MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 432/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

P A R T E A I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 432 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE Miercuri, 17 iunie 2015

SUMAR

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Decizia nr. 294 din 28 aprilie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (5), (8) şi (10) din Codul de procedură penală

Decizia nr. 310 din 28 aprilie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a două prin raportare la cele ale art. 21 alin. (6) şi (7), art. 22, art. 27 alin. (1)-(3), art. 31 alin. (1) şi art. 50 lit. b) şi c) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

Decizia nr. 319 din 30 aprilie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a două raportat la art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

Decizia nr. 358 din 7 mai 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 345 alin, (3) din Codul de procedură penală

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

657. - Ordin al ministrului finanţelor publice pentru reglementarea procedurii de raportare şi actualizare a indicatorilor utilizaţi de ordonatorii de credite la fundamentarea bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului asigurărilor pentru şomaj şi bugetului fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate

1.412. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 1.266/2005 pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, certificarea calităţii şi comercializarea cartofului pentru sămânţă

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 294

din 28 aprilie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (5), (8) şi (10) din Codul de procedură penală

Daniel Marius Morar - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (5), (8) şi (10) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Lidia Cândea în Dosarul nr. 775/298/2014 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 998 D/2014.

2. La apelul nominal răspunde autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, prezentă personal. Lipseşte cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul părţii prezente, care susţine că dispoziţiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală contravin prevederilor art. 129 din Constituţie. Se face trimitere la Decizia Curţii Constituţionale nr. 500 din 15 mai 2012. Invocă, totodată, Decizia nr. 599 din 21 octombrie 2014, prin care Curtea Constituţională a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art. 341 alin. (5) din Codul de procedură penală, potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunţă asupra plângerii „fără participarea petentului, a procurorului şi a intimaţilor”, este neconstituţională, precum şi Decizia nr. 663 din 11 noiembrie 2014, prin care instanţa de contencios constituţional a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art. 341 alin. (10) din Codul de procedură penală, potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunţă „fără participarea procurorului şi a inculpatului”, este neconstituţională.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca devenită inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (5) şi (10) din Codul de procedură penală şi de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală.

5. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (5) şi (10) din Codul de procedură penală, se face trimitere la deciziile Curţii Constituţionale nr. 599 din 21 octombrie 2014 şi nr. 663 din 11 noiembrie 2014, prin care s-a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art. 341 alin. (5) din Codul de procedură penală, potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunţă asupra plângerii „fără participarea petentului, a procurorului şi a intimaţilor”, şi, respectiv, soluţia legislativă cuprinsă în art. 341 alin. (10) din Codul de procedură penală, potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunţă „fără participarea procurorului şi a inculpatului”, sunt neconstituţionale.

6. Cu privire la pretinsa neconstituţionalitate a prevederilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, se arată că legiuitorul a stabilit că încheierea prin care s-a pronunţat una dintre soluţiile prevăzute la art. 341 alin. (6) şi la alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) şi d) din Codul de procedură penală este definitivă, având în vedere faptul că prin procedura reglementată prin dispoziţiile legale anterior referite nu vizează judecarea fondului cauzei penale şi nici stabilirea vinovăţiei inculpatului. Se observă, totodată, că, în cazul în care apar elemente de fapt noi, persoana interesată poate face o nouă plângere la procuror.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

7. Prin Decizia penală nr. 539 din 9 septembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 775/298/2014, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia penală şi pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 341 alin. (5), (8) şi (10) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Lidia Cândea într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate împotriva unei încheieri pronunţate de judecătorul de cameră preliminară.

8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că dispoziţiile art. 341 alin. (5) şi (10) din Codul de procedură penală, prin care soluţionarea plângerii şi a contestaţiei se face de către judecătorul de cameră preliminară fără participarea petentului, a procurorului şi a intimaţilor, încalcă prevederile art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie, referitor la accesul liber la justiţie, şi pe cele ale art. 24 din Legea fundamentală, cu privire la dreptul la apărare. Se arată, în acest sens, că aceste drepturi fundamentale trebuie garantate pe tot parcursul procesului penal şi că dreptul la apărare nu poate fi exercitat doar în scris, în cadrul unei proceduri necontradictorii, întrucât părţile au nevoie să îşi exprime poziţia procesuală şi să îşi formuleze oral apărările. Se susţine, totodată, că prevederile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, conform cărora încheierea prin care judecătorul de cameră preliminară pronunţă una dintre soluţiile prevăzute la art. 341 alin. (6) şi la alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) şi d) din Codul de procedură penală este definitivă, încalcă dispoziţiile art. 129 din Constituţie. Se arată că, din interpretarea normei constituţionale anterior arătate, rezultă că împotriva hotărârilor judecătoreşti pot fi promovate Căi de atac şi că legiuitorul a înţeles, în acest fel, să excludă posibilitatea eliminării oricărei căi de atac împotriva unei hotărâri care, în acest fel, să rămână definitivă. Se face trimitere la Decizia Curţii Constituţionale nr. 500 din 15 mai 2012, prin care instanţa de contencios constituţional a constatat că dispoziţiile art. 118 alin. (3¹) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice sunt neconstituţionale, întrucât contravin prevederilor art. 129 din Constituţie.

9. Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia penală şi pentru cauze cu minori opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În ceea ce priveşte prevederile art. 341 alin. (5) şi (10) din Codul de procedură penală, instanţa apreciază că acestea nu încalcă dreptul la apărare, atât timp cât părţile interesate pot depune cereri, pot face apărări şi îşi pot susţine chiar şi în scris punctele de vedere în cadrul procedurii camerei preliminare. Cu privire la dispoziţiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, se susţine că acestea sunt constituţionale şi se face trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale având ca obiect prevederile art. 278¹ alin. (10) din Codul de procedură penală din 1968, despre care se arată că este aplicabilă şi în prezenta cauză.

10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 341 alin. (5), (8) şi (10) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: „(5) Judecătorul de cameră preliminară se pronunţă asupra plângerii prin încheiere motivată, în camera de consiliu, fără participarea petentului, a procurorului şi a intimaţilor. [...]

(8) încheierea prin care s-a pronunţat una dintre soluţiile prevăzute la alin. (6) şi la alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) şi d) este definitivă. [...]

(10) Contestaţia se depune la judecătorul care a soluţionat plângerea şi se înaintează spre soluţionare judecătorului de cameră preliminară de la instanţa ierarhic superioară ori, când instanţa sesizată cu plângere este Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completului competent potrivit legii, care se pronunţă prin încheiere motivată, fără participarea procurorului şi a inculpatului, putând dispune una dintre următoarele soluţii:

a) respinge contestaţia ca tardivă, inadmisibilă ori, după caz, ca nefondată şi menţine dispoziţia de începere a judecăţii;

b) admite contestaţia, desfiinţează încheierea şi rejudecă plângerea potrivit alin. (7) pct. 2, dacă excepţiile cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale au fost greşit soluţionate.”

14. Se susţine că textele criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (1) şi (2) cu privire la accesul liber la justiţie, art. 24 referitor la dreptul la apărare şi art. 129 privind folosirea căilor de atac.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, prin Decizia nr. 599 din 21 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 886 din 5 decembrie 2014, a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art. 341 alin. (5) din Codul de procedură penală, potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunţă asupra plângerii „fără participarea petentului, a procurorului şi a intimaţilor”, este neconstituţională.

16. De asemenea, prin Decizia nr. 663 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 22 ianuarie 2015, instanţa de contencios constituţional a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art. 341 alin. (10) din Codul de procedură penală, potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunţă „fără participarea procurorului şi a inculpatului”, este neconstituţională.

17. Curtea reţine că, potrivit prevederilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, „nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale”. Întrucât încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale cu prezenta excepţie de neconstituţionalitate a fost pronunţată pe data de 9 septembrie 2014, iar constatarea neconstituţionalităţii textelor anterior enumerate a intervenit, prin pronunţarea deciziilor nr. 599 din 21 octombrie 2014 şi nr. 663 din 11 noiembrie 2014, după data încheierii anterior referite, urmează ca excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (5) şi (10) din Codul de procedură penală să fie respinsă ca devenită inadmisibilă (a se vedea Decizia nr. 531 din 12 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 107 din 12 februarie 2014).

18. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, Curtea constată că acestea au mai fost supuse controlului de neconstituţionalitate, prin raportare la critici de neconstituţionalitate similare, prin Decizia nr. 58 din 24 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 17 aprilie 2015, prin care instanţa de contencios constituţional a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate invocată.

19. Prin decizia anterior arătată, Curtea a reţinut că prevederile art. 341 alin. (6)-(8) din Codul de procedură penală reglementează soluţiile pe care judecătorul de cameră preliminară le poate dispune cu privire la admisibilitatea plângerii formulate împotriva soluţiei de neurmărire sau de netrimitere în judecată, soluţii dispuse de către procuror, după cum în cauză a fost sau nu pusă în mişcare acţiunea penală şi, totodată, dispun cu privire la împrejurarea că încheierea astfel pronunţată, cu excepţia situaţiei referitoare la cazul în care se dispune începerea judecăţii, este definitivă.

20. Prin aceeaşi decizie, Curtea a constatat că faptul că, potrivit alin. (8) al art. 341 supus analizei, încheierea prin care s-a pronunţat una dintre soluţiile prevăzute la alin. (6) şi la alin, (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) şi d) este definitivă, nu este de natură a afecta constituţionalitatea dispoziţiilor invocate, deoarece stabilirea competenţei instanţelor judecătoreşti şi instituirea regulilor de desfăşurare a procesului, deci şi reglementarea căilor de atac, constituie atributul exclusiv al legiuitorului. Astfel, s-a reţinut că atât art. 129, cât şi art. 126 alin. (2) din Constituţie fac referire la „condiţiile legii” atunci când reglementează exercitarea căilor de atac, competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată urmând a fi prevăzute „numai prin lege”.

21. Prin urmare, Curtea a conchis că dispoziţiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală nu aduc atingere dreptului la apărare prevăzut de art. 24 din Legea fundamentală şi nici accesului liber la justiţie şi dreptului la un proces echitabil, consacrate de art. 21 din Constituţie şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, întrucât nu înlătură posibilitatea părţilor interesate de a beneficia de drepturile şi garanţiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces judecat de către o instanţă independentă, imparţială şi stabilită prin lege, într-un termen rezonabil. S-a precizat că nicio prevedere a Legii fundamentale nu reglementează dreptul la exercitarea căilor de atac în orice cauză şi că, astfel, aşa cum a fost arătat mai sus, art. 129 din Constituţie stipulează că părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac numai în condiţiile legii.

22. Totodată, având în vedere natura cauzelor reglementate prin dispoziţiile art. 340 şi art. 341 din Codul de procedură penală, în care nu se judecă infracţiunea care a format obiectul cercetării sau urmăririi penale, ci soluţia de neurmărire sau netrimitere în judecată dispusă de procuror, Curtea a constatat că prevederile art. 2 privind dreptul la două grade de jurisdicţie în materie penală din Protocolul nr. 7 la Convenţie nu sunt aplicabile în cauză. De asemenea, s-a reţinut că prevederile art. 13 din Convenţie nu au aplicabilitate în cauză, întrucât dreptul la un recurs efectiv este distinct de dreptul la exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti. Totodată, Curtea a constatat că eliminarea căilor de atac în această materie este justificată de caracterul special al procedurii instituite de prevederile art. 340 şi art. 341 din Codul de procedură penală, legiuitorul urmărind să asigure celeritatea procedurii şi obţinerea în mod rapid a unei hotărâri definitive prin care să fie exercitat controlul judiciar cu privire la soluţia procurorului. În consecinţă, Curtea a reţinut că textul criticat nu contravine nici dispoziţiilor constituţionale ale art. 129. Având în vedere cele arătate, Curtea nu a putut reţine încălcarea prin textul criticat a prevederilor art. 129 cu privire la folosirea căilor de atac.

23. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât soluţia, cât şi considerentele deciziilor invocate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge ca devenită inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (5) şi (10) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Lidia Cândea în Dosarul nr. 775/298/2014 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia penală şi pentru cauze cu minori.

2. Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Lidia Cândea în Dosarul nr. 775/298/2014 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi constată că art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 28 aprilie 2015.

PREŞEDINTE,

DANIEL MARIUS MORAR

Magistrat-asistent,

Cristina Teodora Pop

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 310

din 28 aprilie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a două prin raportare a cele ale art. 21 alin. (6) şi (7), art. 22, art. 27 alin. (1)-(3), art. 31 alin. (1) şi art. 50 lit. b) şi c) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

Daniel Marius Morar - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Benke Károly - magistrat-asistent-şef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua, art. 21 alin. (6) şi (7), art. 22, art. 27 alin. (1)-(3), art. 31 alin. (1) şi art. 50 lit. b) şi c) din

Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Aurelian Gabriel Buşiţia, Nicolina Buşiţia, Maria Felicia Buşiţia, Hortensia Buşiţia, Alexandru Octavian Buşiţia, Iuliu Andrei Buşiţia, Mihai Alex Buşiţia, Cristina Maria Ungur, Dorin Emil Ogiolan, Veronica Valeria Farcaş, Mariana Georgeta Gliga, Nora Roxana Pop, Ovidiu Justin Parachiv, Victor Bulz şi Luminiţa Daniela Pişcociu, reprezentaţi prin mandatar Florin Cazan, şi intervenientul Gheorghe Călin Buşiţia în Dosarul nr. 69/42/2013 al Tribunalului Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 66D/2015.

2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând Decizia nr. 691 din 27 noiembrie 2014.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 23 decembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 69/42/2013, Tribunalul Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua, art. 21 alin. (6) şi (7), art. 22, art. 27 alin. (1)-(3), art. 31 alin. (1) şi art. 50 lit. b) şi c) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Aurelian Gabriel Buşiţia, Nicolina Buşiţia, Maria Felicia Buşiţia, Hortensia Buşiţia, Alexandru Octavian Buşiţia, Iuliu Andrei Buşiţia, Mihai Alex Buşiţia, Cristina Maria Ungur, Dorin Emil Ogiolan, Veronica Valeria Farcaş, Mariana Georgeta Gliga, Nora Roxana Pop, Ovidiu Justin Parachiv. Victor Bulz şi Luminiţa Daniela Pişcociu, reprezentaţi prin mandatar Florin Cazan, şi intervenientul Gheorghe Călin Buşiţia, într-o cauză având ca obiect soluţionarea acţiunii privind obligarea statului român, prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, să transmită dosarul de despăgubire unui evaluator în vederea întocmirii raportului de evaluare, să emită decizia reprezentând titlul de despăgubire şi, respectiv, decizia reprezentând titlul de plată.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că, având în vedere deciziile Curţii Constituţionale nr. 88 din 27 februarie 2014 şi nr. 210 din 8 aprilie 2014, potrivit cărora dispoziţiile art. 4 teza a două raportate la art. 33 şi, respectiv, la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, în redactarea anterioară modificării acestor prevederi prin Legea nr. 368/2013, sunt retroactive, rezultă că dispoziţiile legale criticate nu se pot aplica retroactiv proceselor aflate în curs de judecată nici în privinţa modalităţii de evaluare. de emitere a deciziei de compensare sau a modalităţii de valorificare a punctelor. Se mai arată că, având în vedere că nu au fost abrogate dispoziţiile art. 25 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, rezultă faptul că în procedura administrativă subzistă în continuare obligaţia entităţii deţinătoare a imobilului de a se pronunţa prin dispoziţie sau decizie motivată asupra cererii de restituire în natură, în urma unei astfel de decizii/dispoziţii a entităţii deţinătoare a imobilului, autorilor excepţiei de neconstituţionalitate li s-a recunoscut calitatea de persoane îndreptăţite la restituire, astfel încât au solicitat instanţei de judecată continuarea procedurii de restituire în temeiul Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. În consecinţă, apreciază că intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, pe parcursul soluţionării procesului, lege care reglementează alte termene şi condiţii decât cele în vigoare la data înregistrării cererilor de chemare în judecată, încalcă principiul neretroactivităţii legii civile.

6. Se mai susţine că prevederile art. 21 alin. (6) şi (7) din Legea nr. 165/2013, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică unor situaţii juridice născute anterior intrării lor în vigoare, când legea stabilea o altă modalitate de evaluare a imobilelor preluate în mod abuziv, fiind în acest mod schimbată în mod retroactiv modalitatea de evaluare. Se mai susţine că prevederile art. 50 lit. b) şi c) din acelaşi act normativ desfiinţează anumite entităţi ale statului, ceea ce conferă caracter inadmisibil cererilor de chemare în judecată formulate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013. În acelaşi sens, sunt încălcate şi dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, deoarece prevederile legale criticate nu conferă drepturi egale pentru toate persoanele care au formulat cereri de restituire în temeiul Legii nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, creând inegalităţi majore între persoanele care au formulat cereri de restituire la entităţile învestite de lege cu soluţionarea notificărilor şi persoanele care s-au adresat instanţelor de judecată. În egală măsură, discriminarea creată se manifestă şi din punctul de vedere al persoanelor care au obţinut despăgubirile înainte de intrarea în vigoare a dispoziţiilor legale criticate.

7. De asemenea, se susţine că prevederile art. 4 teza a două din Legea nr. 165/2013 contravin accesului liber la justiţie şi dreptului la judecarea cauzelor într-un termen rezonabil, precum şi dispoziţiilor art. 20 alin. (2) din Constituţie, fiind instituit un nou caz de casare, în afara termenelor prescrise de lege, precum şi prin schimbarea normelor procedurale pe parcursul soluţionării procesului. În egală măsură, este depăşită durata unui termen rezonabil de soluţionare a cauzelor, având în vedere termenul scurs de la depunerea notificării,

8. Este invocată şi practica Curţii Constituţionale pronunţată în legătură cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013 pentru plata eşalonată a despăgubirilor stabilite potrivit dispoziţiilor Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, ale Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, precum şi ale Legii nr. 393/2006 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea fostului Regat al Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, în urma aplicării Protocolului privitor la câteva insule de pe Dunăre şi la un schimb de comune între România şi Iugoslavia, încheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, şi a Convenţiei dintre România şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, relativă la regimul proprietăţilor situate în zona de frontieră, semnată la Belgrad la 5 iulie 1924, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 9/1998, Legii nr. 290/2003 şi Legii nr. 393/2006, act normativ care instituia noi termene şi proceduri de plată şi în privinţa căruia a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate.

9. Tribunalul Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. În ceea ce priveşte invocarea încălcării dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, instanţa apreciază că prevederile legale criticate nu sunt de natură a crea discriminări între beneficiarii Legii nr. 18/1991. În acest sens, faptul că, potrivit noii legi, intrate în vigoare pe parcursul judecării cauzelor, s-a stabilit o altă modalitate de calcul al despăgubirilor cuvenite persoanelor îndreptăţite nu conduce la discriminarea acestora din urmă, prin raportare la cele care obţinuseră o astfel de evaluare anterior, deoarece este incident principiul de drept tempus regit actum, astfel încât modalitatea de calcul al despăgubirilor să se supună regulilor în vigoare la data acordării lor prin decizie a autorităţii abilitate. De asemenea, analizarea dosarelor conţinând decizii cu propunere de acordare de măsuri compensatorii ori decizii de stabilire a valorii recalculate a acţiunilor asociaţilor persoanei juridice care deţinea imobilele şi alte active în proprietate la data preluării acestora în mod abuziv nu este discriminatorie comparativ cu celelalte cazuri în care se aplică procedura de evaluare pe bază de puncte a imobilului. Astfel, nediscriminarea presupune aplicarea unui tratament similar în cazuri similare, iar nu în orice caz, diferenţa de situaţie implicând, în mod necesar, o diferenţă de tratament.

10. În legătură cu invocarea dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, instanţa apreciază că prevederile Legii nr. 165/2013 nu retroactivează, deoarece nu operează modificări cu privire la raporturi juridice consumate sau intrate sub autoritatea de lucru judecat anterior intrării lor în vigoare. Astfel, procedura instituită de Legea nr. 165/2013 se aplică de la data intrării sale în vigoare, fără să influenţeze situaţiile juridice finalizate sub imperiul vechii reglementări şi având în vedere proceduri în curs de desfăşurare, care se referă la dosare înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor. Astfel, dacă o normă juridică nou-intrată în vigoare se referă la o situaţie juridică cu caracter de continuitate, constitutiv de facta pendentia, asupra căreia legiuitorul poate interveni în viitor, nu poate fi vorba de o încălcare a principiului neretroactivităţii legii civile.

11. Cu privire la invocarea dispoziţiilor art. 20 alin. (2) şi art. 21 alin. (1)-(3) din Constituţie, instanţa de judecată apreciază că, întrucât Curtea Constituţională nu este nici legiuitor pozitiv şi instanţă judecătorească, cu competenţă de a interpreta şi aplica principiile convenţionale în litigiile ce antamează drepturile subiective ale cetăţenilor, folosirea unei norme de drept din Convenţie în cadrul controlului de constituţionalitate, ca normă interpusă celei de referinţă, implică în mod necesar ca această normă sa se circumscrie unui anumit nivel de relevanţă constituţională, astfel încât conţinutul său normativ să susţină posibila încălcare de către legea naţională a Constituţiei. Astfel, numai invocarea încălcării dreptului la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, prevederi ce se regăsesc şi în Legea fundamentală, poate fi analizată, instanţa de judecată apreciind că prevederile legale criticate nu sunt de natură a contraveni acestor dispoziţii constituţionale sau convenţionale, invocând în acest sens cele statuate în Decizia Curţii Constituţionale nr. 269 din 7 mai 2014, paragrafele 127 şi 129. Se mai consideră că adoptarea Legii nr. 165/2013 nu a dat naştere la apariţia unui nou motiv de casare, care nu este prevăzut de dispoziţiile legale care reglementează regimul căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, ci poate sta la baza promovării unor astfel de căi de atac, în condiţiile legii, dacă hotărârile contestate s-au pronunţat cu nerespectarea principiilor impuse de aplicabilitatea legii civile în timp. Totodată, în lipsa unui titlu de despăgubire obţinut anterior sesizării instanţei de judecată, părţile nu pot invoca deţinerea unui drept efectiv, a cărui substanţă să fi fost afectată de prevederile Legii nr. 165/2013.

12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl reprezintă prevederile art. 4 teza a doua, art. 21 alin. (6) şi (7), art. 22, art. 27alin. (1)-(3), art. 31 alin. (1) şi art. 50 lit. b) şi c) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, cu modificările şi completările ulterioare. Analizând motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 4 teza a două prin raportare la art. 21 alin. (6) şi (7), art. 22, art. 27 alin. (1)-(3), art. 31 alin. (1) şi art. 50 lit. b) şi c) din Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare, astfel încât Curtea urmează să reţină ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate aceste din urmă prevederi legale, potrivit cărora:

- Art. 4 teza a doua: „Dispoziţiile prezentei legi se aplică (...) cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanţelor (...) la data intrării în vigoare a prezentei legi.”

- Art. 21 alin. (6) şi (7): „(6) Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a prezentei legi de către Secretariatul Comisiei Naţionale şi se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu. (...)

(7) Numărul de puncte se stabileşte după scăderea valorii actualizate a despăgubirilor încasate pentru imobilul evaluat conform alin. (6).”

- Art. 22: „Prin excepţie de la procedura de evaluare prevăzută de art. 21 alin. (6) şi (7), Secretariatul Comisiei Naţionale analizează dosarele care conţin decizii emise în temeiul art. 6 alin. (4) şi art. 31 din Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi propune Comisiei Naţionale validarea sau invalidarea măsurilor reparatorii la nivelul stabilit prin decizia entităţii învestite delege.”

- Art. 27 alin. (1)-(3): „(1) Punctele acordate prin decizia de compensare pot fi valorificate prin achiziţionarea de imobile din Fondul naţional la licitaţia publică naţională, începând cu data de 1 ianuarie 2016.

(2) Licitaţiile de imobile se organizează săptămânal la sediul central al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi se desfăşoară în regim de videoconferinţă.

(3) Participarea la licitaţie a deţinătorilor de puncte este gratuită, cu condiţia înscrierii prealabile la sediile teritoriale ale Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.”

- Art. 31 alin. (1): „(1) În termen de 3 ani de la emiterea deciziei de compensare prin puncte, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2017, deţinătorul poate opta pentru valorificarea punctelor şi în numerar.”

- Art. 50 lit. b) şi c): „La data intrării în vigoare a prezentei legi:(...)

b) orice dispoziţie referitoare la evaluarea imobilelor potrivit standardelor internaţionale de evaluare şi la măsura reparatorie a compensării cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent, prevăzute în Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă;

c) articolele 13, 14, 14¹, 14², 15 literele a)-d) şi f), articolele 16,17,18, 18¹, 18², 18³ 18⁴, 18⁵, 18⁶, 18⁷, 18⁸,18⁹ şi articolul 22 din titlul VII «Regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv» al Legii nr. 247/2005, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice dispoziţie contrară prezentei legi se abrogă.”

16. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 4 alin. (2) privind criteriile nediscriminării, art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, art. 53 alin. (2) referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi art. 44 alin. (1) şi (2) teza întâi referitor la garantarea şi ocrotirea dreptului de proprietate şi a proprietăţii private. De asemenea, sunt invocate dispoziţiile art. 6 - Dreptul la un proces echitabil, art. 13 - Dreptul la un recurs efectiv, art. 14 - Interzicerea discriminării cuprinse în Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi ale art. 1 - Interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 adiţional la aceeaşi Convenţie.

17. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a două prin raportare la art. 22, art. 27 alin. (1)-(3), art. 31 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare, Curtea reţine că este necesară analiza admisibilităţii acesteia prin prisma condiţiei existenţei legăturii cu soluţionarea cauzei a textelor de lege criticate, impusă de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată. În acest sens, Curtea reţine că obiectul cauzei deduse soluţionării instanţei de judecată este acţiunea privind obligarea Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor şi a Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor să transmită dosarul de despăgubire unui evaluator, în vederea întocmirii raportului de evaluare, să emită decizia reprezentând titlul de despăgubire şi, respectiv, decizia reprezentând titlul de plată. În fapt, autorii excepţiei de neconstituţionalitate au depus cereri de reconstituire a dreptului de proprietate în temeiul Legii nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, publicată în Monitorul Oficiai al României, Partea I, nr. 299 din 4 noiembrie 1997, drept ce Ie-a fost reconstituit în natură, în parte, urmând ca pentru restul suprafeţei să primească despăgubiri în temeiul Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 12 ianuarie 2000. Dosarele conţinând propunerea de acordare de despăgubiri au fost trimise către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor. În lipsa unui răspuns al acestei autorităţi administrative, într-un termen rezonabil, autorii excepţiei de neconstituţionalitate s-au adresat instanţei de judecată, cauza aflându-se în curs de soluţionare la intrarea în vigoarea Legii nr. 165/2013.

18. În acest context, având în vedere stadiul procesual al litigiului, şi anume faptul că dosarul administrativ conţinând propunerea de acordare a despăgubirilor nu a fost analizat de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, urmând să se procedeze la analizarea acestuia, în temeiul Legii nr. 165/2013, de către Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, inclusiv sub aspectul existenţei dreptului persoanei care se consideră îndreptăţită la măsuri reparatorii, Curtea reţine că prevederile art. 22 - referitoare la deciziile entităţilor învestite de lege emise în temeiul Legii nr. 10/2001, iar nu Legea nr. 1/2000, incidenţă pe fondul cauzei, art. 27 alin. (1)-(3) - referitoare la valorificarea, după 1 ianuarie 2016, a punctelor acordate prin decizia de compensare, în cadrul licitaţiei naţionale de imobile, art. 31 alin. (1) - privind posibilitatea deţinătorului deciziei de compensare prin puncte de a opta pentru valorificarea acestora şi în numerar, nu îndeplinesc condiţia legăturii lor cu soluţionarea cauzei, deoarece, în acest moment procesual, în condiţiile inexistenţei unei decizii a Comisiei Naţionale, nu se poate aprecia incidenţa lor în cauza în care a fost invocată excepţia. În acest sens, Curtea reţine că dosarul conţinând propunerea de acordare a despăgubirilor a fost înregistrat la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor (devenită Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor) şi urmează să parcurgă procedura administrativă specifică acestei etape, şi anume: verificarea legalităţii deciziei entităţii învestite de lege prin care se propune acordarea de măsuri compensatorii în echivalent, calitatea de persoane îndreptăţite şi, în funcţie de rezultat, să se acorde sau nu despăgubiri fie prin compensare cu alte bunuri, fie în echivalent. Aşadar, incidenţa textelor legale criticate poate fi apreciată abia ulterior emiterii deciziei Comisiei Naţionale, la finalul acestei proceduri administrative. Prin urmare] excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a două prin raportare la art. 22, art. 27 alin. (1)-(3), art. 31 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare, urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.

19. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate mai invocă şi neconstituţionalitatea prevederilor art. 4 teza a două prin raportare la art. 21 alin. (6) şi (7) din Legea nr. 165/2013, privind evaluarea imobilului prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a acestui act normativ, şi la art. 50 \\\. b) şi c), prin care se abrogă, de la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, orice dispoziţie referitoare la evaluarea imobilelor potrivit standardelor internaţionale de evaluare, măsura reparatorie a compensării cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent, prevăzute în Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi anumite prevederi cuprinse în Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice dispoziţie contrară.

20. Prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 9 iulie 2014, Curtea respingând excepţia ca neîntemeiată, cu motivarea că prevederile legale criticate constituie modalitatea prin care legiuitorul a înţeles să transpună în legislaţia naţională exigenţele impuse de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, aşa cum rezultă din expunerea de motive a Legii nr. 165/2013. În acest sens, în acord cu cele reţinute în jurisprudenţa sa, reprezentată de Decizia nr. 1B8 din 3 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 484 din 30 iunie 2014, Curtea a statuat că Legea nr. 165/2013 a fost adoptată de legiuitor ca urmare a pronunţării de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului a Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010 în Cauza Maria Atanasiu şi alţii împotriva României, paragraful 232, prin care a fost reţinută în sarcina statului român obligaţia implementării unor proceduri simplificate şi eficiente, întemeiate pe măsuri legislative şi pe o practică judiciară şi administrativă coerentă, precum şi obligaţia adoptării unor reguli de procedură clare şi simplificate, care să acorde sistemului de despăgubiri o previzibilitate sporită. Prin aceeaşi decizie, Curtea a mai reţinut, de asemenea, că prin hotărârea-pilot menţionată a fost lăsată însă statului român o largă marjă de apreciere în privinţa mijloacelor prin care să îndeplinească obligaţiile juridice impuse şi să garanteze respectarea drepturilor patrimoniale sau să reglementeze raporturile de proprietate avute în vedere. Tot astfel, prin Hotărârea din 29 aprilie 2014, pronunţată în Cauza Preda şi alţii împotriva României (paragraful 127), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reamintit că, în cazul privării de proprietate în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie, imperative de interes general pot pleda pentru o despăgubire inferioară valorii reale de piaţă a bunului, cu condiţia ca suma plătită să se raporteze în mod rezonabil la valoarea bunului [Hotărârea din 21 februarie 1986, pronunţată în Cauza James şi alţii împotriva Regatului Unit, paragraful 54, Hotărârea din 8 iulie 1986, pronunţată în Cauza Lithgow şi alţii împotriva Regatului Unit, paragraful 120, sau

Hotărârea din 29 martie 2006, pronunţată în Cauza Scordino împotriva Italiei (nr. 1), paragraful 95 şi următoarele]. Invocând jurisprudenţa sa anterioară în legătură cu procedura specială de acordare a despăgubirilor pentru imobilele preluate în mod abuziv, Curtea a mai reţinut că modul de reparare a injustiţiilor şi abuzurilor din legislaţia trecută ţine de opţiunea exclusivă a legiuitorului, iar prevederile de lege criticate sunt în acord cu cele ale art. 44 alin. (1) teza a două din Constituţie, potrivit cărora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 202 din 18 aprilie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 19 iunie 2013).

21. Aceleaşi considerente statuate de Curte în Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, anterior citată, îşi menţin valabilitatea şi în ceea ce priveşte art. 21 alin. (7) din acelaşi act normativ, referitor la stabilirea numărului de puncte după scăderea valorii actualizate a despăgubirilor încasate pentru imobilul evaluat conform alin. (6).

22. În ceea ce priveşte prevederile art. 50 lit. b) şi c) din Legea nr. 165/2013, Curtea reţine că, în privinţa acestor prevederi legale, este aplicabil principiul tempus regit actum, fiind firesc ca modalitatea de calcul al despăgubirilor să se supună regulilor în vigoare la data acordării lor prin decizie a autorităţii abilitate. Sub acest aspect, în jurisprudenţa sa, de exemplu Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996, Curtea a statuat că, dacă, prin jocul unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situaţii defavorabile, apreciate subiectiv, prin prisma propriilor interese, ca defavorabile, acest fapt nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituţionalitatea textelor respective.

23. Cele statuate în deciziile menţionate îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză, deoarece nu au intervenit elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii Constituţionale.

24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a două prin raportare la art. 22, art. 27 alin. (1)-(3), art. 31 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Aurelian Gabriel Buşiţia, Nicolina Buşiţia, Maria Felicia Buşiţia, Hortensia Buşiţia, Alexandru Octavian Buşiţia, Iuliu Andrei Buşiţia, Mihai Alex Buşiţia, Cristina Maria Ungur, Dorin Emil Ogiolan, Veronica Valeria Farcaş, Mariana Georgeta Gliga, Nora Roxana Pop, Ovidiu Justin Parachiv, Victor Bulz şi Luminiţa Daniela Pişcociu, reprezentaţi prin mandatar Florin Cazan, şi intervenientul Gheorghe Călin Buşiţia, în Dosarul nr. 69/42/2013 al Tribunalului Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de aceiaşi autori în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe şi constată că dispoziţiile art. 4 teza a două prin raportare la art. 21 alin. (6) şi (7) şi la art. 50 lit. b) şi c) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 28 aprilie 2015.

PREŞEDINTE,

DANIEL MARIUS MORAR

Magistrat-asistent-şef,

Benke Károly

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 319

din 30 aprilie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a două raportat la art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

Daniel Marius Morar - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a două din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Ştefan Marius Gruia Vladimir Mocofănescu Dumitrescu în Dosarul nr. 6.896/2/2012* al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului nr. 1.094D/2014 al Curţii Constituţionale.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. La dosar, partea Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor a transmis punctul său de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate, opinând că aceasta este neîntemeiată.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât prevederile art. 4 din Legea nr. 165/2013 nu pot fi disociate de celelalte dispoziţii ale acestei legi, constituţionalitatea acestora neputând fi examinată decât prin raportare la alte dispoziţii ale aceleiaşi legi, situaţie care nu se regăseşte în cauză.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Decizia civilă nr. 2.936 din 10 aprilie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 6.896/2/2012*, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a două din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Ştefan Marius Gruia Vladimir Mocofănescu Dumitrescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de obligarea Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor de a desemna un evaluator autorizat în vederea întocmirii raportului de evaluare a despăgubirilor cuvenite pentru un imobil care nu poate fi restituit în natură, precum şi de a emite decizia reprezentând titlul de despăgubire.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată, în esenţă, că litigiile aflate pe rolul instanţelor au avut în vedere legile reparatorii de la momentul formulării cererii de chemare în judecată, iar faptul că în cursul judecăţii a fost adoptată Legea nr. 165/2013, care reglementează alte termene şi condiţii, reprezintă o încălcare a principiului neretroactivităţii legii. Extinzându-se aplicabilitatea dispoziţiilor legii noi şi asupra cererilor aflate pe rolul instanţelor de judecată, se anulează un drept câştigat, născut sub imperiul legii vechi. Precizează că efectul aplicării art. 4 din Legea nr. 165/2013 proceselor în curs ar fi blocarea soluţionării cererilor de chemare în judecată promovate sub imperiul legii vechi, aducându-se atingere principiului securităţii raporturilor juridice. De asemenea, susţine că se încalcă principiul egalităţii armelor, în condiţiile în care în litigiile în care statul este implicat apare în cursul procesului o normă care influenţează hotărâtor soluţia în cauză, aceasta fiind în favoarea statului.

6. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şl fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, apreciind că prevederile de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Avocatul Poporului arată că, în dosare anterioare, a transmis punctul său de vedere, în sensul că dispoziţiile art. 4 din Legea nr. 165/2013 sunt neconstituţionale. Precizează, însă, că, prin Decizia nr. 177 din 1 aprilie 2014, Curtea Constituţională a considerat că analiza prevederilor art. 4 teza a două din Legea nr. 165/2013 nu poate fi disociată de indicarea expresă a prevederilor legale cuprinse în acest act normativ, incidente în soluţionarea litigiului aflat pe rolul instanţei de judecată. Ca atare, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile art. 4 teza a două din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013. Din argumentele prezentate în motivarea scrisă a excepţiei şi ţinând cont de cadrul procesual în care aceasta a fost ridicată, Curtea constată că, deşi indică generic doar art. 4 din Legea nr. 165/2013, în realitate, autorul excepţiei tinde la verificarea constituţionalităţii prevederilor art. 4 teza a două raportate la cele ale art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, acestea fiind prevederile de lege asupra cărora Curtea va efectua controlul de constituţionalitate. Conţinutul normativ al acestora este următorul:

- Art. 4 teza a doua: „Dispoziţiile prezentei legi se aplică cererilor formulate şi depuse, în termen legal (...) cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanţelor (...) la data intrării în vigoare a prezentei legi”;

- Art. 34 alin. (1): „Dosarele înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor vor fi soluţionate în termen de 60 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu excepţia dosarelor de fond funciar, care vor fi soluţionate în termen de 36 de luni”.

12. În opinia autorului excepţiei, textul de lege criticat contravine prevederilor din Constituţie cuprinse în art. 15 alin. (2) care instituie principiul neretroactivităţii legii, cu excepţia celei penale şi contravenţionale mai favorabile, şi art. 21 alin. (3) care consacră dreptul la un proces echitabil, soluţionat într-un termen rezonabil. Prin raportare la art. 20 din Legea fundamentală - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, autorul excepţiei invocaşi prevederile art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că obiectul cauzei în soluţionarea căreia aceasta a fost ridicată îl constituie solicitarea adresată instanţei de judecată de a obliga Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor la desemnarea unui evaluator autorizat în vederea întocmirii raportului de evaluare a despăgubirilor cuvenite pentru un imobil revendicat în condiţiile Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989, imobil care nu poate fi restituit în natură, precum şi la emiterea de către această autoritate a deciziei reprezentând titlu de despăgubire. Excepţia a fost ridicată în etapa procesuală a recursului introdus de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, succesoare a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, împotriva sentinţei prin care a fost admisă, în primă instanţă, această cerere. Curtea Constituţională a fost sesizată prin decizia prin care Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis acest recurs, pe considerentul principal că obligaţia stabilită de prima instanţă în sarcina pârâtei-recurente Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor nu mai are corespondent în legislaţia în vigoare în momentul soluţionării recursului.

14. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a două raportate la cele ale art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 9 iulie 2014, a constatat că prevederile art. 4 teza a două din Legea nr. 165/2013 sunt constituţionale în măsura în care termenele prevăzute la art. 34 alin. (1) din aceeaşi lege nu se aplică şi cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanţelor la data intrării în vigoare a legii.

15. Întrucât autorul excepţiei de faţă critică acea interpretare care a fost, implicit, exclusă, prin decizia menţionată, ca urmare a neconstituţionalităţii acesteia, precum şi faptul că decizia amintită a fost pronunţată şi publicată la un moment ulterior sesizării instanţei constituţionale în prezenta cauză, Curtea, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, constată că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a două raportate la cele ale art. 34 alin, (1) din Legea nr. 165/2013 a devenit inadmisibilă.

16. Curtea subliniază că, în temeiul deciziei de admitere mai sus menţionate, prezenta decizie poate constitui motiv de revizuire, potrivit art. 322 pct. 10 din Codul de procedură civilă din anul 1865 sau art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă actual, după caz. În consecinţă, în cauza de faţă, soluţia procedurală de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca devenită inadmisibilă nu împiedică, ci, din contră, dă posibilitatea valorificării deciziei de admitere menţionate, în condiţiile arătate (a se vedea, în acest sens, mutatis mutandis, şi Decizia nr. 301 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iulie 2014, paragraful 20).

17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al ari. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a două raportate la cele ale art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Ştefan Marius Gruia Vladimir Mocofănescu Dumitrescu în Dosarul nr. 6.896/2/2012* al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 30 aprilie 2015.

PREŞEDINTE,

DANIEL MARIUS MORAR

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăţeanu

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 358

din 7 mai 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ioan Bene în Dosarul nr. 3.627/117/2014/a9 al Curţii de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.274D/2014.

2. La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepţiei, domnul avocat Mădălin Enache din cadrul Baroului Bucureşti, cu delegaţie la dosar, şi se constată lipsa celorlalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului autorului excepţiei, care pune concluzii de admitere a acesteia deoarece, câtă vreme completările aduse rechizitoriului de către procuror nu sunt comunicate persoanelor interesate, atunci dreptul acestora la apărare este afectat.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece, prin Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, paragraful 64, Curtea Constituţională a consacrat proceduri contradictorii în cadrul camerei preliminare, motiv pentru care o eventuală necomunicare a modificărilor făcute de procuror poate fi discutată în condiţiile instituite de art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, declarat neconstituţional sub rezervă de interpretare.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 26 noiembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 3.627/117/2014/a9, Curtea de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de

Ioan Bene într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii prin care judecătorul de cameră preliminară s-a pronunţat asupra obiectului acestei proceduri.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile legale menţionate sunt neconstituţionale. Astfel, după ce porneşte de la premisa potrivit căreia momentul propriu-zis al camerei preliminare consacrat de art. 345 din Codul de procedură penală este nepublică şi exclusiv scrisă, apreciază că posibilitatea judecătorului de a pronunţa încheierea prin care sancţionează anumite neregularităţi de a o comunica numai parchetului, îi afectează, prin necunoaşterea punctelor de vedere ale parchetului, dreptul la apărare şi dreptul la un proces echitabil. De asemenea, inculpatul este pus într-o poziţie de inferioritate faţă de procuror. În plus, un asemenea regim restrictiv îngrădeşte şi dreptul părţilor de a contesta punctul de vedere exprimat de procuror.

7. Curtea de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori opinează că excepţia este întemeiată, deoarece, în prezenta cauză, inculpatului i s-a creat o poziţie de inferioritate, fiindu-i încălcat un drept fundamental al egalităţii părţilor în procesul penal, prin necomunicarea punctului de vedere al parchetului şi prin absenţa posibilităţii de a formula eventuale contestaţii cu privire la completările actului de sesizare.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile avocatului prezent, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală cu denumirea marginală Procedura în cameră preliminară, care au următorul conţinut: „În termen de 5 zile de la comunicare, procurorul remediază neregularităţile actului de sesizare şi comunică judecătorului de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei.”

12. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 referitor la Egalitatea în drepturi, art. 21 referitor la Accesul liber la justiţie, art. 24 alin. (1) referitor la garantarea dreptului la apărare şi art. 53 alin. (2) referitor la condiţiile în care poate fi dispusă restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, prin Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 5 decembrie 2014, paragraful 64, a statuat că dispoziţiile art. 345 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură penală reglementează procedura în camera preliminară referitoare la constatarea unor neregularităţi ale actului de sesizare, la sancţionarea potrivit art. 280-282 a actelor de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii ori excluderea unor probe administrate, precum şi remedierea de către procuror a neregularităţilor actului de sesizare. Referitor la aceste dispoziţii, Curtea a reţinut că acestea sunt criticate din perspectiva încălcării principiului contradictorialităţii şi a dreptului la o procedură orală. Astfel, observând dispoziţiile de lege criticate, precum şi conţinutul principiului contradictorialităţii şi al dreptului la o procedură orală, Curtea a constatat că nu poate fi reţinută critica de neconstituţionalitate formulată, întrucât este firesc ca încheierea prin care se constată neregularităţi ale actului de sesizare, prin care s-au sancţionat potrivit art. 280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii ori prin care s-au exclus probe administrate, să fie comunicată procurorului, doar acesta din urmă putând fi în măsură să remedieze aceste neajunsuri.

14. Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele şi soluţia deciziei mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

15. Distinct de aceste argumente, Curtea constată că, prin decizia precitată, admiţând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 345 alin. (1), art. 346 alin. (1) şi art. 347 alin. (3) raportat la art. 344 alin. (4), art. 345 alin. (1) şi art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, a statuat că pronunţarea judecătorului de cameră preliminară, atât pe fond, cât şi în cadrul contestaţiei, în absenţa contradictorialităţii şi oralităţii, afectează dreptul la un proces echitabil. Aşa fiind, raportat la considerentele deciziei mai sus enunţate, judecătorul de cameră preliminară va putea pune în discuţie la cerere sau din oficiu, în condiţiile art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală, neregularităţi ale actului de sesizare, cu respectarea principiului contradictorialităţii şi oralităţii. Prin urmare, elementele de noutate invocate de autor pot fi combătute înainte ca judecătorul de cameră să emită încheierea ce se va comunica parchetului în temeiul art. 345 alin. (2) din acelaşi cod, pentru că soluţia legislativă „fără participarea procurorului şi a inculpatului” a fost constatată ca fiind neconstituţională. De asemenea, după ce procurorul va remedia în termen de 5 zile neregularităţile actului de sesizare astfel dezbătute contradictoriu în condiţiile art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală, noua formă a rechizitoriului circumscrisă aspectelor analizate poate fi cunoscută de inculpat în condiţiile art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, deoarece şi de această dată judecătorul de cameră preliminară hotărăşte prin încheiere, cu respectarea dreptului părţilor la un proces echitabil, în componenta sa privind contradictorialitatea, oralitatea şi egalitatea armelor. Este firesc să fie aşa, câtă vreme a fost regândită poziţia instanţei de judecată care, nemaiavând un rol activ, urmează modelul sistemului adversarial care consacră contradictorialitatea manifestă atât în raporturile dintre părţi, persoana vătămată şi procuror, cât şi în cele ale acestora cu instanţa.

16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ioan Bene în Dosarul nr. 3.627/117/2014/a9 al Curţii de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori şi constată că dispoziţiile art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 7 mai 2015.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

ORDIN

pentru reglementarea procedurii de raportare şi actualizare a indicatorilor utilizaţi de ordonatorii de credite la fundamentarea bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului asigurărilor pentru şomaj şi bugetului fondului naţional unic de asigurări sociale

de sănătate

Ţinând cont de angajamentul asumat prin Memorandumul de înţelegere dintre Uniunea Europeana şi România, aprobat prin Legea nr. 31/2014 privind ratificarea Acordului preventiv pentru facilitatea de împrumut dintre Uniunea Europeană, în calitate de împrumutător, şi România, în calitate de împrumutat, şi Banca Naţională a României, în valoare de maximum 2 miliarde euro, semnat la Bucureşti la 5 noiembrie 2013 şi la Luxemburg la 19 noiembrie 2013, şi a Memorandumului de înţelegere dintre Uniunea Europeană şi România, semnat la Bucureşti la 5 noiembrie 2013 şi la Bruxelles la 6 noiembrie 2013,

având în vedere prevederile art. 19 lit. e) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 10 alin, (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul finanţelor publice emite următorul ordin:

Art. 1. - Prevederile prezentului ordin se aplică de către următorii ordonatori de credite: Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, Institutul Naţional de Statistică, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Casa Naţională de Pensii Publice, Casa sectorială de pensii a Ministerului Apărării Naţionale, Casa sectorială de pensii a Ministerului Afacerilor Interne, Casa sectorială de pensii a Serviciului Român de Informaţii şi Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, denumiţi în continuare ordonatori de credite.

Art. 2. - Ordonatorii de credite au obligaţia transmiterii indicatorilor utilizaţi la fundamentarea datelor de buget potrivit listei prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin şi răspund pentru corectitudinea şi realitatea acestora.

Art. 3. - (1) Indicatorii utilizaţi la fundamentarea datelor de buget se transmit la Ministerul Finanţelor Publice prin intermediul portalului de internet, cu semnătură digitală calificată/certificat digital calificat, la termenele prevăzute în anexă.

(2) Prima transmitere a indicatorilor utilizaţi la fundamentarea datelor de buget se realizează în termen de 90 de zile de la publicarea prezentului ordin în Monitorul Oficial al României, Partea I. Perioada de raportare a indicatorilor transmişi va fi începând cu luna decembrie 2014.

(3) în termen de 5 zile de la expirarea termenelor prevăzute în anexă, ordonatorii de credite care nu au transmis indicatorii sunt notificaţi pentru conformare, prin poşta electronică.

(4) în termen de maximum 15 zile de la data-limită de raportare ordonatorii de credite pot actuafiza/corecta/rectifica, pe propria răspundere, datele transmise.

Art. 4. - Fiecare ordonator de credite desemnează un responsabil cu transmiterea indicatorilor, precum şi cu actualizarea/corectarea/rectificarea datelor transmise şi va comunica, în termen de 15 zile de la desemnare, la Ministerul Finanţelor Publice - Direcţia generală de sinteză a politicilor bugetare numele şi datele de contact ale persoanei nominalizate.

Art. 5. - (1) Entităţile din cadrul Ministerului Finanţelor Publice cu atribuţii în procesul de elaborare a bugetului da stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului asigurărilor pentru şomaj şi bugetului fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate desemnează un responsabil cu monitorizarea indicatorilor prevăzuţi în anexă.

(2) în situaţia în care responsabilii stabiliţi potrivit prevederilor alin. (1) identifică date eronate vor notifica ordonatorii de credite care, în termen de 5 zile, pot corecta/rectifica, pe propria răspundere, datele transmise.

Art. 6. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul Finanţelor Publice,

Eugen Orlando Teodorovici

Bucureşti, 8 iunie 2015.

Nr. 657.

ANEXĂ

Lista indicatorilor utilizaţi de ordonatorii de credite la fundamentarea bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetului fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate

Nr. crt.	Denumire detaliată indicator	Unitate de măsură	Instituţia responsabilă	Frecvenţa actualizării indicatorului	Termen colectare date	Observaţii
0	1	2	3	4	5	6
1	Efectivul salariaţilor la sfârşitul lunii	mii persoane	Institutul Naţional de Statistică	lunar	L+45 zile
2	Efectivul salariaţilor la sfârşitul anului	mii persoane	Institutul Naţional de Statistică	anual	A+8 luni
3	Număr salariaţi (AMIGO)	mii persoane	Institutul Naţional de Statistică	trimestrial	T+120 zile
4	Număr salariaţi (AMIGO)	mii persoane	Institutul Naţional de Statistică	anual	A+6 luni
5	Populaţie ocupată civilă (BFM)	mii persoane	Institutul Naţional de Statistica	anual	A+9 luni
6	Populaţie ocupată totală (AMIGO)	mii persoane	Institutul Naţional de Statistică	trimestrial	T+120 zile
7	Populaţie ocupată totală (AMIGO)	mii persoane	Institutul Naţional de Statistică	anual	A+7 luni
B	Câştig salarial mediu brut lunar	lei/lună	Institutul Naţional de Statistică	lunar	L+45 zile
9	Câştig salarial mediu brut anual	lei/lună	Institutul Naţional de Statistică	anual	A+9 luni
10	Valoarea produsului intern brut	mld. lei	Institutul Naţional de Statistică	trimestrial	T+70 zile
11	Valoarea produsului intern brut - date preliminare	mld. lei	Institutul Naţional de Statistică	anual	date preliminare - A+70 zile
12	Valoarea produsului intern brut - date revizuite	mld. lei	Institutul Naţional de Statistică	anual	date revizuite - A+11 luni
13	Valoarea produsului intern brut - date finale	mld. lei	Institutul Naţional de Statistică	anual	date finale - A+21 de luni
14	Creşterea reală a PIB	% faţă de trimestrul corespunzător din anul precedent	Institutul Naţional de Statistică	trimestrial	T+70 zile
15	Creşterea reală a PIB - date preliminare	% faţă de anul precedent	Institutul Naţional de Statistică	anual	date preliminare - A+70 zile
16	Creşterea reală a PIB - date revizuite	% faţă de anul precedent	Institutul Naţional de Statistică	anual	date revizuite - A+11 luni
17	Creşterea reală a PIB - date finale	% faţă de anul precedent	Institutul Naţional de Statistică	anual	date finale - A+21 de luni
18	Indicele preţurilor de consum (IPC)	% faţa de decembrie an precedent	Institutul Naţional de Statistică	lunar	L+15zile
19	Indicele preţurilor de consum (IPC) - medie anuală	%	Institutul Naţional de Statistică	anual	A+15zile
20	Deflatorul PIB	% faţă de trimestrul corespunzător din anul precedent	Institutul Naţional de Statistică	trimestrial	T+70 zile
21	Deflatorul PIB - date preliminare	% faţă de anul precedent	Institutul Naţional de Statistică	anual	date preliminare - A+70 zile
22	Deflatorul PIB - date revizuite	% faţă de anul precedent	Institutul Naţional de Statistică	anual	date revizuite - A+11 luni
23	Deflatorul PIB - date finale	% faţă de anul precedent	Institutul Naţional de Statistică	anual	date finale - A+21 de luni
24	Creşterea reală a VAB, din care în:	% faţă de trimestrul corespunzător din anul precedent	Institutul Naţional de Statistică	trimestrial	T+70zile
25	Industrie	% faţă de trimestrul corespunzător din anul precedent	Institutul Naţional de Statistică	trimestrial	T+70 zile
26	Agricultură, silvicultură, pescuit	% faţă de trimestrul corespunzător din anul precedent	Institutul Naţional de Statistică	trimestrial	T+70zile
27	Construcţii	% faţă de trimestrul corespunzător din anul precedent	Institutul Naţional de Statistică	trimestrial	T+70 zile
28	Total servicii	% faţă de trimestrul corespunzător din anul precedent	Institutul Naţional de Statistică	trimestrial	T+70 zile
29	Valoarea adăugată brută - la preţ curent, din care în:	mii. lei	Institutul Naţional de Statistică	trimestrial	T+70 zile
30	Industrie	mii. iei	Institutul Naţional de Statistică	trimestrial	T+70 zile
31	Agricultură, silvicultură, pescuit	mii. lei	Institutul Naţional de Statistică	trimestrial	T+70 zile
32	Construcţii	mii. lei	Institutul Naţional de Statistică	trimestrial	T+70 zile
33	Creşterea reală a VAB, din care în: - date preliminare	% faţă de anul precedent	Institutul Naţional de Statistică	anual	date preliminare - A+70 zile
34	Industrie - date preliminare	% faţă de anul precedent	Institutul Naţional de Statistică	anual	date preliminare - A+70 zile
35	Agricultură, silvicultură, pescuit - date preliminare	% faţă de anul precedent	Institutul Naţional de Statistică	anual	date preliminare - A+70 zile
36	Construcţii - date preliminare	% faţă de anul precedent	Institutul Naţional de Statistică	anual	date preliminare - A+70 zile
37	Total servicii - date preliminare	% faţă de anul precedent	Institutul Naţional de Statistică	anual	date preliminare - A+70 zile
38	Creşterea reală a VAB, din care în: - date revizuite	% faţă de anul precedent	Institutul Naţional de Statistică	anual	date revizuite - A+11 luni
39	Industrie-date revizuite	% faţă de anul precedent	Institutul Naţional de Statistică	anual	date revizuite - A+11 luni
40	Agricultură, silvicultură, pescuit - date revizuite	% faţă de anul precedent	Institutul Naţional de Statistică	anual	date revizuite - A+11 luni
41	Construcţii - date revizuite	% faţă de anul precedent	Institutul Naţional de Statistică	anual	date revizuite - A+11 luni
42	Total servicii - date revizuite	% faţă de anul precedent	Institutul Naţional de Statistică	anual	date revizuite - A+11 luni
43	Creşterea reală a VAB, din care în: - date finale	% faţă de anul precedent	Institutul Naţional de Statistică	anual	date finale - A+21 de luni
44	Industrie - date finale	% faţă de anul precedent	Institutul Naţional de Statistică	anual	date finale - A+21 de luni
45	Agricultură, silvicultură, pescuit - date finale	% faţă de anul precedent	Institutul Naţional de Statistică	anual	date finale - A+21 de luni
46	Construcţii - date finale	% faţă de anul precedent	Institutul Naţional de Statistică	anual	date finale - A+21 de luni
47	Total servicii-date finale	% faţă de anul precedent	Institutul Naţional de Statistică	anual	date finale - A+21 de luni
48	Valoarea adăugată brută - la preţ curent, din care în: date preliminare	mii, lei	Institutul Naţional de Statistică	anual	date preliminare - A+70 zile
49	Industrie - date preliminare	mii. lei	Institutul Naţional de Statistică	anual	date preliminare - A+70 zile

50	Agricultură, silvicultura, pescuit - date preliminare	mii. lei	Institutul Naţional de Statistică	anual	date preliminare - A+70 zile
51	Construcţii - date preliminare	mii. lei	Institutul Naţional de Statistică	anual	date preliminare - A+70 zile
52	Valoarea adăugată brută - la preţ curent, din care în: - date revizuite	mii. lei	Institutul Naţional de Statistică	anual	date revizuite - A+11 luni
53	Industrie-date revizuite	mii, lei	Institutul Naţional de Statistică	anual	date revizuite - A+11 luni
54	Agricultură, silvicultură, pescuit - date revizuire	mii. lei	Institutul Naţional de Statistică	anual	date revizuite - A+11 luni
55	Construcţii - date revizuite	mii. lei	Institutul Naţional de Statistică	anual	date revizuite - A+11 luni
56	Valoarea adăugată brută - la preţ curent, din care în: date finale	mii. lei	Institutul Naţional de Statistică	anual	date finale - A+21 de luni
57	Industrie - date finale	mii. lei	Institutul Naţional de Statistică	anual	date finale - A+21 de luni
58	Agricultură, silvicultură, pescuit - date finale	mii. lei	Institutul Naţional de Statistică	anual	date finale - A+21 de luni
59	Construcţii - date finale	mii. lei	Institutul Naţional de Statistică	anual	date finale - A+21 de luni
60	Creşterea reală a cheltuielii cu consumul final al populaţiei	% faţă de trimestrul corespunzător din anul precedent	Institutul Naţional de Statistică	trimestrial	T+70zile
61	Creşterea reală a cheltuielii cu consumul final al populaţiei - date preliminare	% faţă de anul precedent	Institutul Naţional de Statistică	anual	date preliminare - A+70 zile
62	Creşterea reală a cheltuielii cu consumul final al populaţiei - date revizuite	% faţă de anul precedent	Institutul Naţional de Statistică	anual	date revizuite - A+11 luni
63	Creşterea reală a cheltuielii cu consumul final al populaţiei - date finale	% faţa de anul precedent	Institutul Naţional de Statistică	anual	date finale - A+21 de luni
64	Creşterea reală a formării brute de capital foc	% faţă de trimestrul corespunzător din anul precedent	Institutul Naţional de Statistica	trimestrial	T+70zile
65	Formarea brută de capital - la preţ curent, din care:	mii. lei	Institutul Naţional de Statistică	trimestrial	T+70zile
66	Formarea brută de capital fix	mii. lei	Institutul Naţional de Statistică	trimestrial	T+70zile
67	Creşterea reală a formării brute de capital fix-date preliminare	% faţă de anul precedent	Institutul Naţional de Statistică	anual	date preliminare - A+70 zile
68	Creşterea reală a formarii brute de capital fix - date revizuite	% faţă de anul precedent	Institutul Naţional de Statistică	anual	date revizuite - A+11 luni
69	Creşterea reală a formării brute de capital fix-date finale	% faţă de anul precedent	Institutul Naţional de Statistică	anual	date finale - A+21 de luni
70	Formarea brută de capital - la preţ curent, din care: - date preliminare	mii. lei	Institutul Naţional de Statistică	anual	date preliminare - A+70 zile
71	Formarea brută de capital - la preţ curent, din care: - date revizuite	mii. lei	Institutul Naţional de Statistică	anual	date revizuite - A+11 luni
72	Formarea brută de capital - la preţ curent, din care: - date finale	mii. lei	Institutul Naţional de Statistică	anual	date finale - A+21 de luni
73	Formarea brută de capital fix - date preliminare	mii. lei	Institutul Naţional de Statistica	anual	date preliminare - A+70 zile
74	Formarea brută de capital fix - date revizuite	mii. lei	Institutul Naţional de Statistică	anual	date revizuite - A+11 luni
75	Formarea brută de capital fix - date finale	mii. lei	Institutul Naţional de Statistică	anual	date finale - A+21 de luni
76	Creşterea reală a exportului de bunuri (FOB) şi servicii	% faţă de trimestrul corespunzător din anul precedent	Institutul Naţional de Statistică	trimestrial	T+70 zile
77	Export de bunuri (FOB) şi servicii - valoare la preţ curent	mii. lei	Institutul Naţional de Statistică	trimestrial	T+70zile
78	Creşterea reală a exportului de bunuri (FOB) şi servicii - date preliminare	% faţă de anul precedent	Institutul Naţional de Statistică	anual	date preliminare - A+70 zile
79	Creşterea reală a exportului de bunuri (FOB) şi servicii - date revizuite	% faţă de anul precedent	Institutul Naţional de Statistică	anual	date revizuite - A+11 luni
80	Creşterea reală a exportului de bunuri (FOB) şi servicii - date finale	% faţă de anul precedent	Institutul Naţional de Statistică	anual	date finale - A+21 de luni
81	Export de bunuri (FOB) şi servicii - valoare la preţ curent - date preliminare	mii. lei	Institutul Naţional de Statistică	anual	date preliminare - A+70 zile
82	Export de bunuri (FOB) şi servicii - valoare la preţ curent - date revizuite	mii. lei	Institutul Naţional de Statistică	anual	date revizuite - A+11 luni
83	Export de bunuri (FOB) şi servicii - valoare la preţ curent-date finale	mii. lei	Institutul Naţional de Statistică	anual	date finale - A+21 de luni
84	Creşterea reală a importului de bunuri (FOB) şi servicii	% faţă de trimestrul corespunzător din anul precedent	Institutul Naţional de Statistică	trimestrial	T+70 zile
85	Import de bunuri (FOB) şi servicii - valoare la preţ curent	mii. lei	Institutul Naţional de Statistică	trimestrial	T+70 zile
86	Creşterea reală a importului de bunuri (FOB) şi servicii - date preliminare	% faţă de anul precedent	Institutul Naţional de Statistică	anual	date preliminare - A+70 zile
87	Creşterea reală a importului de bunuri (FOB) şi servicii - date revizuite	% faţă de anul precedent	Institutul Naţional de Statistică	anual	date revizuite - A+11 luni
88	Creşterea reală a importului de bunuri (FOB) şi servicii - date finale	% faţă de anul precedent	Institutul Naţional de Statistică	anual	date finale - A+21 de luni
89	Import de bunuri (FOB) şi servicii - valoare la preţ curent-date preliminare	mii. lei	Institutul Naţional de Statistică	anual	date preliminare - A+70 zile
90	Import de bunuri (FOB) şi servicii - valoare la preţ curent - date revizuite	mii. lei	Institutul Naţional de Statistică	anual	date revizuite - A+11 luni
91	Import de bunuri (FOB) şi servicii-valoare la preţ curent - date finale	mii. lei	Institutul Naţional de Statistică	anual	date finale - A+21 de luni
92	Exportul de bunuri (FOB), din care:	mii. euro	Institutul Naţional de Statistică	lunar	L+45 zile	Datele statistice de comerţ internaţional cu bunuri sunt supuse revizuirilor lunare succesive, conform regulamentelor europene şi legilor naţionale în vigoare. Prin urmare, transmiterea lunară de date pentru aceşti indicatori la L+45 va conţine date estimate pentru ultima lună de referinţă şi date provizorii pentru toate lunile anterioare acesteia din anul de referinţă. Datele lunare au caracter semidefinitiv la An+11 luni şi caracter definitiv la An+23 luni
93	Intra UE	mii. euro	Institutul Naţional de Statistică	lunar	L+45 zile
94	Importul de bunuri (CIF), din care:	mii. euro	Institutul Naţional de Statistică	lunar	L+45 zile
95	Intra UE	mii. euro	Institutul Naţional de Statistică	lunar	L+45 zile
96	Creşterea reală a volumului cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul	% faţă de luna corespunzătoare din anul precedent	Institutul Naţional de Statistică	lunar	L+45 zile
97	Creşterea reală a volumului cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul	% faţă de anul precedent	Institutul Naţional de Statistică	anual	A+11 luni
98	Creşterea reală a producţiei industriale	% faţă de luna corespunzătoare din anul precedent	Institutul Naţional de Statistică	lunar	L+45 zile
99	Creşterea reală a producţiei industriale	% faţă de anul precedent	Institutul Naţional de Statistică	anual	A+11 luni

100	Creşterea reală a volumului lucrărilor de construcţii	% faţă de luna corespunzătoare din anul precedent	Institutul Naţional de Statistică	lunar	L+45 zile
101	Creşterea reală a volumului lucrărilor de construcţii	% faţă de anul precedent	Institutul Naţional de Statistică	anual	A+11 luni
102	Numărul total al şomerilor (AMIGO)	mii persoane	Institutul Naţional de Statistică	trimestrial	T+120zile
103	Numărul total al şomerilor (AMIGO)	mii persoane	Institutul Naţional de Statistică	anual	A+6 luni
104	Număr participanţi la fonduri de pensii administrate privat pentru care se fac viramente	mii	Casa Naţională de Pensii Publice	lunar	L+85 zile
105	Contribuţia virată la fondurile de pensii administrate privat	lei/lună	Casa Naţională de Pensii Publice	lunar	L+85 zile	(În fiecare lună se virează: contribuţia aferentă lunii+ regularizările din lunile anterioare)
106	Număr contracte de asigurări sociale	mii	Casa Naţională de Pensii Publice	lunar	L+85 zile
107	Număr mediu de asiguraţi cu contract de muncă cu normă întreagă şi contract de muncă cu timp parţial	mii	Casa Naţională de Pensii Publice	lunar	L+85 zile
108	Număr mediu de asiguraţi: alte categorii (fără contract de muncă, drepturi de autor, convenţii civile, şomeri etc.)	mii	Casa Naţională de Pensii Publice	lunar	L+85 zile
109	Număr persoane nesalariate asigurate cu contracte sănătate	mii	Casa Naţională de Asigurări de Sănătate	lunar	L+75 zile
110	Număr de pensionari de asigurări sociale de stat (civili), cu pensia peste 740 lei	mii	Casa Naţională de Pensii Publice	lunar	L+25 zile
111	Număr de pensionari de asigurări sociale de stat (militari), cu pensia peste 740 lei	mii persoane	Casele sectoriale de pensii ale Ministerului Apărării Naţionale; Ministerului Afacerilor Interne; Serviciului Român de Informaţii	lunar	L+15 zile
112	Pensia medie peste 740 lei (civili)	lei/lună	Casa Naţională de Pensii Publice	lunar	L+25 zile
113	Pensia medie peste 740 lei (militari)	lei / lună	Casele sectoriale de pensii ale Ministerului Apărării Naţionale; Ministerului Afacerilor Interne; Serviciului Român de Informaţii	lunar	L+15 zile
114	Număr de beneficiari de legi speciale	mii	Casa Naţională de Pensii Publice	lunar	L+25 zile
115	Pensia medie (civili)	lei/lună	Casa Naţională de Pensii Publice	lunar	L+25 zile
116	Pensia medie (total sistem)	lei/lună	Institutul Naţional de Statistică	trimestrial	T+120zile
117	Pensia medie (total sistem)	lei/lună	Institutul Naţional de Statistică	anual	A+6 luni
118	Număr pensionari de asigurări sociale de stat (civili)	mii	Casa Naţională de Pensii Publice	lunar	L+25 zile
119	Număr pensionari de asigurări sociale de stat (militari)	mii	Casele sectoriale de pensii ale Ministerului Apărării Naţionale; Ministerului Afacerilor Interne; Serviciului Român de Informaţii	lunar	L+15zile
120	Număr pensionari de asigurări sociale de stat (total sistem)	mii	Institutul Naţional de Statistică	trimestrial	T+120 zile
121	Număr pensionari de asigurări sociale de stat (total sistem)	mii	Institutul Naţional de Statistică	anual	A+6 luni
122	Număr pensionari şi pensia medie pe tranşe de venit	lei/lună	Casa Naţională de Pensii Publice	lunar	L+25 zile
123	Număr persoane activităţi independente - venituri comerciale	mii	Agenţia Naţională de Administrare Fiscală	anual	A+45 zile	Sursa: formularul (070) „Declaraţie de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere
124	Număr persoane activităţi independente - profesii libere	mii	Agenţia Naţională de Administrare Fiscală	anual	A+45 zile	Sursa: formularul (070) „Declaraţie de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere”
125	Plafon minim din câştig salarial mediu brut activităţi independente	lei	Agenţia Naţională de Administrare Fiscală	lunar	L+25 zile
126	Venit brut şi cheltuieli deductibile pentru persoane cu activităţi independente (profesii libere şi comerciale)	lei	Agenţia Naţională de Administrare Fiscală	anual	A/1 Septembrie anul curent pentru anul anterior de realizare a venitului	Formular 200 „Declaraţie privind veniturile realizate din România”. Termen de depunere: anual pentru fiecare an fiscal, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului; ori de câte ori contribuabilul constată erori în declaraţia anterioară, prin completarea unei declaraţii rectificative până la termenul prevăzut de lege, situaţie în care se va înscrie X în căsuţa special prevăzută în formular în acest scop. Anual se emite circulara cu termene de prelucrare (805.467/26.05.2014) termen D200 - 30 iunie, celelalte 45 zile de la depunere. Sunt probleme la prelucrare.
127	Număr persoane ce realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală cu reţinere la sursă cu plată anticipată şi impozitare finală	mii	Agenţia Naţională de Administrare Fiscală	anual	A/30 iunie anul curent pentru anul expirat	D 205 Declaraţie informativă privind impozitul reţinut la sursă şi câştigurile/ pierderile realizate, pe beneficiari de venit. Termenul de depunere a declaraţiei anual: până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul expirat; ori de câte ori plătitorul de venit constată erori în declaraţia depusă anterior
128	Venit bază calcul persoane ce realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală cu reţinere la sursă lei	lei	Agenţia Naţională de Administrare Fiscală	anual	A/30 iunie anul curent pentru anul expirat	D 205 Declaraţie informativă privind impozitul reţinut la sursă şi câştigurile/ pierderile realizate, pe beneficiari de venit. Termenul de depunere a declaraţiei anual: până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul expirat; ori de câte ori plătitorul de venit constată erori în declaraţia depusă anterior
129	Număr persoane care realizează venituri din activităţi desfăşurate în baza contractelor/convenţiilor civile încheiate potrivit Codului civil, precum şi a contractelor de agent cu reţinere la sursă cu plată anticipată şi impozitare finală	mii	Agenţia Naţională de Administrare Fiscală	anual	A/30 iunie anul curent pentru anul expirat	D 205 Declaraţie informativă privind impozitul reţinut la sursă şi câştigurile/ pierderile realizate, pe beneficiari de venit. Termenul de depunere a declaraţiei anual: până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul expirat; ori de câte ori plătitorul de venit constată erori în declaraţia depusă anterior
130	Venit bază calcul persoane care realizează venituri din activităţi desfăşurate în baza contractelor/convenţiilor civile încheiate potrivit Codului civil cu reţinere la sursă lei	lei	Agenţia Naţională de Administrare Fiscală	anual	A/30 iunie anul curent pentru anul expirat	D 205 Declaraţie informativă privind impozitul reţinut la sursă şi câştigurile/ pierderile realizate, pe beneficiari de venit. Termenul de depunere a declaraţiei anual: până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul expirat; ori de câte ori plătitorul de venit constată erori în declaraţia depusă anterior
131	Număr persoane care realizează venituri din activităţi de expertiză contabilă şi tehnică, judiciară şi extrajudiciară cu reţinere la sursă cu plată anticipată şi impozitare finală	mii	Agenţia Naţională de Administrare Fiscală	anual	A/30 iunie anul curent pentru anul expirat	D 205 Declaraţie informativă privind impozitul reţinut la sursă şi câştigurile/ pierderile realizate, pe beneficiari de venit. Termenul de depunere a declaraţiei anual: până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul expirat; ori de câte ori plătitorul de venit constată erori în declaraţia depusă anterior
132	Venit bază calcul persoane care realizează venituri din activităţi de expertiză contabilă şi tehnică, judiciară şi extrajudiciară cu reţinere la sursă lei	lei	Agenţia Naţională de Administrare Fiscală	anual	A/30 iunie anul curent pentru anul expirat	D 205 Declaraţie informativă privind impozitul reţinut la sursă şi câştigurile/ pierderile realizate, pe beneficiari de venit. Termenul de depunere a declaraţiei anual: până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul expirat; ori de câte ori plătitorul de venit constată erori în declaraţia depusă anterior
133	Număr persoane asigurate cu contracte sănătate	mii persoane	Casa Naţională de Asigurări de Sănătate	lunar	L+25 zile
134	Impozit pe profit anual (Declaraţia electronică 101)	lei	Agenţia Naţională de Administrare Fiscală	anual	A/15 aprilie anul curent pentru impozit pe profit calculat anul anterior	D101 privind impozitul pe profit: Termen: până la data de 25 martie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul. Contribuabilii prevăzuţi la art. 34 alin. (5) lit. a) şi b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare (organizaţiile nonprofit, contribuabilii care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor, a plantelor tehnice şi a cartofului, pomicultură şi viticultură) până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor.
135	Diferenţa de impozit pe profit datorat (Declaraţia electronică 101)	lei	Agenţia Naţională de Administrare Fiscală	anual	A/15 aprilie anul curent pentru impozit pe profit calculat anul anterior	D 101 privind impozitul pe profit. Termen: până la data de 25 martie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul prevăzut la art. 34 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, organizaţiile nonprofit au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit, anual, până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul; b) contribuabilii care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor, a plantelor tehnice şi a cartofului, pomicultură şi viticultură au obligaţia de a declara şi de a plăti impozitul pe profit anual, până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul
136	Diferenţa de impozit pe profit de recuperat (Declaraţia electronică 101)	lei	Agenţia Naţională de Administrare Fiscală	anual	A/15 aprilie anul curent pentru impozit pe profit calculat anul anterior	D 101 privind impozitul pe profit. Termen: până la data de 25 martie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul prevăzut la art. 34 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, organizaţiile nonprofit au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit, anual, până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul; b) contribuabilii care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor, a plantelor tehnice şi a cartofului, pomicultură şi viticultură au obligaţia de a declara şi de a plăti impozitul pe profit anual, până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul
137	Populaţia după domiciliu la 1 ianuarie, pe grupe de vârstă	mii	Institutul Naţional de Statistică	anual	în luna mai a fiecărui an
138	Populaţia după domiciliu la 1 iulie, pe grupe de vârstă	mii	Institutul Naţional de Statistică	anual	în luna noiembrie a fiecărui an
139	Populaţia rezidentă pe grupe de vârstă la 1 ianuarie	mii	Institutul Naţional de Statistică	anual	în luna ianuarie a anului următor
140	Fondul de locuinţe	număr	Institutul Naţional de Statistică	anual	în luna mai a fiecărui an
141	Suprafaţa locuibilă a fondului de locuinţe (mp)	mp	Institutul Naţional de Statistică	anual	în luna mai a fiecărui an
142	Locuinţe terminate (suprafaţă construită; utilă; locuibilă - mp)	mp	Institutul Naţional de Statistică	anual	în luna mai a fiecărui an
143	Suprafaţa totală a fondului funciar din care:	mii ha	Institutul Naţional de Statistică	anual	La sfârşitul lunii iulie; date disponibile la nivel naţional, regiuni de dezvoltare, judeţe şi localităţi
144	Suprafaţa agricolă - total	mii ha	Institutul Naţional de Statistică	anual
145	din care: arabil; păşuni; fâneţe; vii şi pepiniere viticole; livezi şi pepiniere pomicole	mii ha	Institutul Naţional de Statistică	anual
146	Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră	mii ha	Institutul Naţional de Statistică	anual
147	din care: păduri; construcţii; drumuri şi căi ferate; ape şi bălţi; alte suprafeţe	mii ha	Institutul Naţional de Statistică	anual
148	Venitul mediu lunar pe o gospodărie	lei	Institutul Naţional de Statistică	trimestrial	T+90 zile
149	Venitul mediu lunar pe o gospodărie	lei	Institutul Naţional de Statistică	anual	A+6 luni

150	Venitul mediu lunar pe o persoană	lei	Institutul Naţional de Statistică	trimestrial	T+90 zile
151	Venitul mediu lunar pe o persoană	lei	institutul Naţional de Statistică	anual	A+6 luni
152	Cheltuielile medii lunare pe o gospodărie	lei	institutul Naţional de Statistică	trimestrial	T+90 zile
153	Cheltuielile medii lunare pe o gospodărie	lei	institutul Naţional de Statistică	anual	A+6 luni
154	Cheltuielile medii lunare pe o persoană	lei	Institutul Naţional de Statistică	trimestrial	T+90 zile
155	Cheltuielile medii lunare pe o persoană	lei	Institutul Naţional de Statistică	anual	A+6 luni
156	Plăţi în contul Impozit pe profit de la băncile comerciale	lei	Agenţia Naţională de Administrare Fiscală	trimestrial	Trimestrial/până la data de 5 inclusiv a lunii următoare datei de raportare, respectiv 5 mai, 5 august, 5 noiembrie, 5 februarie	D100 Termen: trimestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare perioadei de raportare - în cazul băncilor TRIM
157	Număr şomeri înregistraţi la sfârşitul perioadei	mii persoane	Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă	lunar	L+15zile
158	Număr şomeri indemnizaţi înregistraţi la sfârşitul perioadei	mii persoane	Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă	lunar	L+15zile
159	Nr. mediu fizic de studenţi şi cursanţi	mii	Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice	semestrial	S+3 luni
160	Nr. mediu de studenţi echivalenţi	mii	Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice	semestrial	S+3 luni
161	Nr. de elevi beneficiari de bursă .Bani de liceu”	mii	Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice	semestrial	S+3 luni
162	Nr. de elevi beneficiari ai bursei profesionale	mii	Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice	semestrial	S+3 luni
163	Nr. pensionari agricultori	mii	Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice	lunar	L+15zile
164	Nr. beneficiari alocaţie de stat pentru copii	mii	Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice	lunar	L+20 zile
165	Nr. beneficiari alocaţie pentru susţinerea familiei	mii	Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice	lunar	L+20 zile
166	Nr. beneficiari alocaţie de plasament	mii	Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice	lunar	L+20 zile
167	Nr. beneficiari indemnizaţie bolnavi HIV/SIDA	mii	Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice	lunar	L+20 zile
168	Nr. beneficiari indemnizaţie pentru creşterea copilului	mii	Ministerul Muncii, Familiei. Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice	lunar	L+20 zile
169	Nr. beneficiari indemnizaţie sprijin creşterea copilului (art. 31 şi 32 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare)	mii	Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice	lunar	L+20 zile
170	Nr. beneficiari privind stimulentul de inserţie	mii	Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice	lunar	L+20 zile
171	Nr. beneficiari privind indemnizaţie persoane cu handicap	mii	Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice	trimestrial	T+25 zile
172	Nr. beneficiari privind bugetul complementar	mii	Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice	trimestrial	T+25 zile
173	Nr. beneficiari privind indemnizaţia de însoţitor pentru persoane cu handicap	mii	Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice	trimestrial	T+25 zile
174	Alocaţie HIV/SIDA	mii	Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice	trimestrial	T+25 zile
175	Nr. beneficiari transport interurban gratuit persoane cu handicap	mii	Ministerul Muncii, Familiei. Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice	trimestrial	T+45 zile
176	Nr. beneficiari dobânzi credite angajate de persoanele cu handicap	mii	Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice	trimestrial	T+45 zile
177	Nr. beneficiari privind ajutorul social	mii	Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice	lunar	L+20 zile
178	Nr. beneficiari privind ajutorul pentru încălzirea locuinţei cu energie termică	mii	Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice	lunar	L+20 zile
179	Nr. beneficiari privind ajutorul pentru încălzirea locuinţei cu gaze naturale	mii	Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice	lunar	L+20 zile
180	Nr. beneficiari privind ajutorul pentru încălzirea locuinţei cu energie electrică	mii	Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice	lunar	L+20 zile
181	Nr. beneficiari privind ajutorul pentru încălzirea locuinţei cu lemne	mii	Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice	lunar	L+20 zile
182	Nr. beneficiari privind ajutoarele pentru refugiaţi	mii	Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice	lunar	L+20 zile
183	Nr. beneficiari privind ajutoarele de urgenţă	mii	Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice	lunar	L+20 zile
184	Ajutoare naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic la specia bovine	lei	Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale	anual	A+3 luni
185	Ajutoare naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic la specia ovine, caprine	lei	Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale	anual	A+3 luni
186	Sprijin cuplat în sectorul zootehnic	lei	Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale	anual	A+3 luni
187	Programul Naţional Apicol 2014-2016	lei	Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale	anual	A+3 luni
188	Ajutor de stat pentru motorină utilizată în agricultură	lei	Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale	trimestrial	T+45 zile
189	Ajutor de stat pentru colectarea cadavrelor de animale	lei	Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale	anual	A+3 luni
190	Ajutor de stat destinat acoperirii costurilor legate de întocmirea şi menţinerea registrului genealogic şi determinarea calităţii genetice a raselor de animale	lei	Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale	lunar	L+15zile
191	Ajutor de stat pentru producători de cartofi afectaţi de organisme de carantină	lei	Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale	anual	A+3 luni
192	Ajutoare naţionale tranzitorii în sectorul vegetal	lei	Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale	anual	A+3 luni
193	Renta viageră	lei	Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale	anual	A+3 luni
194	Numărul animalelor din specia bovine	mii capete	Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale	anual	A+3 luni
195	Numărul animalelor din specia ovine şi caprine	mii capete	Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale	anual	A+3 luni
196	Cantitatea de motorină utilizată în agricultură		Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale	trimestrial	T+35 zile
197	Costul activităţii de colectare a cadavrelor de animale	lei	Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale	anual	A+3 luni
198	Număr de hectare cu destinaţia agricolă	mii ha	Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale	anual	A+3 luni
199	Numărul de beneficiari de rentă viageră agricolă	mii persoane	Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale	anual	A+3 luni

200	Suprafaţa arendată de beneficiarii de rentă viageră	ha	Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale	anual	A+3 luni
201	Valoare punct per capita asistenţă medicală primară	lei	Casa Naţională de Asigurări de Sănătate	trimestrial	T+55 zile
202	Valoare punct pe serviciu asistenţă medicală primară	iei	Casa Naţională de Asigurări de Sănătate	trimestrial	T+55 zile
203	Număr puncte per capita asistenţă medicală primară		Casa Naţională de Asigurări de Sănătate	trimestrial	T+55 zile
204	Număr puncte pe serviciu asistenţă medicală primară		Casa Naţională de Asigurări de Sănătate	trimestrial	T+55 zile
205	Valoare punct pe serviciu asistenţă medicală pentru specialităţi clinice	lei	Casa Naţională de Asigurări de Sănătate	trimestrial	T+55 zile
206	Număr puncte pe serviciu asistenţă medicală pentru specialităţi clinice		Casa Naţională de Asigurări de Sănătate	trimestrial	T+55 zile
207	Număr investigaţii paraclinice - analize de laborator asistenţă medicală pentru specialităţi paraclinice		Casa Naţională de Asigurări de Sănătate	trimestrial	T+55 zile
208	Număr investigaţii paraclinice - radiologie şi imagistică medicală asistenţă medicală pentru specialităţi paraclinice		Casa Naţională de Asigurări de Sănătate	trimestrial	T+55 zile
209	Cost mediu/analize de laborator asistenţă medicală pentru specialităţi paraclinice	lei	Casa Naţională de Asigurări de Sănătate	trimestrial	T+55 zile
210	Cost mediu/radiologie şi imagistică medicală asistenţă medicală pentru specialităţi paraclinice	lei	Casa Naţională de Asigurări de Sănătate	trimestrial	T+55 zile
211	Număr acte terapeutice asistenţă medicală stomatologică		Casa Naţională de Asigurări de Sănătate	trimestrial	T+55 zile
212	Cost mediu/acte terapeutice asistenţă medicală stomatologica	lei	Casa Naţională de Asigurări de Sănătate	trimestrial	T+55 zile
213	Număr km/mile marine servicii de urgenţă prespitalicesti şi transport sanitar		Casa Naţională de Asigurări de Sănătate	trimestrial	T+55 zile
214	Număr solicitări servicii de urgenţă prespitalicesti şi transport sanitar		Casa Naţională de Asigurări de Sănătate	trimestrial	T+55 zile
215	Tarif km/mile marine servicii de urgenţă prespitalicesti şi transport sanitar	lei	Casa Naţională de Asigurări de Sănătate	trimestrial	T+55 zile
216	Tarif/solicitare servicii de urgenţă prespitalicesti şi transport sanitar	lei	Casa Naţională de Asigurări de Sănătate	trimestrial	T+55 zile
217	Număr cazuri externate - acuţi servicii medicale în unităţi sanitare cu paturi		Casa Naţională de Asigurări de Sănătate	trimestrial	T+55 zile
218	Număr cazuri externate - cronici servicii medicale în unităţi sanitare cu paturi		Casa Naţională de Asigurări de Sănătate	trimestrial	T+55 zile
219	Număr cazuri externate - spitalizare zi servicii medicale în unităţi sanitare cu paturi		Casa Naţională de Asigurări de Sănătate	trimestrial	T+55 zile
220	Cost mediu/caz rezolvat - acuţi servicii medicale în unităţi sanitare cu paturi	lei	Casa Naţională de Asigurări de Sănătate	trimestrial	T+55 zile
221	Cost mediu/caz rezolvat - cronici servicii medicale în unităţi sanitare cu paturi	lei	Casa Naţională de Asigurări de Sănătate	trimestrial	T+55 zile
222	Cost mediu/caz rezolvat - spitalizare zi servicii medicale în unita ţi sanitare cu paturi	lei	Casa Naţională de Asigurări de Sănătate	trimestrial	T+55 zile
223	Număr de persoane beneficiare - medicamente cu şi fără contribuţie		Casa Naţională de Asigurări de Sănătate	trimestrial	T+55 zile
224	Cost mediu/pe bolnav medicamente cu şi fără contribuţie	lei	Casa Naţională de Asigurări de Sănătate	trimestrial	T+55 zile
225	Număr de beneficiari dispozitive şi echipamente medicale		Casa Naţională de Asigurări de Sănătate	trimestrial	T+55 zile
226	Cost mediu/persoană beneficiară dispozitive şi echipamente medicale	lei	Casa Naţională de Asigurări de Sănătate	trimestrial	T+55 zile
227	Număr cazuri îngrijiri medicale la domiciliu		Casa Naţională de Asigurări de Sănătate	trimestrial	T+55 zile
228	Cost mediu/caz îngrijiri medicale la domiciliu	lei	Casa Naţională de Asigurări de Sănătate	trimestrial	T+55 zile
229	Număr cazuri asistenţă medicala în centrele medicale multifuncţionale		Casa Naţională de Asigurări de Sănătate	trimestrial	T+55 zile
230	Cost mediu/persoană asistenţă medicală în centrele medicale multifuncţionale	lei	Casa Naţională de Asigurări de Sănătate	trimestrial	T+55 zile
231	Număr zile de spitalizare unităţi de recuperare reabilitare a sănătăţii		Casa Naţională de Asigurări de Sănătate	trimestrial	T+55 zile
232	Cost mediu/zi de spitalizare unităţi de recuperare reabilitarea sănătăţii	lei	Casa Naţională de Asigurări de Sănătate	trimestrial	T+55 zile
233	Număr asiguraţi beneficiari ai tratamentelor - medicamente pentru boli cronice cu risc crescut utilizate în programele naţionale cu scop curativ		Casa Naţională de Asigurări de Sănătate	trimestrial	T+55 zile
234	Cost mediu/tratament - medicamente pentru boli cronice cu risc crescut utilizate în programele naţionale cu scop curativ	lei	Casa Naţională de Asigurări de Sănătate	trimestrial	T+55 zile
235	Număr asiguraţi beneficiari ai tratamentelor - materiale sanitare specifice utilizate în programele naţionale cu scop curativ		Casa Naţională de Asigurări de Sănătate	trimestrial	T+55 zile
236	Cost mediu pe tratament - materiale sanitare specifice utilizate în programele naţionale cu scop curativ	lei	Casa Naţională de Asigurări de Sănătate	trimestrial	T+55 zile

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

ORDIN

privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 1.266/2005 pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, certificarea calităţii şi comercializarea cartofului pentru sămânţă

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 259.583 din 28 mai 2015 al Direcţiei generale control, antifraudă şi inspecţii, Direcţia Inspecţii de Stat,

în baza prevederilor art. 34 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calităţii, comercializarea seminţelor şi a materialului săditor, precum şi testarea şi înregistrarea soiurilor de plante, republicată,

ţinând cont de necesitatea armonizării legislaţiei româneşti cu Directiva de punere în aplicare 2013/63/UE a Comisiei din 17 decembrie 2013 de modificare a anexelor I şi II la Directiva 2002/56/CE a Consiliului în ceea ce priveşte condiţiile minime care trebuie îndeplinite de cartofii de sămânţă şi de loturile de cartofi de sămânţă,

în temeiul prevederilor art. 10 alin. (5) şi art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 1.185/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul agriculturii şl dezvoltării rurale emite prezentul ordin.

Art. I. - Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 1.266/2005 pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, certificarea calităţii şi comercializarea cartofului pentru sămânţă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 14 bis din 6 ianuarie 2006, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La anexa nr. 1, punctele 1 şi 2 se modifică după cum urmează:

.1. Cartoful pentru sămânţă categoria Bază trebuie să îndeplinească următoarele condiţii minime:

a) la inspecţia oficială a culturii în câmp, procentul în număr de plante afectate de înnegrirea bazei tulpinii şi putregaiul umed al tuberculilor a cartofului nu trebuie să depăşească 1,0%;

b) procentul în număr de plante neautentice soiului şi procentul în număr de plante din soiuri diferite nu trebuie să depăşească, în total, 0,1%, iar cel în descendenţă directă nu trebuie să depăşească, în total, 0,25%;

c) în descendenţă directă procentul în număr de plante care prezintă simptome de viroze nu trebuie să depăşească 4,0%;

d) la inspecţia oficială a culturii în câmp, numărul de plante prezentând simptome de mozaic şi procentul în număr de plante prezentând simptomele provocate de virusul ce provoacă răsucirea frunzelor nu depăşesc în total 0,8%.

2. Cartoful pentru sămânţă categoria Certificată trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) la inspecţia oficială a culturii în câmp, procentul în număr de plante afectate de înnegrirea bazei tulpinii a cartofului nu trebuie să depăşească 4,0%;

b) procentul în număr de plante care nu sunt conforme cu soiul în cauză şi procentul în număr de plante din soiuri diferite nu trebuie să depăşească, în total, 0,5%, iar cel în descendenţă directă nu trebuie să depăşească, în total, 0,5%;

c) în descendenţă directă procentul în număr de plante care prezintă simptome de viroze nu trebuie să depăşească 10,0%;

d) la inspecţia oficială a culturii în câmp, procentul în număr de plante prezentând simptome de mozaic şi procentul în număr de plante prezentând simptomele provocate de virusul ce provoacă răsucirea frunzelor nu depăşesc, în total, 6,0%.”

2. La anexa nr. 1, punctul 3 se abrogă.

3. La anexa nr. 1, punctul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„4. Toleranţele permise la pct. 1 lit. c) şi d) şi la pct. 2 lit. c) şi d) se aplică numai virozelor provocate de virusuri răspândite în Europa.”

4. La anexa nr. 1, punctele 5 şi 6 se abrogă,

5. La anexa nr. 1, după punctul 7 se introduce un nou punct, punctul 8, cu următorul cuprins:

„8. Numărul maxim de generaţii de cartof categoria Bază este de patru, iar cel al generaţiilor combinate de cartof categoria Prebază în câmp şi de cartof categoria Bază este de şapte.

Numărul maxim de generaţii de cartof categoria Certificată este de două.

Dacă generaţia nu este scrisă pe eticheta oficială, cartofii în cauză se consideră ca aparţinând generaţiei maxime permise în categoria respectivă.”

6. Anexa nr. 2 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se aplică de la 1 ianuarie 2016.

Art. III. - Prezentul ordin transpune Directiva de punere în aplicare 2013/63/UE a Comisiei din 17 decembrie 2013 de modificare a anexelor I şi II la Directiva 2002/56/CE a Consiliului în ceea ce priveşte condiţiile minime care trebuie îndeplinite de cartofii de sămânţă şi de loturile de cartofi de sămânţă, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 341 din 18 decembrie 2013.

Art. IV. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

p. Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Ioan Utiu,

secretar de stat

Bucureşti, 28 mai 2015.

Nr. 1.412.

ANEXĂ

(Anexa nr. 21a Ordinul nr. 1.266/2005)

Condiţii minime de calitate pentru loturile de cartof pentru sămânţă

Toleranţe permise la următoarele impurităţi, defecte sau boli ale cartofilor de sămânţă:

1. Prezenţa pământului şi a corpurilor străine: 1,0% din greutate pentru sămânţa de cartof pentru sămânţă categoria Bază şi 2,0% din greutate pentru cartof pentru sămânţă categoria Certificată;

2. putregai uscat şi putregai umed, cu condiţia să nu fie cauzate de Synchytrium endobioticum, Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicus sau Ralstonia solanacearum: 0,5% din greutate, din care putregaiul umed reprezintă 0,2% din greutate;

3. defecte externe (de exemplu, tuberculi deformaţi sau vătămaţi): 3,0% în greutate;

4. raia comuna, care afectează tuberculii pe mai mult de o treime din suprafaţa lor: 5,0% din greutate;

5. rizoctonioza, care afectează tuberculii pe mai mult de 10,0% din suprafaţa lor: 5,0% din greutate;

6. raia făinoasă, care afectează tuberculii pe mai mult de 10,0% din suprafaţa lor: 3,0% din greutate:

7. tuberculi zbârciţi din cauza deshidratării excesive sau a deshidratării cauzate de raia argintie: 1,0% din greutate.

Toleranţa totală pentru punctele 2-7: 6,0% din greutate pentru cartofii de sămânţă din categoria Bază şi 8,0% din greutate pentru cartofii de sămânţă din categoria Certificată.


	Copyright 1998-2024 DSC.NET All rights reserved.