman,

secretar de stat

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Rovana Plumb

Ministrul fondurilor europene,

Eugen Orlando Teodorovici

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

Vasile Ciurchea

 

Bucureşti, 25 februarie 2015.

Nr. 121.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 195 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial”, Bucureşti, sos. Panduri nr. 1.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea amendamentului convenit între Guvernul României şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, prin schimbul de scrisori semnate la Bucureşti la 27 august 2014 şi la Paris la 12 noiembrie 2014 la Acordul-cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, destinat finanţării proiectului privind reabilitarea monumentelor istorice din România, semnat la Bucureşti la 12 decembrie 2006 şi la Paris la 18 decembrie 2006

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 4 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 191/2007 pentru aprobarea Acord ui ui-cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, destinat finanţării proiectului privind reabilitarea monumentelor istorice din România, semnat la Bucureşti la 12 decembrie 2006 şi la Paris la 18 decembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă amendamentul convenit între Guvernul României, prin Ministerul Finanţelor Publice, şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, prin schimbul de scrisori*) semnate la Bucureşti la 27 august 2014 şi la Paris la 12 noiembrie 2014 la Acordul-cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, destinat finanţării proiectului privind reabilitarea monumentelor istorice din România, semnat la Bucureşti la 12 decembrie 2006 şi la Paris la 18 decembrie 2006, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 191/2007, cu completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul finanţelor publice,

Darius-Bogdan Vâlcov

Ministrul culturii,

Ioan Vulpescu

p. Ministrul afacerilor externe,

George Ciamba,

secretar de stat

 

Bucureşti, 18 martie 2015.

Nr. 185.


*) Traducere.

 

Guvernul României

Ministerul Finanţelor Publice

Cabinet secretar de stat

 

Bucureşti, 27 august 2014

 

Dlui dr. Rolf Wenzel, guvernator

Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei

 

Ref.: Amendament la F/P 1562 - Proiectul privind reabilitarea monumentelor istorice

 

Stimate domnule guvernator,

Având în vedere stadiul actual al proiectului menţionat mai sus, pentru a permite finalizarea cu succes a acestuia şi utilizarea eficientă a sumelor împrumutului, la cererea Ministerului Culturii, vă rugăm să fiţi de acord cu extinderea graficului lucrărilor cu 24 de luni (respectiv din 2014 până în 2016).

Acest amendament va conduce la modificări în cadrul anexei 1, după cum urmează:

Graficul lucrărilor

2006-2016

Avem plăcerea să vă informăm că 10 obiective ale proiectului au fost finalizate în integralitate, iar un altul (respectiv Opera Română) este într-un stadiu avansat cu şanse mari de finalizare până la sfârşitul anului 2014. Cu toate acestea, având în vedere stadiul obiectivelor rămase, determinat de complexitatea lucrărilor, problemele tehnice neprevăzute apărute, precum şi constrângerile bugetare, în ciuda eforturilor Ministerului Culturii, acestea nu pot fi realizate în calendarul stabilit. De aceea, se aşteaptă ca proiectul să se finalizeze în decembrie 2016.

Sperând că cererea noastră va beneficia de sprijinul şi înţelegerea dvs. aşteptăm răspunsul dvs. afirmativ.

 

Cu stimă,

Attila György,

secretar de stat

 

BDCE

Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei

 

Domnului Attila György, secretar de stat

Ministerul Finanţelor Publice

Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, sectorul 5

România

 

Paris, 12 noiembrie 2014

 

Ref. - Amendament la Acordul-cadru de împrumut F/P 1562 (2006) - Reabilitarea monumentelor istorice din România

 

Stimate domnule György,

Ne referim la solicitarea dumneavoastră din data de 27 august 2014, privind amendarea acordului-cadru de împrumut menţionat mai sus.

Având în vedere complexitatea lucrărilor, problemele tehnice neprevăzute apărute, precum şi constrângerile bugetare, avem plăcerea să vă informăm că BDCE nu are nicio obiecţie să confirme că graficul lucrărilor va fi modificat astfel, 2006-2016.

Aşteptăm să continuăm colaborarea noastră strânsă în implementarea proiectului.

 

Cu stimă,

Melanie Wieschollek Lacroix,

director,

Departament suport operaţiuni

 

Thierry Poirel,

director general,

Împrumuturi şi Dezvoltare Socială

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2015 al Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Marfă “C.F.R. - Marfă” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor

 

Având în vedere prevederile Legii bugetului de stat pe anul 2015 nr. 186/2014,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 4 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2015 al Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Marfă “C.F.R. - Marfă” - SA, aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor,

Ioan Rus

Ministrul finanţelor publice,

Darius-Bogdan Vâlcov

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Rovana Plumb

 

Bucureşti, 18 martie 2015.

Nr. 186.

 

ANEXĂ

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

Societatea Naţională de Transport Feroviar de Marfă “C.F.R. Marfă” - S.A.

Bulevardul Dinicu Golescu nr. 38, sectorul 1, Bucureşti

CIR R011054537

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

pe anul 2015

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

 

Nr. rd.

 

Propuneri an curent 2015

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5+Rd.6)

1

877.165,00

 

1

 

Venituri totale din exploatare, din care:

2

871,865,00

 

 

a)

subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare

3

 

 

 

b)

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

4

 

2

 

Venituri financiare

5

5.300,00

3

 

Venituri extraordinare

6

 

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.7=Rd.8+Rd.20+Rd.21)

7

874.165,00

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

8

859.508,00

 

A.

cheltuieli cu bunuri şi servicii

9

436.882,00

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

10

9.409,00

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

11

288.132,00

C0

Cheltuieli de natură salarială (Rd.13+Rd.14)

12

215.315,00

C1

ch. cu salariile

13

209.434,00

C2

bonusuri

14

5.881,00

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

15

15.500,00

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

16

0,00

C4

Cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete

17

535,00

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

18

56.832,00

D.

alte cheltuieli de exploatare

19

75.035,00

2

 

Cheltuieli financiare

20

14.657,00

3

 

Cheltuieli extraordinare

21

0,00

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

22

3.000,00

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

23

 

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

24

 

 

1

 

Rezerve legale

25

150.00

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

26

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

27

2.850.00

4

 

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

28

 

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

29

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28, 29

30

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

31

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

32

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat

33

 

 

b)

- dividende cuvenite bugetului local

33a

 

 

c)

- dividende cuvenite altor acţionari

34

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.31 - Rd.32 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

35

 

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

36

 

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

37

 

 

 

a)

cheltuieli materiale

38

 

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

39

 

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

40

 

 

 

d)

cheltuieli cu reclama şi publicitate

41

 

 

 

e)

alte cheltuieli

42

 

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

43

73.000,00

 

1

 

Alocaţii de la buget

44

 

 

 

 

 

alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori

45

 

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

46

73.000,00

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

47

 

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

48

6.476,00

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

49

6.476,00

3

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială (Rd.12/Rd.49)/12*1000

50

2.756,25

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile (lei/persoană) (Rd.13/Rd.49)/12*1000

51

2.695,00

5

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.49)

52

134,63

6

 

Productivitatea muncit în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/persoana)

53

 

7

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.7/Rd.1)x1000

54

996,58

8

 

Plăţi restante, în preţuri curente

55

96.000,00

 

 

 

din care, principal

55 bis

56.440,00

9

 

Creanţe restante, în preţuri curente

56

350.000,00

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2015 al Societăţii Comerciale “Telecomunicaţii C.F.R.” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor

 

Având în vedere prevederile Legii bugetului de stat pe anul 2015 nr. 186/2014,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 4 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2015 al Societăţii Comerciale “Telecomunicaţii C.F.R.” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor,

Ioan Rus

Ministrul finanţelor publice,

Darius-Bogdan Vâlcov

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Rovana Plumb

 

Bucureşti, 18 martie 2015.

Nr. 187.

 

ANEXĂ

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

Societatea Comercială “Telecomunicaţii C.F.R.” – SA

Sediul/Adresa: Bucureşti, Bd. Dinicu Golescu nr. 38

Cod unic de înregistrare: R015034095

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

pe anul 2015

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

 

Nr. rd.

 

Propuneri an curent 2015

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5+Rd.6)

1

54.796,57

 

1

 

Venituri totale din exploatare, din care:

2

54.790,77

 

 

a)

subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare

3

 

 

 

b)

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

4

 

2

 

Venituri financiare

5

5,80

3

 

Venituri extraordinare

6

0,00

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.7=Rd.8+Rd.20+Rd.21)

7

54.576,57

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

8

54 566,78

 

A.

cheltuieli cu bunuri şi servicii

9

7.026,47

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

10

790,62

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

11

40.079,14

C0

Cheltuieli de natură salarială (Rd.13+Rd.14)

12

31.720,33

C1

ch. cu salariile

13

31.420,33

C2

bonusuri

14

300,00

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

15

30,00

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

16

 

C4

Cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete

17

939,68

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

18

7.389.13

D.

alte cheltuieli de exploatare

19

6.670,55

2

 

Cheltuieli financiare

20

9,79

3

 

Cheltuieli extraordinare

21

0,00

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

22

220,00

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

23

518,40

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

24

 

 

1

 

Rezerve legale

25

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

26

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

27

0.00

4

 

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

28

 

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

29

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28, 29

30

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

31

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

32

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat

33

 

 

b)

- dividende cuvenite bugetului local

33a

 

 

c)

- dividende cuvenite altor acţionari

34

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.31 - Rd.32 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

35

 

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

36

 

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

37

 

 

 

a)

cheltuieli materiale

38

 

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

39

 

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

40

 

 

 

d)

cheltuieli cu reclama şi publicitate

41

 

 

 

e)

alte cheltuieli

42

 

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

43

1.969,49

 

1

 

Alocaţii de la buget

44

0,00

 

 

 

 

alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori

45

0,00

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

46

1.969,49

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

47

 

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

48

956

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

49

956

3

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială (Rd.12/Rd.49)/12*1000

50

2.738,87

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile (lei/persoană) (Rd.13/Rd.49)/12*1000

51

2.738,87

5

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.49)

52

57.312,52

6

 

Productivitatea muncit în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/persoana)

53

 

7

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.7/Rd.1)x1000

54

995,99

8

 

Plăţi restante

55

0,00

9

 

Creanţe restante

56

14.384,20

 


 

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2015 al Societăţii Comerciale “Grup Exploatare şi întreţinere Palat C.F.R.” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor

 

Având în vedere prevederile Legii bugetului de stat pe anul 2015 nr. 186/2014,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 4 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2015 al Societăţii Comerciale “Grup Exploatare şi întreţinere Palat C.F.R.” - SA, aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor,

Ioan Rus

Ministrul finanţelor publice,

Darius-Bogdan Vâlcov

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Rovana Plumb

 

Bucureşti, 18 martie 2015.

Nr. 188.

 

ANEXĂ

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

Societatea Comercială “Grup Exploatare şi întreţinere Palat C.F.R.” - S.A.

Bucureşti, bd. Dinicu Golescu nr. 38, sectorul 1

RO 14893410

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

pe anul 2015

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

 

Nr. rd.

 

Propuneri an curent (2015)

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5+Rd.6)

1

16.246,50

 

1

 

Venituri totale din exploatare, din care:

2

16.196.50

 

 

a)

subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare

3

 

 

 

b)

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

4

 

2

 

Venituri financiare

5

50,00

3

 

Venituri extraordinare

6

 

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.7=Rd.8+Rd.20+Rd.21)

7

13.255,85

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

8

13.255,85

 

A.

cheltuieli cu bunuri şi servicii

9

6.532,91

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

10

1.140,00

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

11

2.659,52

C0

Cheltuieli de natură salarială (Rd.13+Rd.14)

12

1.759,05

C1

ch. cu salariile

13

1.511,55

C2

bonusuri

14

247,50

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

15

0,00

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

16

 

C4

Cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete

17

462,00

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

18

438,47

D.

alte cheltuieli de exploatare

19

2.923,42

2

 

Cheltuieli financiare

20

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

21

 

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

22

2.990,65

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

23

514,26

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

24

2.476,39

 

1

 

Rezerve legale

25

149,53

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

26

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

27

 

4

 

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

28

 

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

29

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28, 29

30

2.326,86

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

31

93,12

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

32

1.209,99

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat

33

1.209,99

 

b)

- dividende cuvenite bugetului local

33a

 

 

c)

- dividende cuvenite altor acţionari

34

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.31 - Rd.32 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

35

1.116,87

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

36

 

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

37

 

 

 

a)

cheltuieli materiale

38

 

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

39

 

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

40

 

 

 

d)

cheltuieli cu reclama şi publicitate

41

 

 

 

e)

alte cheltuieli

42

 

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

43

3.593,43

 

1

 

Alocaţii de la buget

44

 

 

 

 

 

alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori

45

 

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

46

1.527,50

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

47

 

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

48

60

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

49

43

3

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială (Rd.12/Rd.49)/12*1000

50

3.189,63

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile (lei/persoană) (Rd.13/Rd.49)/12*1000

51

2929,36

5

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.49)

52

376,66

6

 

Productivitatea muncit în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/persoana)

53

 

7

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.7/Rd.1)x1000

54

815,92

8

 

Plăţi restante

55

 

9

 

Creanţe restante

56

7 167,70

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR

 

ORDIN

privind modificarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 170/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte cerinţele de sănătate animală pentru animalele de acvacultura şi produsele acestora, precum şi pentru prevenirea şi controlul anumitor boli ale animalelor acvatice

 

Văzând Referatul de aprobare nr. 552 din 2 februarie 2015, întocmit de Direcţia generală sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor,

având în vedere prevederile art. 10 lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 3 alin. (3) şi al art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.415/2009 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi a unităţilor din subordinea acesteia, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 170/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte cerinţele de sănătate animală pentru animalele de acvacultura şi produsele acestora, precum şi pentru prevenirea şi controlul anumitor boli ale animalelor acvatice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 679 din 5 octombrie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 4 va avea următorul cuprins:

“Art. 4. - Prezentul ordin transpune Directiva Consiliului 2006/88/CE a Consiliului din 24 octombrie 2006 privind cerinţele de sănătate animală pentru animale şi produse de acvacultura şi privind prevenirea şi controlul anumitor boli la animalele de acvacultura, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr. 328 din 24 noiembrie 2006, astfel cum a fost modificată de Directiva de punere în aplicare 2014/22/UE a Comisiei din 13 februarie 2014 de modificare a anexei IV la Directiva 2006/88/CE a Consiliului în ceea ce priveşte anemia infecţioasă a somonului (AIS), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr. 44 din 14 februarie 2014.”

2. În anexa nr. 4 la norma sanitară veterinară, partea a II-a va avea următorul cuprins:

 

PARTEA a II-a

Lista bolilor

 

BOLI EXOTICE

 

Boala

Specii susceptibile

Peşti

Necroză hematopoietică epizootică

Păstrăv-curcubeu (Oncorhynchus mykis) şi biban (Percha fluviatilis)

Moluşte

Infecţie cu Bonamia exitiosa

Stridie australiană de nămol (Ostrea angasi) şi stridie plată chiliana (O. chilensis)

Infecţie cu Perkinsus marinus

Stridie japoneză (Crassostrea gigas) şi stridie de Atlantic (C. virginica)

Infecţie cu Microcytos mackini

Stridie japoneză (Crassostrea gigas), stridie de Atlantic (C, virginica), stridie plată Olympia (Ostrea conchaphila) şi stridie plată europeană (O. edulis)

Crustacee

Sindromul Taura

Penaeus setiferus (Penaeus setiferus), crevete albastru de Pacific (P. styrlirostris) şi crevete alb de Pacific (P. vannamei)

Boala “cap galben”

Crevete brun (Penaeus aztecus), crevete roz (P. duoranum), crevete kuruma (P. japonicas), crevete tigrat brun (P. monodon), Penaeus setiferus (Penaeus setiferus), crevete albastru de Pacific (P. styrlirostris) şi crevete alb de Pacific (P. vannamei)

BOU NEEXOTICE

Peşti

Septicemia hemoragică virală (SHV)

Hering (Cupea spp.). coregon (Coregonus sp.), ştiucă (Esox Lucius), eglefin (Gadus aeglefinus), cod de Pacific (G. macrocephalus), cod de Atlantic (G. morhua), somon de Pacific (Onchorhynchus spp.), păstrăv-curcubeu (O. mykiss), Onos mustelus (Onos mustelus), păstrăv de râu (Salmo trutta), calcan (Schophtalmus maximus), şprot (Sprattus sprattus), lipan (Thymallus thymallus) şi Paralichthys olivaceus (Paralichthys olivaceus)

Necroza hematopoietică infecţioasă (NHI)

Somon chum (Oncorchynchus keta), somon coho (O. kisutch), somon japonez (O. masou), păstrăv-curcubeu (O. mykiss), somon roşu (O. nerka), păstrăv biwamasou (O. rhodurus), somon chinook (O. tshawytscha) şi somon de Atlantic (Salmo salar)

Boala cauzată de virusul herpetic al crapului koi (KHV)

Crap comun şi crap koi (Cyprinus carpio)

Anemia infecţioasă a somonului (AIS): infecţie cu virus cu genotip cu HPR eliminată din genul Isavirus (ISAV)

Păstrăv-curcubeu (Oncorhynchus mykiss), somon de Atlantic (Salmo salar) şi păstrăv de mare (Salmo trutta)

Moluşte

Infecţie cu Marteilia refringens

Stridie australiană de nămol (Ostrea angsi), stridie plată chiliana (O. chilensis), stridie plată europeană (O. edulis), stridie argentiniană (O. pelchana), midie comună (Mytilus edulis) şi midie mediteraneană (M. galloprovincialis)

Infecţie cu Bonamia ostrea

Stridie australiană de nămol (Ostrea angasi), stridie plată chiliana (O. chilensis), stridie plată Olympia (O. conchaphila), stridie asiatică (O. denselammellosa), stridie plată europeană (O. edulis) şi stridie argentiniană (O. puelchana)

Crustacee

Boala petelor albe

Toate crustaceele decapode (ordinul Decapoda)”

 

Art. II. - Prezentul ordin transpune Directiva de punere în aplicare 2014/22/UE a Comisiei din 13 februarie 2014 de modificare a anexei IV la Directiva 2006/88/CE a Consiliului în ceea ce priveşte anemia infecţioasă a somonului (AIS), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) seria L nr. 44 din 14 februarie 2014.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor,

Csutak Nagy Laszlo

 

Bucureşti, 12 martie 2015.

Nr. 23.

 

AUTORITATEA NAŢIONALA DE REGLEMENTARE PENTRU SERVICIILE COMUNITARE DE UTILITĂŢI PUBLICE

 

ORDIN

privind aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului de salubrizare a localităţilor

 

Având în vedere dispoziţiile art. 13 alin. (3) şi ale art. 20 alin. (1) lit. m) din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, republicată, cu completările ulterioare, ale art. 11 alin. (2) din Legea serviciului de salubrizare a localităţilor nr. 101/2006, republicată, ale Hotărârii Guvernului nr. 527/2013 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice - A.N.R.S.C,

în temeiul art. 4 alin. (4) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 527/2013,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul-cadru al serviciului de salubrizare a localităţilor, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice privind aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului de salubrizare a localităţilor nr. 110/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 550 şi 550 bis din 13 august 2007.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice,

Doru Ciocan

 

Bucureşti, 9 martie 2015.

Nr. 82.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT-CADRU

al serviciului de salubrizare a localităţilor

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

SECŢIUNEA 1

Domeniul de aplicare

 

Art. 1. - (1) Prevederile prezentului regulament-cadru se aplică serviciului public de salubrizare a localităţilor, denumit în continuare serviciu de salubrizare, înfiinţat şi organizat la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, judeţelor, municipiului Bucureşti şi al sectoarelor municipiului Bucureşti, pentru satisfacerea nevoilor de salubrizare ale populaţiei, ale instituţiilor publice şi ale operatorilor economici de pe teritoriul respectivelor unităţi administrativ-teritoriale.

(2) Prezentul regulament-cadru stabileşte cadrul juridic unitar privind desfăşurarea serviciului de salubrizare, definind modalităţile şi condiţiile-cadru ce trebuie îndeplinite pentru asigurarea serviciului de salubrizare, indicatorii de performanţă, condiţiile tehnice, raporturile dintre operator şi utilizator.

(3) Prevederile prezentului regulament-cadru se aplică la proiectarea, executarea, recepţionarea, exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor şi echipamentelor din sistemul public de salubrizare, cu urmărirea tuturor cerinţelor legale specifice în vigoare.

(4) Operatorii serviciului de salubrizare, indiferent de forma de proprietate şi de modul în care este organizată gestiunea serviciului de salubrizare în cadrul unităţilor administrativ-teritoriale, se vor conforma prevederilor prezentului regulament-cadru.

(5) Condiţiile tehnice prevăzute în prezentul regulament-cadru au caracter minimal. Consiliile locale, consiliile judeţene, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, pot aproba şi alte condiţii tehnice pentru serviciul de salubrizare, pe baza unor studii de specialitate, după dezbaterea publică a acestora.

Art. 2. - Prezentul regulament-cadru se aplică următoarelor activităţi de salubrizare:

a) colectarea separată şi transportul separat al deşeurilor menajere şi al deşeurilor similare provenite din activităţi comerciale, din industrie şi instituţii, inclusiv fracţii colectate separat, fără a aduce atingere fluxului de deşeuri de echipamente electrice şi electronice, baterii şi acumulatori;

b) colectarea şi transportul deşeurilor provenite din locuinţe, generate de activităţi de rea menajare şi reabilitare interioară şi/sau exterioară a acestora;

c) organizarea prelucrării, neutralizării şi valorificării materiale şi energetice a deşeurilor;

d) operarea/administrarea staţiilor de transfer pentru deşeurile municipale şi deşeurile similare;

e) sortarea deşeurilor municipale şi deşeurilor similare în staţiile de sortare;

f) maturatul, spălatul, stropirea şi întreţinerea căilor publice;

g) curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menţinerea în funcţiune a acestora pe timp de polei sau de îngheţ;

h) colectarea cadavrelor animalelor de pe domeniul public şi predarea acestora către unităţile de ecarisaj sau către instalaţii de neutralizare;

i) organizarea tratării mecano-biologice a deşeurilor municipale şi a deşeurilor similare;

j) administrarea depozitelor de deşeuri şi/sau a instalaţiilor de eliminare a deşeurilor municipale şi a deşeurilor similare;

k) dezinsecţia, dezinfecţia şi deratizarea.

Art. 3. - Modul de organizare şi funcţionare a serviciului de salubrizare trebuie să se realizeze pe baza următoarelor principii:

a) protecţia sănătăţii populaţiei;

b) responsabilitatea faţă de cetăţeni;

c) conservarea şi protecţia mediului înconjurător,

d) asigurarea calităţii şi continuităţii serviciului;

e) tarifarea echitabilă, corelată cu calitatea şi cantitatea serviciului prestat;

f) securitatea serviciului;

g) dezvoltarea durabilă.

Art. 4. - Termenii şi noţiunile utilizate în prezentul regulament-cadru se definesc după cum urmează:

4.1. autoritate competentă de reglementare - Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, denumită în continuare A.N.R.S.C;

4. 2. biodeşeuri - conform definiţiei din anexa nr. 1 la Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, republicată;

4.3. compost - produs rezultat din procesul de tratare aerobă şi/sau anaerobă, prin descompunere microbiană a componentei organice din deşeurile biodegradabile colectate separat supuse compostării;

4.4. colectare - conform definiţiei prevăzute în Legea nr. 211/2011, republicată;

4.5. colectare separată - conform definiţiei prevăzute în anexa nr. 1 la Legea nr. 211/2011, republicată;

4.6. curăţarea zăpezii/gheţii-operaţiunea de îndepărtare a stratului de zăpadă sau de gheaţă depus pe suprafaţa carosabilă şi pietonală, în scopul asigurării deplasării vehiculelor şi pietonilor în condiţii de siguranţă;

4.7. curăţarea rigolelor - operaţiunea de îndepărtare manuală sau mecanizată a depunerilor de noroi, nisip şi praf de pe o porţiune de 0,75 m de la bordură spre axul median al străzii, urmată de măturare şi/sau stropire;

4.8. depozit - conform definiţiei prevăzute în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare;

4.9. deratizare - activitatea de stârpire a rozătoarelor prin otrăvire cu substanţe chimice sau prin culturi microbiene;

4.10. deşeu - orice substanţă sau obiect pe care deţinătorul le aruncă ori are intenţia sau obligaţia să le arunce;

4.11. deşeuri biodegradabile - deşeuri care suferă descompuneri anaerobe sau aerobe, cum ar fi deşeurile alimentare ori de grădină, şi care pot fi valorificate material;

4.12. deşeu cu regim special-deşeu ale cărui manipulare, colectare, transport şi depozitare se supun unui regim reglementat prin acte normative în vederea evitării efectelor negative asupra sănătăţii oamenilor, bunurilor şi asupra mediului înconjurător;

4.13. deşeuri din construcţii provenite din locuinţe - deşeuri generate din activităţile de reamenajare şi reabilitare interioară si/sau exterioară a locuinţelor;

4.14. deşeuri de ambalaje - orice ambalaje sau materiale de ambalare care satisfac cerinţele definiţiei de deşeu, exclusiv deşeuri de producţie;

4.15. deşeuri menajere - deşeuri provenite din gospodării/locuinţe, inclusiv fracţiile colectate separat, şi care fac parte din categoriile 15.01 şi 20 din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu completările ulterioare;

4.16. deşeuri municipale - deşeuri menajere şi deşeuri similare, inclusiv fracţiile colectate separat;

4.17. deşeuri periculoase - conform definiţiei prevăzute în anexa nr. 1 la Legea nr. 211/2011, republicată;

4.18. deşeuri de producţie - deşeuri rezultate din activităţi industriale, ce fac parte din categoriile 03-14 din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare;

4.19. deşeu reciclabil - deşeu care poate constitui materie primă într-un proces de producţie pentru obţinerea produsului iniţial sau pentru alte scopuri;

4.20. deşeuri reziduale - deşeurile nevalorificabile colectate separat, inclusiv cele rezultate în urma proceselor de tratare, altele decât deşeurile reciclabile;

4.21. deşeuri de origine animală - subproduse de origine animală ce nu sunt destinate consumului uman, cadavre întregi sau porţiuni de cadavre provenite de la animale;

4.22. deşeuri similare - deşeuri provenite din activităţi comerciale, din industrie şi instituţii care, din punctul de vedere al naturii şi al compoziţiei, sunt comparabile cu deşeurile menajere, exclusiv deşeurile din producţie, din agricultură şi din activităţi forestiere;

4.23. deşeuri stradale - deşeuri specifice căilor de circulaţie publică, provenite din activitatea cotidiană a populaţiei, de la spaţiile verzi, de la animale, din depunerea de substanţe solide provenite din atmosferă;

4.24. deşeuri voluminoase - deşeuri solide de diferite provenienţe care, datorită dimensiunilor lor, nu pot fi preluate cu sistemele obişnuite de colectare, ci necesită o tratare diferenţiată faţă de acestea, din punct de vedere al preluării şi transportului;

4.25. deţinător de deşeuri - conform definiţiei prevăzute în anexa nr. 1 la Legea nr. 211/2011, republicată;

4.26. dezinfecţie - activitatea de distrugere a germenilor patogeni cu substanţe specifice, în scopul eliminării surselor de contaminare;

4.27. dezinsecţie - activitatea de combatere a artropodelor în stadiul de larvă sau adult cu substanţe chimice specifice;

4.28. eliminare - conform definiţiei prevăzute în anexa nr. 1 la Legea nr. 211/2011, republicată;

4.29. gestionarea deşeurilor - conform definiţiei prevăzute în anexa nr. 1 la Legea nr. 211/2011, republicată;

4.30. gură de scurgere - componenta tehnică constructivă a sistemului de canalizare prin care se asigură evacuarea apelor pluviale;

4.31. incinerare - operaţia de tratare termică a deşeurilor, cu sau fără recuperare de energie, realizată în instalaţii care respectă legislaţia în vigoare privind incinerarea deşeurilor;

4.32. instalaţie de incinerare - orice instalaţie tehnică fixă sau mobilă şi echipamentul destinat tratamentului termic al deşeurilor, cu sau fără recuperarea căldurii de ardere rezultate, al cărei randament energetic este egal sau mai mare decât minimul prevăzut în anexa nr. 3 la Legea nr. 211/2011, republicată;

4.33. indicatori de performanţă - parametri ai serviciului de salubrizare, realizaţi de operatorul de servicii, pentru care se stabilesc niveluri minime de calitate, urmăriţi la nivelul operatorului;

4.34. licenţă-actul tehnic şi juridic emis de A.N.R.S.C., prin care se recunoaşte calitatea de operator al serviciului, precum şi capacitatea şi dreptul de a presta una sau mai multe activităţi ale acestuia;

4.35. măturat-activitatea de salubrizare a localităţilor care, prin aplicarea unor procedee manuale sau mecanice, realizează un grad bine determinat de curăţare a suprafeţelor de circulaţie, de odihnă ori de agrement ale aşezărilor urbane sau rurale;

4.36. neutralizare a deşeurilor de origine animală - activitatea prin care se modifică caracterul periculos al deşeurilor de origine animală prin procesare, incinerare/coincinerare, transformarea lor în produse stabile biologic, nepericuloase pentru mediul înconjurător, animale sau om, respectiv activitatea de îngropare a acestora;

4.37. producător de deşeuri - conform definiţiei prevăzute în anexa nr. 1 la Legea nr. 211/2011, republicată;

4.38. reciclare - conform definiţiei prevăzute în anexa nr. 1 la Legea nr. 211/2011, republicată;

4.39. reţetă - ansamblu de specificaţii care descriu materialele utilizate pentru o anumită operaţiune pe sortimente, cantităţi, concentraţii ale soluţiilor pentru o anumită operaţiune de deratizare, dezinfecţie sau dezinsecţie şi un anumit tip de obiectiv;

4.40. salubrizare - totalitatea operaţiunilor şi activităţilor necesare pentru păstrarea unui aspect salubru al localităţilor;

4.41. sistem public de salubrizare - ansamblul instalaţiilor tehnologice, echipamentelor funcţionale şi dotărilor specifice, construcţiilor şi terenurilor aferente prin care se realizează serviciul de salubrizare;

4.42. sortare - activitatea de separare pe categorii şi stocare temporară a deşeurilor reciclabile în vederea transportării lor la operatorii economici specializaţi în valorificarea acestora;

4.43. spălarea străzilor - activitatea de salubrizare care se execută mecanizat, cu instalaţii speciale, folosindu-se apa, cu sau fără soluţii speciale, în vederea îndepărtării deşeurilor şi prafului de pe străzi şi trotuare;

4.44. staţie de transfer - spaţiu special amenajat pentru stocarea temporară a deşeurilor, în vederea transportării centralizate a acestora la o staţie de tratare;

4.45. stropitul străzilor - activitatea de salubrizare, care constă în dispersarea apei pe suprafeţele de circulaţie, indiferent de natura îmbrăcămintei acestora, pe spaţiile de odihnă şi de agrement, manual sau mecanizat, cu ajutorul unor instalaţii specializate, în scopul creării unui microclimat favorabil îmbunătăţirii stării igienice a localităţilor şi evitării formării prafului;

4.46. tratare - conform definiţiei prevăzute în anexa nr. 1 la Legea nr. 211/2011, republicată;

4.47. tratare mecano-biologică - tratarea deşeurilor municipale colectate în amestec utilizând operaţii de tratare mecanică de separare, sortare, mărunţire, omogenizare, uscare şi operaţii de tratare biologică prin procedee aerobe şi/sau anaerobe;

4.48. tobogan-jgheab sau tubulatură folosită drept mijloc de transport prin alunecare a deşeurilor;

4.49. utilizatori - conform definiţiei prevăzute în Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, republicată, cu completările ulterioare;

4.50. valorificare - conform definiţiei prevăzute în anexa nr. 1 la Legea nr. 211/2011, republicată;

4.51. vector - organism (insectă, rozătoare) care răspândeşte un parazit, un virus sau germeni patogeni de la un animal la altul, de la om la om ori de la animale la om.

Art. 5. - (1) Serviciul de salubrizare se realizează prin intermediul unei infrastructuri tehnico-edilitare specifice care, împreună cu mijloacele de colectare şi transport al deşeurilor, formează sistemul public de salubrizare a localităţilor, denumit în continuare sistem de salubrizare.

(2) Sistemul de salubrizare este alcătuit dintr-un ansamblu tehnologic şi funcţional, care cuprinde construcţii, instalaţii şi echipamente specifice destinate prestării serviciului de salubrizare, precum:

a) puncte de colectare separată a deşeurilor;

b) staţii de transfer;

c) staţii de tratare mecano-biologică;

d) staţii de producere compost;

e) staţii de sortare;

f) baze de garare şi întreţinere a autovehiculelor specifice serviciului de salubritate;

g) depozite de deşeuri; h) incineratoare.

Art. 6. - Operatorii serviciului de salubrizare trebuie să îndeplinească indicatorii de performanţă, din caietul de sarcini al serviciului şi contractul de delegare a gestiunii serviciului, aprobaţi de consiliile locale, de Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau, după caz, de asociaţiile de dezvoltare intercomunitară.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Accesul la serviciul de salubrizare

 

Art. 7. - (1) Toţi utilizatorii, persoane fizice sau juridice, de pe teritoriul localităţilor unde este organizat serviciul de salubrizare, au garantat dreptul de a beneficia de acest serviciu.

(2) Utilizatorii au drept de acces, fără discriminare, la informaţiile publice privind serviciul de salubrizare, la indicatorii de performanţă ai serviciului, la structura tarifară şi la clauzele contractuale.

(3) Operatorul serviciului de salubrizare este obligat ca prin modul de prestare a serviciului să asigure protecţia sănătăţii publice utilizând numai mijloace şi utilaje corespunzătoare cerinţelor autorităţilor competente din domeniul sănătăţii publice şi al protecţiei mediului.

(4) Operatorul serviciului de salubrizare este obligat să asigure continuitatea serviciului conform programului aprobat de autorităţile administraţiei publice locale, cu excepţia cazurilor de forţă majoră care vor fi menţionate în contractul de delegare sau în hotărârea de dare în administrare a serviciului.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Documentaţia tehnică

 

Art. 8. - (1) Prezentul regulament-cadru stabileşte documentaţia tehnică minimă pentru toţi operatorii care asigură serviciul de salubrizare.

(2) Regulamentul-cadru stabileşte documentele necesare exploatării, precum şi modul de întocmire, actualizare, păstrare şi manipulare a acestor documente.

(3) Detalierea prevederilor prezentului regulament-cadru privind modul de întocmire, de păstrare şi reactualizare a evidenţei tehnice se va face prin proceduri de exploatare specifice principalelor tipuri de instalaţii.

Art. 9. - (1) Fiecare operator va avea şi va actualiza, în funcţie de specificul activităţii de salubrizare prestate, următoarele documente:

a) actele de proprietate sau contractul prin care s-a făcut delegarea gestiunii;

b) planul cadastral şi situaţia terenurilor din aria de deservire;

c) planurile generale cu amplasarea construcţiilor şi a instalaţiilor aflate în exploatare, actualizate cu toate modificările sau completările;

d) planurile clădirilor sau construcţiilor speciale având notate toate modificările sau completările la zi;

e) cărţile tehnice ale construcţiilor;

f) documentaţia tehnică a utilajelor şi instalaţiilor şi, după caz, autorizaţiile de punere în funcţiune a acestora;

g) procese-verbale de constatare în timpul execuţiei şi planurile de execuţie ale părţilor de lucrări sau ale lucrărilor ascunse;

h) proiectele de execuţie ale lucrărilor, cuprinzând memoriile tehnice, breviarele de calcul, devizele pe obiecte, devizul general, planurile şi schemele instalaţiilor şi reţelelor etc.;

i) documentele de recepţie, preluare şi terminare a lucrărilor cu:

1. procese-verbale de măsurători cantitative de execuţie;

2. procese-verbale de verificări şi probe, inclusiv probele de performanţă şi garanţie, buletinele de verificări, analiză şi încercări;

3. procese-verbale de realizare a indicatorilor tehnico-economici;

4. procese-verbale de punere în funcţiune;

5. lista echipamentelor montate în instalaţii cu caracteristicile tehnice;

6. procesele-verbale de preluare ca mijloc fix în care se consemnează rezolvarea neconformităţilor şi a remedierilor;

7. documentele de aprobare a recepţiilor şi de predare în exploatare;

j) schemele de funcţionare a instalaţiilor, planurile de ansamblu, desenele de detaliu actualizate conform situaţiei de pe teren, planurile de ansamblu şi de detaliu ale fiecărui agregat şi/sau ale fiecărei instalaţii, inclusiv planurile şi cataloagele pieselor de schimb;

k) instrucţiunile producătorilor/furnizorilor de echipament sau ale organizaţiei de montaj privind manipularea, exploatarea, întreţinerea şi repararea echipamentelor şi instalaţiilor, precum şi cărţile/fişele tehnice ale echipamentelor principale ale instalaţiilor;

l) normele generale şi specifice de protecţie a muncii aferente fiecărui echipament, fiecărei instalaţii sau fiecărei activităţi;

m) planurile de dotare şi amplasare cu mijloace de stingere a incendiilor, planul de apărare a obiectivului în caz de incendiu, calamităţi sau alte situaţii excepţionale;

n) regulamentul de organizare şi funcţionare şi atribuţiile de serviciu pentru întreg personalul;

o) avizele şi autorizaţiile legale de funcţionare pentru clădiri, laboratoare, instalaţii de măsură, inclusiv cele de protecţie a mediului obţinute în condiţiile legii;

p) inventarul instalaţiilor şi liniilor electrice, conform instrucţiunilor în vigoare;

q) instrucţiuni privind accesul în incintă şi instalaţii;

r) documentele referitoare la instruirea, examinarea şi autorizarea personalului;

s) registre de control, de sesizări şi reclamaţii, de dare şi retragere din exploatare, de admitere la lucru etc.;

t) bilanţul de proiect şi rezultatele bilanţurilor periodice întocmite conform prevederilor legale, inclusiv bilanţul de mediu.

(2) Documentaţiile referitoare la construcţii energetice se vor întocmi, completa şi păstra conform normelor legale referitoare la “Cartea tehnică a construcţiei”.

Art. 10. - (1) Documentaţia de bază a lucrărilor şi datele generale necesare exploatării, întocmită de operatorii economici specializaţi în proiectare, se predă titularului de investiţie odată cu proiectul lucrării respective.

(2) Operatorii economici care au întocmit proiectele au obligaţia de a corecta toate planurile de execuţie, în toate exemplarele în care s-au operat modificări pe parcursul execuţiei şi, în final, să înlocuiască aceste planuri cu altele noi, originale, actualizate conform situaţiei reale de pe teren, şi să predea proiectul, inclusiv în format optoelectronic, împreună cu instrucţiunile necesare exploatării, întreţinerii şi reparării instalaţiilor proiectate.

(3) Organizaţiile de execuţie şi/sau de montaj au obligaţia ca, odată cu predarea lucrărilor, să predea şi schemele, planurile de situaţii şi de execuţie modificate conform situaţiei de pe teren. În cazul în care nu s-au făcut modificări faţă de planurile iniţiale, se va preda câte un exemplar din aceste planuri, având pe ele confirmarea că nu s-au făcut modificări în timpul execuţiei.

(4) în timpul execuţiei lucrărilor se interzic abaterile de la documentaţia întocmită de proiectant, fără avizul acestuia.

Art. 11. - (1) Autorităţile administraţiei publice locale deţinătoare de instalaţii care fac parte din sistemul public de salubrizare, precum şi operatorii care au primit în gestiune delegată serviciul de salubrizare, în totalitate sau numai unele activităţi componente ale acestuia, au obligaţia să îşi organizeze o arhivă tehnică pentru păstrarea documentelor de bază prevăzute la art. 9 alin. (1), organizată astfel încât să poată fi găsit orice document cu uşurinţă.

(2) La încheierea activităţii, operatorul va preda autorităţii administraţiei publice locale sau, după caz, asociaţiei de dezvoltare intercomunitare, pe bază de proces-verbal, întreaga arhivă pe care şi-a constituit-o, fiind interzisă păstrarea de către acesta a vreunui document original sau copie.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Îndatoririle personalului operativ

 

Art. 12. - (1) Personalul de deservire operativă se compune din toţi salariaţii care deservesc construcţiile, instalaţiile şi echipamentele specifice destinate prestării serviciului de salubrizare având ca sarcină principală de serviciu supravegherea sau asigurarea funcţionării în mod nemijlocit la un echipament, într-o instalaţie sau într-un ansamblu de instalaţii.

(2) Subordonarea pe linie operativă şi tehnico-administrativă, precum şi obligaţiile, drepturile şi responsabilităţile personalului de deservire operativă se trec în fişa postului şi în procedurile operaţionale.

(3) Locurile de muncă în care este necesară desfăşurarea activităţii se stabilesc de operator în procedurile proprii în funcţie de:

a) gradul de periculozitate a instalaţiilor şi a procesului tehnologic;

b) gradul de automatizare a instalaţiilor;

c) gradul de siguranţă necesar în asigurarea serviciului;

d) necesitatea supravegherii instalaţiilor şi procesului tehnologic.

Art. 13. - (1)în timpul prestării serviciului, personalul trebuie să asigure funcţionarea instalaţiilor, în conformitate cu regulamentele de exploatare, instrucţiunile/procedurile tehnice interne, graficele/diagramele de lucru şi dispoziţiile personalului ierarhic superior pe linie operativă sau tehnică-administrativă.

(2) Prestarea serviciului de salubrizare trebuie realizată astfel încât să se asigure:

a) protejarea sănătăţii populaţiei;

b) protecţia mediului înconjurător;

c) menţinerea curăţeniei şi crearea unei estetici corespunzătoare a localităţilor;

d) conservarea resurselor naturale prin reducerea cantităţii de deşeuri şi reciclarea acestora;

e) continuitatea serviciului.

 

CAPITOLUL II

Asigurarea serviciului de salubrizare şi condiţii de funcţionare

 

SECŢIUNEA 1

Colectarea separată şl transportul separat al deşeurilor menajere şl al deşeurilor similare provenite din activităţi comerciale, din Industrie şl Instituţii, Inclusiv fracţii colectate separat, fără a aduce atingere fluxului de deşeuri de echipamente electrice şl electronice, baterii şi acumulatori

 

Art. 14. - Următoarele categorii de deşeuri vor fi colectate separat de pe teritoriul unităţilor administrativ-teritoriale şi transportate la staţiile/instalaţiile de tratare stabilite de unitatea administrativ-teritorială în strategia locală cu privire la dezvoltarea şi funcţionarea pe termen mediu şi lung a serviciului de salubrizare:

a) deşeuri reziduale;

b) deşeuri biodegradabile;

c) deşeuri reciclabile (hârtie şi carton, plastic şi metal, sticlă), inclusiv deşeuri de ambalaje;

d) deşeuri periculoase din deşeurile menajere;

e) deşeuri voluminoase provenite de la populaţie, instituţii publice şi operatori economici.

Art. 15. - Operatorul care colectează şi transportă deşeuri menajere şi deşeuri similare trebuie să cunoască:

a) tipul şi cantitatea de deşeuri care urmează să fie transportate, pentru fiecare categorie de deşeuri în parte;

b) cerinţele tehnice generale;

c) masurile de precauţie necesare;

d) informaţiile privind originea, destinaţia şi tratarea deşeurilor, precum şi tipul şi cantitatea de deşeuri, date care trebuie prezentate, la cerere, autorităţilor competente.

Art. 16. - (1) Operatorul, împreună cu autoritatea administraţiei publice locale, are obligaţia să identifice toţi producătorii de deşeuri, indiferent de natura acestor deşeuri, şi să acţioneze în vederea creării facilităţilor necesare prestării activităţii de colectare separată şi transport separat al deşeurilor menajere şi deşeurilor similare.

(2) Autoritatea deliberativă a administraţiei publice locale aprobă/instituie tarife/taxe de salubrizare pentru constituirea fondurilor necesare finanţării activităţii.

Art. 17. - (1) Persoanele fizice şi juridice, producătoare de deşeuri municipale, trebuie să realizeze activitatea de colectare separată, conform sistemului de colectare stabilit la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, în condiţii salubre, în spaţii special amenajate şi asigurate de către autoritatea administraţiei publice locale/operatorul de salubrizare.

(2) Fracţia biodegradabilă din deşeurile menajere şi similare va fi colectată separat în containere sau recipiente special destinate acestui scop şi vor fi transportate şi predate la instalaţiile de tratare stabilite de unitatea administrativ-teritorială.

(3) în vederea realizării activităţii de colectare separată, punctele de colectare amenajate sunt dotate, conform legii, cu recipiente şi containere de colectare prin grija operatorului sau a autorităţii administraţiei publice locale, după caz. La gospodăriile individuale colectarea se va face în recipiente, pungi/saci sau alte mijloace care prezintă un grad de siguranţă ridicat din punct de vedere sanitar şi al protecţiei mediului.

(4) Recipientele şi containerele folosite pentru colectarea separată a diferitelor tipuri de deşeuri vor fi inscripţionate cu denumirea deşeurilor pentru care sunt destinate şi marcate în diverse culori prin vopsire sau prin aplicare de folie adezivă, conform prevederilor Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 1.281/2005/ 1.121/2006 privind stabilirea modalităţilor de identificare a containerelor pentru diferite tipuri de materiale în scopul aplicării colectării selective.

Art. 18. - (1) Punctele de colectare vor fi dotate cu recipiente marcate în culorile stabilite de actele normative în vigoare, având capacitatea de stocare corelată cu numărul de utilizatori arondaţi şi cu frecvenţa de ridicare, asigurând condiţii de acces uşor pentru autovehiculele destinate colectării.

(2) Numărul de recipiente de colectare a deşeurilor municipale se stabileşte conform tabelului 2 din Standardul SR 13387:1997, Salubrizarea localităţilor. Deşeuri urbane. Prescripţii de proiectare a punctelor pentru precolectare.

(3) în vederea prevenirii utilizării fără drept a recipientelor de colectare a deşeurilor municipale, acestea vor fi inscripţionate cu un marcaj de identificare realizat astfel încât să nu poată fi şters fără ca prin această operaţie să nu rămână urme vizibile.

(4) Operatorul va suplimenta capacitatea de colectare, inclusiv prin mărirea numărului de recipiente, în cazul în care se dovedeşte că volumul acestora este insuficient şi se stochează deşeuri municipale în afara lor.

(5) Menţinerea în stare salubră, ventilarea, deratizarea, dezinfecţia şi dezinsecţia punctelor de colectare revin persoanelor fizice şi/sau juridice în cazul în care acestea se află în spaţii aparţinând utilizatorului ori operatorului în cazul când acestea sunt amplasate pe domeniul public,

(6) Pentru asociaţiile de locatari/proprietari, condominii, gospodării individuale, care nu dispun de spaţiile interioare de colectare a deşeurilor se vor amenaja puncte de colectare exterioare dotate cu recipiente pentru colectarea separată a deşeurilor. Aceste puncte vor fi amenajate conform prevederilor din strategia locală de dezvoltare a serviciului şi amplasate în locuri care să permită accesul uşor al autovehiculelor de colectare. Stabilirea locului de amplasare a punctelor de colectare se va face astfel încât distanţa până la ferestrele spaţiilor cu destinaţie de locuinţă să fie mai mare de 10 m.

(7) Platformele spaţiilor necesare colectării deşeurilor care se vor realiza prin grija autorităţilor administraţiei publice locale vor fi în mod obligatoriu betonate sau asfaltate, în mediul urban, şi în cazul în care nu sunt asigurate condiţii de scurgere a apei provenite din exfiltraţii ori a celei meteorice, vor fi prevăzute cu rigole de preluare, racordate la reţeaua de canalizare.

(8) Operatorul va urmări starea de etanşeitate a recipientelor de colectare urmând a le înlocui imediat pe cele care s-au deteriorat.

Art. 19. - (1) în funcţie de sistemul de colectare separată adoptat prin strategia de dezvoltare a serviciului public de salubrizare a localităţilor, colectarea în containere şi recipiente a deşeurilor menajere şi similare se realizează astfel:

a) deşeurile reziduale se colectează în recipiente de culoare gri/negru şi sunt de tip:

1. resturi de carne şi peşte, gătite sau proaspete;

2. resturi de produse lactate (lapte, smântână, brânză, iaurt, unt, frişca);

3. ouă întregi;

4. grăsimi animale şi uleiuri vegetale (în cazul în care nu se colectează separat);

5. excremente ale animalelor de companie;

6. scutece/tampoane;

7. cenuşă de la sobe (dacă se ard şi cărbuni);

8. resturi vegetale din curte tratate cu pesticide;

9. lemn tratat sau vopsit;

10. conţinutul sacului de la aspirator,

11. mucuri de ţigări;

12. veselă din porţelan/sticlă spartă, geamuri sparte.

b) deşeurile biodegradabile se colectează în recipiente de culoare maro şi sunt de tip:

1. resturi de fructe şi de legume proaspete sau gătite;

2. resturi de pâine şi cereale;

3. zaţ de cafea/resturi de ceai;

4. păr şi blană;

5. haine vechi din fibre naturale (lână, bumbac, mătase) mărunţite;

6. coji de ouă;

7. coji de nucă;

8. cenuşă de la sobe (când se arde numai lemn);

9. rumeguş, fân şi paie;

10. resturi vegetale din curte (frunze, crengi şi nuiele mărunţite, flori);

11. plante de casă;

12. bucăţi de lemn mărunţit;

13. ziare, hârtie, carton mărunţite, umede şi murdare.

c) deşeurile reciclabile de tip hârtie şi carton, curate şi mărunţite, se colectează în recipiente de culoare albastră;

d) deşeurile reciclabile din material de tip plastic şi metal se colectează în recipiente de culoare galbenă;

e) deşeurile reciclabile din material de tip sticlă albă/colorată se colectează, pe culori, în recipiente de culoare alb/verde, nefiind permis amestecul sticlei cu deşeuri din materiale de tip porţelan/ceramică.

Art. 20. - (1) După colectare, deşeurile menajere şi deşeurile similare vor fi supuse procesului de sortare/tratare.

(2) Este interzisă depozitarea deşeurilor biodegradabile şi a deşeurilor reciclabile colectate separat.

Art. 21. - (1) Colectarea deşeurilor “din poartă în poartă” se realizează cu următoarele frecvenţe de colectare:

a) pentru deşeurile reciclabile uscate, o dată la două săptămâni;

b) pentru deşeurile biodegradabile şi reziduale, o dată pe săptămână

(2) Colectarea din punctele de colectare se realizează cu următoarele frecvenţe de colectare:

a) pentru deşeurile reciclabile uscate, o dată la 3 zile;

b) pentru deşeurile biodegradabile şi reziduale:

1. zilnic, în perioada 1 aprilie-30 septembrie, în zona centrală, de la sectorul alimentar, hoteluri, pieţe, spitale, grădiniţe şi creşe şi o dată la două zile în celelalte cazuri;

2. o dată la cel mult 3 zile, în perioada 1 octombrie - 31 martie.

Art. 22. - (1) Colectarea deşeurilor menajere şi similare se poate face în următoarele moduri:

a) colectarea în containere/recipiente închise;

b) colectarea prin schimb de recipiente;

c) colectare realizată prin selectare în saci/pungi de plastic asiguraţi de operator;

d) alte sisteme care îndeplinesc condiţiile impuse prin normele igienico-sanitare şi de protecţie a mediului.

(2) Colectarea deşeurilor municipale se efectuează folosindu-se doar autovehicule special echipate pentru transportul acestora.

(3) Vehiculele vor fi încărcate astfel încât deşeurile să nu fie vizibile şi să nu existe posibilitatea împrăştierii lor pe calea publică. Fiecărui vehicul i se va asigura personalul necesar pentru executarea operaţiunilor specifice, în condiţii de siguranţă şi de eficienţă.

(4) încărcarea deşeurilor municipale în autovehiculele transportatoare se face direct din recipiente. Este interzisă descărcarea recipientelor pe sol în vederea încărcării acestora în autovehicule.

(5) Personalul care efectuează colectarea este obligat să manevreze recipientele astfel încât să nu se producă praf, zgomot sau să se răspândească deşeuri în afara autovehiculelor de transport. După golire, recipientele vor fi aşezate în locul de unde au fost ridicate.

(6) în cazul deteriorării unor recipiente, pungi/saci de plastic şi al împrăştierii accidentale a deşeurilor în timpul operaţiunii de

golire, personalul care execută colectarea este obligat să încarce întreaga cantitate de deşeuri în autovehicul, astfel încât locul să rămână curat, fiind dotat corespunzător pentru această activitate.

(7) Personalul care execută colectarea este obligat să încarce în autovehicule întreaga cantitate de deşeuri existente la punctele de colectare, lăsând locul curat şi măturat chiar dacă există deşeuri municipale amplasate lângă containerele de colectare.

(8) în cazul în care în/lângă recipientele sau containerele de colectare sunt depozitate şi deşeuri din construcţii, acestea vor fi colectate separat, după caz, înştiinţând în scris utilizatorul despre acest fapt, precum şi despre suma suplimentară pe care trebuie s-o plătească pentru colectarea acelor deşeuri.

Art. 23. - Operatorul are obligaţia să colecteze toate anvelopele abandonate pe domeniul public, inclusiv cele de la punctele de colectare a deşeurilor municipale, şi să le predea persoanelor juridice care desfăşoară activitatea de colectare a anvelopelor uzate sau celor care preiau responsabilitatea gestionării anvelopelor uzate de la persoanele juridice care introduc pe piaţă anvelope noi şi/ori anvelope uzate destinate reutilizării, dacă acesta nu este autorizat pentru această activitate în condiţiile legii.

Art. 24. - Colectarea deşeurilor menajere periculoase se realizează cu maşini specializate pentru colectarea şi transportul deşeurilor periculoase. Colectarea se va realiza după un program stabilit la începutul anului în puncte fixe. Atât programul de colectare, cât şi punctele de staţionare a maşinii vor fi comunicate cetăţenilor din fiecare unitate administrativ-teritorială la începutul fiecărui an. Deşeurile periculoase menajere colectate vor fi transportate şi stocate temporar în spaţiile special amenajate în acest scop. Preluarea, stocarea temporară, precum şi tratarea şi eliminarea deşeurilor periculoase menajere se realizează în condiţiile legii.

Art. 25. - Deşeurile rezultate din îngrijiri medicale acordate la domiciliul pacientului sau cele rezultate din activitatea de îngrijiri medicale acordate în cabinete medicale amplasate în condominii au acelaşi regim cu cel al deşeurilor rezultate din activitatea medicală, conform reglementărilor legale specifice. Persoanele care îşi administrează singure tratamente injectabile la domiciliu şi cadrele medicale care aplică tratamente la domiciliu sunt obligate să colecteze deşeurile rezultate în recipiente cu pereţi rezistenţi (cutii din carton, cutii din metal etc.), pe care le vor depune la cea mai apropiată unitate de asistenţă medicală publică, care are obligaţia de a le primi. Cabinetele medicale vor respecta legislaţia specifică în domeniu. Se interzice colectarea deşeurilor rezultate din îngrijiri medicale în containerele de colectare a deşeurilor municipale.

Art. 26. - (1) în cazul unităţilor sanitare şi veterinare, operatorii de salubrizare sunt responsabili numai pentru colectarea deşeurilor similare celor menajere. Este interzisă amestecarea cu deşeurile similare sau predarea către operatorii de salubrizare, dacă aceştia nu sunt autorizaţi, a următoarelor categorii de deşeuri rezultate din activităţile unităţilor sanitare şi din activităţi veterinare şi/ori cercetări conexe:

a) obiecte ascuţite;

b) fragmente şi organe umane, inclusiv recipiente de sânge şi sânge conservat;

c) deşeuri a căror colectare şi eliminare fac obiectul unor măsuri speciale privind prevenirea infecţiilor;

d) substanţe chimice periculoase şi nepericuloase;

e) medicamente citotoxice şi citostatice;

f) alte tipuri de medicamente;

g) deşeurile de amalgam de la tratamentele stomatologice. (2) Colectarea şi stocarea deşeurilor prevăzute la alin. (1) se realizează în condiţiile reglementate de legislaţia specifică, aplicabilă deşeurilor medicale. Colectarea, transportul si eliminarea acestor tipuri de deşeuri se realizează de către operatori economici autorizaţi în condiţiile legii.

Art. 27. - (1) Deşeurile voluminoase constau în deşeuri solide de dimensiuni mari, precum mobilier, covoare, saltele, obiecte mari de folosinţă îndelungată, altele decât deşeurile de echipamente electrice şi electronice, care nu pot fi preluate cu sistemele obişnuite de colectare a deşeurilor municipale.

(2) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a organiza colectarea, transportul, depozitarea şi valorificarea deşeurilor voluminoase provenite de la populaţie, instituţii publice şi operatori economici.

(3) Deşeurile voluminoase provenite de la deţinătorii de deşeuri vor fi colectate periodic de către operatorul de salubrizare, conform unui program întocmit şi aprobat de autoritatea administraţiei publice locale.

(4) Colectarea se va realiza separat, pe categorii de deşeuri, prin stabilirea zilelor şi intervalului orar de aşa natură încât deţinătorii de deşeuri voluminoase să poată preda aceste deşeuri, iar operatorul serviciului de salubrizare să poată asigura colectarea şi transportul periodic al deşeurilor voluminoase spre instalaţiile de tratare.

(5) Deşeurile voluminoase vor fi transportate de deţinătorul acestora în vederea preluării de către operatorul de salubrizare, în locurile stabilite de autoritatea locală şi amenajate în acest scop şi unde există căi de acces pentru mijloacele de transport. Dacă acest lucru nu este realizabil, din cauza spaţiului limitat, deşeurile vor fi aduse de deţinător în alte locuri special stabilite de autoritatea administraţiei publice locale sau direct la mijlocul de transport în locul/la data/ora stabilite, astfel încât să nu fie incomodată circulaţia rutieră.

(6) Colectarea deşeurilor voluminoase se poate face şi direct de la deţinătorul acestora, în urma solicitării adresate către operatorul de salubrizare, cu specificarea caracteristicelor şi cantităţilor acestora. În această situaţie, operatorul de salubrizare poate să stabilească o altă dată şi oră decât cea aprobată de autoritatea administraţiei publice locale, în cadrul programelor de colectare a deşeurilor voluminoase, dacă operaţia de colectare, prin corelarea volumului deşeurilor preluate şi capacitatea de transport afectată, se justifică din punct de vedere economic.

(7) Operatorul trebuie să aibă un sistem de evidenţă a gestionării deşeurilor voluminoase din care să rezulte:

a) data în care s-a realizat colectarea, transportul şi depozitarea la instalaţia de tratare;

b) punctele de colectare de unde s-a făcut colectarea;

c) cantităţile totale preluate de la populaţie, persoane juridice de drept public şi privat;

d) cantităţile de deşeuri rezultate în urma tratării, pe sortimente;

e) cantităţile ce urmează a fi transportate la depozitul de deşeuri.

Art. 28. - (1) Transportul deşeurilor, în funcţie de tipul acestora, se realizează numai de operatorul serviciului de salubrizare care trebuie să utilizeze autovehicule destinate acestui scop, acoperite şi prevăzute cu dispozitive de golire automată a recipientelor de colectare, care să nu permită împrăştierea deşeurilor sau a prafului, emanarea de noxe sau scurgeri de lichide în timpul transportului.

(2) Starea tehnică a autovehiculelor trebuie să fie corespunzătoare circulaţiei pe drumurile publice şi să prezinte o bună etanşeitate a benelor de încărcare, fără scurgeri de levigat sau alte lichide.

(3) Autovehiculele care transportă deşeuri municipale trebuie să aibă un aspect îngrijit şi să fie personalizate cu sigla operatorului.

(4) Autovehiculele trebuie să aibă dimensiunile adaptate la condiţiile de drum, structura localităţilor şi structura arhitecturală

a diferitelor clădiri, dotarea tehnică necesară pentru intervenţie în cazul unor accidente sau defecţiuni apărute în timpul transportării deşeurilor.

(5) Personalul operativ care deserveşte mijloacele auto trebuie să fie instruit pentru efectuarea transportului în condiţii de siguranţă, să deţină toate documentele de însoţire şi să nu abandoneze deşeurile pe traseu.

(6) Pentru deplasare se vor folosi traseele cele mai scurte, cu cel mai redus risc pentru sănătatea populaţiei şi a mediului, care au fost aprobate de autorităţile administraţiei publice locale. Pentru minimizarea distanţelor de transport se vor utiliza staţiile de transfer.

(7) Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, după caz, stabilesc arterele şi intervalul orar de colectare a deşeurilor municipale, preferabil între orele 22:00-6:00, pe arterele cu iluminat public corespunzător, în funcţie de trafic şi de posibilităţile de acces ale operatorului la spaţiile de colectare.

(8) Pentru fluidizarea traficului, reducerea costurilor şi utilizarea eficientă a parcului de autovehicule, autorităţile administraţiei publice locale vor analiza oportunitatea colectării deşeurilor municipale exclusiv în intervalul orar 22:00-6:00 de la operatorii economici şi instituţiile publice care dispun de spaţii de colectare.

(9) Vehiculele vor fi întreţinute astfel încât să corespundă scopului propus, benele şi containerele vor fi spălate la cel mult două zile şi vor fi dezinfectate săptămânal în interior şi la exterior, conform normelor tehnice precizate de producător sau în actele normative în vigoare, numai în spaţiile care sunt dotate cu sisteme de colectare a apelor uzate provenite din spălare, separat de sistemul de canalizare al localităţii. Apele uzate provenite din spălatul autovehiculelor vor fi transportate la staţia de epurare a apelor uzate a localităţii, dacă nu există staţie de epurare proprie.

Art. 29. - (1) în situaţia în care, ca urmare a execuţiei unor lucrări planificate la infrastructura tehnico-edilitară, este împiedicată utilizarea punctelor de colectare stabilite şi/sau accesul autovehiculelor destinate transportului deşeurilor municipale şi/sau al oricărui alt tip de deşeu, operatorul, pe baza notificării transmise de autoritatea administraţiei publice locale, trebuie să anunţe utilizatorii cu cel puţin 5 zile înainte despre situaţia intervenită, durata acesteia, punctele de colectare care se utilizează temporar în această perioadă şi programul de colectare.

(2) Pe toată această perioadă operatorul are obligaţia să doteze punctele de colectare care urmează a fi folosite temporar de utilizatorii afectaţi cu recipiente suficiente şi să reducă intervalul între două colectări succesive, dacă este cazul

(3) în cazul apariţiei unor intemperii ce au ca efect întreruperea serviciului sau diminuarea cantităţilor contractate de la utilizatori, operatorul are obligaţia să anunţe această situaţie şi să factureze numai cantităţile sau serviciile efectiv realizate.

Art. 30, - Operatorii economici producători de deşeuri, precum şi operatorii economici specializaţi în conceperea şi proiectarea activităţilor tehnologice ce pot genera deşeuri au următoarele obligaţii:

a) să adopte, încă de la faza de concepţie şi proiectare a unui produs, soluţiile şi tehnologiile de eliminare sau de diminuare la minimum posibil a producerii deşeurilor;

b) să ia măsurile necesare de reducere la minimum a cantităţilor de deşeuri rezultate din activităţile existente;

c) să nu amestece deşeurile periculoase cu deşeuri nepericuloase;

d) să nu genereze fenomene de poluare prin descărcări necontrolate de deşeuri în mediu;

e) să ia măsurile necesare astfel încât eliminarea deşeurilor să se facă în condiţii de respectare a reglementărilor privind protecţia populaţiei, a mediului şi a prezentului regulament-cadru;

f) să nu abandoneze deşeurile şi să nu le depoziteze în locuri neautorizate;

g) să separe deşeurile înainte de colectare, în vederea valorificării sau eliminării acestora.

Art. 31. - Operatorii care prestează activitatea de colectare şi transport al deşeurilor municipale au şi următoarele obligaţii:

a) să deţină toate documentele necesare de însoţire a deşeurilor transportate, din care să rezulte provenienţa deşeurilor/locul de încărcare, tipurile de deşeuri transportate, locul de destinaţie şi, după caz, cantitatea de deşeuri transportate şi codificarea acestora conform legii;

b) să folosească traseele cele mai scurte şi/sau cu cel mai redus risc pentru sănătatea populaţiei şi a mediului şi care au fost aprobate de autorităţile administraţiei publice locale;

c) să nu abandoneze deşeuri pe traseu şi să le ridice în totalitate pe cele ale utilizatorilor sau cele existente pe traseul de colectare şi transport, cu excepţia celor periculoase care nu sunt înglobate în deşeurile municipale;

d) să informeze populaţia privind colectarea separată a deşeurilor, precum şi modalităţile de prevenire a generării deşeurilor. Informarea şi conştientizarea populaţiei se va realiza prin campanii de informare şi conştientizare, prin distribuţia de pliante, broşuri, afişe, prin activităţi educative, prin clipuri publicitare la radio şi televiziune.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Colectarea şi transportul deşeurilor provenite din locuinţe, generate de activităţi de reamenajare şi reabilitare interioară şi/sau exterioară a acestora

 

Art. 32. - Deşeurile din construcţii provenite de la populaţie sunt deşeuri solide generate de activităţi de reamenajare şi reabilitare interioară şi/sau exterioară a locuinţelor proprietate individuală. În mod uzual, aceste deşeuri conţin beton, ceramică, cărămizi, ţigle, materiale pe bază de ghips, lemn, sticlă, materiale plastice, metale, materiale de izolaţie şi altele asemenea.

Art. 33. - (1) Deşeurile din construcţii provenite de la populaţie se colectează prin grija deţinătorului şi sunt transportate de către operator în baza unui contract de prestări servicii la instalaţiile de concasare/sortare/valorificare sau la depozitele conforme, dacă acestea nu pot fi valorificate.

(2) Colectarea deşeurilor din construcţii se realizează numai în containere standardizate acoperite, fiind interzisă abandonarea/deversarea acestor deşeuri în recipientele sau containerele în care se depun deşeurile municipale.

(3) Transportul deşeurilor din construcţii provenite de la populaţie se realizează în containerele în care s-a realizat colectarea sau în mijloace de transport prevăzute cu sistem de acoperire a încărcăturii, pentru a nu avea loc degajarea prafului sau împrăştierea acestora în timpul transportului.

(4) în cazul deşeurilor din construcţii prin a căror manipulare se degajă praf se vor lua măsurile necesare de umectare, astfel încât cantitatea de praf degajată în aer să fie sub concentraţia admisă.

Art. 34. - Eliminarea deşeurilor se face la depozitele conforme, în sectoarele stabilite pentru depozitarea deşeurilor din construcţii şi demolări, cu respectarea condiţiilor impuse de tehnologia de depozitare controlată.

Art. 35. - (1) Deşeurile rezultate din construcţii, care conţin azbest, nu se amestecă cu celelalte deşeuri şi vor fi colectate separat, în aşa fel încât să nu se degajeze fibre din material; personalul care realizează această operaţie va purta echipament de protecţie, special, pentru lucrul cu azbestul.

(2) Containerele în care se colectează deşeurile periculoase din construcţii trebuie să fie prevăzute cu semne convenţionale distinctive utilizate pentru avertizare în cazul substanţelor otrăvitoare şi să fie inscripţionate cu avertizarea “PERICOL DE MOARTE”.

Art. 36. - Este interzisă abandonarea şi depozitarea deşeurilor din construcţii şi demolări pe domeniul public sau privat al autorităţii administraţiei publice locale.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Organizarea prelucrării, neutralizării şi valorificării materiale şi energetice a deşeurilor

 

Art. 37. - (1) Indiferent de natura deşeurilor, acestea vor fi supuse unui proces de prelucrare, neutralizare şi valorificare materială şi energetică.

(2) Operatorii trebuie să îşi organizeze activitatea astfel încât să se asigure un grad cât mai mare de valorificare a deşeurilor.

(3) Metodele şi tehnologiile de valorificare a deşeurilor trebuie să respecte legislaţia în vigoare şi să fie în concordanţă cu planurile de gestionare a deşeurilor la nivel naţional, regional, judeţean şi al municipiului Bucureşti, după caz.

Art. 38. - (1) Deşeurile biodegradabile colectate separat, inclusiv cele preponderent vegetale provenite din parcuri, grădini, curţi şi alte spaţii verzi sunt transportate la staţia de compostare pentru obţinerea de compost, care trebuie să îndeplinească condiţiile de calitate pentru utilizarea sa în agricultură.

(2) Gazele de fermentare şi apele exfiltrate, rezultate din procesul de compostare, se captează şi se dirijează spre instalaţii adecvate de tratare şi neutralizare.

Art. 39. - În cazul gospodăriilor individuale din mediul rural şi al celor din zonele periferice ale localităţilor din mediul urban se pot amenaja instalaţii proprii de neutralizare prin compostare în amenajări proprii, care nu poluează mediul şi nu produc disconfort, amplasate la cel puţin 10 m de locuinţe, în incinta gospodăriei.

Art. 40. - Instalaţiile de incinerare a deşeurilor vor trebui să aibă autorizaţii de funcţionare conform legislaţiei în vigoare, asigurându-se monitorizarea emisiilor de gaze reziduale în atmosferă.

Art. 41. - (1) în vederea predării deşeurilor municipale şi a celor asimilabile acestora la instalaţiile de incinerare în vederea neutralizării, operatorul trebuie să întocmească documentaţia necesară acceptării acestora în vederea tratării termice, în conformitate cu actele normative în vigoare.

(2) Operatorul trebuie să determine masa fiecărei categorii de deşeuri, conform clasificării prevăzute în actele normative în vigoare, înainte să se accepte recepţia deşeurilor în instalaţia de incinerare sau de coincinerare.

(3) Trebuie cunoscute:

a) compoziţia fizică şi, în măsura posibilului, compoziţia chimică a deşeurilor,

b) toate celelalte informaţii care permit să se aprecieze dacă sunt apte să suporte tratamentul de incinerare;

c) riscurile inerente deşeurilor, substanţele cu care ele nu pot fi amestecate şi măsurile de precauţie ce trebuie luate în momentul manipulării lor.

Art. 42. - Operatorul va defini în procedurile operaţionale proprii modul de prelucrare, neutralizare şi valorificare materială şi/sau energetică a deşeurilor, astfel încât cantitatea de deşeuri depozitate să fie minimă.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Operarea/Administrarea staţiilor de transfer pentru deşeurile municipale

 

Art. 43. - În vederea optimizării costurilor de transport se vor utiliza staţii de transfer al deşeurilor, cu sau fără sistem de compactare.

Art. 44. - Proiectarea şi construirea staţiilor de transfer se realizează în concordanţa cu cerinţele din planurile de gestionare a deşeurilor, inclusiv al municipiului Bucureşti.

Art. 45. - Operarea staţiilor de transfer se va realiza de către operatori numai după obţinerea avizelor şi autorizaţiilor solicitate prin actele normative în vigoare.

Art. 46. - Operatorii vor asigura transferul din staţiile de transfer către instalaţiile de tratare a deşeurilor municipale colectate separat, fără amestecarea acestora.

Art. 47. - Transportul deşeurilor din zona de colectare la staţia de transfer se va face numai de către operatori licenţiaţi de A.N.R.S.C. pentru activitatea de colectare separată şi transport separat al deşeurilor municipale.

Art. 48. - Stocarea temporară în staţiile de transfer a deşeurilor biodegradabile se face pentru maximum 24 ore.

 

SECŢIUNEA a 5-a

Sortarea deşeurilor municipale în staţiile de sortare

 

Art. 49. - (1) Deşeurile de hârtie şi carton, de plastic şi metal colectate separat de la toţi producătorii de deşeuri pe teritoriul unităţii administrative-teritoriale se transportă către staţia de sortare numai de către operatorii licenţiaţi A.N.R.S.C. care au contracte de delegare a gestiunii încheiate cu autorităţile administraţiei publice locale/asociaţia de dezvoltare intercomunitară sau, în cazul gestiunii directe, au hotărâre de dare în administrare a acestei activităţi.

(2) Sortarea se realizează pe tipuri de materiale, în funcţie de cerinţele de calitate solicitate de operatorii reciclatori.

(3) În situaţia în care transportul deşeurilor sortate de la staţia de sortare către instalaţiile de tratare, inclusiv reciclare, nu face obiectul unui contract de delegare, aceste servicii se asigură de către operatorii economici care au contracte de vânzare-cumpărare încheiate cu operatorul staţiei de sortare, în condiţiile legii.

Art. 50. - (1) Deşeurile de sticlă colectate separat de la producătorii de deşeuri vor fi transportate de către operatorii de salubrizare la spaţiile de stocare temporară, special amenajate în incinta staţiilor de sortare sau a staţiilor de transfer.

(2) Operatorii staţiilor de tratare, respectiv ai staţiilor de transfer asigură predarea către operatorii reciclatori a deşeurilor de sticlă colectate separat.

Art. 51. - Operatorii care asigură activitatea de sortare a deşeurilor au şi următoarele obligaţii specifice:

a) să deţină spaţii special amenajate pentru stocarea temporară a deşeurilor ce urmează a fi sortate, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare;

b) să asigure valorificarea întregii cantităţi de deşeuri sortate, evitând formarea de stocuri;

c) să folosească, pentru sortarea deşeurilor, tehnologii şi instalaţii care îndeplinesc condiţiile legale privind funcţionarea acestora;

d) să se îngrijească de eliminarea reziduurilor rezultate din procesul de sortare a deşeurilor.

Art. 52. - Spaţiile în care se desfăşoară activitatea de sortare vor trebui să îndeplinească cel puţin următoarele condiţii:

a) să dispună de o platformă betonată cu o suprafaţă suficientă pentru primirea deşeurilor şi pentru stocarea temporară, separată, a fiecărui tip de deşeu reciclabil;

b) să fie prevăzute cu cântar electronic de cântărire a autovehiculelor, cu transmisia şi înregistrarea datelor la dispecer şi cu verificarea metrologică în termenul de valabilitate;

c) să fie prevăzute cu un sistem de colectare a apelor uzate rezultate din apa pluvială sau din procesul tehnologic de sortare şi spălare;

d) să aibă instalaţie de spălare şi dezinfectare;

e) să fie prevăzute cu instalaţii de tratare a apelor uzate, conform normativelor în vigoare, sau să existe posibilitatea de transportare a acestora la staţiile de epurare a apelor uzate aparţinând localităţii;

f) să fie prevăzute cu puncte de prelevare a probelor apelor uzate colectate;

g) să existe posibilitatea de acces în fiecare zonă de stocare, fără a exista posibilitatea de contaminare reciprocă a diferitelor tipuri de deşeuri;

h) să existe grupuri sanitare şi vestiare conform normativelor în vigoare;

i) să fie dotate cu instalaţie de iluminat corespunzătoare care să asigure o luminanţă necesară asigurării activităţii în orice perioadă a zilei;

j) să fie prevăzute cu instalaţii de detecţie şi de stins incendiul;

k) să fie prevăzute cu instalaţii de presare şi balotare pentru diferite tipuri de materiale reciclabile.

 

SECŢIUNEA a 6-a

Maturatul, spălatul, stropirea şi întreţinerea căilor publice

 

Art. 53. - (1) Operaţiunile de măturat manual şi mecanizat, curăţare şi răzuire a rigolelor, spălare, stropire şi întreţinere a căilor publice se realizează în scopul păstrării unui aspect salubru al domeniului public.

(2) în vederea reducerii riscului de îmbolnăvire a populaţiei ca urmare a acţiunii patogene a microorganismelor existente în praful stradal, consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, după caz, vor stabili intervalul orar de efectuare a operaţiunilor de stropire, măturare şi spălare a căilor publice. Intervalul orar şi ordinea de prioritate vor fi alese astfel încât să se evite intervalele orare în care se produc aglomeraţii umane în zonele în care se efectuează aceste activităţi. De regulă, intervalul orar recomandat pentru efectuarea operaţiunilor de stropire, măturare şi spălare va fi între orele 22,00-6,00 pe arterele care au sistem de iluminat public corespunzător.

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2) operaţiile de stropire şi spălare nu se realizează în acele zile în care plouă pe toată perioada zilei.

(4) Arterele de circulaţie, zilele din cursul săptămânii şi numărul de treceri în ziua respectivă pe/în care se execută activitatea de stropit, măturat şi spălat sunt cele cuprinse în caietul de sarcini al serviciului.

(5) Maturatul se efectuează pe o lăţime de minimum 2 metri de la bordură sau de la rigola centrală, astfel încât cantitatea de praf care se poate ridica în aer ca urmare a deplasării autovehiculelor sau acţiunii vântului să nu depăşească concentraţia de pulberi admisă prin normele în vigoare.

(6) Pentru evitarea formării prafului şi pentru crearea unui climat citadin igienic, operaţia de măturare va fi precedată de stropirea carosabilului sau a trotuarelor cu apă, dacă praful nu este umectat ca urmare a condiţiilor naturale sau dacă temperatura exterioară, în zona măturată, nu este mai mică decât cea de îngheţ.

(7) în cazul efectuării unor lucrări edilitare în carosabil/pe trotuare, pe o stradă/un tronson de stradă pe care nu se întrerupe total circulaţia auto, operatorul de salubrizare este obligat să efectueze numai operaţiile de salubrizare manuală şi întreţinere, pe perioada când se efectuează aceste lucrări edilitare.

(8) În cazul efectuării unor lucrări edilitare în carosabil/pe trotuare pe o stradă/un tronson de stradă pe care se întrerupe total circulaţia auto, operatorul de salubrizare nu va efectua operaţiile de salubrizare stradală pe perioada când se efectuează aceste lucrări edilitare. Menţinerea stării de salubritate a străzii/tronsonului de stradă cade în sarcina constructorului.

(9) Autorităţile administraţiilor publice locale, prin administratorii reţelelor stradale din localitate, au obligativitatea ca la predarea amplasamentului către constructor să invite şi reprezentantul operatorului de salubrizare stradală care acţionează pe artera ce va fi supusă lucrărilor edilitare în carosabil/trotuare.

Art. 54. - (1) Maturatul manual se aplică pe carosabil, pe trotuare, în pieţe şi în hale de desfacere a produselor agroalimentare, în locuri de parcare sau pe suprafeţe anexe ale spaţiilor de circulaţie, de odihnă ori de agrement în toate cazurile în care nu se poate realiza maturatul mecanic.

(2) Din punctul de vedere al îmbrăcămintei spaţiilor de circulaţie, de odihnă sau de agrement, maturatul se realizează pe suprafeţe neîmbrăcate sau îmbrăcate cu asfalt, pavele cu rosturi bituminoase, pietre de râu, macadam.

(3) întreţinerea curăţeniei străzilor în timpul zilei se efectuează pe toată durata zilei şi cuprinde operaţiunile de măturat stradal, al spaţiilor verzi stradale, al spaţiilor de agrement şi odihnă, al parcărilor, precum şi colectarea şi îndepărtarea obiectelor aruncate pe jos sau în coşurile de gunoi şi în scrumiere, în scopul păstrării unui aspect salubru al domeniului public.

(4) Operaţiunea de măturat mecanizat se efectuează pe toată perioada anului, cu excepţia perioadei în care se efectuează curăţatul zăpezii sau în care temperatura exterioară este sub cea de îngheţ.

(5) Colectarea reziduurilor stradale rezultate din activitatea de măturat manual se va face în recipiente acoperite, amplasate în condiţii salubre, în spaţii special amenajate, şi se vor transporta cu mijloace de transport adecvate.

(6) Se interzice depozitarea temporară a reziduurilor stradale, între momentul colectării şi cel al transportului, direct pe sol sau în saci depuşi pe trotuare, scuaruri, spaţii verzi ori altele asemenea.

(7) Deşeurile reziduurile stradale rezultate din activitatea de măturat, dacă nu au fost amestecate cu deşeurile municipale, pot fi transportate direct la depozitul de deşeuri, fără a fi necesară efectuarea operaţiei de sortare.

Art. 55. - (1) Perioada de realizare a stropitului este, de regulă, de la 1 aprilie până la 1 octombrie, perioadă ce poate fi modificată de autoritatea administraţiei publice locale sau de asociaţia de dezvoltare intercomunitară, în funcţie de condiţiile meteorologice concrete.

(2) Este interzisă efectuarea operaţiilor de stropire ŞI spălare în perioada în care, conform prognozei meteorologice, este posibilă formarea poleiului.

(3) La executarea operaţiei de stropire se va avea în vedere să nu fie afectaţi pietonii, autovehiculele, vitrinele, mobilierul stradal, panourile publicitare din zona în care acţionează utilajul ce realizează operaţiunea.

Art. 56. - (1) Operaţiunea de spălare se execută atât pe partea carosabilă, cât şi pe trotuare, după terminarea operaţiei de măturare şi curăţare a rigolelor.

(2) Spălatul se realizează cu jet de apă cu presiune ridicată, fiind interzis spălatul cu furtunul racordat la hidranţii stradali sau la autocisternele care nu sunt prevăzute cu instalaţiile necesare să realizeze presiunea prescrisă.

(3) Operaţiunea de spălare se execută în tot timpul anului, în funcţie de condiţiile meteorologice concrete şi la o temperatură exterioară de cel puţin 7°C.

(4) Este interzisă operaţia de spălare sau stropire în anotimpul călduros, în intervalul orar 13,00-17,00, dacă indicele de confort termic depăşeşte pragul valoric de 75 de unităţi.

(5) Pentru asigurarea condiţiilor prevăzute la alin. (4) şi pentru planificarea operaţiilor de stropire şi spălare, operatorii de salubrizare vor întreprinde toate măsurile necesare ca în perioada de vară să cunoască valoarea indicelui de confort la ora 12,00 şi prognoza pentru perioada imediat următoare de două zile de la Administraţia Naţională de Meteorologie.

(6) Operatorul are obligaţia să anunţe autoritatea administraţiei publice locale sau asociaţia de dezvoltare intercomunitară, după caz, despre toate situaţiile în care este împiedicată realizarea operaţiilor de spălare, stropire sau măturare.

(7) Curăţatul rigolelor se realizează anterior sau concomitent cu operaţia de măturare. Răzuirea rigolelor de pământ se realizează cu frecvenţa stabilită în caietul de sarcini, dar nu mai puţin de o dată pe lună.

(8) Lăţimea medie pe care se aplică curăţarea rigolelor este de 0,75 m, măsurată de la bordură spre axul median al străzii.

Art. 57. - (1) Pentru realizarea operaţiunii de stropire sau spălare se utilizează numai apă industrială luată din punctele indicate de operatorul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare al localităţii sau din apele de suprafaţă sau de adâncime, cu aprobarea autorităţii administraţiei publice locale, pe baza avizului sanitar.

(2) în cazul în care din considerente tehnico-economice nu se poate utiliza apa industrială, se poate folosi şi apă prelevată de la hidranţii stradali, cu acordul operatorului serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare.

(3) în toate situaţiile, alimentarea cu apă industrială sau potabilă se realizează pe baza unui contract încheiat cu operatorul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare.

(4) Substanţele utilizate în procesul de spălare trebuie să fie aprobate de autoritatea administraţiei publice locale.

 

SECŢIUNEA a 7-a

Curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menţinerea în funcţiune a acestora pe timp de polei sau de îngheţ

 

Art. 58. - (1) Operatorul care prestează activitatea de curăţare şi de transport al zăpezii îşi va organiza sistemul de informare şi control asupra stării drumurilor, precum şi a modului de pregătire şi acţionare pe timp de iarnă.

(2) Pentru asigurarea circulaţiei rutiere şi pietonale în condiţii de siguranţă în timpul iernii, operatorul va întocmi anual un program comun de acţiune cu autorităţile administraţiei publice locale, până la 1 octombrie, pentru acţiunile necesare privind deszăpezirea, prevenirea şi combaterea poleiului, care va cuprinde măsuri:

a) pregătitoare;

b) de prevenire a înzăpezirii şi măsuri de deszăpezire;

c) de prevenire şi combatere a poleiului.

Art. 59. - Autoritatea administraţiei publice locale, împreună cu operatorul, va lua măsurile de organizare a intervenţiilor pe timp de iarnă, care constau în:

a) stabilirea nivelurilor de prioritate de intervenţie pe străzile din cadrul localităţii şi dotarea necesară deszăpezirii pe timp de iarnă;

b) organizarea unităţilor operative de acţiune;

c) întocmirea programului de pregătire şi acţiune operativă în timpul iernii.

Art. 60. - La nivelul unităţilor administrativ-teritoriale se va întocmi anual, până la data de 1 noiembrie, programul de pregătire şi acţiune operativă în timpul iernii, care va cuprinde cel puţin:

a) centralizatorul materialelor antiderapante, al carburanţilor şi lubrifianţilor;

b) centralizatorul utilajelor şi mijloacelor de deszăpezire, combatere polei şi încărcare a zăpezii;

c) lista străzilor şi a tronsoanelor de străzi pe care se va acţiona;

d) lista străzilor şi a tronsoanelor de străzi pe care se va acţiona cu prioritate;

e) lista străzilor pe care se află obiective sociale (creşe, grădiniţe, cămine de bătrâni, staţii de salvare, spitale, unităţi de învăţământ);

f) lista mijloacelor de comunicare;

g) lista persoanelor responsabile de îndeplinirea programului, cu adresa şi numerele de telefon de la serviciu şi de acasă;

h) lista mobilierului stradal, cu precizarea localizării capacelor căminelor de canalizare şi a gurilor de scurgere;

i) lista staţiilor şi refugiilor de transport în comun;

j) lista locaţiilor de depozitare a zăpezii;

k) dispunerea spaţiilor pentru adunarea şi odihna personalului.

Art. 61. - Operaţiunile de curăţare şi transport al zăpezii şi de acţionare cu materiale antiderapante se realizează obligatoriu pe străzile sau tronsoanele de străzi în pantă, poduri, pe străzile sau tronsoanele de străzi situate de-a lungul lacurilor şi al cursurilor de apă.

Art. 62. - (1) îndepărtarea zăpezii se va realiza atât manual, cât şi mecanizat, în funcţie de condiţiile specifice din teren.

(2) îndepărtarea zăpezii manual se efectuează atât ziua, cât şi noaptea, în funcţie de necesităţi, cu respectarea instrucţiunilor de securitate şi sănătate a muncii.

(3) Operatorii serviciului de salubrizare vor avea convenţii încheiate cu Administraţia Naţională de Meteorologie, pentru a cunoaşte zilnic prognoza pentru următoarele 3 zile privind evoluţia temperaturii nocturne şi diurne şi a cantităţilor de precipitaţii sub formă de zăpadă.

(4) în funcţie de prognoza meteorologică primită, operatorul va acţiona preventiv pentru preîntâmpinarea depunerii stratului de zăpadă şi a formării poleiului.

Art. 63. - (1) în cazul depunerii stratului de zăpadă şi formării gheţii, arterele de circulaţie a mijloacelor de transport în comun, spaţiile destinate traversării pietonale a străzilor, trotuarele din dreptul staţiilor mijloacelor de transport în comun, respectiv refugiile de pietoni ale staţiilor de tramvai, căile de acces la instituţiile publice, staţiile de metrou şi unităţile de alimentaţie publică trebuie să fie practicabile în termen de maximum 4 ore de la încetarea ninsorii.

(2) în cazul unor ninsori abundente sau care au o durată de timp mai mare de 12 ore se va interveni cu utilajele de deszăpezire pentru degajarea cu prioritate a străzilor pe care circulă mijloacele de transport în comun.

(3) Acţiunea de deszăpezire trebuie să continue până la degajarea tuturor străzilor şi aleilor din cadrul localităţii.

(4) Odată cu îndepărtarea zăpezii de pe drumul public se vor degaja atât rigolele, cât şi gurile de scurgere, astfel încât în urma topirii zăpezii apa rezultată să se scurgă în sistemul de canalizare.

Art. 64- - (1) Evidenţa activităţii privind combaterea poleiului şi deszăpezirii străzilor din localitate pe timp de iarnă se va ţine de Către operator într-un registru special întocmit pentru această activitate şi denumit “jurnal de activitate pe timp de iarnă”.

(2) Jurnalul de activitate pe timp de iama, semnat de reprezentantul împuternicit al autorităţii administraţiei publice locale sau al asociaţiei de dezvoltare intercomunitară, după caz, constituie documentul primar de bază pentru verificarea activităţii şi decontarea lucrărilor efectuate.

(3) în cadrul jurnalului se vor trece cel puţin următoarele:

a) numele şi prenumele dispecerului;

b) data şi ora de începere a acţiunii pe fiecare utilaj/echipă în parte;

c) data şi ora de terminare a acţiunii pe fiecare utilaj/echipă în parte;

d) străzile pe care s-a acţionat;

e) activitatea prestată;

f) forţa de muncă utilizată;

g) utilajele/echipele care au acţionat;

h) materialele utilizate şi cantitatea acestora;

i) temperatura exterioară;

j) condiţiile hidrometeorologice;

k) grosimea stratului de zăpadă conform datelor primite de la Administraţia Naţională de Meteorologie;

l) semnătura dispecerului;

m) semnătura reprezentantului împuternicit al beneficiarului.

(4) Evidenţa se va ţine pe schimburi, separat pentru acţiunea cu utilaje şi separat pentru acţiunea cu forţe umane.

Art. 65. - (1) Autorităţile administraţiei publice locale sau asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, după caz, trebuie să stabilească locurile de depozitare sau de descărcare a zăpezii care a rezultat în urma îndepărtării acesteia de pe străzile pe care s-a acţionat manual sau mecanizat.

(2) Locurile de depozitare vor fi amenajate astfel încât: a) să nu permită infiltrarea apei rezultate din topire în sol;

b) suprafaţa depozitului să fie suficient de mare pentru a permite depozitarea întregii cantităţi de zăpadă provenite din aria de deservire aferentă;

c) dimensionarea să se realizeze pentru 50% din cantitatea medie multianuală de zăpadă, comunicată de Administraţia Naţională de Meteorologie pentru localitatea respectivă, căzută pe suprafaţa pentru care se realizează operaţia de deszăpezire, corelată cu unghiul taluzului natural pentru zăpada depozitată;

d) să fie prevăzute cu sistem de colectare a apei provenite din topire şi de deversare a acesteia numai în reţeaua de canalizare a localităţii, în punctele avizate de operatorul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare.

(3) Zăpada rezultată din activitatea de deszăpezire poate fi descărcată în căminele de canalizare avizate în prealabil de operatorul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare.

(4) Se interzice depozitarea zăpezii pe trotuare, în intersecţii, pe spaţii verzi sau virane.

(5) încărcarea, transportul, descărcarea şi depozitarea zăpezii şi a gheţii acesteia trebuie să se realizeze în maximum 12 ore de la terminarea activităţii de deszăpezire.

(6) Consiliile locale sau asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, după caz, pot stabili şi alte intervale de timp în care operatorul trebuie să asigure deszăpezirea, în funcţie de importanţa străzilor, abundenţa cantităţii de zăpadă, dotarea cu mijloace tehnice şi umane etc., dar nu mai mult de 24 de ore.

(7) Transportul, depozitarea şi descărcarea zăpezii şi a gheţii formate pe carosabil se realizează concomitent cu operaţia de deszăpezire.

Art. 66. - Autorităţile administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale sau asociaţiile de dezvoltare intercomunitară vor lua măsuri pentru prevenirea şi combaterea poleiului şi înzăpezirii străzilor din cadrul localităţii/localităţilor, pe toată perioada iernii, şi de apărare a lor împotriva degradării, în perioada de dezgheţ.

Art. 67. - (1) împrăştierea substanţelor chimice, în cazul în care prognoza meteorologică sau mijloacele de detectare locală indică posibilitatea apariţiei poleiului, a gheţii şi în perioada în care se înregistrează variaţii de temperatură care conduc la topirea zăpezii/gheţii urmată în perioada imediat următoare de îngheţ, se realizează în maximum 3 ore de la avertizare.

(2) Combaterea poleiului se face utilizând atât materiale antiderapante, cât şi fondanţi chimici în amestecuri omogene, iar împrăştierea acestora se realizează cât mai uniform pe suprafaţa părţii carosabile.

(3) Utilizarea clorurii de sodiu numai în amestec cu inhibitori de coroziune se utilizează în cazul în care temperatura nu scade sub -10”C. Pentru temperaturi mai scăzute se va utiliza clorura de calciu sau alte substanţe chimice care au un grad de coroziune redusă.

(4) Utilizarea clorurii de sodiu fără ca aceasta să fie amestecată cu inhibitori de coroziune sau împreună cu nisip sau alte materiale care prin acţiunea de împrăştiere pot produce deteriorări prin acţiunea abrazivă ori prin lovire şi/sau înfundare a canalizării stradale este interzisă.

(5) Substanţele utilizate pentru prevenirea depunerii zăpezii, împotriva îngheţului şi pentru combaterea formării poleiului vor fi aprobate de autoritatea administraţiei publice locale sau asociaţia de dezvoltare intercomunitară.

Art. 68. - Autorităţile administraţiei publice locale, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară sau operatorul au obligaţia să anunţe prin posturile de radio locale starea străzilor, locurile în care traficul este îngreunat ca urmare a lucrărilor de curăţare şi transport al zăpezii, străzile pe care s-a format poleiul, precum şi orice alte informaţii legate de activitatea de deszăpezire sau de combatere a poleiului, necesare asigurării unei circulaţii în siguranţă a pietonilor, a mijloacelor de transport în comun, a autovehiculelor care asigură aprovizionarea şi a celorlalte autovehicule.

 

SECŢIUNEA a 8-a

Colectarea cadavrelor animalelor de pe domeniul public şi predarea acestora către unităţile de ecarisaj sau către instalaţii de neutralizare

 

Art. 69. - Consiliile locale, consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, după caz, sunt responsabile de neutralizarea cadavrelor de animale găsite pe aria administrativ-teritorială a localităţii, prin unităţi de ecarisaj autorizate, conform legislaţiei în vigoare.

Art. 70. - (1) Operatorul serviciului de salubrizare are obligaţia de a colecta cadavrele de animale de pe domeniul public şi să le predea unităţii de ecarisaj care este abilitată pentru neutralizarea deşeurilor de origine animală, în aria administrativ-teritorială a localităţii, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(2) Cadavrele de animale de pe domeniul public se transportă de către operator în mijloace auto special destinate şi amenajate în acest scop care îndeplinesc condiţiile impuse de legislaţia în vigoare.

Art. 71. - Cadavrele de animale de pe domeniul public vor fi ridicate în termen de maximum două ore de la semnalarea existenţei acestora de către populaţie, reprezentanţi ai operatorilor economici sau instituţiilor publice, inclusiv în cazul autosesizării ca urmare a activităţii curente de salubrizare.

Art. 72. - Autovehiculele şi containerele destinate transportului cadavrelor de animale de pe domeniul public trebuie dezinfectate după fiecare transport în parte în locurile special amenajate pentru această operaţie.

Art. 73. - Personalul trebuie să utilizeze echipament de protecţie şi să fie dotat cu mijloace corespunzătoare astfel încât să nu vină în contact direct cu animalele colectate. Personalul trebuie să aibă aviz medical prin care să se confirme că sunt îndeplinite condiţiile necesare, inclusiv vaccinarea, dacă este cazul, pentru prestarea acestei activităţi.

Art. 74. - Se interzic abandonarea, îngroparea sau depozitarea deşeurilor de origine animală în alte condiţii decât cele stabilite de legislaţia în vigoare.

Art. 75. - (1) Operatorul de salubrizare are obligaţia să ţină o evidenţă referitoare la deşeuri le de origine animală colectate, modul de transport, precum şi documente doveditoare cu privire la predarea acestor deşeuri la unitatea de ecarisaj, dacă nu realizează operaţia de neutralizare.

(2) în cazul în care operatorul de servicii de salubrizare realizează neutralizarea deşeurilor de origine animală provenite din gospodăriile populaţiei, acesta trebuie să păstreze evidenţele cu privire la tipul deşeurilor, cantitatea, documentele însoţitoare, modul de neutralizare, data şi, după caz, şarja/lotul, precum şi, pentru materiile sau produsele rezultate, destinaţia, transportatorul şi documentele însoţitoare şi trebuie să întocmească şi să completeze registre în conformitate cu legislaţia în vigoare, inclusiv pentru animalele moarte din speciile bovine, ovine/caprine, suine sau cabaline.

(3) Toate documentele se arhivează şi se păstrează conform dispoziţiilor legale în vigoare.

 

SECŢIUNEA a 9-a

Organizarea tratării mocano-biologice a deşeurilor municipale

 

Art. 76. - (1) în cadrul staţiei de tratare mecano-biologică se primesc, în vederea tratării prin procedee mecanice şi biologice, numai fracţia umedă din deşeurile municipale (deşeuri reziduale colectate în amestec cu deşeuri biodegradabile). Nu sunt acceptate la tratare deşeurile reciclabile colectate separat şi deşeurile periculoase.

(2) Biodeşeurile colectate separat sunt acceptate la staţiile de tratare mecano-biologică numai dacă acestea sunt dotate cu celule special amenajate pentru producerea de compost.

Art. 77. - (1) Instalaţiile de tratare mecanică se operează astfel încât să se separe mecanic componenta biodegradabilă din deşeurile municipale de materialele care nu pot fi tratate biologic sau care se descompun greu, inclusiv de metalele feroase şi neferoase cu potenţial de valorificare.

(2) Deşeurile reciclabile care sunt recuperate în urma procesului de separare vor fi colectate, stocate temporar şi transportate spre instalaţiile de valorificare.

(3) Pregătirea pentru omogenizare a componentei biodegradabile se face prin mărunţire.

Art. 78. - Instalaţiile de tratare biologică se operează astfel încât din componenta biodegradabilă să se obţină compost şi/sau o fracţie biostabilizată ce poate fi utilizată ca material de umplere ori transportată la depozitul conform.

Art. 79. - Fracţia biostabilizată rezultată din procesul de tratare biologică poate fi pregătită prin procedee ulterioare de tratare mecanică în combustibil alternativ cu potenţial de valorificare energetică, în industria cimentului sau în cadrul incineratoarelor de deşeuri.

Art. 80. - Biogazul rezultat din procesele de tratare biologică se captează şi se dirijează spre instalaţii adecvate de tratare şi neutralizare.

Art. 81. - Apele uzate rezultate din procesele de tratare biologică sunt colectate şi gestionate conform prevederilor din autorizaţiile de gospodărire a apelor.

Art. 82. - Pentru protecţia şi prevenirea poluării solului, toate suprafeţele din cadrul staţiei de tratare mecano-biologică trebuie să fie betonate.

Art. 83. - (1) Operatorul staţiei de tratare mecano-biologică are obligaţia de a monitoriza următorii parametri:

a) cantitatea şi tipul de deşeuri intrate în staţie; cantitatea de deşeuri şi datele de identificare ale vehiculului vor fi notate într-un registru de evidenţă;

b) tipul şi cantităţile de deşeuri reciclabile generate pe amplasament;

c) cantitatea şi calitatea deşeurilor stabilizate din punct de vedere biologic;

d) cantitatea deşeurilor reziduale, transportate pentru eliminare la depozit.

(2) Operatorii staţiilor de tratare mecano-biologică vor defini în procedurile operaţionale proprii modul de valorificare a

deşeurilor/materialelor rezultate, astfel încât cantitatea de deşeuri reziduale trimisă la depozit să fie minima.

 

SECŢIUNEA a 10-a

Administrarea depozitelor de deşeuri şl/sau a instalaţiilor de eliminare a deşeurilor municipale

 

Art. 84. - (1) Depozitarea deşeurilor municipale este permisă numai în depozite amenajate conform legislaţiei şi normelor tehnice în vigoare şi numai după obţinerea acordurilor, avizelor şi autorizaţiilor prevăzute de legislaţie.

(2) Amplasarea şi înfiinţarea unui depozit de deşeuri, precum şi a altor instalaţii de eliminare se fac ţinând seama de prevederile Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor şi ale Planului naţional de gestionare a deşeurilor, precum şi de planurile de gestionare a deşeurilor la nivel regional, judeţean sau al municipiului Bucureşti, după caz, cu luarea în considerare a oricărei modificări sau completări ulterioare.

Art. 85. - Depozitele zonale de deşeuri trebuie să deservească cel puţin 150.000 de locuitori, la construirea acestora avându-se la bază abordarea regională a gestiunii deşeurilor.

Art. 86. - Depozitele de deşeuri, precum şi alte instalaţii de eliminare se înfiinţează sub controlul, conducerea sau coordonarea autorităţilor administraţiei publice ale unităţilor administrativ-teritoriale ori asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară. Consiliile locale, consiliile judeţene, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi asociaţiile de dezvoltare intercomunitară iau măsurile necesare pentru construirea acestor instalaţii numai pe terenurile aparţinând domeniului public sau privat al unităţilor administrativ-teritoriale.

Art. 87. - Depozitele de deşeuri şi instalaţiile de eliminare a deşeurilor trebuie înfiinţate, proiectate, construite şi administrate astfel încât să se realizeze condiţii de împiedicare a eliminării şi diseminării poluanţilor în mediul natural: sol, ape de suprafaţă, ape subterane, aer sau în mediul urban.

Art. 88. - La înfiinţarea depozitelor de deşeuri se va ţine cont de:

a) distanţele de la perimetrul depozitului de deşeuri la zonele de locuit şi de agrement, cursuri de apă, ape stătătoare şi la alte zone rurale sau urbane;

b) existenţa unor ape subterane, de coastă sau zone naturale protejate în regiune;

c) condiţiile geologice şi hidrogeologice din zona respectivă;

d) riscul producerii de inundaţii, tasări, alunecări de teren sau avalanşe;

e) protecţia naturii şi a patrimoniului cultural din regiune. Art. 89. - La proiectarea şi realizarea depozitului de deşeuri

se vor avea în vedere condiţiile meteorologice, luându-se măsurile adecvate pentru:

a) controlul apei provenite din precipitaţii care intră pe teritoriul depozitului;

b) evitarea pătrunderii apei de suprafaţă şi/sau a apelor subterane în deşeurile depozitate;

c) colectarea apei contaminate şi a levigatului, dacă în urma unei evaluări bazate pe analizarea amplasamentului depozitului şi a deşeurilor care urmează să fie depozitate se stabileşte că acestea prezintă un pericol potenţial pentru mediu;

d) tratarea apei contaminate şi a levigatului colectat din depozit conform standardelor adecvate necesare pentru evacuarea acestora. Această prevedere nu se aplică depozitelor pentru deşeuri inerte.

Art. 90. - La depozitare vor fi îndeplinite următoarele condiţii:

a) prevederea şi respectarea metodelor şi tehnicilor adecvate de acoperire şi asigurare a deşeurilor; acoperirea şi asigurarea se fac zilnic;

b) în cursul operaţiunilor de depozitare, autovehiculele de transport al deşeurilor vor circula numai pe drum urile amenajate interioare ale depozitului. Dacă accesul autovehiculelor de transport pe suprafaţa deşeurilor nu poate fi evitat în mod temporar, se asigură condiţii de spălare şi dezinfectare a exteriorului autovehiculelor la ieşirea din depozit;

c) pe perioada exploatării depozitului se aplică măsuri de combatere a insectelor şi rozătoarelor prin dezinsecţie şi deratizare;

d) organizarea depozitului va asigura protecţia sănătăţii populaţiei în general, protecţia sănătăţii personalului şi protecţia mediului; se acordă atenţie deosebită împrejmuirii şi perdelelor de protecţie.

Art. 91. - Depozitarea deşeurilor se face exclusiv în depozitele amplasate, construite, exploatate şi monitorizate, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 349/2005, cu modificările şi completările ulterioare, şi a celorlalte acte în vigoare, subsecvente acesteia.

Art. 92. - Depozitul de deşeuri poate fi administrat numai după autorizare, conform legislaţiei În vigoare.

Art. 93. - Administrarea şi exploatarea depozitului se realizează numai de operatori licenţiaţi de A.N.R.S.C.

Art. 94. - (1) Protejarea soiului, a apelor subterane şi a apei de suprafaţă pe perioada exploatării se realizează prin combinarea unei bariere geologice cu o impermeabilizare a bazei rampei, iar pe perioada postînchiderii se realizează prin combinarea unei bariere geologice şi cu o impermeabilizare la suprafaţă.

(2) Bariera geologică trebuie să aibă o capacitate de atenuare suficientă pentru a preveni riscul potenţial pe care depozitul îl poate prezenta pentru sol şi pentru apele subterane.

(3) Sistemul de colectare a levigatului şi de etanşeizare trebuie să garanteze faptul că acumularea de levigat de la baza rampei de gunoi este menţinută la nivelul minim posibil.

Art. 95. - (1) în depozitele de deşeuri, mai ales în acelea în care fracţiunea organică este mare, se va acorda o atenţie deosebită controlului asupra gazelor formate în depozit, luându-se măsurile necesare pentru a controla acumularea şi migrarea gazelor generate.

(2) Gazul generat în depozit trebuie colectat pentru a fi tratat şi apoi utilizat. Când gazul colectat nu poate fi utilizat pentru a produce energie, acesta trebuie ars.

(3) Operaţiile de colectare, tratare şi utilizare a gazelor generate în depozitele de deşeuri se efectuează astfel încât să minimizeze efectele negative sau deteriorarea mediului şi riscul pentru sănătatea umană.

Art. 96. - (1) în depozitele pentru deşeuri nepericuloase pot fi depozitate deşeurile reziduale inerte care au rezultat în urma procesului de sortare, de tratare mecano-biologică şi de incinerare, precum şi deşeurile pentru care tratarea nu contribuie la reducerea cantităţii acestora sau a pericolelor pe care le prezintă pentru sănătatea umană ori pentru mediu şi nici nu pot fi valorificate.

(2) Depozitele pentru deşeuri inerte pot fi utilizate doar pentru depozitarea acestui tip de deşeuri.

(3) Depozitele pentru deşeuri nepericuloase pot fi utilizate pentru depozitarea:

a) deşeurilor municipale;

b) deşeurilor nepericuloase de orice altă origine care îndeplinesc criteriile de acceptare a deşeurilor în depozitele pentru deşeuri nepericuloase stabilite în conformitate cu prevederile prezentului regulament-cadru şi a actelor normative în vigoare;

c) deşeurilor periculoase stabile, nereactive, cum sunt cele solidificate, vitrificate etc., care se comportă în ceea ce priveşte levigatul în mod similar cu deşeurile nepericuloase menţionate la lit. b) şi care îndeplinesc condiţiile de acceptare relevante stabilite în conformitate cu prezentul regulament-cadru şi cu actele normative

în vigoare. Aceste deşeuri periculoase nu se depozitează în spaţii destinate deşeurilor nepericuloase biodegradabile.

Art. 97. - (1) Pentru a putea fi depozitate, deşeurile trebuie să îndeplinească condiţiile necesare acceptării acestora în depozitele autorizate. Condiţiile de acceptare se stabilesc de operatorul care administrează depozitul, în conformitate cu dispoziţiile actelor normative în vigoare.

(2) Operatorii care administrează depozitele de deşeuri trebuie să stabilească criteriile de acceptare a deşeurilor într-o anumită categorie de depozit pe baza analizei:

a) măsurilor necesare pentru protecţia mediului şi în special a apelor subterane şi a apelor de suprafaţă;

b) asigurării funcţionării sistemelor de protecţie a mediului, în special cele de impermeabilizare şi de tratare a levigatului;

c) protejării proceselor avute în vedere pentru stabilizarea deşeurilor în interiorul rampei;

d) protecţiei împotriva pericolelor pentru sănătatea umană.

(3) Criteriile de acceptabilitate bazate pe proprietăţile deşeurilor trebuie să cuprindă:

a) cerinţe referitoare la cunoaşterea compoziţiei;

b) limitări ale conţinutului în materie organică al deşeurilor;

c) cerinţe sau limitări privind gradul de biodegradabilitate a deşeurilor organice;

d) limitări ale cantităţii de componenţi specificaţi, posibil dăunători/periculoşi;

e) limitări ale nivelului potenţial şi estimat al levigatului în cazul anumitor componenţi, posibil dăunători/periculoşi;

f) proprietăţi ecotoxicologice ale deşeurilor şi ale levigatului rezultat.

Art. 98. - Cheltuielile cu deschiderea, exploatarea, precum şi cele estimate pentru închidere şi operaţiile postînchidere şi postmonitorizare pentru o perioadă de minimum 30 de ani sunt acoperite de tariful practicat de operator pentru depozitarea tipurilor de deşeuri autorizate a fi depozitate.

Art. 99. - Pentru exploatarea depozitelor de deşeuri operatorul care asigură activitatea de administrare a depozitului trebuie să aibă documente relevante din care să rezulte:

a) categoria depozitului de deşeuri;

b) lista tipurilor definite şi cantitatea totală de deşeuri autorizată spre depunere în depozitul de deşeuri;

c) gradul de pregătire a depozitului, pentru operaţiile de depozitare a deşeurilor şi pentru procedurile de supraveghere şi control, inclusiv planurile pentru situaţii neprevăzute, precum şi cerinţele temporare pentru închidere şi operaţiile postînchidere;

d) obligaţia operatorului de a informa cel puţin trimestrial autorităţile competente cu privire la:

1. tipurile şi cantităţile de deşeuri depozitate;

2. rezultatele programului de monitorizare;

3. toate rezultatele procedurilor de supraveghere din care să rezulte respectarea condiţiilor impuse şi modul de comportare a diferitelor deşeuri în depozite;

e) controlul de calitate al operaţiilor analitice ale procedurilor de supraveghere şi control şi/sau al analizelor menţionate obligatorii efectuate în laboratoarele de specialitate.

Art. 100. - (1) Operatorul care asigură operarea depozitului trebuie să aibă şi să întocmească o documentaţie specifică urmăririi stării şi comportării depozitului în funcţie de factorii de mediu şi de deşeurile depozitate.

(2) Probele prelevate pentru determinarea unor indicatori, în vederea definirii nivelului de afectare a calităţii factorilor de mediu, vor fi analizate de laboratoare acreditate conform legii.

(3) Din punctul de vedere al deşeurilor intrate în depozit se vor consemna în rapoartele operative zilnice următoarele:

a) cantităţile de deşeuri intrate în depozit pe tipuri de deşeu;

b) compoziţia deşeurilor intrate în depozit;

c) provenienţa deşeurilor;

d) data şi ora fiecărui transport;

e) locul de depozitare în cadrul depozitului.

(4) Operatorul care administrează depozitul trebuie să:

a) accepte introducerea în depozit numai a deşeurilor permise, menţionate în autorizaţie, şi să respecte tehnologia de depozitare aprobată de autoritatea care a avizat înfiinţarea depozitului;

b) supravegheze permanent modul de depozitare a deşeurilor sub aspectul stabilităţii şi etanşeităţii şi să efectueze măsurătorile necesare stabilite în prezentul regulament-cadru şi în autorizaţie, pentru exploatarea în condiţii de siguranţă a depozitului;

c) exploateze la parametrii proiectaţi instalaţiile de depoluare cu care sunt dotate şi să se doteze cu instalaţii pentru depoluare, acolo unde acestea lipsesc;

d) execute controlul şi monitorizarea emisiilor şi imisiilor de poluanţi, prin laboratorul propriu sau în colaborare cu alte laboratoare atestate;

e) nu permită accesul în incinta depozitului a persoanelor neautorizate.

Art. 101. - (1)în vederea depozitării deşeurilor la depozitele autorizate, operatorul care prestează activitatea de transport a deşeurilor trebuie să aibă documentele necesare din care să reiasă că deşeurile respective pot fi acceptate pentru depozitare în conformitate cu condiţiile stabilite de operatorul care administrează depozitul de deşeuri şi că deşeurile respective îndeplinesc criteriile de acceptare stabilite în prezentul regulament-cadru şi în actele cu caracter normativ în vigoare.

(2) Se interzice amestecarea deşeurilor în scopul de a satisface criteriile de acceptare la o anumită clasă de depozitare.

 

SECŢIUNEA a 11-a

Dezinsecţia, dezinfecţia şi deratizarea

 

Art. 102. - Autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice, operatorii economici, cetăţenii cu gospodării individuale şi asociaţiile de proprietari/locatari au obligaţia de a asigura executarea tratamentelor pentru combaterea artropodelor şi rozătoarelor purtătoare de maladii transmisibile şi/sau generatoare de disconfort din spaţiile pe care le deţin cu orice titlu, la frecvenţa prevăzută la art. 105 şi 106.

Art. 103. - (1) în vederea realizării unor tratamente eficiente de dezinsecţie şi deratizare, operatorul împreună cu autoritatea administraţiei publice locale de la nivelul unităţii administrativ-teritoriale întocmesc, anual, un program unitar de acţiune de combatere a vectorilor, care va cuprinde:

a) tipul de vectori supuşi tratamentului;

b) perioadele de execuţie;

c) obiectivele la care se aplică tratamentele.

(2) Perioada de execuţie a tratamentelor se decalează de comun acord cu autoritatea administraţiei publice locale, în cazul în care se înregistrează condiţii meteo nefavorabile.

(3) Obiectivele din programul unitar de acţiune la care se aplică tratamentele sunt:

a) spaţiile deschise din domeniul public şi privat al localităţii;

b) spaţiile deschise ale persoanelor fizice şi juridice;

c) spaţiile comune închise ale clădirilor persoanelor fizice şi persoanelor juridice (casa scării, subsol şi alte asemenea);

d) căminele şi canalele aferente reţelelor tehnico-edilitare.

(4) Toate persoanele fizice şi juridice din unitatea administrativ-teritorială au obligaţia să asigure, în perioada de execuţie a tratamentelor, accesul la obiectivele din programul unitar de acţiune aflate în administrarea/proprietatea acestora.

(5) Plata operaţiunilor de dezinsecţie şi deratizare pentru tratamentele executate la obiectivele prevăzute în programul unitar de acţiune se face în baza documentelor de lucru confirmate de către:

a) reprezentanţii autorităţii administraţiei publice locale pentru spaţiile deschise din domeniul public şi privat al unităţii administrativ-teritoriale;

b) reprezentanţii autorităţii administraţiei publice locale pentru spaţiile deschise din proprietatea privată a persoanelor fizice şi juridice, în cazul în care tratamentele de dezinsecţie pentru combaterea ţânţarilor se execută de pe aliniamentul stradal al căilor publice cu utilaje de mare capacitate generatoare de ceaţă rece sau caldă montate pe autovehicule;

c) persoanele fizice, reprezentanţii persoanelor juridice sau reprezentanţii asociaţii de proprietari/locatari, după caz, pentru spaţiile deschise din proprietatea acestora, în cazul executării tratamentelor de dezinsecţie cu aparate portabile, precum şi pentru tratamentele de deratizare;

d) reprezentanţii instituţiilor publice din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale pentru spaţiile comune închise ale clădirilor acestora; în cazul în care nu este posibilă prezenţa unui reprezentant al instituţiei publice documentul de lucru se confirmă de către reprezentantul autorităţii administraţiei publice locale;

e) persoanele fizice, reprezentanţii persoanelor juridice sau reprezentanţii asociaţiilor de proprietari/locatari, pentru spaţiile comune închise ale clădirilor acestora; în cazul în care nu este posibilă prezenţa unui reprezentant al asociaţiei de proprietari documentul de lucru se confirmă de către reprezentantul autorităţii administraţiei publice locale;

f) reprezentanţii administratorilor reţelelor tehnico-edilitare sau reprezentanţii autorităţii administraţiei publice locale pentru căminele şi canalele aferente reţelelor; autoritatea administraţiei publice locale are obligaţia să solicite prezenţa reprezentanţilor respectivi în vederea asigurării accesului la obiectivele supuse tratamentului.

(6) Finanţarea şi decontarea cheltuielilor cu tratamentele executate la obiectivele din programul unitar de acţiune se asigură de către autoritatea administraţiei publice locale în baza documentelor de lucru prevăzute la alin. (5) lit. a), b), d) şi f), precum şi în baza documentelor de lucru confirmate de reprezentanţii instituţiilor publice din subordine pentru orice alte tratamente de dezinsecţie, dezinfecţie şi deratizare executate, împotriva oricărui vector sau agent patogen, în spaţiile închise ale clădirilor instituţiilor respective.

(7) Contravaloarea tratamentelor corespunzătoare obiectivelor din programul unitar de acţiune şi confirmate de persoanele fizice sau persoanele juridice, prin documentele de lucru prevăzute la alin. (5) lit. c) şi e), se suportă de aceste persoane sau de către autoritatea administraţiei publice locale în baza hotărârii de aprobare adoptate de consiliul local sau de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz.

(8) Contravaloarea tratamentelor executate în alte spaţii închise ale clădirilor persoanelor fizice sau juridice, ale clădirilor instituţiilor publice, altele decât cele din subordinea autorităţii administraţiei publice locale, precum şi orice alte tratamente suplimentare ori împotriva altor vectori şi agenţi patogeni faţă de cele/cei prevăzuţi în programul unitar de acţiune se facturează de operator în baza documentelor de lucru confirmate de beneficiari şi se suportă de către aceştia.

Art. 104. - (1) Dezinsecţia se efectuează în:

a) clădiri ale unităţilor sanitare de pe raza unităţii administrativ-teritoriale;

b) clădiri ale instituţiilor publice, altele decât unităţile sanitare;

c) spaţiile comune închise din clădirile de tip condominiu (casa scării, subsol şi alte asemenea) ale persoanelor fizice şi juridice, inclusiv asociaţii de proprietari/locatari;

d) spaţiile deschise din domeniul public şi privat al unităţii administrativ-teritoriale: terenuri ale instituţiilor publice din subordine, parcuri, spaţii verzi, cimitire, maluri de lac, pieţe, târguri, oboare, bâlciuri şi alte asemenea;

e) spaţiile deschise din proprietatea privată a persoanelor fizice şi juridice: terenuri ale operatorilor economici, terenuri ale persoanelor fizice şi asociaţiilor de proprietari/locatari, terenuri ale instituţiilor publice, altele decât cele prevăzute la lit. d);

f) căminele şi canalele aferente reţelelor edilitare: alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu energie termică, telefonie, reţele subterane de fibră optică şi alte asemenea;

g) metrou: spaţii tehnologice şi spaţii destinate publicului;

h) clădiri ale operatorilor economici, clădiri ale persoanelor fizice, inclusiv apartamente din imobile de tip condominiu;

i) subsoluri umede sau inundate;

j) depozite de deşeuri municipale, staţii de compostare a deşeurilor biodegradabile, staţii de transfer, staţii de sortare şi alte instalaţii de tratare/eliminare a deşeurilor;

k) alte obiective identificate ca reprezentând focare de infestare şi care pot pune în pericol sănătatea oamenilor şi a animalelor.

(2) Dezinfecţia se efectuează în:

a) depozitele de deşeuri municipale, staţii de compostare deşeuri biodegradabile, staţii de transfer, staţii de sortare şi alte instalaţii de tratare/eliminare a deşeurilor;

b) încăperile din cadrul condominiilor prevăzute cu tobogan, destinate colectării deşeurilor municipale;

c) spaţiile special amenajate pentru colectarea deşeurilor menajere;

d) mijloace de transport în comun;

e) clădiri ale instituţiilor publice, ale operatorilor economici şi ale persoanelor fizice;

f) locurile în care există focare declarate care pun în pericol sănătatea oamenilor şi a animalelor.

(3) Deratizarea se efectuează la obiectivele în care:

a) este prevăzută operaţiunea de dezinsecţie;

b) este prevăzută operaţiunea de dezinfecţie, cu excepţia mijloacelor de transport în comun;

c) sunt identificate focare de infestare sau condiţii de dezvoltare a rozătoarelor în spaţiile interioare sau exterioare ale persoanelor fizice ori juridice, care pun în pericol sănătatea oamenilor şi a animalelor, inclusiv în zonele demolate şi/sau nelocuite.

Art. 105. - (1) Din punctul de vedere al frecvenţei, dezinsecţia pentru combaterea ţânţarilor se execută:

a) lunar, în sezonul cald, pentru spaţiile deschise prevăzute în programul unitar de acţiune, inclusiv cămine şi canale aferente reţelelor edilitare;

b) minimum 3 tratamente pe an şi ori de câte ori este nevoie, în spaţiile comune închise ale clădirilor, inclusiv metrou.

(2) Pentru combaterea altor vectori dezinsecţia se execută:

a) trimestrial şi ori de câte ori este nevoie, în spaţiile închise ale operatorilor economici cu profil nealimentar, instituţiilor publice şi spaţiile comune închise ale clădirilor;

b) lunar şi ori de câte ori este nevoie, în spaţiile închise ale operatorilor economici cu profil alimentar şi ale unităţilor sanitare;

c) numai la solicitarea persoanelor fizice din spaţiile cu destinaţie de locuinţă.

Art. 106. - Din punctul de vedere al frecvenţei, deratizarea se execută:

a) pentru operatorii economici cu profil nealimentar şi asociaţiile de proprietari/locatari, cel puţin o dată pe semestru şi ori de câte ori este nevoie pentru stingerea unui focar;

b) pentru operatorii economici cu profil alimentar, cel puţin o dată pe trimestru şi ori de câte ori este nevoie pentru stingerea unui focar;

c) pentru spaţiile deschise din domeniul public şi privat al unităţii administrativ-teritoriale în conformitate cu programul unitar de acţiune, dar nu mai puţin de 3 tratamente pe an;

d) pentru persoanele fizice, la solicitarea acestora sau ori de câte ori este nevoie pentru stingerea unui focar.

Art. 107. - Dezinfecţia se execută numai la solicitarea persoanelor fizice sau juridice.

Art. 108. - Toate produsele folosite pentru efectuarea operaţiunilor de deratizare, dezinsecţie şi dezinfecţie vor fi avizate de către Comisia Naţională pentru Produse Biocide.

Art. 109. - (1) Persoanele fizice sau juridice deţinătoare de spaţii construite, indiferent de destinaţie, curţi şi/sau terenuri virane sau amenajate, unităţile de administrare a domeniului public, ocoalele silvice, instituţiile publice, precum şi unităţile care au în exploatare reţele tehnico-edilitare sunt obligate să asigure efectuarea operaţiunilor periodice de dezinsecţie şi deratizare ori pentru stingerea unui focar, în spaţiile deţinute de acestea.

(2) Operaţiunile de dezinsecţie, dezinfecţie şi deratizare se prestează numai de către operatorul licenţiat de A.N.R.S.C. căruia i-a fost atribuită activitatea în gestiune directă sau delegată de către unitatea administrativ-teritorială, în condiţiile legii.

(3) Persoanele fizice sau juridice beneficiare ale operaţiilor de deratizare, dezinsecţie şi/sau dezinfecţie au obligaţia să permită accesul operatorului în locurile unde urmează să se realizeze operaţia şi să menţină spaţiile pe care le au în proprietate salubre, luând măsuri de evacuare a tuturor reziduurilor solide, de spălare a încăperilor în care se efectuează colectarea deşeurilor, de eliminare a apei stagnate, de curăţare a subsolurilor, de punere în ordine a depozitelor de materiale şi de remediere a defecţiunilor tehnice la instalaţiile sanitare care provoacă inundarea sau stagnarea apei în subsoluri şi/sau pe terenurile deţinute.

Art. 110. - Operatorul care prestează activitatea de deratizare, dezinfecţie şi/sau dezinsecţie are următoarele obligaţii:

a) înainte de începerea operaţiunii de dezinsecţie sau deratizare la obiectivele din programul unitar de acţiune, să notifice, în scris, autoritatea administraţiei publice locale şi să aducă la cunoştinţa populaţiei, prin mass-media, cu cel puţin 7 zile înainte, următoarele:

1. tipul operaţiunii ce urmează a se efectua;

2. perioada efectuării tratamentelor;

3. substanţele utilizate, gradul de toxicitate a acestora;

4. măsurile de protecţie ce trebuie luate, în special cu referire la copii, bătrâni, bolnavi, albine, animale şi păsări;

b) să stabilească, de comun acord cu persoanele fizice sau juridice, data şi ora începerii tratamentelor de dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare în spaţiile închise şi pe suprafeţele deţinute de acestea şi să comunice acestora gradul de toxicitate a substanţelor utilizate şi măsurile de protecţie ce trebuie luate;

c) înainte de începerea operaţiunii de deratizare, dezinfecţie sau deratizare în spaţiile închise ale operatorilor economici, instituţiilor publice, persoanelor fizice şi asociaţiilor de proprietari/locatari, să informeze beneficiarul cu privire la substanţele utilizate şi măsurile de protecţie ce trebuie luate şi să stabilească, de comun acord cu acesta, data şi intervalul orar de efectuare a tratamentelor;

d) să solicite la terminarea operaţiunii confirmarea efectuării tratamentelor, prin încheierea unui document de lucru.

Art. 111. - În cazul în care persoanele fizice sau persoanele juridice refuză să permită accesul pe proprietatea acestora pentru efectuarea operaţiunilor periodice de dezinsecţie şi deratizare ori pentru stingerea unui focar, operatorul are obligaţia să anunţe autoritatea administraţiei publice locale pentru luarea măsurilor legale.

Art. 112. - (1) în cazul în care în urma unui tratament efectuat se aduce o daună imediată, vizibilă, proprietăţii beneficiarului, acest fapt va fi menţionat în documentul de lucru şi va fi comunicat în mod expres operatorului. Vor fi semnalate, de asemenea, toate aspectele ce sunt de natură să afecteze viata şi sănătatea oamenilor şi vieţuitoarelor.

(2) Operatorul nu este exonerat de răspunderea privind prejudiciile cauzate sănătăţii oamenilor şi vieţuitoarelor, altele decât cele pentru care se aplică tratamentul, dacă s-au utilizat substanţe periculoase pentru aceştia, dacă nu s-au luat măsurile necesare informării populaţiei sau tratamentul este ineficient.

 

CAPITOLUL III

Drepturi şi obligaţii

 

SECŢIUNEA 1

Drepturile şl obligaţiile operatorilor serviciului de salubrizare

 

Art. 113. - (1) Operatorii serviciului de salubrizare vor acţiona pentru implicarea deţinătorilor de deşeuri în gestionarea eficientă a acestora şi transformarea treptată a producătorilor de deşeuri în “operatori activi de mediu”, cel puţin la nivelul habitatului propriu.

(2) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să înfiinţeze sistemele de colectare separată şi să se implice în instruirea populaţiei privind condiţiile de mediu, impactul deşeurilor asupra mediului, inclusiv a elevilor din toate unităţile de învăţământ pe care le gestionează.

(3) Operatorii vor asigura condiţiile materiale pentru realizarea colectării separate, în paralel cu informarea şi conştientizarea utilizatorilor cu privire la tipurile de deşeuri care se depun în recipientele de colectare.

Art. 114. - Drepturile şi obligaţiile operatorului serviciului de salubrizare se constituie ca un capitol distinct în cadrul:

a) hotărârii de dare în administrare a serviciului de salubrizare;

b) regulamentului serviciului de salubrizare;

c) contractului de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare;

d) contractului de prestare a serviciului de salubrizare pentru utilizatori.

Art. 115. - Operatorii serviciului de salubrizare au următoarele drepturi:

a) să încaseze contravaloarea serviciului de salubrizare prestat/contractat, corespunzător tarifului aprobat de autorităţile administraţiei publice locale, determinat în conformitate cu normele metodologice elaborate şi aprobate de A.N.R.S.C;

b) să asigure echilibrul contractual pe durata contractului de delegare a gestiunii;

c) să solicite ajustarea tarifului în raport cu evoluţia generală a preţurilor şi tarifelor din economie;

d) să propună modificarea tarifului aprobat în situaţiile de schimbare semnificativă a echilibrului contractual;

e) să aibă exclusivitatea prestării serviciului de salubrizare pentru toţi utilizatorii din raza unităţii administrativ-teritoriale pentru care are hotărâre de dare în administrare sau contract de delegare a gestiunii;

f) să aplice la facturare tarifele aprobate de autoritatea administraţiei publice locale;

g) să suspende sau să limiteze prestarea serviciului, fără plata vreunei penalizări, cu un preaviz de 5 zile lucrătoare, dacă sumele datorate nu au fost achitate după 45 de zile de la primirea facturii;

h) să solicite recuperarea debitelor în instanţă. Art. 116. - Operatorii serviciilor de salubrizare au următoarele obligaţii:

a) să ţină gestiunea separată pentru fiecare activitate în parte, pentru a se putea stabili tarife juste în concordanţă cu cheltuielile efectuate;

b) să asigure prestarea serviciului de salubrizare, conform prevederilor contractuale şi cu respectarea prezentului regulament-cadru, prescripţiilor, normelor şi normativelor tehnice în vigoare;

c) să plătească despăgubiri persoanelor fizice sau juridice pentru prejudiciile provocate din culpă, inclusiv pentru restricţiile impuse deţinătorilor de terenuri aflate în perimetrul zonelor de protecţie instituite, conform prevederilor legale;

d) să plătească despăgubiri pentru întreruperea nejustificată a prestării serviciului şi să acorde bonificaţii procentuale din valoarea facturii utilizatorilor în cazul prestării serviciului sub parametrii de calitate şi cantitate prevăzuţi în contractele de prestare;

e) să furnizeze autorităţii administraţiei publice locale, respectiv A.N.R.S.C, informaţiile solicitate şi să asigure accesul la documentele şi documentaţiile pe baza cărora prestează serviciul de salubrizare, în condiţiile legii;

f) să încheie contracte de asigurare pentru pagube aduse la infrastructura exploatată în desfăşurarea activităţilor;

g) să deţină toate avizele, acordurile, autorizaţiile şi licenţele necesare prestării activităţilor specifice serviciului de salubrizare, prevăzute de legislaţia în vigoare;

h) să respecte angajamentele faţă de utilizatori luate prin contractele de prestare a serviciului de salubrizare;

i) să presteze serviciul de salubrizare la toţi utilizatorii din raza unităţii administrativ-teritoriale pentru care are hotărâre de dare în administrare sau contract de delegare a gestiunii, să colecteze întreaga cantitate de deşeuri municipale şi să lase în stare de curăţenie spaţiul destinat depozităm recipientelor de colectare şi domeniul public;

j) să doteze punctele de colectare cu recipiente şi/sau containere în cantităţi suficiente, cu respectarea normelor în vigoare;

k) să ţină la zi, împreună cu autorităţile administraţiei publice, evidenţa tuturor utilizatorilor cu şi fără contracte de prestări servicii în vederea decontării prestaţiei direct din bugetul local pe baza taxelor locale instituite în acest sens;

l) să respecte indicatorii de performanţă stabiliţi prin hotărârea de dare în administrare sau prin contractul de delegare a gestiunii şi precizaţi în caietul de sarcini al serviciului de salubrizare, să îmbunătăţească în mod continuu calitatea serviciilor prestate;

m) să aplice metode performante de management, care să conducă la reducerea costurilor specifice de operare;

n) să doteze utilizatorii cu mijloacele necesare colectării separate, în condiţiile stabilite de prezentul regulament-cadru;

o) să verifice starea tehnică a recipientelor de colectare şi să le înlocuiască pe cele care prezintă defecţiuni sau neetanşeităţi în maximum 24 de ore de la sesizare;

p) să asigure curăţenia şi igiena căilor publice, a staţiilor mijloacelor de transport în comun;

q) să asigure curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice, din staţiile mijloacelor de transport în comun, de la trecerile de pietoni semnalizate şi să le menţină în funcţiune pe timp de polei sau de îngheţ;

r) să asigure desfăşurarea corespunzătoare a operaţiunilor de dezinsecţie şi deratizare conform programului unitar de acţiune aprobat de autoritatea administraţiei publice locale;

s) să factureze serviciile prestate, la tarife legal aprobate;

t) să înfiinţeze activitatea de dispecerat şi de înregistrare a reclamaţiilor, având un program de funcţionare permanent;

u) să înregistreze toate reclamaţiile şi sesizările utilizatorilor într-un registru şi să ia măsurile de rezolvare ce se impun. În registru se vor consemna numele şi prenumele persoanei care a reclamat şi ale celei care a primit reclamaţia, adresa reclamantului, data şi ora reclamaţiei, data şi ora rezolvării, numărul de ordine al reclamaţiei care va fi comunicat petentului. La sesizările scrise operatorul are obligaţia să răspundă în termen de maximum 30 de zile de la înregistrarea acestora;

v) să ţină evidenţa gestiunii deşeurilor şi să raporteze periodic autorităţilor competente situaţia conform reglementărilor în vigoare.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Drepturile şi obligaţiile utilizatorilor

 

Art. 117. - (1) Au calitatea de utilizatori beneficiarii individuali sau colectivi, direcţi ori indirecţi ai serviciului de salubrizare.

(2) Dreptul, fără discriminare, de acces la serviciul de salubrizare, de utilizare a acestuia, precum şi la informaţiile publice este garantat tuturor utilizatorilor.

Art. 118. - Utilizatorii au următoarele drepturi:

a) să utilizeze, liber şi nediscriminatoriu, serviciul de salubrizare, în condiţiile contractului/contractul ui-cadru de prestare;

b) să solicite şi să primească, în condiţiile legii şi ale contractelor de prestare, despăgubiri sau compensaţii pentru daunele provocate lor de către operatori prin nerespectarea obligaţiilor contractuale asumate ori prin prestarea unor servicii inferioare, calitativ şi cantitativ, parametrilor tehnici stabiliţi prin contract sau prin normele tehnice în vigoare;

c) să sesizeze autorităţilor administraţiei publice locale şi celei competente orice deficienţe constatate în sfera serviciului de salubrizare şi să facă propuneri vizând înlăturarea acestora, îmbunătăţirea activităţii şi creşterea calităţii serviciului;

d) să se asocieze în organizaţii neguvernamentale pentru apărarea, promovarea şi susţinerea intereselor proprii;

e) să primească şi să utilizeze informaţii privind serviciul de salubrizare, despre deciziile luate în legătură cu acest serviciu de către autorităţile administraţiei publice locale, A.N.R.S.C. sau operator, după caz;

f) să fie consultaţi, direct sau prin intermediul unor organizaţii neguvernamentale reprezentative, în procesul de elaborare şi adoptare a deciziilor, strategiilor şi reglementărilor privind activităţile din sectorul serviciului de salubrizare;

g) să se adreseze, individual ori colectiv, prin intermediul unor asociaţii reprezentative, autorităţilor administraţiei publice locale sau centrale ori instanţelor judecătoreşti, în vederea prevenirii sau reparării unui prejudiciu direct ori indirect.

h) să li se presteze serviciul de salubrizare în condiţiile prezentului regulament-cadru, al celorlalte acte normative în vigoare, la nivelurile stabilite în contract;

i) să conteste facturile când constată încălcarea prevederilor contractuale;

j) să primească răspuns în maximum 30 de zile la sesizările adresate operatorului sau autorităţilor administraţiei publice locale şi centrale cu privire la neîndeplinirea unor condiţii contractuale;

k) să fie dotaţi de operator, în condiţiile prezentului regulament-cadru, cu recipiente de colectare adecvate mijloacelor de încărcare şi de transport ale acestora;

l) utilizatorilor le este garantat dreptul de acces la serviciile de salubrizare şi de utilizare a acestora.

Art. 119. - Utilizatorii au următoarele obligaţii:

a) să respecte prevederile prezentului regulament-cadru şi clauzele contractului de prestare a serviciului de salubrizare;

b) să achite în termenele stabilite obligaţiile de plată, în conformitate cu prevederile contractului de prestare a serviciului de salubrizare, sau să achite taxa de salubrizare aprobată de autoritatea administraţiei publice locale/asociaţia de dezvoltare intercomunitară în cazul în care beneficiază de prestarea activităţii fără contract;

c) să asigure accesul utilajelor de colectare a deşeurilor la punctele de colectare;

d) să execute operaţiunea de colectare în recipientele cu care sunt dotate punctele de colectare, în conformitate cu sistemul de colectare stabilit de autorităţile administraţiei publice locale. Fracţiunea umedă a deşeurilor va fi depusă în saci de plastic şi apoi în recipientul de colectare;

e) să colecteze separat, pe tipuri de materiale, deşeurile reciclabile rezultate din activităţile pe care le desfăşoară, în recipiente diferite inscripţionate corespunzător şi amplasate de operatorul serviciului de salubrizare în spaţiile special amenajate de autorităţile administraţiei publice locale;

f) să aplice măsuri privind deratizarea şi dezinsecţia, stabilite de autoritatea locală şi de direcţia de sănătate publică teritorială;

g) să accepte limitarea temporară a prestării serviciului ca urmare a execuţiei unor lucrări prevăzute în programele de reabilitare, extindere şi modernizare a infrastructurii tehnico-edilitare;

h) să respecte normele de igienă şi sănătate publică stabilite prin actele normative în vigoare;

i) să încheie contracte pentru prestarea unei activităţi a serviciului de salubrizare numai cu operatorul căruia autoritatea administraţiei publice locale i-a atribuit, în gestiune directă sau în gestiune delegată, activitatea respectivă;

j) să menţină în stare de curăţenie spaţiile în care se face colectarea, precum şt recipientele în care se depozitează deşeurile municipale în vederea colectării;

k) să execute operaţiunea de deversare/abandonare a deşeurilor în recipientele de colectare în condiţii de maximă siguranţă din punctul de vedere al sănătăţii populaţiei şi al protecţiei mediului, astfel încât să nu producă poluare fonică, miros neplăcut şi răspândirea de deşeuri;

l) să nu introducă în recipientele de colectare deşeuri din categoria celor cu regim special (periculoase, toxice, explozive), animaliere, provenite din construcţii, din toaletarea pomilor sau curăţarea şi întreţinerea spaţiilor verzi ori provenite din diverse procese tehnologice care fac obiectul unor tratamente speciale, autorizate de direcţiile sanitare veterinare sau de autorităţile de mediu;

m) să asigure curăţenia incintelor proprii, precum şi a zonelor cuprinse între imobil şi domeniul public (până la limita de proprietate); autorităţile administraţiei publice locale se vor îngriji de salubrizarea spaţiilor aflate în proprietatea publică sau privată a lor;

n) să asigure curăţenia locurilor de parcare pe care le au în folosinţă din domeniul public, dacă este cazul, şi să nu efectueze reparaţii care pot produce scurgerea uleiurilor, carburanţilor şi lubrifianţilor sau de lichide rezultate din spălarea autovehiculelor;

o) să nu arunce deşeuri şi obiecte de uz casnic pe străzi, în parcuri, pe terenuri virane sau în locuri publice;

p) să depună hârtiile şi resturile mărunte de ambalaje care se produc cu ocazia utilizării mijloacelor de transport şi a activităţii desfăşurate pe străzile localităţii în coşurile de hârtii amplasate de operator de-a lungul străzilor şi în alte asemenea locuri;

q) să menţină curăţenia pe trotuare, pe partea carosabilă a străzii sau a drumului, pe porţiunea din dreptul condominiului, gospodăriei şi a locurilor de parcare pe care le folosesc;

r) să îndepărteze zăpada şi gheaţa de pe trotuarele din dreptul imobilelor în care locuiesc;

s) să păstreze curăţenia pe arterele de circulaţie, în pieţe, târguri şi oboare, în parcuri, locuri dejoacă pentru copii şi în alte locuri publice.

 

CAPITOLUL IV

Determinarea cantităţilor şi volumului de lucrări prestate

 

Art. 120. - (1) La încheierea contractului de prestări servicii, operatorii au obligaţia de a menţiona în contract cantităţile de deşeuri ce urmează a fi colectate.

(2) în cazul asociaţiilor de proprietari/locatari sau al utilizatorilor care deţin în proprietate gospodării individuale, contractul se încheie pentru numărul total de persoane care au adresa cu acelaşi cod poştal.

(3) în cadrul contractelor încheiate cu utilizatorii se vor stipula standardele, normativele şi tarifele legale, valabile la data încheierii acestora.

(4) Contractele de prestări servicii se vor încheia cu următoarele categorii de utilizatori:

a) proprietari de gospodării individuale sau reprezentanţi ai acestora;

b) asociaţii de proprietari/locatari, prin reprezentanţii acestora;

c) operatori economici;

d) instituţii publice.

Art. 121. - (1) în vederea dotării punctelor de colectare cu recipiente sau containere pentru colectarea separată a deşeurilor menajere şi similare provenite de la producătorii de deşeuri, operatorii împreună cu autorităţile administraţiei publice ale unităţilor administrativ-teritoriale vor stabili pe bază de măsurători compoziţia şi indicii de generare a acestor deşeuri, pe categorii de deşeuri şi tipuri de materiale.

(2) Pentru deşeurile provenite de la operatorii economici, cantităţile de deşeuri produse, tipul acestora, compoziţia, modul de tratare, condiţiile de transport, modul de depozitare vor fi cele menţionate în autorizaţia de mediu eliberată de autorităţile competente.

(3) Determinarea cantităţilor de deşeuri primite la instalaţiile de tratare, respectiv eliminare se face numai prin cântărire.

(4) Pentru deşeurile din construcţii provenite de la populaţie, determinarea volumului acestora se va face estimativ.

Art. 122. - (1) Pentru activităţile de măturat, spălat, stropit şi întreţinere a căilor publice, cantitatea prestaţiilor se stabileşte pe baza suprafeţelor, a volumelor, aşa cum acestea sunt trecute în caietul de sarcini.

(2) Pentru curăţarea şi transportul zăpezii şi al gheţii de pe căile publice şi menţinerea în funcţiune a acestora pe timp de polei sau de îngheţ, calculul se realizează pe baza suprafeţelor degajate, cantităţilor calculate şi a reţetei de tratament preventiv împotriva depunerii zăpezii şi a formării poleiului.

(3) Reprezentantul autorităţii administraţiei publice locale sau al asociaţiei de dezvoltare intercomunitară va controla prin sondaj şi/sau ca urmare a sesizărilor venite din partea populaţiei activitatea depusă de operator, iar în cazul în care rezultă neconformităţi se încheie un proces-verbal de constatare privind neefectuarea lucrării sau calitatea necorespunzătoare a acesteia.

(4) Pe baza procesului-verbal de constatare, autoritatea administraţiei publice locale sau asociaţia de dezvoltare intercomunitară, după caz, aplică penalităţile menţionate în contractul de delegare a gestiunii încheiat cu operatorul, acestea reprezentând unităţi procentuale din valoarea lunară totală a contractului.

Art. 123. - Pentru activitatea de dezinsecţie, dezinfecţie şi deratizare măsurarea cantităţii prestaţilor se face în funcţie de doza şi de reţeta utilizată pe unitatea de suprafaţă sau de volum.

 

CAPITOLUL V

Indicatori de performanţă şi de evaluare ai serviciului de salubrizare

 

Art. 124. - (1) Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, după caz, stabilesc şi aprobă valorile indicatorilor de performanţă ai serviciului de salubrizare şi penalităţile aplicate operatorului în caz de nerealizare, după dezbaterea publică a acestora.

(2) Indicatorii de performanţă ai serviciului de salubrizare se precizează în caietul de sarcini, precum şi în hotărârea de dare în administrare sau contractul de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare, după caz.

(3) Autorităţile administraţiei publice locale şi asociaţiile de dezvoltare intercom unitare sunt responsabile de stabilirea nivelurilor de calitate a indicatorilor de performanţă ce trebuie îndeplinite de operatori, astfel încât să se asigure atingerea şi realizarea ţintelor/obiectivelor conform legislaţiei în vigoare din domeniul gestionării deşeurilor.

(4) Autorităţile administraţiei publice locale sau asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, după caz, aplică penalităţi contractuale operatorului serviciului de salubrizare în cazul în care acesta nu prestează serviciul la parametrii de eficienţă şi calitate la care s-a obligat ori nu respectă indicatorii de performanţă ai serviciului.

Art. 125. - (1) Indicatorii de performanţă stabilesc condiţiile ce trebuie respectate de operatori pentru asigurarea serviciului de salubrizare a localităţilor cu privire la:

a) continuitatea din punct de vedere cantitativ şi calitativ;

b) atingerea obiectivelor şi ţintelor pentru care autoritatea administraţiei publice locale/asociaţia de dezvoltare intercomunitară sunt responsabile;

c) prestarea serviciului pentru toţi utilizatorii din aria sa de responsabilitate;

d) adaptarea permanentă la cerinţele utilizatorilor;

e) excluderea oricărei discriminări privind accesul la serviciile de salubrizare;

f) respectarea reglementărilor specifice din domeniul protecţiei mediului şi al sănătăţii populaţiei;

g) implementarea unor sisteme de management al calităţii, al mediului şi al sănătăţii şi securităţii muncii.

Art. 126. - Indicatorii de performanţă trebuie să asigure evaluarea continuă a operatorului cu privire la următoarele activităţi:

a) contractarea serviciului de salubrizare;

b) măsurarea, facturarea şi încasarea contravalorii serviciilor efectuate;

c) îndeplinirea prevederilor din contract cu privire la calitatea serviciilor efectuate;

d) menţinerea unor relaţii echitabile între operator şi utilizator prin rezolvarea rapida şi obiectivă a problemelor, cu respectarea drepturilor şi obligaţiilor care revin fiecărei părţi;

e) soluţionarea în timp util a reclamaţiilor utilizatorilor referitoare la serviciile de salubrizare;

f) prestarea serviciului de salubrizare pentru toţi utilizatorii din raza unităţii administrativ-teritoriale pentru care are hotărâre de dare în administrare sau contract de delegare a gestiunii;

g) prestarea de servicii conexe serviciului de salubrizare - informare, consultanţă;

h) atingerea ţintelor privind gestionarea deşeurilor.

Art. 127. - În vederea urmăririi respectării indicatorilor de performanţă, operatorul de salubrizare trebuie să asigure:

a) gestiunea serviciului de salubrizare conform prevederilor contractuale;

b) gradul asigurării colectării separate a deşeurilor menajere şi similare;

c) gradul asigurării cu recipiente de colectare a producătorilor de deşeuri;

d) evidenţa clară şi corectă a utilizatorilor;

e) înregistrarea activităţilor privind măsurarea prestaţiilor, facturarea şi încasarea contravalorii serviciilor efectuate;

t) înregistrarea reclamaţiilor şi sesizărilor utilizatorilor şi modul de soluţionare a acestora.

Art. 128. - În conformitate cu competenţele şi atribuţiile legale ce le revin, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi A.N.R.S.C. au acces neîngrădit la informaţii necesare stabilirii:

a) modului de aplicare a legislaţiei şi a normelor emise de A.N.R.S.C;

b) modului de respectare şi îndeplinire a obligaţiilor contractuale asumate;

c) calităţii şi eficienţei serviciilor prestate la nivelul indicatorilor de performanţă stabiliţi în contractele directe sau în contractele de delegare a gestiunii;

d) modului de administrare, exploatare, conservare şi menţinere în funcţiune, dezvoltare şi/sau modernizare a sistemelor publice din infrastructura edilitar-urbană încredinţată prin contractul de delegare a gestiunii;

e) modului de formare şi stabilire a tarifelor pentru serviciul de salubrizare;

f) respectării parametrilor ceruţi prin prescripţiile tehnice şi prin norme metodologice.

 

CAPITOLUL VI

Dispoziţii tranzitorii şi finale

 

Art. 129. - (1) Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, după caz, vor elabora şi vor aproba în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului ordin, regulamentul propriu al serviciului de salubrizare sau vor modifica regulamentele existente, în funcţie de particularităţile locale şi de interesele actuale şi de perspectivă ale comunităţii respective, în conformitate cu prevederile prezentului regulament-cadru.

(2) Până la adoptarea regulamentului propriu al serviciului, operatorii şi autorităţile administraţiei publice locale vor respecta prevederile prezentului regulament-cadru.

(3) în regulamentele întocmite şi aprobate de autorităţile administraţiei publice locale se vor preciza contravenţiile în domeniul serviciului de salubrizare pentru utilizatori, precum şi pentru operatori, cu specificarea acestora şi a cuantumului amenzilor aplicabile.

(4) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către persoanele împuternicite din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale.

Art. 130. - Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice va monitoriza aplicarea prevederilor prezentului regulament-cadru.

Art. 131. - Prevederile prezentului regulament-cadru vor fi actualizate în funcţie de modificările de natură tehnică, tehnologică şi legislativă, prin ordin al preşedintelui A.N.R.S.C.

 

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI GALAŢI

Compartimentul dezvoltare servicii sociale, relaţii cu instituţii de asistenţă socială

 

LISTA

cuprinzând asociaţiile şi fundaţiile române cu personalitate juridică din municipiul Galaţi cărora li s-au acordat subvenţii de la bugetul local în anul 2015, în conformitate cu prevederile Legii nr. 34/1998 privind acordarea unor subvenţii asociaţiilor şi fundaţiilor române cu personalitate juridică, care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială

 

Nr. crt.

Denumirea asociaţiei/fundaţiei Titlul proiectului

Judeţul/municipiul

Nr. beneficiari

Cuantumul sumelor acordate pentru anul 2015

1.

Asociaţia Filantropică Creştin Ortodoxă “Sf. Vasile cel Mare”, Centrul rezidenţial de fete “Sf. Vasile cel Mare”

Municipiul Galaţi

30 de persoane

222.188,00 lei

2.

Asociaţia Filantropică Creştin Ortodoxă “Sf. Vasile cel Mare” Centrul Multifuncţional de Servicii Sociale “Speranţa”

Municipiul Galaţi

60 de persoane

277.777,00 lei

3.

Fundaţia “Familia” Galaţi, Centru de zi pentru copii din familii în dificultate

Municipiul Galaţi

50 de persoane

69.444,00 lei

4.

Fundaţia “Familia” Galaţi, Centru comunitar pentru victime ale violenţei în familie

Municipiul Galaţi

10 persoane

83.333,00 lei

5.

 Fundaţia Inimă de copil “Centrul de zi pentru copii din familii în dificultate”

Municipiul Galaţi

52 de persoane

55.556,00 lei

6.

Fundaţia “Cuvântul Întrupat”, Centrul de zi pentru copii aflaţi în dificultate „La Vale”

Municipiul Galaţi

40 de persoane

72.223,00 lei

7.

Fundaţia “Împreună”, Clubul Seniorilor

Municipiul Galaţi

25 de persoane

33.333,00 lei

8.

 Asociaţia Persoanelor cu Handicap “Sporting Club”, Centrul de zi şi sănătate “ACCES pentru TOŢI” - centru de recuperare, reabilitare, incluziune socială pentru persoanele cu handicap fizic şi asociat din municipiul Galaţi

Municipiul Galaţi

100 de persoane

80.000,00 lei

9.

Alianţa Romilor din Judeţul Galaţi Centrul de sprijin social pentru romi

Municipiul Galaţi

40 de persoane

25.725,00 lei

10.

Asociaţia Antonie cel Mare

Municipiul Galaţi

50 de persoane

129.714,00 lei

11.

Fundaţia de Sprijin a Vârstnicilor - Centrul de zi “Speranţa” pentru persoane vârstnice cu dizabilităţi

Municipiul Galaţi

20 de persoane

33.333,00 lei

12.

Fundaţia de Sprijin a Vârstnicilor - Centrul de îngrijiri comunitare la domiciliu pentru persoane vârstnice defavorizate

Municipiul Galaţi

144 de persoane

77.777,00 lei

 

TOTAL:

 

 

1.160.403,00 lei

 

 


Copyright 1998-2024
DSC.NET All rights reserved.