MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 311/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 311         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 7 mai 2015

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

 

41. - Hotărâre privind contul de execuţie a bugetului Camerei Deputaţilor pe anul 2013

 

42. - Hotărâre privind contul de execuţie a bugetului Camerei Deputaţilor pe anul 2014

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 108 din 10 martie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a două raportate la cele ale art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi ale art. XXIII alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 141 din 12 martie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi a celor ale art. 7 alin. (3) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

296. - Hotărâre privind actualizarea valorii de inventar a imobilului aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România

 

297. - Hotărâre privind schimbarea regimului juridic al unei părţi dintr-un imobil, constituită din construcţii şi amenajări la terenuri, situată în municipiul Bistriţa, judeţul Bistriţa-Năsăud, şi pentru actualizarea anexei nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat ai bunurilor din domeniul public al statului

 

298. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2015 al Companiei Naţionale “Administraţia Porturilor Maritime” -S.A. Constanţa, aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor

 

304. - Hotărâre privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, prin detaşare în condiţiile legii, a funcţiei publice de subprefect al judeţului Hunedoara de către domnul Samoilescu Ioan Gabriel

 

305. - Hotărâre privind constatarea încetării exercitării, cu caracter temporar, prin detaşare în condiţiile legii, a funcţiei publice de subprefect al judeţului Argeş de către domnul Burnei Ion

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

130. - Decizie pentru eliberarea, la cerere, a domnului Mărgărit Mitică Marius din funcţia de subsecretar de stat la Ministerul Transporturilor

 

131. - Decizie privind prelungirea detaşării, începând cu data de 1 iunie 2015, a doamnei Romfeld Maria Magdolna, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului, în funcţia publică vacantă de director general al Direcţiei generale administraţie publică locală din cadrul aparatului propriu al Consiliului Judeţean Harghita

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTATILOR

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

HOTĂRÂRE

privind contul de execuţie a bugetului Camerei Deputaţilor pe anul 2013

În temeiul art. 64 alin. (1) din Constituţia României, republicată, precum şi al art. 31 alin. (1) lit. d) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă contul de execuţie a bugetului Camerei Deputaţilor pe anul 2013, conform datelor cuprinse în anexele nr. 1 şi 2 şi în Raportul privind execuţia bugetului Camerei Deputaţilor la 31 decembrie 2013*), care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 6 mai 2015. cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

 

Bucureşti, 6 mai 2015.

Nr. 41.


*) Raportul explicativ şi anexele nr. 1 şi 2 se comunică celor interesaţi.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

HOTĂRÂRE

privind contul de execuţie a bugetului Camerei Deputaţilor pe anul 2014

În temeiul art. 64 alin. (1) din Constituţia României, republicată, precum şi al art. 31 alin. (1) lit. d) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă contul de execuţie a bugetului Camerei Deputaţilor pe anul 2014, conform datelor cuprinse în anexele nr. 1 şi 2 şi în Raportul privind execuţia bugetului Camerei Deputaţilor la 31 decembrie 2014*), care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 6 mai 2015, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

 

Bucureşti, 6 mai 2015.

Nr. 42.


*) Raportul explicativ şi anexele nr. 1 şi 2 se comunică celor interesaţi.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 108

din 10 martie 2015

referitoare la excepta de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a două raportate la cele ale art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi ale art. XXIII alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Bianca Drăghici - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi ale art. XXIII alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Ioan Petru Vasvari în Dosarul nr. 5.275/2/2012* al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 570D/2014.

2. La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei de neconstituţionalitate, avocat Daniela Louise Mohanu, cu delegaţie depusă la dosar. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că părţile Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor au depus la dosar puncte de vedere prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului autorului excepţiei, care arată că, deşi a invocat excepţia de neconstituţionalitate a art. 4 din Legea nr. 165/2013, analizând notele depuse, în realitate, criticile sunt formulate cu privire la teza a două a art. 4 raportată la termenele prevăzute de art. 34 alin. (1) din aceeaşi lege. Susţine că excepţia de neconstituţionalitate a art. 4 teza a două raportat la art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 a devenit inadmisibilă ca urmare a pronunţării de către Curtea Constituţională a Deciziei nr. 88/2014.

5. Cât priveşte excepţia de neconstituţionalitate a art. XXIII alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 2/2013, consideră că aceste norme restrâng dreptul la un recurs, contrar principiului că o cale de atac de reformare trebuie să fie judecată de instanţa superioară celei care a pronunţat hotărârea atacată. Depune concluzii scrise.

6. Reprezentantul Ministerului Public, în ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a art. 4 din Legea nr. 165/2013, pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă. Insă, dacă criticile sunt raportate la art. 34 din Legea nr. 165/2013, apreciază că devine incidenţă Decizia nr. 269/2014. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a art. XXIII alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 2/2013 solicită respingerea acesteia ca neîntemeiată, invocând jurisprudenţa Curţii în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

7. Prin Decizia nr. 1.368 din 24 februarie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 5.275/2/2012*, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi ale art. XXIII alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

8. Excepţia a fost ridicată de Ioan Petru Vasvari într-un recurs având ca obiect obligarea pârâtei Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor la emiterea actului administrativ constând în decizia privind titlul de despăgubire pentru un imobil imposibil de restituit în natură, în privinţa căruia entitatea deţinătoare (municipiul Craiova) a emis decizie prin care a propus acordarea de despăgubiri prin echivalent.

9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, referitor la critica de neconstituţionalitate a art. 4 din Legea nr. 165/2013, autorul susţine, în esenţă, că legea menţionată devine imediat aplicabilă în ceea ce priveşte natura măsurilor reparatorii, dar ea nu poate modifica sau chiar înlătura dreptul persoanelor îndreptăţite la acordarea titlului de despăgubire obţinut prin parcurgerea etapelor prevăzute de vechea lege de despăgubire. Astfel, cauzelor aflate pe rolul instanţelor de judecată la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, care au ca obiect obligarea autorităţilor statului (în speţă, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, actualmente Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor) la emiterea titlului de despăgubire în baza vechii legi privind despăgubirile, nu li se poate aplica legea nouă, acestea constituind situaţii juridice create sub imperiul legii vechi.

10. Apreciază că paguba creată persoanei prin nesoluţionarea în termen a cererii sale nu poate fi adâncită, prin obligarea persoanei să parcurgă o altă procedură administrativă instituită de o lege apărută după ce persoana în cauza s-a plâns instanţei de refuzul nejustificat al autorităţii publice de soluţionare a cererii sale. Astfel, recunoaşterea dreptului pretins trebuie să aibă loc în condiţiile legii sub imperiul căreia a fost încălcat acest drept, iar nu în condiţiile diferite ale unei noi legi. Consideră că procedura prevăzută de titlul VII din Legea nr. 247/2005 era una greoaie şi de lungă durată, iar noua procedură instituită de Legea nr. 165/2013 este la fel, ea instituind noi termene administrative foarte lungi, formarea unor noi comisii administrative, aşa încât este încălcată obligaţia statului de a organiza funcţionarea sistemului puterilor sale într-o manieră care să răspundă acestei cerinţe, pentru ca persoana îndreptăţită să poată beneficia efectiv de protecţia asigurată prin prevederile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Astfel, a considera că legea nouă se poate aplica şi cauzelor deja aflate într-un stadiu avansat de soluţionare pe cale administrativă sau judecătorească, impunându-se reluarea întregului demers administrativ, este contrar principiului soluţionării cauzelor într-un termen rezonabil.

11. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a art. XXIII alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 2/2013, autorul apreciază Că aplicarea regulii noii competenţe cauzelor deja aflate pe rolul instanţelor, cu consecinţa trimiterii dosarelor aflate în recurs pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 2/2013 curţilor de apel care au soluţionat în primă instanţă cauzele respective, este contrară principiului unui proces echitabil, pentru că o cale de atac extraordinară de reformare cum este recursul nu poate fi soluţionată de aceeaşi instanţă care a pronunţat hotărârea în fondul cauzei, pentru că, altfel, recursul s-ar transforma într-o cale de atac de retractare.

12. Arată că dispoziţiile art. XXIII alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 2/2013 impun persoanelor care s-au adresat instanţelor de judecată şi care au obţinut o hotărâre judecătorească în primă instanţă, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 2/2013, restrângerea dreptului la un recurs, contrar principiului că o cale de atac de reformare trebuie să fie judecată de instanţa superioară celei care a pronunţat hotărârea atacată. Astfel, această măsură este nejustificată, disproporţională şi discriminatorie pentru persoane aflate în aceeaşi situaţie. Totodată, apreciază că dispoziţiile de lege criticate încalcă şi art. 126 alin. (6) din Constituţie atât timp cât recursul în contencios administrativ se transformă dintr-o cale de atac de reformare într-una de retractare. Or, astfel nu se mai poate vorbi de o garanţie a statului faţă de controlul judecătoresc efectiv în materia contenciosului administrativ.

13. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal îşi exprimă opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate ridicată nu este întemeiată, întrucât unor situaţii juridice voluntare nu le poate fi asimilată situaţia acţiunilor în justiţie, aflate în curs de soluţionare la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013. Dimpotrivă, acestea sunt asimilate unor situaţii juridice legale, în desfăşurare, surprinse de legea nouă înaintea definitivării lor şi de aceea intră sub incidenţa noului act normativ.

14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

15. Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a art. 4 din Legea nr. 165/2013 este inadmisibilă, invocând Decizia nr. 177/2014. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a art. XXIII alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 2/2013 comunică faptul că îşi menţine punctul de vedere exprimat anterior în dosarele nr. 847D/2013 şi nr. 221 D/2014.

16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului autorului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost reţinut în actul de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 4 din Legea nr. 165/2013, privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, şi dispoziţiile art. XXIII alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 12 februarie 2013. Raportat la motivarea autorului şi circumstanţele speţei, Curtea constată că, în realitate, obiectai excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 4 teza a două raportate la cele ale art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 şi cele ale art. XIII alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 2/2013, dispoziţii care au următorul cuprins:

- Art. 4 teza a două din Legea nr. 165/2013: “Dispoziţiile prezentei legi se aplică [...] cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanţelor [... ] la data intrării în vigoare a prezentei legi.”;

- Art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013: “(1) Dosarele înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor vor fi soluţionate în termen de 60 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu excepţia dosarelor de fond funciar, care vor fi soluţionate în termen de 36 de luni.”;

- Art. XXIII alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 2/2013: “(1) Procesele în primă instanţă, precum şi căile de atac în materia contenciosului administrativ şi fiscal, în curs de judecată la data schimbării, potrivit dispoziţiilor prezentei legi, a competenţei instanţelor legal învestite se judecă de instanţele devenite competente potrivit prezentei legi.

(2) Recursurile aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal la data intrării în vigoare a prezentei legi şi care, potrivit prezentei legi, sunt de competenţa curţilor de apel se trimit la curţile de apel.

(4) în cazurile prevăzute la alin. (1)-(3), dosarele se trimit, pe cale administrativă, la instanţele devenite competente să le judece.”.

19. În opinia autorului excepţiei dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 11 - Dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 15 alin. (2) - Universalitatea, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) - Accesul liber la justiţie, art. 52 - Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 126 - Instanţele judecătoreşti şi art. 129 - Folosirea căilor de atac. precum şi prevederilor art. 6 - Dreptul la un proces echitabil şi art. 13 - Dreptul la un recurs efectiv din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 9 iulie 2014, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 4 teza a două din Legea nr. 165/2013 sunt constituţionale în măsura în care termenele prevăzute la art. 34 alin. (1) din aceeaşi lege nu se aplică şi cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv aflate pe rolul instanţelor la data intrării În vigoare a legii

21. Având în vedere că, în prezenta cauză, autorul excepţiei formulează critici de neconstituţionalitate care vizează dispoziţiile art. 4 teza a două raportate la art. 34 alin, (1) din Legea nr. 165/2013 în interpretarea ce a fost exclusă cadrului constituţional, prin decizia menţionată, precum şi faptul că aceasta a fost pronunţată la un moment ulterior sesizării Curţii Constituţionale - 24 februarie 2014, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate a acestor dispoziţii a devenit inadmisibilă.

22. Potrivit dispoziţiilor art. 147 alin. (1) şi (4) din Constituţie, în procesul de aplicare şi interpretare a legislaţiei incidente în cauză, instanţa de judecată urmează să respecte Decizia Curţii Constituţionale nr. 269 din 7 mai 2014, atât sub aspectul dispozitivului, cât şi al considerentelor pe care acesta se sprijină. Prin urmare, chiar dacă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă, potrivit jurisprudenţei Curţii - de exemplu, Decizia nr. 404 din 3 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 11 august 2014, şi Decizia nr. 22 din 21 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 9 martie 2015-, în temeiul deciziei de admitere prezenta decizie poate constitui motiv de revizuire, conform art. 322 pct. 10 din Codul de procedură civilă din 1865 sau art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă, după caz, dacă litigiul a fost definitiv soluţionat în timp ce excepţia de neconstituţionalitate se afla, spre soluţionare, pe rolul Curţii Constituţionale, deoarece aceasta a fost ridicată anterior publicării Deciziei nr. 269 din 7 mai 2014 în Monitorul Oficial al României, Partea I. În consecinţă, soluţia procedurală în cauza de faţă nu împiedică, ci, din contră, dă posibilitatea valorificării deciziei de admitere menţionate în condiţiile arătate.

23. În ce priveşte excepţia de neconstituţionalitatea a dispoziţiilor art. XXIII alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 2/2013, Curtea reţine că acestea au mai fost supuse controlului de constituţionalitate din perspectiva unor critici de neconstituţionalitate asemănătoare, relevante în acest sens fiind Decizia nr. 370 din 26 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 601 din 12 august 2014, Decizia nr. 403 din 3 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 598 din 11 august 2014, şi Decizia nr. 559 din 16 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 929 din 19 decembrie 2014.

24. Astfel, prin Decizia nr. 370 din 26 iunie 2014, reiterând jurisprudenţa sa anterioară, Curtea a constatat că reglementarea criticată a fost adoptată de legiuitor în cadrul competenţei sale, astfel cum este determinată prin dispoziţiile art. 126 alin. (2) şi ale art. 129 din Constituţie, potrivit cărora “Competenta instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege”, iar “Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile Interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii”. Curtea a mat arătat că, deşi prin efectul aplicării imediate a noii reglementări referitoare la competenţa materială, aceeaşi instanţă urmează să soluţioneze o cale de atac împotriva propriei sale hotărâri, aceasta nu constituie un fine de neconstituţionalitate, întrucât judecata va fi realizată în complete cu compunere diferită.

25. De asemenea, Curtea a mai constatat că reglementarea are caracter tranzitoriu, că părţile beneficiază de toate drepturile şi garanţiile procesuale menite să le asigure dreptul la apărare, dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea acestuia într-un termen rezonabil, iar această soluţie legislativă nu instituie nicio discriminare şi, ca atare, nu contravine nici principiului egalităţii de tratament între subiectele de drept. Totodată, dispoziţiile legale examinate nu aduc atingere principiului imparţialităţii instanţelor judecătoreşti, în contextul dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 21 din Legea fundamentală şi de art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Sub acest aspect, Curtea a subliniat că judecarea recursului de către aceeaşi instanţă care a soluţionat apelul, dar în complete diferite, nu constituie în sine o prezumţie a lipsei de imparţialitate a judecătorilor care se pronunţă asupra recursului, remarcând, în acelaşi timp, că cele două căi de atac - apelul şi recursul - sunt guvernate de reguli procedurale distincte, menite să asigure realizarea dreptului la un proces echitabil. În acest sens sunt Decizia nr. 137 din 21 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 229 din 14 martie 2006, Decizia nr. 760 din 31 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 980 din 7 decembrie 2006, sau Decizia nr. 709 din 25 mai 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 442 din 30 iunie 2010).

26. Întrucât criticile de neconstituţionalitate din prezenta cauză privesc aspecte similare cu cele relevate în jurisprudenţa Curţii şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei acesteia, considerentele şi soluţiile deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea.

27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a două raportate la cele ale art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Ioan Petru Vasvari în Dosarul nr. 5.275/2/2012* al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de acelaşi autor în dosarul aceleiaşi instanţe şi constată că dispoziţiile art. XXIII alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apei Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 10 martie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Bianca Drăghici

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 141

din 12 martie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi a celor ale art. 7 alin. (3) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona Maya-Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi a celor ale art. 7 alin. (3) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, excepţie ridicată

de Societatea Comercială “Coraisa” Com - S R L din comuna Caşin, satul Caşin, judeţul Bacău, în Dosarul nr. 3.255/110/2013 al Curţii de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.209D/2014.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, concretizată prin Decizia nr. 747/2014, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

4. Prin încheierea din 4 noiembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 3.255/110/2013, Curtea do Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi a celor ale art. 7 alin. (3) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de proceduri civilă. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Societatea Comercială “Coraisa” Com - S.R.L. din comuna Caşin, satul Caşin, judeţul Bacău, într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine că prin textele legale criticate se creează un regim discriminatoriu în materia litigiilor de contencios administrativ, deoarece partea nemulţumită nu poate ataca hotărârea instanţei de fond decât pentru motivele expres şi limitativ prevăzute de lege, doar prin recurs, nu şi prin apel, recursul devenind, astfel, o cale extraordinară de atac. Arată că, potrivit reglementării actuale a Codului de procedură civilă, instanţa de recurs nu poate analiza hotărârea instanţei de fond în ansamblul ei, ci numai pentru motivele de nelegalitate expres prevăzute de art. 488 din acest cod, astfel încât, printr-o astfel de reglementare, justiţiabilul este privat de o cale de atac eficientă.

6. Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că, raportat la dispoziţiile art. 24 şi art. 53 din Constituţie, nu se relevă aspecte de neconstituţionalitate, astfel încât norma inserată la art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 nu aduce atingere dreptului la apărare, nefiind de natură a restrânge drepturi sau libertăţi

7. În ceea ce priveşte, însă, raportarea la dispoziţiile art. 129 din Constituţie, instanţa de judecată apreciază că ar putea fi reţinută neconstituţionalitatea prevederilor art. 20 din Legea nr. 554/2004, în măsura în care acestea se interpretează în sensul că recursul în materia contenciosului administrativ este limitat la motivele de casare prevăzute de art. 488 din Codul de procedură civilă.

8. În conformitate cu prevederile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1) şi (2), ale art. 2, 3,10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, şi cele ale art. 7 alin. (3) din

Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012. Textele de lege criticate au următorul conţinut:

- Art. 20 din Legea nr. 554/2004: “(1) Hotărârea pronunţată în primă instanţă poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.

(2) Recursul suspendă executarea şi se judecă de urgenţă.

(3) în cazul admiterii recursului, instanţa de recurs, casând sentinţa, va rejudeca litigiul în fond. Când hotărârea primei instanţe a fost pronunţată fără a se judeca fondul ori dacă judecata s-a făcut în lipsa părţii care a fost nelegal citată atât la administrarea probelor, cât şi la dezbaterea fondului, cauza se va trimite, o singură dată, la această instanţă. În cazul în care judecata în primă instanţă s-a făcut în lipsa părţii care a fost nelegal citată la administrarea probelor, dar a fost legal citată la dezbaterea fondului, instanţa de recurs, casând sentinţa, va rejudeca litigiul în fond.

- Art. 7 din Legea nr. 76/2012: “(1) Dacă prin prezenta lege nu se prevede altfel, ori de câte ori printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanţă este «definitivă», de la data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă, aceasta va fi supusă numai apelului la instanţa ierarhic superioară.

(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi în cazul în care printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanţă este «supusă recursului» sau că «poate fi atacată cu recurs» ori, după caz, legea specială foloseşte o altă expresie similară.

(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) nu se aplică în materie de contencios administrativ şi fiscal, inclusiv în materia azilului.”

12, în susţinerea neconstituţionalităţii acestor prevederi legale, autoarea excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 24 alin. (1) potrivit căruia dreptul la apărare este garantat, art. 53 alin. (2) referitor la Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 124 alin. (2) potrivit căruia “Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi”, precum şi a celor ale art. 129 privind Folosirea căilor de atac.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile legale criticate în prezenta cauză au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor critici similare, în acest sens, fiind Decizia nr. 747 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 6 februarie 2015.

14. Prin această decizie, Curtea a reţinut că natura juridică a recursului în sistemul căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti a cunoscut modificări de-a lungul timpului, recursul fiind considerat uneori o cale de atac ordinară, alteori, deşi considerat o cale extraordinară de atac, el putea fi exercitat şi pentru motive de netemeinicie a hotărârii, pentru ca în prezent, în noua reglementare a acestei instituţii juridice, recursul să fie calificat ca fiind o cale extraordinară de atac, exclusiv pentru motive de nelegalitate a hotărârii. Prin prevederile art. 488 din Codul de procedură civilă, care consacră motivele de casare ale unor hotărâri judecătoreşti, legiuitorul a acordat o eficienţă sporită principiului conform căruia recursul este o cale de atac nedevolutivă. Astfel, spre deosebire de vechea reglementare, care instituia posibilitatea examinării cauzei sub toate aspectele, conform art. 3041 din Codul de procedură civilă din 1865, noile norme nu mai prevăd nicio excepţie de la regula mai sus amintită.

15. Curtea a constatat că, după adoptarea noului Cod de procedură civilă, în materia contenciosului administrativ este menţinut sistemul dublului grad de jurisdicţie, respectiv, instanţele de fond care soluţionează litigiile de contencios administrativ sunt, după caz, secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale tribunalelor sau ale curţilor de apel, fiind menţinută, de asemenea, prin prevederile art. 7 alin. (3) din Legea nr. 76/2012, calea de atac a recursului împotriva hotărârilor judecătoreşti pronunţate de către instanţele de fond. Astfel, şi după intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, recursul împotriva hotărârii instanţei de fond se exercită în condiţiile prevăzute de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în termen de 15 zile de la comunicare, acesta fiind suspensiv de executare. Curtea a reţinut că, în materia contenciosului administrativ, hotărârile pronunţate în primă instanţă nu pot fi atacate cu apel, singura cale de atac de reformare ce poate fi exercitată fiind aceea a recursului. Norma specială cuprinsă în art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a rămas aplicabilă şi după intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, situaţie reglementată expres în art. 7 alin. (3) din Legea nr. 76/2012, potrivit căreia, în materia contenciosului administrativ şi fiscali, precum şi în materia azilului, nu este prevăzută calea de atac a apelului.

16. Prin derogare de la regimul de drept comun prevăzut în Codul de procedură civilă, în contenciosul administrativ, recursul este, în toate cazurile, suspensiv de executare, aşadar hotărârea pronunţată în primă instanţă, potrivit legii contenciosului administrativ, deşi nu este susceptibilă de apel, nu poate fi pusă în executare. În cazul admiterii recursului, instanţa casează sentinţa şi rejudecă procesul în fond. Casarea cu trimitere spre rejudecare la prima instanţă este permisă o singură dată în cursul unui proces, în două cazuri expres şi limitativ prevăzute în art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, şi anume atunci când hotărârea primei instanţe a fost pronunţată fără a se judeca fondul, sau dacă judecata s-a făcut în lipsa părţii care a fost nelegal citată, atât la administrarea probelor, cât şi la dezbaterea fondului. Nu se poate dispune casarea cu trimitere dacă judecata în primă instanţă s-a făcut în lipsa părţii care a fost nelegal citată la administrarea probelor, dar a fost legal citată la dezbaterea fondului, în acest caz urmând ca instanţa de recurs să caseze sentinţa şi să rejudece litigiul în fond.

17. De asemenea, Curtea a reţinut că “legiuitorul are îndreptăţirea constituţională de a considera materia contenciosului administrativ ca fiind una aparte, cu reguli specifice, inclusiv în ceea ce priveşte stabilirea căilor de atac”. Astfel, “În materia contenciosului administrativ, spre deosebire de dreptul comun unde hotărârile pronunţate în primă instanţă pot fi atacate cu apel cu toate consecinţele care decurg din aceasta, [..,] potrivit art. 7 alin. (3) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, legiuitorul a optat pentru menţinerea căii de atac a recursului, şi nu pentru înlocuirea acestuia cu calea de atac a apelului în lumina noului Cod de procedură civilă, recursul în materia contenciosului administrativ este esenţialmente diferit de recursul exercitat în această materie în vechea reglementare, care permitea, de principiu, examinarea cauzei sub toate aspectele pe calea recursului. Aşadar, ca urmare a acestei excluderi, hotărârile primei instanţe date în litigiile de contencios administrativ rămân a fi supuse în continuare recursului.”

18. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în această decizie îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

19. Pentru argumentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Comercială “Coraisa” Com - S.R.L. din comuna Caşin, satul Caşin, judeţul Bacău, în Dosarul nr. 3.255/110/2013 al Curţii de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi a celor ale art. 7 alin. (3) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 12 martie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind actualizarea valorii de inventar a imobilului aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Academiei Oamenilor de Ştiinţa din România

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 20 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, şi având în vedere prevederile art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 2 alin. (1) şi (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă modificarea valorii de inventar a imobilului înscris în inventarul bunurilor din domeniul public al statului, aflat în administrarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, având datele de identificare în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, ca urmare a reevaluării.

Art. 2. - Academia Oamenilor de Ştiinţă din România îşi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenţa cantitativ-valorică şi, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, va opera completarea şi modificarea corespunzătoare în Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 şi 1.020 bis din 21 decembrie 2006.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice,

Sorin Mihai Cîmpeanu

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 29 aprilie 2015.

Nr. 296.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale imobilului aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, a cărui valoare de inventar se modifică în urma reevaluării

 

Nr. crt.

Nr. MFP

Cod de clasificaţie

Denumire

Descriere tehnică

Adresa

Valoare de inventar

- lei -

0

1

2

3

4

5

6

1

159.745

8.29.08

imobil

Suprafaţă teren = 4.400 mp

CF109152

Şoseaua Bucureşti-Ploieşti, km 16,3,

oraşul Otopeni, judeţul Ilfov

441.669,67 lei

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind schimbarea regimului juridic al unei părţi dintr-un imobil, constituita din construcţii şi amenajări la terenuri, situată în municipiul Bistriţa, judeţul Bistriţa-Năsăud, şi pentru actualizarea anexei nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 9 alin. (1) şi al art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă actualizarea valorii de inventar a imobilului aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, înregistrat la poziţia cu nr. MFP 106.647 în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, reevaluat conform Ordonanţei Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a adresei poştale la care este situat imobilul, în urma intabulării în cartea funciară, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 1.

Art. 2. - (1) Se aprobă transmiterea unei părţi dintr-un imobil, constituită din construcţii şi amenajări la terenuri, situate pe un teren în suprafaţă de 56 ha aflat în proprietatea municipiului Bistriţa, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 2, din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Apărării Naţionale în domeniul public al municipiului Bistriţa, judeţul Bistriţa-Năsăud.

(2) Transmiterea imobilului prevăzut la alin. (1) se face în vederea realizării unor obiective de interes public local.

Art. 3. - (1) Consiliul Local al Municipiului Bistriţa va transmite în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, conform legii, un număr de 120 de unităţi locative, situate în 3 blocuri, împreună cu terenul aferent acestora, realizate prin programe derulate de Agenţia Naţională pentru Locuinţe pe un teren pus la dispoziţie de către Primăria Municipiului Bistriţa, identificat în CF Bistriţa nr. 52581, nr. cadastral 14850, în termen de 7 ani de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

(2) Transmiterea locuinţelor prevăzute la alin. (1) se va face etapizat într-un procent anual de 25% din numărul total de locuinţe după primii 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 4. - Predarea-preluarea construcţiilor şi amenajărilor la terenuri transmise potrivit prevederilor art. 2 alin, (1) se face pe bază de protocol încheiat între părţile interesate, în termen de 60 de zile de Sa data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 5. - Ministerul Apărării Naţionale îşi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenţa cantitativ-valorică şi, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, va opera modificările corespunzătoare în anexa nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 şi 1.020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 6. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne,

Gabriel Oprea

Ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

Ministrul apărării naţionale,

Mircea Duşa

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 29 aprilie 2015.

Nr. 297.

 

ANEXA Nr. 1

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale unui imobil aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale la care se actualizează valoarea de inventar, conform art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi adresa poştală la care este situat acesta, în urma intabulării în cartea funciară

 

Nr. MFP

Codul de clasificare

Denumirea bunului din domeniul public al statului

Adresa/ Carte funciară/ Nr. cadastrale

Elementele-cadru de descriere tehnică

Valoarea de inventar a tainului înscrisa în Inventarul

centralizat al bunurilor din domeniul public al statului (lei)

Valoarea de inventar actualizată a bunului imobil

(lei)

Administratorul bunului/CUI

106.647

8.19.01

Imobil 3009

Judeţul Bistriţa-Năsăud, municipiul Bistriţa

CF 61296 Nr. cad. 61296

Construcţii şi teren*

58.865.555

96.624.687,82

Ministerul Apărării Naţionale

CUI -4183229


* Conform prevederilor Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1.718/2011 pentru aprobarea Precizărilor privind întocmirea şi actualizarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, instituţiile a căror activitate este organizată în baza unor legi speciale şi care au bunuri cu date de identificare clasificate completează anexele la hotărârile Guvernului numai cu acele date care nu sunt clasificate.

 

ANEXA Nr. 2

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale unei părţi dintr-un imobil, constituită din construcţii şi amenajări la terenuri, situată În municipiul Bistriţa, judeţul Bistriţa-Năsăud, pentru care se schimbă regimul juridic

 

Nr. MFP

Codul da clasificare

Denumirea bunului

Adresa/Carte funciară/

Nr. cadastrale

Valoarea de inventar

(lei)

Elementele-cadru de descriere tehnică/ ca paritate/bucăţi/valoare contabilă

Persoana juridică de la care se transmite imobilul/CUI

Persoana juridică la care se transmite imobilul/CUI

106.647

8.19.01

Imobil 3009 - parţial

Judeţul Bistriţa-Năsăud, municipiul Bistriţa

CF 61245

nr. cad. 61245 -C1 nr. cad. 61245 - C2 nr. cad. 61245 - C3 nr. cad. 61245 - C4 nr. cad. 61245 - C5 nr. cad. 61245 - C6 nr. cad. 61245 -C7

6.971.468,23

1. Construcţii:

Pavilionul A1:

- Suprafaţă construită - 73 mp

- Suprafaţă desfăşurată -105 mp

- Valoare contabila - 8,94 lei

Pavilionul A2:

- Suprafaţă construită-95 mp

- Suprafaţă desfăşurată -128 mp

- Valoare contabilă -10,82 lei

Pavilionul B:

- Suprafaţă construită-45 mp

- Suprafaţă desfăşurată - 45 mp

- Valoare contabilă - 8.779,19 lei

Pavilionul C”

- Suprafaţă construită - 33 mp

- Suprafaţă desfăşurată - 33 mp

- Valoare contabilă - 4.815,67 lei

Pavilionul C1:

- Suprafaţă construită - 33 mp

- Suprafaţă desfăşurată - 33 mp

- Valoare contabilă -4.815,67 lei

Pavilionul C2:

- Suprafaţă construită - 33 mp

- Suprafaţă desfăşurată - 33 mp

- Valoare contabilă - 4.815,67 lei

Pavilionul F:

- Suprafaţă construită - 352 mp

- Suprafaţă desfăşurată - 352 mp

- Valoare contabilă - 12,46 lei

Total suprafaţă construită - 664 mp

Total suprafaţă desfăşurată - 729 mp

Total valoare contabila - 23.258,42 lei

2. Amenajări la terenuri:

- Reţea energie electrică aeriană - 1.280ml

- Valoare contabilă - 26.240 lei

- Reţea energie electrică subterană - 1.250 ml

- Valoare contabilă - 36.000 lei

- Platou betonat sau asfaltat - 8.000 mp

- Valoare contabilă - 120.320 lei

- Platouri pavate sau cu macadam - 38.112 mp

- Valoare contabilă - 2.939.578,56 lei

- Platforme pavate sau cu macadam - 24.600 mp

- Valoare contabilă - 1.897.398 lei

- Drumuri şi alei asfaltate - 6.500 mp

- Valoare contabilă - 876.330 lei

- Drumuri şi alei interioare cu macadam - 13.636 mp

- Valoare contabilă - 1.051.744,68 lei

- Poligon instrucţie tancuri - 1 complet (cpl.)

- Valoare contabilă - 352,34 lei

- Poligon infanterie E.F.M. - 1 cpl.

- Valoare contabilă - 245,2 lei

- Poligon antrenament aruncare grenadă mână şi tragere cu grenadă război - 1 cpl.

- Valoare contabilă - 0,5 lei

- Locaşuri individuale de tragere - 12 buc,

- Valoare contabilă - 0,12 lei

- Cale poligon (pistă)-126 m

- Valoare contabilă - 0,01 lei

- Poziţii de tragere din beton - 3 buc.

- Valoare contabilă - 0,3 lei

- Amplasament motor - 1 buc.

- Valoare contabilă - 0,1 lei

Total valoare contabilă - 6.948.209,81 lei

Statul român, din administrarea Ministerului Apărării Naţionale CUI - 4183229

Domeniul public al municipiului

Bistriţa, în administrarea Consiliului Local al Municipiului

Bistriţa CUI - 4347569

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2015 al Companiei Naţionale “Administraţia Porturilor Maritime” - S.A. Constanţa, aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor

 

Având în vedere prevederile Legii bugetului de stat pe anul 2015 nr. 186/2014,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 4 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2015 al Companiei Naţionale “Administraţia Porturilor Maritime” - S.A. Constanţa, aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Angajarea sumelor alocate de la bugetul de stat se face cu respectarea prevederilor art. 39 alin. (1) din Legea bugetului de stat pe anul 2015 nr. 186/2014,

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor,

Ioan Rus

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 29 aprilie 2015.

Nr. 298.

 

ANEXĂ

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

Compania Naţională “Administraţia Porturilor Maritime” - S.A. Constanţa

Incinta Port nr. 1, Constanţa

Cod unic de înregistrare: 11062831

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

pe anul 2015

 

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

 

Nr. rd.

 

Propuneri an curent 2015

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5+Rd.6)

1

306.155,00

 

1

 

Venituri totale din exploatare, din care:

2

298.916,00

 

 

a)

subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare

3

 

 

 

b)

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

4

 

2

 

Venituri financiare

5

7.239.00

3

 

Venituri extraordinare

6

 

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.7=Rd.8+Rd.20+Rd.21)

7

257,100,00

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

8

243,783,00

 

A.

cheltuieli cu bunuri şi servicii

9

120,124,00

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

10

12.930,00

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

11

70,629,00

C0

Cheltuieli de natură salarială (Rd.13+Rd.14)

12

53.637,00

C1

ch. cu salariile

13

46.224.00

C2

bonusuri

14

7.413,00

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

15

405,00

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

16

 

C4

Cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete

17

2.935,00

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

18

13.652,00

D.

alte cheltuieli de exploatare

19

40,100,00

2

 

Cheltuieli financiare

20

13.317,00

3

 

Cheltuieli extraordinare

21

 

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

22

49.055,00

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

23

9.214,00

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

24

39.841,00

 

1

 

Rezerve legale

25

3.030,00

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

26

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

27

 

4

 

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

28

 

4,000,00

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

29

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28, 29

30

32.811,00

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

31

2.541,00

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

32

17.676,00

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat

33

14.141,00

 

b)

- dividende cuvenite bugetului local

33a

 

 

c)

- dividende cuvenite altor acţionari

34

3.535,00

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.31 - Rd.32 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

35

15.135,00

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

36

 

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

37

 

 

 

a)

cheltuieli materiale

38

 

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

39

 

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

40

 

 

 

d)

cheltuieli cu reclama şi publicitate

41

 

 

 

e)

alte cheltuieli

42

 

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

43

207.759,00

 

1

 

Alocaţii de la buget

44

151.775,00

 

 

 

 

alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori

45

 

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

46

207.759.00

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

47

 

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

48

931

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

49

931

3

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială (Rd.12/Rd.49)/12*1000

50

4.497.40

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile (lei/persoană) (Rd.13/Rd.49)/12*1000

51

4.137,49

5

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.49)

52

321,07

6

 

Productivitatea muncit în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/persoana)

53

 

7

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.7/Rd.1)x1000

54

839,77

8

 

Plăţi restante

55

 

9

 

Creanţe restante

56

36.250,00

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, prin detaşare în condiţiile legii, a funcţiei publice de subprefect al judeţului Hunedoara de către domnul Samoilescu Ioan Gabriel

 

Având în vedere prevederile art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri încetează exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare în condiţiile legii, a funcţiei publice de subprefect al judeţului Hunedoara de către domnul Samoilescu Ioan Gabriel.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne,

Gabriel Oprea

 

Bucureşti, 7 mai 2015.

Nr. 304.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind constatarea încetării exercitării, cu caracter temporar, prin detaşare în condiţiile legii, a funcţiei publice de subprefect al judeţului Argeş de către domnul Burnei Ion

 

Având în vedere prevederile art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicata,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Prin prezenta hotărâre se constată încetarea exercitării, cu caracter temporar, prin detaşare în condiţiile legii, a funcţiei publice de subprefect al judeţului Argeş de către domnul Burnei Ion.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne,

Gabriel Oprea

 

Bucureşti, 6 mai 2015.

Nr. 305.

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

pentru eliberarea, la cerere, a domnului Mărgărit Mitică Marius din funcţia de subsecretar de stat la Ministerul Transporturilor

 

Având în vedere cererea domnului Mărgărit Mitică Marius, înregistrată la Cabinetul primului-ministru sub nr. 5/2.439 din 28 aprilie 2015,

în temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Mărgărit Mitică Marius se eliberează, la cerere, din funcţia de subsecretar de stat la Ministerul Transporturilor.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 7 mai 2015.

Nr. 130.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind prelungirea detaşării, începând cu data de 1 iunie 2015, a doamnei Romfeld Maria Magdolna, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului, în funcţia publică vacantă de director general al Direcţiei generale administraţie publică locală din cadrul aparatului propriu al Consiliului Judeţean Harghita

 

Având în vedere solicitarea Consiliului Judeţean Harghita, formulată prin Adresa nr. 9.759 din 4 mai 2015, privind prelungirea detaşării doamnei Romfeld Maria Magdolna, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului, în funcţia publică vacantă de director general al Direcţiei generale administraţie publică locală din cadrul aparatului propriu al Consiliului Judeţean Harghita, precum şi acordul scris al doamnei Romfeld Maria Magdolna cu privire la prelungirea detaşării,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b) şi al art. 89 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data de 1 iunie 2015, doamnei Romfeld Maria Magdolna, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului, i se prelungeşte detaşarea în funcţia publică vacantă de director general al Direcţiei generale administraţie publică locală din cadrul aparatului propriu al Consiliului Judeţean Harghita pe o perioada de 6 luni.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 6 mai 2015.

Nr. 131.

 

 

 


Copyright 1998-2024
DSC.NET All rights reserved.