MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 433/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 433         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 17 iunie 2015

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI

 

25. - Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 18/2013 privind constituirea Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale, privind modificarea Legii partidelor politice şi a Legii privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale

 

26. - Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 6/2013 privind aprobarea componenţei nominale a Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa

 

27. - Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 66/2013 privind aprobarea componenţei nominale şi a conducerii Delegaţiei permanente a Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est

 

28. - Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 12/2013 privind aprobarea componenţei nominale a Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei

 

29. - Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 15/2013 privind aprobarea componenţei nominale a Comitetului director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 191 din 31 martie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2711 şi art. 2712 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii

 

Decizia nr. 351 din 7 mai 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2013 pentru modificarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici

 

ORDONANŢE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

19. - Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2013 privind aplicarea în perioada 2013-2018 a unor măsuri de protecţie socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare

 

20. - Ordonanţă de urgenţă privind stabilirea nivelului maxim al produsului apă grea destinat unităţilor 1-4 de la Centrala nuclearo-electrică Cernavodă pentru întreaga perioadă de exploatare a acestora, precum şi pentru gestionarea apei grele

 

427. - Hotărâre pentru completarea Regulamentului-cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzător funcţiilor contractuale şi a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 286/2011

 

444. - Hotărâre privind aprobarea unei sume din bugetul asigurărilor pentru şomaj pe anul 2015 ce se va aloca pentru plata venitului lunar de completare pentru persoanele disponibilizate de la Societatea Naţională închideri de Mine Valea Jiului - S.A.

 

Rectificări la:

 - Hotărârea Guvernului nr. 648/2010

 

 

HOTĂRÂRI ALE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 18/2013 privind constituirea Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale, privind modificarea Legii partidelor politice şi a Legii privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale

În temeiul art. 67 din Constituţia României, republicată,

 

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Anexa la Hotărârea Parlamentului României nr. 18/2013 privind constituirea Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale, privind modificarea Legii partidelor politice şi a Legii privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 15 februarie 2013, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- la capitolul l “Componenţa Comisiei”, punctul 15, domnul senator Viorel Chiriac, aparţinând Grupului parlamentar al PSD, este desemnat în calitatea de membru în locul domnului senator Neagu Mihai.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din 16 iunie 2015, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IOAN CHELARU

 

Bucureşti, 16 iunie 2015.

Nr. 25.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 6/2013 privind aprobarea componenţei nominale a Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa

În temeiul prevederilor art. 6 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 4/1992, republicat,

 

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Anexa la Hotărârea Parlamentului României nr. 6/2013 privind aprobarea componenţei nominale a Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 87 din 11 februarie 2013, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- la capitolul II “Membri supleanţi”, punctul 2, domnul deputat Petru Movilă, neafiliat, o înlocuieşte în calitatea de membru supleant pe doamna deputat Intotero Natalia-Elena Grupul parlamentar al PSD.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din 16 iunie 2015, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IOAN CHELARU

 

Bucureşti, 16 iunie 2015.

Nr. 26.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 66/2013 privind aprobarea componenţei nominale şi a conducerii Delegaţiei permanente a Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est

În temeiul prevederilor art. 6 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 4/1992, republicat,

 

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Anexa la Hotărârea Parlamentului României nr. 66/2013 privind aprobarea componenţei nominale şi a conducerii Delegaţiei permanente a Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 775 din 12 decembrie 2013, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- la capitolul I “Membri titulari”, la punctul 4, domnul senator Popa Nicolae-Vlad, Grupul parlamentar PNL, o înlocuieşte, în calitatea de membru titular, pe doamna senator Boagiu Anca Daniela, Grupul parlamentar PNL.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din 16 iunie 2015, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IOAN CHELARU

 

Bucureşti, 16 iunie 2015.

Nr. 27.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 12/2013 privind aprobarea componenţei nominale a Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei

În temeiul prevederilor art. 6 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 4/1992, republicat,

 

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Anexa la Hotărârea Parlamentului României nr. 12/2013 privind aprobarea componenţei nominale a Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 11 februarie 2013, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- la capitolul II “Membri supleanţi”, la punctul 5, domnul senator Popa Ion, Grupul parlamentar al PNL, îl înlocuieşte pe domnul senator Ghişe Ioan, neafiliat.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din 16 iunie 2015, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IOAN CHELARU

 

Bucureşti, 16 iunie 2015.

Nr. 28.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 15/2013 privind aprobarea componenţei nominale a Comitetului director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare

În temeiul prevederilor art. 5 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 4/1992, republicat,

 

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Anexa la Hotărârea Parlamentului României nr. 15/2013 privind aprobarea componenţei nominale a Comitetului director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 11 februarie 2013, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- la punctul 5, domnul deputat Rădulescu Constantin, Grupul parlamentar al PSD, este desemnat în calitatea de membru al Comitetului director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare pe locul rămas vacant ca urmare a încetării mandatului de deputat al domnului Mocanu Vasile.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din 16 iunie 2015, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IOAN CHELARU

 

Bucureşti, 16 iunie 2015.

Nr. 29.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 191

din 31 martie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2711 şi art. 2712 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Simina Popescu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstitu­ţionalitate a prevederilor art. 2711 şi art. 2712 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, excepţie ridicată de Societatea “Star Storage” - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 5.024/2/2014 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului nr. 905D/2014 al Curţii Constituţionale.

2. La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei, avocatul Alina Fetiţa, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar şi pentru partea Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică, avocatul Daniela Ilinca, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 969D/2014, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, excepţie ridicată de Societatea “Confer Group” - S.R.L. - lider al Asocierii Societatea “Confer Group” - S.R.L. – Societatea “Institutul de Studii şi Proiectări Căi Ferate” – S.A. din Bacău în Dosarul nr. 4.747/2/2014 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.

6. Reprezentanţii părţilor prezente şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu măsura conexării cauzelor.

7. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 969D/2014 la Dosarul nr. 905D/2014, care a fost primul înregistrat.

8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul avocatului autorului excepţiei, care solicită admiterea criticilor de neconstituţionalitate. Precizează, în esenţă, că în urma Deciziei Curţii Constituţionale nr. 5 din 15 ianuarie 2015, excepţia de neconstituţionalitate a art. 2712 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 a devenit inadmisibilă, astfel încât, în prezent, există o necorelare între celelalte norme cuprinse în prevederile de lege criticate. Susţine că instituirea garanţiei de bună conduită, care reprezintă o condiţie de admisibilitate a acţiunii, blochează accesul liber la justiţie, de vreme ce cuantumul acesteia implică costuri prohibitive pentru justiţiabili. În acest sens, invocă aspecte din jurisprudenţa Curţii Constituţionale, spre exemplu. Decizia nr. 1.291 din 4 octombrie 2011 şi Decizia nr. 1.202 din 5 octombrie 2010.

9. Avocatul părţii Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică solicită respingerea excepţiei, ca inadmisibilă, în privinţa prevederilor art. 2712 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 5 din 15 ianuarie 2015, şi ca neîntemeiată, a celorlalte prevederi cuprinse în textele de lege criticate. Precizează că, în prezenta cauză, sunt formulate critici de neconstituţionalitate similare celor deja examinate de Curtea Constituţională, în jurisprudenţa sa în materie, astfel încât susţine menţinerea acesteia.

10. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca devenită inadmisibilă în ceea ce priveşte prevederile art. 2712 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 şi ca neîntemeiată în ceea ce priveşte prevederile art. 2711 şi ale art. 2712 alin. (3)-(6) din acelaşi act normativ. În acest sens, invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 5 din 15 ianuarie 2015.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:

11. Prin încheierea din 18 septembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 5.024/2/2014, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2711 şi art. 2712 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. Excepţia a fost ridicată de Societatea “Star Storage” - SA. din Bucureşti într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei plângeri împotriva unei decizii a Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor.

12. Prin încheierea din 18 septembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 4.747/2/2014, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor “punctului 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii”. Excepţia a fost ridicată de Societatea “Confer Group” - S.R.L. - lider al Asocierii Societatea “Confer Group” - S.R.L. - Societatea “Institutul de Studii şi Proiectări Căi Ferate” - S.A. într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei plângeri împotriva unei decizii a Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor.

13. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii susţin, în esenţă, că stabilirea obligaţiei de plată a garanţiei de bună conduită drept condiţie de admisibilitate a acţiunii este de natură a împiedica liberul acces la justiţie. De asemenea, susţin că liberul acces la justiţie este îngrădit prin cuantumul garanţiei de bună conduită. Sunt invocate aspecte din jurisprudenţa Curţii Constituţionale, spre exemplu, deciziile nr. 1.291 din 4 octombrie 2011 şi nr. 40 din 29 ianuarie 2004, din care rezultă că instituirea unei cauţiuni nu împiedică accesul liber la justiţie, în măsura în care plata respectivei cauţiuni nu constituie o condiţie de admisibilitate a acţiunii înseşi. Or, garanţia de bună conduită încalcă art. 21 din Constituţie, câtă vreme constituirea acesteia reprezintă o condiţie de admisibilitate a acţiunii prin care se tinde la anularea unui act al autorităţii contractante.

14. Susţin, de asemenea, că prevederile de lege criticate au ca efect instituirea unor costuri prohibitive pentru justiţiabilii care înţeleg să îşi exercite dreptul de a contesta actele autorităţilor contractante, în cadrul procedurilor de atribuire. Valoarea garanţiei, care este de 1% din valoarea estimată a contractului ce urmează a fi atribuit şi care poate ajunge la 25.000 euro în cazul contractelor de servicii sau furnizare, respectiv la 100.000 euro în cazul contractelor de lucrări, este vădit excesivă, iar la sumele arătate se adaugă costurile constituirii garanţiei, asociate emiterii unei scrisori de garanţie bancară sau unei poliţe de asigurare. În susţinerea criticii de neconstituţionalitate sunt invocate deciziile Curţii Constituţionale nr. 1.202 din 5 octombrie 2010 şi nr. 778 din 12 mai 2009 prin care s-a statuat că, deşi prestaţiile judecătoreşti nu trebuie şi nu pot fi în toate cazurile, gratuite, totuşi, cuantumul taxelor judiciare de timbru nu poate fi prohibitiv pentru justiţiabil.

15. În fine, arată că stabilirea unei sancţiuni pecuniare în sarcina operatorilor economici pentru obţinerea unui rezultat nefavorabil, ca urmare a exercitării unui drept, încalcă efectivitatea accesului liber la justiţie. Accesul la instanţa de judecată al persoanelor interesate în a declanşa controlul judecătoresc este obstrucţionat prin instituirea unei obligaţii deosebit de oneroase în sarcina acestora, iar caracterul oneros este cu atât mai evident cu cât, în cazul respingerii demersului juridic al justiţiabilului, autoritatea contractantă este nu doar îndreptăţită, ci chiar obligată, să execute garanţia de bună conduită. Reţinerea sumelor operează pur şi simplu, la prima cerere a autorităţii contractante, fără fi condiţionată de obligarea acesteia de a face dovada vreunui prejudiciu cauzat de operatorul economic contestator.

16. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal îşi exprimă opinia în sensul neconstituţionalităţii reglementărilor criticate, sens în care apreciază că nu doar cuantumul, ci şi configuraţia juridică a intitulatei “garanţii de bună conduită”este de natură a impieta în mod grav asupra dreptului operatorilor economici la un remediu efectiv împotriva actelor autorităţilor contractante. Cu toate că este intitulat㠓garanţie”, iar scopul afirmat legislativ al acesteia este “de a proteja autoritatea contractantă de riscul unui eventual comportament necorespunzător”, din reglementarea naţională nu reiese care este modul în care autoritatea contractantă este “protejat㔠prin reţinerea garanţiei în cazul respingerii contestaţiei/cererii/plângerii. Dacă legiuitorul a avut cumva în vedere scopul despăgubirii autorităţii contractante pentru eventuale prejudicii aduse de întârzierea derulării procedurii prin formularea de contestaţii nejustificate, similar raţiunii cauţiunilor, atunci reţinerea în final a garanţiei s-ar fi impus a fi condiţionată de probarea unui prejudiciu. Cu toate că în expunerea de motive a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2014 de modificare şi completare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, care a introdus textele supuse analizei, se face vorbire despre un “mecanism comprehensiv care să descurajeze contestaţiile abuzive”, în textul ordonanţei de urgenţă se vorbeşte despre “comportament necorespunzător”. Deşi sintagma “comportament necorespunzător” uzitată de legiuitor nu este definită de acesta, sfera ei poate fi circumscrisă de instanţă ca subsumând orice contestaţie nefondată împotriva actelor autorităţii contractante, aspect care reiese din lecturarea textului art. 2712 alin. (1), potrivit căruia, în caz de respingere a contestaţiei/cererii, autoritatea contractantă este obligată a reţine garanţia de bună conduită. Premisa reţinerii garanţiei nu este nici formularea unei contestaţii abuzive, eventual coroborată cu producerea vreunui prejudiciu, nici măcar a unei contestaţii vădit nefondate, ci pur şi simplu formularea unei contestaţii, care, în cele din urmă, se vădeşte a fi nefondată. Intitulat㠓garanţie de bună conduită”, se aseamănă, pe de o parte, cu taxele judiciare de timbru, suma fiind achitată în avans, soluţionarea contestaţiei/cererii/plângerii fiind condiţionată de plata prealabilă a acesteia, putând fi recuperată doar dacă a fost admisă contestaţia/cererea/plângerea. Pe de altă parte, ceea ce diferenţiază esenţial garanţia de bună conduită de taxa judiciară de timbru este imposibilitatea absolută de a obţine o eventuală amânare, eşalonare, reducere sau scutire de la plata garanţiei, în considerarea situaţiei concrete a operatorului economic, după cum permite, în materia taxelor de timbru, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

17. Instanţa consideră că garanţia de bună conduită, prin cuantum, dar mai ales prin configuraţia ei juridică, constituie mai degrabă, o sancţiune aplicată operatorilor/ofertanţilor pentru formularea unor contestaţii/cereri/plângeri neîntemeiate, nicidecum o garanţie, aducând atingere accesului efectiv la o cale de atac împotriva actelor autorităţii contractante, precum şi caracterului gratuit al jurisdicţiilor administrative.

18. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

19. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Precizează că Ministerul Justiţiei, în faza procedurii de avizare a proiectului de ordonanţă de urgenţă, a semnalat în avizul cu observaţii transmis iniţiatorului proiectului de act normativ, prin Adresa nr. 55.224/2014, că, referitor la introducerea garanţiei de bună conduită, ca şi condiţie prealabilă pentru contestarea actului administrativ, revine Curţii Constituţionale competenţa de a se pronunţa, în eventualitatea unui control de constituţionalitate, dacă prin cuantumul concret se aduce atingere principiului liberului acces la justiţie. Invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 35 din 5 februarie 2013, iar, în ceea ce priveşte eventuala încălcare a prevederilor art. 126 alin. (6) din Constituţie, precizează că reglementarea nu este de natură a împiedica posibilitatea de exercitare a controlului judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice pe calea contenciosului administrativ.

20. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele;

21. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

22. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, în Dosarul nr. 905D/2014, îl constituie prevederile aii. 2711 şi art. 2712 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 15 mai 2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 20 iulie 2006, cu modificările şi completările ulterioare.

23. În acelaşi timp, Curtea observă că, potrivit încheierii de sesizare din Dosarul nr. 969D/2014, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. I pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 30 iunie 2014. Prevederile art. I pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2014 introduc în cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 două noi articole, şi anume art. 2711 şi art. 2712.

24. Astfel, având în vedere art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit căruia “Dispoziţiile de modificare şi de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta”, Curtea reţine ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate prevederile art. 2711 şi art. 2712 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins:

- Art. 2711; “(1) în scopul de a proteja autoritatea contractantă de riscul unui eventual comportament necorespunzător, contestatorul are obligaţia de a constitui garanţia de bună conduită pentru întreaga perioadă cuprinsă între data depunerii contestaţiei/cererii/plângerii şi data rămânerii definitive a deciziei Consiliului/hotărârii instanţei de judecată de soluţionare a acesteia.

(2) Contestaţia/Cererea/Plângerea va fi respinsă în cazul în care contestatorul nu prezintă dovada constituirii garanţiei prevăzute la alin. (1).

(3) Garanţia de bună conduită se constituie prin virament bancar sau printr-un instrument de garantare emis în condiţiile legii de o societate bancară ori de o societate de asigurări şi se depune în original la sediul autorităţii contractante şi în copie la Consiliu sau la instanţa de judecată, odată cu depunerea contestaţiei/cererii/plângerii.

(4) Cuantumul garanţiei de bună conduită se stabileşte prin raportare la valoarea estimată a contractului ce urmează a fi atribuit, astfel:

a) 1 % din valoarea estimată, dacă aceasta este mai mică decât pragurile valorice prevăzute la ari. 55 alin, (2) lit. a) şi b);

b) 1% din valoarea estimată, dacă aceasta este mai mică decât pragurile valorice prevăzute la ari, 55 alin. (2) lit. c), dar nu mai mult decât echivalentul în lei a 10.000 euro, la cursul BNR de la data constituirii garanţiei;

c) 1% din valoarea estimată, dacă aceasta este egală sau mai mare decât pragurile valorice prevăzute la ari. 55 alin. (2) lit. a) şi b), dar nu mai mult decât echivalentul în lei a 25.000 euro, la cursul BNR de la data constituirii garanţiei;

d) 1% din valoarea estimată, dacă aceasta este egală sau mai mare decât pragurile valorice prevăzute la ari. 55 alin. (2) lit. c), dar nu mai mult decât echivalentul în lei a 100.000 euro, la cursul BNR de la data constituirii garanţiei.

(5) Garanţia de bună conduită trebuie să aibă o perioadă de valabilitate de cel puţin 90 de zile, să fie irevocabilă şi să prevadă plata necondiţionată la prima cerere a autorităţii contractante, în măsura în care contestaţia/cererea/plângerea va fi respinsă.

(6) în cazul în care, în ultima zi de valabilitate a garanţiei de bună conduită, decizia Consiliului sau hotărârea instanţei de judecată nu este rămasă definitivă, iar contestatorul nu a prelungit valabilitatea garanţiei de bună conduită în aceleaşi condiţii de la alin. (1)-(5), autoritatea contractantă va reţine garanţia de bună conduită. Prevederile art. 2712 alin. (3)-(5) se aplică în mod corespunzător.

(7) Prevederile alin. (1)-(6) se aplică în mod corespunzător şi în situaţia în care plângerea împotriva deciziei Consiliului este formulată de o altă persoană decât autoritatea contractantă sau contestator, conform art. 281.”

- Art. 2712: “( 1) În cazul în care contestaţia este respinsă de către Consiliu sau de către instanţa de judecată, atunci când contestatorul se adresează direct instanţei, autoritatea contractantă are obligaţia de a reţine garanţia de bună conduită de la momentul rămânerii definitive a deciziei Consiliului/ hotărârii instanţei de judecată. Reţinerea se aplică pentru loturile la care contestaţia a fost respinsă.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul în care contestatorul renunţă la contestaţie/cerere/plângere.

(3) Măsura prevăzută la alin. (1) nu va fi aplicată în cazul în care Consiliul/instanţa de judecată respinge contestaţia ca rămasă fără obiect sau în cazul în care s-a renunţat la contestaţie/cerere/plângere, ca urmare a adoptării de către autoritatea contractantă a măsurilor de remediere necesare, în condiţiile art. 2563 a//a (;.

(4) în situaţia în care Consiliul admite contestaţia, respectiv instanţa competentă admite plângerea formulată împotriva deciziei Consiliului de respingere a contestaţiei, autoritatea contractantă are obligaţia de a restitui contestatorului garanţia de bună conduită, în cel mult 5 zile de la momentul rămânerii definitive a deciziei/hotărârii.

(5) în situaţia în care contestatorii se adresează direct instanţei de judecată şi aceasta admite cererea introdusă, prevederile alin. (4) se aplică în mod corespunzător.

(6) Sumele încasate de autoritatea contractantă din executarea garanţiei de bună conduită reprezintă venituri ale autorităţii contractante.”

25. În opinia autorilor excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 21 referitor la accesul liber la justiţie şi art. 126 alin. (6) privind controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice pe calea contenciosului administrativ.

26. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 2711 şi art. 2712 din Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 34/2006 au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, iar prin Decizia nr. 5 din 15 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din data de 19 martie 2015, Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 2711 şi ale art. 2712 alin. (3)-(6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

27. Cu acel prilej, Curtea a reţinut, în esenţă, că plângerea formulată împotriva deciziei Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor la instanţa judecătorească este o cale de atac, aspect ce reiese atât din prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 care constituie reglementarea specială în materia achiziţiilor publice, cât şi din cele statuate prin jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la calea de atac împotriva deciziei organului de jurisdicţie administrativă. În acest sens este Decizia nr. 296 din 22 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 1 august 2014.

28. Referitor la legitimitatea constituţională a procedurilor administrativ-jurisdicţionale, Curtea, în jurisprudenţa sa, a statuat, de principiu, că instituirea unei proceduri administrativ-jurisdicţionale nu contravine dispoziţiilor constituţionale atât timp cât decizia organului administrativ de jurisdicţie poate fi atacată în faţa unei instanţe judecătoreşti, iar existenţa unor organe administrative de jurisdicţie nu poate să ducă la înlăturarea intervenţiei instanţelor judecătoreşti în condiţiile legii, sens în care este Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea i, nr. 69 din 16 martie 1994, şi Decizia nr. 284 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 344 din 21 mai 2012. De asemenea, pe lângă această exigenţă, desprinsă din jurisprudenţa, potrivit art. 21 alin. (4) din Constituţie, jurisdicţiile speciale administrative trebuie să fie facultative şi gratuite, în acest sens fiind şi Decizia nr. 80 din 16 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 7 aprilie 2014, paragrafele 63-66.

29. În ceea ce priveşte gratuitatea jurisdicţiilor-administrative raportat la prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, analizând dispoziţiile ce reglementează procedura soluţionării contestaţiilor în faţa Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Curtea a constatat că nu există nicio normă care să ateste existenţa vreunei taxe sau cauţiuni care să se facă venit la bugetul de stat sau la bugetul autorităţii administrativ-jurisdicţionale. Curtea a reţinut că gratuitatea consacrată de norma constituţională cuprinsă în art. 21 alin. (4) semnifică lipsa oricărei contraprestaţii pecuniare din partea persoanei care, alegând calea contenciosului administrativ-jurisdicţional, beneficiază gratuit de serviciul prestat de autoritatea administrativ-jurisdicţională. În acest sens este Decizia nr. 282 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 11 mai 2012.

30. Dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 nu fixează imperativ urmarea căii de atac administrativ-jurisdicţionale, ci o prevăd ca facultate de care beneficiază persoana care se consideră vătămată. De altfel, raţiunea pentru care legiuitorul a prevăzut această cale a fost aceea de a institui o modalitate eficientă de prevenire şi limitare a abuzului de drept, având în vedere faptul că soluţionarea contestaţiilor în materia achiziţiilor publice este necesar să se desfăşoare şi să se judece după o procedură caracterizată prin celeritate. Existenţa acestei căi nu împiedică respectiva persoană să apeleze direct la calea de atac judiciară, în măsura în care apreciază că aceasta îi serveşte mai bine interesele. Nicio dispoziţie din cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 nu prevede că actele autorităţilor contractante pot fi atacate numai la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, astfel cum nicio dispoziţie din acelaşi act normativ nu împiedică persoana să se adreseze numai instanţelor de judecată. Neexistând stabilită o interdicţie în privinţa sesizării directe a instanţelor de judecată, persoanele pot recurge la această sesizare, în acest sens fiind şi Decizia nr. 284 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 344 din 21 mai 2012.

31. Faţă de cele prezentate mai sus, Curtea a constatat că este neîntemeiată critica de neconstituţionalitate raportată la art. 21 alin. (4) din Constituţie, potrivit căruia “Jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite.”

32. Referitor la critica de neconstituţionalitate raportată la dispoziţiile constituţionale ale art. 21 alin. (1) şi (2), Curtea, în jurisprudenţa sa, a statuat în mod constant că liberul acces la justiţie semnifică faptul că orice persoană poate sesiza instanţele judecătoreşti în cazul în care consideră că drepturile, libertăţile sau interesele sale legitime au fost încălcate, iar nu faptul că acest acces nu poate fi supus niciunei condiţionări; competenţa de a stabili regulile de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti revenindu-i legiuitorului, prevederile criticate fiind o aplicare a dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 126 alin. (2), potrivit cărora “Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege”, sens în care este Decizia nr. 221 din 21 aprilie 2005. publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 516 din 17 iunie 2005

33. În acest context Curtea a reţinut faptul că, astfel cum reiese din preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2014, care modifică şi completează Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, legiuitorul delegat, având în vedere necesitatea adoptării unor măsuri urgente care să fluidizeze procedura de atribuire a contractelor de achiziţii publice şi care să protejeze autorităţile contractante împotriva depunerii unor contestaţii abuzive care tind să modifice scopul pentru care au fost instituite căile de atac în domeniul achiziţiilor publice, a instituit garanţia de bună conduită. Aşadar, dispoziţiile criticate, prin instituirea garanţiei de bună conduită, astfel cum aceasta a fost introdusă prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2014, reglementează reguli procedurale specifice cu privire la judecarea contestaţiei în materia achiziţiilor publice, fără a putea fi calificate ca fiind o îngrădire a dreptului de acces liber la justiţie.

34. În consecinţă, Curtea nu a reţinut critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2711 şi ale art. 2712 alin. (3)-(6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, raportată la art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie.

35. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie, soluţia şi considerentele cuprinse în deciziile anterior menţionate îşi găsesc aplicabilitatea şi în cauza de faţă.

36. Distinct de acestea, reţinând că deciziile Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor pot fi supuse controlului instanţei judecătoreşti, Curtea constată că dispoziţiile art. 126 alin, (6) din Constituţie nu sunt sub niciun aspect încălcate.

37. Pe de altă parte, Curtea precizează că, prin Decizia nr. 5 din 15 ianuarie 2015, citată mai sus, a admis excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2712 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, constatând că aceste norme sunt neconstituţionale. În aceste condiţii, sunt incidente dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora “Nu pot Face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale”. Ca urmare, având în vedere ca data sesizării Curţii Constituţionale este anterioară publicării Deciziei nr. 5 din 15 ianuarie 2015 în Monitorul Oficial al României, Partea I, Curtea constată că excepţia art. 2712 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 a devenit inadmisibilă.

38. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea “Star Storage” - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 5.024/2/2014 şi de Societatea “Confer Group” - S.R.L. - lider al Asocierii Societatea “Confer Group” - S.R.L. - Societatea “Institutul de Studii şi Proiectări Căi Ferate” - S.A. în Dosarul nr. 4.747/2/2014, dosare ale Curţii de Apel - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 2711 şi ale art. 2712 alin. (3)-(6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

2. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2712 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, excepţie ridicată de aceiaşi autori, în aceleaşi dosare ale aceleiaşi instanţe judecătoreşti.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 31 martie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Simina Popescu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 351

din 7 mai 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2013 pentru modificarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Bianca Drăghici - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului unic pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2013 pentru modificarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, excepţie ridicată de Pavel Roman, Filimon Ioan Tamaş, Raul-Cristian Burac, Ioan Dan, Cosmin Adrian Sora şi Sorin-Marcel Cirţi în Dosarul nr. 1.077/30/2014 al Tribunalului Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.143D/2014.

2. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei de neconstituţionalitate Sorin-Marcel Cirţi, lipsind celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că, la dosar, partea Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a depus concluzii scrise prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autorului excepţiei prezent, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, apreciază că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2013 este discriminatorie şi subiectivă, deoarece permite autorităţilor şi instituţiilor publice redistribuirea funcţionarilor publici.

5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

6. Prin încheierea din 29 octombrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 1.077/30/2014, Tribunalul Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului unic pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2013 pentru modificarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. Excepţia a fost ridicată de Pavel Roman, Filimon Ioan Tamaş, Raul-Cristian Burac, Ioan Dan, Cosmin Adrian Sora şi Sorin-Marcel Cirţi într-o cauză având ca obiect anularea unor decizii privind eliberarea din funcţii publice şi obligarea pârâtei Agenţia Naţională de Administrare Fiscală la numirea reclamanţilor în alte funcţii publice corespunzătoare şi la plata unor despăgubiri.

7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că atât Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, cât şi Garda Financiară sunt instituţii fundamentale ale statului, întrucât aceste autorităţi publice funcţionează în subordinea Guvernului şi, respectiv, a Ministerului Finanţelor Publice. Astfel, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2013 vizează instituţii şi autorităţi publice din subordinea Guvernului şi, respectiv, a Ministerului Finanţelor Publice, autorităţi prevăzute la art. 116-117 din Constituţie. De asemenea, este invocată jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la instituţiile fundamentale ale statului.

8. Apreciază că modificarea, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2013, a dispoziţiilor art. 99 alin. (5) şi (6)din Legea nr. 188/1999, afectează statutul funcţionarilor publici şi are drept rezultat încălcarea obiectului propriu de reglementare al legii, astfel cum acesta este definit la art. 1 alin. (1), ceea ce este inadmisibil. Astfel, în acord cu jurisprudenţa instanţei constituţionale, o asemenea modificare contravine art. 1 alin. (5) din Constituţie, referitor la calitatea legii. Arată că, în acelaşi sens, art. 52 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, prevede că dispoziţiile generale cuprind prevederi care orientează întreaga reglementare, determină obiectul şi principiile acesteia.

9. Tribunalul Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal îşi exprimă opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată, întrucât critica referitoare la domeniile în care nu pot fi adoptate ordonanţe de urgenţă nu poate fi reţinută, având în vedere considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 366 din 25 iunie 2014.

10. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

11. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece textul de lege criticat nu vizează structura organizatorică a unor instituţii fundamentale ale statului, nu afectează capacitatea administrativă şi nici funcţionarea acestora, ci creează un cadru legal care asigură conducătorilor autorităţilor şi instituţiilor publice posibilitatea asigurării cu personal a cărui calificare să poată conduce la atingerea obiectivelor strategice, conform principiilor controlului intern managerial.

12. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile articolului unic pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2013 sunt constituţionale. În acest sens, susţine că, în Nota de fundamentare a ordonanţei de urgenţă, se arată că existenţa situaţiei extraordinare, de care textul constituţional condiţionează posibilitatea Guvernului de a recurge la această modalitate de delegare legislativă, este justificată, în primul rând, de procesul de restructurare şi eficientizare a administraţiei publice centrale şi locale, flexibilitatea pieţei muncii. Aşadar, situaţia avută în vedere de Guvern poate fi calificată ca fiind una extraordinară, astfel încât, pe cale de consecinţă, se poate susţine existenţa unei urgenţe în adoptarea reglementării criticate.

13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse de partea Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile articolului unic pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2013 pentru modificarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 29 august 2013. Însă, din examinarea notelor autorilor, depuse în motivarea excepţiei, Curtea reţine că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2013 pentru modificarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, în ansamblul ei.

16. Autorii excepţiei susţin că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor art. 115 alin. (6) din Constituţie, potrivit căruia ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.

17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că Legea nr. 188/1999 este o lege specială care reglementează regimul general al raporturilor juridice dintre funcţionarii publici şi stat sau administraţia publică locală, prin autorităţile administrative autonome ori prin autorităţile şi instituţiile publice ale administraţiei publice centrale şi locale, şi are scopul de a asigura un serviciu public stabil, profesionist, transparent, eficient şi imparţial, în interesul cetăţenilor, precum şi al autorităţilor şi instituţiilor publice din administraţia publică centrală şi locală.

18. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2013, supusă controlului de constituţionalitate, modifică Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, cu modificările şi completările ulterioare, introducând instituţia redistribuirii funcţionarilor publici. Astfel, potrivit notei de fundamentare a acesteia, legiuitorul, plecând de la ideea flexibilizării forţei de muncă, a asigurării personalului necesar în funcţie de nevoile efective ale diferitelor componente ale sectorului bugetar, a înţeles să reglementeze instituţia redistribuirii funcţionarilor publici cărora le-au încetat raporturile de serviciu din motive neimputabile lor, în special în situaţia în care autoritatea sau instituţia publică îşi reduce personalul ca urmare a reorganizării instituţiilor, prin reducerea posturilor ocupate de funcţionarii publici.

19. Curtea observă că articolul unic pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2013 modifică art. 99 alin. (5) şi (6) din Legea nr. 188/1999, în sensul că: “(5) în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. b), c) şi e), în perioada de preaviz, dacă în cadrul autorităţii sau instituţiei publice există funcţii publice vacante corespunzătoare, aceasta poate să le pună la dispoziţia funcţionarilor publici,

(6) în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) şi e), dacă nu există funcţii publice vacante corespunzătoare în cadrul autorităţii sau instituţiei publice, autoritatea ori instituţia publică poate solicita Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, în perioada de preaviz, lista funcţiilor publice vacante. În cazul în care există o funcţie publică vacantă corespunzătoare, funcţionarul public poate fi transferat în interesul serviciului sau la cerere, pe baza acordului conducătorului autorităţii sau instituţiei publice unde se realizează transferul.”

20. Curtea observă că art. 99 alin. (5) şi (6) din Legea nr. 188/1999, anterior modificării prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2013, prevedea următoarele:

“(5) în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. b), c) şi e), în perioada de preaviz, dacă în cadrul autorităţii sau instituţiei publice există funcţii publice vacante corespunzătoare, aceasta are obligaţia de a le pune la dispoziţie funcţionarilor publici.

(6) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) şi e), dacă nu există funcţii publice vacante corespunzătoare în cadrul autorităţii sau instituţiei publice, autoritatea ori instituţia publică are obligaţia de a solicita Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, în perioada de preaviz, lista funcţiilor publice vacante. În cazul în care există o funcţie publică vacantă corespunzătoare, identificată în perioada de preaviz, funcţionarul public va fi transferat în interesul serviciului sau la cerere.”

21. Curtea reţine că alineatul (1) al art. 99 din Legea nr. 188/1999 la care fac referire alineatele (5) şi (6) ale aceluiaşi articol, atât în vechea, cât şi în noua formă, prevede că persoana care are competenţa legală de numire în funcţia publică va dispune eliberarea din funcţia publică prin act administrativ, care se comunică funcţionarului public în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere, în următoarele cazuri: a) autoritatea sau instituţia publică şi-a încetat activitatea ori a fost mutată într-o altă localitate, iar funcţionarul public nu este de acord să o urmeze; b) autoritatea sau instituţia publică îşi reduce personalul ca urmare a reorganizării activităţii, prin reducerea postului ocupat de funcţionarul public; c) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în funcţia publică ocupată de către funcţionarul public a unui funcţionar public eliberat sau destituit nelegal ori pentru motive neîntemeiate, de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus reintegrarea; d) pentru incompetenţa profesională, în cazul obţinerii calificativului “nesatisfăcător” la evaluarea performanţelor profesionale individuale; e) funcţionarul public nu mai îndeplineşte condiţia prevăzută la art. 54 lit. g); f) starea sănătăţii fizice sau/şi psihice a funcţionarului public, constatată prin decizie a organelor competente de expertiză medicală, nu îi mai permite acestuia să îşi îndeplinească atribuţiile corespunzătoare funcţiei publice deţinute; g) ca urmare a refuzului neîntemeiat al înaltului funcţionar public de acceptare a numirii în condiţiile art. 93, în sensul că sunt supuşi mobilităţii în funcţie şi prezintă disponibilitate la numirile în funcţiile publice.

22. Pe de altă parte, Curtea constată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2013 consacră soluţia legislativă a posibilităţii redistribuirii funcţionarilor publici cărora le-au încetat raporturile de serviciu din motive neimputabile lor şi elimină o garanţie acordată acestora de Legea nr. 188/1999, în situaţia în care sunt eliberaţi din funcţie pentru motive neimputabile. Astfel, obligaţia autorităţii sau instituţiei publice de a pune la dispoziţia funcţionarului public o funcţie publică vacantă corespunzătoare, în cazul în care, în perioada de preaviz, se constată existenţa unei astfel de funcţii, devine, prin efectul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2013, doar o posibilitate, aflată la latitudinea sa.

23. Art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală se referă la constituţionalitatea extrinsecă a actului normativ şi stabileşte regimul particular al ordonanţei de urgenţă. Astfel, în ceea ce priveşte domeniul în care ordonanţa de urgenţă poate reglementa, Curtea constată că Guvernul este ţinut de dispoziţiile art. 115 alin. (6), în sensul că ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică. Aşadar, condiţiile impuse constituie veritabile limitări ale competentei atribuite Guvernului, ordonanţa de urgenţă neputând fi emisă în domeniile menţionate la art. 115 alin. (6) din Constituţie din moment ce Guvernul nu are legitimare constituţională în acest sens (a se vedea, în acest sens, şi Decizia nr. 55 din 5 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 136 din 25 februarie 2014).

24. În jurisprudenţa sa, Curtea a stabilit c㠓se poate deduce că interdicţia adoptării de ordonanţe de urgenţă este totală şi necondiţionată atunci când menţionează că «nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale» şi că «nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri”în proprietate publică». În celelalte domenii prevăzute de text, ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate dacă «afectează», dacă au consecinţe negative, dar, în schimb, pot fi adoptate dacă, prin reglementările pe care le conţin, au consecinţe pozitive în domeniile în care intervin”. În continuare, Curtea a arătat c㠓verbul «a afecta» este susceptibil de interpretări diferite, aşa cum rezultă din unele dicţionare. Din punctul de vedere al Curţii, aceasta urmează să reţină numai sensul juridic al noţiunii, sub diferite nuanţe, cum ar fi: «a suprima», «a aduce atingere», «a prejudicia», «â vătăma», «a leza», «a antrena consecinţe negative»“ (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 25 noiembrie 2008).

25. Or, sub aspectele criticate de autorii excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2013 afectează atât dreptul la muncă al funcţionarului public, cât şi statutul acestuia, astfel cum acesta este reglementat de Legea nr. 188/1999, lege care reprezintă o valorificare a prevederilor constituţionale ale art. 73 alin. (3) lit. j). Astfel, dispoziţiile art. 99 alin. (5)şi (6) din Legea nr. 188/1999 în forma anterioară, modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2013, instituiau o garanţie a exercitării dreptului la muncă, prevăzând că în perioada de preaviz, dacă în cadrul autorităţii sau instituţiei publice existau funcţii publice vacante corespunzătoare, aceasta avea obligaţia de a le pune la dispoziţia funcţionarilor publici.

26. Referitor la art. 41 din Constituţie, privind munca şi protecţia socială a muncii, instanţa de contencios constituţional reţine că, în jurisprudenţa sa - de exemplu, prin Decizia nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 804 din 2 decembrie 2008 - a stabilit expressis verbis că dreptul la muncă este un drept complex, care include şi dreptul la salariu, precum şi dreptul la protecţia socială a muncii. Prin urmare, Curtea reţine că toate componentele şi garanţiile dreptului la muncă trebuie să fie instituite pe calea unor norme imperative şi nu permisive, cum sunt cele instituite prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2013, care dau posibilitatea angajatorului, la libera sa apreciere, să pună la dispoziţia funcţionarului public funcţii publice vacante corespunzătoare. Ca atare, acest drept complex, deşi consacrat la nivel constituţional, devine formal şi iluzoriu.

27. Totodată, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 414 din 14 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 4 mai 2010, cu referire la domeniul administraţiei publice, a constatat “existenţa unei vădite instabilităţi legislative, [...] ceea ce pune sub semnul întrebării [...] şi scopul Legii nr. 188/1999, care prevede în mod expres la art. 1 alin. (2) că acesta este reprezentat de crearea unui serviciu public stabil.

28. În contextul unei anumite instabilităţi deja create prin organizări şi reorganizări instituţionale, operate tot prin ordonanţe de urgenţă, actul normativ supus controlului de constituţionalitate, respectiv Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2013, elimină, practic, o garanţie acordată de lege funcţionarului public eliberat din funcţie pentru motive neimputabile, şi anume aceea a reîncadrării sale într-o funcţie publică vacantă corespunzătoare pregătirii sale. Noua reglementare stabileşte doar o posibilitate, aflată la latitudinea exclusivă a autorităţii sau instituţiei publice, de a reîncadra funcţionarul public eliberat din funcţie pentru motive neimputabile, fără stabilirea unor condiţii sau criterii care să realizeze o minimă circumstanţiere a deciziei acestei entităţi. Ca urmare, funcţionarul public rămâne la aprecierea discreţionară a autorităţii sau instituţiei publice, fără opţiunea de a-şi valorifica prerogativa pe care legea i-o oferă.

29. În concluzie, este afectat, în sens negativ, atât dreptul la muncă al funcţionarului public, cât şi regimul juridic al funcţiei publice şi, prin urmare, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2013 contravine prevederilor art. 115 alin. (6) din Constituţie.

30. În considerarea celor arătate mai sus, precum şi a scopului declarat al Legii nr. 188/1999, şi anume acela de a asigura un serviciu public stabil, profesionist, transparent, eficient şi imparţial, în interesul cetăţenilor, precum şi al autorităţilor şi instituţiilor publice din administraţia publică centrală şi locală, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2013 pentru modificarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici este neconstituţională în ansamblul său.

31. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Pavel Roman, Filimon Joan Tamaş, Raul-Cristian Burac, Ioan Dan, Cosmin Adrian Sora şi Sorin-Marcel Cirţi în Dosarul nr. 1.077/30/2014 al Tribunalului Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2013 pentru modificarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici sunt neconstituţionale.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Tribunalului Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 7 mai 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Bianca Drăghici

 

ORDONANŢE ŞI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2013 privind aplicarea în perioada 2013-2018 a unor măsuri de protecţie socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare

 

Având În vedere că, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2013 privind aplicarea În perioada 2013-2018 a unor măsuri de protecţie socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare, aprobată cu completări prin Legea nr. 259/2013, au fost reglementate măsuri de protecţie socială de care beneficiază persoanele disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza unui plan de disponibilizare în vederea redresării activităţii, din cadrul unor societăţi naţionale, regii autonome, companii naţionale şi societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, institute naţionale de cercetare-dezvoltare, precum şi al societăţilor comerciale şi regiilor autonome subordonate autorităţilor administraţiei publice locale,

întrucât pentru unii operatori economici prevăzuţi de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 259/2013, pentru care este necesară adoptarea de măsuri de disponibilizare colectivă, nu se pot întocmi, din motive independente, care ţin de specificul activităţii operatorului economic, planuri de disponibilizare în vederea redresării activităţii,

luând în considerare necesitatea îndeplinirii scopului prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 259/2013, respectiv luarea unor măsuri urgente pentru atenuarea impactului social al proceselor de disponibilizare, pentru protecţia socială a salariaţilor operatorilor economici,

având în vedere că în situaţia în care nu se pot întocmi, din motive independente, care ţin de specificul operatorului economic, planuri de disponibilizare în vederea redresării activităţii se află un număr de doi operatori economici, respectiv Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin, ai cărei obiect principal de activitate este producerea de apă grea, şi Societatea Naţională închideri de Mine Valea Jiului - SA, a cărei durată este limitată în timp, până la închiderea definitivă în anul 2018 a exploatărilor de cărbune,

întrucât pentru Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin odată cu atingerea nivelului maxim de constituire a stocurilor de rezervă de stat la produsul apă grea destinată Centralei nuclearo-electrice Cernavodă, atât pentru primele încărcături, cât şi pentru consumul tehnologic al unităţilor 1-4 pe întreaga perioadă de exploatare a acestora, Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale nu va mai prelua la rezerva de stat cantităţi de apă grea, cu consecinţa reducerii activităţii ca urmare a opririi controlate şi în siguranţă a activităţii de producere de apă grea şi, implicit, a personalului regiei,

ţinând cont de faptul că salariaţii Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin pot beneficia, în baza prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 13/2014 privind reglementarea unor măsuri fi scai-bugetare, aprobată prin Legea nr. 85/2015, de măsurile de protecţie socială de care beneficiază persoanele disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza unui plan de disponibilizare întocmit cu respectarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 259/2013,

pentru a asigura premisele necesare pentru ca salariaţii Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin să poată beneficia de măsurile de protecţie socială prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 259/2013, în situaţia reducerii activităţii regiei ca urmare a opririi controlate şi în condiţii de maximă Siguranţă a producţiei de apă grea, situaţie specifică activităţii acestei regii autonome, ce nu permite întocmirea unui plan de disponibilizare care să conducă la redresarea activităţii regiei,

întrucât în această situaţie subzistă dificultatea de a crea noi locuri de muncă la nivel local, cel puţin pe termen scurt şi mediu,

având în vedere Decizia Comisiei Europene nr. C (2012) 1.020 final privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive, a fost întocmit Planul de închidere pentru accesarea ajutorului de stat care prevede concedieri colective în perioada 2013-2018,

întrucât în vederea îndeplinirii obiectivelor cuprinse în Planul de închidere întocmit conform Deciziei Comisiei Europene nr. C (2012) 1.020 final, se va realiza o reducere progresivă a activităţii Societăţii Naţionale închideri de Mine Valea Jiului -SA. până la închiderea definitivă a unităţii producătoare de cărbune,

întrucât până la 31 decembrie 2015 urmează a înceta activitatea de exploatare pentru unitatea Petrila, fapt ce presupune efectuarea de disponibilizări pentru personalul societăţii, fără ca aceste disponibilizări să aibă ca efect redresarea activităţii Societăţii Naţionale închideri de Mine Valea Jiului - SA,

luând în considerare faptul că neadoptarea acestor măsuri poate genera probleme sociale cu impact major în plan social la nivel local, fapt ce conduce la creşterea ratei şomajului la nivelul judeţului Mehedinţi şi al judeţului Hunedoara, efect social negativ amplificat de faptul că zonele unde activează cei doi operatori economici - Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin şi Societatea Naţională închideri de Mine Valea Jiului - S.A., sunt zone monoindustriale, iar operatorul Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin deţine un rol sistemic pentru susţinerea economiei locale,

întrucât disponibilizarea unui număr semnificativ de salariaţi de la operatorii economici menţionaţi fără asigurarea unui sprijin financiar temporar, cu luarea în considerare a faptului că mulţi dintre aceştia sunt unici întreţinători ai familiilor, conduce la adâncirea fenomenului de sărăcie la nivel local,

în vederea atingerii obiectivului reprezentat de atenuarea impactului social al proceselor de disponibilizare, pentru protecţia socială a salariaţilor operatorilor economici pentru care nu se pot întocmi, din motive independente, care ţin de specificul activităţii operatorului economic, planuri de disponibilizare în vederea redresării activităţii, se impune adoptarea de urgenţă a unor măsuri care să permită acordarea pentru aceste persoane a măsurilor de protecţie socială prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 259/2013.

În considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public şi constituie o situaţie de urgenţă şi extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Art. I. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2013 privind aplicarea în perioada 2013-2018 a unor măsuri de protecţie socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 30 aprilie 2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 259/2013, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 1, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

“(11) Prevederile alin. (1) se aplică şi persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza unui plan de disponibilizare, din cadrul operatorilor economici care îşi reduc activitatea, prevăzuţi în anexă.”

2. La articolul 1, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(2) Prin planul de disponibilizare prevăzut la alin. (1) se înţelege documentul ce cuprinde măsurile necesare în vederea redresării activităţii şi programul concedierii colective elaborat de angajator, care se poate desfăşura în una sau mai multe etape, sau, în situaţia operatorilor economici prevăzuţi la alin. (11), numai programul concedierilor colective elaborat de angajator,”

3. Articolul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 2. - Prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerelor de resort, se vor aproba sumele din bugetul asigurărilor pentru şomaj ce se vor aloca pentru plata drepturilor prevăzute la art. 7 lit. b)în beneficiul persoanelor disponibilizate de la operatorii economici prevăzuţi la art. 1 care pot efectua concedieri colective în condiţiile în care există un plan de disponibilizare aprobat, potrivit legii.”

4. Articolul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 3. - Planurile de disponibilizare prevăzute la art. 1 alin. (3) întocmite de operatorii economici prevăzuţi la art. 1 se aprobă în condiţiile legii.”

5. După articolul 32 se introduce un nou articol, articolul 33, cu următorul cuprins:

“Art. 33. - Anexa face parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă.”

6. După articolul 33 se introduce o anexă, având cuprinsul prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă.

Art. II. - În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului vor supune spre aprobare Guvernului modificarea corespunzătoare a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2013 privind aplicarea în perioada 2013-2018 a unor măsuri de protecţie socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 478/2013.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul energiei, întreprinderilor mici şi mijlocii şi mediului de afaceri,

Andrei Dominic Gerea

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Rovana Plumb

 

Bucureşti, 10 iunie 2015.

Nr. 19.

 

ANEXA

(Anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2013)

 

Lista operatorilor economici pentru care planul de disponibilizare se întocmeşte pentru reducerea activităţii

 

1. Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin

2. Societatea Naţională închideri de Mine Valea Jiului - S.A.

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

privind stabilirea nivelului maxim al produsului apă grea destinat unităţilor 1-4 de la Centrala nuclearo-electrică Cernavodă pentru întreaga perioadă de exploatare a acestora, precum şi pentru gestionarea apei grele

 

Având în vedere necesitatea stabilirii nivelului maxim al produsului apă grea destinat unităţilor 1-4 de la Centrala nuclearo-electrică Cernavodă, atât pentru primele încărcături, cât şi pentru consumul tehnologic al unităţilor 1-4 pentru întreaga perioadă de exploatare a acestora,

luând în considerare faptul că, în condiţiile atingerii nivelului maxim al produsului apă grea destinat unităţilor 1-4 de la Centrala nuclearo-electrică Cernavodă, achiziţionarea în continuare de apă grea nu se mai justifică, apare ca imperios necesară adoptarea de măsuri privind preluarea cantităţilor de apă grea produse de Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin, aflată în procedura reorganizării judiciare, până la data de 30 iunie 2015, în scopul atingerii nivelurilor maxime stabilite.

Având în vedere necesitatea alocării de la bugetul de stat pentru bugetul Ministerului Afacerilor Interne a sumelor destinate cantităţilor de apă grea ce vor mai fi acumulate la rezerva de stat pentru unităţile 3 şi 4 până la atingerea nivelurilor maxime stabilite pentru produsul apă grea,

întrucât neadoptarea de urgenţă a măsurilor privind stabilirea nivelului maxim al produsului apă grea destinat pentru unităţile 1-4 de la Centrala nuclearo-electrică Cernavodă pentru întreaga perioadă de exploatare a acestora poate conduce la disfuncţionalităţi majore în modul de operare al unităţilor 1-4 de la Centrala nuclearo-electrică Cernavodă, lipsind de predictibilitate activităţile de utilizare şi management al cantităţilor de apă grea,

luând în considerare obligaţia de organizare a unei entităţi care să asigure managementul apei grele pentru toată perioada de operare a celor patru unităţi de la CNE Cernavodă,

având în vedere că instalaţiile care vor fi utilizate pentru asigurarea managementului apei grele depozitate permit creşterea concentraţiei apei grele produse pentru unităţile 1 şi 2 de la Centrala nuclearo-electrică Cernavodă până la nivelul de concentraţie izotopică solicitat pentru unităţile 3 şi 4 de la Centrala nuclearo-electrică Cernavodă,

întrucât neadoptarea de urgenţă a acestor măsuri poate conduce la posibilitatea declanşării procedurilor de oprire în avarie a instalaţiilor, situaţie cu care regia s-a mai confruntat în 1994 când s-au înregistrat 4 morţi şi 17 grav intoxicaţi, la deschiderea procedurii falimentului regiei, motivată de oprirea producţiei de apă grea, ca urmare a sistării achiziţionării unor cantităţi suplimentare la rezerva de stat, cu efecte greu de prevăzut în condiţiile în care oprirea necontrolată şi neasigurată a instalaţiilor poate periclita siguranţa populaţiei şi a mediului, cu posibile efecte transfrontaliere, şi la nefinalizarea unei soluţii organizatorice pentru asigurarea managementului apei grele pe întreaga perioadă de operare a unităţilor 1-4 de la CNE Cernavodă (cuprinsă între 35 şi 60 de ani),

în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul public general şi constituie o situaţie de urgenţă şi extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Art. 1. - Se stabileşte nivelul maxim al produsului apă grea destinat unităţilor 1-4 de la Centrala nuclearo-electrică Cernavodă la cantitatea totală de 3.400 tone.

Art. 2. - Cantităţile de apă grea produse de Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin până la data de 30 iunie 2015 în scopul atingerii nivelurilor maxime prevăzute la art. 1 vor fi preluate la rezerva de stat de către Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale.

Art. 3. - Alineatul (2) al articolului 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 118/2011 pentru reglementarea unor măsuri privind asigurarea cantităţilor de apă grea şi de octoxid de uraniu pentru unităţile 1-4 de la Centrala nuclearo-electrică Cernavodă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 931 din 29 decembrie 2011, aprobată prin Legea nr. 77/2013, se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(2) Asigurarea cantităţilor necesare de apă grea prevăzute la alin. (1) se realizează cu plată, cu reducerea corespunzătoare a nivelului prevăzut în Nomenclatorul produselor rezervă de stat.”

Art. 4. - În funcţie de necesităţile impuse de strategia de privatizare a Societăţii Naţionale Nuclearelectrica - S.A., inclusiv de soluţia de realizare a unităţilor 3 şi 4 de la Centrala nuclearo-electrică de la Cernavodă, precum şi pentru buna funcţionare a unităţilor 1-4 este permisă creşterea, de către entitatea care asigură managementul apei grele, a concentraţiei şi caracteristicilor fizice ale apei grele produse şi depozitate pentru unităţile 1 şi 2 de la Centrala nuclearo-electrică Cernavodă până la nivelul de concentraţie izotopică şi a caracteristicilor fizice prevăzute pentru unităţile 3 şi 4 de la Centrala nuclearo-electrică Cernavodă.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul energiei, întreprinderilor mici şi mijlocii şi mediului de afaceri,

Andrei Dominic Gerea

p. Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne,

Ilie Botoş,

secretar de stat

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 10 iunie 2015.

Nr. 20.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru completarea Regulamentului-cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzător funcţiilor contractuale şi a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 286/2011

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Regulamentul-cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzător funcţiilor contractuale şi a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 286/2011, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 221 din 31 martie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. La articolul 4, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

“(3) Pentru posturile vacante de asistent medical pot participa la concurs persoane care îndeplinesc condiţiile generale şt specifice stabilite prin fişa postului.”

2. La articolul 8, după alineatul (6) se introduc cinci noi alineate, alineatele (7)-(11), cu următorul cuprins:

“(7) Pentru instituţiile publice din sistemul sanitar, din comisia de concurs face parte şi un reprezentant al organizaţiei profesionale, în condiţiile prevăzute de lege.

(8) în situaţia în care în cadrul instituţiei publice nu există specialişti în profilul postului scos la concurs, în comisia de concurs pot fi cooptaţi specialişti din afara unităţii.

(9) Pentru instituţiile publice din sistemul sanitar, organizaţia sindicală reprezentativă la nivel de unitate va nominaliza un reprezentant al organizaţiei sindicale, care va avea rolul de observator în comisia de concurs.

(10) În situaţia în care în cadrul instituţiei publice nu există sindicat reprezentativ, sindicatele semnatare ale contractului colectiv de muncă îşi vor desemna reprezentanţi în comisia de concurs în calitate de observator.

(11) Membrii desemnaţi potrivit prevederilor alin. (9) şi (10) trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute la art. 10 alin. (1) şi art. 11.”

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul sănătăţii,

Nicolae Bănicioiu

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Rovana Plumb

 

Bucureşti, 10 iunie 2015.

Nr. 427.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea unei sume din bugetul asigurărilor pentru şomaj pe anul 2015 ce se va aloca pentru plata venitului lunar de completare pentru persoanele disponibilizate de la Societatea Naţională închideri de Mine Valea Jiului - S.A.

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 1 alin. (11), art. 2 şi art. 19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2013 privind aplicarea în perioada 2013-2018 a unor măsuri de protecţie socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare, aprobată cu completări prin Legea nr. 259/2013, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 10 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 168/2014,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă suma de 1.038 mii lei din bugetul asigurărilor pentru şomaj pe anul 2015 pentru plata drepturilor prevăzute de art. 7 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2013 privind aplicarea în perioada 2013-2018 a unor măsuri de protecţie socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare, aprobată cu completări prin Legea nr. 259/2013, cu modificările şi completările ulterioare, în beneficiul persoanelor disponibilizate de la Societatea Naţională închideri de Mine Valea Jiului - SA, în condiţiile planului de disponibilizare, aprobat potrivit legii.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul energiei, întreprinderilor mici şi mijlocii şi mediului de afaceri,

Andrei Dominic Gerea

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Rovana Plumb

 

Bucureşti, 10 iunie 2015.

Nr. 444.

 

RECTIFICĂRI

 

            În anexa la Hotărârea Guvernului nr. 648/2010 privind darea în folosinţă gratuită a unei părţi dintr-un imobil, proprietate publică a statului, aflat în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 22 iulie 2010, se face următoarea rectificare:

- la rubrica “Locul unde este situat imobilul care se transmite”, în loc de: “Judeţul Mureş, oraşul Târgu Mureş, bd. Târgu Mureş nr. 43” se va citi: “Judeţul Mureş, oraşul Târgu Mureş, Bd. Cetăţii nr. 43”.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.