MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 35/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 35         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 15 ianuarie 2015

 

SUMAR

 

DECRETE

 

            24. - Decret privind trecerea în rezervă a unui general de brigadă cu o stea din Serviciul de Protecţie şi Pază

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 579 din 21 octombrie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989

 

Decizia nr. 609 din 4 noiembrie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 23 şi ale art. 28 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

            11. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea Regulamentului de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

            15. - Decizie privind numirea domnului Dan Popescu în funcţia de secretar de stat la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

            158. - Ordin al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice privind modificarea şi completarea Normelor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală, aprobate prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, nr. 1.851/2013

 

DECRETE

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind trecerea în rezervă a unui general de brigadă cu o stea din Serviciul de Protecţie şi Pază

În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere propunerea directorului Serviciului de Protecţie şi Pază,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul general de brigadă cu o stea Huţan Dragomir Dan trece în rezervă.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

 

Bucureşti, 14 ianuarie 2015.

Nr. 24.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 579

din 21 octombrie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. (5) din Legea nr. 1072001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Alin Mugurel Ghiţă Culescu în Dosarul nr. 14.654/63/2010 al Tribunalului Dolj - Secţia a II-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 71 D/2014.

2. La apelul nominal se prezintă avocat Nicolae Casian Bădan pentru partea Valentina Dobre şi avocat Nicu Şovăilă pentru partea Societatea Comercială Jiul - SA. din Craiova, cu delegaţii la dosar. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul apărătorului părţii Valentina Dobre, care solicită respingerea excepţiei, arătând, în esenţă, că în jurisprudenţa sa Curtea Constituţională a reţinut că imprescriptibilitatea unor drepturi consfinţite cu titlu de principiu în legislaţia civilă nu este consacrată ca atare în Constituţie. Legiuitorul poate, în considerarea unor raţiuni majore, să deroge de la acest principiu, fără ca norma legală criticată să poată fi calificată ca neconstituţională. În acest sens invocă deciziile Curţii nr. 736 din 24 octombrie 2006, nr. 104 din 13 februarie 2007, nr. 428 din 13 septembrie 2005 şi nr. 296 din 8 iulie 2003.

4. Apărătorul părţii Societatea Comercială Jiul - S.A. din Craiova arată că este de acord cu punctul de vedere susţinut anterior, în plus adaugă că nu se poate reţine încălcarea accesului liber la justiţie care nu este un drept absolut. Astfel, în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu, prin Hotărârea din 20 decembrie 2007, pronunţată în Cauza Phinikaridou împotriva Ciprului, s-a reţinut că existenţa unui termen de prescripţie nu este incompatibilă cu prevederile Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Raţiunea pentru care termenul de prescripţie a fost reglementat o constituie protejarea securităţii raporturilor juridice civile. Faptul că autorul excepţiei nu a respectat termenul de prescripţie nu este de natură să aducă atingere accesului liber la justiţie. Pentru aceste motive şi având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, solicită păstrarea acesteia şi respingerea excepţiei ca inadmisibilă.

5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, făcând referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi arătând că legiuitorul a avut în vedere, prin reglementarea criticată, respectarea principiului securităţii şi stabilităţii raporturilor juridice.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

6. Prin încheierea din 19 noiembrie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 14 654/63/2010, Tribunalul Dolj - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. Excepţia a fost invocată într-o cauză având ca obiect constatarea nulităţii absolute a unui contract de vânzare-cumpărare a unui imobil preluat abuziv.

7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul arată că interpretarea necircumstanţiată a textului de lege criticat, în sensul că dreptul la acţiune se prescrie în termen de un an de la data intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001, indiferent de momentul în care persoana îndreptăţită la măsuri reparatorii pentru un bun a luat efectiv cunoştinţă de înstrăinarea acestuia de către unitatea deţinătoare, aduce atingere dreptului la un proces echitabil. Autorul solicită admiterea excepţiei pentru aceleaşi considerente pe care s-a întemeiat Decizia Curţii Constituţionale nr. 797 din 27 septembrie 2007.

8. De asemenea, apreciază că textul de lege criticat aduce atingere art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Astfel, stabilirea unor termene de prescripţie este permisă potrivit practicii Curţii Europene a Drepturilor Omului, cu condiţia ca modul acestora de aplicare în fiecare speţă să nu facă dreptul de acces la o instanţă un drept iluzoriu, neefectiv (a se vedea hotărârile din 22 octombrie 1996, 11 ianuarie 2001,13 februarie 2003,8 iulie 2004, 18 ianuarie 2007, 28 mai 2009, pronunţate în cauzele Stubbings şi alţii împotriva Regatului Unit al Marii Britanii, Platakou împotriva Greciei, Chevrol împotriva Franţei, Vo împotriva Franţei, Alliance Capital S.A. împotriva Luxemburgului, Varnima Corporation International S.A. împotriva Greciei). Dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv decât dacă cererile şi observaţiile părţilor sunt examinate conform normelor de procedură de către tribunalul sesizat care are obligaţia unei examinări efective a motivelor, argumentelor şi cererilor de probatoriu ale părţilor (Hotărârea din 21 martie 2000, pronunţată în Cauza Dulaurans împotriva Franţei). Restrângerea accesului trebuie să vizeze un scop legitim şi, de asemenea, să existe un raport de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul vizat, raport pe care textul de lege criticat nu îl respectă. Autorul excepţiei face referire la cele reţinute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Hotărârea din 20 decembrie 2007, pronunţată în Cauza Phinikaridou împotriva Ciprului referitoare la faptul că existenţa unui termen de prescripţie nu este incompatibilă cu Convenţia, revenind Curţii să verifice, în fiecare caz de speţă, dacă natura termenului de prescripţie în cauză sau maniera în care acesta este aplicat este compatibilă cu Convenţia. De asemenea, sunt invocate considerentele reţinute în Hotărârea din 12 ianuarie 2006, pronunţată în Cauza Mizzi împotriva Maltei. În final, autorul excepţiei arată că dreptul la un proces echitabil este un drept fundamental inclus şi în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene statuând că un termen de introducere al unei acţiuni trebuie să curgă de la data luării la cunoştinţă de către cel interesat (a se vedea Hotărârea din 28 ianuarie 2010, pronunţată în Cauza C-406/08 Uniplex (UK) Ltd v NHS Business Services Authority).

9. Tribunalul Dolj - Secţia a II-a civilă îşi exprimă opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, făcând referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

11. Avocatul Poporului apreciază că textul de lege criticat nu aduce atingere art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală, făcând referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv considerentele deciziilor nr. 296 din 8 iulie 2003 şi nr. 428 din 13 septembrie 2005. Referitor la prevederile art. 11, art. 30 şi art. 148 din Constituţie, apreciază că acestea nu au incidenţă în cauză.

12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile apărătorilor prezenţi ai părţilor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate fa prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul cuprins: “(5) Prin derogare de la dreptul comun, indiferent de cauza de nulitate, dreptul la acţiune se prescrie în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi.”

15. Termenul de un an a fost prelungit succesiv prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2001 pentru prelungirea unor termene prevăzute de Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 460 din 13 august 2001, şi prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 145/2001, pentru prelungirea unor termene prevăzute de Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 12 noiembrie 2001.

16. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană, precum şi prevederilor art. 6 paragraful 1 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prin Decizia nr. 968 din 20 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 3 ianuarie 2013, făcând referire la jurisprudenţa sa, a reţinut că instituţia prescripţiei, în general, şi termenele în raport cu care îşi produce efectele aceasta nu pot fi considerate ca îngrădiri ale accesului liber la justiţie, finalitatea lor fiind, dimpotrivă, de a-l facilita, prin asigurarea unui climat de ordine, indispensabil exercitării în condiţii optime a acestui drept constituţional, prevenindu-se eventualele abuzuri şi limitându-se efectele perturbatoare asupra stabilităţii şi securităţii raporturilor juridice civile. Totodată, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, stabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigenţe, cărora li se subsumează şi instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Or, art. 45 din Legea nr. 10/2001 recunoaşte dreptul titularului la exercitarea acţiunii în constatarea nulităţii absolute a actelor juridice de înstrăinare a imobilelor preluate în mod abuziv şi asigură posibilitatea de valorificare a acestuia în cadrul unui termen impus de raţiuni sociale majore, respectiv de evitarea unor stări de incertitudine prelungite în ceea ce priveşte raporturile juridice civile, precum şi de asigurarea stabilităţii şi securităţii acestora, cu atât mai importante cu cât au ca obiect dreptul de proprietate. De asemenea, imprescriptibilitatea unor drepturi, consfinţită, în anumite cazuri, cu titlu de principiu în legislaţia civilă, nu este consacrată ca atare de Constituţie. Aşa fiind, legiuitorul poate, în considerarea unor raţiuni majore, să deroge de la acest principiu, aşa cum a procedat prin norma dedusă controlului, fără a îndreptăţi calificarea reglementării respective ca fiind neconstituţională.

18. Analizând compatibilitatea soluţiei legislative criticate cu dispoziţiile art. 6 paragraful 1 din Convenţie, privind dreptul la un proces echitabil, raportate la art. 20 din Constituţie, Curtea a reţinut că aceasta se armonizează cu aceste prevederi, având ca scop asigurarea stabilităţii şi securităţii raporturilor civile, cu atât mai importante cu cât au ca obiect dreptul de proprietate.

19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură Să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în această decizie îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

20. Distinct de cele arătate, autorul face referire la considerentele care au stat la baza Deciziei nr. 797 din 27 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 707 din 19 octombrie 2007, apreciind că excepţia de neconstituţionalitate a art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 ar trebui admisă pentru aceleaşi motive. Cu privire la cele reţinute prin Decizia nr. 797 din 27 septembrie 2007, Curtea observă că textul de lege cu privire la care a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate, respectiv art. 7 alin. (7) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, avea următorul conţinut: “(7) Plângerea prealabilă în cazul actelor administrative unilaterale se poate introduce, pentru motive temeinice, şi peste termenul prevăzut la alin. (1). dar nu mai târziu de 6 luni de la data emiterii actului. Termenul de 6 luni este termen de prescripţie.”Curtea a analizat situaţia terţilor - persoane vătămate într-un drept al lor sau într-un interes legitim - şi a constatat că textul de lege prevede acelaşi termen de 6 luni de la emiterea actului, în care poate fi atacat actul administrativ, atât pentru destinatarul actului, cât şi pentru aceştia. Or, actul administrativ unilateral cu caracter individual nu este opozabil terţilor, nefiind supus niciunei forme de publicitate, astfel încât aceştia nu au posibilitatea reală de a cunoaşte existenţa de la data emiterii lui. Acest act este adus la cunoştinţă doar destinatarului său prin comunicare. Aşa fiind, terţii - persoane vătămate într-un drept al lor sau într-un interes legitim - se găsesc în imposibilitatea obiectivă de a cunoaşte existenţa unui act administrativ adresat altui subiect de drept. Întrucât dispoziţiile art. 7 alin. (7) din Legea nr. 554/2004 condiţionează îndeplinirea procedurii prealabile obligatorii de formularea plângerii prealabile de către persoana vătămată, alta decât destinatarul actului administrativ atacat, într-un termen de cel mult 6 luni de la data emiterii actului, este evident că accesul la instanţă al acestor categorii de persoane este practic blocat, ceea ce aduce atingere art. 21 din Legea fundamentală. În consecinţă, Curtea a admis excepţia şi a constatat că art. 7 alin. (7) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 este neconstituţional în măsura în care termenul de 6 luni de la data emiterii actului se aplică plângerii prealabile formulate de persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept decât destinatarul actului.

21. Din această perspectivă, Curtea observă că situaţia celor care formulează cerere de chemare în judecată pentru constatarea nulităţii unui act în condiţiile Legii nr. 10/2001 nu este similară situaţiei terţilor vătămaţi într-un drept sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept. Astfel, destinatarii Legii nr. 10/2001 au avut posibilitatea cunoaşterii termenului de prescripţie reglementat iniţial de art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 [devenit art. 45 alin. (5) ca urmare a republicării legii] actul normativ fiind publicat iniţial în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 14 februarie 2001 (mai mult, termenul de prescripţie a fost prelungit succesiv cu câte trei luni, în total cu şase luni în raport cu data intrării în vigoare a legii, actele normative anterior menţionate prin care s-a prelungit termenul fiind publicate, de asemenea, în Monitorul Oficial al României, Partea I). Or, terţii afectaţi de termenul de prescripţie prevăzut de art. 7 alin. (7) din Legea nr. 554/2004 nu se aflau în aceeaşi situaţie. Actul administrativ unilateral cu caracter individual ce nu le era adresat, dar care îi vătăma, nu era supus niciunei forme de publicitate, astfel încât aceştia nu aveau posibilitatea reală de a-i cunoaşte existenţa la data emiterii şi de a-l ataca. Aşa fiind, Curtea observă că nu pot fi primite susţinerile autorului privind admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a textului de lege criticat pentru aceleaşi motive pe care s-a întemeiat Decizia nr. 797 din 27 septembrie 2007,

22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Alin Mugurel Ghiţă Culescu în Dosarul nr. 14.654/63/2010 al Tribunalului Dolj - Secţia a II-a civilă şi constată că prevederile art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Dolj - Secţia a II-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 21 octombrie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 609

din 4 noiembrie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 23 şi ale art. 28 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 23 şi ale art. 28 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, excepţie ridicată de Societatea Comercială “Arelco Power” - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 30.487/3/2013 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a civilă şi care constituie obiectul Dosarului nr. 241 D/2014 al Curţii Constituţionale.

2. La apelul nominal răspunde partea Edison Trading Spa Milano - Sucursala Bucureşti, prin avocat Cătălin Radbata, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, lipsind autorul excepţiei. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul părţii prezente, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei, arătând, în acest sens, că instituirea pieţei concurenţiale prin crearea unui spaţiu comercial centralizator pentru negocierea contractelor respectă normele constituţionale invocate de autorul excepţiei. De altfel, potrivit art. 3 pct. 54 din Legea nr. 123/2012, piaţa centralizată a contractelor bilaterale reprezintă cadrul organizat de desfăşurare, în mod transparent, prin licitaţie publică, a tranzacţiilor cu contracte cu livrare fizică de energie electrică, pe baza unor reguli specifice aprobate de autoritatea competentă. În ceea ce priveşte circumstanţele litigiului în care a fost invocată excepţia, precizează că obiectul acestuia îl reprezintă rezilierea unui contract negociat pe piaţa liberă centralizată a energiei electrice.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere considerentele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 53 din 5 februarie 2014, potrivit cărora instanţa constituţională nu poate sancţiona oportunitatea şi eficienţa pieţei energiei electrice, aceasta constituind o politică a Guvernului. În subsidiar, mai precizează că operatorul pieţei de energie electrică şi de gaze naturale din România fost sancţionat cu amendă de către Comisia Europeană pentru că a abuzat de poziţia sa dominantă pe piaţa românească a facilitării tranzacţiilor de energie electrică, încălcând normele Uniunii Europene în materie de concurenţă.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 11 martie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 30.487/3/2013, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 23 şi ale art. 28 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, excepţie ridicată de Societatea Comercială “Arelco Power” - S.R.L. din Bucureşti într-o cauză prin care acesta a solicitat instanţei, în principal, să constate cauzele privind intervenţia impreviziunii şi restabilirea, în consecinţă, a echilibrului contractual dintre părţi prin adaptarea contractului în sensul reducerii preţului astfel stabilit şi, în subsidiar, să constate încetarea contractului.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate instituie “principiul imperativ conform căruia tranzacţiile cu energie electrică se realizează numai pe piaţa concurenţială”, ceea ce înseamnă că de la data intrării în vigoare a Legii nr. 123/2012 “nu se mai pot încheia contracte negociate de vânzare-cumpărare sau acte adiţionale decât în urma participării la una din pieţele centralizate organizate la nivelul operatorului pieţei de energie electrică”. Se afirmă că în România există o singură piaţă şi un singur deţinător de licenţă eliberată de către Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei pe care se poate tranzacţiona energia electrică. Libertatea contractuală a participanţilor privaţi pe piaţa energiei electrice este astfel grav afectată, deoarece nu pot negocia direct, prin acord, contracte de vânzare-cumpărare de energie electrică. Contrar prevederilor art. 48 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, textele legale criticate generează discriminarea subiecţilor de drept privat care doresc să realizeze tranzacţii pe piaţa energiei electrice, în mod bilateral, dar care nu sunt înscrişi pe o piaţă organizată, centralizată. Prin urmare, sunt afectate libertatea de circulaţie a mărfurilor şi libertatea de a presta servicii pe o piaţă deschisă, liberă, care trebuie să permită tuturor consumatorilor să îşi aleagă liber furnizorii şi să negocieze liber preţurile produselor şi tarifele serviciilor în funcţie de cerere şi ofertă.

7. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a civilă consideră că excepţia este neîntemeiată. Textele de lege criticate nu contravin normelor constituţionale invocate, chiar în conţinutul acestora fiind expres statuate principiile nediscriminării şi al funcţionării pieţei de energie electrică în condiţii concurenţiale, de egalitate şi transparenţă.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului şi dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 23 şi ale art. 28 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 16 iulie 2012, cu următorul conţinut:

- Art. 23: “Funcţionarea pieţei concurenţiale

(1) Tranzacţiile cu energie electrică se desfăşoară pe piaţa concurenţială, în mod transparent, public, centralizat şi nediscriminatoriu.

(2) Pe piaţa concurenţială, tranzacţiile comerciale se fac angro sau cu amănuntul, conform reglementărilor ANRE, iar preţurile se formează în baza cererii şi ofertei, ca rezultat al unor mecanisme concurenţiale.

(3) Pe piaţa concurenţială de energie electrică, operatorul de transport şi de sistem poate achiziţiona servicii tehnologice de sistem.

(4) Pe piaţa concurenţială cu amănuntul, furnizorii vând energie electrică clienţilor finali prin contracte bilaterale, la preţuri negociate sau stabilite prin oferte-tip.

(5) Datele relevante cum sunt durata, regulile privind livrarea şi decontarea, cantitatea, termenele de executare, preţurile tranzacţiei, mijloacele de identificare a clientului angro, cu privire la toate tranzacţiile din cadrul contractelor de furnizare de energie electrică şi al instrumentelor derivate din domeniul energiei electrice încheiate cu clienţi angro şi cu operatori de transport şi de sistem se păstrează de furnizori cel puţin 5 ani şi se pun la dispoziţia ANRE, a Comisiei Europene şi a celorlalte autorităţi naţionale competente, la cererea acestora.

(6) Obligaţia de păstrare a datelor privitoare la tranzacţiile din cadrul instrumentelor financiare derivate se aplică în conformitate cu prevederile liniilor directoare publicate de către Comisia Europeană.

(7) Datele prevăzute la alin. (6) pot fi publicate de ANRE, cu respectarea legii.

(8) Pe piaţa concurenţială, ANRE are dreptul de a suspenda funcţionarea pieţei concurenţiale, în cazul aplicării prevederilor art. 24.

(9) Prevederile alin, (8) se aplică pe baza unei reglementări aprobate prin ordin al preşedintelui ANRE, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.”;

- Art. 28: “Obligaţiile producătorilor Producătorii au, în principal, următoarele obligaţii:

a) să asigure livrările de energie electrică şi serviciile tehnologice de sistem, cu respectarea condiţiilor impuse prin licenţe, clauze contractuale şi reglementări în vigoare;

b) în cazul unităţilor dispecerizabile să oferteze întreaga putere electrică disponibilă pe piaţa de echilibrare, definită conform reglementărilor emise de autoritatea competentă;

c) să oferteze public şi nediscriminatoriu pe piaţa concurenţială întreaga energie electrică disponibilă;

d) să oferteze nediscriminatoriu serviciile tehnologice de sistem;

e) să nu transmită la operatorul de transport şi de sistem notificări fizice în dezechilibru negativ faţă de contractele pe care le au încheiate, cu excepţia producătorilor care beneficiază de scheme de sprijin, conform prevederilor prezentului titlu;

f) să menţină o rezervă de combustibil la un nivel suficient sau, după caz, o rezervă suficientă de apă. pentru îndeplinirea obligaţiilor de producţie şi furnizare continuă a energiei electrice, prevăzute de reglementările în vigoare;

g) să se conformeze, din punct de vedere operativ, cerinţelor operatorului de transport şi de sistem şi să înfiinţeze, după caz, trepte proprii de conducere operativă;

h) să transmită autorităţii competente un raport anual de activitate, conform reglementărilor în vigoare, chiar în condiţiile în care nu deţine licenţa de producere sau capacităţile sunt transferate altui operator economic.”

12. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 44 privind dreptul de proprietate şi ale art. 45 referitoare la libertatea economică. De asemenea, prin prisma art. 148 din Legea fundamentală, sunt invocate şi art. 48 din capitolul 1 - Lucrătorii titlul III - Libera circulaţie a persoanelor, serviciilor şi capitalurilor din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, art. 16 - Libertatea de a desfăşura o activitate comercială şi art. 17 - Dreptul de proprietate din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene şi Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind normele comune pentru piaţa internă a energiei electrice şi de abrogare a Directivei 2003/54/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 211.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că problematica de principiu invocată de autorul excepţiei rezidă în existenţa unui pretins monopol pe piaţa energiei electrice, aspect analizat de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 53 din 5 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341 din 9 mai 2014, decizie referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (2) lit. f) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012

14. Răspunzând unor critici de neconstituţionalitate asemănătoare celor formulate în prezenta cauză, Curtea a reţinut, prin decizia indicată, că domeniul energiei electrice are nevoie de un cadru de tranzacţionare specializat, monitorizat de autorităţi competente, la nivelul unor operatori care se supun în totalitate legislaţiei specifice naţionale şi europene. Aceste condiţii sunt întrunite de operatorul de piaţă, proiectat în forma operatorului unic reglementat de către autoritatea de reglementare în domeniul energiei. Pe de altă parte, Curtea a considerat că un mediu de piaţă concurenţial nu este asigurat de concurenţa între 2 sau mai mulţi operatori de piaţă/burse de energie, ci de concurenţa între cât mai mulţi participanţi la piaţă. Or, operatorul pieţei de energie electrică, în calitate de administrator al mediilor de tranzacţionare centralizate, reglementate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, nu este un actor concurent pe piaţă, ci este un arbitru care facilitează şi chiar garantează concurenţa între jucători, asigurând determinarea preţului de referinţă, precum şi semnale de preţ coerente şi consistente.

15. Curtea a mai reţinut cu acelaşi prilej că nu are posibilitatea de a sancţiona oportunitatea sau eficienţa politicii economice adoptate de stat, deoarece instanţa de contencios constituţional realizează, în exercitarea atribuţiei sale referitoare la soluţionarea unei excepţii de neconstituţionalitate, o analiză în drept. Prin urmare, existenţa mai multor administratori pentru fiecare dintre pieţele în discuţie implică o decizie de liberalizare, atât a pieţei de intermediere a tranzacţiilor cu energie electrică, cât şi a pieţei de echilibrare, decizie ce nu poate fi luată decât la nivelul Guvernului României, pe baza unor studii de impact.

16. Cu privire la invocarea normelor cuprinse în Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi, implicit, a dispoziţiilor art. 148 alin. (2) din Constituţie, Curtea a arătat, prima fade, că nu este de competenţa sa să analizeze conformitatea unei dispoziţii de drept naţional cu textul Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene prin prisma art. 148 din Constituţie, această competenţă aparţinând instanţei de judecată, care, pentru a ajunge la o concluzie corectă şi legală, din oficiu sau la cererea părţii, poate formula o întrebare preliminară în sensul art. 267 din Tratat la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. De altfel, Curtea a mai arătat că toate aceste aspecte converg spre a demonstra faptul că sarcina aplicării cu prioritate a reglementărilor dreptului european obligatorii în raport cu prevederile legislaţiei naţionale revine instanţei de judecată, fiind o chestiune de aplicare a legii, şi nu de constituţionalitate (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.249 din 7 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 16 noiembrie 2010, Decizia nr. 137 din 25 februarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 22 martie 2010, sau Decizia nr. 1.596 din 26 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 18 ianuarie 2010).

17. Ulterior, Curtea a mai observat că folosirea unei norme de drept al Uniunii Europene în cadrul controlului de constituţionalitate ca normă interpusă celei de referinţă implică, în temeiul art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţie, o condiţionalitate cumulativă: pe de o parte, această normă să fie suficient de clară, precisă şi neechivocă prin ea însăşi sau înţelesul acesteia să fi fost stabilit în mod clar, precis şi neechivoc de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi, pe de altă parte, norma trebuie să se circumscrie unui anumit nivel de relevanţă constituţională, astfel încât conţinutul său normativ să susţină posibila încălcare de către legea naţională a Constituţiei - unica normă directă de referinţă în cadrul controlului de constituţionalitate. Într-o atare ipoteză demersul Curţii Constituţionale este distinct de simpla aplicare şi interpretare a legii, competenţă ce aparţine instanţelor judecătoreşti şi autorităţilor administrative, sau de eventualele chestiuni ce ţin de politica legislativă promovată de Parlament ori Guvern, după caz (a se vedea Decizia nr. 668 din 18 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 8 iulie 2011).

18. Or, în prezenta cauză cele două condiţii nu sunt cumulativ îndeplinite, rezultă că instanţa constituţională nu are competenţa de a stabili conformitatea dintre o normă de drept intern şi o normă de drept al Uniunii Europene, această operaţiune fiind subsecventă celei de interpretare a textului comunitar, competenţă exclusivă a Curţii de la Luxemburg.

19. Constatând că argumentele de principiu reţinute prin decizia amintită îşi păstrează, mutatis mutandis, valabilitatea şi în această cauză, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate urmează să fie respinsă ca neîntemeiată.

20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de S.C. “Arelco Power” - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 30.487/3/2013 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 23 şi ale art. 28 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 4 noiembrie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Claudia-Margareta Krupenschi

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea Regulamentului de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 876 din 26 octombrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 38, alineatele (2)-(4) se abrogă.

2. La articolul 97, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 97. - (1) Copiii cu o înălţime de până la 135 cm pot fi transportaţi în autovehicule echipate cu sisteme de siguranţă pentru conducător şi pasageri, denumite în continuare sisteme de siguranţă, doar dacă sunt fixaţi sau prinşi cu ajutorul unui dispozitiv de fixare în scaun pentru copii instalat în autovehicul.”

3. La articolul 97, după alineatul (1) se introduc zece noi alineate, alineatele (11)-(110), cu următorul cuprins:

“(11) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică în cazul transportului în autovehicule destinate transportului public de persoane, precum şi în taxi, dacă în acesta din urmă copilul ocupă orice alt loc decât cel de pe scaunul din faţă. Transportul copilului în vârstă de până la 3 ani, în acest caz, se realizează sub supravegherea unei persoane, alta decât conducătorul de autovehicul.

(12) Copiii cu o înălţime de peste 135 cm pot fi transportaţi în autovehicule echipate cu sisteme de siguranţă doar dacă poartă centuri de siguranţă pentru adulţi, reglate astfel încât să nu treacă peste zona gâtului sau feţei] ori dacă sunt fixaţi sau prinşi cu ajutorul unui dispozitiv de fixare în scaun pentru copii instalat în autovehicul.

(13) Prin dispozitiv de fixare în scaun pentru copii, în sensul prezentului articol, se înţelege un ansamblu de componente capabil să fixeze un copil în poziţia şezut sau culcat, care poate cuprinde o combinaţie de chingi ori elemente flexibile cu o cataramă de fixare, dispozitive de reglare, elemente de prindere şi, în unele cazuri, un scaun suplimentar şi/sau un scut pentru impact, ce poate fi ancorat la un autovehicul, ori un sistem constituit dintr-un dispozitiv parţial de fixare în scaun utilizat împreună cu centura de siguranţa cu rol de prindere a copilului sau de fixare a dispozitivului, cum ar fi, fără a se limita la acestea, scaun de siguranţă pentru copii, pernă de înălţare, care poate fi folosită împreună cu o centură de siguranţă pentru adulţi, portbebe-coşuleţ pentru sugari, scaun pentru sugari, chingă de ghidare, precum şi centură şi sisteme de centuri pentru copii.

(14) Dispozitivul de fixare în scaun pentru copii prevăzut la alin. (1) şi (12) trebuie să fie omologat şi adecvat pentru caracteristicile fizice ale copiilor. Clasificarea, reglementările privind standardele de omologare şi utilizarea acestor dispozitive în funcţie de grupele de masă şi componenţa sistemelor sunt prevăzute în anexa nr. 1F.

(15) Dispozitivul de fixare în scaun pentru copii se instalează pe locurile din spate ale autovehiculului, în conformitate cu instrucţiunile de montare furnizate de către producătorul acestuia, cum ar fi manual, prospect sau publicaţia electronică cu instrucţiuni care indică în ce mod şi în care tipuri de autovehicule poate fi folosit sistemul în condiţii de siguranţă.

(16) Prin excepţie de la prevederile alin. (15), tipurile de dispozitiv de fixare în scaun pentru copii care, potrivit instrucţiunilor producătorului, pot fi montate inclusiv pe locul din faţă destinat pasagerilor prin orientarea cu faţa spre direcţia opusă direcţiei normale de deplasare a autovehiculului se instalează pe acest loc doar în situaţia în care conducătorul dezactivează airbagul frontal corespunzător locului, chiar şi în cazul autovehiculului prevăzut cu un mecanism care detectează în mod automat prezenţa dispozitivului instalat şi blochează declanşarea airbagului frontal corespunzător locului, sau dacă autovehiculul nu este echipat cu airbag frontal corespunzător locului.

(17) Dispoziţiile prevăzute la alin. (16) se aplică în mod corespunzător şi în cazul tipurilor de dispozitiv de fixare în scaun pentru copii care, potrivit instrucţiunilor producătorului, pot fi montate inclusiv pe locul din faţă destinat pasagerilor prin orientarea cu faţa spre direcţia normală de deplasare a autovehiculului.

(18) Se exceptează de la obligaţia de a fi fixat sau prins cu ajutorul unui dispozitiv de fixare în scaun pentru copii ori de a purta centura de siguranţă pe timpul transportului copilul pentru care este eliberat un certificat medical de scutire pe motiv medical grav în care să fie menţionată afecţiunea care contraindică purtarea acestor sisteme de siguranţă.

(19) Transportul copilului în condiţiile prevăzute la alin. (18) se realizează pe locurile din spate ale autovehiculului. În cazul copilului în vârstă de până la 3 ani, transportul se realizează sub supravegherea unei persoane, alta decât conducătorul de autovehicul.

(110) Conducătorul de autovehicul care transportă un copil în condiţiile prevăzute la alin. (18) are obligaţia să aibă asupra sa certificatul medical, în conţinutul căruia trebuie să fie menţionată durata de valabilitate a acestuia. Dispoziţiile prevăzute la alin. (6) se aplică în mod corespunzător.”

4. La articolul 97, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(2) Copiii în vârstă de până la 3 ani nu pot fi transportaţi în autovehicule care nu sunt echipate cu sisteme de siguranţă.”

5. La articolul 97, după alineatul (2) se introduc trei noi alineate, alineatele (21)-(23), cu următorul cuprins:

„(21) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), copiii în vârstă de până la 3 ani pot fi transportaţi sub supravegherea unei persoane, alta decât conducătorul de autovehicul, în autovehicule destinate transportului public de persoane, precum şi în taxi dacă în acesta din urmă ocupă orice alt loc decât cel de pe scaunul din faţă.

(22) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), copiii în vârstă de până la 3 ani pentru care este eliberat certificatul medical prevăzut la alin. (18) sunt transportaţi în autovehicule care nu sunt echipate cu sisteme de siguranţă pe locurile din spate ale acestuia, sub supravegherea unei persoane, alta decât conducătorul de autovehicul Dispoziţiile prevăzute la alin. (110) se aplică în mod corespunzător,

(23) Copiii cu vârsta de peste 3 ani, având o înălţime de până la 150 cm, pot fi transportaţi în autovehicule care nu sunt echipate cu sisteme de siguranţă doar dacă ocupă, pe timpul transportului, orice alt loc decât cel de pe scaunele din faţă.”

6. La articolul 148, punctul 5 se abrogă.

7. Articolul 225 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 225. - Anexele nr. 1A- 1F fac parte integrantă din prezentul regulament.”

8. După articolul 225 se introduce următoarea menţiune:

“*

Prezenta hotărâre transpune în legislaţia naţională prevederile art. 1 alin. (3) şi (4), art. 2 alin. (1) lit. a) pct. (i), (ii) şi (iii), lit. b) şi c)si art. 5 tezele întâi, a două şi a treia din Directiva 91/671/CEE a Consiliului din 16 decembrie 1991 de armonizare a legislaţiilor statelor membre privind utilizarea obligatorie a centurii de siguranţă în vehiculele cu o capacitate mai mică de 3,5 tone, publicata în Jurnalul Oficial, seria L, nr. 373 din 31 decembrie 1991, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2003/20/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 8 aprilie 2003 de modificare a Directivei 91/671/CEE a Consiliului privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la utilizarea obligatorie a centurilor de siguranţă în vehiculele cu masa de sub 3,5 tone şi prin Directiva de punere în aplicare 2014/37/UE a Comisiei din 27 februarie 2014 de modificare a Directivei 91/671/CEE a Consiliului privind utilizarea obligatorie a centurilor de siguranţă şi a sistemelor de siguranţă pentru copii în vehicule.”

9. După anexa nr. 1E se Introduce o nouă anexă, anexa nr. 1F, având cuprinsul prevăzut în anexa la prezenta hotărâre.

Art. II. - (1) Pentru o perioadă de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, poliţia rutieră din cadrul Poliţiei Române desfăşoară activităţi de informare a participanţilor la trafic, astfel cum aceştia sunt definiţi prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la obligaţiile conducătorului de autovehicul şi la condiţiile privind transportul copiilor în autovehicule prevăzute la art. 97 alin. (1)-(23) din Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Informarea se realizează prin intermediul mai multor instrumente şi/sau acţiuni specifice, cum ar fi, fără a se limita la acestea, comunicate de presă şi informare prin mass-media, postarea informaţiilor pe site-ul Poliţiei Române, organizarea unor acţiuni specifice în trafic sau în mod direct, în trafic, p/in poliţiştii rutieri.

(2) în scopul realizării activităţii prevăzute la alin. (1), poliţia rutieră din cadrul Poliţiei Române colaborează cu persoane juridice, organizaţii, organisme responsabile de siguranţă rutieră, organizaţii neguvernamentale care îşi desfăşoară activitatea în domeniul siguranţei rutiere şi cluburile automobilistice interesate şi cooperează cu alte instituţii şi autorităţi ale administraţiei publice de la nivel central şi local, în condiţiile legii.

Art. III. - Prevederile art. I pct. 2,3 şi 5 intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. IV. - Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 876 din 26 octombrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta hotărâre, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

*

Prezenta hotărâre transpune în legislaţia naţională prevederile art. 1 alin. (1) (parţial) şi alin. (2) din Directiva de punere în aplicare 2014/37/UE â Comisiei din 27 februarie 2014 de modificare a Directivei 91/671/CEE a Consiliului privind utilizarea obligatorie a centurilor de siguranţă şi a sistemelor de siguranţă pentru copii în vehicule, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 59 din 28 februarie 2014.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

p. Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne,

Ilie Botoş,

secretar de stat

p. Ministrul afacerilor externe,

George Ciamba,

secretar de stat

Ministrul sănătăţii,

Nicolae Bănicioiu

Ministrul transporturilor,

Ioan Rus

 

Bucureşti, 14 ianuarie 2015.

Nr. 11.

 

ANEXĂ

(Anexa nr. 1F la regulament)

 

Clasificarea, reglementările privind standardele de omologare şi utilizarea dispozitivelor de fixare în scaun pentru copii în funcţie de grupele de masă şi componenţa sistemelor

 

1. Dispozitivele de fixare în scaun pentru copii se clasifică în 5 grupe de masă:

a) grupa 0, pentru copii cu masa mai mică de 10 kg;

b) grupa 0+, pentru copii cu masa mai mică de 13 kg;

c) grupa I, pentru copii cu masa între 9 şi 18 kg;

d) grupa II, pentru copii cu masa între 15 şi 25 kg;

e) grupa III, pentru copii cu masa între 22 şi 36 kg.

2. Dispozitivele de fixare în scaun pentru copii se împart în două clase:

a) o clasă integrală care cuprinde o combinaţie de chingi ori de elemente flexibile cu o cataramă de fixare, dispozitiv de reglare, elemente de prindere şi, în unele cazuri, un scaun suplimentar şi/sau un scut pentru protecţie la impact, care poate fi ancorat prin propria sa chingă integrală ori propriile sale chingi integrale;

b) o clasă neintegrală care poate cuprinde un dispozitiv parţial de fixare în scaun care, atunci când este utilizat împreună cu centura de siguranţă a unui adult ce înconjoară corpul copilului sau fixează dispozitivul în care se află copilul, formează un sistem complet de fixare în scaun a copilului.

3. Dispozitivele de fixare în scaun pentru copii se utilizează în funcţie de caracteristicile fizice ale copiilor în conformitate cu:

a) grupa de masă corespunzătoare pentru copii, în cazul dispozitivelor de fixare în scaun omologate potrivit standardelor prevăzute de Regulamentul 44/03 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite sau Directiva (77/541/CEE) a Consiliului din 28 iunie 1977 privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la centurile de siguranţă şi la sistemele de reţinere ale autovehiculelor;

b) înălţimea şi masa maximă a ocupantului căruia îi este destinat dispozitivul de fixare în scaun pentru copii, astfel cum este indicat de către producător, în cazul dispozitivelor de fixare în scaun omologate potrivit standardelor prevăzute de Regulamentul Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite nr. 129 privind dispoziţii uniforme referitoare la omologarea dispozitivelor de fixare pentru copii utilizate la bordul autovehiculelor.

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind numirea domnului Dan Popescu în funcţia de secretar de stat la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor

În temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Dan Popescu se numeşte în funcţia de secretar de stat la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul generai al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 15 ianuarie 2015.

Nr. 15.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

 

ORDIN

privind modificarea şi completarea Normelor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală, aprobate prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, nr. 1.851/2013

 

Având în vedere prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 12 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 1/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, cu modificările ulterioare,

ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice emite prezentul ordin.

Art. I. - Normele metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală, aprobate prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, nr. 1.851/2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 282 din 20 mai 2013, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 8 alineatul (1), partea dispozitivă se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 8. - (1) Categoriile de cheltuieli, definite în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 28/2008, care se pot finanţa prin Program de la bugetul de stat şi de la bugetul local sunt:”.

2. La articolul 8, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(3) Categoriile de cheltuieli care nu se finanţează de la bugetul de stat prin Program sunt: cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului, studiile de fezabilitate/documentaţiile de avizare a lucrărilor de intervenţii, studiile de teren, studiile de specialitate, expertizele tehnice şi/sau audit energetic, asistenţa tehnică, consultanţa, taxe pentru obţinerea de avize/acorduri/ autorizaţii, organizarea procedurilor de achiziţii, active necorporale, cheltuieli conexe organizării de şantier, comisioane, cote, taxe, costuri credite, cheltuieli pentru probe tehnologice, teste şi predare la beneficiar.”

3. La articolul 10, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 10- - (1) În sensul art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală, cu modificările şi completările ulterioare, obiectivele de investiţii noi sunt obiectivele de investiţii care nu au beneficiat de nicio sursă de finanţare în baza unor contracte/convenţii de finanţare.”

4. La articolul 10, alineatul (11) se abrogă.

5. La articolul 10, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(2) în sensul art. 2 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013, cu modificările şi completările ulterioare, obiectivele de investiţii în continuare se definesc după cum urmează:

a) obiective de investiţii preluate în Program, conform art. 14 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013, cu modificările şi completările ulterioare;

b) obiective de investiţii care au fost finanţate de la bugetul de stat, bugetul local sau din alte surse legal constituite, prin alte programe derulate de instituţii ale administraţiei publice centrale/locale, şi/sau au fost încheiate contracte/convenţii de finanţare, contracte de lucrări, cu condiţia încadrării în cel puţin unul dintre domeniile specifice prevăzute la art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Toate contractele de bunuri/servicii/lucrări pentru obiectivele de investiţii prevăzute la alin. (2) lit. a) încheiate până la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice se derulează în continuare în conformitate cu prevederile Programului.”

6. La articolul 11, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,(4) Beneficiarii subprogramelor prevăzute la art. 2 lit. a) şi b) pot solicita consiliilor judeţene finanţarea prin Program atât a obiectivelor de investiţii în continuare, cât şi a obiectivelor de investiţii noi, solicitările de finanţare fiind întocmite conform modelului prevăzut în anexa nr. 2.”

7. La articolul 11, alineatele (7)-(8) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

,,(7) Consiliile judeţene transmit, în termen de 15 zile de la comunicarea bugetului previzionat, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice lista cu propunerile de finanţare, prevăzută la alin. (6), întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 3, însoţită de solicitarea de finanţare în Program a beneficiarilor, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 2, de o notă de fundamentare care să conţină criteriul de prioritizare din anexa B aplicat.

(71) Prin excepţie de la prevederile alin. (7), în situaţii justificate, beneficiarii prevăzuţi la art. 3 pot transmite direct Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice propunerile de finanţare pentru anul în curs, atât pentru obiectivele de investiţii în continuare, cât şi pentru obiectivele de investiţii noi. Acestea sunt însoţite de solicitarea de finanţare în Program, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 2, şi de o notă justificativă prin care beneficiarul fundamentează necesitatea şi oportunitatea realizării investiţiei.

(8) Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice centralizează lista cu propunerile de finanţare prevăzută la alin. (7) şi (71), iar în baza datelor deţinute şi a analizelor proprii de specialitate întocmeşte lista finală de obiective propuse spre finanţare, care se aprobă prin ordin a\ ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice. După aprobare, lista finală cu obiectivele de investiţii care se finanţează se publică pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.”

8. La articolul 11, alineatul (10) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(10) Lista obiectivelor de investiţii care se finanţează în anul în curs, prevăzută la alin. (8), se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice, conform modelului prevăzut la anexa nr. 4a), urmând ca Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice să încheie contracte de

finanţare cu beneficiarii în termenul prevăzut la art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013, cu modificările şi completările ulterioare.”

9. La articolul 11, alineatul (12) se modifica şi va avea următorul cuprins:

“(12) Pentru obiectivele de investiţii noi cuprinse în lista prevăzută la alin. (10), în vederea încheierii contractelor de finanţare, beneficiarii transmit Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice documentaţiile tehnico-economice, însoţite de devizul general actualizat, defalcat pe obiecte, categorii de lucrări şi categorii de cheltuieli, certificatul de urbanism însoţit de avizele şi acordurile stabilite prin acesta.”

10. La articolul 11, după alineatul (12) se introduce un nou alineat, alineatul (121), cu următorul cuprins:

“(121) Pentru obiectivele de investiţii în continuare, care nu au mai fost finanţate prin Program, cuprinse în lista prevăzută la alin. (10), în vederea încheierii contractelor de finanţare, beneficiarii transmit Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice devizul general actualizat, defalcat pe obiecte, categorii de lucrări şi categorii de cheltuieli, hotărârea consiliului local/judeţean de aprobare a indicatorilor tehnico-economici, hotărârea consiliului local/judeţean de asigurare a cofinanţării pentru categoriile de cheltuieli prevăzute la art. 8 alin. (3), după caz, precum şi contractele de achiziţii publice, inclusiv actele adiţionale care au fost încheiate, în copie conformă cu originalul.”

11. La articolul 11 alineatul (14), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“c) documentaţiile tehnico-economice sunt însoţite de hotărârile consiliului local/judeţean de asigurare a finanţării pentru categoriile de cheltuieli prevăzute la art. 8 alin. (3), după caz;”.

12. La articolul 13, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11). cu următorul cuprins:

“(11) După încheierea contractelor de finanţare prevăzute la art. 11 alin. (10), beneficiarii pot solicita lunar, în funcţie de necesităţi, în scris Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice transferul sumelor alocate cu destinaţia finanţării cheltuielilor eligibile prevăzute în contractele anuale de finanţare, solicitare întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 5.”

13. La articolul 13, alineatele (2)-(8) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“(2) Transferarea sumelor pentru obiectivele de investiţii noi se face în limita contractelor anuale de finanţare încheiate, pe baza cheltuielilor care se finanţează prin Program.

(3) Transferarea sumelor pentru obiectivele de investiţii în continuare, prevăzute la art. 10 alin. (2) lit. a), se face în limita contractului anual de finanţare pentru restul cheltuielilor necesare pentru finalizarea obiectivului de investiţii care se pot finanţa de la bugetul de stat, precum şi pentru lucrările executate, facturate şi nedecontate, efectuate anterior emiterii prezentelor norme metodologice.

(31) Transferarea sumelor pentru obiectivele de investiţii în continuare, prevăzute la art. 10 alin. (2) lit. b), se face cu respectarea prevederilor art. 8, în limita contractului anual de finanţare pentru restul cheltuielilor necesare pentru finalizarea obiectivului de investiţii, de la data aprobării preluării în Program, prevăzută la art. 11 alin. (10).

(4) în cazul în care există solicitări de redistribuire a sumelor necheltuite între obiectivele de investiţii din Program, transmise de către consiliile judeţene ca urmare a solicitărilor beneficiarilor sau direct de către beneficiari pentru obiectivele de investiţii derulate de unităţile administrativ-teritoriale sau subdiviziunile acestora, solicitarea trebuie să fie însoţită în mod obligatoriu de nota de fundamentare care să justifice necesitatea şi oportunitatea modificărilor, cu precizarea în mod expres a diminuărilor, respectiv a suplimentărilor de alocaţii între obiectivele de investiţii, iar această solicitare se aprobă de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

(5) în aplicarea prevederilor art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea transferării sumelor pentru obligaţiile de plată neonorate de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, din lipsa creditelor bugetare şi prevăzute în contractele de finanţare, beneficiarii pot solicita în scris Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice transferarea acestor sume, solicitare întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 5, precum şi în anexa nr. 6, prin care se justifică utilizarea acestora.

(6) Transferarea sumelor prevăzute la alin. (5) se face în limita contractului de finanţare încheiat pentru anul în curs.

(7) Sumele care constituie transferuri pentru anul curent se virează în conturile de venituri deschise la Trezoreria Statului, conform clasificaţiei bugetare.

(8) Sumele care constituie transferuri pentru anii precedenţi conform prevederilor art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013, cu modificările şi completările ulterioare, se efectuează în conturile de cheltuieli bugetare corespunzătoare celor din care au fost efectuate plăţile în anii precedenţi, pe titlul de cheltuieli 85 «Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent».”

14. La articolul 15, alineatele (1) şi (11) se abrogă.

15. La articolul 15, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(2) Beneficiarii sunt responsabili pentru bunurile achiziţionate, lucrările executate şi/sau serviciile prestate.”

16. La articolul 16, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 16, - (1) Pentru monitorizarea utilizării sumelor alocate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, cu destinaţia finanţării cheltuielilor prevăzute în contractele anuale de finanţare, unităţile administrativ-teritoriale transmit Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în termen de 30 de zile de la efectuarea transferurilor de sume către acestea, justificarea utilizării acestora, conform modelului prevăzut în anexa nr. 6.”

17 La articolul 18, alineatele (12), (13) şi (3) se abrogă.

18 La articolul 20, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

“(11) Pentru toate obiectivele de investiţii finanţate prin Program, beneficiarii au obligaţia de a respecta panoul de informare, prevăzut în anexa C.”

19. Articolul 21 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 21. - Anexele A, B şi C şi anexele nr. 2, 3, 4a), 5 şi 6 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.”

20. Anexele nr. 2, 3, 4a), 5 şi 6 se modifică şi se înlocuiesc cu anexele nr. 1-5, care fac parte integrantă din prezentul ordin.

21. După anexa B se introduce o nouă anexă, anexa C, având cuprinsul prevăzut în anexa nr. 6, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Shhaideh Sevil,

secretar de stat

 

Bucureşti, 14 ianuarie 2015.

Nr. 158.

 

ANEXA Nr. 1

(Anexa nr. 2 la normele metodologice)

 

Judeţul ...............................

Consiliul Judeţean ......................... ./Primăria .....................

Nr. ............/data .........

 

SOLICITARE

de finanţare prin Programul naţional de dezvoltare locală a obiectivului de Investiţii “..............................................................” în anul..............................

 

 

- lei -

Tipul obiectivului1)

Nou

 

În continuare

 

Amplasamentul obiectivului de investiţii propus

.........................

Principalele capacităţi tehnice ale obiectivului de investiţii (în unităţi fizice)2)

.........................

Valoarea totală a investiţiei (lei cu TVA)3) conform hotărârii consiliului local/hotărârii consiliului judeţean

.........................

Nr. hotărârii consiliului local/hotărârii consiliului judeţean din data.....................

.........................

Nr. contractului de lucrări/servicii/alte cheltuieli, din data.....................

.........................

Valoarea totală a contractului de lucrări/servicii/ alte cheltuieli, inclusiv acte adiţionale (lei cu TVA)

.........................

Valoarea totală decontată pentru obiectivul de investiţii (lei cu TVA)

- buget de stat

- buget local

.........................

Valoarea totală necesară pentru finalizarea/ realizarea obiectivului de investiţii (lei cu TVA) din care;

- buget de stat

- buget local

.........................

Valoarea solicitată pentru finanţare de la bugetul de stat în anul........(lei cu TVA)

.........................

Stadiu fizic realizat (%)

.........................

Termen PIF (conform contractului de lucrări şi acte adiţionale)

.........................


1) Se bifează în spaţiul corespunzător.

2) De exemplu: lungime drum (km), lungime reţea (m), suprafeţe pe care se realizează investiţia (mp)etc.

3) Valoarea totală a investiţiei este formată din valoarea totală decontată şi valoarea totală necesară pentru finalizarea obiectivului de investiţii.

 

Beneficiar

Unitatea administrativ-teritorială .........................

Preşedintele consiliului judeţean/Primar

Numele şi prenumele .........................

Semnătura .........................

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa nr. 3 la normele metodologice)

 

            Consiliul Judeţean .........................

LISTA

propunerilor de finanţare a obiectivelor de investiţii pe anul .................

- lei -

Nr. crt.

Denumirea

unităţii administrativ-teritoriale

Denumirea obiectivului de investiţi

Tipul obiectivului

(lucrări noi/ în continuare)

Valoarea totală

a investiţie *)

(inclusiv TVA)

Numărul/ Data contractului de lucrări/ servicii/alte

cheltuieli

Valoarea contractului

de lucrări/ servicii/alte

cheltuieli, inclusiv acte

adiţionale

(inclusiv TVA)

Valoarea totală decontată, din care:

Valoarea totală necesară pentru finalizarea/realizarea obiectivului de  investiţii

(inclusiv TVA)

Valoarea solicitată de la bugetul de stat pentru anul.......

(inclusiv TVA)

Stadiul fizic realizat

(%)

Total

Buget de stat (inclusiv TVA)

Buget local (inclusiv TVA)

Total

Buget de stat (inclusiv TVA)

Buget local (inclusiv TVA)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

 

 

 

13

14

1

A

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

3

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Z

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

TOTAL:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


*) Valoarea totală a investiţiei se calculează însumând valoarea totală decontată (col. 7) şi valoarea totală necesară pentru finalizarea/realizarea obiectivului de investiţii (col. 10).

 

Preşedinte

Numele şi prenumele ..............................................

Semnătura ..............................................

 

ANEXA Nr. 3

[Anexa nr. 4a) la normele metodologice]

 

            Anexă la Ordinul nr. ...../..............

LISTA

obiectivelor de investiţii din Programul naţional de dezvoltare locală finanţate în anul ............

            JUDEŢUL .......................

 

 

 

- lei -

Nr. crt.

 

Denumirea unităţii administrativ-teritoriale

 

Denumirea obiectivului de investiţii

Alocaţii de la bugetul de stat în anul ...........

0

1

2

3

1.

A

 

 

2.

 

 

3.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Z

 

 

 

 

 

 

TOTAL JUDEŢ ...................

 

 

 

Ordonator principal de credite,

.............................................

 

ANEXA Nr. 4

(Anexa nr. 5 la normele metodologice)

 

Judeţul ...............................

Consiliul Judeţean ......................... ./Primăria .....................

Nr. ............/data .........

 

SITUAŢIA*)

privind necesarul de la bugetul de stat pentru decontarea lucrărilor/serviciilor şl a altor cheltuieli în anul ........ pentru obiectivul de investiţii „...................” în baza Contractului de finanţare nr. ..........................

 

 

 

 

 

 

- lei -

Nr. crt.

Valoarea contractului de finanţare de la bugetul de stat pentru anul......

(inclusiv TVA)

Valoarea totală decontată de la începutul anului..........

(pană la data solicitării)

Valoarea totala nedecontată a lucrărilor/serviciilor şi a altor cheltuieli, în limita contractului de finanţare pe anul În curs

Factură fiscală

Sume solicitate de la bugetul de stat în limita contractului pentru anul.........

(inclusiv TVA)

Stadiul fizic realizat până la data solicitării

%

Total

Buget de stat

(inclusiv TVA)

Buget local

(inclusiv TVA)

Total

Buget de stat

(inclusiv TVA)

Buget local

(inclusiv TVA)

Număr/dată

Valoarea

(inclusiv TVA)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

1

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

TOTAL:

 

 

 


*) Se va completa doar pentru lucrările incluse la finanţare în anul curent.

 

            Subsemnatul ...................................... în calitate de reprezentant al ..........................., având funcţia de ........................... declar pe propria răspundere, sub sancţiunea legii penale, că situaţia lucrărilor/serviciilor/altor cheltuieli realizate pentru care solicit transferul de la buget de stat a sumei solicitate de ..................... (lei cu TVA) se încadrează în cheltuielile care se pot finanţa de la bugetul de stat conform art. 8 din Normele metodologice pentru punerea în aplicare a Programului naţional de dezvoltare locală, aprobate prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, nr. 1.851/2013, cu modificările şi completările ulterioare, nu au fost decontate din alte surse de finanţare şi sunt responsabil pentru realitatea, exactitatea şi legalitatea datelor prezentate.

 

Beneficiar

Unitatea administrativ-teritorială ..............................................

Preşedintele consiliului judeţean/Primar

Numele şi prenumele ..............................................

Semnătura ..............................................

 

ANEXA Nr. 5

(Anexa nr. 6 la normele metodologice)

 

            Nr. ............/data .........

 

SITUAŢIE*)

privind lucrările/serviciile/alte cheltuieli realizate şi decontate pentru obiectivul de investiţii “................................................” din cadrul Programului naţional de dezvoltare locală

 

            Situaţie lucrări realizate şi decontate:

 

 

 

 

 

 

 

- lei cu TVA-

Nr. crt.

Valoarea contractului de finanţare de la bugetul de stat pentru anul ......(inclusiv TVA)

Contract de lucrări/ servicii/arie  cheltuieli(inclusiv acte adiţionale)

Situaţii de lucrări/ servicii/alte cheltuieli

Valoarea totală decontată de la începutul anului ......(până la data solicitării)

Factură

Ordin de plata

Stadiu fizic realizat(%)

Nr./data

Valoarea

Nr./dată

Valoarea

Total

Buget de stat(inclusiv TVA)

Buget local (inclusiv TVA)

Nr./dată

Valoarea

Nr./dată

Valoarea

1.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

3.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

TOTAL:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

            Subsemnatul, ..................................... în calitate de reprezentant al ..........................., având funcţia de ........................... declar pe propria răspundere, sub sancţiunea legii penale, că situaţia lucrărilor/serviciilor/altor cheltuieli realizate şi decontate în luna .............. din suma de ................., alocată de la bugetul de stat pe anul .............., conform Contractului de finanţare nr. ....................... mai sus completată, se încadrează în cheltuielile care se pot finanţa de la bugetul de stat conform art. 8 din Normele metodologice pentru punerea în aplicare a Programului naţional de dezvoltare locală, aprobate prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, nr. 1.851/2013, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Beneficiar

Unitatea administrativ-teritorială ..............................................

Preşedintele consiliului judeţean/Primar Numele şi prenumele ..............................................

 

ANEXA Nr. 6

(Anexa C la normele metodologice)

 

PANOUL DE INFORMARE

 

Programul naţional de dezvoltare locală este un program guvernamental gestionat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) pentru finanţarea proiectelor locale de dezvoltare, prin realizarea unor lucrări de infrastructură rutieră, tehnico-edilitară şi socioeducativă, reglementat de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului de dezvoltare locală, cu modificările şi completările ulterioare.

Activităţile de comunicare privind proiectele incluse în Programul naţional de dezvoltare locală urmăresc creşterea nivelului de informare publică, conştientizare şi transparenţă cu privire la utilizarea bugetului fondurilor publice.

Beneficiarii finanţărilor vor promova faptul că proiectele sunt finanţate de Guvernul României, prin Programul naţional de dezvoltare locală, coordonat de MDRAP.

În acest sens, beneficiarul finanţării are obligaţia să informeze publicul cu privire la implementarea proiectului, prin amplasarea la locul investiţiei a unui panou de informare, după modelul de mai jos.

 

Panoul de informare

Dimensiunea minimă a unui panou este de 2 x 1,2 m şi va include obligatoriu următoarele informaţii:

- sigla Guvernului României;

- denumirea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice;

- tipul proiectului implementat: alimentare cu apă/canalizare/şcoală/unitate sanitară/drum/pod/obiectiv cultural de interes local/platformă de gunoi/piaţă/bază sportivă/sediu primărie/obiectiv turistic;

- denumirea beneficiarului;

- denumirea programului prin care se finanţează investiţia: PROGRAMUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE LOCALĂ.

Panourile utilizate pentru marcarea unor sectoare de drum, a proiectelor de alimentare cu apă şi canalizare vor fi plasate pe ambele părţi ale infrastructurii respective în număr de 2 sau 4, amplasate la capetele sectorului de drum/de reţea şi pe traseul proiectului, câte unul pe fiecare sens de circulaţie.

Numărul şi dimensiunea panourilor trebuie să corespundă dimensiunii lucrărilor, elementele din legislaţie fiind elemente minime obligatorii. Panourile trebuie să fie suficient de vizibile, astfel încât trecătorii să poată citi şi înţelege informaţiile prezentate.

 

Model*) de panou de informare

 

Modelul în format electronic va fi pus la dispoziţia beneficiarilor de către MDRAP.

Culori

Atât pentru sigla Guvernului României, cât pentru fundalul denumirii programului va fi folosit codul de culoare PANTONE 280 C, astfel:

- cod CMYK: C100, M72, Y0, K18;

- cod RGB: R0, G73, B144.


*) Modelul este reprodus în facsimil.