MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 137/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 137         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 24 februarie 2015

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 15 din 15 ianuarie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 20 alin. (1) teza privitoare la antecontracte din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

83. - Ordin al ministrului tineretului şi sportului privind aprobarea modelului Protocolului pentru formarea şi atestarea ca antrenor într-o ramură de sport

 

145. - Ordin al ministrului sănătăţii pentru aprobarea componenţei şi a atribuţiilor consiliului de etică ce funcţionează în cadrul spitalelor

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

            Decizia nr. 7 din 8 decembrie 2014 (Completul competent să judece recursul în interesul legii)

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

            243. - Decizie privind autorizarea funcţionării ca broker de asigurare a Societăţii W BROKER DE ASIGURARE-REASIGURARE - S.R.L.

 

            Lista cuprinzând asociaţiile şi fundaţiile cărora li s-au acordat subvenţii de la bugetul local al sectorului 6 pentru anul 2015, în conformitate cu prevederile Legii nr. 34/1998 privind acordarea unor subvenţii asociaţiilor şi fundaţiilor române cu personalitate juridică, care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 15

din 15 ianuarie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 20 alin. (1) teza privitoare la antecontracte din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cum parării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

 

1. Pe rol se află pronunţarea asupra excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, excepţie ridicată de Marius Burcea în Dosarul nr. 737/232/2014 al Judecătoriei Găeşti. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 810D/2014.

2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 16 decembrie 2014, în prezenţa reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin, şi au fost consemnate în încheierea din acea dată, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea, în temeiul prevederilor art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a amânat pronunţarea pentru data de 18 decembrie 2014. La această dată, având în vedere imposibilitatea constituirii legale a completului de judecată, Curtea a amânat pronunţarea pentru 15 ianuarie 2015.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

3. Prin încheierea din 25 iunie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 737/232/2014, Judecătoria Găeşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Marius Burcea într-o cauză civilă având ca obiect “hotărâre care să tină loc de act autentic”.

4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că, potrivit normei tranzitorii cuprinse în art. 20 alin. (1) din Legea nr. 17/2014, dispoziţiile acestui act normativ nu se aplică antecontractelor care au fost autentificate la notariat anterior intrării în vigoare a acestei legi. Rezultă, din interpretarea per a contrario, că Legea nr. 17/2014 este aplicabilă antecontractelor încheiate anterior sub forma înscrisului sub semnătură privată, ceea ce echivalează, în opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, cu aplicarea retroactivă a acesteia. În acest sens, arată că principiul neretroactivităţii civile este esenţial pentru protecţia drepturilor cetăţenilor, iar legiuitorul nu poate pretinde acestora respectarea prevederilor unei legi viitoare, care nu era în vigoare, în speţă, la data încheierii antecontractului.

5. Judecătoria Găeşti consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, iar textul de lege criticat nu contravine normei constituţionale invocate. Instanţa de judecată apreciază c㠓aplicarea prevederilor Legii nr. 17/2014 la încheierea unui contract de vânzare-cumpărare sau la pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act de vânzare-cumpărare, în cazul în care există antecontract care îmbracă forma înscrisului sub semnătură privată, încheiat înainte de intrarea în vigoare a acestei legi, reprezintă aplicarea unei legi în vigoare la data încheierii actului juridic pe care acesta îl reglementează, potrivit principiului activităţii legii şi nicidecum nu înseamnă aplicarea retroactivă a legii1.

6. În conformitate cu prevederile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatul Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

7. Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 17/2014 sunt constituţionale. În acest sens, apreciază că nu poate fi reţinută susţinerea privind contrarietatea prevederilor legale criticate faţă de dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie. Arată, astfel, că instituirea prin reglementarea legală criticată a unor excepţii de la aplicarea prevederilor Legii nr. 17/2014, referitoare la vânzarea-cumpărarea terenurilor agricole situate în extravilan, nu vizează efectele juridice stinse ale unor raporturi juridice născute sub imperiul legii vechi, pentru a fi posibilă constatarea încălcării principiului neretroactivităţii legii. Dimpotrivă, prevederile legale criticate se aplică tuturor situaţiilor prevăzute de ipoteza normei legale, la data intrării în vigoare a Legii nr. 17/2014.

8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere asupra

excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

9. Curtea a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1) şi (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl reprezintă prevederile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 178 din 12 martie 2014. Analizând motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, rezultă că autorul acesteia face referire în mod expres la situaţia antecontractelor, iar nu la aceea a pactelor de opţiune, astfel încât Curtea reţine că, în realitate, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate formulate îl constituie prevederile art. 20 alin. (1) teza privitoare la antecontracte din cuprinsul Legii nr. 17/2014, astfel încât, prin prezenta decizie, urmează a se pronunţa numai asupra acestor prevederi legale, potrivit cărora: (1) Prevederile prezentei legi nu se aplică antecontractelor (...) care au fost autentificate la notariat anterior intrării în vigoare a acesteia.”

11. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor prevederi de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile.

12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prin Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014*), nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data pronunţării prezentei decizii, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, referitoare la exceptarea de la aplicarea Legii nr. 17/2014 a antecontractelor autentificate la notariat anterior intrării în vigoare a acesteia, sunt neconstituţionale.

13. Cu acel prilej, Curtea a constatat c㠓excepţia instituită de legiuitor de la principiul aplicării imediate a legii noi, reprezentată de regimul juridic diferit aplicabil efectelor generate de antecontracte în formă autentică, încheiate anterior intrării în vigoare a legii noi, este de natură a genera o situaţie privilegiată în privinţa dreptului de creanţă al persoanelor care au încheiate astfel de antecontracte în formă autentică, contrară exigenţelor principiului constituţional al egalităţii în faţa legii în componenta sa referitoare la interzicerea privilegiilor coroborat cu cel al garantării şi ocrotirii egale a dreptului de proprietate privată.”

14. Într-o atare situaţie, devin incidente prevederile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, potrivit cărora “Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale”.

15. Prin urmare, Curtea reţine că acest caz de inadmisibilitate a excepţiei a intervenit după sesizarea Curţii Constituţionale, astfel încât excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 20 alin. (1) teza privitoare la antecontracte din Legea nr. 17/2014 urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă.

16. Pentru argumentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 20 alin. (1) teza privitoare la antecontracte din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, excepţie ridicată de Marius Burcea în Dosarul nr. 737/232/2014 al Judecătoriei Găeşti.

Definitivă şi generai obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Găeşti şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 15 ianuarie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

 


*) Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2015.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL TINERETULUI ŞI SPORTULUI

 

ORDIN

privind aprobarea modelului Protocolului pentru formarea şi atestarea ca antrenor într-o ramură de sport

 

Având în vedere:

- Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârea Guvernului nr. 11/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Tineretului şi Sportului, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârea Guvernului nr. 343/2011 privind aprobarea Statutului antrenorului;

- Nota de fundamentare a Direcţiei politici, strategii şi performanţă sportivă nr. 410 din 6 februarie 2015;

- Adresa Centrului Naţional de Formare şi Perfecţionare a Antrenorilor nr. 43 din 27 ianuarie 2015, în baza art. 8 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 11/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul tineretului şi sportului emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă modelul Protocolului pentru formarea şi atestarea ca antrenor într-o ramură de sport, denumit în continuare Protocol, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Ministerul Tineretului şi Sportului, şcolile postliceale de antrenori sau alte instituţii de formare a antrenorilor acreditate sau autorizate în condiţiile legii, precum şi federaţiile sportive naţionale, ca părţi ale Protocolului, convin asupra acestuia în limitele legii.

Art. 3. - În vederea încheierii Protocolului se ataşează copiile conforme cu originalul ale următoarelor documente:

a) acreditarea eliberată de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar sau Autoritatea Naţională pentru Calificări, pentru calificarea de antrenor;

b) certificatul de identitate sportivă al federaţiilor sportive naţionale, eliberat de Ministerul Tineretului şi Sportului.

Art. 4. - În vederea încheierii Protocolului, Centrul Naţional de Formare şi Perfecţionare a Antrenorilor, federaţiile sportive naţionale şi şcolile postliceale de antrenori sau alte instituţii de formarea antrenorilor acreditate sau autorizate în condiţiile legii se vor consulta în privinţa stabilirii obligaţiilor ce revin fiecărei părţi semnatare.

Art. 5. - Ministerul Tineretului şi Sportului, la propunerea Centrului Naţional de Formare şi Perfecţionare a Antrenorilor, pe baza actelor normative în vigoare, stabileşte şi actualizează trunchiul comun al programei de studiu pentru formarea antrenorilor, care devine parte integrantă şi obligatorie a tuturor protocoalelor, indiferent de ramura de sport vizata de acestea.

Art. 6. - Federaţiile sportive naţionale, pe baza reglementărilor sportive interne şi internaţionale, stabilesc şi actualizează componenta de specialitate în ramura de sport a programei de studiu pentru formarea antrenorilor în conformitate cu certificatul de identitate sportivă eliberat de către Ministerul Tineretului şi Sportului, care devine parte integrantă şi obligatorie pentru toate protocoalele încheiate pentru ramura de sport, indiferent de şcoala postliceală de antrenori sau altă instituţie de formare a antrenorilor acreditată sau autorizată în condiţiile legii.

Art. 7. - Centrul Naţional de Formare şi Perfecţionare a Antrenorilor este instituţia publică din subordinea Ministerului Tineretului şi Sportului care răspunde de întreaga activitate privitoare la încheierea, gestionarea şi arhivarea protocoalelor pentru formarea şi atestarea ca antrenor într-o ramură de sport.

Art. 8. - Cererile şcolilor postliceale de antrenori sau ale altor instituţii de formare a antrenorilor acreditate sau autorizate în condiţiile legii se depun la Centrul Naţional de Formare şi Perfecţionare a Antrenorilor care verifică întrunirea condiţiilor legale, pregăteşte documentaţia aferentă şi înaintează protocoalele, însoţite de notele de fundamentare, spre semnare ministrului tineretului şi sportului.

Art. 9. - Protocoalele se încheie individual de către Ministerul Tineretului şi Sportului cu fiecare şcoală postliceală de antrenori sau altă instituţie de formare a antrenorilor acreditată sau autorizată în condiţiile legii solicitantă şi, respectiv, cu fiecare federaţie sportivă naţională corespondentă ramurii de sport vizate.

Art. 10. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul tineretului şi sportului,

Gabriela Szabo

 

Bucureşti, 17 februarie 2015.

Nr. 83.

 

ANEXĂ

 

PROTOCOL

pentru formarea şi atestarea ca antrenor într-o ramură de sport

 

ARTICOLUL I

Părţile

 

Ministerul Tineretului şi Sportului, cu sediul în Bucureşti, str. Vasile Conta nr. 16, sectorul 2, reprezentat legal prin ............................ în calitate de ministru,

Federaţia Română de ................................................................. (Se completează ou numele federaţiei semnatare.), reprezentată de ..........................

Şcoala postliceală de antrenori sau altă instituţie de formare a antrenorilor acreditată/autorizată în condiţiile legii.................................................................................. (Se completează cu denumirea instituţiei semnatare.)

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 343/2011 privind aprobarea Statutului antrenorului,

convin să încheie prezentul protocol în vederea formării şi atestării ca antrenor într-o ramură de sport, în următoarele condiţii:

 

ARTICOLUL II

Obiectul protocolului

 

            Obiectul protocolului îl constituie colaborarea în vederea formării şi atestării ca antrenor într-o ramură de sport, în cadrul cursurilor de formare a antrenorilor cu durata de minimum 2 ani, organizate de şcoli postliceale de antrenori sau de alte instituţii de formare a antrenorilor acreditate/autorizate, cu specializare/aprofundare într-o ramură de sport.

 

ARTICOLUL III

Durata protocolului

 

            Prezentul protocol se încheie pentru cursurile de formare a antrenorilor cu durata de minimum 2 ani pentru specializarea în ramura de sport a absolvenţilor de şcoli postliceale de antrenori sau a altor instituţii de formare a antrenorilor, pentru promoţia 20........, şi intră în vigoare de la data semnării lui de către toate părţile.

 

ARTICOLUL IV

Obligaţiile părţilor

 

1. Obligaţii comune:

În vederea încheierii protocolului. Centrul Naţional de Formare şi Perfecţionare a Antrenorilor, federaţiile sportive naţionale şi şcolile postliceale de antrenori sau alte instituţii de formare a antrenorilor acreditate/autorizate, cu specializare/aprofundare într-o ramură de sport se vor consulta în privinţa stabilirii obligaţiilor ce revin fiecărei părţi semnatare.

2. Obligaţiile Ministerului Tineretului şi Sportului:

a) stabileşte şi actualizează la propunerea Centrului Naţional de Formare şi Perfecţionare a Antrenorilor, pe baza actelor normative în vigoare, trunchiul comun al programei de studiu pentru formarea antrenorilor;

b) eliberează prin Centrul Naţional de Formare şi Perfecţionare a Antrenorilor carnetele de antrenor pentru absolvenţii de şcoli postliceale de antrenori sau a altor instituţii de formare a antrenorilor, .................................................................. (Se completează cu denumirea instituţiei semnatare.) ce au absolvit cursurile de formare a antrenorilor cu durata de minimum 2 ani cu specializare într-o ramură de sport, promoţia 20.......

3. Obligaţiile Federaţiei Române de ....................................................................: (Se completează cu numele federaţiei semnatare.)

a) stabileşte şi actualizează, pe baza reglementărilor sportive interne şi internaţionale, componenta de specialitate în ramura de sport a programei de studiu pentru formarea antrenorilor pe ramura sa de sport;

b) sprijină şi monitorizează derularea activităţilor practice din cadrul cursurilor de formare a antrenorilor pe ramura sa de sport.

4. Obligaţiile şcolilor postliceale de antrenori sau ale altor instituţii de formare a antrenorilor acreditate/autorizate în condiţiile legii .................................................................... (Se completează cu denumirea instituţiei semnatare.)

a) respectă, prin programa de studiu pentru cursurile de formare a antrenorilor cu durata de minimum 2 ani, trunchiul comun şi componenta de specialitate în ramura de sport stabilite la data semnării astfel:

- Programa de studiu - trunchiul comun, conform Standardului de pregătire profesională pentru calificarea de antrenor, cu materiile de studiu şi numărul de ore aferent:

 


Nr. crt.

Discipline de studiu - trunchiul comun pentru calificarea de antrenor

Nr. de ore

1.

Teoria şi metodica antrenamentului sportiv

76

2.

Istoria sportului

18

3

Pedagogia sportului

30

4.

Anatomie

20

5.

Biomecanica

14

6.

Fiziologie generală

14

7.

Igienă - nutriţie

20

8.

Dopajul în sport - prevenire şi combatere

16

9.

Studiu pe calculator

16

10.

Limbi străine

20

11.

Ergofiziologie

20

12.

Sociologia sportului

16

13.

Psihologia sportului

20

14.

Dirijarea medicală a antrenamentului sportiv

20

15.

Legislaţia sportului

10

16.

Marketing sportiv

14

17.

Management sportiv

16

18.

Masaj sportiv - Recuperare - Refacere

20

19.

Practica în unităţi sportive

320

 

Total ore:

700

 

            - Componenta de specialitate a programei de studiu, conform reglementărilor sportive interne şi internaţionale pentru calificarea de antrenor în ramura de sport........:

 

Nr. crt.

Componenta de specialitate a programei de studii pentru ramura de sport

Nr. de ore

1.

 

 

 

Total:

136

 

b) introduce în foaia matricolă a absolvenţilor disciplinele de studiu sus-menţionate şi numărul de ore/credite aferent acestora, precum şi denumirea ramurii de sport....................ca specializare;

c) asigură predarea cursurilor de specializare în ramura de sport prin cadre didactice care să aibă şi calificarea de antrenor în ramura de sport respectivă.

 

ARTICOLUL V

Modificarea protocolului

 

1. Protocolul poate fi modificat şi/sau completat prin act adiţional semnat de toate părţile, la iniţiativa oricăreia dintre acestea.

2. Partea care are iniţiativa modificării şi/sau completării protocolului va transmite celorlalte părţi, spre analiză, propunerile sale motivate.

 

ARTICOLUL VI

Dispoziţii finale

 

1. Părţile se angajează să aplice în mod unitar şi cu bună-credinţă prezentul protocol.

2. Părţile răspund, în condiţiile legii, de îndeplinirea obligaţiilor asumate.

3. Soluţionarea amiabilă precedă în mod obligatoriu orice procedură jurisdicţională.

Încheiat astăzi,......în 3 (trei) exemplare, câte unul pentru fiecare parte.

 

PARŢJLE SEMNATARE

Ministerul Tineretului şi Sportului

...............................................................................

Federaţia Sportivă Naţională

...............................................................................

(Se completează cu denumirea conform C.I.S.)

Şcoli postliceale de antrenori sau alte instituţii de formare a antrenorilor

...............................................................................

(Se completează cu denumirea instituţiei semnatare.)

Semnătura şi ştampila

...............................................................................

...............................................................................

 

 

...............................................................................

 

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

pentru aprobarea componenţei şi a atribuţiilor consiliului de etică ce funcţionează în cadrul spitalelor

 

Văzând Referatul de aprobare nr. 1.155/2015 al Compartimentului de integritate din cadrul Ministerului Sănătăţii, având în vedere prevederile art. 185 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu

modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

 

ARTICOLUL 1

Definiţii

 

În înţelesul prezentului ordin, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) vulnerabilitatea etică este reprezentantă de orice slăbiciune în modul de funcţionare al unei unităţii sanitare, care poate determina sau favoriza apariţia unui incident de etică;

b) riscul de apariţie a unui incident etic reprezintă probabilitatea de apariţie a unei ameninţări ce vizează respectarea principiilor deontologice şi morale la nivelul unităţii sanitare;

c) incidentul de etică reprezintă situaţia de potenţială nerespectare a principiilor morale sau deontologice, identificată la nivelul sistemului de sănătate sau în administraţia sistemului de sănătate;

d) mecanismul de feedback al pacientului reprezintă ansamblul de măsuri şi de proceduri care au drept obiectiv creşterea gradului de încredere al pacienţilor în serviciile medicale oferite în cadrul spitalelor publice prin analiza feedbackului pacienţilor cu privire la calitatea serviciilor oferite, a gradului de respectare a drepturilor şi obligaţiilor atât de către pacienţi, cât şi de cadrele medico-sanitare. Mecanismul include şi o componentă de gestionare a sesizărilor ce privesc incidente de etică petrecute în unitatea sanitară prin intermediul consiliului de etică;

e) consiliul de etică reprezintă forul de autoritate morală constituit în cadrul spitalelor publice, în vederea garantării punerii în valoare a principiilor morale sau deontologice în cadrul sistemului de sănătate;

f) speţa reprezintă sesizarea cu caracter etic înregistrată în activitatea unui spital public. Speţa poate viza şi serviciile externalizate din cadrul unităţii sanitare;

g) avizul de etică reprezintă decizia bazată pe prevederile legale, pe principiile morale sau deontologice, formulată de membrii Consiliului de etică, referitoare la o speţă sesizată în activitatea curentă a spitalului public. Avizul de etică are caracter obligatoriu, în baza deciziei asumate de managerul unităţii sanitare;

h) hotărârea reprezintă decizia bazată pe prevederile legale, pe principiile morale sau deontologice, pe analiza unor situaţii ori cazuri cu caracter similar sau pe experienţa membrilor Consiliului de etică, formulată de către membri. Hotărârea are caracter general şi rol preventiv sau de îmbunătăţire a activităţii unităţii sanitare din perspectiva limitării şi diminuării incidentelor de etică;

i) anuarul etic reprezintă compendiul avizelor etice şi al hotărârilor consiliului de etică din cadrul unui spital public, care

concentrează experienţa unităţii sanitare respective în acest domeniu, experienţă ce este utilizată în iniţierea de activităţi cu rol de prevenţie la nivelul unităţii respective1;

j) anuar etic naţional reprezintă compendiul avizelor etice şi al hotărârilor formulate pentru situaţii sau speţe similare şi care concentrează experienţa consiliilor de etică la nivel naţional, experienţă ce este utilizată în iniţierea de activităţi cu rol de prevenţie la nivelul întregului sistem sanitar2;

k) asociaţiile de pacienţi eligibile pentru a fi implicate în cadrul consiliilor de etică sunt acele asociaţii ori fundaţii legal constituite care au ca scop apărarea drepturilor pacienţilor sau care au activitate în domeniul eticii şi integrităţii în sistemul de sănătate, cu experienţă dovedită de minimum 3 ani.

 

ARTICOLUL 2

Constituirea consiliilor de etică în cadrul spitalelor publice

 

(1) în cadrul unităţilor sanitare publice cu paturi cu statut de spital clinic, universitar şi institut, consiliul de etică este format din 7 membri, cu următoarea reprezentare:

a) un reprezentant ales al corpului medical al spitalului, din personalul cu integrare clinică;

b) 2 reprezentanţi aleşi ai corpului medical al spitalului, altul decât personalul cu integrare clinică;

c) 2 reprezentanţi aleşi ai asistenţilor medicali din spital;

d) un consilier juridic sau un reprezentant al aparatului funcţional al spitalului cu studii superioare, desemnat de către managerul unităţii sanitare;

e) un reprezentant ales al asociaţiilor de pacienţi.

(2) Secretarul consiliului de etică este un angajat cu studii superioare al spitalului, desemnat prin decizie a managerului. Secretarul nu are drept de vot în cadrul şedinţelor consiliului de etică.

(3) Membrii consiliului de etică beneficiază cu prioritate de instruire în domeniul eticii şi integrităţii.

 

ARTICOLUL 3

Constituirea consiliilor de etică în cadrul unităţilor sanitare publice, altele decât cele cu statut de spital clinic, universitar şi institut

 

(1) în cadrul unităţilor sanitare publice cu paturi, altele decât cele cu statut de spital clinic, universitar şi institut, consiliul de etică este alcătuit din 7 membri, cu următoarea reprezentare:

a) 3 reprezentanţi aleşi ai corpului medical al spitalului;

b) 2 reprezentanţi aleşi ai asistenţilor medicali din spital;

c) un consilier juridic sau un reprezentant al aparatului funcţional al spitalului cu studii superioare, desemnat de către managerul unităţii sanitare;

d) un reprezentant ales al asociaţiilor de pacienţi.

(2) Excepţie de la prevederile alin. (1) sunt unităţile sanitare cu personal medico-sanitar format din mai puţin de 20 de persoane, în cazul acestora consiliul de etică fiind alcătuit din 5 membri. Acesta are următoarea reprezentare:

a) 2 reprezentanţi aleşi ai corpului medical al spitalului;

b) un reprezentant ales al asistenţilor medicali din spital;

c) un consilier juridic sau un reprezentant al aparatului funcţional al spitalului, cu studii superioare, desemnat de către managerul unităţii sanitare;

d) un reprezentant ales al asociaţiilor de pacienţi.

(3) Secretarul consiliului de etică este un angajat cu studii superioare al spitalului, desemnat prin decizia managerului. Secretarul nu are drept de vot în cadrul şedinţelor consiliului de etică.

(4) Membrii consiliului de etică beneficiază cu prioritate de instruire în domeniul eticii şi integrităţii.

 

ARTICOLUL 4

Alegerea şi desemnarea membrilor consiliului de etică

 

(1) Criteriile care stau la baza propunerilor şi nominalizărilor membrilor consiliului de etică sunt:

a) reputaţia morală;

b) lipsa cazierului judiciar.

(2) Calitatea de membru în consiliul de etică este incompatibilă cu următoarele calităţi:

a) din structura unităţii sanitare respective: manager al spitalului, director medical, director de îngrijiri sau asistent-şef al spitalului;

b) din afara unităţii sanitare respective: angajaţi şi/sau colaboratori ai companiilor producătoare sau distribuitoare de medicamente, materiale sanitare, echipamente şi dispozitive medicale; angajaţi sau colaboratori ai furnizorilor de servicii cu care spitalul se află în relaţie contractuală.

(3) Consiliul de etică este alcătuit din membri permanenţi; pentru fiecare membru permanent şi pentru secretar există câte un membru supleant.

(4) Managerul are responsabilitatea organizării procedurii de vot; votul este secret.

(5) Fiecare secţie/departament/serviciu din cadrul spitalului propune o candidatură din rândul personalului medical, prin intermediul medicului-şef, precum şi o candidatură din rândul personalului sanitar, prin intermediul asistentului-şef,

(6) Candidaturile individuale sunt, de asemenea, acceptate. Acestea se depun la registratura spitalului, în atenţia managerului.

(7) Selecţia şi votul membrilor consiliului de etică provenind din cadrul personalului medico-sanitar al spitalului se realizează distinct, pentru fiecare categorie profesională. Astfel, atât personalul medical, cât şi personalul sanitar, îşi desemnează reprezentanţi proprii. În acest scop se utilizează formularele din anexa nr. 1.

(8) în urma derulării procedurii de vot, membri permanenţi sunt desemnaţi candidaţii care au obţinut cel mai mare număr de voturi. Candidaţii situaţi pe poziţiile imediat următoare dobândesc calitatea de membri supleanţi.

(9) în cazul întrunirii unui număr egal de voturi se organizează un al doilea tur de scrutin la care participă aceştia, cu respectarea aceleiaşi proceduri de vot.

(10) Secretarul consiliului de etică şi consilierul juridic sau reprezentantul aparatului funcţional al spitalului cu studii superioare, după caz, precum şi supleantul acestuia sunt desemnaţi prin decizia managerului unităţii sanitare, înainte de şedinţa de constituire a consiliului de etică.

(11) În vederea desemnării reprezentanţilor asociaţiilor de pacienţi în cadrul consiliilor de etică, Ministerul Sănătăţii, prin Compartimentul de integritate, informează opinia publică cu privire la demersul de constituire a acestor consilii şi realizează un registru electronic al asociaţiilor de pacienţi interesate să se implice în activitatea consiliilor de etică ale unităţilor sanitare, conform definiţiei prevăzute în art. 1 lit. k) şi detaliate în anexa nr. 2.

(12) Informarea opiniei publice se realizează prin publicarea datelor necesare pe site-ul Ministerului Sănătăţii, precum şi prin informări directe transmise asociaţiilor de pacienţi, prin care se solicită acestora implicarea directă la nivel naţional în cadrul consiliilor de etică.

(13) în urma acestui demers, Compartimentul de integritate constituie şi administrează registrul asociaţiilor de pacienţi, organizat pe judeţe, pe care îl publică pe site-ul Ministerului Sănătăţii şi îl comunica tuturor unităţilor sanitare publice. Acesta se actualizează permanent, fiind un instrument de comunicare şi cooperare între Ministerul Sănătăţii şi reprezentanţii pacienţilor în cadrul sistemului public de sănătate.

(14) La nivelul spitalelor publice, managerul este responsabil de invitarea asociaţiilor de pacienţi din judeţul respectiv, înscrise în registrul asociaţiilor de pacienţi, prin informări directe şi publicare pe site-ul propriu, în vederea prezentării candidaturilor acestora.

(15) în cazul în care există mai multe candidaturi, asociaţiile de pacienţi aleg prin vot un singur membru permanent şi un singur membru supleant, în cadrul unei şedinţe premergătoare celei de constituire a consiliului de etică şi organizată de managerul unităţii sanitare.

(16) La finalul întâlnirii, asociaţiile de pacienţi transmit managerului spitalului procesul-verbal cuprinzând nominalizările, în vederea organizării şedinţei de constituire a consiliului de etică. Procesul-verbal este autentificat prin semnăturile reprezentanţilor şi prin ştampilele organizaţiilor participante.

(17) în absenţa unei candidaturi sau nominalizări din partea asociaţiilor de pacienţi, consiliul de etică se consideră legal constituit, componenţa acestuia putând fi completată ulterior, în momentul apariţiei unei nominalizări.

(18) Componenţa nominală a consiliului de etică, respectiv membrii permanenţi şi cei supleanţi, se finalizează, pe baza rezultatelor votului şi a desemnărilor, printr-o decizie administrativă a managerului spitalului, după completarea declaraţiilor individuale prezentate în anexa nr. 6.

(19) Fişa postului fiecărui membru al consiliului de etică se completează cu atribuţiile aferente, în conformitate cu prezentul ordin.

(20) Şedinţa de constituire este prezidată de către consilierul juridic sau de către reprezentantul aparatului funcţional al spitalului desemnat. În cadrul şedinţei de constituire, la care participă atât membrii permanenţi, cât şi cei supleanţi, se prezintă membrii permanenţi şi cei supleanţi, responsabilităţile acestora, atribuţiile consiliului de etică şi actul normativ de reglementare şi se alege preşedintele conform art. 7.

 

ARTJCOLUL 5

Mandatul şi înlocuirea membrilor consiliului de etică

 

(1) Durata mandatului de membru permanent sau supleant al Consiliului de etică este de 3 ani. Cu 30 de zile înainte de finalizarea mandatului, procedura de selecţie se reia, pentru asigurarea continuităţii în funcţionarea consiliului de etică.

(2) în cazul motivat de absenţă a unui membru, acesta este înlocuit de membrul supleant. În caz de absenţă a preşedintelui, membrii consiliului de etică aleg un preşedinte de şedinţă, prin vot secret.

(3) în termen de cel mult 30 de zile de la vacantarea unui loc, managerul are obligaţia de a demara procedurile necesare pentru completarea componenţei consiliului de etică.

 

ARTICOLUL 6

Principii de funcţionare a consiliului de etică

 

(1) Consiliul de etică este independent de ierarhia medicală şi de îngrijiri a spitalului. Este interzisă orice tentativă de influenţare a deciziilor membrilor consiliului de etică. Orice astfel de tentativă este sesizată comisiei de disciplină.

(2) Membrii consiliului de etică trebuie să precizeze existenţa unei legături directe sau indirecte, de natură familială, ierarhică ori financiară, cu persoanele fizice sau juridice implicate În speţa supusă analizei consiliului. În cazul în care un membru se află în una dintre aceste situaţii, acesta este informat de secretarul consiliului de etică şi nu poate participa la şedinţele ocazionate de cercetarea cazului respectiv, fiind înlocuit de către membrul supleant.

(3) Activitatea membrilor consiliului de etică se bazează pe imparţialitate, integritate, libertate de opinie, respect reciproc şi pe principiul supremaţiei legii. Nerespectarea acestor principii poate conduce la excluderea membrilor respectivi, în baza votului a două treimi din membrii consiliului de etică.

 

ARTICOLUL 7

Conducerea consiliului de etică

 

            Consiliul de etică este condus de un preşedinte ales prin vot secret dintre membrii acestuia.

 

ARTICOLUL 8

Atribuţiile consiliului de etică

 

(1) Atribuţiile consiliului de etică sunt următoarele:

a) promovează valorile etice în rândul personalului medico-sanitar, auxiliar şi administrativ al unităţii sanitare;

b) identifică şi analizează vulnerabilităţile etice şi riscurile apărute, propune managerului adoptarea şi implementarea măsurilor de prevenţie a actelor de corupţie la nivelul unităţii sanitare;

c) formulează şi înaintează managerului propuneri pentru diminuarea riscurilor de incidente de etică;

d) analizează şi avizează regulamentul de ordine interioară al unităţii sanitare şi poate face propuneri pentru îmbunătăţirea acestuia;

e) formulează punct de vedere etic consultativ, la solicitarea comitetului director al unităţii sanitare;

f) analizează din punct de vedere etic situaţiile de dubiu care pot apărea în exercitarea profesiei medicale. În situaţia în care un cadru medico-sanitar reclamă o situaţie de dubiu etic ce vizează propria sa activitate, avizul etic nu poate fi utilizat pentru incriminarea cadrului medico-sanitar respectiv, dacă solicitarea s-a realizat anterior actului medical la care se face referire;

g) primeşte, din partea managerului unităţii sanitare, sesizările făcute în vederea soluţionării. Modelul de sesizare este prevăzut în anexa nr. 3.

h) analizează cazurile de încălcare a principiilor morale sau deontologice în relaţia pacient-cadru medicosanitar şi personal auxiliar din cadrul spitalului, prevăzute în legislaţia în vigoare3;

i) verifică dacă personalul medico-sanitar şi auxiliar, prin conduita sa, încalcă drepturile pacienţilor prevăzute în legislaţia specifică4, pe baza sesizărilor primite;

j) analizează sesizările personalului unităţii sanitare în legătură cu diferitele tipuri de abuzuri săvârşite de către pacienţi5 sau superiori ierarhici. În măsura în care constată încălcări ale drepturilor personalului, propune măsuri concrete pentru apărarea bunei reputaţii a personalului;

k) analizează sesizările ce privesc nerespectarea demnităţii umane şi propune măsuri concrete de soluţionare;

l) emite avize referitoare la incidentele de etică semnalate, conform prevederilor prezentului ordin;

m) emite hotărâri cu caracter general ce vizează unitatea sanitară respectivă;

n) asigură informarea managerului, a Compartimentului de integritate din cadrul Ministerului Sănătăţii şi a petentului privind conţinutul avizului etic. Managerul poartă răspunderea punerii în aplicare a soluţiilor propuse;

o) aprobă conţinutul comunicărilor adresate petenţilor, ca răspuns la sesizările acestora;

p) înaintează către organele abilitate sesizările ce privesc plăţile informale ale pacienţilor către personalul medico-sanitar ori auxiliar sau acte de condiţionare a acordării serviciilor medicale de obţinere a unor foloase, în cazul în care persoanele competente nu au sesizat organele conform atribuţiilor de serviciu;

q) sesizează organele abilitate ale statului ori de câte ori consideră că aspectele dintr-o speţă pot face obiectul unei infracţiuni, dacă acestea nu au fost sesizate de reprezentanţii unităţii sanitare sau de către petent;

r) aprobă conţinutul rapoartelor bianuale şi anuale întocmite de secretarul consiliului de etică;

s) redactează Anuarul etic, care cuprinde modul de soluţionare a speţelor reprezentative din cursul anului precedent. Anularul etic este pus la dispoziţia angajaţilor, constituind în timp un manual de bune practici la nivelul unităţii sanitare respective;

t) analizează rezultatele aplicării chestionarului de evaluare, parte a mecanismului de feedback al pacientului. Chestionarul de evaluare este prevăzut în anexa nr. 4.

(2) Consiliul de etică poate solicita documente şi informaţii în legătură cu cauza supusă analizei şi poate invita la şedinţele sale persoane care pot să contribuie la soluţionarea speţei prezentate.

 

ARTICOLUL 9

Atribuţiile preşedintelui consiliului de etică

 

Atribuţiile preşedintelui consiliului de etică sunt următoarele:

1. convoacă consiliul de etică, prin intermediul secretarului, lunar cât şi ori de câte ori apar noi sesizări ce necesită analiză de urgenţă sau la solicitarea a cel puţin patru dintre membrii acestuia;

2. prezidează şedinţele consiliului de etică, cu drept de vot. În cazul în care în urma votului membrilor consiliului de etică se înregistrează o situaţie de paritate, votul preşedintelui este decisiv;

3. avizează, prin semnătură, documentele emise de către consiliul de etică şi rapoartele periodice;

4. informează managerul unităţii sanitare în cazul vacantării unui loc în cadrul consiliului de etică, în vederea completării componenţei acestuia.

 

 

ARTICOLUL 10

Atribuţiile secretarului consiliului de etică

 

Atribuţiile secretarului consiliului de etică sunt următoarele:

1. deţine elementele de identificare - antetul şi ştampila consiliului de etică - în vederea avizării şi transmiterii documentelor;

2. asigură redactarea documentelor, înregistrarea şi evidenţa corespondenţei, a sesizărilor, hotărârilor şi avizelor de etică;

3. introduce sesizările colectate în sistemul informatic securizat, în termen de o zi lucrătoare de la înregistrarea acestora, şi asigură informarea, după caz, a membrilor consiliului de etică şi a managerului unităţii sanitare, prin mijloace electronice, cu privire la acestea. Informarea adresată managerului se face doar în cazul sesizărilor primite prin intermediul sistemului informatic;

4. asigură realizarea şi gestionarea bazei de date privind sesizările referitoare la nerespectarea drepturilor pacienţilor de către cadrele medico-sanitare şi pe cele referitoare la abuzurile pacienţilor faţă de cadrele medicosanitare;

5. informează preşedintele cu privire la sesizările primite în vederea convocării consiliului de etică;

6. convoacă membrii consiliului de etică ori de câte ori e necesar, la solicitarea preşedintelui, cu cel puţin o zi înaintea întrunirilor;

7. asigură confidenţialitatea datelor cu caracter personal, pentru o corectă şi imparţială soluţionare a speţelor supuse atenţiei consiliului de etică;

8. Întocmeşte procesele-verbale ale şedinţelor consiliului de etică;

9. introduce în sistemul informatic securizat chestionarele de evaluare ale mecanismului de feedback al pacientului distribuite şi colectate, de regulă, în prima săptămână a fiecărei luni, conform modelului de analiză prezentat În anexa nr. 5. Asigură lunar informarea membrilor consiliului de etică şi a managerului unităţii sanitare cu privire la rezultatele aplicării acestora;

10. asigură postarea pe site-ul unităţii sanitare a informaţiilor privind activitatea consiliului de etică;

11. formulează şi/sau colectează propunerile de îmbunătăţire a activităţii consiliului sau a unităţii sanitare şi le supune aprobării consiliului de etică;

12. Întocmeşte raportul semestrial al activităţii desfăşurate în primele 7 zile ale lunii următoare semestrului raportat şi îl supune avizării preşedintelui şi ulterior aprobării managerului;

13. Întocmeşte raportul anual al activităţii desfăşurate şi Anuarul etic în primele 15 zile ale anului următor celui raportat şi îl supune avizării preşedintelui şi ulterior aprobării managerului.

 

ARTICOLUL 11

Funcţionarea consiliului de etică

 

(1) Consiliul de etică se întruneşte lunar sau ori de câte ori apar noi sesizări ce necesită analiză de urgenţă, la convocarea managerului, a preşedintelui consiliului sau a cel puţin 4 dintre membrii acestuia.

(2) Şedinţele sunt conduse de către preşedinte sau, în lipsa acestuia, de către persoana decisă prin votul secret al membrilor prezenţi.

(3) Cvorumul şedinţelor se asigură prin prezenţa a cel puţin 5 dintre membrii consiliului de etică, inclusiv preşedintele de şedinţă.

(4) Prezenţa membrilor la şedinţele consiliului de etică se confirmă secretarului cu cel puţin o zi înainte de întrunire. În cazul absenţei unuia dintre membrii consiliului, secretarul solicită prezenţa membrului supleant respectiv.

(5) Deciziile se adoptă prin vot secret, cu majoritate simplă. În cazul în care în urma votului membrilor consiliului de etică se înregistrează o situaţie de paritate, votul preşedintelui este decisiv.

(6) Exprimarea votului se poate face “pentru” sau “Împotriva” variantelor de decizii propuse în cadrul şedinţei consiliului de etică.

(7) în situaţia în care speţa supusă analizei implică o problemă ce vizează structura de care aparţine unul dintre membrii consiliului de etică, acesta se recuzează, locul său fiind preluat de către supleant. În cazul în care şi supleantul se găseşte în aceeaşi situaţie de incompatibilitate, acesta se recuzează, speţa fiind soluţionată fără participarea celor doi, cu respectarea cvorumului.

(8) La fiecare şedinţă a consiliului de etică se întocmeşte un proces-verbal care reflectă activitatea desfăşurată şi deciziile luate.

(9) Consiliul de etică asigură confidenţialitatea datelor cu caracter personal, inclusiv după soluţionarea sesizărilor în conformitate cu prevederile legale în vigoare6. Membrii consiliului depun declaraţia prevăzută în anexa nr. 6. Încălcarea confidenţialităţii de către orice membru al consiliului de etică atrage răspunderea conform reglementărilor în vigoare.

 

ARTICOLUL 12

Sesizarea unui incident de etică

 

(1) Sesizarea unui incident de etică poate fi făcută de către:

a) pacient, aparţinător sau reprezentantul legal al acestuia;

b) personalul angajat al spitalului;

c) oricare altă persoană interesată.

(2) Sesizările sunt adresate managerului unităţii sanitare şi se depun la registratură sau prin completarea formularului online aflat pe pagina web a unităţii sanitare.

(3) Fiecare sesizare primeşte un număr de înregistrare comunicat persoanei care o înaintează. Număr de înregistrare primeşte şi sesizarea electronică.

 

ARTICOLUL 13

Analiza sesizărilor

 

(1) Analiza sesizărilor şi emiterea unei hotărâri sau a unui aviz etic, după caz, se face în cadrul şedinţei consiliului de etică, urmând următoarele etape:

a) managerul înaintează preşedintelui toate sesizările ce revin în atribuţiile consiliului de etică şi orice alte documente emise în legătură cu acestea;

b) secretarul consiliului de etică pregăteşte documentaţia, asigură confidenţialitatea datelor cu caracter personal pentru protejarea imaginii publice a tuturor părţilor implicate;

c) secretarul asigură convocarea membrilor consiliului de etică;

d) preşedintele prezintă membrilor consiliului de etică conţinutul sesizărilor primite;

e) membrii consiliului de etică analizează conţinutul acestora şi propun modalităţi de soluţionare a sesizărilor folosind informaţii de natură legislativă, morală sau deontologică;

f) în urma analizei, consiliul de etică, prin vot secret, adoptă hotărâri sau emite avize de etică, după caz. Membrii consiliului de etică aprobă includerea avizului şi/sau hotărârii în Anuarul etic;

g) secretarul consiliului de etică redactează procesul-verbal al şedinţei, care este semnat de către toţi membrii prezenţi;

h) secretarul asigură comunicarea hotărârii sau avizului etic către managerul unităţii sanitare, sub semnătura preşedintelui consiliului de etică, imediat după adoptare;

i) managerul unităţii sanitare dispune măsuri, în conformitate cu atribuţiile ce îi revin;

j) managerul unităţii sanitare asigură comunicarea rezultatului către persoana care a formulat sesizarea.

(2) Avizele de etică şi hotărârile consiliului de etică pot fi incluse în anuarul etic ca un model de soluţionare a unei speţe, urmând să fie utilizate la analize ulterioare şi comunicate personalului unităţii sanitare în vederea preveniri apariţiei unor situaţii similare.

 

ARTICOLUL 14

Raportarea activităţii consiliului de etică

 

(1) Raportul consiliului de etică se transmite direcţiilor de sănătate publică în termen de 5 zile de la finalizarea semestrului precedent. Modelul de raport al consiliului de etică se regăseşte în anexa nr. 7.

(2) Direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, prin personalul acestora aflat în coordonarea Compartimentului de integritate, au obligaţia verificării rapoartelor transmise de secretarii consiliilor de etică. Bianual, în termen de 15 zile de la terminarea semestrului anterior, direcţiile de sănătate publică transmit un raport către Compartimentul de integritate din cadrul Ministerului Sănătăţii referitor la verificarea activităţii consiliilor de etică aflate în cadrul judeţului respectiv.

(3) Ministerul Sănătăţii asigură posibilitatea raportării electronice a datelor prin platforma informatică creată în acest scop cu sprijinul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale.

(4) Compartimentul de integritate din cadrul Ministerului Sănătăţii analizează datele colectate şi formulează concluzii şi propuneri în vederea creşterii calităţii serviciilor medicale sau pentru reducerea vulnerabilităţilor etice.

(5) Compartimentul de integritate din cadrul Ministerului Sănătăţii întocmeşte semestrial un raport către ministrul sănătăţii şi/sau instituţiile ce coordonează strategia naţională anticorupţie, după caz, cu privire la concluziile şi propunerile rezultate.

(6) Ministerul Sănătăţii publică anual, în format electronic, un anuar etic naţional.

 

ARTICOLUL 15

Termene şi aplicare

 

(1) Termenul de constituire a consiliului de etică în unităţile sanitare publice este de 30 de zile de la data publicării prezentului ordin în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Prevederile prezentului ordin se aplică tuturor unităţilor sanitare publice.

 

ARTICOLUL 16

Sancţiuni

 

(1) Nerespectarea de către manager a prevederilor legate de organizarea şi funcţionarea consiliului de etică se constată de către Compartimentul de integritate din cadrul Ministerului Sănătăţii şi/sau de către reprezentanţii de la nivel judeţean sau ai municipiului Bucureşti din cadrul direcţiilor de sănătate publică. Acest aspect se menţionează şi în evaluarea contractului de management.

(2) Nefuncţionarea sau funcţionarea defectuoasă a Consiliului de etică constituie un criteriu negativ pentru standardul de management al unităţii sanitare respective.

(3) Nerespectarea prevederilor legate de funcţionarea Consiliului de etică, precum şi transmiterea întârziată a raportărilor sau transmiterea unor raportări incomplete, din vina secretarului sau a membrilor desemnaţi, responsabili cu avizarea acestora, atrag după sine cercetarea disciplinară.

(4) Compartimentul de integritate, împreună cu persoana din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti aflată în coordonarea Compartimentului de integritate, asigură informarea ministrului sănătăţii cu privire la nerespectarea prevederilor prezentului ordin.

 

ARTICOLUL 17

Anexe

 

(1) Formularele pentru alegerea membrilor consiliilor de etică din cadrul personalului spitalului sunt cuprinse în anexa nr. 1.

(2) Actele necesare pentru includerea asociaţiilor de pacienţi în registrul electronic sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Formularul de sesizare online este cuprins în anexa nr. 3 şi este pus la dispoziţia pacienţilor de către unitatea sanitară.

(4) Chestionarul feedback al pacientului este prevăzut în anexa nr. 4 şi este pus la dispoziţia pacienţilor de către unitatea sanitară.

(5) Formularele de analiză pentru evaluarea chestionarelor de feedback sunt prevăzute în anexa nr. 5.

(6) Modelul de declaraţie a membrilor consiliului de etică este prevăzut în anexa nr. 6.

(7) Formularele de raportare pentru activitatea consiliilor de etică sunt prevăzute în anexa nr. 7.

(8) Anexele nr. 1-7 fac parte integrantă din prezentul ordin.

 

ARTICOLUL 18

Dispoziţii tranzitorii şi finale

 

(1) Structurile din cadrul Ministerului Sănătăţii, Compartimentul de integritate, direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi unităţile sanitare publice duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

(2) La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 1.209/2006 pentru aprobarea componenţei şi a atribuţiilor consiliului etic ce funcţionează în cadrul spitalelor publice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 854 din 18 octombrie 2006.

(3) Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(4) Prezentul ordin a fost elaborat în cadrul proiectului “Bună guvernare prin integritate şi responsabilitate în cadrul sistemului de sănătate românesc”, proiect implementat de Ministerul Sănătăţii în parteneriat cu Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei şi finanţat din Fondul Social European prin Programul operaţional “Dezvoltarea capacităţii administrative”.

 

p. Ministrul sănătăţii,

Dorel Săndesc,

secretar de stat

 

Bucureşti, 11 februarie 2015.

Nr. 145.

 


1 Acest compendiu nu cuprinde informaţii referitoare la date cu caracter personal.

2 Acest compendiu nu cuprinde informaţii referitoare la date cu caracter personal.

3 Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003; Ordinul ministrului sănătăţii nr. 386/2004 privind aprobarea Normelor de aplicare a Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003, art. 217, 218 şi 219 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare; Codurile deontologice profesionale; Regulamentele interne ale unităţilor sanitare.

4 Legea nr. 46/2003; art. 217,218 din Legea nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

5 Art. 257, în acord cu art. 175 alin. (2) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare; art. 219 din Legea nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

6 Legea nr. 46/2003; Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare.

 

ANEXA Nr. 1

 

FORMULARE

pentru alegerea membrilor consiliului de etică din cadrul personalului spitalului

 

- model –

 

a) Formular de vot pentru personalul medical cu integrare clinică

Spitalul...............................................................................................................................................

 

Nr. crt.

Candidat

Secţia

Gradul universitar

Bifaţi cu .X” persoana aleasă de dvs.

(o singură alegere)

1.

De exemplu: Georgescu Ioana

Boli infecţioase

Conf. univ. dr.

X

2.

….

….

….

 

 

b) Formular de vot pentru personalul medical fără integrare clinică

Spitalul...............................................................................................................................................

 

Nr. crt.

Candidat

Secţia

Gradul profesional

Bifaţi cu .X” persoana aleasă de dvs.

(o singură alegere)

1.

De exemplu; Popescu Mircea

Neonatologie

Medic primar

X

2.

….

….

….

 

 

c) Formular de vot pentru personalul sanitar

Spitalul...............................................................................................................................................

 

Nr. crt.

 

Candidat

Secţia

Gradul profesional

Bifaţi cu .X” persoana aleasă de dvs.

(o singură alegere)

1.

De exemplu:

Ionescu Maria

Chirurgie

Asistent medical principal

X

2.

….

 

….

….

 

 

ANEXA Nr. 2

 

Model de registru electronic al asociaţiilor de pacienţi

 

Denumirea asociaţiei/fundaţiei ...............................................................................

Data înregistrării la tribunal ....................................................................................

Membri fondatori .....................................................................................................

Scopul  .......................................................................................................................

Obiectivele ................................................................................................................

Domeniile de activitate ............................................................................................

Sediul .........................................................................................................................

Structuri teritoriale ...................................................................................................

Afilieri ........................................................................................................................

Durata de funcţionare .............................................................................................

Principalele activităţi desfăşurate în

2012*): .......................................................................................................................

2013: ...........................................................................................................................

2014: ...........................................................................................................................


*) Se modifică astfel încât să cuprindă ultimii 3 ani.

 

ANEXA Nr. 3

 

FORMULAR DE SESIZARE ONLINE1

- model -

 

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii!

 

- Numele şi prenumele;

- Spitalul unde aţi fost internat*:

- Secţia unde aţi fost internat*:

 

- Data internării *  DD/  MM/  YYYY

- Data externării *  DD/ MM/ V YYYY

- Sesizarea dumneavoastră vizează*:

 Încălcări ale drepturilor pacientului

 Condiţionarea serviciilor medicale

 Abuzuri săvârşite asupra personalului medico-sanitar

 Alte aspecte

 

- Categorii de personal implicate*:

 Medici

 Asistente medicale/Asistenţi medicali

 Infirmiere Brancardieri

 Portari

 Personalul administrativ

 Conducerea unităţii sanitare

 Niciuna dintre variante

 

- Vă rugăm să detaliaţi sesizarea dumneavoastră (maximum o jumătate de pagină):

 

- Aţi mai sesizat această problemă şi către alte instituţii/organisme?

 Nu

 Da Dacă Da, către ce instituţie? 

 

- Sesizarea dumneavoastră va primi un răspuns în cel mai scurt timp posibil. În acest scop. vă rugăm să ne precizaţi care este modalitatea prin care doriţi să fiţi contactat(â):

 

 Telefonic     Numărul de telefon 

 Prin email    E-mail 

 Prin poştă    Adresa 


1 Formularul de sesizare tipărit va cuprinde aceleaşi informaţii ca şi cel online.

 

ANEXA Nr. 4

 

Chestionar de feedback al pacientului

 

Stimate pacient,

Spitalul ................................................. realizează un sondaj de opinie în rândul pacienţilor internaţi cu privire la calitatea serviciilor oferite în cadrul unităţii sanitare. Acest demers se derulează periodic în cadrul spitalului nostru şi are ca obiectiv îmbunătăţirea comunicării cu pacienţii şi creşterea calităţii serviciilor oferite în cadrul unităţii sanitare.

Având în vedere calitatea dumneavoastră de pacient, vă prezentăm în cele ce urmează o serie de drepturi şi obligaţii ce vă revin conform legislaţiei în vigoare, cu scopul de a vă informa cu privire la aceste aspecte importante pentru dumneavoastră.

Vă rugăm să citiţi cu atenţie informaţiile referitoare la drepturile şi obligaţiile ce vă revin în calitate de pacient sau de asigurat şi să completaţi chestionarul anexat. La externare, vă rugăm să depuneţi chestionarul completat în urna special amenajată.

Atenţie! Opiniile exprimate de dumneavoastră în cadrul chestionarului trebuie să se refere doar la această Internare.

Modalitatea de răspuns este de a încercui, la fiecare întrebare, cifra care corespunde răspunsului cel mai apropiat opiniei dumneavoastră. Fiecare linie din tabel reprezintă o întrebare şi necesită un răspuns,

Acest chestionar este confidenţial şi anonim şi vizează doar prelucrări statistice care au ca obiect înţelegerea opiniilor pacienţilor cu privire la calitatea serviciilor din spitale.

Chestionarul poate fi completat în format fizic sau online pe pagina web a spitalului.

Vă mulţumim anticipat pentru implicarea dumneavoastră în acest demers important!

 

Drepturile pacientului

(Extrase din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003)

 

„Art. 2. - Pacienţii au dreptul la îngrijiri medicale de cea mai înaltă calitate de care societatea dispune, în conformitate cu resursele umane, financiare şi materiale.

Art. 3. - Pacientul are dreptul de a fi respectat ca persoană umană, fără nicio discriminare.

..........................................................................................................................

Art. 4. - Pacientul are dreptul de a fi informat cu privire la serviciile medicale disponibile, precum şi la modul de a le utiliza.

Art. 5. - (1) Pacientul are dreptul de a fi informat asupra identităţii şi statutului profesional al furnizorilor de servicii de sănătate.

(2) Pacientul internat are dreptul de a fi informat asupra regulilor şi obiceiurilor pe care trebuie să le respecte pe durata spitalizării.

Art. 6. - Pacientul are dreptul de a fi informat asupra stării sale de sănătate, a intervenţiilor medicale propuse, a riscurilor potenţiale ale fiecărei proceduri, a alternativelor existente la procedurile propuse, inclusiv asupra neefectuării tratamentului şi nerespectării recomandărilor medicale, precum şi cu privire la date despre diagnostic şi prognostic.

Art. 7. - Pacientul are dreptul de a decide dacă mai doreşte să fie informat, în cazul în care informaţiile prezentate de către medic i-ar cauza suferinţă.

Art. 8. - Informaţiile se aduc la cunoştinţa pacientului într-un limbaj respectuos, clar, cu minimalizarea terminologiei de specialitate; în cazul în care pacientul nu cunoaşte limba română, informaţiile i se aduc la cunoştinţă în limba maternă ori în limba pe care o cunoaşte sau, după caz, se va căuta o altă formă de comunicare.

Art. 9. - Pacientul are dreptul de a cere în mod expres să nu fie informat şi de a alege o altă persoană care să fie informată în locul său.

Art. 10. - Rudele şi prietenii pacientului pot fi informaţi despre evoluţia investigaţiilor, diagnostic şi tratament, cu acordul pacientului.

Art. 11. - Pacientul are dreptul de a cere şi de a obţine o altă opinie medicală.

Art. 12. - Pacientul are dreptul să solicite şi să primească, la externare, un rezumat scris al investigaţiilor, diagnosticului, tratamentului şi îngrijirilor acordate pe perioada spitalizării.

..........................................................................................................................

Art. 13. - Pacientul are dreptul să refuze sau să oprească O intervenţie medicală asumându-şi, în scris, răspunderea pentru decizia sa; consecinţele refuzului sau ale opririi actelor medicale trebuie explicate pacientului.

Art. 14. - Când pacientul nu îşi poate exprima voinţa, dar este necesară o intervenţie medicală de urgenţă, personalul medical are dreptul să deducă acordul pacientului dintr-o exprimare anterioară a voinţei acestuia.

Art. 15. - În cazul în care pacientul necesită o intervenţie medicală de urgenţă, consimţământul reprezentantului legal nu mai este necesar.

Art. 16. - În cazul în care se cere consimţământul reprezentantului legal, pacientul trebuie să fie implicat în procesul de luare a deciziei atât cât permite capacitatea lui de înţelegere

Art. 17. - (1) în cazul în care furnizorii de servicii medicale consideră că intervenţia este în interesul pacientului, iar reprezentantul legal refuză să îşi dea consimţământul, decizia este declinată unei comisii de arbitraj de specialitate,

(2) Comisia de arbitraj este constituită din 3 medici pentru pacienţii internaţi în spitale şi din 2 medici pentru pacienţii din ambulator.

Art. 18. - Consimţământul pacientului este obligatoriu pentru recoltarea, păstrarea, folosirea tuturor produselor biologice prelevate din corpul sau, în vederea stabilirii diagnosticului ori a tratamentului cu care acesta este de acord.

Art. 19. - Consimţământul pacientului este obligatoriu în cazul participării sale în învăţământul medical clinic şi la cercetarea ştiinţifică. Nu pot fi folosite pentru cercetare ştiinţifică persoanele care nu sunt capabile să îşi exprime voinţa, cu excepţia obţinerii consimţământului de la reprezentantul legal şi dacă cercetarea este făcută şi în interesul pacientului.

Art. 20. - Pacientul nu poate fi fotografiat sau filmat într-o unitate medicală fără consimţământul său, cu excepţia cazurilor în care imaginile sunt necesare diagnosticului sau tratamentului şi evitării suspectării unei culpe medicale.

Art. 21. - Toate informaţiile privind starea pacientului, rezultatele investigaţiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale sunt confidenţiale chiar şi după decesul acestuia.

Art. 22. - Informaţiile cu caracter confidenţial pot fi furnizate numai în cazul în care pacientul îşi dă consimţământul explicit sau dacă legea o cere în mod expres.

Art. 23. - În cazul în care informaţiile sunt necesare altor furnizori de servicii medicale acreditaţi, implicaţi în tratamentul pacientului, acordarea consimţământului nu mai este obligatorie.

Art. 24. - Pacientul are acces la datele medicale personale.

Art. 25. - (1) Orice amestec în viaţa privată, familială a pacientului este interzis, cu excepţia cazurilor în care această imixtiune influenţează pozitiv diagnosticul, tratamentul ori îngrijirile acordate şi numai cu consimţământul pacientului.

(2) Sunt considerate excepţii cazurile în care pacientul reprezintă pericol pentru sine sau pentru sănătatea publică.

..........................................................................................................................

Art. 26. - Dreptul femeii la viaţă prevalează în cazul în care sarcina reprezintă un factor de risc major şi imediat pentru viaţa mamei.

Art. 27. - Pacientul are dreptul la informaţii, educaţie şi servicii necesare dezvoltării unei vieţi sexuale normale şi sănătăţii reproducerii, fără nicio discriminare.

Art. 28. - (1) Dreptul femeii de a hotărî dacă să aibă sau nu copii este garantat, cu excepţia cazului prevăzut la art. 26.

(2) Pacientul, prin serviciile de sănătate, are dreptul să aleagă cele mai sigure metode privind sănătatea reproducerii.

(3) Orice pacient are dreptul la metode de planificare familială eficiente şi lipsite de riscuri.

..........................................................................................................................

Art. 29. - (1) în cazul în care furnizorii sunt obligaţi să recurgă la selectarea pacienţilor pentru anumite tipuri de tratament care sunt disponibile în număr limitat, selectarea se face numai pe baza criteriilor medicale.

..........................................................................................................................

Art. 30. - (1) Intervenţiile medicale asupra pacientului se pot efectua numai dacă există condiţiile de dotare necesare şi personal acreditat.

..........................................................................................................................

Art. 31. - Pacientul are dreptul la îngrijiri terminale pentru a putea muri în demnitate.

Art. 32. - Pacientul poate beneficia de sprijinul familiei, al prietenilor, de suport spiritual, material şi de sfaturi pe tot parcursul îngrijirilor medicale. La solicitarea pacientului, în măsura posibilităţilor, mediul de îngrijire şi tratament va fi creat cât mai asemănător celui familial.

Art. 33. - Pacientul internat are dreptul şi la servicii medicale acordate de către un medic acreditat din afara spitalului.

Art. 34. - (1) Personalul medical sau nemedical din unităţile sanitare nu are dreptul să supună pacientul niciunei forme de presiune pentru a-l determina pe acesta să îl recompenseze altfel decât prevăd reglementările de plată legale din cadrul unităţii respective.

..........................................................................................................................

Art. 35. - (1) Pacientul are dreptul la îngrijiri medicale continue, până la ameliorarea stării sale de sănătate sau până la vindecare”.

Pacientul este încurajat, de asemenea, să sesizeze Consiliul de Etică al spitalului pentru orice faptă de corupţie sau încălcări ale eticii medicale (de exemplu, atitudine lipsită de profesionalism, lipsa consimţământului informat al pacientului etc.).

 

Obligaţiile asiguratului

 

Conform art. 219 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, asiguraţii au următoarele obligaţii:

..........................................................................................................................

e) să respecte cu stricteţe tratamentul şi indicaţiile medicului;

f) să aibă o conduită civilizată faţă de personalul medico-sanitar;

g) să achite contribuţia datorată fondului şi suma reprezentând copiata/contribuţia personală, în condiţiile legii;

h) să prezinte furnizorilor de servicii medicale documentele justificative care atestă calitatea de asigurat, definite la art. 212 alin. (1).”

 

Vă rugăm să completaţi chestionarul şi să îl depuneţi în urna de la biroul externări!

 

Q1. Cât de mulţumit sunteţi, în general, de... ?

Încercuiţi câte o cifră pe fiecare linie (a, b); Fiecare linie reprezintă o întrebare!

 

Aspecte

Foarte mulţumit

Mulţumit

Nici mulţumit,

nici nemulţumit

Nemulţumit

Foarte nemulţumit

a. ...calitatea serviciilor medicale primite în acest spital?

1

2

3

4

5

b. ...modul în care v-au fost respectate drepturile de pacient?

1

2

3

4

5

 

Q2. Cât de mulţumit aţi fost de... ?

Încercuiţi câte o cifră pe fiecare linie (a, b, c); Fiecare linie reprezintă o întrebare!

 

Aspecte

Foarte mulţumit

Mulţumit

Nici mulţumit,

nici nemulţumit

Nemulţumit

Foarte nemulţumit

a. ...timpul de aşteptare până la prima examinare de către medic în cadrul secţiei în care aţi fost internat?

1

2

3

4

5

b. ...modul în care aţi fost consultat de medicul curant (care v-a îngrijit în secţie)?

1

2

3

4

5

c. ...tratamentul primit în perioada de spitalizare?

1

2

3

4

5

 

Q3. În ce măsură următoarele afirmaţii despre medicul care v-a tratat sunt adevărate?

Încercuiţi câte o cifră pe fiecare linie (a, b, c, d, e); Fiecare linie reprezintă o întrebare!

 

Afirmaţii

În foarte mare măsură

În mare măsură

Nici mare, nici mică măsură

În mică măsura

În foarte mică măsură

a. Mi-a acordat respectul şi atenţia cuvenite unui pacient.

1

2

3

4

5

b. A răspuns la întrebările puse de mine.

1

2

3

4

5

c. S-a ocupat cu atenţie de cazul meu.

1

2

3

4

5

d. A înţeles problemele mele medicale.

1

2

3

4

5

e. A manifestat interes în rezolvarea problemei mele medicale.

1

2

3

4

5

 

Q4. În ce măsură următoarele afirmaţii despre asistentele medicale/asistenţii medicali sunt adevărate?

Încercuiţi câte o cifră pe fiecare linie (a, b, c, d, e); Fiecare linie reprezintă o întrebare!

 

Afirmaţii

În foarte mare măsură

În mare măsură

Nici mare, nici mică măsură

În mică măsura

În foarte mică măsură

a. Mi-a acordat respectul şi atenţia cuvenite unui pacient.

1

2

3

4

5

b. A răspuns la întrebările puse de mine.

1

2

3

4

5

c. A respectat orele de administrare a tratamentului recomandat de medic.

1

2

3

4

5

d. A înţeles problemele mele medicale.

1

2

3

4

5

e. A manifestat interes în tratarea mea.

1

2

3

4

5

 

Q5. În ce măsură aţi fost informat sau vi s-au explicat de către personalul medicosanitar despre...?

Încercuiţi câte o cifră pe fiecare linie (a, b, c, d, e, f, g); Fiecare linie reprezintă o întrebare!

 

Aspecte

În foarte mare măsură

În mare măsură

Nici mare, nici mică măsură

În mică măsura

În foarte mică măsură

a. ...cum va decurge examinarea medicală

1

2

3

4

5

b. ...cum se recoltează probele de sânge/biologice

1

2

3

4

5

c. ...modul de administrare a medicamentelor

1

2

3

4

5

d. ...rezultatul analizelor dumneavoastră

1

2

3

4

5

e. ...riscurile unei operaţii/intervenţii chirurgicale/ale tratamentului indicat de medic

1

2

3

4

5

f. ...consecinţele unui posibil refuz/opririi actului medical recomandat de medic

1

2

3

4

5

g. ...posibile tratamente alternative pentru afecţiunea dumneavoastră

1

2

3

4

5

 

Q6. Pe perioada internării

Încercuiţi câte o cifră pe fiecare linie (a, b, c, d, e); Fiecare linie reprezintă o întrebare!

 

Aspecte

DA

NU

a. aţi fost internat prin serviciul de urgenţă

1

2

b. aţi solicitat serviciile unui medic preferat

1

2

c. aţi primit serviciile unui medic preferat

1

2

d. aţi solicitat şi o altă opinie medicală, referitoare la diagnosticul medicului curant, pe perioada internării

1

2

e. aţi primit o altă opinie medicală pe perioada internării

1

2

 

            Q7. Pe perioada internării medicamentele şi materialele sanitare au fost asigurate (încercuiţi o singură cifră - 1,2,3 sau 4!):

 

a. Integral de spital

1

b. În mare măsură din resursele spitalului (am cumpărat medicamente simple, calmante, fese etc.)

2

c. În mică măsură din resursele spitalului (am cumpărat medicamente scumpe)

3

d. Integral de mine (pacient)

4

 

G8. Cum apreciaţi, din punctul de vedere al confortului, următoarele condiţii din spital?

Încercuiţi câte o cifră pe fiecare linie (a, b, c, d, e, f); Fiecare linie reprezintă o întrebare!

 

Aspecte

Bune

Bune

Nici bune, nici proaste

Proaste

proaste

a. Iluminatul spaţiilor/încăperilor din spital

1

2

3

4

5

b. Temperatura din spital

1

2

3

4

5

c. Programul de primire a vizitelor

1

2

3

4

5

d. Curăţenia generală din spital

1

2

3

4

5

e. Funcţionalitatea grupurilor sanitare

1

2

3

4

5

f. Condiţiile de cazare din salon

1

2

3

4

5

 

Q9.1. În momentul întocmirii documentelor de externare aţi fost informaţi de suma cheltuită pentru spitalizarea dumneavoastră prin oferirea unei copii a decontului de cheltuieli?

1. da                2. nu

Q9.2. V-aţi gândit să solicitaţi informaţii despre suma cheltuită pentru spitalizarea dumneavoastră (decontul de cheltuieli) ?

 1. da               2. nu

Q10. În cadrul spitalului sunt afişe care să prezinte drepturile şi/sau obligaţiile pacienţilor/asiguraţilor?

1.da                 2. nu

Q11. Cărui personal aţi oferit din propria iniţiativă bani sau alte atenţii ca recunoştinţă pentru modul în care aţi fost îngrijit? Un singur răspuns pe linie!

 

 

Da

Nu

a. Medicilor

1

2

b. Asistentelor medicale/Asistenţilor medicali

1

2

c. Infirmierelor

1

2

d. Personalului auxiliar (brancardieri, agenţi de pază etc.)

1

2

 

Q12. VI s-au cerut, într-un fel sau altul, bani sau atenţii de către personalul spitalului?

Un singur răspuns pe linie!

 

Personal medico-sanitar

Da

Nu

a. De către medici

1

2

b. De către asistente/asistenţi

1

2

c. De către infirmiere

1

2

d. De către personalul auxiliar (brancardieri, agenţi de pază etc.)

1

2

 

Q13 Cunoaşteţi faptul că puteţi sesiza, prin consiliul de etică al spitalului, orice faptă care încalcă etica sau deontologia medicală (atitudine lipsită de profesionalism, lipsa consimţământului informat al pacientului, alte încălcări ale drepturilor pacientului, condiţionarea actului medical sa.)?

1.Da                2. Nu

 

Date statistice (vă rugăm încercuiţi/completaţi):

Sexul respondentului/celui care a răspuns la chestionar:         1. Bărbătesc    2. Femeiesc

Vârsta respondentului: ...........

Ultima şcoală absolvită:

1. Şcoală elementară (4 clase, 10 clase, şcoală profesională)

2. Şcoală medie (liceu, şcoală postliceală)

3. Şcoală superioară (universitate, maşter, doctorat)

Rezidenţa:

1. În mediul urban (într-un oraş/municipiu, indiferent de judeţ)

2. În mediul rural (într-o comună, indiferent de judeţ)

Secţia în care a fost internat pacientul:......................

Luna internării:......................

 

ANEXA Nr. 5

 

FORMULARE DE ANALIZĂ

pentru evaluarea chestionarelor de feedback

            A. Date tehnice privind derularea activităţii

 

 

Total

1. Numărul de pacienţi internaţi în perioada de referinţă

 

2. Numărul de chestionare tipărite distribuite în perioada de referinţă

 

3. Numărul de chestionare tipărite recuperate la finalul săptămânii a IV-a

 

4. Numărul de chestionare completate online

 

5. Total de chestionare analizate (total linia 3+4)

 

6. Rata de răspuns la cercetarea privind satisfacţia pacientului (numărul de pacienţi care au răspuns la formularul tipărit plus la cel online al chestionarului/numărul total de pacienţi internaţi în săptămâna de referinţă a mecanismului de feedback * 100)

 

7. Distribuţia caracteristicilor demo-sociale ale pacienţilor care au răspuns la chestionare după:

 

- Sex:

 

Bărbaţi

 

Femei

 


 

Total

- Vârstă:

 

18-34 ani

 

35-54 ani

 

55-64 ani

 

peste 65 ani

 

- Nivel de studii:

 

elementare (obligatorie, profesională, de ucenici)

 

medii (liceu, şcoală postliceală)

 

superioare (universitare, postuniversitare)

 

- Mediul de rezidenţă

 

cu domiciliul în mediul urban

 

cu domiciliul în mediul rural

 

 

            B. Interpretarea chestionarelor de evaluare   

 

Indicatorul

%

Nr. de răspunsuri completate la item în chestionar

Item/Întrebare din chestionar

Modalitatea de calcul al procentelor

Explicaţie

0

1

2

3

4

5

Q1a. Ponderea pacienţilor mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de calitatea serviciilor medico-sanitare din spital

 

 

q1a

q1a(1+2)

suma procentelor celor care au răspuns 1 (foarte mulţumiţi) cu ale celor care au răspuns 2 (mulţumiţi) la întrebare

Q1b. Ponderea pacienţilor mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de respectarea drepturilor pacienţilor acestui spital

 

 

q1b

q1b(1+2)

suma procentelor celor care au răspuns 1 (foarte mulţumiţi) cu ale celor care au răspuns 2 (mulţumiţi)

Q2a. Ponderea pacienţilor mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de timpul de aşteptare până la prima examinare de către medicului curant din spital

 

 

q2a

q2a(1+2)

suma procentelor celor care au răspuns 1 (foarte mulţumiţi) cu ale celor care au răspuns 2 (mulţumiţi)

Q2b. Ponderea pacienţilor mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de modul cum au fost consultaţi prima dată de medicul curant din spital

 

 

q2b

q2b(1+2)

suma procentelor celor care au răspuns 1 (foarte mulţumiţi) cu ale celor care au răspuns 2 (mulţumiţi)

Q2c. Ponderea pacienţilor mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de tratamentul primit în cadrul unităţii

 

 

q2c

q2c(1+2)

suma procentelor celor care au răspuns 1 (foarte mulţumiţi) cu ale celor care au răspuns 2 (mulţumiţi)

Q3. Ponderea pacienţilor mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de tratamentul/modul de îngrijire al medicului curant pe perioada spitalizării

 

 

q3a, q3b, q3c, q3d, q3e

 

sum [q3a(1+2)+q3b

(1+2)+q3c(1+2)+q3d

(1+2)+q3e(1+2)]/5

suma procentelor celor care au fost mulţumiţi şi foarte mulţumiţi la calupul de întrebări q3 (a, b, c, d, e) împărţita la 5 (numărul întrebărilor/itemilor care măsoară tratamentul/îngrijirea acordată de medic pacientului)

Q3a. Ponderea pacienţilor mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de respectul şi atenţia acordate de medicul curant

 

 

q3a

 

q3a(1+2) q3b(1+2)

suma procentelor celor care au răspuns 1 (foarte mulţumiţi) cu ale celor care au răspuns 2 (mulţumiţi) la întrebare

Q3b. Ponderea pacienţilor mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de modul în care medicul curant a răspuns întrebărilor adresate de pacient

 

 

q3b

 

suma procentelor celor care au răspuns 1 (foarte mulţumiţi) cu ale celor care au răspuns 2 (mulţumiţi)


Q3c. Ponderea pacienţilor mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de modul în care medicul curant s-a ocupat de cazul lor

 

 

q3c

q3c(1+2)

suma procentelor celor care au răspuns 1 (foarte mulţumiţi) cu ale celor care au răspuns 2 (mulţumiţi) la întrebare

Q3d. Ponderea pacienţilor mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de modul în care medicul curant Ie-a înţeles problemele de sănătate

 

 

q3d

q3d(1+2)

suma procentelor celor care au răspuns 1 (foarte mulţumiţi) cu ale celor care au răspuns 2 (mulţumiţi) la întrebare

Q3e. Ponderea pacienţilor mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de interesul manifestat de medicul curant în rezolvarea problemelor de sănătate

 

 

q3e

q3e(1+2)

suma procentelor celor care au răspuns 1 (foarte mulţumiţi) cu ale celor care au răspuns 2 (mulţumiţi)

Q4. Ponderea pacienţilor mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de tratamentul/modul de îngrijire al asistentelor medicale pe perioada spitalizării

 

 

q4a, q4b, q4c, q4d, q4e

sum [q4a(1+2)+q4b

(1+2)+q4c(1+2)+q4d

(1+2)+q4e(1+2)1/5

suma procentelor celor care au fost mulţumiţi şi foarte mulţumiţi la calupul de întrebări q4 (a, b, c, d, e) împărţită te 5 (numărul

întrebărilor/itemilor care măsoară tratamentul/îngrijirea acordată de asistentele medicale pacientului)

Q4a. Ponderea pacienţilor mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de respectul şi atenţia acordate de asistentele medicale

 

 

q4a

q4a(1+2)

suma procentelor celor care au răspuns 1 (foarte mulţumiţi) cu ale celor care au răspuns 2 (mulţumiţi) la întrebare

Q4b. Ponderea pacienţilor mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de modul în care asistentele au răspuns la întrebările adresate de pacienţi

 

 

q4b

q4b(1+2)

suma procentelor celor care au răspuns 1 (foarte mulţumiţi) cu ale celor care au răspuns 2 (mulţumiţi)

Q4c. Ponderea pacienţilor mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de modul în care asistentele medicale s-au ocupat de problemele de sănătate

 

 

q4c

q4c(1+2)

suma procentelor celor care au răspuns 1 (foarte mulţumiţi) cu ale celor care au răspuns 2 (mulţumiţi) la întrebare

Q4d. Ponderea pacienţilor mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de modul în care asistentele medicale le-au înţeles problemele de sănătate

 

 

q4d

q4d(1+2)

suma procentelor celor care au răspuns 1 (foarte mulţumiţi) cu ale celor care au răspuns 2 (mulţumiţi) la întrebare

Q4e. Ponderea pacienţilor mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de interesul manifestat de asistentele medicale în rezolvarea problemelor de sănătate

 

 

q4e

q4e(1+2)

suma procentelor celor care au răspuns 1 (foarte mulţumiţi) cu ale celor care au răspuns 2 (mulţumiţi)

Q5. Ponderea pacienţilor mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de informarea primită cu privire la modul de derulare a investigaţiilor, la rezultatul analizelor, la tratamentul prescris cu riscurile şi consecinţele respingerii acestuia, la alternativele medicale posibile

 

 

q5a. q5b, q5c, q5d( q5e, q5f,

q5g

sum [q5a(1+2)+q5b (1+2)+q5c(1+2)+q5d (1+2)+q5e(1+2)+q5f

(1+2) + q5g(1+2)]/7

suma procentelor celor care au fost mulţumiţi şi foarte mulţumiţi la calupul de întrebări q5 (a, b, c, d, e, f, g) împărţită la 7 (numărul întrebărilor/itemilor care măsoară parcursul medical al pacientului)

Q5a. Ponderea pacienţilor mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de modul de informare privind examinarea medicală

 

 

q5a

q5a(1+2)

suma procentelor celor care au răspuns 1 (foarte mulţumiţi) cu ale celor care au răspuns 2 (mulţumiţi)

Q5b. Ponderea pacienţilor mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de modul de informare privind procedura de recoltare a probelor de sânge/biologice

 

 

q5b

q5b(1 +2)

suma procentelor celor care au răspuns 1 (foarte mulţumiţi) cu ale celor care au răspuns 2 (mulţumiţi)

Q5c. Ponderea pacienţilor mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de modul în care li s-a explicat administrarea medicamentelor

 

 

q5c

q5c(1+2)

suma procentelor celor care au răspuns 1 (foarte mulţumiţi) cu ale celor care au răspuns 2 (mulţumiţi)


Q5d. Ponderea pacienţilor mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de modul de informare privind rezultatele analizelor medicale

 

 

3q5d

 

q5d(1+2)

 

suma procentelor celor care au răspuns 1 (foarte mulţumiţi) cu ale celor care au răspuns 2 (mulţumiţi)

 

Q5e. Ponderea pacienţilor mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de modul în care au fost informaţi despre riscurile unei intervenţii chirurgicale sau ale tratamentului pe care îl urmează

 

 

q5e

 

q5e(1+2)

 

suma procentelor celor care au răspuns 1 (foarte mulţumiţi) cu ale celor care au răspuns 2 (mulţumiţi)

 

Q5f. Ponderea pacienţilor mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de informarea cu privire la consecinţele refuzului/opririi actului medical

 

 

q5f

 

q5f(1+2)

 

suma procentelor celor care au răspuns 1 (foarte mulţumiţi) cu ale celor care au răspuns 2 (mulţumiţi)

 

Q5g. Ponderea pacienţilor mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de informarea privind tratamentele alternative ale afecţiunii de care suferă

 

 

q5g

q5g(1+2)

suma procentelor celor care au răspuns 1 (foarte mulţumiţi) cu ale celor care au răspuns 2 (mulţumiţi)

Q6. Ponderea pacienţilor mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de participarea pacienţilor la parcursul medical urmat în spital

 

 

q6a, q6b, q6c, q6d

sum [q6a(1) + q6b(1)+ q6c(1)+q6d(1)]/4

suma procentelor celor care au răspuns 1 (da) per cei 4 itemi/la numărul de itemi

Q6a. Ponderea pacienţilor care s-au internat prin serviciul de urgenţă

 

 

q6a

 

procentul celor care au răspuns2 (nu)

Q6b. Ponderea pacienţilor care au solicitat serviciile unui medic preferat

 

 

q6b1

 

procentul celor care au răspuns 1 (da)

Q6c. Ponderea pacienţilor care au primit serviciile medicului solicitat

 

 

q6b2

 

procentul celor care au răspuns 1 (da)

Q6d. Ponderea pacienţilor care au solicitat şi o altă opinie medicală la diagnosticul medicului curant pe perioada internării în spital

 

 

q6c

 

procentul celor care au răspuns 1 (da)

Q6e. Ponderea pacienţilor care au primit şi o altă opinie medicală la diagnosticul medicului curant pe perioada internării în spital

 

 

q6d

 

procentul celor care au răspuns 1 (da)

Q7. Ponderea în care spitalul a asigurat integral medicaţia pacienţilor internaţi

 

 

q7

suma celor care au răspuns 1 la întrebarea q7

procentul celor care au răspuns 1 la întrebarea q7

Q8. Ponderea pacienţilor mulţumiţi care au apreciat condiţiile oferite de spital

 

 

q8a, q8b, q8c, q8d, q8e, q8f

sum [q8a(1+2)+q8b

(1+2)+q8c(1+2)+q8d (1+2)+q8e(1+2)+q8f (1+2)]/6

suma procentelor celor care au fost mulţumiţi şi foarte mulţumiţi la calupul de întrebări q8 (a, b, c, d, e, f) împărţită la 6 (numărul întrebărilor/itemilor care măsoară parcursul medical al pacientului)

Q8a. Ponderea pacienţilor mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de iluminatul încăperilor/spaţiilor din spital

 

 

q8a

q8a(1+2)

suma procentelor celor care au răspuns 1 (foarte mulţumiţi) cu ale celor care au răspuns 2 (mulţumiţi)

Q8b. Ponderea pacienţilor mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de temperatura din spital

 

 

q8b

q8b(1+2)

suma procentelor celor care au răspuns 1 (foarte mulţumiţi) cu ale celor care au răspuns 2 (mulţumiţi)

Q8c. Ponderea pacienţilor mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de programul de vizite din spital

 

 

q8c

q8c(1+2)

suma procentelor celor care au răspuns 1 (foarte mulţumiţi) cu ale celor care au răspuns 2 (mulţumiţi)

Q8d. Ponderea pacienţilor mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de curăţenia generală din spital

 

 

q8d

q8d(1+2)

suma procentelor celor care au răspuns 1 (foarte mulţumiţi) cu ale celor care au răspuns 2 (mulţumiţi)


Q8e. Ponderea pacienţilor mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de funcţionalitatea grupurilor sanitare

 

 

q8e

q8c(1+2)

suma procentelor celor care au răspuns 1 (foarte mulţumiţi) cu ale celor care au răspuns 2 (mulţumiţi)

Q8f. Ponderea pacienţilor mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de condiţiile de cazare din salon

 

 

 

 

 

 

q8f

 

 

q8d(1+2)

suma procentelor celor care au răspuns 1 (foarte mulţumiţi) cu ale celor care au răspuns 2 (mulţumiţi)

Q9.1. Ponderea pacienţilor care au fost informaţi de suma cheltuită pentru spitalizare, prin decontul de cheltuieli

 

 

q9.1

q9.1(1)

procentul celor care au răspuns 1 la întrebarea q9.1

Q9.2. Ponderea pacienţilor care s-au gândit la/au solicitat informaţii despre suma cheltuită pentru spitalizare, prin decontul de cheltuieli

 

 

q9.2

q9.2(1)

procentul celor care au răspuns 1 la întrebarea q9.1

Q10. Ponderea pacienţilor care au observat existenţa în spital a unor afişe privind drepturile şi obligaţiile pacienţilor

 

 

q10

q10(1)

procentul celor care au răspuns 1 la întrebarea q10

Q11. Ponderea celor care au oferit bani sau atenţii personalului medico-sanitar sau auxiliar

 

 

q11

au răspuns cu da (1)la cel puţin una dintre întrebările q11a, q11b, q11ctq11d

procentul pacienţilor care au răspuns 1 la una dintre întrebările q11arq11b,q11c, q11d

Q11a. Ponderea pacienţilor care au oferit-ca recunoştinţă/apreciere a felului în care au fost îngrijiţi - bani sau atenţii medicilor

 

 

q11a

q11a(1)

procentul celor care au răspuns 1 la întrebarea q11a

Q11b. Ponderea pacienţilor care au oferit-ca recunoştinţă/apreciere a felului în care au fost îngrijiţi - bani sau atenţii asistentelor

 

 

q11b

q11b(1)

procentul celor care au răspuns 1 la întrebarea q11b

Q11c. Ponderea pacienţilor celor care au oferit-ca recunoştinţă/apreciere a felului în care au fost îngrijiţi - bani sau atenţii infirmierelor

 

 

q11c

q11c(1)

procentul celor care au răspuns 1 la întrebarea q11c

Q11d. Ponderea celor care au oferit - ca recunoştinţă/apreciere a felului în care au fost îngrijiţi - personalului auxiliar (brancardieri, agenţi de pază etc.)

 

 

q11d

q11d(1)

procentul celor care au răspuns 1 la întrebarea q11d

Q12. Ponderea pacienţilor care afirmă că li s-a solicitat, direct sau indirect, bani sau atenţii de către personalul medico-sanitar sau auxiliar

 

 

q12

au răspuns cu da (1) la cel puţin una dintre întrebările q 12a, q12b, q12c, q12d

procentul pacienţilor care au răspuns 1 la una dintre întrebările q12a,q12b, q12c, q12d

Q12a. Ponderea pacienţilor care afirmă că li s-au solicitat, direct sau indirect, bani sau atenţii de către medici

 

 

q12a

q12a(1)

procentul celor care au răspuns 1 la întrebarea q 12a

Q12b. Ponderea pacienţilor care afirmă că li s-au solicitat, direct sau indirect, bani sau atenţii de către asistente/asistenţi medicali

 

 

q12b

 

q12b(1)

procentul celor care au răspuns 1 la întrebarea q12b

Q12c. Ponderea pacienţilor care afirmă că li s-au solicitat, direct sau indirect, bani sau atenţii de către infirmiere

 

 

q12c

q12c(1)

procentul celor care au răspuns 1 la întrebarea q 12c

Q12d. Ponderea pacienţilor care afirmă că q12d li s-au solicitat, direct sau indirect, bani sau atenţii de către personalul auxiliar (brancardieri, agenţi de pază etc.)

 

 

 

q12d(1)

procentul celor care au răspuns 1 la întrebarea q12d

Q13. Ponderea pacienţilor care ştiau de existenţa consiliului etic

 

 

q13

q13(1)

procentul celor care au răspuns 1 la întrebarea q13

 

ANEXA Nr. 6

 

Model de declaraţie a membrilor consiliului de etică

 

DECLARAŢIE1

 

Subsemnatul/a ................................. născut/ă la data de  ..........................., în localitatea ................................., posesor/posesoare al/a CI. seria ......... nr. ........... eliberată la data de .............. de către ................., identificat cu CNP ......................, membru în consiliul de etică al unităţii sanitare publice cu paturi

.......................... din localitatea .................. judeţul ............................ numit prin Documentul ................................ cu nr. ........../...............,

în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (9) din Ordinul ministrului sănătăţii nr. 145/2015 pentru aprobarea componenţei şi a atribuţiilor consiliului de etică ce funcţionează în cadrul spitalelor,

declar pe propria răspundere următoarele:

- Mă angajez să analizez cu imparţialitate situaţiile şi speţele prezentate în activitatea consiliului de etică, să îmi bazez activitatea în cadrul acestui for de autoritate pe integritate, libertate de opinie, respect reciproc şi supremaţia legii.

- Mă angajez, de asemenea, să păstrez cu stricteţe confidenţialitatea datelor cu caracter personal ce vizează speţele analizate în cadrul consiliului de etică, având în vedere rolul preventiv al acestui consiliu, precum şi faptul că responsabilitatea legală sau contractuală revine conducerii unităţii sanitare şi/sau altor instituţii relevante, în funcţie de speţă. Sunt conştient că în cazul în care voi încălca dispoziţiile legale privind confidenţialitatea datelor cu caracter personal voi răspunde personal, potrivit prevederilor legale în vigoare.

- Mă angajez să respect întocmai normele cu privire la evidenţa, utilizarea, păstrarea şi furnizarea datelor cu caracter personal2.

Dau prezenta declaraţie pe propria răspundere, cunoscând prevederile legale cu privire la aspectele menţionate.

 

Numele şi prenumele:

Data: ......................

Semnătura:.............


1 A se completa de către toţi membrii consiliului de etică.

2 Acest angajament este valabil doar în cazul secretarului consiliului de etică. Este necesară eliminarea paragrafului în cazul celorlalţi membri ai consiliului de etică.

 

ANEXA Nr. 7

 

Model de raportare a activităţii consiliului de etică al spitalului

            I. INFORMAŢII GENERALE

 

Denumirea spitalului

 

CUI

 

Cod SIRUTA SUPERIOR al localităţii

 

Judeţul

 

Regiunea de dezvoltare

 

Categoria

 

Acreditare (Da/Nu)

 

Perioada de validitate a acreditării

 

Numărul total de paturi

 

Numărul de secţii

 

Numărul de compartimente

 

Numărul total de personal, din care:

 

- medici

 

- asistente/asistenţi medicali

 

- personal auxiliar (infirmiere, brancardieri)

 

Numărul de pacienţi cu spitalizare continuă/an/total spital

 

Numărul de pacienţi cu spitalizare de zi/an/total spital

 

Existenţa codului de conduită etică şi de deontologie profesională a personalului spitalului (Da/Nu)

 

 

            II. RAPORT DE ACTIVITATE AL CONSILIULUI DE ETICĂ

 

Activitatea consiliului de etică

în perioada........-........

A. Numărul de întruniri ale consiliului de etică

 

B. Numărul total de sesizări, din care:

 

1. numărul total de sesizări înregistrate la registratura spitalului

 

2. numărul total de sesizări înregistrate online

 

3. numărul de sesizări anonime înregistrate online

 

C. Numărul total de avize de etică emise, din care:

 

1. la solicitarea pacienţilor/aparţinătorilor

 

2. la solicitarea personalului medico-sanitar al unităţii respective

 

3. la solicitarea conducerii unităţii sanitare

 

D. Numărul de răspunsuri transmise potenţilor de către conducerea spitalului, în baza avizelor de etică emise de consiliul de etică

 

E. Numărul de hotărâri de etică emise

 

F. Numărul de propuneri către consiliul director privind diminuarea incidentelor etice

 

G. Numărul de acţiuni pentru promovarea valorilor etice în rândul personalului medico-sanitar

 

H. Numărul de participări din partea asociaţiilor de pacienţi la şedinţele consiliului de etică

 

 

            III. RAPORTAREA SESIZĂRILOR DUPĂ TIPUL ACESTORA:

 

Sesizări

Anonime

Înregistrate

Rezolvate

Contestaţii

Acţiuni în justiţie

Numărul total de sesizări (1+2+3), din care:

 

 

 

 

 

1. Numărul total de sesizări depuse de pacienţi având ca obiect:

 

 

 

 

 

a) respectarea drepturilor pacientului (modalitate de adresare, oferirea de explicaţii, de îndrumare) de către:

 

 

 

 

 

- medici

 

 

 

 

 

- asistente/asistenţi medicali

 

 

 

 

 

- personal auxiliar (infirmiere, brancardieri)

 

 

 

 

 

- administraţia spitalului

 

 

 

 

 

b) condiţionarea serviciilor medicale/îngrijirii de către:

 

 

 

 

 

- medici

 

 

 

 

 

- asistente/asistenţi medicali

 

 

 

 

 

- personal auxiliar (infirmiere, brancardieri)

 

 

 

 

 

2. Numărul de sesizări depuse de asociaţiile de pacienţi

 

 

 

 

 

3. Numărul total de sesizări depuse de personalul medico-sanitar având ca subiect:

 

 

 

 

 

- pacienţi, aparţinători sau reprezentanţi legali ai acestora

 

 

 

 

 

- personal medico-sanitar

 

 

 

 

 

- administraţia spitalului

 

 

 

 

 

- alte categorii de personal din unitatea sanitară

 

 

 

 

 

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

COMPLETUL COMPETENT SĂ JUDECE RECURSUL ÎN INTERESUL LEGII

DECIZIA Nr. 7

din 8 decembrie 2014

 

Dosar nr. 4/2U14

 

Iulia Cristina Tarcea - vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele completului

Lavinia Curelea - preşedintele Secţiei I civile

Roxana Popa - preşedintele delegat al Secţiei a II-a civile

Ionel Barbă - preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal

Corina Michaela Jîjîie - preşedintele Secţiei penale

Simona Lala Cristescu - judecător la Secţia I civilă

Lavinia Dascălu - judecător la Secţia I civilă

Aurelia Rusu - judecător la Secţia I civilă - judecător-raportor

Beatrice Ioana Nestor - judecător la Secţia I civilă

Dragu Creţu - judecător la Secţia I civilă

Mihaela Tăbârcă - judecător la Secţia I civilă

Tatiana Gabriela Năstase - judecător la Secţia a II-a civilă

Minodora Condoiu - judecător la Secţia a II-a civilă - judecător-raportor

Marian Budă - judecător la Secţia a II-a civilă

Iulia Manuela Cîrnu - judecător la Secţia a II-a civilă

Lucia Paulina Brehar - judecător la Secţia a II-a civilă

Constantin Brânzan - judecător la Secţia a II-a civilă

Carmen Sîrbu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Zoiţa Milăşan - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Eugenia Ion - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Iuliana Rîciu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal - judecător-raportor

Doina Duican - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Simona Camelia Marcu - judecător la secţia de contencios administrativ şi fiscal

Ilie Iulian Dragomir - judecător la Secţia penală Luciana Mera - judecător la Secţia penală

 

Completul competent să judece recursul în interesul legii este legal constituit în conformitate cu dispoziţiile art. 516 alin. 2 din Codul de procedură civilă raportat la art. 272 alin. (2) lit. b) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Şedinţa este prezidată de doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este reprezentat de doamna Antonia Constantin, procuror şef adjunct al Secţiei judiciare.

Din partea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se prezintă doamna judecător Bianca Elena Ţăndărescu.

La şedinţa de judecată participă magistratul-asistent Ileana Peligrad, din cadrul Secţiei a II-a civile a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, desemnat pentru această cauză în conformitate cu dispoziţiile art. 272 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Magistratul-asistent învederează legala constituire a Completului competent să judece recursul în interesul legii, precum şi faptul că, la dosarul cauzei, au fost depuse raportul întocmit de judecătorii-raportori Aurelia Rusu, judecător în cadrul Secţiei I civile a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Minodora Condoiu, judecător în cadrul Secţiei alia civile a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Iuliana Rîciu, judecător în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, desemnaţi conform prevederilor art. 516 alin. (5) din Codul de procedură civilă. Magistratul-asistent mai arată că la dosar a fost depus punct de vedere din partea Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi un articol al domnului avocat doctor Liviu Alexandru Viorel publicat în revista Curierul judiciar nr. 11/2014, cu solicitarea de a fi avut în vedere ca opinie doctrinară pentru soluţionarea prezentei cauze.

După prezentarea referatului cauzei, constatând că nu mai sunt chestiuni prealabile de discutat sau excepţii de invocat, preşedintele completului, doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, acordă cuvântul doamnei judecător Bianca Elena Ţăndărescu, din partea Colegiului de conducere ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Doamna judecător Bianca Elena Ţăndărescu învederează că, în temeiul art. 33 alin. (4) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu prevederile art. 514 din Codul de procedură civilă, Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a supus atenţiei Completului competent să judece recursul în interesul legii prezentul recurs în interesul legii, în vederea unificării practicii cu privire la posibilitatea părţilor de a supune controlului, prin intermediul căilor de atac - apel sau recurs, critici de nelegalitate în materia taxelor judiciare de timbru.

O primă orientare, majoritară, este în sensul că reexaminarea este singura cale de atac prin intermediul căreia poate fi cenzurată existenţa şi întinderea obligaţiei de plată a taxei judiciare de timbru, sub aceste aspecte neexistând un drept de opţiune între formularea unei cereri de reexaminare şi exercitarea unei alte căi de atac de reformare.

Referitor la cea de a două orientare, învederează că legiuitorul nu a înţeles să excludă de la controlul de legalitate examinarea criticilor privitoare la existenţa obligaţiei de plată a taxei judiciare de timbru, iar autorul sesizării nu a formulat un punct de vedere, subliniind că ceea ce formează obiect al controversei sunt limitele controlului legalităţii, cu repercusiuni asupra caracterului cererii.

În concluzie, solicită admiterea recursului în interesul legii şi pronunţarea unei decizii prin care să se asigure interpretarea şi aplicarea unitară a legii.

Preşedintele completului, doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, acordă cuvântul reprezentantului procurorului general, doamna Antonia Constantin, procuror şef adjunct al Secţiei judiciare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Reprezentantul procurorului general arată că se impune stabilirea limitelor controlului în calea de atac a reexaminării, respectiv aplicarea legii sau operaţiuni pur matematice.

Într-o primă opinie, susţinută şi de reprezentantul Ministerului Public, s-a învederat că reexaminarea este singura cale de atac prin intermediul căreia poate fi cenzurată existenţa şi întinderea obligaţiei de plată a taxei judiciare de timbru, sub aceste aspecte neexistând un drept de opţiune între formularea unei cereri de reexaminare şi exercitarea unei căi de atac de reformare.

Indiferent dacă partea a uzat sau nu de reexaminare, aspectele privitoare la modul de soluţionare a taxei judiciare de timbru nu mai pot forma obiect de critică prin intermediul căilor de atac de reformare, neexistând un drept de opţiune în acest sens.

Întrucât încheierea prin care instanţa a soluţionat cererea de reexaminare are caracter irevocabil, partea nu are deschisă calea de atac a apelului sau recursului.

Într-o a două opinie se susţine că încheierea prevăzută de art. 18 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare, poate fi atacată cu apel sau recurs odată cu fondul.

Faţă de cele expuse, în temeiul art. 517 din Codul de procedură civilă, solicită admiterea recursului în interesul legii declarat de Colegiul de Conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi pronunţarea unei hotărâri prin care să se asigure interpretarea şi aplicarea unitară a legii.

Preşedintele completului, doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, constatând că nu mai sunt alte completări, chestiuni de invocat sau întrebări de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunţare asupra recursului în interesul legii.

ÎNALTA CURTE,

Deliberând asupra recursului În interesul legii, a constatat următoarele:

1. Problema de drept care a generat practica neunitară

Prin prezentul recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizată asupra existenţei unei jurisprudenţe neunitare în privinţa problemei de drept referitoare la posibilitatea părţii în sarcina căreia s-a stabilit obligaţia de plată a taxei judiciare de timbru de a supune controlului, în căile de atac de reformare, critici care să vizeze existenţa obligaţiei de plată a taxei judiciare de timbru, decurgând din aprecierea caracterului timbrabil al cererii de chemare în judecată.

2. Examenul jurisprudenţial

În urma verificării jurisprudenţei anexate sesizării s-a constatat că nu există un punct de vedere unitar cu privire la posibilitatea părţii în sarcina căreia s-a stabilit obligaţia de plată a taxei judiciare de timbru de a supune controlului, în căile de atac de reformare, critici care să vizeze existenţa obligaţiei de plată a taxei judiciare de timbru, în condiţiile în care nu se invocă, în cadrul acestor căi de atac, motivul de nelegalitate vizând calificarea greşită a obiectului cererii de chemare în judecată, din care ar putea decurge consecinţa aplicării greşite a normelor în materia taxelor judiciare de timbru.

3. Soluţiile pronunţate de instanţele judecătoreşti

3.1. Într-o primă opinie, s-a considerat că cererea de reexaminare, prevăzută de art. 18 din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare, este singura cale de atac prin care pot fi cenzurate existenţa şi întinderea obligaţiei de plată a taxei judiciare de timbru, părţile interesate neavând un drept de opţiune între a formula cerere de reexaminare şi a exercita apel sau recurs, după caz.

În argumentarea acestei opinii s-a arătat că, potrivit art. 18 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare, dacă partea este nemulţumită de modalitatea de determinare a taxei judiciare de timbru de către instanţă, inclusiv de stabilirea caracterului timbrabil al cererii, are posibilitatea de a formula reexaminare, cale de atac exclusivă pentru soluţionarea acestor incidente privind timbrajul. Asemenea critici nu pot fi susţinute prin intermediul căilor de atac, de vreme ce legea specială pune la îndemâna părţii interesate o altă cale de atac clară, precisă şi previzibilă.

Soluţia este identică şi atunci când partea nu a făcut uz de reexaminare şi, prin urmare, nu s-a pronunţat în cauză o încheiere irevocabilă, astfel cum dispune art. 18 alin. (3) din acelaşi act normativ, având în vedere că partea interesată nu are un drept de opţiune în acest sens; prin faptul neatacării, măsura de stabilire a taxei judiciare de timbru a devenit irevocabilă, întrucât legea nu prevede la îndemâna părţii nici exercitarea reexaminării, nici pe cea a apelului sau pe cea a recursului.

Dispoziţiile art. 18 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare, reglementează în mod expres şi faptul că încheierea care se pronunţă în soluţionarea unei cereri de reexaminare este irevocabilă, astfel că, potrivit art. 377 alin. 2 pct. 3 din Codul de procedură civilă, nu mai poate fi atacată cu recurs.

Prin urmare, reexaminarea este singura cale de atac prin intermediul căreia poate fi cenzurată existenţa şi întinderea obligaţiei de plată a taxei judiciare de timbru, sub aceste aspecte neexistând un drept de opţiune între formularea unei cereri de reexaminare şi exercitarea unei alte căi de atac de reformare.

Indiferent dacă partea interesată a uzat sau nu de reexaminare, aspectele menţionate nu mai pot forma obiect de critică prin intermediul căilor de atac de reformare, neexistând un drept de opţiune din acest punct de vedere. Ca atare, măsura privitoare la taxa judiciară de timbru devine irevocabilă prin soluţionarea reexaminării sau prin expirarea termenului de exercitare a acestei căi de atac, după caz.

Împrejurarea că legiuitorul a stabilit o cale de atac internă, în faţa altui complet al aceleiaşi instanţe, nu este de natură să afecteze procedura judiciară echitabilă, astfel cum este înţeleasă în termenii art. 6 paragraful 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Din perspectiva dreptului la un proces echitabil, esenţial este ca partea să poată supune contestaţia sa unui tribunal independent şi imparţial, care nu trebuie să funcţioneze neapărat la nivelul unei jurisdicţii superioare celei care a adoptat soluţia, având în vedere că art. 6 paragraful 1 nu garantează dreptul la un dublu grad de jurisdicţie, statele având o marjă de apreciere în organizarea sistemului căilor de atac, şi că, doar în materie penală, au obligaţia asigurării accesului la dublu grad de jurisdicţie (art. 2 din Protocolul nr. 7 adiţional la Convenţie).

3.2. Într-o a două opinie s-a apreciat că instanţa de control judiciar poate analiza critici le de nelegalitate care privesc existenţa obligaţiei de plată a taxei de timbru, chiar dacă partea interesată nu a formulat cerere de reexaminare sau dacă aceasta a fost respinsă, deoarece această procedură are natura juridică a unei căi de atac de retractare, iar prin reglementarea prevăzută de art. 18 din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare, legiuitorul nu a înţeles să excludă de la controlul de legalitate examinarea criticilor privitoare la existenţa obligaţiei de plată a taxei judiciare de timbru.

În argumentarea acestei soluţii s-a arătat că cererea de reexaminare, fiind o cale de atac pe care o soluţionează chiar instanţa care a pronunţat încheierea atacată, are natura unei căi de atac de retractare. Împrejurarea că cererea de reexaminare este soluţionată de un alt complet de judecată decât cel care a determinat cuantumul taxei de timbru nu prezintă relevanţă sub acest aspect, întrucât criteriul de clasificare a căilor de atac în căi de atac de reformare şi căi de atac de retractare este reprezentat de gradul instanţei competente să soluţioneze o asemenea cerere.

Or, soluţionarea cererii de reexaminare de către un alt complet al aceleiaşi instanţe, din perspectiva criteriului de clasificare menţionat, nu conferă acesteia caracter de cale de atac de reformare.

Caracteristica esenţială a căilor de atac de retractare (categorie din care mai fac parte contestaţia în anulare, revizuirea, cererea de reexaminare formulată în temeiul art. 1085 din Codul de procedură civilă şi cererile de reexaminare reglementate de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, cu modificările şi completările ulterioare) este aceea de a permite retractarea hotărârii atacate pentru corectarea unor greşeli materiale cu caracter procedural, pentru stabilirea situaţiei de fapt, fiind exclusă posibilitatea ca pe o asemenea cale să se ajungă la reinterpretarea unei dispoziţii legale.

În materia cererilor de reexaminare, legiuitorul a prevăzut, în cel puţin două cazuri, respectiv art. 1085 din Codul de procedură civilă şi art. 17 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, cu modificările şi completările ulterioare, că se poate face numai cerere de reexaminare. În cazul cererii de reexaminare exercitate în condiţiile art. 18 din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare, legiuitorul nu face o asemenea menţiune.

Pe de altă parte, potrivit art. 20 alin. (5) din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare, “În situaţia în care instanţa judecătorească învestită cu soluţionarea unei căi de atac ordinare sau extraordinare constată că în fazele procesuale anterioare taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, va dispune obligarea părţii la plata taxelor judiciare de timbru aferente, dispozitivul hotărârii constituind titlu executoriu”.

Executarea silită a hotărârii se va efectua prin organele de executare ale unităţilor teritoriale subordonate Ministerului Finanţelor Publice în a căror rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul debitorul, potrivit legislaţiei privind executarea silită a creanţelor bugetare.

Aceste dispoziţii legale instituie în sarcina instanţelor care exercită controlul judiciar obligaţia de a verifica modul de determinare a cuantumului taxelor judiciare de timbru şi de a dispune măsuri pentru perceperea şi punerea în executare a acestor creanţe bugetare, fără a face vreo distincţie după cum în cauză s-a formulat sau nu cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei de timbru.

Din interpretarea coroborată a dispoziţiilor legale enunţate rezultă că, prin derogare de la regimul juridic al căilor de atac de retractare, încheierea prin care se soluţionează cererea de reexaminare este pronunţată de un alt complet şi este irevocabilă, însă, prin reglementarea prevăzută de art. 18 din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare, legiuitorul nu a înţeles să excludă de la controlul de legalitate examinarea criticilor privitoare la existenţa obligaţiei de plată a taxei judiciare de timbru; asemenea critici de nelegalitate sunt cele prin care se pune în discuţie incidenţa unei dispoziţii legale care instituie scutirea de la plata taxei judiciare de timbru.

Această susţinere nu nesocoteşte dispoziţiile art. 377 alin. 2 pct. 5 din Codul de procedură civilă, deoarece caracterul irevocabil al încheierii pronunţate în procedura de soluţionare a modului de stabilire a taxei de timbru trebuie raportat la natura căii de atac exercitate, care, aşa cum s-a arătat, este o cale de atac de retractare. Or, căile de atac de retractare nu pun în discuţie aspecte de nelegalitate, ci împrejurări referitoare la situaţia de fapt ori greşeli materiale cu caracter procedural.

Împrejurarea că în practică au fost admise cereri de reexaminare formulate în temeiul dispoziţiilor art. 18 din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare, nu numai în situaţiile în care s-a reţinut existenţa unor greşeli de calcul sau ignorarea unor elemente de fapt care rezultau din dosar, ci şi atunci când s-a constatat incidenţa unei norme de scutire de la plata taxelor de timbru, nu schimbă natura juridică a acestei căi de atac şi nu împiedică părţile interesate să exercite căile de atac de reformare (prin care să pună în discuţie caracterul timbrabil al cererii de chemare în judecată), dacă cererea de reexaminare nu a fost formulată sau a fost respinsă.

Pe de altă parte, a considera că, prin consacrarea caracterului irevocabil al încheierii prin care se soluţionează cererea de reexaminare a modului de stabilire a taxei de timbru, atunci când se pune în discuţie chiar caracterul timbrabil al cererii de chemare în judecată, care priveşte, aşadar, un aspect de legalitate (respectiv interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale în materia taxelor de timbru), legiuitorul a înţeles să excludă de la controlul de legalitate, în căile de atac de reformare, orice critică privitoare la taxele de timbru, înseamnă a nesocoti principiul legalităţii căilor de atac, în condiţiile în care, în reglementarea Codului de procedură civilă în vigoare la data introducerii cererii de chemare în judecată, împotriva hotărârilor pronunţate în apel se poate exercita recurs, dar şi dreptul reclamantului la un proces echitabil, din perspectiva dreptului de acces la justiţie, reglementat de Convenţia europeană a drepturilor omului.

S-a reţinut totodată că, în materie civilă, instanţa de contencios european a drepturilor omului nu instituie în sarcina statelor contractante obligaţia de a crea instanţe de apel sau de recurs (în casaţie), însă, în ipoteza în care statul reglementează în propriul sistem de drept atât calea de atac a apelului, cât şi pe cea a recursului, accesul la aceste grade de jurisdicţie trebuie să fie efectiv, garanţiile fundamentale ale art. 6 din Convenţie fiind aplicabile (Cauza Blandeau contra Franţei, Hotărârea din 10 iulie 2008; Cauza Gregorio de Andrade contra Portugaliei, Hotărârea din 14 noiembrie 2006).

4. Opinia procurorului general

În punctul de vedere transmis Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Ministerul Public a concluzionat, în esenţă, că, în privinţa părţii care are şi calitatea de subiect al obligaţiei de a achita taxa judiciară de timbru nu există un drept de opţiune între exercitarea cererii de reexaminare şi căile de atac de reformare, apel sau recurs.

Partea interesată în sarcina căreia s-a stabilit taxa judiciară de timbru poate contesta modul de stabilire a taxei doar prin intermediul cererii de reexaminare, iar cererea de reexaminare constituie o cale de atac efectivă, în sensul art. 6 paragraful 1 din Convenţia europeană a drepturilor omului, în condiţiile în care controlul judiciar vizează legalitatea stabilirii taxei judiciare de timbru, inclusiv sub aspectul calificării cererii şi al aplicării dispoziţiilor legale prin care se stabilesc scutiri obiective sau subiective, după caz, de la plata taxelor judiciare de timbru, iar în cadrul acestui control se dă eficienţă principiului non reformatio în pejus.

Dacă intenţia legiuitorului ar fi fost să elimine doar posibilitatea exercitării, în mod separat, a unei căi de atac împotriva acestei încheieri, nu ar fi fost necesară includerea în textul legal a menţiunii referitoare la caracterul irevocabil al acesteia, de vreme ce exercitarea apelului şi a recursului împotriva încheierilor premergătoare, odată cu fondul, constituie regula în materie, potrivit art. 282 alin. 2 teza I şi art. 299 din Codul de procedură civilă.

5. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale

Curtea Constituţională a fost sesizată în numeroase rânduri cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare, Prin deciziile nr. 102 din 9 februarie 2006, nr. 711 din 13 septembrie 2007 şi nr. 1.152 din 6 noiembrie 2008, Curtea Constituţională a statuat că prevederile art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 sunt constituţionale, întrucât accesul liber la justiţie nu înseamnă accesul la toate structurile judecătoreşti şi la toate gradele de jurisdicţie şi că acest drept poate fi supus unor condiţionări de fond şi de formă, iar existenţa uneia ori a mai multor căi de atac nu este impusă, pentru toate cazurile, nici de Constituţie şi nici de vreun tratat internaţional la care România este parte.

Totodată, condiţiile de exercitare a dreptului de acces liber la justiţie, precum şi căile de atac sunt prevăzute de norme juridice procedurale. Or, conform dispoziţiilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, “Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege”, iar art. 129 din Legea fundamentală prevede c㠓Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii”.

De asemenea, Curtea Constituţională, prin deciziile nr. 42 din 27 ianuarie 2005 şi nr. 164 din 22 martie 2005, a reţinut că textele de lege criticate reprezintă norme de procedură care reglementează soluţionarea cererii de reexaminare împotriva încheierii de stabilire a taxei de timbru, iar aceasta constituie un incident procedural, prealabil antamării fondului de către instanţa de judecată.

Or, soluţionarea unei chestiuni prealabile este guvernată de principiul celerităţii, care ar fi grav afectat prin aplicarea în materie a principiilor oralităţii şi contradictorialităţii, a obligativităţii citării părţilor, ca şi a posibilităţii exercitării unei căi de atac împotriva încheierii de soluţionare a cererii de reexaminare.

Curtea Constituţională a reiterat aceste argumente în Decizia nr. 1.558 din 6 decembrie 2011, prin care a respins din nou excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 (dispoziţii care fuseseră criticate de autorul excepţiei pe motiv că ar încălca principiul accesului liber la justiţie, datorită faptului că nu se prevede posibilitatea contestării modului de stabilire a taxei de timbru pe calea apelului sau recursului).

6. Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene

La nivelul celor două instanţe europene nu s-a identificat jurisprudenţa relevantă care să vizeze problema de drept supusă analizei.

Aspectele referitoare la acordarea unor reduceri sau scutiri de la plata taxei judiciare de timbru, în considerarea unor circumstanţe concrete ale litigiului, ce au făcut obiectul unor hotărâri pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a se vedea, în acest sens, cu titlu de exemplu, hotărârile pronunţate în cauzele Weissman şi alţii împotriva României, Iorga împotriva României, Rusen împotriva României, Nemeti împotriva României), vizează probleme de drept distincte, care nu influenţează modul de soluţionare a prezentului recurs în interesul legii.

Spre deosebire de cererea de scutire, eşalonare sau reducere a taxei de timbru, care presupune că partea a acceptat faptul că taxa judiciară de timbru a fost legal stabilită, cererea de reexaminare presupune contestarea legalităţii sau a temeiniciei taxei impuse în sarcina părţii.

Obiectul analizei în prezenta cauză vizează căile procedurale de contestare a modului de stabilire a taxei de timbru, nu evaluarea circumstanţelor dintr-un anumit litigiu (cum sunt solvabilitatea reclamantului sau faza procedurală în care este impusă taxa de timbru), care ar putea determina un dezechilibru între scopul legitim urmărit de stat prin stabilirea unor taxe de timbru şi dreptul de acces la justiţie.

7. Raportul asupra recursului în interesul legii

Raportul întocmit de judecătorii-raportori desemnaţi conform art. 516 alin. (5) din Codul de procedură civilă a concluzionat că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 18 din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare, partea în sarcina căreia s-a stabilit obligaţia de plată a taxei judiciare de timbru poate formula critici care să vizeze existenţa obligaţiei de plată a taxei judiciare de timbru exclusiv în cadrul cererii de reexaminare, neputând supune astfel de critici controlului judiciar prin intermediul apelului sau recursului,

8. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Prin sesizarea adresată Completului competent să judece recursul în interesul legii, Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a identificat problema de drept considerată a fi sursă a practicii neunitare ca fiind aceea referitoare la posibilitatea părţilor de a supune cenzurii, în căile de atac de reformare, critici care vizează existenţa obligaţiei de plată a taxei de timbru, în raport cu dispoziţiile art. 18 din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare, care reglementează posibilitatea formulării cererii de reexaminare, cerere care se soluţionează prin încheiere irevocabilă.

Examinând sesizarea cu recursul în interesul legii, raportul întocmit de judecătorii-raportori şi dispoziţiile legale ce se solicită a fi interpretate în mod unitar, s-au reţinut următoarele:

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost legal sesizată, iar recursul în interesul legii este admisibil, fiind îndeplinite cumulativ cerinţele impuse de dispoziţiile art. 515 din Codul de procedură civilă, cu referire la autorul sesizării şi existenţa unei jurisprudenţe neunitare, relativ la problema de drept vizând posibilitatea părţii în sarcina căreia s-a stabilit obligaţia de plată a taxei judiciare de timbru de a supune controlului, în căile de atac de reformare, critici care să vizeze caracterul timbrabil al cererii de chemare în judecată, în ipoteza în care nu se pune în discuţie o calificare greşită a obiectului cererii de chemare în judecată.

Referitor la problema de drept soluţionată diferit de instanţele de judecată, astfel cum a fost conturată în urma examinării practicii judiciare anexate, se constată că prevederile art. 18 alin. (2) din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare, conferă părţii în sarcina căreia s-a stabilit obligaţia de timbrare o procedură clară, precisă şi previzibilă de contestare a modului de stabilire a taxei de timbru sub aspectul caracterului timbrabil al cererii de chemare în judecată.

Reexaminarea priveşte, potrivit textului legal menţionat, “modul de stabilire a taxei judiciare de timbru”, ca operaţiune de ansamblu, ce se constituie din mai multe etape, începând cu încadrarea acţiunii sau a cererii deduse judecăţii în categoriile prevăzute de Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul stabilirii caracterului timbrabil sau netimbrabil al cererii, cu observarea eventualei incidenţe a normelor legale care instituie scutiri legale de la plata taxei de timbru, iar în situaţia în care se stabileşte că acţiunea sau cererea este supusă taxei judiciare de timbru, următoarea etapă constă în determinarea cuantumului acestei taxe, procedeu care poate presupune, în cazul acţiunilor evaluabile în bani, un calcul matematic de aplicare a cotelor procentuale prevăzute de lege asupra valorii obiectului cererii.

În lipsa unei dispoziţii legale exprese, care să limiteze obiectul controlului în calea de atac a reexaminării doar la etapa de determinare prin calcul matematic a cuantumului taxei judiciare de timbru şi având în vedere ipoteza cuprinzătoare a normei, ce vizeaz㠓modul de stabilire a taxei judiciare de timbru”, nu se poate identifica niciun temei legal care să justifice excluderea problemei caracterului timbrabil al cererii de chemare în judecată din sfera obiectului reexaminării.

Argumentul contrar, bazat pe calificarea cererii de reexaminare ca fiind o cale de atac de retractare, care ar permite doar corectarea unor greşeli materiale cu caracter procedural sau înlăturarea unor erori în stabilirea situaţiei de fapt, nu poate fi primit, deoarece criteriul de distincţie între căile de atac de reformare şi căile de atac de retractare rezidă în instanţa competentă a se pronunţa asupra căii de atac, nefiind de esenţa acestei clasificări criteriul motivelor care se circumscriu fiecărei categorii.

Împrejurarea că, în cazul căii de atac reglementate de art. 18 din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare, legiuitorul nu a făcut menţiunea că se poate face “numai” cerere de reexaminare, aşa cum s-a procedat în situaţiile reglementate de art. 1085 din Codul de procedură civilă [art. 191 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă] şi art. 17 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, cu modificările şi completările ulterioare, nu poate duce la concluzia că partea în sarcina căreia s-a stabilit taxa de timbru ar avea posibilitatea să exercite, cu privire la modul de stabilire a acestei taxe, atât calea de atac a reexaminării, cât şi căile de atac de reformare, apelul şi recursul.

Potrivit art. 18 alin. (2) din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare, cererea de reexaminare, care vizeaz㠓modul de stabilire a taxei judiciare de timbru” în întregul său, se soluţionează prin încheiere irevocabilă, ceea ce semnifică, în înţelesul art. 377 alin. 2 din Codul de procedură civilă, că, împotriva unei astfel de încheieri, nu se mai poate exercita vreo cale de atac de reformare, nici pe cale separată şi nici odată cu fondul, iar aspectele dezlegate prin încheierea irevocabilă pronunţată în temeiul articolului anterior menţionat intră în puterea lucrului judecat, neputând fi repuse în discuţie de aceeaşi parte în căile de atac exercitate împotriva hotărârii pronunţate cu privire la fondul litigiului.

O astfel de interpretare nu este de natură să nesocotească principiul constituţional al legalităţii căilor de atac, ci dimpotrivă, dă expresie acestui principiu, valorificând intenţia clară a legiuitorului de a reglementa o procedură rapidă şi eficientă de soluţionare a incidentelor privind modul de stabilire a taxelor judiciare de timbru, prealabil soluţionării fondului litigiului.

Limitarea posibilităţii părţii în sarcina căreia s-a stabilit taxa judiciară de timbru de a contesta caracterul timbrabil al cererii de chemare în judecată exclusiv prin intermediul cererii de reexaminare nu încalcă dreptul de acces la justiţie şi dreptul la un proces echitabil. Această cale de atac permite părţii în sarcina căreia s-a impus obligaţia de timbrare să supună contestaţia sa unei instanţe imparţiale şi independente, care nu trebuie să funcţioneze neapărat la nivelul unei jurisdicţii superioare celei care a stabilit taxa de timbru contestată, având în vedere că art. 6 paragraful 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului nu garantează dreptul la un dublu grad de jurisdicţie.

Este adevărat că în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a cristalizat principiul potrivit căruia, în situaţia în care dreptul de a ataca o hotărâre judecătorească pe calea apelului sau a recursului este prevăzut în legislaţia unui stat parte la Convenţie, instanţa învestită cu aceste căi de atac este chemată să soluţioneze cauza respectând toate condiţiile instituite de art. 6 paragraful 1 (Cauza Delcourt contra Belgiei, 17 ianuarie 1970). Această ipoteză nu este aplicabilă însă în materia contestării modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, domeniu în care legislaţia naţională prevede exclusiv calea de atac a reexaminării.

De altfel, problema pretinsei contrarietăţi a prevederilor art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare, în raport cu principiul accesului liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, consacrate de art. 21 din Constituţie, a fost deja examinată de Curtea Constituţională, care a statuat în mod consecvent, prin numeroase decizii, că aceste prevederi legale nu sunt afectate de viciul neconstituţionalităţii.

Prevederile art. 20 alin. (5) din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare, nu pot constitui suport logic şi juridic pentru diminuarea sau înlăturarea în căile de atac a obligaţiei de plată a taxei judiciare de timbru stabilite de instanţele de fond şi de apel. Textul legal menţionat are în vedere situaţia în care instanţa judecătorească învestită cu soluţionarea unei căi de atac ordinare sau extraordinare constată că, în fazele procesuale anterioare, “taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal”, nicidecum situaţia în care partea în sarcina căreia s-a stabilit obligaţia de plată pretinde că nu datorează taxa de timbru sau că suma stabilită este prea mare.

Singura soluţie pe care instanţa judecătorească superioară, învestită cu soluţionarea unei căi de atac, o poate dispune în temeiul textului menţionat este aceea de obligare a părţii la plata taxelor judiciare de timbru aferente stadiului/stadiilor procesuale anterioare, urmând ca dispozitivul hotărârii să constituie titlu executoriu.

Ca atare, prevederile art. 20 alin. (5) din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare (a căror finalitate constă în obligarea părţii la plata taxei de timbru aferente etapei procesuale anterioare, neachitate) nu pot reprezenta o bază legală prin prisma căreia instanţa de control judiciar, în apel sau în recurs, să poată examina criticile părţii în sarcina căreia s-a stabilit obligaţia de plată a unei taxe de timbru în faza procesuală anterioară, critici care au ca scop diminuarea sau înlăturarea acestei obligaţii.

În concluzie, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 18 din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare, partea în sarcina căreia s-a stabilit obligaţia de plată a taxei judiciare de timbru poate formula critici care să vizeze caracterul timbrabil al cererii de chemare în judecată exclusiv în cadrul cererii de reexaminare, neputând supune astfel de critici controlului judiciar prin intermediul căilor de atac de reformare, apelul sau recursul.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 517 cu referire la art. 514 din Codul de procedură civilă,

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

În numele legii

DECIDE:

Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţă, stabileşte că:

în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 18 din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare, partea în sarcina căreia s-a stabilit obligaţia de plată a taxei judiciare de timbru poate formula critici care să vizeze caracterul timbrabil al cererii de chemare în judecată exclusiv în cadrul cererii de reexaminare, neputând supune astfel de critici controlului judiciar prin intermediul apelului sau recursului.

Obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 8 decembrie 2014.

 

VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE

IULIA CRISTINA TARCEA

Magistrat-asistent,

Ileana Peligrad

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

DECIZIE

privind autorizarea funcţionarii ca broker de asigurare a Societăţii W BROKER DE ASIGURARE-REASIGURARE - S.R.L

 

În conformitate cu prevederile art. 13 alin. (1) coroborate cu art. 2 alin. (1) lit. b) şi art. 3 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în baza prevederilor Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale normelor emise în aplicarea acesteia,

în baza Notei Direcţiei reglementare-autorizare cu nr. SA-DRA 276/16.01.2015 cu privire la cererea de aprobare a autorizaţiei de funcţionare ca broker de asigurare a Societăţii W BROKER DE ASIGURARE- REASIGURARE - S.R.L.,

în urma deliberărilor din cadrul şedinţei din data de 4 februarie 2015,

Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară decide:

Art. 1. - Societatea W BROKER DE ASIGURARE-REASIGURARE - S.R.L., cu sediul social în localitatea Bucureşti, sectorul 1, Bd. Apicultorilor nr. 70-72, ap. 012, număr de ordine în registrul comerţului J40/9564/14.08.2014, cod unic de înregistrare 33485646/14.08.2014, este autorizată să funcţioneze ca broker de asigurare având ca obiect de activitate activitatea de broker de asigurare conform prevederilor Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - Societatea prevăzută la art. 1 are dreptul de a practica activitatea de broker de asigurare începând cu data înregistrării în Registrul brokerilor de asigurare.

Art. 3. - Societatea are obligaţia de a raporta Direcţiei reglementare-autorizare pe adresa de e-mail: autorizari@csa-isc.ro

copia scanată a contractului de asigurare/a poliţei de asigurare de răspundere civilă profesională şi a condiţiilor de asigurare, în termen de 15 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a acestuia/acesteia, precum şi trimestrial copia scanată a documentelor care atestă plata ratelor primei de asigurare aferente contractului de asigurare de răspundere civilă profesională, să deschidă Jurnalul asistenţilor în brokeraj şi să înscrie în Registrul intermediarilor în asigurări şi/sau reasigurări personalul propriu conform Ordinului preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 10/2007 pentru punerea în aplicare a Normelor privind Registrul intermediarilor în asigurări şi/sau în reasigurări, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 4. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară,

Mişu Negriţoiu

 

Bucureşti, 17 februarie 2015.

Nr. 243.

 

MUNICIPIUL BUCUREŞTI

CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 6

Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului

 

LISTA

cuprinzând asociaţiile şi fundaţiile cărora li s-au acordat subvenţii de la bugetul local al sectorului 6 pentru anul 2015, în conformitate cu prevederile Legii nr. 34/1998 privind acordarea unor subvenţii asociaţiilor şi fundaţiilor române cu personalitate juridică, care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială

 

Nr. crt.

Denumirea organizaţiei

Nr. de beneficiari asistaţi în anul 2015

Serviciile acordate

Suma acordata pentru anul 2015 (lei)

1.

Fundaţia Filantropică Metropolis, Centrul de zi pentru copii şi părinţi

30

a) activităţi de educaţie formală/nonformală şi informală;

b) activităţi recreative, de socializare şi petrecere a timpului liber;

c) consiliere psihopedagogică;

d) consiliere socială (asistenţă juridico-administrativă, asistenţă pentru obţinerea prestaţiilor, acompanierea pentru găsirea sau păstrarea unei locuinţe, consilierea părinţilor pentru depăşirea unor situaţii de dificultate, consolidarea abilităţilor şi cunoştinţelor părinţilor, asistarea clienţilor cu dificultăţi psihosociale);

e) servirea mesei la centru;

f) acordarea unui supliment pentru acasă.

233.748

2.

Fundaţia Filantropică Metropolis, Centrul de ocrotire a copiilor “Acasă”

39

a) găzduire pe o perioadă nedeterminată;

b) educaţie;

c) socializare şi petrecere a timpului liber;

d) suport emoţional;

e) consiliere psihologică;

f) reintegrare familială şi comunitară;

g) îngrijire de tip familial.

1.163.628

3.

Fundaţia Filantropică Metropolis, Centrul de consiliere şi sprijin pentru tineri în situaţii de risc

40

a) găzduire pe perioadă determinată;

b) consiliere socială;

c) consiliere psihologică;

d) informare;

e) orientare profesională;

f) consiliere juridică.

582.897,60

4

Asociaţia “Kinetic Therapy”

14

servicii sociomedicale de recuperare: kinetoterapie, hidrokinetoterapie, fizioterapie, terapie ocupaţională, masaj terapeutic, informare, servicii de consiliere, integrare/reintegrare socială.

751.680

5.

Asociaţia Centrul Creştin Bucureşti, centrul de zi “România Kids”

10

a) serviciu de protecţie socială a copilului, care urmăreşte prevenirea excluderii sociale a copiilor şi

familiilor cu risc crescut de izolare socială sau aflate în . incapacitate de a oferi condiţii minimale de subzistenţă, creştere şi educaţie, printr-un program de activităţi recreative, sociale, psihologice;

b) servicii de îngrijire, hrană şi supraveghere pe timp de zi pentru preşcolari şi şcolari

1.140.000

6.

Asociaţia Centrul Creştin Bucureşti, cantina “Harul”

25

servicii sociale gratuite pentru persoanele aflate într-o situaţie socioeconomică dificilă şi/sau care se confruntă cu diverse probleme medicale (rol de serviciu suport material în vederea reinserţiei sociale a persoanelor marginalizate sau, în cazul persoanelor vârstnice, ca serviciu de susţinere în vederea unui minim necesar existenţei)

900.000

7.

Asociaţia “Sf. Arhidiacon Ştefan”

220

a) cantină socială pentru copii şi familii aflate în dificultate;

b) program de prevenire a abandonului şcolar;

c) program de reinserţie socială a persoanelor de vârsta a III-a;

d) consiliere şi orientare socioprofesională;

e) asistenţă medicală gratuită;

f) consiliere psihologică gratuită;

g) îngrijire de tip familial;

h) consiliere juridică gratuită;

i) ajutor financiar de urgenţă

305.200

8.

Asociaţia “Fraţilor Marişti ai Şcolilor din România”

32

a) integrare personală;

b) integrare socială şi pe piaţa muncii;

c) integrare în familie.

980.000

9.

Fundaţia Principesa Margareta a României

50

a) suport educaţional (meditaţii şi sprijin în efectuarea temelor şcolare, cursuri de limbi străine);

b) servicii de socializare, recreative şi de petrecere a timpului liber;

c) consiliere psihologică individuală şi de grup;

d) educaţie parentală;

e) suport alimentar;

f) sprijin material pentru copii şi familiile aflate în situaţii de urgenţă.

180.762

10.

Fundaţia “Sf. Irina”

6

asistenţă medicală şt socială acordată persoanelor suferinde de cancer sau leucemie, aflate într-un stadiu avansat al bolii, care necesită îngrijire medicală specifică, adăpost, alimentaţie şi consiliere psihologică

100.000

11.

Fundaţia “Copii în dificultate”

5

a) găzduire temporară pe perioadă nedeterminată;

b) asistenţă medicală şi îngrijire;

c) asistenţă paliativă;

d) suport emoţional;

e) recuperare şi reabilitare;

f) socializare şi petrecere a timpului liber;

g) reintegrare familială şi comunitară

159.000

 

TOTAL

917

 

5.733.437

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.