MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 546/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 546         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 22 iulie 2015

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

205. - Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2011 pentru modificarea şi completarea Legii parteneriatului public-privat nr. 178/2010

 

657. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2011 pentru modificarea şi completarea Legii parteneriatului public-privat nr. 178/2010

 

206. - Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 86/2011 pentru modificarea şi completarea Legii parteneriatului public-privat nr. 178/2010

 

658. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 86/2011 pentru modificarea şi completarea Legii parteneriatului public-privat nr. 17872010

 

215. - Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar

 

667. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar

 

216. - Lege privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României

 

668. - Decret pentru promulgarea Legii privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

            Decizia nr. 377 din 26 mai 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

            584. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 43/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Fondurilor Europene

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

179. - Decizie privind aplicarea mobilităţii, la cerere, pentru domnul Bogdan Mircea Dumitrache din funcţia publică de secretar general al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor în funcţia publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

180. - Decizie pentru eliberarea, la cerere, a doamnei Cristina Crişu din funcţia de secretar de stat la Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

80. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne, privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului internelor şi reformei administrative nr. 441/2008 pentru stabilirea atribuţiilor autorităţilor responsabile cu implementarea datelor în sistemul Eurodac şi pentru stabilirea metodologiei practice de cooperare în vederea aplicării regulamentelor europene în domeniu

 

355. - Ordin al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice pentru modificarea Ordinului ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 496/2015 privind contravaloarea alocaţiei valorice a normei de hrană acordată personalului poliţiei locale

 

1.650. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale pentru modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 392/2009 privind aprobarea listei cu cheltuieli eligibile pentru proiectele finanţate în cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit 2007-2013

 

LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2011 pentru modificarea şi completarea Legii parteneriatului public-privat nr. 178/2010

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 39 din 20 aprilie 2011 pentru modificarea şi completarea Legii parteneriatului public-privat nr. 178/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 284 din 21 aprilie 2011.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată,

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

PREŞEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 20 iulie 2015.

Nr. 205.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţa a Guvernului nr. 39/2011 pentru modificarea şi completarea Legii parteneriatului public-privat nr. 178/2010

În temeiul prevederilor art. 11 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2011 pentru modificarea şi completarea Legii parteneriatului public-privat nr. 178/2010 şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 20 iulie 2015.

Nr. 657.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 86/2011 pentru modificarea şi completarea Legii parteneriatului public-privat nr. 178/2010

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86 din 12 octombrie 2011 pentru modificarea şi completarea Legii parteneriatului public-privat nr. 178/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 729 din 17 octombrie 2011.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin, (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

PREŞEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 20 iulie 2015.

Nr. 206.

 

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 86/2011 pentru modificarea şi completarea Legii parteneriatului public-privat nr. 178/2010

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 86/2011 pentru modificarea şi completarea Legii parteneriatului public-privat nr. 178/2010 şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 20 iulie 2015.

Nr. 658.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea şi completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 25 mai 2009, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. După articolul 73 se introduce un nou articol, articolul 731, cu următorul cuprins:

Art. 731. - (1) Funcţionarii publici parlamentari din structurile de specialitate ale Parlamentului au dreptul la asigurări sociale, în condiţiile legii.

(2) Funcţionarii publici parlamentari cu un stagiu de cotizare de 30 de ani au dreptul la pensie pentru limită de vârstă la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public de pensii.

(3) La împlinirea vârstei prevăzute la alin. (2), funcţionarii publici parlamentari cu un stagiu de cotizare de 30 de ani, din care cel puţin 14 ani în structurile Parlamentului, beneficiază de pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni înainte de data pensionării. Pensia acordată nu poate depăşi nivelul salariului de bază brut, inclusiv sporurile, precum şi indemnizaţia de conducere şi salariul de merit din ultimele 12 luni anterioare datei pensionării, al funcţiei deţinute sau al funcţiei asimilate, după caz.

(4) Pentru fiecare an ce depăşeşte vechimea de 14 ani în Parlament se adaugă la cuantumul pensiei câte 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (3), fără a depăşi venitul brut avut la data pensionării.

(5) Pensiile de serviciu stabilite în condiţiile prezentei legi se actualizează prin aplicarea la cuantumul pensiei de serviciu aflate în plată a procentului de majorare a salariului de bază de care beneficiază funcţionarul public parlamentar aflat în activitate, cu acelaşi nivel de salarizare şi pe aceeaşi funcţie publică. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie mai mică, se păstrează pensia aflată în plată.

(6) Partea din pensia de serviciu care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul asigurărilor sociale de stat se suportă din bugetul de stat.

(7) Funcţionarii publici parlamentari care au un stagiu de cotizare de 30 de ani, din care cel puţin 14 ani în structurile Parlamentului, pot solicita pensionarea şi înainte de împlinirea vârstei de pensionare prevăzute la alin. (2), dar nu mai devreme de 60 de ani, dispoziţiile alin. (3)-(6) din prezenta lege aplicându-se în mod corespunzător.

(8) De drepturile prevăzute la alin. (3), (5), (6) şi (7) din prezenta lege beneficiază şi funcţionarii publici parlamentari cu un stagiu de cotizare de 30 de ani, din care în structurile Parlamentului între 4-14 ani, în acest caz cuantumul pensiei prevăzut la alin. (3) fiind micşorat cu 1% pentru fiecare an care lipseşte din vechimea de 14 ani.

(9) La calculul stagiului de cotizare în structurile Parlamentului prevăzut la alin. (1)-(8) se ia în considerare, după caz, şi perioada în care funcţionarul public parlamentar a avut calitatea de deputat sau de senator.

(10) La îndeplinirea condiţiilor de pensionare prevăzute la alin. (1)-(9), funcţionarul public parlamentar optează pentru pensia calculată conform prevederilor prezentei legi sau pentru pensia calculată în condiţiile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare.

(11) Persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare prevăzute de prezenta lege beneficiază de prevederile alin. (1)-(8), după caz, chiar dacă la data pensionării ocupă o altă funcţie sau au o altă ocupaţie, după caz. În această situaţie, pensia se stabileşte pe baza drepturilor salariale pe care le are un funcţionar public parlamentar în activitate, cu acelaşi nivel de salarizare şi pe aceeaşi funcţie publică.

(12) De prevederile alin. (11) pot beneficia numai persoanele al căror raport de serviciu a încetat în condiţiile art. 64 lit. a), b) şi e) din prezenta lege.

(13) Pensia de urmaş se cuvine copiilor şi soţului supravieţuitor ai funcţionarului public parlamentar, în condiţiile art. 83-92 din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

(14) Normele cu privire la stabilirea pensiei de serviciu prevăzute de prezenta lege vor fi aprobate prin ordin comun al secretarilor generali ai celor două Camere ale Parlamentului şi al preşedintelui Casei Naţionale de Pensii Publice şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

2. La articolul 93, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(5) De prevederile art. 41, 43, 73 şi 731 beneficiază şi personalul prevăzut la art. 5 alin. (4).”

3. La articolul 94, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 94. - (1) Prevederile art. 44,73 şi 731 din prezenta lege se aplică în mod corespunzător şi funcţionarilor publici din cadrul Consiliului Legislativ - organ consultativ de specialitate al Parlamentului - şi membrilor acestuia, precum şi personalului Curţii Constituţionale asimilat, potrivit legii, celui cu funcţii similare din structurile Parlamentului.”

Art. II. - Funcţionarii publici parlamentari şi asimilaţii acestora, pensionari la data de 31 august 2010, ale căror pensii au fost diminuate, precum şi cei pensionaţi după această dată, care se încadrează în prevederile prezentei legi, beneficiază, la cerere, de drepturile de pensie stabilite în prezenta lege. Pensia acordată se calculează prin asimilare cu funcţiile corespunzătoare ale persoanelor aflate în activitate cu acelaşi nivel de salarizare în cuantumul prevăzut la art. 731 alin. (3), (4) sau (8), după caz, din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarilor publici parlamentari, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege. Dispoziţiile art. 731 alin. (5), (6) şi (13) se aplică în mod corespunzător. Drepturile se acordă începând cu luna următoare depunerii cererii de acordare a pensiei.

Art. III. - Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

PREŞEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 21 iulie 2015.

Nr. 215.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 21 iulie 2015.

Nr. 667.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. 1. - (1) Membrii Corpului diplomatic şi consular al României cu o vechime de cel puţin 15 ani în Ministerul Afacerilor Externe, precum şi personalul încadrat pe funcţii de execuţie specifice se pot pensiona la cerere şi pot beneficia la împlinirea vârstei de 60 de ani de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentând salariul de bază brut lunar corespunzător încadrării în funcţia de execuţie deţinută în administraţia centrală, la care se adaugă indemnizaţiile şi sporurile avute în ultima lună de activitate în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe înainte de data pensionării.

(2) Pentru persoanele prevăzute la alin. (1) care au fost numite prin decrete prezidenţiale ambasadori ai României în alte state sau pe lângă organizaţii internaţionale, pensia de serviciu se stabileşte în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentând salariul de bază brut lunar corespunzător funcţiei de ambasador similar în plată în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, la care se adaugă indemnizaţiile şi sporurile avute de acestea în ultima lună de activitate în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe înainte de data pensionării.

(3) De pensia prevăzută la alin. (1) sau (2) beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani, şi membrii Corpului diplomatic şi consular al României, precum şi personalul încadrat pe funcţii de execuţie specifice, cu o vechime de 12-15 ani. În acest caz. cuantumul pensiei va fi micşorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală în Ministerul Afacerilor Externe.

(4) Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea în Ministerul Afacerilor Externe prevăzută la alin. (1), la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), fără a o putea depăşi.

(5) Persoanele prevăzute la alin. (1) şi (2), care îndeplinesc condiţiile de vechime în Ministerul Afacerilor Externe, se pot pensiona şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie. În acest caz, pensia se stabileşte în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentând salariul de bază brut lunar corespunzător încadrării în funcţia de execuţie avută la data încetării activităţii în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, similar în plată cu cel al unui membru al Corpului diplomatic şi consular al României, respectiv al unei persoane încadrate pe funcţie de execuţie specifică, aflată în activitate în Ministerul Afacerilor Externe, la care se adaugă indemnizaţiile şi sporurile avute la data încetării activităţii în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, care nu au fost incluse în salariul de bază şi care sunt prevăzute de legea salarizării în vigoare la data înregistrării cererii de acordare a pensiei de serviciu stabilite în condiţiile prezentei legi. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele cărora le-au încetat raporturile juridice de muncă cu Ministerul Afacerilor Externe din motive neimputabile.

(6) De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) şi (2) pot beneficia şi membrii Corpului diplomatic şi consular al României, precum şi personalul încadrat pe funcţii de execuţie specifice, pensionaţi anterior intrării în vigoare a prezentei legi, care beneficiază de pensie din sistemul public şi care îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege pentru acordarea pensiei de serviciu. În acest caz, cuantumul pensiei de serviciu este de 80% din baza de calcul reprezentând salariul de bază brut lunar similar în plată, corespunzător funcţiei de execuţie deţinute de aceştia la data încetării activităţii în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, la care se adaugă indemnizaţiile şi sporurile avute în ultima lună de activitate în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, care nu au fost incluse în salariul de bază şi care sunt prevăzute de legea salarizării în vigoare la data înregistrării cererii de acordare a pensiei de serviciu stabilite în condiţiile prezentei legi.

(7) Pentru persoanele prevăzute la alin. (5) şi (6), echivalarea funcţiilor de execuţie avute la data încetării activităţii în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, în funcţie de execuţie specifică, se face prin ordin al ministrului afacerilor externe.

(8) Pentru persoanele prevăzute la alin. (6), care au fost numite prin decrete prezidenţiale ambasadori ai României în alte state sau pe lângă organizaţii internaţionale, cuantumul pensiei de serviciu este de 80% din baza de calcul reprezentând salariul de bază brut lunar corespunzător funcţiei de ambasador similar în plată în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, la care se adaugă indemnizaţiile şi sporurile avute de acestea în ultima lună de activitate în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, care nu au fost incluse în salariul de bază şi care sunt prevăzute de legea salarizării în vigoare la data înregistrării cererii de acordare a pensiei de serviciu stabilite în condiţiile prezentei legi.

(9) Membrii Corpului diplomatic şi consular al României şi personalul încadrat pe funcţii de execuţie specifice optează între pensia de serviciu şi pensia din sistemul public.

(10) Pensia prevăzută de prezentul articol are regimul juridic al unei pensii pentru limită de vârstă.

Art. 2. - În cazul decesului titularului pensiei de serviciu, soţul supravieţuitor şi copiii minori, precum şi copiii majori până la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani, beneficiază de pensie de urmaş, în condiţiile prevăzute de legislaţia privind sistemul public de pensii, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul susţinătorul la data decesului, actualizată, după caz,

Art. 3. - (1) De prevederile prezentei legi, în situaţia îndeplinirii condiţiilor impuse de aceasta, beneficiază şi membrii Corpului diplomatic şi consular al României, cu o vechime de cel puţin 15 ani în Departamentul de Comerţ Exterior din Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale, Ministerul Comerţului şi Turismului, Ministerul Comerţului, Ministerul Industriei şi Comerţului, Ministerul Afacerilor Externe, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul Economiei şi Finanţelor, Ministerul pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, Ministerul întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului, denumit în continuare Departamentul de Comerţ Exterior, din care cel puţin 4 ani în misiuni permanente cu grade diplomatice sau consulare, la ambasadele, consulatele şi alte reprezentanţe ale României din străinătate.

(2) Cuantumul pensiei de serviciu pentru persoanele prevăzute la alin. (1) este de 80% din baza de calcul reprezentând salariul de bază brut lunar corespunzător încadrării în funcţia de execuţie deţinută de acestea în administraţia centrală a Departamentului de Comerţ Exterior şi sporurile avute în ultima lună de activitate în administraţia centrală a Departamentului de Comerţ Exterior, înainte de data pensionării, care nu au fost incluse în salariul de bază şi care sunt prevăzute de legea salarizării în vigoare la data înregistrării cererii de acordare a pensiei de serviciu stabilite în condiţiile prezentei legi.

(3) De pensia de serviciu prevăzută de prezenta lege, în condiţiile prevăzute la alin. (1), beneficiază şi persoanele pensionate din Departamentul de Comerţ Exterior care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, beneficiază de pensie din sistemul public de pensii.

(4) Cuantumul pensiei de serviciu pentru persoanele prevăzute la alin. (3) este de 80% din baza de calcul reprezentând salariul de bază brut lunar similar în plată, corespunzător funcţiei de execuţie deţinute de acestea în administraţia centrală a Departamentului de Comerţ Exterior la data încetării activităţii, şi sporurile avute în ultima lună de activitate în administraţia centrală a Departamentului de Comerţ Exterior, care nu au fost incluse în salariul de bază şi care sunt prevăzute de legea salarizării în vigoare la data înregistrării cererii de acordare a pensiei de serviciu stabilite în condiţiile prezentei legi.

Art. 4. - Pentru membrii Corpului diplomatic şi consular al României care au lucrat atât în Ministerul Afacerilor Externe, cât şi în Departamentul de Comerţ Exterior, şi care au fost trimişi în misiuni permanente în străinătate cu grade şi funcţii diplomatice sau consulare de către Departamentul de Comerţ Exterior, perioadele respective se cumulează şi se consideră vechime la stabilirea pensiei de serviciu prevăzută de prezenta lege.

Art. 5. - (1) Perioadele în care, pe durata angajării în Ministerul Afacerilor Externe, respectiv în Departamentul de Comerţ Exterior, persoanele prevăzute la art. 1 şi 3 au avut raporturile de muncă întrerupte, cu acordul angajatorului, pentru participarea la cursuri, stagii de practică şi specializare sau perfecţionare, în ţară ori în străinătate, pentru îndeplinirea unei funcţii de demnitate publică numite sau alese, precum şi pentru a îndeplini funcţii în calitate de reprezentanţi ai statului român în cadrul organizaţiilor şi organismelor internaţionale interguvernamentale ori experţi în cadrul acestora, constituie vechime în Ministerul Afacerilor Externe, respectiv în Departamentul de Comerţ Exterior.

(2) Durata cursului postuniversitar de relaţii internaţionale, înfiinţat în baza Hotărârii Consiliului de Miniştri nr. 1.003/1962 cu privire la organizarea şi funcţionarea cursului postuniversitar de relaţii internaţionale, organizat pe lângă Facultatea de Ştiinţe Juridice a Universităţii din Bucureşti, absolvit de către persoanele prevăzute la art. 1 şi 3, constituie vechime în Ministerul Afacerilor Externe, respectiv în Departamentul de Comerţ Exterior.

Art. 6. - (1) Odată cu stabilirea cuantumului pensiei de serviciu se stabileşte şi pensia pentru limită de vârstă din sistemul public, potrivit legislaţiei în vigoare privind sistemul de pensii publice.

(2) în cazul în care cuantumul pensiei de serviciu calculat conform prezentei legi este mai mic decât cel al pensiei din sistemul public de pensii, se acordă cuantumul cel mai avantajos.

(3) Partea din pensia de serviciu care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul public, precum şi partea din pensia de urmaş calculată din pensia de serviciu, care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul public de pensii, se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

(4) în cazul în care nu sunt îndeplinite condiţiile de acordare a pensiei pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii, pensia de serviciu se suportă din bugetul de stat până la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de legislaţia în vigoare, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

(5) Pensiile de serviciu, precum şi pensiile de urmaş, calculate potrivit prezentei legi, se actualizează ori de câte ori se majorează salariul de bază brut lunar corespunzător funcţiei de execuţie similară, în plată, în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, respectiv a Departamentului de Comerţ Exterior. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, se menţine pensia de serviciu aflată în plată.

(6) Pensia de serviciu se acordă la cerere şi se plăteşte începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea de pensionare la casa teritorială de pensii din raza de domiciliu sau de reşedinţă a solicitantului.

Art. 7. - Persoanele care la data intrării în vigoare a prezentei legi beneficiază de pensie de serviciu în temeiul unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile sau, după caz, hotărâri definitive nu beneficiază de prevederile prezentei legi.

Art. 8, - Elementele necesare stabilirii pensiilor prevăzute de prezenta lege, precum şi baza de calcul al acestora se dovedesc cu documente eliberate de Ministerul Afacerilor Externe sau, după caz, de Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului/Departamentul de Comerţ Exterior, pe răspunderea acestora.

Art. 9. - La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2013 privind acordarea de drepturi unor membri ai Corpului diplomatic şi consular al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 21 octombrie 2013, aprobată prin Legea nr. 381/2013.

Art. 10. - Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 11. - În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi elaborate norme metodologice de aplicare a prezentei legi de către Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

PREŞEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 21 iulie 2015.

Nr. 216.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 21 iulie 2015.

Nr. 668.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 377

din 26 mai 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, excepţie ridicată de Emil Păscut în Dosarul nr. 27.000/3/2013* al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului nr. 1.185D/2014 al Curţii Constituţionale.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că îşi menţine valabilitatea jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Sentinţa civilă nr. 6.207 din 7 octombrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 27.000/3/2013*, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, excepţie ridicată de Emil Păscut într-o cauză având ca obiect soluţionarea unui litigiu privind funcţionarii publici, constând în solicitarea acordării premiului anual pe anul 2010.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile art. 109 din Legea nr. 188/1999 contravin dispoziţiilor art. 126 alin. (1) din Constituţie, întrucât secţia de contencios administrativ a tribunalului nu este instanţă judecătorească stabilită prin lege”. În opinia sa, în această sintagmă se încadrează doar entităţile enumerate limitativ în art. 2 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi în art. 2 alin. (1) lit. g) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. acestea fiind calificate expres de legiuitor ca instanţe judecătoreşti”. Susţine că, în lipsa unui text de lege care să adauge explicit secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale tribunalelor la lista instanţelor de judecată”, secţiile în cauză rămân doar elemente de structură internă a tribunalelor, aflate într-o relaţie de tip parte-întreg cu acestea, ca de altfel şi secţiile de litigii de muncă sau secţiile civile. Opinează că secţiile de contencios administrativ ale tribunalelor nu respectă exigenţa cuprinsă în art. 126 din Constituţie de a fi înfiinţate prin lege, deoarece acestea sunt instituite prin acte administrative individuale ale Consiliului Superior al Magistraturii, care nu se aduc la cunoştinţa publică prin publicare în Monitorul Oficial al României, contravenind cerinţei accesibilităţii legii impuse în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. În condiţiile în care, potrivit art. 126 din Constituţie, actul de justiţie se realizează doar de o instanţă de judecată stabilită prin lege, autorul excepţiei consideră că art. 109 din Legea nr. 188/1999 îi îngrădeşte dreptul la justiţie şi la un proces echitabil, încălcând art. 21 din Constituţie şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

6. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că textul de lege supus controlului de constituţionalitate este conform cu prevederile constituţionale invocate de autorul excepţiei, întrucât stabilirea competenţei de soluţionare a litigiilor se realizează, conform art. 126 alin. (2) din Constituţie, prin lege, fiind atributul exclusiv al legiuitorului stabilirea sferei de competenţă a instanţelor judecătoreşti.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Avocatul Poporului arată că asupra unor critici similare celor formulate faţă de dispoziţiile art. 109 din Legea nr. 188/1999 Curtea Constituţională s-a mai pronunţat, constatând că acestea nu pot fi reţinute. Invocă în acest sens deciziile nr. 170 din 27 februarie 2007, nr. 23 din 15 ianuarie 2008, nr. 1.325 din 13 octombrie 2009 şi nr. 328 din 25 iunie 2013.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, modificat prin Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 12 februarie 2013. Prevederile de lege criticate au în prezent următorul cuprins: „Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu el funcţionarului public sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe.”

12. În opinia autorului excepţiei, textul de lege criticat încalcă dispoziţiile din Legea fundamentală cuprinse în art. 21 - Accesul liber la justiţie, art. 126 alin. (1) care statuează că justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege şi art. 126 alin. (5) teza a două potrivit cărora prin lege organică pot fi înfiinţate instanţe specializate în anumite materii, cu posibilitatea participării, după caz, a unor persoane din afara magistraturii. Prin raportare la art. 20 din Constituţie - Dreptul internaţional şi dreptul intern, invocă, de asemenea, şi prevederile art. 6 - Dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentele.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că în jurisprudenţa sa a reţinut că Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici transpune în planul legii organice prevederile art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora „Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege”. Totodată, Curtea a observat că prevederile art. 109 din Legea nr. 188/1999, stabilind instanţa competentă să soluţioneze litigiile având ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public, dispun chiar în sensul asigurării accesului liber la justiţie, iar nu al blocării acestui drept. În acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 170 din 27 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 264 din 19 aprilie 2007 (pronunţată cu privire la art. 911 în redactarea anterioară ultimei republicări a Legii nr. 188/1999, actualul art. 109), Decizia nr. 23 din 15 ianuarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 6 februarie 2008, Decizia nr. 1.325 din 13 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 849 din 8 decembrie 2009, sau Decizia nr. 328 din 25 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 2 august 2013.

14. Distinct de cele reţinute în jurisprudenţa mai sus indicată, Curtea observă că autorul prezentei excepţii de neconstituţionalitate critică prevederile art. 109 din Legea nr. 188/1999 care instituie competenţa secţiilor de contencios administrativ şi fiscal ale tribunalelor de a soluţiona cauzele care au ca obiect raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici, pe motiv că secţia de contencios administrativ a tribunalului nu ar reprezenta „instanţă judecătorească stabilită prin lege”\n sensul dispoziţiilor art. 126 alin. (1) din Constituţie. În opinia sa, în această sintagmă se încadrează doar entităţile enumerate limitativ în art. 2 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, şi anume Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, curţile de apel, tribunalele, tribunalele specializate, instanţele militare şi judecătoriile. De asemenea, în optica sa, ar mai constitui instanţe judecătoreşti şi cele prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. g) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, text care stabileşte că prin instanţă de contencios administrativ se înţelege secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel şi tribunalele administrativ-fiscale. Autorul pretinde că doar prin acestea se poate înfăptui justiţia, întrucât numai acestea sunt calificate expres de legiuitor ca instanţe judecătoreşti.

15. Curtea constată că o astfel de critică nu poate fi reţinută, întrucât organizarea, în interiorul instanţelor, a unor secţii formate din judecători specializaţi în anumite materii reprezintă o formă de eficientizare a activităţii de judecată. Aceste secţii fac parte integrantă din instanţele judecătoreşti, astfel cum sunt configurate la nivelul Legii fundamentale. Ele reprezintă elemente structurale ale instanţelor, prezentând caracteristicile intrinseci unei instanţe de judecată, iar faptul că unele texte de lege, aşa cum este şi cel criticat în cauza de faţă, fac referire la secţiile instanţelor nu reprezintă nicidecum o încălcare a dispoziţiilor art. 126 alin. (1) din Constituţie potrivit cărora justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.

16. Covârşitoarea majoritate a instanţelor din ţară sunt organizate pe secţii. Or, urmând logica autorului, s-ar ajunge la o concluzie inacceptabilă, în sensul că, de vreme ce secţiile nu constituie instanţe de judecată, litigiile susceptibile de a fi deduse judecăţii nu ar mai putea fi judecate, întrucât nu ar exista instanţe, ci doar secţii care, potrivit susţinerilor autorului excepţiei, nu au competenţa de a exercita atribuţiile unei instanţe.

17. De altfel, din susţinerile autorului excepţiei în sensul că instanţe sunt cele prevăzute de art. 2 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora prin instanţă de contencios administrativ se înţelege secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel şi tribunalele administrativ-fiscale, rezultă că autorul recunoaşte, de fapt, existenţa secţiilor în cadrul instanţelor şi posibilitatea organizării de secţii în interiorul acestora, contrazicându-şi astfel propriile afirmaţii.

18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Emil Păscut în Dosarul nr. 27.000/3/2013* al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 26 mai 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăţeanu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 43/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Fondurilor Europene

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 40 alin. (1) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Guvernului nr. 43/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Fondurilor Europene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 19 februarie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 7, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

(2) Numărul maxim de posturi pentru Ministerul Fondurilor Europene este de 931, exclusiv demnitarii şi cabinetul ministrului.”

2. Anexa nr. 1 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul fondurilor europene,

Marius Nica

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 22 iulie 2015.

Nr. 584.

 

ANEXĂ 1

(Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 43/2013)

 

Structura organizatorică a Ministerului Fondurilor Europene

 

Număr de posturi . 931 (exclusiv demnitarii şi cabinetul ministrului)


* Se organizează şi funcţionează la nivel de compartiment/birou/serviciu.

** Îndeplineşte funcţia de autoritate de management pentru Programul operaţional Asistenţă tehnică 2007-2013 şi 2014-2020.

*** Îndeplineşte funcţia de autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial Mediu şi Programul operaţional sectorial Transport 2007-2013, funcţia de autoritate de management pentru Programul operaţional Infrastructura mare 2014-2020 şi are ca obiect de activitate şi gestionarea instrumentului de preaderare ISPA. De asemenea îndeplineşte funcţia de organism intermediar prin cele 8 direcţii organizate la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare stabilite prin Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, cu modificările şi completările ulterioare.

**** Îndeplineşte funcţia de autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013 şi pentru Programul operaţional Capital uman şi Programul operaţional pentru Ajutorarea persoanelor defavorizate 2014-2020 şi agenţie de implementare pentru programele PHARE.

***** Îndeplineşte funcţia de autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial Creşterea competitivităţii economice 2007-2013şi pentru Programul operaţional Competitivitate 2014-2020.

****** Are ca obiect de activitate gestionarea instrumentului de preaderare (PHARE). instrumentul financiar provizoriu Facilitatea de tranziţie. Mecanismul financiar al Spaţiului Economic European pentru perioadele 2004-2009 şi 2009-2014. Programul de cooperare norvegian pentru creştere economică şi dezvoltare durabilă 2004-2009, Mecanismul financiar norvegian pentru perioada 2009-2014, Facilitatea Schengen, Programul de cooperare elveţiano-român şi Fondul frontierelor externe şi include şi funcţia de autoritate de plată pentru Facilitatea Schengen, Programul de cooperare elveţiano-român, Fondul frontierelor externe şi Fondul pentru securitate internă 2014-2020.


1 Anexa este reprodusă în facsimil.

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind aplicarea mobilităţii, la cerere, pentru domnul Bogdan Mircea Dumitrache din funcţia publică de secretar general al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor în funcţia publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

Având în vedere cererea domnului Bogdan Mircea Dumitrache, înregistrată la Cabinetul Primului-Ministru cu nr. 5/4.249 din 20 iulie 2015,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b) şi al art. 87 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 27 alin. (1) lit. c), art. 32 şi art. 35 din Hotărârea Guvernului nr. 341/2007 privind intrarea în categoria înalţilor funcţionari publici, managementul carierei şi mobilitatea înalţilor funcţionari publici, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnului Bogdan Mircea Dumitrache i se aplică mobilitatea, la cerere, din funcţia publică de secretar general al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor în funcţia publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 22 iulie 2015.

Nr. 179.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

pentru eliberarea, la cerere, a doamnei Cristina Crişu din funcţia de secretar de stat la Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul

 

Având în vedere cererea doamnei Cristina Crişu, înregistrată la Cabinetul Primului-Ministru cu nr. 5/4,268 din 21 iulie 2015,

în temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data de 1 august 2015, doamna Cristina Crişu se eliberează, la cerere, din funcţia de secretar de stat la Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 22 iulie 2015.

Nr. 180.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

 

ORDIN

privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului internelor şi reformei administrative nr. 441/2008 pentru stabilirea atribuţiilor autorităţilor responsabile cu implementarea datelor în sistemul Eurodac şi pentru stabilirea metodologiei practice de cooperare în vederea aplicării regulamentelor europene în domeniu

În temeiul art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul afacerilor interne, emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului internelor şi reformei administrative nr. 441/2008 pentru stabilirea atribuţiilor autorităţilor responsabile cu implementarea datelor în sistemul Eurodac şi pentru stabilirea metodologiei practice de cooperare în vederea aplicării regulamentelor europene în domeniu, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 285 din 11 aprilie 2008, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Preambulul se modifică şi va avea următorul cuprins:

Având în vedere obligativitatea aplicării legislaţiei Uniunii Europene de către România ca stat membru al Uniunii Europene, precum şi faptul că regulamentele Uniunii Europene sunt direct aplicabile, relevante în acest domeniu fiind:

- Regulamentul (UE) nr. 603/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 iunie 2013 privind instituirea sistemului Eurodac” pentru compararea amprentelor digitale în scopul aplicării eficiente a Regulamentului (UE) nr. 604/2013 de stabilire a criteriilor şi mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecţie internaţională prezentate într-unui dintre statele membre de către un resortisant al unei tari terţe sau de câtre un apatrid şi privind cererile autorităţilor de aplicare a legii din statele membre şi a Europol de comparare a datelor Eurodac în scopul asigurării respectării aplicării legii şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.077/2011 de instituire a Agenţiei europene pentru gestionarea operaţională a sistemelor informatice la scară largă, în spaţiul de libertate, securitate şi justiţie, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 180 din 29 iunie 2013, denumit în continuare Regulamentul Eurodac;

- Regulamentul (UE) nr. 604/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a criteriilor şi mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecţie internaţională prezentate într-unui dintre statele membre de către un resortisant al unei ţări terţe sau de către un apatrid, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 180 din 29 iunie 2013, denumit în continuare Regulamentul Dublin;

- Regulamentul (UE) nr. 1.077/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 octombrie 2011 de instituire a Agenţiei europene pentru gestionarea operaţională a sistemelor informatice la scară largă în spaţiul de libertate, securitate şi justiţie, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 286 din 1 noiembrie 2011;

- Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 118/2014 al Comisiei din 30 ianuarie 2014 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.560/2003 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 343/2003 al Consiliului de stabilire a criteriilor şi mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de azil prezentate într-unui dintre statele membre de către un resortisant al unei ţări terţe, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 39 din 8 februarie 2014, denumit în continuare Regulamentul de implementam al Regulamentului Dublin,

având în vedere funcţionarea sistemului Eurodac în România prin participarea mai multor structuri din cadrul sau din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, denumit în continuare M.A.I.,”.

2. Articolul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 3. - (1) Şefii structurilor din cadrul I.G.I. şi al I.G.P.F.

care au în dotare staţiile de amprentare conectate la Eurodac asigură deservirea permanentă a staţiilor de către personal specializat şi instruit în acest sens şi desemnează cel puţin un administrator pentru staţia de amprentare din dotare.

(2) Administratorul staţiei de amprentare are următoarele obligaţii:

a) ţine evidenţa operatorilor;

b) instruieşte operatorii privind utilizarea corectă a staţiei de amprentare;

c) asigură buna funcţionare a staţiei de amprentare;

d) comunică cu structura specializată din cadrul I.G.I. ori de câte ori apare un incident de funcţionare.”

3. Articolul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 4. - (1) I.G.I. Îndeplineşte următoarele atribuţii în

vederea implementării datelor şi utilizării sistemului Eurodac:

a) este responsabil de transmiterea datelor de categorie 1 - solicitanţi de protecţie internaţională, de categorie 3 - străini cu şedere ilegală, de categorie 9 - solicitare de informaţii, şi operaţiuni de actualizare, marcare şi ştergere pentru date de categorie 1 şi de categorie 2;

b) amprentează şi implementează în sistem datele de categorie 1 ale solicitanţilor de protecţie internaţională care au împlinit vârsta de 14 ani. Amprentele digitale sunt preluate şi transmise cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 72 de ore de la data depunerii cererii de protecţie internaţională. Solicitanţii de protecţie internaţională sunt informaţi în scris, în condiţiile Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la procedura prevăzută de Regulamentul Eurodac şi de Regulamentul Dublin, precum şi referitor la consecinţele acesteia;

c) amprentează şi verifică în sistem datele de categorie 3 ale străinilor cu şedere ilegală care au împlinit vârsta de 14 ani. Străinii cu şedere ilegală sunt informaţi în scris, în condiţiile Legii nr. 122/2006, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la procedura prevăzută de Regulamentul Eurodac şi de Regulamentul Dublin, precum şi referitor la consecinţele acesteia.

(2) I.G.P.F. Îndeplineşte următoarele atribuţii în vederea implementării datelor şi utilizării sistemului Eurodac:

a) este responsabil de transmiterea datelor de categorie 2 - străini reţinuţi pentru trecerea ilegală a frontierei externe, precum şi de transmiterea datelor de categorie 1 Eurodac - solicitanţi de protecţie internaţională, dacă cererile de protecţie internaţională au fost depuse la structurile I.G.P.F.;

b) amprentează şi implementează în sistem datele de categorie 2 ale străinilor care au împlinit vârsta de 14 ani venind dintr-o ţară terţă şi care nu sunt returnaţi sau reţinuţi pentru trecere ilegală a frontierei externe, astfel cum este definită la art. 1 lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat â României, aprobată cu modificări prin Legea nr. 243/2002, cu modificările şi completările ulterioare. Amprentele digitale sunt preluate şi transmise cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 72 de ore de la data reţinerii pentru trecerea ilegală a frontierei externe. Străinii sunt informaţi, în scris, cu privire la procedura prevăzută de Regulamentul Eurodac şi la consecinţele acesteia, utilizând broşura comună prevăzută la anexa XII din Regulamentul de implementare al Regulamentului Dublin;

c) amprentează şi implementează în sistem datele de categorie 1 ale solicitanţilor de protecţie internaţională care au împlinit vârsta de 14 ani şi depun cereri de protecţie internaţională la structurile I.G.P.F. Amprentele digitale sunt preluate şi transmise cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 72 de ore de la data depunerii cererii de protecţie internaţională. Solicitanţii de protecţie internaţională amprentaţi sunt informaţi în scris,în condiţiile Legii nr. 122/2006, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la procedura prevăzută de Regulamentul Eurodac şi de Regulamentul Dublin, precum şi referitor la consecinţele acesteia.

(3) Termenul de 72 de ore de transmitere a amprentelor, prevăzut la alin. (1) lit. b) şi alin. (2) lit. b) şi c), poate fi prelungit numai în situaţiile derogatorii prevăzute în Regulamentul Eurodac.”

4. După articolul 5 se introduce un nou articol, articolul 51, cu următorul cuprins:

Art. 51. - Planul de securitate prevăzut la art. 34 din Regulamentul Eurodac este întocmit şi actualizat de către specialişti din cadrul I.G.I. şi I.G.P.F. şi se aprobă de către şefii acestor structuri. D.C.T.I. asigură sprijinul necesar I.G.I. şi I.G.P.F. În vederea întocmirii şi actualizării Planului de securitate, pe linia asigurării comunicaţiilor şi transmiterii de date prin RCVD către Sistemul Central Eurodac.”

5. La anexă, articolul 5 se abrogă.

6. În tot cuprinsul ordinului, sintagmele Unitatea Centrală a Comisiei Europene”, Unitatea Centrală Eurodac a Comisiei Europene” şi Unitatea Centrală Eurodac” se înlocuiesc cu sintagma Sistemul Central Eurodac”, sintagma sTESTA” se înlocuieşte cu sintagma TESTA-NG”, iar sintagma Regulamentul Dublin II” se înlocuieşte cu sintagma Regulamentul Dublin”.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne,

Gabriel Oprea

 

Bucureşti, 21 iulie 2015.

Nr. 80.

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE SI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

 

ORDIN

pentru modificarea Ordinului ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 496/2015 privind contravaloarea alocaţiei valorice a normei de hrană acordată personalului poliţiei locale

 

Ţinând cont de prevederile art. 351 alin. (1) din Legea poliţiei locale nr. 155/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 12 alin. (11) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu completările ulterioare,

luând în considerare prevederile art. 2 alin. (1) al art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi Adresa Ministerului Apărării Naţionale nr. 4.037 din 17 iulie 2015 prin care ne comunică contravaloarea alocaţiei valorice a normei de hrană,

în temeiul art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 171/2015 privind stabilirea metodologiei şi a regulilor de aplicare a drepturilor prevăzute la art. 351 alin. (1) din Legea poliţiei locale nr. 155/2010 şi al art. 12 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 1/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice emite prezentul ordin.

Art. I. - La articolul 1 din Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 496/2015 privind contravaloarea alocaţiei valorice a normei de hrană acordată personalului poliţiei locale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 31 martie 2015, literele a) şi b) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

a) norma nr. 1, potrivit anexei nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publicaşi siguranţă naţională, republicată, cu modificările şt completările ulterioare - 21 lei/zi;

b) norma nr. 6, potrivit anexei nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare - 27 lei/zi;”.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Sevil Shhaideh

 

Bucureşti, 20 iulie 2015.

Nr. 355.

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 392/2009 privind aprobarea listei cu cheltuieli eligibile pentru proiectele finanţate în cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit 2007-2013

 

Având în vedere:

- Referatul de aprobare al Direcţiei generale pescuit - Autoritate de management pentru Programul Operaţional pentru Pescuit nr. 290.202/10.06.2015,

în baza prevederilor:

- Regulamentului (CE) nr. 1.198/2006 al Consiliului din 27 iulie 2006 privind Fondul European pentru Pescuit, cu modificările şi completările ulterioare;

- Regulamentului (CE) nr. 498/2007 al Comisiei din 26 martie 2007 de stabilire a unor norme detaliate pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.198/2006 al Consiliului privind Fondul European pentru Pescuit, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 31 alin. (1) şi (2) din Hotărârea Guvernului nr. 442/2009 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor cofinanţate din Fondul European pentru Pescuit prin Programul operaţional pentru pescuit 2007-2013, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 10 alin. (5) şi (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.185/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite prezentul ordin.

Art. I.- Anexa la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 392/2009 privind aprobarea listei cu cheltuieli eligibile pentru proiectele finanţate în cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit 2007-2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 467 din 7 iulie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La punctul II Cheltuieli eligibile specifice”, la litera K), subpunctul 14 se modifică şi va avea următorul cuprins:

14. cheltuielile pentru realizarea de facilităţi pentru înfiinţarea de pieţe de gross.”

2. La punctul II litera L), după subpunctul 4 se introduce un nou subpunct, subpunctul 41. cu următorul cuprins:

41. cheltuielile pentru realizarea de facilităţi pentru înfiinţarea de pieţe de gross şi burse electronice de peşte.”

3. La punctul lI litera Q), punctul 1 al literei e) se modifică şi va avea următorul cuprins:

1. contravaloarea salariilor brute lunare pentru o normă întreagă de lucru, inclusiv contribuţiile salariale suportate de către angajat şi angajator pentru personalul grupului local de acţiune, în funcţie de valoarea alocată implementării strategiei, după cum urmează:

(i) pentru o valoare alocată strategiei de maximum 3 milioane euro, în cuantum de maximum 5 salarii minime brute/economie pentru managerul/directorul grupului local de acţiune pentru pescuit, în cuantum de maximum 4 salarii minime brute/ economie pentru celelalte funcţii de conducere, în cuantum de maximum 3 salarii minime brute/economie pentru funcţiile de execuţie. Prin funcţie de conducere se înţelege acea persoană care conduce o structură de tip compartiment, birou, serviciu, direcţie, conform organigramei, şi are în subordine mai multe persoane angajate care împreună cumulează minimum două norme întregi de lucru. Pentru normele reduse de lucru, salarizarea se acordă proporţional cu timpul prevăzut în contractul de muncă;

(ii) pentru o valoare alocată strategiei cuprinsă între 3- 10 milioane euro, în cuantum de maximum 8 salarii minime brute/economie pentru managerul/directorul grupului local de acţiune pentru pescuit, în cuantum de maximum 6 salarii minime brute/economie pentru celelalte funcţii de conducere, în cuantum de maximum 4 salarii minime brute/economie pentru funcţiile de execuţie. Prin funcţie de conducere se înţelege acea persoană care conduce o structură de tip compartiment, birou, serviciu, direcţie, conform organigramei, şi are în subordine mai multe persoane angajate care împreună cumulează minimum două norme întregi de lucru. Pentru normele reduse de lucru, salarizarea se acordă proporţional cu timpul prevăzut în contractul de muncă;

(iii) pentru o valoare alocată strategiei de peste 10 milioane euro, în cuantum de maximum 10 salarii minime brute/economie pentru managerul/directorul grupului local de acţiune pentru pescuit, în cuantum de maximum 8 salarii minime brute/economie pentru celelalte funcţii de conducere, în cuantum de maximum 6 salarii minime brute/economie pentru funcţiile de execuţie. Prin funcţie de conducere se înţelege acea persoană care conduce o structură de tip compartiment, birou, serviciu, direcţie, conform organigramei, şi are în subordine mai multe persoane angajate care împreună cumulează minimum două norme întregi de lucru;”.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Dumitru Daniel Botănoiu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 29 iunie 2015.

Nr. 1.650.


Copyright 1998-2024
DSC.NET All rights reserved.