MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 73/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 73         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 28 ianuarie 2015

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

            Decizia nr. 688 din 27 noiembrie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a două raportate la cele ale art. 34 şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

 

            Decizia nr. 694 din 27 noiembrie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele masuri fiscal-bugetare

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

            41. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 47/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

46. - Decizie privind aplicarea mobilităţii pentru doamna Elena Petraşcu din funcţia publică de secretar general adjunct al Ministerului Transporturilor în funcţia publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

47. - Decizie privind eliberarea, la cerere, a domnului Niculae Alexandru din funcţia de vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor

 

48. - Decizie privind aplicarea mobilităţii pentru domnul Gyözö-István Bárczi din funcţia publică de secretar generai în cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor în funcţia publică de secretar general adjunct în cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor

 

49. - Decizie privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare, de către domnul Teodor Dulceaţă a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

            3. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne, pentru abrogarea art. 3 lit. b) din Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 149/2013 privind structura organizatorică la nivelul Ministerului Afacerilor Interne în calitate de operator de program pentru domeniul de finanţare Cooperare în spaţiul Schengen şi combaterea crimei organizate şi a infracţionalităţii transfrontaliere, inclusiv a traficului şi a grupurilor infracţionale itinerante” din Mecanismul financiar norvegian pe perioada de programare 2009-2014

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 688

din 27 noiembrie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a două raportate la cele ale art. 34 şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

 

Petre Lăzăroiu - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 34 şi 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Mihaela-Diana Constantinescu şi Mieoara Dragomirescu în Dosarul nr. 5.301/63/2013 al Tribunalului Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului nr. 127D/2014 al Curţii Constituţionale.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor au transmis la dosar punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate, în sensul netemeiniciei acesteia.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a două raportate la art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 şi ca inadmisibilă a prevederilor art. 4 teza a două raportate la art. 34 alin. (2) şi (3) şi art. 35 din aceeaşi lege.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 13 februarie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 5.301/63/2013, Tribunalul Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 34 şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Mihaela-Diana Constantinescu şi Mieoara Dragomirescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de obligare a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor la emiterea unei decizii privind titlul de despăgubire pentru un imobil cu privire la care s-a propus acordarea de despăgubiri.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarele acesteia susţin că prevederile criticate din Legea nr. 165/2013 se aplică retroactiv încălcând principiul stabilităţii şi securităţii juridice, nesocotesc dreptul de acces liber la justiţie şi încalcă dreptul de proprietate privată, în condiţiile nesoluţionării dosarului de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor într-un interval de 7 ani de la emiterea propunerii de acordare de despăgubiri.

7. Tribunalul Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, prevederile art. 4, art. 34 şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 oferind garanţiile cuprinse în Constituţie.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

9. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. 4 raportate la cele ale art. 34 şi 35 din Legea nr. 165/2013 sunt constituţionale în raport cu prevederile art. 21 şi art. 44 din Legea fundamentală. În acest sens, arată că impunerea de către legiuitor a unor noi termene de soluţionare a dosarelor aflate în lucru, precum şi a altor termene de sesizare a instanţei de judecată nu aduce atingere dreptului de acces liber la justiţie. Precizează, totodată, că legiuitorul este competent să stabilească un anumit cadru juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepţiunea principială conferită de Constituţie.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit actului de sesizare, prevederile art. 34 şi 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013. Din motivarea scrisă a excepţiei de neconstituţionalitate rezultă, însă, că, în realitate, autorul acesteia vizează art. 4 teza a două raportat la art. 34 şi art. 35 din Legea nr. 165/2013, care au următorul conţinut:

- Art. 4 teza a doua: Dispoziţiile prezentei legi se aplică (...) cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanţelor (...).*

- Art. 34: (1) Dosarele înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor vor fi soluţionate în termen de 60 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu excepţia dosarelor de fond funciar, care vor fi soluţionate în termen de 36 de luni.

(2) Dosarele care vor fi transmise Secretariatului Comisiei Naţionale ulterior datei intrării în vigoare a prezentei legi vor fi soluţionate în termen de 60 de luni de la data înregistrării lor, cu excepţia dosarelor de fond funciar, care vor fi soluţionate în termen de 36 de luni.

(3) Numărul dosarelor prevăzute la alin. (1) şi data înregistrării dosarelor prevăzute la alin. (2) se publică pe pagina de internet a Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor şi se comunică, la cerere, persoanelor îndreptăţite.*

- Art. 35: (1) Deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 şi 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptăţită la secţia civilă a tribunalului în a cărui circumscripţie se află sediul entităţii, în termen de 30 de zile de la data comunicării.

(2) în cazul în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele prevăzute la art. 33 şi 34. persoana care se considera îndreptăţită se poate adresa instanţei judecătoreşti prevăzute la alin. (1) în termen de 6 luni de la expirarea termenelor prevăzute de lege pentru soluţionarea cererilor.

(3) în cazurile prevăzute la alin. (1) şi (2), instanţa judecătorească se pronunţă asupra existenţei şi întinderii dreptului de proprietate şi dispune restituirea în natură sau, după caz, acordarea de măsuri reparatorii în condiţiile prezentei legi.

(4) Hotărârile judecătoreşti pronunţate potrivit alin. (3) sunt supuse numai apelului.

(5) Cererile sau acţiunile în justiţie formulate în temeiul alin. (1) şi (2) sunt scutite de taxa judiciară de timbru.”

13. În opinia autoarelor excepţiei, textele de lege supuse controlului de constituţionalitate contravin următoarelor dispoziţii din Constituţie: art. 15 alin. (2) care instituie principiul neretroactivităţii legii, cu excepţia celei penale şi contravenţionale mai favorabile, art. 21 alin. (1) referitor la dreptul de acces liber la justiţie şi art. 44 care garantează dreptul de proprietate privată. Se invocă, de asemenea, art. 6 - Dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 17 privind dreptul la proprietate din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea t, nr. 513 din 9 iulie 2014, Curtea a constatat că prevederile art. 4 teza a două din Legea nr. 165/2013 sunt constituţionale în măsura în care termenele prevăzute la art. 34 alin. (1) din aceeaşi lege nu se aplică şi cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv aflate pe rolul instanţelor la data intrării în vigoare a legii. Întrucât autoarele excepţiei de neconstituţionalitate critică aceeaşi interpretare care a fost constatată ca neconstituţională prin decizia menţionată şi având în vedere că această decizie a fost pronunţată ulterior sesizării instanţei constituţionale cu soluţionarea prezentei excepţii, rezultă că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a două raportate la cele ale art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 a devenit inadmisibilă. Aceasta deoarece, în măsura în care instanţa constituţională a constatat constituţionalitatea textului criticat într-o anumită interpretare, ce rezultă direct din dispozitivul deciziei, devin incidente dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale. Raţiunea aplicării acestor dispoziţii legale constă în faptul că, indiferent de interpretările ce se pot aduce unui text, atunci când Curtea Constituţională a hotărât în dispozitivul deciziei pronunţate în cadrul competenţei prevăzute de art. 146 lit. d) din Constituţie că numai o anumită interpretare este conformă cu Constituţia, se menţine prezumţia de constituţionalitate a textului în această interpretare, dar sunt excluse din cadrul constituţional toate celelalte interpretări posibile. În susţinerea acestei soluţii poate fi menţionată, cu titlu de exemplu, Decizia nr. 237 din 15 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 11 iulie 2014.

15. În aceste condiţii, decizia de constatare a neconstituţionalităţii anterior menţionată reprezintă, totodată, şi temei al revizuirii conform art. 322 pct. 10 din Codul de procedură civilă din 1865 sau art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă, după caz, în cauza în care a fost invocată prezenta excepţie (a se vedea, în acest sens, şi Decizia nr. 122 din 6 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea L nr. 389 din 27 mai 2014).

16. În acelaşi timp, Curtea observă că autorii prezentei excepţii nu formulează niciun fel de critici faţă de dispoziţiile alin. (2) şi (3) ale art. 34 din Legea nr. 165/2013, ceea ce este de natură să nesocotească cerinţa referitoare la motivarea excepţiei, impuse de art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992. Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate având acest obiect urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.

17. Cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a două raportate la art. 35 din Legea nr. 165/2013, Curtea reţine că litigiul aflat pe rolul instanţei de judecată, în cadrul căruia a fost ridicată prezenta excepţie de neconstituţionalitate, priveşte refuzul nejustificat al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor de a emite titlul de despăgubire pentru un bun imobil în legătură cu care a fost formulată propunere de despăgubire de către entitatea deţinătoare, respectiv Municipiul Craiova, prin primar, dosarul aflându-se înregistrat timp de 7 ani pe rolul Comisiei până la introducerea în instanţă a acţiunii împotriva refuzului nejustificat de emitere a titlului de despăgubire.

18. Dispoziţiile art. 35 din Legea nr. 165/2013 stabilesc termenele în care persoana care se consideră îndreptăţită poate ataca în faţa instanţei de judecată deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 şi 34 sau, după caz, refuzul entităţii învestite de lege de a emite decizia în termenele prevăzute la art. 33 şi 34. Aceste două texte din Legea nr. 165/2013, la care face referire art. 35, instituie termene de 12, 24 şi 36 de luni în sarcina entităţilor învestite de lege pentru a soluţiona cererile formulate potrivit Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989, înregistrate şi nesoluţionate până la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, şi pentru a emite decizie de admitere sau de respingere a acestora, precum şi termenul de 60 de luni în care trebuie soluţionate atât dosarele înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, cât şi dosarele care vor fi transmise Secretariatului Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor ulterior datei intrării în vigoare a legii menţionate.

19. Faţă de obiectul litigiului în cadrul căruia s-a ridicat prezenta excepţie de neconstituţionalitate, Curtea observă că art. 35 din Legea nr. 165/2013 nu are legătură cu soluţionarea cauzei în sensul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 potrivit cărora Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia”. În jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că legătura cu soluţionarea cauzei” presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecăţii, cât şi necesitatea invocării excepţiei de neconstituţionalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiţii ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigenţele pe care le impun dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privinţa pertinenţei excepţiei de neconstituţionalitate în desfăşurarea procesului (de exemplu, prin Decizia nr. 303 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 8 iulie 2014).

20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

I. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a două raportate la cele ale art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Mihaela-Diana Constantinescu şi Mieoara Dragomirescu în Dosarul nr. 5.301/63/2013 al Tribunalului Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal.

II. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a două raportate la cele ale art. 34 alin. (2) şi (3) şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de aceiaşi autori în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 27 noiembrie 2014.

 

PREŞEDINTE

PETRE LĂZĂROIU

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăţeanu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 694

din 27 noiembrie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare

 

Petre Lăzăroiu - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Simina Popescu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Vasile Nicolae Cornea, Adiel Gavril Florian, Aurelia Lopată, Vasile Noje, Gherasim Rus, Florin Gheorghe Talpoş şi Vasile Anton Talpoş în Dosarul nr. 1.725/100/2014 al Tribunalului Maramureş - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului nr. 428D/2014 al Curţii Constituţionale.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 431 D/2014, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012, excepţie ridicată de Costică Agache, Gabriel Cazan, Florea Ciobanu, Gheorghe Davidescu, Daniel Deliu, Nina-Adriana Drugulescu, Eleodorus-Septimius Enăchescu, Eleodor Filip, Valeria Firfirică (Chivescu), Mihăiţă Gheorghe, Dan-Marius Gheorghe, George-Sorin Glonţ, Gabriel Iancu, Camelia Iordake (Grigorescu), Liviu-Adrian Lazăr, Ioan Mararu, Traian Micuţ, Ion-Viorel Mihalcea, Sorin-Ionel Neamu, Florică Negoi, Gheorghe Nicu, Mihai Nistor, Marian Paraschiv, Gheorghe Petrescu, Ion Petrescu, Mihai-Aurel Pop Hotăran, Octavian Popescu, Gheorghe Porumbel, Manuela Ronţea (Făgăraşu), Ladislau Socaciu, Nicolae Stancu, Ion Stănescu, Constantin Ion Ştefănescu, Eugen Tofan, Gheorghe Trăgaistă şi Andrei-Vasile-Sorin Vişinescu în Dosarul nr. 38.19/109/2013 al Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că Uniunea Democratică a Revoluţionarilor Adevăraţi din România a depus la dosar note scrise prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.

Având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor,

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării cauzelor.

Curtea, în temeiul art. 53 alin, (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 431 D/2014 la Dosarul nr. 428D/2014, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 330 din 12 iunie 2014 şi nr. 42 din 22 ianuarie 2014.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierea din 15 aprilie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 1.725/100/2014, Tribunalul Maramureş - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare.

Excepţia a fost ridicată de Vasile Nicolae Cornea, Adiel Gavril Florian, Aurelia Lopată, Vasile Noje, Gherasim Rus, Florin Gheorghe Talpoş şi Vasile Anton Talpoş într-o cauză având ca obiect calcularea şi plata, începând cu anul 2013 a indemnizaţiei lunare reparatorii, conform prevederilor art. 4 alin, (4) din Legea nr. 341/2004.

Prin încheierea din 3 aprilie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 3.819/109/2013, Tribunalul Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012.

Excepţia a fost ridicată de Costică Agache, Gabriel Cazan, Florea Ciobanu, Gheorghe Davidescu, Daniel Deliu, Nina-Adriana Drugulescu, Eleodorus-Septimius Enăchescu, Eleodor Filip, Valeria Firfirică (Chivescu), Mihăiţă Gheorghe, Dan-Marius Gheorghe, George-Sorin Glonţ, Gabriel Iancu, Camelia Iordake (Grigorescu), Liviu-Adrian Lazăr, Ioan Mararu, Traian Micuţ, Ion-Viorel Mihalcea, Sorin-Ionel Neamu, Florică Negoi, Gheorghe Nicu, Mihai Nistor, Marian Paraschiv, Gheorghe Petrescu, Ion Petrescu, Mihai-Aurel Pop Hotăran, Octavian Popescu, Gheorghe Porumbel, Manuela Ronţea (Făgăraşu), Ladislau Socaciu, Nicolae Stancu, Ion Stănescu, Constantin Ion Ştefănescu, Eugen Tofan, Gheorghe Trăgaistă şi Andrei-Vasile-Sorin Vişinescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unor contestaţii împotriva unor decizii de pensionare.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii susţin, în esenţă, că adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 încalcă dispoziţiile art. 115 alin. (4) şi (5) din Constituţie, de vreme ce argumentele invocate de Guvern, în preambulul actului normativ menţionat sau prin Nota de fundamentare, nu susţin respectarea criteriilor enunţate de Constituţie. Prevederile art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 nu instituie o măsură obiectivă, de neevitat, ci exprimă, mai degrabă, viziunea financiară a Guvernului. În susţinerea criticii de neconstituţionalitate, sunt invocate Deciziile Curţii Constituţionale nr. 65/1995, nr. 83/1998, nr. 255/2005.

De asemenea, arată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 a fost adoptată de Guvern la 12 decembrie 2012 şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 13 decembrie 2012. Actul normativ criticat a produs efecte încă de la 1 ianuarie 2013, prin neacordarea indemnizaţiei reglementate de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, fără ca, în prealabil, să fi fost depus la Camera parlamentară spre dezbatere, fiind astfel încălcate dispoziţiile art. 115 alin, (5) din Constituţie şi ale Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică.

Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege criticate sunt constituţionale, sens în care invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 554 din 17 decembrie 2013, nr. 42 din 22 ianuarie 2014 şi nr. 244 din 29 aprilie 2014. Pe de altă parte, apreciază că, deşi autorităţile au dreptul de a dispune cu privire la acordarea drepturilor băneşti pretinse de autorii excepţiei, restrângerea ori suspendarea acestor drepturi şi în viitor, în condiţiile în care textele de lege care le prevăd nu au fost abrogate, ar putea justifica întrebarea dacă aceste drepturi mai există şi dacă nu cumva textele de lege care le prevăd au fost în fapt lipsite de eficienţă, aşa încât speranţa titularilor acestor drepturi, deşi are un suport legal, este în realitate lipsită de conţinut. Astfel, deşi formal limitată în timp, respectiv vizând durata unui an calendaristic, măsura de suspendare repetată a acestor drepturi, pentru mai mulţi ani la rând, ar putea afecta caracterul previzibil al normelor de lege, creând incertitudine cu privire la existenţa acestor drepturi. De altfel, referitor la acest aspect, arată ca Avocatul Poporului întreprinde demersuri în sensul reluării acordării drepturilor suspendate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar de Uniunea Democratică a Revoluţionarilor Adevăraţi din România, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 13 decembrie 2012.

Prevederile art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 au următorul cuprins: Prevederile art. 15,18,19 şi 20 ale art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011, se aplică în mod corespunzător şi în anul 2013.”

Prevederile de lege criticate au avut o aplicabilitate temporară, în cursul anului 2013, şi continuă să se aplice în anul 2014, potrivit art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României. Partea I, nr. 550 din 30 august 2013, De asemenea, prevederile de lege criticate continuă să îşi producă efectele juridice în cauză, astfel încât, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale (a se vedea Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011), urmează a se analiza constituţionalitatea acestora.

Dispoziţiile legale la care fac trimitere prevederile de lege criticate, respectiv Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată CU modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011, prevăd:

Art. II:

- Art. 15: (1) în anul 2012, instituţiile şi autorităţile publice centrale şi locale, astfel cum sunt definite prin Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi prin Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, cu excepţia instituţiilor finanţate integral din venituri proprii, nu acordă tichete de masă personalului din cadrul acestora.

(2) în bugetele pe anul 2012 ale instituţiilor publice centrale şi locale, astfel cum sunt definite prin Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi prin Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, nu se prevăd sume pentru acordarea de tichete-cadou şi tichete de vacanţă personalului din cadrul acestora,”;

- Art. 18: În anul 2012, indemnizaţiile prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, nu se acordă.”;

- Art. 19: În anul 2012 se acordă reduceri de tarife sau, după caz, gratuităţi, numai în limita a 3 călătorii dus-întors sau 6 călătorii simple, la facilităţile de transport prevăzute de următoarele acte normative:

a) art. 1, art. 2 alin. (1), (2) şi (4), art. 3 alin. (1) şi (2), art. 4 alin. (1), (2) şi (3), art. 5, art. 8 alin. (1), (2) şi (3), art. 9 alin. (1), art. 11 alin. (1) şi art. 12 din Ordonanţa Guvernului nr. 112/1999 privind călătoriile gratuite în interes de serviciu şi în interes personal pe căile ferate române, republicată, cu modificările ulterioare;

b) art. Salin. (1) lit. k) din Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare;

c) art. 80 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor; republicată, cu modificările şi completările ulterioare,”;

- Art. 20: (1) Prevederile art. 21,22 şi 24 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, aprobată prin Legea nr. 227/2009, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică până la data de 31 decembrie 2012.

(2) în anul 2012, Guvernul poate aproba prin hotărâre ocuparea posturilor vacante din anumite domenii de activitate sau pentru anumite categorii de personal, prin excepţie de la prevederile art. 22 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009, aprobată prin Legea nr. 227/2009, cu modificările şi completările ulterioare, cu condiţia încadrării în cheltuielile de personal aprobate.”

Art. 4 alin, (4) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, are următoarea redactare: De o indemnizaţie lunară reparatorie, calculată prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata, beneficiază şi persoanele care au obţinut titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3, numai dacă au un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. De aceleaşi drepturi şi în aceleaşi condiţii beneficiază copiii eroilor-martiri, indiferent de vârstă, dacă nu sunt încadraţi în nicio formă de învăţământ ori nu realizează venituri din motive neimputabile lor.”

Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 115 alin. (4) şi (5) privind adoptarea şi intrarea în vigoare a ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, exercitat prin prisma unor critici de neconstituţionalitate similare. Astfel, în ceea ce priveşte condiţiile emiterii Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012, prin Decizia nr. 342 din 17 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 29 iulie 2014, şi Decizia nr. 42 din 22 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 25 martie 2014, Curtea a reţinut că aspectele invocate de Guvern în nota de fundamentare întrunesc condiţiile existenţei unei situaţii urgente, care, în mod obiectiv, impun emiterea unei ordonanţe de urgenţă. Astfel, necesitatea stabilirii în timp util a unor direcţii clare în ceea ce priveşte domenii extrem de importante, aşa cum este salarizarea personalului bugetar, domenii cu implicaţii financiare majore, şi riscul ca aceste măsuri, ca de altfel întregul program de guvernare, să nu poată fi adoptate până la începutul anului 2013, din cauze obiective determinate de desfăşurarea unor proceduri privind constituirea Parlamentului nou ales şi a învestirii noului Guvern, reprezintă motive ce justifică intervenţia legislativă a Guvernului pentru evitarea unei grave atingeri aduse interesului public.

Referitor la critica de neconstituţionalitate care vizează faptul că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 nu ar fi fost supusă spre dezbatere în procedură de urgenţă în Camera competentă să fie sesizată, aşa cum prevede art. 115 alin. (5) din Constituţie, Curtea, prin Decizia nr. 42 din 22 ianuarie 2014, a arătat că Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare a fost înregistrat la Senat la data de 13 decembrie 2012 cu nr. b409 (Adresa nr. E169/13/12/2012). La data de 21 decembrie 2012 a fost prezentat în Biroul permanent cu nr. L436, iar la 11 martie 2013 a fost adoptat de către Senat, fiind trimis ulterior Camerei Deputaţilor.

Cât priveşte susţinerea potrivit căreia Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 ar fi fost adoptată cu încălcarea dispoziţiilor Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 3 februarie 2003, Curtea a reţinut că, potrivit art. 6 alin. (9) din această lege, În cazul reglementării unei situaţii care, din cauza circumstanţelor sale excepţionale, impune adoptarea de soluţii imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public, proiectele de acte normative se supun adoptării în procedura de urgenţă prevăzută de reglementările în vigoare.” Astfel, legiuitorul, ţinând cont de realitatea existenţei unor situaţii când necesitatea protejării interesului impune în mod obiectiv adoptarea unor măsuri urgente, a permis adoptarea unor acte normative fără îndeplinirea tuturor cerinţelor privind asigurarea transparenţei decizionale.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia pronunţată de Curte prin deciziile mai sus menţionate, precum şi considerentele care au fundamentat-o îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Vasile Nicolae Cornea, Adiel Gavril Florian, Aurelia Lopată, Vasile Noje, Gherasim Rus, Florin Gheorghe Talpoş şi Vasile Anton Talpoş în Dosarul nr. 1.725/100/2014 al Tribunalului Maramureş - Secţia I civilă şi de Costică Agache, Gabriel Cazan, Florea Ciobanu, Gheorghe Davidescu, Daniel Deliu, Nina-Adriana Drugulescu, Eleodorus-Septimius Enăchescu, Eleodor Filip, Valeria Firfirică (Chivescu), Mihăiţă Gheorghe, Dan-Marius Gheorghe, George-Sorin Glonţ, Gabriel Iancu, Camelia Iordake (Grigorescu), Liviu-Adrian Lazăr, Ioan Mararu, Traian Micuţ, Ion-Viorel Mihalcea, Sorin-Ionel Neamu, Florică Negoi, Gheorghe Nicu, Mihai Nistor, Marian Paraschiv, Gheorghe Petrescu, Ion Petrescu, Mihai-Aurel Pop Hotăran, Octavian Popescu, Gheorghe Porumbel. Manuela Ronţea (Făgăraşu), Ladislau Socaciu, Nicolae Stancu, Ion Stănescu, Constantin Ion Ştefănescu, Eugen Tofan, Gheorghe Trăgaistă şi Andrei-Vasile-Sorin Vişinescu în Dosarul nr. 3.819/109/2013 al Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că prevederile art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi generai obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Maramureş - Secţia I civilă şi Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 27 noiembrie 2014.

 

PREŞEDINTE

PETRE LĂZĂROIU

Magistrat-asistent,

Simina Popescu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 47/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 47/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 102 din 20 februarie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 1, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 1. - (1) Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului, reorganizat în condiţiile art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, în subordinea Guvernului, care aplică strategia şi Programul de guvernare În domeniul industriei, resurselor minerale neenergetice, comerţului şi turismului în concordanţă cu cerinţele economiei de piaţă şi pentru stimularea iniţiativei operatorilor economici.”

2. La articolul 2 alineatul (1), literele a) şi b) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

a) de strategie, prin care se asigură elaborarea strategiei de punere în aplicare a Programului de guvernare în domeniul economiei, comerţului şi turismului, precum şi elaborarea strategiilor şi a programelor privind creşterea economică în industrie, resurse minerale neenergetice, industria de apărare şi securitate, promovarea exportului, dezvoltarea pieţei interne, precum şi a politicilor din domeniul economic, comerţului şi turismului;

b) de reglementare şi sinteză, prin care se asigură elaborarea cadrului normativ şi instituţional necesar pentru realizarea obiectivelor strategice din domeniul economic, politică industrială, competitivitate, comerţ, turism şi din celelalte domenii conexe: recuperarea instalaţiilor, reciclarea materialelor şi gestionarea resurselor materiale, restructurarea şi, după caz, privatizarea operatorilor economici care funcţionează sub autoritatea sa;”.

3. La articolul 2 alineatul (1) litera f), punctul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

2. În domeniile economie, comerţ şi turism, prin care se asigură urmărirea şi controlul respectării reglementărilor legale în vigoare;”.

4. La articolul 2 alineatul (1) litera f). după punctul 2 se introduc trei noi puncte, punctele 21-23, cu următorul cuprins:

21. prin care se asigură ducerea la îndeplinire a atribuţiilor şi obligaţiilor ce revin Autorităţii Naţionale pentru Turism, în condiţiile legii;

22. prin care se asigură ducerea la îndeplinire a atribuţiilor şi obligaţiilor ce revin Institutului Român de Comerţ Exterior;

23. prin care se asigură de către operatorii de transport şi de sistem coordonarea metodologică şi funcţională a Dispeceratului Energetic Naţional şi a Dispeceratului Naţional de Gaze Naturale.”

5. La articolul 2 alineatul (1), literele i) şi k) se modifica şi vor avea următorul cuprins:

,,i) de administrare a proprietăţii publice din domeniul resurselor minerale neenergetice, comerţului, turismului sau din alte domenii stabilite de lege ca bunuri proprietate publică, în condiţiile legii;

……………………………………………………………………………………………….

k) de absorbţie a fondurilor acordate de Uniunea Europeană în domeniul economiei, comerţului, turismului, aflate în responsabilitatea sa.”

6. La articolul 2 alineatul (2), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

a) coerenţa, stabilitatea şi predictibilitatea în domeniul economiei, politicii industriale, competitivităţii, industriei de apărare, comerţului şi turismului;”.

7. La articolul 3 alineatul (1) litera A, punctul 15 se abrogă.

8. La articolul 3 alineatul (1), după litera Ai se introduc două noi litere, literele A2 şi A3, cu următorul cuprins:

A2. În domeniul turismului:

1. elaborează în domeniul turismului strategia naţională de dezvoltare turistică, strategii de dezvoltare şi soluţii de reformă privind evoluţia sectorului şi atragerea investitorilor, ce vor fi implementate de către Autoritatea Naţională pentru Turism;

2. elaborează politici publice privind turismul;

3. iniţiază, elaborează şi promovează proiecte de acte normative, coordonează şi controlează aplicarea acestora în domeniul turismului;

4. fundamentează, promovează şi asigură aplicarea politicii stabilite în conformitate cu Programul de guvernare în domeniul turismului;

5. iniţiază, negociază şi participă, din împuternicirea Guvernului, în condiţiile legii, la încheierea de convenţii, acorduri şi alte înţelegeri internaţionale de natură economica sau propune întocmirea procedurilor de aderare la aceste convenţii ori acorduri, pentru domeniul turismului;

6. asigură armonizarea reglementărilor naţionale în domeniul turismului cu cele ale Uniunii Europene;

7. reprezintă interesele statului în diferite organe şi organisme internaţionale, în conformitate cu acordurile şi convenţiile la care România este parte şi cu alte înţelegeri stabilite în acest scop, şi dezvoltă relaţii de colaborare cu organe şi organizaţii similare din alte state şi cu organizaţii regionale şi internaţionale ce interesează domeniul turismului;

8. asigură, în condiţiile legii, monitorizarea administrării proprietăţii publice din domeniul turismului;

9. exercită toate drepturile ce decurg din calitatea de acţionar al statului privind restructurarea, privatizarea, reorganizarea şi, după caz, lichidarea operatorilor economici cu capital de stat din domeniul turismului în această calitate:

a) administrează participaţiile la societăţile comerciale (societăţile/companiile naţionale), împuternicindu-i pe reprezentanţii săi în adunarea generală a acţionarilor să acţioneze pentru creşterea competitivităţii şi eficienţei economice a acestor societăţi şi companii, pentru restructurarea şi pregătirea acestora pentru privatizare;

b) desfăşoară activităţile de privatizare, potrivit legii, activităţi de urmărire a contractelor de privatizare, precum şi activităţi postprivatizare;

c) iniţiază, după caz, lichidarea societăţilor neprofitabile;

10. asigură dialogul permanent cu patronatele şi cu asociaţiile sindicale din domeniul turismului, cu autorităţile publice locale pentru dezvoltarea turismului, cu mass-media şi cu societatea civilă, în scopul informării reciproce şi al perfecţionării cadrului legislativ aferent;

11. asigură relaţia cu Parlamentul, Consiliul Economic şi Social şi exponenţi ai societăţii civile, în problemele specifice domeniului turismului;

12. dezvoltă sistemul informatic în domeniul turismului;

13. fundamentează propuneri privind proiectul de buget şi urmăreşte execuţia bugetului pentru activităţile din domeniul turismului, urmăreşte proiectarea şi realizarea investiţiilor;

14. gestionează mijloacele financiare în domeniul turismului alocate de la bugetul de stat şi controlează modul de utilizare a acestora;

15. colaborează cu instituţiile de specialitate pentru formarea şi perfecţionarea pregătirii profesionale a personalului din domeniul turismului;

16. urmăreşte mediatizarea şi aplicarea în practică a acordurilor guvernamentale în domeniul turismului, în care sunt prevăzute acţiuni de cooperare economică internaţională la care ministerul este parte;

17. asigură implementarea şi managementul proiectelor şi programelor naţionale, regionale sau internaţionale, de interes pentru România, în domeniul turismului;

18. urmăreşte evoluţia politicilor Uniunii Europene în domeniul turismului şi propune măsuri pentru adaptarea politicilor României la acestea;

19. asigură îndeplinirea obligaţiilor care îi revin din reglementările europene, precum şi activităţile desfăşurate de partea română în cadrul instituţiilor Uniunii Europene, în domeniul turismului;

20. elaborează şi monitorizează procesul de soluţionare a petiţiilor, precum şi a solicitărilor de informaţii publice, care se înscriu în sfera sa de competenţă, în conformitate cu prevederile legale;

21. urmăreşte derularea de către organismele intermediare din cadrul structurilor teritoriale ale domeniului coordonat şi urmăreşte derularea activităţii organismului intermediar din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Turism a tuturor programelor finanţate din fonduri europene;

22. aprobă planurile de dezvoltare a infrastructurii turistice elaborate de către Autoritatea Naţională pentru Turism;

23. aprobă reprezentarea pe plan intern şi extern de către Autoritatea Naţională pentru Turism, în domeniul său de activitate;

24. aprobă, în condiţiile legii, înfiinţarea şi atribuţiile reprezentanţelor de promovare turistică cu sediul în străinătate şi ale reprezentanţelor şi unităţilor teritoriale cu sediul în ţară.

A3. Alte atribuţii

1. exercită drepturile şi îndeplineşte obligaţiile ce decurg din calitatea de acţionar al statului la Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice «Transelectrica» - S.A. şi la Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale «Transgaz» - S.A. Mediaş;

2. exercită drepturile şi obligaţiile ce decurg din calitatea de autoritate contractantă privind concesionarea activelor reţelei electrice de transport şi a terenurilor pe care aceasta este amplasată.”

9. La articolul 5, după litera f) se introduce o nouă literă, litera g), cu următorul cuprins:

g) să asigure, în condiţiile legii, furnizarea informaţiilor relevante referitoare la activitatea de echilibrare a sistemului naţional de transport al gazelor naturale, respectiv a sistemului electroenergetic naţional, în vederea asigurării siguranţei în funcţionare a sistemului electroenergetic naţional şi în alimentarea cu energie electrică a clienţilor finali.”

10. La articolul 7, alineatele (1) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

Art. 7. - (1) Structura organizatorică a Ministerului Economiei, Comerţului şi Turismului este prevăzută în anexa nr. 1. În cadrul acesteia, prin ordin al ministrului economiei, comerţului şi turismului, se pot organiza servicii, birouri, compartimente, programe şi colective temporare, unităţi de implementare a proiectului, unităţi de management al proiectului şi organisme intermediare, fără a se modifica anexa nr. 1, şi se pot stabili numărul total al posturilor, numărul posturilor de conducere şi numărul posturilor de execuţie, în condiţiile legii, cu încadrarea în numărul maxim de posturi aprobat.

……………………………………………………………………………………………….

 (4) Numărul maxim de posturi aprobat pentru aparatul propriu al Ministerului Economiei, Comerţului şi Turismului este de 355 de posturi finanţate de la bugetul de stat, exclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetului ministrului economiei, comerţului şi turismului. Din numărul maxim de posturi, 83 de posturi se utilizează pentru reţeaua de promovare comercial-economică externă.”

11. La articolul 9, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 9. - (1) Conducerea Ministerului Economiei, Comerţului şi Turismului se asigură de către ministrul economiei, comerţului şi turismului.”

12. La articolul 9, alineatele (41)-(44) se abrogă.

13. La articolul 9, după alineatul (8) se introduce un nou alineat, alineatul (9), cu următorul cuprins:

(9) Prin ordin al ministrului economiei, comerţului şi turismului se pot înfiinţa colective temporare cu rol consultativ, în activitatea ministerului.”

14. La articolul 10, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

Art. 10. - (1) Ministrul economiei, comerţului şi turismului este ajutat în activitatea sa de 5 secretari de stat, numiţi prin decizie a prim-ministrului, precum şi de secretarul general şi de 2 secretari generali adjuncţi, numiţi în condiţiile legii.

(2) Secretarii de stat exercită atribuţiile delegate prin ordin al ministrului economiei, comerţului şi turismului.”

15. Articolele 101 şi 102 se abrogă.

16. Anexele nr. 1 şi 2 se modifică şi se înlocuiesc cu anexele nr. 1 şi 2 la prezenta hotărâre.

17. În titlul şi în tot cuprinsul hotărârii, denumirea Ministerul Economiei” se înlocuieşte cu denumirea Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului”, iar sintagma resurse minerale” se înlocuieşte cu sintagma resurse minerale neenergetice”.

Art. II. - Încadrarea în numărul de posturi şi în noua structură organizatorică se face în termenele şi cu procedura aplicabile fiecărei categorii de personal, în 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. III. - Hotărârea Guvernului nr. 47/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 102 din 20 februarie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta hotărâre, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul economiei, comerţului şi turismului,

Mihai Tudose

Ministrul finanţelor publice,

Darius-Bogdan Vâlcov

Ministrul energiei, întreprinderilor mici şi mijlocii şi mediului de afaceri,

Andrei Dominic Gerea

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Rovana Plumb

Ministrul fondurilor europene,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 21 ianuarie 2015.

Nr. 41.

 

ANEXA Nr. 11)

(Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 47/2013)

 

STRUCTURA ORGANIZATORICA

a Ministerului Economiei, Comerţului şi Turismului

 

Numărul maxim de posturi -355 (exclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetului ministrului economiei, comatului şi turismului), din care 83 de posturi - reţea externă


1) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

 

UNITĂŢILE

aflate în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Economiei, Comerţului şi Turismului

 

1. Unităţi care funcţionează în subordinea Ministerului Economiei, Comerţului şi Turismului

a. Cu finanţare de la bugetul de stat:

1.

Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat - ISCIR - 105 posturi

2.

Oficiul Pârtiei păţi Hor Statului şi Privatizării în Industrie - 25 de posturi

3.

Oficiul de Compensare pentru Achiziţii de Tehnică Specială - 9 posturi

b. Cu finanţare din venituri proprii:

1.

Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci - OS IM - 243 de posturi

2.

Centrul de Pregătire pentru Personalul din Industrie, Buşteni - 58 de posturi

c. Cu finanţare din venituri proprii şi subvenţii de la bugetul de stat:

1.

Biroul Român de Metrologie Legală - BRML, Bucureşti - 659 de posturi

2.

Agenţia Nucleară şi pentru Deşeuri Radioactive - ANDR, Bucureşti - 54 de posturi

II. Unităţi care funcţionează în coordonarea Ministerului Economiei, Comerţului şi Turismului

1.

Asociaţia de Standardizare din România - ASRO

2.

Asociaţia de Acreditare din România - RENAR

III. Unităţi care funcţionează în coordonarea ministrului economiei, comerţului şi turismului, cu finanţare integrală de la bugetul de stat

1.

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor - 624 de posturi

2.

Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului - 227 de posturi

3.

Autoritatea Naţională pentru Turism -145 de posturi, exclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetului preşedintelui

IV. Unităţi care funcţionează sub autoritatea Ministerului Economiei, Comerţului şi Turismului

1.

Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica” - S.A.

2.

Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale Transgaz” - S.A. Mediaş

3.

Societatea Naţională a Apelor Minerale - SA. Bucureşti

4.

Societatea Naţională a Sâni - S.A. Bucureşti

5.

Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului MINVEST” - S.A. Deva, cu filialele societăţi comerciale şi societăţile comerciale pentru servicii

6.

Societatea Moldomin” - S.A. Moldova Nouă

7.

Societatea Băiţa” - S.A. Stei

8.

Societatea Cupru Min” - S.A. Abrud

9.

Compania Naţională a Metalelor Preţioase şi Neferoase REMIN” - S.A. Baia Mare, cu filiala Societatea Comercială de închidere a Obiectivelor Miniere ECONORD - S.A. Baia Mare

10.

Societatea Minbucovina” - S.A. Vatra Dornei

11.

Societatea de Conservare şi închidere a Minelor Conversmin” - S.A. Bucureşti

12.

Compania Naţională Romarm” - S.A. Bucureşti, cu filialele societăţi

13.

Societatea Radioactiv Mineral” - S.A. Măgurele

14.

Societatea Uzina Mecanică Orăştie” - S.A.

15.

Societatea Avioane” - S.A. Craiova

16.

Societatea IAR” - S.A. Braşov

17.

Societatea JOR” - S.A. Bucureşti

18.

Societatea Romaero” - S.A. Bucureşti

19.

Societatea Construcţii Aeronautice” - S.A.

20.

Societatea Şantierul Naval Mangalia” - S.A.

21.

Societatea Oltchim” - S.A.

22.

Societatea Romplumb” - S.A.

23.

Societatea Şantierul Naval 2 Mai” - S.A.

24.

Societatea Institutul de Proiectări Chimice IPROCHIM” - S.A.

25.

Societatea Simtex” - S.A. - participaţia statului

26.

Societatea ICEM” - S.A.

27.

Societatea Naţională Plafar” - SA. Bucureşti

28.

Societatea I.P.I.U. - Consulting Engineering” - S.A. Bucureşti

29.

Societatea Eurotest” - S.A.

30.

Societatea BRML - CERT” - S.A.

31.

Societatea Foradex” - S.A.

32.

Societatea Sanevit 2003” - S.A. Arad

33.

Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune - S.A.

34.

Societatea Imotrust” - S.A.

35.

Societatea Bega Turism” - S.A.

36.

Societatea Compania de Investiţii pentru Turism” - S.A.

37.

Societatea Robinson Turism” - S.A.

38.

Societatea Udo” - S.A.

39.

Societatea Litoral” - S.A.

40.

Societatea Mamaia” - S.A.

41.

Societatea Neptun - Olimp” - S.A.

42.

Societatea Carmen Silva 2000” - S.A.

43.

Societatea Anca - Irina” - S.A.

44.

Societatea Ciucaş” - S.A.

45.

Societatea Hotel Cota 1400” - S.A.

46.

Societatea Germisara” - S.A.

47.

Societatea T.H.R. Marea Neagră” - S.A.

48.

Societatea Iezerul” - S.A.

49.

Societatea Predeal” - S.A.

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind aplicarea mobilităţii pentru doamna Elena Petraşcu din funcţia publică de secretar general adjunct al Ministerului Transporturilor în funcţia publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

Având în vedere prevederile art. 27 alin. (1) lit. a), art. 30 lit. a) şi ale art. 33 alin. (1) lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 341/2007 privind intrarea în categoria înalţilor funcţionari publici, managementul carierei şi mobilitatea înalţilor funcţionari publici, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b) şi art 87 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamnei Elena Petraşcu i se aplică mobilitatea din funcţia publică de secretar general adjunct al Ministerului Transporturilor în funcţia publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 28 ianuarie 2015.

Nr. 46.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind eliberarea, la cerere, a domnului Niculae Alexandru din funcţia de vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor

 

Având în vedere cererea de demisie a domnului Niculae Alexandru, înregistrată cu nr. 22/G.B. din 16 ianuarie 2015,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 4 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 572/2013 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Niculae Alexandru se eliberează, la cerere, din funcţia de vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 28 ianuarie 2015.

Nr. 47.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind aplicarea mobilităţii pentru domnul Gyözö-István Bárczi din funcţia publică de secretar general în cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor în funcţia publică de secretar general adjunct în cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor

 

Având în vedere solicitarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor formulată prin Adresa nr. 363 din 20 ianuarie 2015,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 27 alin. (1) lit. a), al art. 30 lit. a) şi al art. 33 alin. (1) lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 341/2007 privind intrarea în categoria înalţilor funcţionari publici, managementul carierei şi mobilitatea înalţilor funcţionari publici, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnului Gyözö-István Bárczi i se aplică mobilitatea din funcţia publică de secretar general în cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor în funcţia publică de secretar general adjunct în cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 28 ianuarie 2015.

Nr. 48.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare, de către domnul Teodor Dulceaţă a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor

 

Având în vedere propunerea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor formulată prin Adresa nr. 363/GLG din data de 20 ianuarie 2015, precum şi Avizul favorabil nr. 3.850 conexat cu nr. 3.851/2015 al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici pentru exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare, de către domnul Teodor Dulceaţă a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b), al art. 89 alin. (21) şi al art. 92 alin. (11) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Teodor Dulceaţă exercită, cu caracter temporar, prin detaşare, funcţia publică vacantă din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 28 ianuarie 2015.

Nr. 49.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

 

ORDIN

pentru abrogarea art. 3 lit. b) din Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 149/2013 privind structura organizatorică la nivelul Ministerului Afacerilor Interne în calitate de operator de program pentru domeniul de finanţare Cooperare în spaţiul Schengen şi combaterea crimei organizate şi a infracţionalităţii transfrontaliere, inclusiv a traficului şi a grupurilor infracţionale itinerante” din Mecanismul financiar norvegian pe perioada de programare 2009-2014

În temeiul art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul afacerilor interne, emite următorul ordin:

Art. I. - La articolul 3 din Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 149/2013 privind structura organizatorică la nivelul Ministerului Afacerilor Interne în calitate de operator de program pentru domeniul de finanţare Cooperare în spaţiul Schengen şi combaterea crimei organizate şi a infracţionalităţii transfrontaliere, inclusiv a traficului şi a grupurilor infracţionale itinerante” din Mecanismul financiar norvegian pe perioada de programare 2009-2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea J, nr. 678 din 5 noiembrie 2013, litera b) se abrogă.

Art. II. - Prezentul ordin se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne,

Gabriel Oprea

 

Bucureşti, 22 ianuarie 2015.

Nr. 3.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.