Java Printing

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 463         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 26 iunie 2015

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

162. - Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 127/2007 privind Gruparea europeana de cooperare teritorială

 

567. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 127/2007 privind Gruparea europeană de cooperare teritorială

 

165. - Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 122/2006 privind azilul în România

 

570. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 122/2006 privind azilul în România

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 330 din 30 aprilie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 48 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele internaţionale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu referire la prevederile art. 257 alin. (6) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii

 

Decizia nr. 332 din 30 aprilie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi ale art. 1 şi art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 21 din 18 noiembrie 2013

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

383. - Hotărâre pentru aprobarea Strategiei naţionale privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2015-2020 şi a Planului strategic de acţiuni pentru perioada 2015-2020

 

451. - Hotărâre pentru aprobarea amendamentului convenit prin schimbul de scrisori semnate la Bucureşti la 28 ianuarie 2015 şi la Paris la 11 februarie 2015 între Guvernul României şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei la Acordul-cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru finanţarea Proiectului privind dezvoltarea la nivel local de servicii comunitare de prevenire a separării copilului de familia sa, precum şi instruirea personalului aferent, semnat la Bucureşti la 29 ianuarie 2007 şi la Paris la 9 februarie 2007

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

755. - Ordin al ministrului finanţelor publice privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 417/2015 pentru aprobarea Instrucţiunilor de punere în aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 10/2015 pentru organizarea Loteriei bonurilor fiscale, a Regulamentului de organizare şi desfăşurare a extragerilor Loteriei bonurilor fiscale, a modelului şi conţinutul cererii de revendicare a premiilor la Loteria bonurilor fiscale, precum şi pentru instituirea Comisiei pentru supravegherea efectuării extragerilor Loteriei bonurilor fiscale

 

916. - Ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor pentru modificarea şi completarea Metodologiei privind organizarea şi funcţionarea SUMAL, obligaţiile utilizatorilor SUMAL, precum şi structura şi modalitatea de transmitere a informaţiilor standardizate, aprobată prin Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultura nr. 837/2014

 

LEGI ŞI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 127/2007 privind Gruparea europeană de cooperare teritorială

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa Guvernului nr. 9 din 28 ianuarie 2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 127/2007 privind Gruparea europeană de cooperare teritorială, adoptată în temeiul art. 1 pct. 11.1 din Legea nr. 184/2014 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe şi publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 83 din 30 ianuarie 2015.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

PREŞEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 24 iunie 2015.

Nr. 162.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 127/2007 privind Gruparea europeană de cooperare teritorială

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 127/2007 privind Gruparea europeană de cooperare teritorială şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 23 iunie 2015.

Nr. 567.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 122/2006 privind azilul în România

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa Guvernului nr. 22 din 26 august 2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, adoptată în temeiul art. 1 pct. III.2 din Legea nr. 119/2014 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 29 august 2014.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

PREŞEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 24 iunie 2015.

Nr. 165.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 122/2006 privind azilul în România

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1)din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 122/2006 privind azilul în România şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 23 iunie 2015.

Nr. 570.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 330

din 30 aprilie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 48 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele internaţionale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu referire la prevederile art. 257 alin. (6) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii

 

Daniel Marius Morar - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 48 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele internaţionale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu referire la prevederile art. 257 alin. (6) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, excepţie ridicată de Carmen Carolina Beatrix Virag în Dosarul nr. 1.415/83/2014 al Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.307D/2014.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent face referatul cauzei şi arată că partea Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a depus la dosar concluzii scrise prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 179 din 19 martie 2015.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 27 noiembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 1.415/83/2014, Tribunalul Satu Mare - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele internaţionale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, raportat la prevederile art. 257 alin. (6) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Carmen Carolina Beatrix Virag în cadrul soluţionării unui litigiu de muncă având ca obiect cererea de solicitare a restituirii sumelor încasate de angajator cu titlu de reţineri ale contribuţiei de asigurări sociale de sănătate aferente plăţilor compensatorii acordate la momentul disponibilizărilor colective.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate contravin art. 16 şi art. 56 alin. (2) din Constituţie, deoarece, prin abrogarea dispoziţiilor art. 257 alin. (6) din Legea nr. 95/2006, care prevedeau că nu se plăteşte contribuţia de asigurări sociale pentru sumele acordate în momentul disponibilizării, ca venit lunar de completare sau ca plăţi compensatorii, se creează discriminări faţă de colegii din aceeaşi instituţie care, anterior abrogării art. 257 alin. (6) din Legea nr. 95/2006, au beneficiat de aceste prevederi favorabile. Prin urmare, se instituie un tratament juridic diferit între angajaţii aceluiaşi angajator, care au fost disponibilizaţi înainte de intrarea în vigoare a textului de lege criticat şi cei disponibilizaţi ulterior, tratament diferit care nu este justificat în mod obiectiv şi rezonabil.

7. Tribunalul Satu Mare - Secţia I civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată, legiuitorul având posibilitatea ca, pentru aceeaşi categorie de salariaţi, pentru perioade diferite, să reglementeze diferit problematica contribuţiei la asigurările sociale de sănătate.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse la dosar de partea Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este menţionat în încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2(513 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele internaţionale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 20 septembrie 2013, aprobată, cu modificări, prin Legea nr. 25/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 205 din 24 martie 2014, dispoziţii raportate la prevederile art. 257 alin. (6) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Din examinarea motivării excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că autoarea excepţiei critică abrogarea dispoziţiilor art. 257 alin. (6) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, astfel încât obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie numai dispoziţiile art.” 48 pct. 2 din Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 88/2013, cu referire la prevederile art. 257 alin. (6) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, dispoziţii care au următoarea redactare: „Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează: [...)

2. La articolul 257, alineatele (3)-(7) se abrogă.”

12. Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea În drepturi şi ale art. 56 alin. (2) privind aşezarea justă a sarcinilor fiscale.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autoarea excepţiei critică dispoziţiile art. 48 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a guvernului nr. 88/2013 - care abrogă, începând cu 1 ianuarie 2014, dispoziţiile art. 257 alin. (6) din Legea nr. 95/2006, potrivit cărora „contribuţia de asigurări sociale de sănătate nu se datorează asupra sumelor acordate în momentul disponibilizării, venitului lunar de completare sau plăţilor compensatorii, potrivit actelor normative care reglementează aceste domenii, precum şi asupra indemnizaţiilor reglementate de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, cu modificările ulterioare.” Se susţine că astfel se creează discriminări între angajaţii disponibilizaţi ai aceluiaşi angajator înainte de intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/2013 şi cei disponibilizaţi după ce acest act normativ a intrat în vigoare, sub aspectul scutirii de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate asupra sumelor acordate în momentul disponibilizării.

14. Faţă de critica referitoare la încălcarea art. 16 privind principiul egalităţii în faţa legii, Curtea retine că, potrivit jurisprudenţei sale constante, de exemplu, Decizia nr. 861 din 28 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 22 ianuarie 2007, situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări.

15. De altfel, Curtea observă că prin art. 48 pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2013 a fost modificat art. 257 alin. (2) din Legea nr. 95/2006, în sensul că veniturile asupra cărora se stabileşte contribuţia de asigurări sociale de sănătate sunt prevăzute în Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare. Prevederile art. 2964 şi art. 29616 din Legea nr. 571/2003 - Codul fiscal reglementează veniturile pentru care se exceptează plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, printre care şi „veniturile acordate la momentul disponibilizării, venitul lunar de completare sau plăţile compensatorii, suportate din bugetul asigurărilor de şomaj, potrivit actelor normative care reglementează aceste domenii.”.

16. Aşadar, critica autorului excepţiei de neconstituţionalitate - referitoare la discriminarea între cei disponibilizaţi înainte şi cei disponibilizaţi după intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/2013, sub aspectul scutirii de la plata contribuţiei pentru asigurări sociale de sănătate asupra sumelor acordate în momentul disponibilizării doar pentru cei din prima categorie - este neîntemeiată, deoarece soluţia legislativă referitoare la exceptarea anumitor venituri de la plata contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate este reglementată în Legea nr. 571/2003 - Codul fiscal. Aceasta deoarece, potrivit art. 1 alin. (1) din acest act normativ, Codul fiscal stabileşte „cadrul legal pentru impozitele, taxele şi contribuţiile sociale obligatorii prevăzute la art. 2, care constituie venituri la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, bugetul asigurărilor pentru şomaj şi fondul de garantare pentru plata creanţelor salariate, precizează contribuabilii care au obligaţia să plătească aceste impozite, taxe şi contribuţii sociale, precum şi modul de calcul şi de plată al acestora, Prezentul cod cuprinde procedura de modificare a acestor impozite, taxe şi contribuţii sociale.”

17. Referitor la critica de neconstituţionalitate raportată la art. 56 alin. (2) din Constituţie, privind principiul aşezării juste a sarcinilor fiscale, Curtea constată că şi aceasta este neîntemeiată, deoarece, potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, de exemplu, Decizia nr. 438 din 3 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 4 iulie 2012, numai legiuitorul poate acorda anumite scutiri sau reduceri de impozite în favoarea anumitor categorii de contribuabili şi în anumite perioade de timp, în funcţie de situaţiile conjuncturale, dar, evident, şi în raport cu situaţia economico-financiară a ţării în perioadele respective. Aşa fiind, legiuitorul, dând expresie politicii fiscale şi bugetare adoptate la un moment dat, are deplina libertate de a stabili impozite şi taxe, în măsura în care acestea sunt proporţionale, rezonabile şi echitabile.

18. În acelaşi sens s-a pronunţat Curtea Constituţională şi prin Decizia nr. 179 din 19 martie 2015, nepublicată*) la data pronunţării prezentei decizii, prin care a respins excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii de lege criticate prin raportare la aceleaşi prevederi din Constituţie.

19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Carmen Carolina Beatrix Virag în Dosarul nr. 1.415/83/2014 al Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 48 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele internaţionale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu referire la prevederile art. 257 alin. (6) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se” comunică Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 30 aprilie 2015.

PREŞEDINTE,

DANIEL MARIUS MORAR

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean


*) Decizia nr. 179 din 19 martie 2015 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 27 mai 2015.

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 332

din 30 aprilie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Leg ii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi ale art. 1 şi art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 21 din 18 noiembrie 2013

 

Daniel Marius Morar - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii-cadru nr. 284/2010 şi ale art. 1 şi art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Emil Florin Dincă în Dosarul nr. 13.510/3/CAF/2013 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.369D/2014.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent face referatul cauzei şi arată că partea Ministerul Afacerilor Interne a depus la dosar un punct de vedere prin care solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin Sentinţa civilă nr. 4.631 din 20 iunie 2014 (a cărei eroare materială a fost îndreptată prin încheierea din 11 decembrie 2014), pronunţata în Dosarul nr. 13.510/3/CAF72013, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii-cadru nr. 284/2010 şi ale art. 1 şi art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. Excepţia a fost ridicată de reclamantul Emil Florin Dincă în cadrul unei acţiuni de contencios administrativ având ca obiect soluţionarea cererii de acordare a sumelor reprezentând echivalentul premiului anual corespunzător anului 2010.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile Legii-cadru nr. 284/2010 contravin dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi (5) şi art. 16 din Constituţie, iar prevederile art. 1 şi art. 8 din Legea nr. 285/2010, în înţelesul stabilit cu efect obligatoriu pentru instanţele judecătoreşti de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 21 din 18 noiembrie 2013, contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 20, art. 124 şi art. 126 alin. (3), prevederilor art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi prevederilor art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie. În acest sens susţine că dispoziţiile art. 25 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice prevedeau, cu titlu general, acordarea premiului anual pentru activitatea desfăşurată în timpul anului 2010 şi modalitatea de punere în executare a acestui drept. Însă aceste dispoziţii au fost abrogate de art. 39 pct. w) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, act normativ în vigoare din data de 1 ianuarie 2011. În cadrul procesului de legiferare al Legii nr. 284/2010 s-au încălcat prevederile art. 38 şi art. 44 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, deoarece legea criticată a fost adoptată în temeiul prevederilor art. 114 alin. (3) din Constituţie, iar din structura ei lipseşte acea parte constitutivă şi obligatorie a unei legi denumită «formula de atestare a autenticităţii actului normativ», ceea ce conduce la încălcarea principiului legalităţii şi a principiului securităţii juridice.

7. Cu privire la dispoziţiile art. 1 şi art. 8 din Legea nr. 285/2010, autorul excepţiei susţine, în esenţă, că interpretarea acestor dispoziţii prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 21 din 18 noiembrie 2013 - potrivit căreia premiul anual pentru anul 2010 a fost inclus în majorările salariale stabilite pentru anul 2011 - este greşită, instituie discriminări, încalcă dreptul de proprietate şi principiul separaţiei puterilor în stat. Astfel, consideră că prin interpretarea dată textelor de lege criticate prin decizia menţionată s-a deturnat scopul urmărit de legiuitor la emiterea normei, fiind încălcate şi dispoziţiile art. 124 şi art. 126 alin. (3) din Constituţie, instanţa supremă neavând dreptul de a interpreta un drept născut prin lege, în sensul diminuării sau anulării substanţei acestuia”.

8. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere depus la dosar de partea Ministerul Afacerilor Interne, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate,

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este menţionat în actul de sesizare, îl constituie dispoziţiile Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, precum şi dispoziţiile art. 1 şi art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 28 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare. Însă, din analiza motivării excepţiei de neconstituţionalitate rezultă că autorul acesteia critică dispoziţiile art. 1 şi art. 8 din Legea nr. 285/2010, în interpretarea stabilită prin Decizia nr. 21 din 18 noiembrie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Dispoziţiile criticate din Legea nr. 285/2010 au următorul conţinut:

- Art. 1: (1) începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%.

(2) începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii,

(3) Cuantumul brut al drepturilor prevăzute la alin. (1) şi (2) se va stabili în anul 2011 ţinându-se seama de gradul sau treapta profesională, vechimea în muncă, vechimea în funcţie sau, după caz, în specialitate, dobândite în condiţiile legii până la 31 decembrie 2010.

(4) Cuantumul soldei de grad/salariului gradului profesional, al soldei de comandă/salariului de comandă, precum şi cuantumul gradaţiilor, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%.

(5) în salariul de bază, indemnizaţia lunară de încadrare, respectiv în solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază aferente lunii octombrie 2010 sunt cuprinse sporurile, indemnizaţiile, care potrivit Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, făceau parte din salariul de bază, din indemnizaţia de încadrare brută lunară, respectiv din solda/salariul funcţiei de bază, precum şi sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările ulterioare. Sporurile stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului necuprinse în Legea-cadru nr. 330/2009, cu modificările ulterioare, şi care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, după caz, ca sporuri la data reîncadrării se introduc în salariul de bază, în indemnizaţia de încadrare brută lunară, respectiv în solda/salariul de funcţie, fără ca prin acordarea lor să conducă la creşteri salariale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege. „;

- Art. 8: „Sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011, acestea fiind avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar, potrivit prevederilor prezentei legi.”

13. Curtea reţine că Legea nr. 285/2010 reglementează, după cum indică însuşi titlul său, salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, având deci aplicabilitate limitată doar la anul 2011. În legătură cu examinarea unor texte de lege ce nu mai sunt în vigoare, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, a statuat că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare”. Aşadar, Curtea urmează să se pronunţe asupra constituţionalităţii acestora, având în vedere că, în cauza în cadrul căreia a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, se solicită atât plata premiului anual aferent anului 2010 (al 13-lea salariu*).

14. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin următoarelor prevederi constituţionale: art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 124 privind înfăptuirea justiţiei, art. 126 alin. (3) privind competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii. De asemenea sunt invocate prevederile art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitor la interzicerea discriminării, şi art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie, referitor la protecţia proprietăţii.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi art. 8 din Legea nr. 285/2010, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 21 din 18 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 16 ianuarie 2014, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a stabilit că, În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, premiul pentru anul 2010, prevăzut de art. 25 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, a fost inclus în majorările salariale stabilite pentru anul 2011, potrivit dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 285/2010, nemaiputând fi acordat în forma supusă vechii reglementări.”

16. Cu privire la competenţa Curţii Constituţionale de a analiza constituţionalitatea unor dispoziţii de lege care au făcut obiectul unei decizii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţate în cadrul soluţionării unui recurs în interesul legii, Curtea reţine că, potrivit jurisprudenţei sale, de exemplu, Decizia nr. 202 din 18 aprilie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 19 iunie 2013, Împrejurarea că printr-o decizie pronunţată într-un recurs în interesul legii se dă unui text legal o anumită interpretare nu este de natură a fi convertită într-un fine de neprimire care să oblige Curtea ca, în pofida rolului său de garant al supremaţiei Constituţiei, să nu mai analizeze textul în cauză în interpretarea dată de instanţa supremă. Constituţia reprezintă cadrul şi măsura în care legiuitorul şi celelalte autorităţi pot acţiona; astfel şi interpretările care se pot aduce normei juridice trebuie să ţină cont de această exigenţă de ordin constituţional cuprinsă chiar în art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, potrivit căruia în România respectarea Constituţiei şi a supremaţiei sale este obligatorie. Din perspectiva raportării la prevederile Constituţiei, Curtea Constituţională verifică constituţionalitatea textelor legale aplicabile în interpretarea consacrată prin recursurile în interesul legii. A admite o teză contrară contravine înseşi raţiunii existenţei Curţii Constituţionale, care şi-ar nega rolul său constituţional acceptând ca un text legal să se aplice în limite ce ar putea intra în coliziune cu Legea fundamentală,” Totodată, prin aceeaşi decizie, Curtea a reţinut că în această materie pot fi identificate două abordări distincte, în funcţie de obiectul criticii de neconstituţionalitate, şi anume: în primul caz, când autorul excepţiei critică însăşi decizia pronunţată într-un recurs în interesul legii, excepţia având caracter inadmisibil, şi, respectiv, în a două situaţie, dacă excepţia de neconstituţionalitate se referă la textele de lege interpretate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu prilejul soluţionării unui recurs în interesul legii, când Curtea are competenţa de a se pronunţa pe fondul excepţiei.”

17. Aplicând aceste considerente de principiu la speţa de faţă, Curtea reţine că, în prezenta cauză, autorul excepţiei de neconstituţionalitate critică dispoziţiile art. 1 şi art. 8 din Legea nr. 285/2010, în interpretarea dată acestora de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 21 din 18 noiembrie 2013, prin raportare la principii şi prevederi din Constituţie şi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, astfel încât excepţia de neconstituţionalitate a acestora este admisibilă.

18. Referitor la criticile de neconstituţionalitate aduse art. 1 şi art. 8 din Legea nr. 285/2010, în interpretarea dată prin Decizia nr. 21 din 18 noiembrie 2013, Curtea observă că prin această decizie Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în această materie (şi anume Decizia nr. 115 din 9 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 230 din 5 aprilie 2012, şi Decizia nr. 257 din 20 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 16 mai 2012), a reţinut că nu se poate analiza includerea premiului în majorările salariale prevăzute de art. 1 din Legea nr. 285/2010, ca argument de menţinere a dreptului la plata premiului în forma anterioară, întrucât ar contraveni celor stipulate cu forţă obligatorie de Curtea Constituţională. Dreptul de a pretinde acordarea premiului sub forma unui salariu de bază scadent în prima lună a anului următor celui lucrat s-a stins odată cu abrogarea Legii-cadru nr. 330/2009, fiind înlocuit cu o nouă modalitate de plată, prevăzută de lege, prin executare succesivă. [...] în concluzie, premiul anual aferent anului 2010, reglementat iniţial prin art. 25 din Legea-cadru nr. 330/2009, a fost inclus, potrivit art. 8 din Legea nr. 285/2010, de către legiuitor în noua reglementare salarială, sub forma unor majorări salariale stabilite în art. 1 din Legea nr. 285/2010, fără a mai putea fi acordat în forma supusă vechii reglementări.”

19. Cu privire la reglementarea premiului anual aferent anului 2010, Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia nr. 115 din 9 februarie 2012, sus-menţionată, sau prin Decizia nr. 658 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 10 din 7 ianuarie 2015, respingând ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate, La paragraful 18 din Decizia nr. 658 din 11 noiembrie 2014, Curtea a reţinut că sporurile, premiile şi alte stimulente acordate demnitarilor şi altor salariaţi prin acte normative reprezintă drepturi salariale suplimentare, iar nu drepturi fundamentale, consacrate şi garantate de Constituţie. Legiuitorul este în drept, totodată, să instituie anumite sporuri la indemnizaţiile şi salariile de bază, premii periodice şi alte stimulente, pe care le poate diferenţia în funcţie de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica în diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula. Aşadar, nu se poate vorbi despre drepturi fundamentale atunci când se reclamă încetarea acordării unui astfel de stimulent sau drept salarial suplimentar cum este premiul anual.

20. Analizând criticile referitoare la discriminare, prin aceeaşi decizie, Curtea a reţinut că nu se pune problema generării unei stări de discriminare sub aspectul încadrării în muncă şi al ocupării forţei de muncă.

21. Întrucât criticile de neconstituţionalitate din prezenta cauză privesc aspecte similare cu cele relevate în jurisprudenţa Curţii şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei acesteia, considerentele şi soluţiile deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

22. Cu privire la invocarea art. 124 şi art. 126 alin. (3) din Constituţie, Curtea reţine că acestea se referă la înfăptuirea justiţiei în numele legii şi la competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti. Or, prin dispoziţiile de lege criticate, referitoare la reglementarea modalităţii de plată a premiului anual aferent anului 2010, în interpretarea dată, potrivit competenţei sale constituţionale, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, nu contravin acestor dispoziţii din Legea fundamentală şi nici celor ale art. 1 alin. (3)-(5) din Constituţie.

23. Referitor la criticile de neconstituţionalitate privind Legea-cadru nr. 284/2010, critici potrivit cărora acest act normativ nu respectă formula de atestare a autenticităţii actului normativ, formulă prevăzută de art. 44 (devenit art. 46 după republicarea Legii nr. 24/2000 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010), ceea ce ar conduce, în opinia autorului excepţiei, la încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) şi art. 16, Curtea reţine că asupra acestor critici s-a pronunţat prin Decizia nr. 445 din 16 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 30 octombrie 2014, paragrafele 18-21. Astfel, Curtea a reţinut că normele de tehnică legislativă nu au valoare constituţională, dar prin reglementarea lor legiuitorul a impus o serie de criterii obligatorii pentru adoptarea oricărui act normativ, a căror respectare este necesară pentru a asigura sistematizarea, unificarea şi coordonarea legislaţiei, precum şi conţinutul şi forma juridică adecvate pentru fiecare act normativ. De aceea, respectarea acestor norme concură la asigurarea unei legislaţii care respectă principiul securităţii raporturilor juridice, având claritatea şi previzibilitatea necesară (a se vedea, în acest sens, de exemplu, Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012). Curtea a mai reţinut că art. 46 din Legea nr. 24/2000 are în vedere procedura legislativă clasică, obişnuită, în care proiectul de lege este adoptat pe rând, în fiecare Cameră, sau în şedinţa comună a Camerelor reunite, în cazurile prevăzute expres de Constituţie. Or, Legea-cadru nr. 284/2010 a fost adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, adică prin intermediul unei proceduri parlamentare speciale de legiferare, în cadrul căreia Guvernul, ca autoritate legislativă delegată, forţează aprobarea unui proiect de lege şi transformarea acestuia în lege, cu riscul demiterii sale în urma adoptării de către Parlament a unei moţiuni de cenzură.

24. Prin aceeaşi Decizie nr. 445 din 16 septembrie 2014, Curtea a mai reţinut că angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege urmăreşte ca acesta să fie adoptat în condiţii de maximă celeritate, conţinutul reglementării vizând stabilirea unor măsuri urgente într-un domeniu de maximă importanţă, iar aplicarea acestora trebuie să fie imediată. Angajarea răspunderii asupra unui proiect de lege reprezintă o modalitate legislativă indirectă de adoptare a unei legi, care, neurmând procedura parlamentară obişnuită, este practic adoptată tacit, în absenţa dezbaterilor parlamentare. Ţinând cont de aceste trăsături ce conferă specificitate angajării răspunderii Guvernului, ca modalitate atipică de adoptare a unui proiect de lege, Curtea a constatat că formula cuprinsă în finalul legii criticate, în sensul că aceasta a fost adoptată în temeiul prevederilor art. 114 alin. (3) din Constituţie, în urma angajării răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, reprezintă o adaptare a formulei prevăzute de art. 46 din Legea nr. 24/2000 la această ipoteză specială. Prin urmare, nu se poate susţine încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie.

25. Întrucât criticile de neconstituţionalitate a Legii-cadru nr. 284/2010 din prezenta cauză privesc aspecte identice cu cele relevate în Decizia nr. 445 din 16 septembrie 2014 şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei acesteia, considerentele şi soluţia aceste decizii îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

26. Cu privire la criticile privind încălcarea principiului securităţii raporturilor juridice şi a art. 16 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia „Nimeni nu este mai presus de lege”, acestea nu pot fi primite, deoarece autorul excepţiei nu a indicat în ce mod Legea-cadru nr. 284/2010 ar contraveni acestor principii şi prevederi constituţionale.

27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Emil Florin Dincă în Dosarul nr. 13.510/3/CAF72013 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi ale art. 1 şi art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 21 din 18 noiembrie 2013, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate,

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea l.

Pronunţată în şedinţa din data de 30 aprilie 2015.

PREŞEDINTE,

DANIEL MARIUS MORAR

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Strategiei naţionale privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2015-2020 şi a Planului strategic de acţiuni pentru perioada 2015-2020

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 11 lit. f)din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2015-2020, prevăzută în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă Planul strategic de acţiuni pentru perioada 2015-2020, prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 3. - În termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice elaborează Planul operaţional de acţiuni pentru perioada 2015-2017

Art. 4. - Anexele nr. 1 şi 2*) fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne,

Gabriel Oprea

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Rovana Plumb

Ministrul delegat pentru dialog social,

Liviu-Marian Pop

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

Ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice,

Sorin Mihai Cîmpeanu

Ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Sevil Shhaideh

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Daniel Constantin

Ministrul pentru societatea informaţională,

Sorin Mihai Grindeanu

p. Ministrul economiei, comerţului şi turismului,

Măricel Popa,

secretar de stat

Ministrul sănătăţii,

Nicolae Bănicioiu

Ministrul fondurilor europene,

Marius Nica

p. Ministrul afacerilor externe,

George Ciamba,

secretar de stat

Ministrul transporturilor,

Ioan Rus

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 27 mai 2015.

Nr. 383.


*) Anexele nr. 1 şi 2 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 463 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea amendamentului convenit prin schimbul de scrisori semnate la Bucureşti la 28 ianuarie 2015 şi la Paris la 11 februarie 2015 între Guvernul României şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei la Acordul-cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru finanţarea Proiectului privind dezvoltarea la nivel local de servicii comunitare de prevenire a separării copilului de familia sa, precum şi instruirea personalului aferent, semnat la Bucureşti la 29 ianuarie 2007 şi la Paris la 9 februarie 2007

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi având în vedere prevederile art. 6 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 928/2007 privind aprobarea Acordului-cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru finanţarea Proiectului privind dezvoltarea la nivel local de servicii comunitare de prevenire a separării copilului de familia sa, precum şi instruirea personalului aferent, semnat la Bucureşti la 29 ianuarie 2007 şi la Paris la 9 februarie 2007, cu completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă amendamentul convenit prin schimbul de scrisori semnate la Bucureşti la 28 ianuarie 2015 şi la Paris la 11 februarie 2015 între Guvernul României, prin Ministerul Finanţelor Publice, şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei la Acordul-cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru finanţarea Proiectului privind dezvoltarea la nivel local de servicii comunitare de prevenire a separării copilului de familia sa, precum şi instruirea personalului aferent, semnat la Bucureşti la 29 ianuarie 2007 şi la Paris la 9 februarie 2007, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 928/2007, cu completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

INTERIMAR GABRIEL OPREA

Contrasemnează:

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Rovana Plumb

Ministrul afacerilor externe

Bogdan Lucian Aurescu

 

Bucureşti, 24 iunie 2015.

Nr.451

 

ROMÂNIA

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

Bucureşti, 28 ianuarie 2015

 

Dlui dr. Rolf Wenzel, guvernator Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei

Fax: 331 47 55 37 52

 

Subiect: FP 1566 (2006) - Servicii comunitare pentru prevenirea separării copiilor de familie

 

Stimate dle Wenzel,

 

La solicitarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, vă rugăm să fiţi de acord cu prelungirea cu 18 luni a datei de finalizare a proiectului, respectiv de la 30 iunie 2015 la 31 decembrie 2016. Această extindere va permite finalizarea a 117 proiecte, care sunt în diferite stagii de implementare şi de perfecţionare a personalului.

Prelungirea este solicitată datorită următoarelor:

1. Întârzieri înregistrate în implementarea subproiectelor, cum ar fi: reorganizare a instituţiilor cu atribuţii de implementare, schimbări în cadrul echipei de implementare, termenul lung pentru aprobarea documentaţiei tehnico-economice.

2. În ciuda eforturilor depuse, dintre cele 117 subproiecte doar 20 de subproiecte sunt finalizate, restul aflându-se în diferite stadii: evaluare pe teren sau în curs de evaluare la Comitetul de selecţie, achiziţionare de bunuri ori a studiilor de fezabilitate, evaluare sau aprobare a indicatorilor tehnico-economici.

Sperând că solicitarea noastră se va bucura de înţelegerea şi sprijinul dumneavoastră, aşteptăm cu interes răspunsul dumneavoastră.

 

Cu stimă,

Attila Gyorgy,

secretar de stat

(semnătură indescifrabilă)

 

BANCA DE DEZVOLTARE A CONSILIULUI EUROPEI

Direcţia generală pentru împrumuturi şi dezvoltare socială

 

Dlui Gyorgy Attila

secretar de stat

Ministerul Finanţelor Publice

Str. Apolodor nr. 17

Bucureşti, sectorul 5

ROMÂNIA

 

Paris, 11 februarie 2015

 

Subiect: F/P 1566 (2006) Servicii comunitare pentru prevenirea separării copiilor de familie”

 

Stimate dle Attila,

 

Facem referire la cerea primită prin fax în data de 28 ianuarie 2015 privind prelungirea graficului de lucrări aferent proiectului menţionat mai sus.

Având în vedere întârzierile înregistrate în execuţia şi implementarea subproiectelor ca urmare a reorganizării instituţiilor cu atribuţii în implementare, modificările în componenţa echipei de implementare, durata mare a aprobării de către Guvern a documentaţiei tehnico-economice, BDCE are plăcerea de a vă informa că nu are nicio obiecţie în a lua cunoştinţă că, în concordanţă cu Rezoluţia 1480, graficul de lucrări va fi extins până la 31 decembrie 2016 pentru a permite finalizarea a 117 proiecte şi perfecţionarea personalului.

Aşteptăm cu interes continuarea strânsei cooperării în implementarea proiectului.

 

Cu stimă,

director de departament,

Melanie Wieschollek-Lacroix

(semnătură indescifrabilă)

 

Thierry Poirel,

director general, împrumuturi

(semnătură indescifrabilă)

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 417/2015 pentru aprobarea Instrucţiunilor de punere în aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 10/2015 pentru organizarea Loteriei bonurilor fiscale, a Regulamentului de organizare şi desfăşurarea extragerilor Loteriei bonurilor fiscale, a modelului şi conţinutul cererii de revendicare a premiilor la Loteria bonurilor fiscale, precum şi pentru instituirea Comisiei pentru supravegherea efectuării extragerilor Loteriei bonurilor fiscale

În temeiul prevederilor art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 6 alin. (2), precum şi ale art. 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 10/2015 pentru organizarea Loteriei bonurilor fiscale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 166/2015,

ministrul finanţelor publice emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 417/2015 pentru aprobarea Instrucţiunilor de punere în aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 10/2015 pentru organizarea Loteriei bonurilor fiscale, a Regulamentului de organizare şi desfăşurare a extragerilor Loteriei bonurilor fiscale, a modelului şi conţinutul cererii de revendicare a premiilor la Loteria bonurilor fiscale, precum şi pentru instituirea Comisiei pentru supravegherea efectuării extragerilor Loteriei bonurilor fiscale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 8 aprilie 2015, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. În anexa nr. 1, la articolul 3, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) Unitatea teritorială a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală unde a fost depus originalul bonului fiscal eliberează o copie a acestuia care poartă menţiunea «conform cu originalul», pe care înscrie un număr unic de înregistrare. Numărul unic de înregistrare se înscrie şi pe cererea depusă pentru revendicarea premiului.”

2. În anexa nr. 1, după articolul 4, se introduce un nou articol, articolul 41, cu următorul cuprins:

Art. 41. - (1) Dacă la expirarea perioadei de revendicare se constată că nu a fost depăşit numărul maxim de premii care se acordă potrivit legii, se consideră că lista bonurilor fiscale prin care au fost revendicate premii este stabilită şi Direcţia generală antifraudă fiscală, prin direcţiile regionale antifraudă fiscală, verifică autenticitatea şi realitatea bonurilor fiscale, pe baza elementelor din «Baza de date privind Loteria bonurilor fiscale», şi încarcă rezultatul verificărilor în aplicaţia informatică.

(2) Dacă la expirarea perioadei de revendicare se constată depăşirea numărului maxim de premii care se acordă potrivit legii, în termen de 3 zile, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală transmite Companiei Naţionale «Loteria Română» - S.A., în format electronic şi letric, lista persoanelor care au revendicat premii.

(3) în termen de 7 zile de la data primirii listei, Compania Naţională «Loteria Română» - S.A. procedează la extragerea aleatorie a unui număr de 100 de bonuri fiscale câştigătoare, din totalitatea bonurilor fiscale din listă.

(4) în vederea stabilirii numărului maxim de bonuri câştigătoare prevăzut de lege, se extrage cu urnele Companiei Naţionale «Loteria Română» - S.A., un număr din lista numerelor unice de înregistrare a bonurilor fiscale prin care au fost revendicate premii. Numărul extras reprezintă primul câştigător şi totodată baza de referinţă la care se aplică crescător un pas care are valoarea egală cu ziua emiterii bonului fiscal câştigător.

(5) Dacă în urma aplicării pasului prevăzut la alin (4) se depăşeşte numărul unic maxim atribuit bonurilor fiscale din listă, următorul număr câştigător din listă este dat de diferenţa dintre suma determinată prin aplicarea pasului la baza de referinţă şi numărul unic maxim atribuit, continuând cu aplicarea pasului până la stabilirea numărului maxim de premii prevăzut de lege.

În procesul de aplicare al pasului, numerele selectate ca fiind câştigătoare sunt eliminate din listă.

(6) După stabilirea celor 100 de bonuri fiscale câştigătoare conform alin. (4) şi (5), acestea vor fi centralizate şi transmise în format electronic şi letric, în termen de două zile, către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, în vederea încărcării rezultatelor în «Baza de date privind Loteria bonurilor fiscale» şi a verificării autenticităţii şi realităţii bonurilor fiscale câştigătoare de către Direcţia generală antifraudă fiscală, prin direcţiile regionale antifraudă fiscală.

(7) în urma verificării prevăzute la alin. (6), Direcţia generală antifraudă fiscală încarcă rezultatul în aplicaţia informatică.”

3. În anexa nr. 1, articolul 5 se abrogă.

4. În anexa nr. 2 punctul 3, subpunctul 3.2.1.2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

3.2.1.2. etapa II - bilele de la 1 - 28/29/30/31 (reprezentând ziua emiterii bonului fiscal aferent lunii pentru care se efectuează extragerea) - urna Venus/Topaze;”.

5. În anexa nr. 2, la punctul 3, după subpunctul 3.2.1.3 se introduce un nou subpunct, subpunctul 3.2.1.4, cu următorul cuprins:

3.2.1.4. etapa IV - bilele de la 0-9 (pentru extragerea cifrelor reprezentând numărul unic de înregistrare atribuit bonurilor fiscale prin care au fost revendicate premii, în situaţia în care este depăşit numărul maxim de premii care poate fi acordat potrivit legii) trei/patru/cinci/şase boluri ale urnei Topaze.”

6. În anexa nr. 2, la punctul 3, după subpunctul 3.2.3.3 se introduce un nou subpunct, subpunctul 3.2.3.4, cu următorul cuprins:

3.2.3.4. etapa IV = 3/4/5/6 bile (numărul unic de înregistrare) - în situaţia în care este depăşit numărul maxim de premii care poate fi acordat potrivit legii”.

7. La anexa nr. 2, anexa A se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.

8. La anexa nr. 2, după anexa A se introduce o nouă anexă, anexa A1 ,.Proces-verbal pentru consemnarea numărului unic de înregistrare atribuit bonurilor fiscale prin care au fost revendicate premii”, având cuprinsul prevăzut în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data de 28 iunie 2015.

 

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 26 iunie 2015.

Nr. 755.

 

ANEXA Nr. 1

(Anexa A la regulament)

 

COMPANIA NAŢIONALA

„LOTERIA ROMÂNĂ - S.A.

COMISIA DE TRAGERE

LOTERIA BONURILOR FISCALE

 

PROCES-VERBAL

pentru consemnarea referatelor tragerilor aferente Loteriei bonurilor fiscale din data de..........

În conformitate cu prevederile Regulamentului de organizare şi desfăşurare a Loteriei bonurilor fiscale, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 417/2015 pentru aprobarea Instrucţiunilor de punere în aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 10/2015 pentru organizarea Loteriei bonurilor fiscale, a Regulamentului de organizare şi desfăşurare a extragerilor Loteriei bonurilor fiscale, a modelului şi conţinutului cererii de revendicare a premiilor la Loteria bonurilor fiscale, precum şi pentru instituirea Comisiei pentru supravegherea efectuării extragerilor Loteriei bonurilor fiscale, tragerile s-au desfăşurat în prezenţa comisiei de tragere compusă din următorii membri:

 

Dl...............................- delegat al Ministerului Finanţelor Publice - preşedinte

Dl.............................. - delegat al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală - membru

Dl............................... - delegat al Companiei Naţionale Loteria Română” - S.A. - membru

Etapa I (Luna emiterii bonului fiscal - se completează în cazul extragerilor ocazionale.)

 

 

 

Etapa a II-a (Ziua emiterii bonului fiscal)

 

 

 

Etapa a III-a (valoarea bonului fiscal)

 

 

 

 

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa A1 la regulament)

 

COMPANIA NAŢIONALA

„LOTERIA ROMÂNĂ - S.A.

COMISIA DE TRAGERE

LOTERIA BONURILOR FISCALE

 

PROCES-VERBAL

pentru consemnarea numărului unic de înregistrare atribuit bonurilor fiscale prin care au fost revendicate premii din data de....

În conformitate cu prevederile Regulamentului de organizare şi desfăşurare a Loteriei bonurilor fiscale, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 417/2015 pentru aprobarea Instrucţiunilor de punere în aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 10/2015 pentru organizarea Loteriei bonurilor fiscale, a Regulamentului de organizare şi desfăşurare a extragerilor Loteriei bonurilor fiscale, a modelului şi conţinutului cererii de revendicare a premiilor la Loteria bonurilor fiscale, precum şi pentru instituirea Comisiei pentru supravegherea efectuării extragerilor Loteriei bonurilor fiscale, tragerea s-a desfăşurat în prezenţa comisiei de tragere compusă din următorii membri:

 

Dl.................................- delegat al Ministerului Finanţelor Publice - preşedinte

Dl.................................- delegat al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală - membru

Dl.................................- delegat al Companiei Naţionale Loteria Română” - S.A. – membru

 

Etapa a IV-a (numărul unic de înregistrare)

Cele 3/4/5/6 cifre extrase la etapa a IV-a

 

 

 

 

 

 

 

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR şi PĂDURILOR

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Metodologiei privind organizarea şi funcţionarea SUMAL, obligaţiile utilizatorilor SUMAL, precum şi structura şi modalitatea de transmitere a informaţiilor standardizate, aprobată prin Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultura nr. 837/2014

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 163.215 din 6 mai 2015 al Direcţiei politici şi strategii în silvicultură, în temeiul prevederilor art. 3 alin. (11) din Hotărârea Guvernului nr. 470/2014 pentru aprobarea Normelor referitoare la provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spaţiilor de depozitare a materialelor lemnoase şi al instalaţiilor de prelucrat lemn rotund, precum şi a unor măsuri de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligaţiilor ce revin operatorilor care introduc pe piaţă lemn şi produse din lemn, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor,

ministrul mediului, apelor şi pădurilor emite următorul ordin:

Art. I. - Metodologia privind organizarea şi funcţionarea SUMAL, obligaţiile utilizatorilor SUMAL, precum şi structura şi modalitatea de transmitere a informaţiilor standardizate, aprobată prin Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultura nr. 837/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 21 octombrie 2014, cu completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 4 litera a)t punctul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

1. Înregistrarea sau generarea actelor de punere în valoare, autorizaţiile de exploatare a partizilor, procesele-verbale de forţă majoră, actele de constatare la expirarea termenelor de exploatare, actele de reprimire a parchetelor şi procesele-verbale de confiscare, acestea fiind aplicaţii grupate în softul SUMAL Ocol;”.

2. Articolul 15 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 15. - Aplicaţia SUMAL Ocol se accesează online, cu numele de utilizator şi parolă şi cu drepturi diferenţiate conform atribuţiilor specifice, de către: şeful ocolului silvic, responsabilul Cu fondul forestier, responsabilul cu paza fondului forestier şi responsabilul cu producţia, special împuternicit de şeful ocolului silvic.”

3. La articolul 16, litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:

d) emiterea/prelungirea/suspendarea/modificarea şi retragerea autorizaţiilor de exploatare;”.

4. La articolul 16, după litera d) se introduce o nouă literă, litera d1), cu următorul cuprins:

d1) operarea proceselor-verbale de forţă majoră;”.

5. Articolul 21 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 21. - După reprimirea parchetului sunt permise eliberarea şi operarea de documente cu partida respectivă înscrisă la rubrica «.Provenienţă» numai în limita stocului înregistrat în platforma primară la reprimire, dar fără a se depăşi limita termenului de 60 de zile, termen în care materialul lemnos va fi transportat obligatoriu într-o gestiune temporară sau într-un depozit final, după caz.”

6. La articolul 22, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

a) operarea datelor din avizul de însoţire şi a notelor de intrare-recepţii;”.

7. La articolul 23, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) Stocurile finale ale lunii precedente devin stocuri iniţiale pentru luna în curs, numai în cazul în care stocurile calculate de către aplicaţia SUMAL sunt declarate în aceasta, anterior efectuându-se o verificare a stocurilor scriptice şi faptice, înainte de operaţia de declarare.”

8. Articolul 24 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 24. - (1) Profesionistul înregistrează ca gestiune temporară în SUMAL Agent Socul unde realizează depozitarea temporară în spaţiile prevăzute la art. 17 alin. (1) din Normele referitoare la provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spaţiilor de depozitare a materialelor lemnoase şi al Instalaţiilor de prelucrat lemn rotund, precum şi a unor măsuri de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligaţiilor ce revin operatorilor care introduc pe piaţă lemn şi produse din lemn aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 470/2014, cu modificările şi completările ulterioare, cu obligaţia întocmirii situaţiilor gestionare prevăzute la art. 22, după caz, precum şi a asigurării conexiunii la internet cu determinarea coordonatelor geografice ale spaţiului de depozitare temporară pe care le comunică atât structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură din raza de competenţă în care este localizai sediul social al profesionistului, cât şi structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură în raza căruia este localizată gestiunea temporară respectivă.

(2) Profesionistul prevăzut la alin. (1) este obligat ca şi pentru locul unde realizează depozitarea temporară să deţină şi să completeze corespunzător registrul de intrări-ieşiri material lemnos, care poate fi folosit în acelaşi timp numai pentru un depozit.

(3) Durata pentru care va funcţiona spaţiul de depozitare temporară va fi stabilită în funcţie de volumul de masă lemnoasă depozitat şi nu va fi mai mare de 90 de zile, cu posibilitatea prelungirii în baza aprobării structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.”

9. Articolul 25 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 25. - (1) Datele rezultate lunar în urma efectuării operaţiunilor prevăzute la art. 22-24 se cuprind în rapoarte pentru care aplicaţia SUMAL va permite modificări.

(2) Modificările prevăzute la alin. (1) se fac numai în baza aprobărilor structurilor superioare din cadrul SUMAL Central, la notificarea prealabilă a structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură şi după aplicarea măsurilor legale.

(3) Rapoartele precizate la alin. (1) pentru luna anterioară se tipăresc, se semnează în original şi se transmit la contabilitatea operatorului economic.”

10. Articolul 26 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 26. - În cazul activităţilor în care se recepţionează materiale lemnoase şi se prelucrează integral ca materie primă, fără a se face expediţie de materiale lemnoase, profesioniştii vor opera în SUMAL Agent doar recepţiile de materiale lemnoase şi consumul de materie primă; pentru deşeurile rezultate în urma prelucrării destinate consumului propriu se va întocmi bon de consum.”

11. La articolul 31 alineatul (2), literele c) şi e) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

,,c) în cazul transbordării materialelor lemnoase dintr-un mijloc de transport în altul, situaţie în care avizul de însoţire secundar pentru cherestele sau pentru materialele lemnoase, altele decât cherestele, reprezintă documentul prin care se face dovada provenienţei legale, eliberat de către ocolul silvic la solicitarea conducătorului auto sau a proprietarului materialelor lemnoase, în câmpurile generate de aplicaţie se completează seria şi numărul avizului de însoţire primar sau secundar în baza căruia urmează să se elibereze un nou aviz de însoţire, punctul de încărcare, seria şi numărul noului aviz de însoţire, specia, sortimentul, volumul în metri cubi sau în unităţi convenţionale, după caz, numărul de înmatriculare al mijlocului de transport, punctul de descărcare. În acest caz utilizatorii au şi obligaţia obţinerii codului unic online care se înscrie atât în noul aviz, cât şi în avizul de însoţire în baza căruia s-a eliberat acesta;

e) în cazul în care procesul-verbal de confiscare reprezintă documentul ce face dovada provenienţei legale, în câmpurile generate de aplicaţie se completează numărul unic generat de SUMAL al procesului-verbal de confiscare, seria şi numărul avizului de însoţire secundar, specia, sortimentul, volumul în mc, punctul de încărcare, numărul de înmatriculare al mijlocului de transport, punctul de descărcare;”,

12. La articolul 31 alineatul (2), după litera f) a se introduc două noi litere, literele g) şi h), cu următorul cuprins:

,,g) situaţia gestionară separat pe profesionişti a avizelor de intrare şi ieşire;

h) cantităţile de masă lemnoasă înscrise în SUMAL Central să fie cu două zecimale.”

13. La articolul 37, alineatele (1) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

Art. 37. - (1) Profesioniştii prevăzuţi la art. 2 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 470/2014, cu modificările şi completările ulterioare, sunt obligaţi să introducă în aplicaţia SUMAL Agent seriile şi numerele formularelor cu regim special de transport al materialelor lemnoase aferente fiecărui carnet achiziţionat de la Compania Naţională «Imprimeria Naţională» - S.A., conform acordului eliberat de ITRSV;

(3) Pe măsura utilizării formularelor cu regim special pentru transportul materialelor lemnoase şi a operării documentelor în SUMAL, profesioniştii vor numerota şi utiliza obligatoriu blocurile de avize în ordinea crescătoare a seriilor blocurilor respective.”

14. La articolul 40, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) Materialele lemnoase prevăzute de Legea nr. 144/2000, republicată, şi de Legea nr. 33/1996, cu modificările şi completările ulterioare, rezultate în urma prelucrării - scândură, grinzi, bârne, araci de vie - vor fi transportate la domiciliul sau la o altă adresă specificată de proprietarul materialului lemnos cu un aviz de însoţire emis de profesionistul care a asigurat prelucrarea materialului lemnos. Ulterior, aceste materiale lemnoase pot fi transportate, la solicitarea scrisă a proprietarului materialelor lemnoase, cu precizarea destinaţiei, în vederea valorificării în târguri, pieţe, oboare, precum şi în alte locuri destinate activităţilor comerciale, în baza unui aviz de însoţire secundar pentru cherestele, emis în condiţiile Hotărârii Guvernului nr. 470/2014, cu modificările şi completările ulterioare, de către ocolul silvic din zonă, în baza avizului de însoţire a materialelor lemnoase obţinut de proprietar de la profesionistul care a asigurat prelucrarea lor, după verificarea veridicităţii provenienţei materialului lemnos.”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Gratiela Leocadia Gavrilescu

 

Bucureşti, 3 iunie 2015.

Nr. 916.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.