MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 110/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 110         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 11 februarie 2015

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 753 din 16 decembrie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 18 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

 

Decizia nr. 756 din 16 decembrie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (3) şi art. 16 alin (2) lit. b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii

 

DECIZIIALE PRIM-MINISTRULUI

 

61. - Decizie privind eliberarea, la cerere, a domnului Cătălin Diaconescu din funcţia de secretar de stat la Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultura

 

62. - Decizie privind eliberarea domnului Sorin Sergiu Chelmu din funcţia publică de secretar general în cadrul Departamentului pentru întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediul de Afaceri şi Turism

 

63. - Decizie privind eliberarea domnului Mihai Adrian Albulescu din funcţia de secretar de stat la Departamentul pentru Energie

 

64. - Decizie privind numirea domnului Mihai Adrian Albulescu în funcţia de secretar de stat la Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri

 

65. - Decizie privind eliberarea doamnei Anca-Laura Ionescu din funcţia de secretar de stat la Ministerul Economiei

 

66. - Decizie privind numirea doamnei Anca-Laura Ionescu în funcţia de secretar de stat la Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri

 

67. - Decizie privind numirea domnului Sebastian Ioan Hotca în funcţia de secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe

 

68. - Decizie privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare, de către domnul Valentin Florin Trifan a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Tineretului şi Sportului

 

69. - Decizie privind numirea preşedintelui, precum şi revocarea şi numirea unor membri ai Consiliului de administraţie al Institutului European din România

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

62. - Ordin al ministrului transporturilor pentru publicarea acceptării amendamentelor la anexa la Protocolul din 1978 privind Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave (amendamente la anexele I şi II la MARPOL pentru a face obligatoriu Codul RO), adoptate de Organizaţia Maritimă Internaţională prin Rezoluţia MEPC.238(65) a Comitetului pentru protecţia mediului marin din 17 mai 2013

 

307/152. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului, apelor şi pădurilor privind stabilirea perioadelor şi zonelor de prohibiţie a pescuitului, precum şi a zonelor de protecţie a resurselor acvatice vii în anul 2015

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

48. - Ordin privind dispunerea radierii din Registrul general al instituţiilor financiare nebancare a Societăţii Comerciale CREDIT SERVICE ROMÂNIA IFN - S.A.

 

49. - Ordin privind dispunerea radierii din Registrul general al instituţiilor financiare nebancare a Societăţii Comerciale PPFHOME CREDIT IFN - S.A.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 753

din 16 decembrie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 18 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 18 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicata de Societatea Comercială “Eurocheese Producţie” - S.R.L, prin lichidator judiciar Pricewaterhouse Coopers Business Recovery Services IPURL, cu sediul în Bucureşti, în Dosarul nr. 17.510/3/2013 al Curţii de Apel Bucureşti -  Secţia a VI-a civilă. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 844D/2014.

2. La apelul nominal lipsesc atât autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, cât şi părţile, faţă de care procedura de citare a fost (egal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă Cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a instanţei de contencios constituţional, concretizată, spre exemplu, prin deciziile nr. 42/2005 şi nr. 102/2006.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

4. Prin Decizia civilă nr. 1.201 din 15 mai 2014, pronunţată în Dosarul nr. 17.510/3/2013, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 18 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Societatea Comercială “Eurocheese Producţie” - S.R.L., prin lichidator judiciar Pricewaterhouse Coopers Business Recovery Services IPURL, cu sediul în Bucureşti, într-o cauză având ca obiect o acţiune posesorie.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că textul de lege criticat este neconstituţional în măsura în care, după ce instanţa de judecată stabileşte obligaţia de plată a taxei de timbru, singura judecată asupra acestei chestiuni se face pe calea unei cereri de reexaminare, indiferent de faza procesuală în care se află cauza, cerere care se judecă de aceeaşi instanţă, în camera de consiliu, şi fără citarea părţilor. Arată că, potrivit prevederilor de lege criticate, încheierea pronunţată în aceste condiţii este irevocabilă, “ceea ce înseamnă că nu există niciun mecanism de reparare, de remediere a unei erori judiciare care ar putea fi gravă, de natură a afecta iremediabil averea reclamantului.” Apreciază astfel că, prin prisma dreptului la un proces echitabil, astfel cum este consacrat de Constituţie şi de art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, dezbaterea trebuie să fie contradictorie în cadrul unui proces public. Modul în care este reglementată această procedură de reexaminare a cuantumului taxei judiciare de timbru conduce la o limitare a accesului liber la justiţie, deoarece, indiferent de raţiuni de interes general ce ţin de celeritatea judecării cauzelor sau de atragerea de surse de finanţare a serviciului justiţiei, conduce la un dezechilibru şi o disproporţie vădită între asigurarea interesului general şi dreptul de acces la justiţie al cetăţeanului. Aşa fiind, autoarea excepţiei apreciază că este încălcat accesul liber la justiţie, “care suferă astfel limitări foarte importante ce pot atrage consecinţe grave şi iremediabile”, precum şi dreptul la apărare al justiţiabilului.

6. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că prevederile art. 18 din Legea nr. 146/1997, care “reglementează reexaminarea asupra modului de stabilire a cuantumului taxei judiciare de timbru, nu încalcă principiul liberului acces la justiţie şi dreptul la apărare, în contextul în care timbrajul constituie un aspect distinct de obiectul judecăţii propriu-zise în cauză, iar obligaţia de timbrare trebuie să fie îndeplinită anterior judecăţii, fiind justificată existenţa unei singure căi de contestare asupra modului de stabilire a cuantumului taxei judiciare de timbru exclusiv la nivelul instanţei pentru a cărei judecată se stabileşte taxa respectivă.

7. În conformitate cu prevederile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

9. Curtea a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1) şi (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 18 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora: “(1) Determinarea cuantumului taxelor judiciare de timbru se face de către instanţa de judecată sau, după caz, de Ministerul Justiţiei.

(2) împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru se poate face cerere de reexaminare, la aceeaşi instanţă, în termen de 3 zile de la data la care s-a stabilit taxa sau de la data comunicării sumei datorate.

(3) Cererea se soluţionează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părţilor, prin încheiere irevocabilă.

(4) în cazul admiterii integrale sau parţiale a cererii de reexaminare, taxa de timbru se restituie total ori, după caz, proporţional cu reducerea sumei contestate.”

Curtea constată că Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a fost abrogată prin art. 58 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80 din 26 iunie 2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013. De asemenea, conform art. 55 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă, “Pentru cererile şi acţiunile introduse până la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, timbrul judiciar se aplică, respectiv taxele judiciare de timbru se stabilesc şi se plătesc în cuantumul prevăzut de legea în vigoare la data introducerii lor”.

În legătură cu examinarea unor texte de lege ce nu mai sunt în vigoare, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, nuanţând interpretarea sintagmei “În vigoare” din cuprinsul art. 29 din Legea nr. 47/1992, text care circumstanţiază controlul de constituţionalitate numai la legile şi ordonanţele în vigoare, Curtea Constituţionala a reţinut că acest control vizează “dispoziţiile aplicabile cauzei, chiar dacă acestea nu mai sunt în vigoare”, dar ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. O astfel de soluţie a fost justificată prin faptul că, deşi abrogată, “legea civilă poate ultraactiva în unele situaţii, potrivit principiului «tempus regit actum»“. Astfel, deşi nu mai sunt în vigoare, prevederile de lege criticate îşi produc în continuare efectele juridice, fiind aplicabile cauzei, iar în aceste condiţii, Curtea are competenţa de a controla constituţionalitatea acestora.

11. Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate consideră că textul de lege criticat contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 21, care consacră accesul liber la justiţie, raportat la art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi art. 24 privind dreptul la apărare.

12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că soluţia legislativă criticată în prezenta cauză a mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor critici similare.

13. Astfel, prin Decizia nr. 102 din 9 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 9 martie 2006, Curtea a reţinut că obiectul textului criticat îl constituie o “normă procedurală care reglementează soluţionarea cererii de reexaminare împotriva încheierii de stabilire a taxei de timbru, aşadar un incident procedural, prealabil antamării fondului de către instanţa de judecată. În condiţiile în care, în discuţie, este o chestiune prealabilă, soluţionarea acesteia este guvernată de principiul celerităţii, care ar fi grav afectat prin aplicarea în materie a principiilor oralităţii şi contradictorialităţii, a obligativităţii citării părţilor, ca şi a posibilităţii exercitării unei căi de atac împotriva încheierii de soluţionare a cererii de reexaminare.”

14. De asemenea, prin Decizia nr. 839 din 11 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din 7 decembrie 2012, Curtea a statuat că “dispoziţiile art. 18 din Legea nr. 146/1997 reglementează competenţa şi procedura în materia taxelor judiciare de timbru, potrivit abilitării conferite legiuitorului prin dispoziţiile art. 126 alin. (2) din Constituţie, dar, întrucât nu este vorba despre un litigiu privind fondul dreptului, nu îşi găsesc aplicare mijloacele şi garanţiile procesuale prevăzute de art. 21 alin. (3) din Constituţie. Aşa fiind, procedura aplicabilă în acest caz are ca finalitate satisfacerea imperativului celerităţii, şi prin aceasta derogă de la dreptul comun”. Curtea a mai reţinut că “procedura reexaminării modului de stabilire a taxelor judiciare de timbru este o procedură incidenţă în desfăşurarea unui proces, care în principiu se realizează cu respectarea condiţiei publicităţii impuse de art. 127 din Constituţie, condiţie ce nu are însă un caracter absolut, legiuitorul având posibilitatea de a deroga de la aceasta.”

15. Prin Decizia nr. 1.561 din 6 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 3 februarie 2012, Curtea a statuat că “raţiuni ce ţin de necesitatea soluţionării într-un termen rezonabil a cauzelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti justifică în mod obiectiv soluţia legislativă criticată, care asigură în mod eficient un raport rezonabil de proporţionalitate între scopul urmărit - stabilirea corectă a taxelor judiciare de timbru - şi mijloacele procedurale utilizate”. Totodată, Curtea a constatat că “acest cadru legislativ, în deplin acord cu normele fundamentale, creează premisele necesare ce permit instanţei judecătoreşti sa examineze circumstanţele specifice fiecărui caz şi să realizeze un just echilibru între interesele individuale şi cele privind administrarea justiţiei, astfel încât solicitantului să îi fie asigurat accesul efectiv la justiţie”.

16. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie, atât considerentele, cât şi soluţia acestor decizii îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.

17. Pentru argumentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Comercială “Eurocheese Producţie” - S.R.L., prin lichidator judiciar Pricewaterhouse Coopers Business Recovery Services IPURL, cu sediul în Bucureşti, în Dosarul nr. 17.510/3/2013 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a civilă şi constată că prevederile art. 18 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 16 decembrie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 756

din 16 decembrie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (3) şi art. 16 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Benke Károly - magistrat-asistent-şef

 

Cu participarea în şedinţa publică din 9 decembrie 2014 a reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (3) şi art. 16 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepţie ridicată de Constantin Dragoş Popoiag în Dosarul nr. 3.799/2/2014 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 607D/2014.

2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 9 decembrie 2014, cu participarea reprezentantului autorului excepţiei, avocat Livia Mocanu, a părţii Norel Popescu, personal şi asistat de avocat Corneliu Liviu Popescu, precum şi a reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer, şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, a dispus amânarea pronunţării pentru data de 16 decembrie 2014, dată la care a pronunţat prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

3. Prin Sentinţa civilă nr. 1.922 din 17 iunie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 3.799/2/2014, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 alin. (3) şi art. 16 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepţie ridicată de Constantin Dragoş Popoiag într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii formulate de autorul excepţiei privind suspendarea executării unor acte administrative, şi anume Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 618 din 29 mai 2014 prin care a fost respinsă contestaţia formulată împotriva modului de desemnare şi alegere a domnului judecător Norel Popescu, candidat la alegerile din 5 mai 2014 pentru ocuparea funcţiei de membru în Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 642 din 29 mai 2014 prin care s-a constatat legalitatea procedurii de alegere pentru numirea în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a unui membru reprezentant al tribunalelor, în persoana domnului judecător Norel Popescu.

4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale în măsura în care prin sintagma “candidat care reprezintă categoria de instanţe sau parchete la nivelul căreia îşi desfăşoară activitatea” se înţelege şi candidat care nu exercită efectiv funcţia de judecător sau procuror, fiind detaşat la alte autorităţi decât instanţele judecătoreşti ori parchete, sau este membru interimar al Consiliului Superior al Magistraturii. Se arată că interpretarea textelor de lege criticate în sensul în care poate candida la alegerile pentru numirea în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii un judecător sau un procuror care nu îşi desfăşoară efectiv activitatea la nivelul instanţei ori al parchetului pe care o reprezintă contravine principiului constituţional al egalităţii în faţa legii. În acest sens se susţine că un membru interimar al Consiliului Superior al Magistraturii se bucură pe toată durata mandatului de toate privilegiile pe care i le conferă funcţia, respectiv de un statut de demnitate publică recunoscut prin lege, astfel încât, din acest punct de vedere, are un vădit avantaj faţă de ceilalţi candidaţi la alegerile pentru numirea în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

5. Se mai susţine că prevederile legale criticate nu îndeplinesc condiţiile de claritate şi previzibilitate, necesare în vederea unei corecte aplicări, astfel cum acestea au fost conturate în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, aspect ce contravine dispoziţiilor art. 20 din Constituţie. În acest sens se arată că actele normative nu trebuie aplicate în mod aleatoriu, legiuitorul fiind obligat să stabilească modalităţi şi criterii de aplicare clare şi precise, astfel încât, în cazul alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, să nu se creeze confuzia că ar putea candida şi un judecător sau procuror care nu îşi desfăşoară efectiv activitatea la instanţa sau parchetul reprezentate în cadrul alegerilor, ci este detaşat la o altă instituţie sau membru interimar în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

6. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal îşi exprimă opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate în sensul că aceasta este întemeiată. Se apreciază că prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi (2) şi art. 20 din Constituţie, în măsura în care prin “candidat care reprezintă categoria de instanţe sau parchete la nivelul căreia acesta îşi desfăşoară activitatea” şi prin sintagma “judecător sau procuror de la instanţe şi parchete” se înţelege şi candidat care nu exercită efectiv funcţia de judecător sau procuror, fiind detaşat la alte autorităţi decât instanţe ori parchete, sau este membru interimar al Consiliului Superior al Magistraturii.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

8. Avocatul Poporului apreciază că prevederile legale criticate sunt constituţionale. În acest sens arată că neconstituţionalitatea textelor legale criticate este dedusă nu din conţinutul acestora, ci din modul de interpretare şi de aplicare a lor, ceea ce, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excedează competenţei jurisdicţionale a acesteia. Sub acest aspect, în jurisprudenţa sa, instanţa de contencios constituţional a statuat că nu se poate pronunţa asupra constituţionalităţii interpretării date de o instanţă judecătorească, aceasta constituind un act de aplicare a legii. Aşa fiind, nu intră în atribuţiile sale cenzurarea aplicării dispoziţiilor legale de către instanţele judecătoreşti, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. O asemenea ingerinţă a Curţii Constituţionale în activitatea de judecată ar fi neconstituţională, întrucât este contrară prevederilor art. 126 din Constituţie, potrivit cărora justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege. Invocă în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.486 din 10 noiembrie 2009.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Referitor la legalitatea sesizării sale, Curtea reţine că în şedinţa de judecată din 9 decembrie 2014 partea Norel Popescu, prin avocat, a invocat două chestiuni prealabile, respectiv faptul că, pe de o parte, completul de judecată al instanţei de trimitere nu a fost legal constituit, ceea ce determină nulitatea absolută a hotărârii de sesizare a Curţii Constituţionale, solicitând, astfel, suspendarea judecăţii cauzei până la soluţionarea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a recursului care a fost formulat împotriva hotărârii menţionate, iar, pe de altă parte, sesizarea Curţii a fost dispusă printr-o sentinţă, şi nu printr-o încheiere, ceea ce ar împiedica judecarea pe fond a cauzei. Aspectele învederate au mai făcut obiect al analizei Curţii Constituţionale, care a statuat că singura verificare pe care instanţa constituţională este datoare să o facă cu privire la legalitatea sesizării este cea referitoare la faptul ca sesizarea sa să fi fost dispusă de către o instanţă judecătorească, fără să verifice competenţa acestora, în caz contrar, transformându-se într-o instanţă de reformare a hotărârilor judecătoreşti (a se vedea în acest sens Decizia nr. 493 din 21 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 21 ianuarie 2014, sau Decizia nr. 678 din 13 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 886 din 5 decembrie 2014); de asemenea, referitor la sesizarea Curţii Constituţionale chiar prin hotărârea de soluţionare a cauzei deduse judecăţii instanţei a quo, Curtea, pentru a analiza legalitatea sesizării sale, a reţinut că, odată cu modificările operate prin Legea nr. 177/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 4 octombrie 2010, legiuitorul a eliminat suspendarea de drept a cauzei pe perioada soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate şi a introdus, corelativ, un nou motiv de revizuire a hotărârilor definitive. În acest caz, aplicarea art. 2 din Hotărârea Plenului Curţii Constituţionale nr. 26/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 870 din 27 decembrie 2010, potrivit căruia dacă, printre altele, actul de sesizare nu este o încheiere distinctă, aceasta se va restitui instanţelor de judecată, ar fi excesivă având în vedere finalitatea controlului de constituţionalitate. De asemenea, Curtea a avut în vedere şi respectarea dreptului părţilor de a formula cerere de revizuire în temeiul art. 322 din Codul de procedură civilă din 1865 sau art. 509 din Codul de procedură civilă, în cazul în care Curtea constată neconstituţionalitatea prevederii care a făcut obiectul excepţiei, mai ales că până la judecarea excepţiei de neconstituţionalitate există posibilitatea ca litigiul din faţa instanţei ordinare să se fi soluţionat (a se vedea în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 423 din 24 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 din 21 ianuarie 2014). Aşadar, problemele referitoare la legala compunere a completului de judecată şi la tipul hotărârii judecătoreşti de sesizare a Curţii Constituţionale nu impietează cu nimic asupra legalei sale sesizări.

11. În aceste condiţii, Curtea Constituţională constata că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit actului de sesizare, îl reprezintă prevederile art. 14 alin. (3) şi art. 16 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012. Analizând motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, în realitate, obiect al acesteia îl reprezintă prevederile art. 14 alin. (3) sintagma “categoria de instanţe sau parchete la nivelul cărora judecătorul sau, după caz, procurorul, îşi desfăşoară activitatea” şi art. 16 alin. (2) lit. b) sintagma “(...) judecători de la tribunale şi tribunale specializate” din Legea nr. 317/2004, potrivit cărora:

- Art. 14 alin. (3): (3) în procedura de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, fiecare judecător şi procuror votează un număr de candidaţi egal cu numărul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, care reprezintă categoria de instanţe sau parchete la nivelul cărora judecătorul sau, după caz, procurorul îşi desfăşoară activitatea.”;

- Art. 16 alin. (2) lit. b): “(2) Sunt aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii: (...)

b) 2 judecători de la tribunale şi tribunalele specializate, care au obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional;”.

13. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse În art. 16 alin. (1) şi (2) referitor la principiu) egalităţii în drepturi şi al preeminenţei legii şi art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorul acesteia, prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal în data de 6 iunie 2014, a solicitat, în temeiul art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, suspendarea executării Hotărârilor Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 618 din 29 mai 2014 şi nr. 642 din 29 mai 2014 până la pronunţarea instanţei de fond asupra cererii sale de anulare a celor două acte administrative anterior menţionate. Cererea de anulare a fost formulată la data de 4 iunie 2014, prin depunerea plângerii prealabile la Consiliul Superior al Magistraturii. În urma respingerii plângerii prealabile, autorul excepţiei s-a adresat Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ pentru anularea celor două hotărâri, cererea sa fiind înregistrată la data de 3 iulie 2014.

15. Prin Sentinţa civilă nr. 1.922 din 17 iunie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 3.799/2/2014, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, sesizând Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (3) şi art. 16 alin. (2) din Legea nr. 317/2004, a dispus suspendarea executării Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 642 din 29 mai 2014 şi a respins cererea de suspendare a executării Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 618 din 29 mai 2014 - aceasta din urmă fiind nesusceptibilă de executare şi nici de suspendare.

16. Având în vedere obiectul litigiului, respectiv cerere de suspendare a unor acte administrative, Curtea reţine că se pune problema legăturii cu soluţionarea cauzei a dispoziţiilor legale criticate. Sintagma “legătură cu soluţionarea cauzei”cuprinsă în art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 presupune “atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecăţii, cât şi necesitatea invocării excepţiei de neconstituţionalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiţii ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigenţele pe care le impun dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privinţa pertinenţei excepţiei de neconstituţionalitate în desfăşurarea procesului” (Decizia Curţii Constituţionale nr. 289 din 22 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 516 din 10 iulie 2014).

17. Cu privire ta acest aspect, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 196 din 4 aprilie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 231 din 22 aprilie 2014, pronunţată ca urmare a ridicării unei excepţii de neconstituţionalitate în cadrul cererii de suspendare a unei hotărâri adoptate de către Consiliul Superior al Magistraturii, în temeiul art. 55 din Legea nr. 317/2004, a stabilit că “cererea de suspendare a executării actelor în condiţiile art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 reprezintă o cerere conexă acţiunii întemeiate pe art. 7 şi 8 din aceeaşi lege, cerere a cărei introducere este guvernată de principiul disponibilităţii”.

18. În continuare, Curtea a reţinut că, “deşi excepţia de neconstituţionalitate [a dispoziţiilor art. 55 din Legea nr. 317/2004 - sn.] a fost ridicată în cursul soluţionării unei cereri de suspendare a hotărârii de revocare, şi nu în cadrul unei cereri întemeiate pe art. 7 şi 8 din Legea nr. 554/2004, contestarea constituţionalităţii textului legal ce face obiectul acesteia - text ce reprezintă temeiul legal care a stat la baza acţiunii de revocare -, cu eventuala finalitate de constatare a neconstituţionalităţii sale, constituie un temei suficient de natură să justifice intervenţia instanţei judecătoreşti pentru a preveni producerea unei pagube iminente. De aceea, neconstituţionalitatea textului menţionat are un efect direct chiar asupra soluţionării cererii introduse potrivit art. 14 din Legea nr. 554/2004, fără ca în acest fel să se prejudece acţiunea formulată în temeiul art. 7 şi 8 din lege, în acest ultim caz, instanţa judecătorească fiind liberă să aprecieze cu privire la incidenţa prezentei decizii asupra stabilirii motivelor pe care S-a întemeiat hotărârea de revocare”. Aşadar, Curtea a statuat că dispoziţiile legale criticate, constituind chiar temeiul adoptării hotărârii de revocare din calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, au legătură cu soluţionarea acţiunii deduse judecăţii.

19. Raportând cele de mai sus la cauza de faţă, Curtea constată că cererea de suspendare formulată de autorul excepţiei a fost admisă, spre deosebire de situaţia existentă în dosarul în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate soluţionată prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 196 din 4 aprilie 2013. În aceste condiţii, chiar în ipoteza admiterii excepţiei de neconstituţionalitate, decizia Curţii Constituţionale nu ar putea avea niciun efect concret asupra cauzei deja soluţionate, în sensul că textul nu mai are aplicabilitate în cauza respectivă, tocmai prin pronunţarea unei asemenea hotărâri de către Curtea de Apel Bucureşti. Aşadar, în aceste condiţii, textele criticate nu au legătură cu soluţionarea cauzei în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, astfel încât excepţia de neconstituţionalitate formulată este inadmisibilă.

20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (3) şi art. 16 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepţie ridicată de Constantin Dragoş Popoiag în Dosarul nr. 3.799/2/2014 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi generai obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 16 decembrie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-şef,

Benke Károly

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind eliberarea, la cerere, a domnului Cătălin Diaconescu din funcţia de secretar de stat la Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultura

 

Având în vedere Cererea formulată de domnul Cătălin Diaconescu, înregistrată la Secretariatul General al Guvernului cu nr. 20/1.571/I.M. din 4 februarie 2015,

în temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Cătălin Diaconescu se eliberează, la cerere, din funcţia de secretar de stat la Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultura.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 10 februarie 2015.

Nr. 61.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind eliberarea domnului Sorin Sergiu Chelmu din funcţia publică de secretar general în cadrul Departamentului pentru întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediul de Afaceri şi Turism

 

Având în vedere prevederile art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative,

în temeiul art. 15 lit. e) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 12 lit. b)r art. 19 alin. (1) lit. b) şi al art. 99 alin. (1) lit. a), alin. (3) şi (6) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite următoarea decizie:

 

Art. 1. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii se acordă preavizul de 30 de zile domnului Sorin Sergiu Chelmu, secretar general în cadrul Departamentului pentru întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediul de Afaceri şi Turism, cu aplicarea corespunzătoare a dispoziţiilor art. 99 alin. (6) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - La expirarea termenului prevăzut la art. 1, domnul Sorin Sergiu Chelmu se eliberează din funcţia_publică de secretar general în cadrul Departamentului pentru întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediul de Afaceri şi Turism.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 10 februarie 2015.

Nr. 62.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind eliberarea domnului Mihai Adrian Albulescu din funcţia de secretar de stat la Departamentul pentru Energie

În temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Mihai Adrian Albulescu se eliberează din funcţia de secretar de stat la Departamentul pentru Energie.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 10 februarie 2015.

Nr. 63.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind numirea domnului Mihai Adrian Albulescu în funcţia de secretar de stat la Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri

 

Având în vedere prevederile art. 9 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 42/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri,

în temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Mihai Adrian Albulescu se numeşte în funcţia de secretar de stat la Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 10 februarie 2015.

Nr. 64.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind eliberarea doamnei Anca-Laura Ionescu din funcţia de secretar de stat la Ministerul Economiei

În temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Anca-Laura Ionescu se eliberează din funcţia de secretar de stat la Ministerul Economiei.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 10 februarie 2015.

Nr. 65.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind numirea doamnei Anca-Laura Ionescu în funcţia de secretar de stat la Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri

 

Având în vedere prevederile art. 9 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 42/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri,

în temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Anca-Laura Ionescu se numeşte în funcţia de secretar de stat la Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 10 februarie 2015.

Nr. 66.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind numirea domnului Sebastian Ioan Hotca în funcţia de secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe

În temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Sebastian Ioan Hotca se numeşte în funcţia de secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 10 februarie 2015.

Nr. 67.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare, de către domnul Valentin Florin Trifan a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Tineretului şi Sportului

 

Având în vedere propunerea Ministerului Tineretului şi Sportului, formulată prin Adresa nr. 4 din 20 ianuarie 2015, precum şi Avizul favorabil nr. 3.967 conexat cu nr. 5.020/2015 al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici pentru exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare, de către domnul Valentin Florin Trifan a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Tineretului şi Sportului,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b), al art. 89 alin. (2^) şi al art. 92 alin.”(11) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, Valentin Florin Trifan exercită, cu caracter temporar, prin detaşare, funcţia publică vacantă din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Tineretului şi Sportului.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 10 februarie 2015.

Nr. 68.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind numirea preşedintelui, precum şi revocarea şi numirea unor membri ai Consiliului de administraţie al Institutului European din România

 

Având în vedere prevederile art. 8 alin. (1) lit. a) şi ale art. 10 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/1998 privind Institutul European din România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 207/1998, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi Memorandumul cu tema “Propuneri de numire a preşedintelui şi a unui membru în Consiliul de administraţie al Institutului European din România de către Primul-Ministru al Guvernului României”, înregistrat la Cabinetul prim-ministrului cu nr. 5/660 din 4 februarie 2015,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Art. 1. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Alina Bârgăoanu se revocă din calitatea de membru al Consiliului de administraţie al Institutului European din România şi se numeşte în calitatea de preşedinte al Consiliului de administraţie al Institutului European din România, pe perioada rămasă a mandatului domnului Leonard Orban.

Art. 2. - La data prevăzută la art. 1, domnul Sergiu Celac se numeşte în calitatea de membru al Consiliului de administraţie al institutului European din România, pe perioada rămasă a mandatului doamnei Alina Bârgăoanu.

Art. 3. - Art. 2 din Decizia prim-ministrului nr. 478/2013 pentru numirea preşedintelui şi a patru membri ai Consiliului de administraţie al Institutului European din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 742 din 29 noiembrie 2013, cu modificările ulterioare, se modifică în mod corespunzător.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 10 februarie 2015.

Nr. 69.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

 

ORDIN

pentru publicarea acceptării amendamentelor la anexa la Protocolul din 1978 privind Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave (amendamente la anexele I şi II la MARPOL pentru a face obligatoriu Codul RO), adoptate de Organizaţia Maritimă Internaţională prin Rezoluţia MEPC.238(65) a Comitetului pentru protecţia mediului marin din 17 mai 2013

 

Având în vedere prevederile art. 16(2)(f)(iii) şi ale art. 16(2)(g)(ii) din Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, la care România a aderat prin Legea nr. 6/1993, precum şi ale prevederilor art. 4 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/1997 privind transportul maritim şi pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 2 pct. 20 şi art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 21/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor,

ministrul transporturilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se publică amendamentele la anexa la Protocolul din 1978 privind Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave (amendamente la anexele I şi II la MARPOL pentru a face obligatoriu Codul RO), adoptate de Organizaţia Maritimă Internaţională prin Rezoluţia MEPC.238(65) a Comitetului pentru protecţia mediului marin din 17 mai 2013, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Autoritatea Navală Română va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul transporturilor,

Iulian-Ghiocel Matache,

secretar de stat

 

Bucureşti, 28 ianuarie 2015.

Nr. 62.

 

ANEXĂ

 

REZOLUŢIA MEPC.238(65)

(adoptată la 17 mai 2013)

 

Amendamente la anexa la Protocolul din 1978 privind Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave

(amendamente la anexele I şi II la MARPOL pentru a face obligatoriu Codul RO)

 

Comitetul pentru Protecţia Mediului Marin,

amintind articolul 38(a) al Convenţiei privind crearea Organizaţiei Maritime Internaţionale referitor la funcţiile Comitetului pentru protecţia mediului marin conferite acestuia prin convenţiile internaţionale pentru prevenirea şi controlul poluării marine,

luând notă de faptul că articolul 16 al Convenţiei internaţionale din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave (de aici înainte denumită “Convenţia din 1973*) şi articolul VI al Protocolului din 1978 privind Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave (de aici înainte denumit “Protocolul din 1978*) care împreună specifică procedura de amendare a Protocolului din 1978 şi conferă organului competent al Organizaţiei funcţia de a examina şi adopta amendamente la Convenţia din 1973, astfel cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 (MARPOL),

luând în considerare amendamentele propuse la anexele I şi II la MARPOL pentru a face obligatoriu Codul RO,

1. adoptă, în conformitate cu articolul 16(2)(d) al Convenţiei din 1973, amendamentele la anexele I şi II la MARPOL, al căror text este prezentat în anexa la prezenta rezoluţie;

2. stabileşte, în conformitate cu articolul 16(2)(f)(iii) al Convenţiei din 1973, că amendamentele se vor considera ca fiind acceptate la 1 iulie 2014, în afara cazului în care, înainte de această dată, cel puţin o treime din părţile la MARPOL sau părţile ale căror flote comerciale reprezintă în total nu mai puţin de 50% din tonajul brut al flotei comerciale mondiale vor fi notificat Organizaţiei obiecţiile lor la aceste amendamente;

3. invită părţile să noteze că, în conformitate cu articolul 16(2)(g)(ii) al Convenţiei din 1973, amendamentele menţionate vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2015, după acceptarea lor în conformitate cu paragraful 2 de mai sus;

4. solicită secretarului general, în conformitate cu articolul 16(2)(e) al Convenţiei din 1973, să transmită tuturor părţilor la MARPOL copii certificate ale prezentei rezoluţii şi textul amendamentelor conţinute în anexă;

5. solicită în plus secretarului general să transmită membrilor Organizaţiei care nu sunt părţi la MARPOL copii ale prezentei rezoluţii şi ale anexei sale.

 

ANEXĂ

la Rezoluţia MEPC.23B(65)

 

Amendamente la anexele I şi II la MARPOL

 

Amendamente la anexa I la MARPOL

Regula 6

Textul existent al ultimei propoziţii a paragrafului 3.1 este înlocuit cu următorul:

“Astfel de organizaţii, inclusiv societăţile de clasificare, trebuie să fie autorizate de către Administraţie în conformitate cu prevederile prezentei Convenţii şi ale Codului pentru organizaţiile recunoscute (Codul RO), care este format din partea 1 şi partea 2 (ale Căror prevederi trebuie să fie considerate ca fiind obligatorii) şi partea 3 (ale cărei prevederi trebuie să fie considerate ca fiind recomandări), astfel cum acesta a fost adoptat de către Organizaţie prin Rezoluţia MEPC.237(65) şi astfel cum acesta poate fi amendat de către Organizaţie, cu condiţia că:

.1 amendamentele la partea 1 şi partea 2 ale Codului RO sunt adoptate, intrate în vigoare şi au efect în conformitate cu prevederile articolului 16 al prezentei Convenţii, referitoare la procedurile de amendare aplicabile prezentei anexe;

.2 amendamentele la partea 3 a Codului RO sunt adoptate de către Comitetul pentru protecţia mediului marin în Conformitate cu regulile sale de procedură; şi

.3 orice amendamente la care se referă paragrafele . 1 şi .2 adoptate de către Comitetul de siguranţă maritimă şi de către Comitetul pentru protecţia mediului marin sunt identice şi intră în vigoare sau au efect în acelaşi moment, după caz.”

Amendamente la anexa II la MARPOL

Regula 8

Textul existent al paragrafului 2.2 este înlocuit cu următorul:

“Astfel de organizaţii, inclusiv societăţile de clasificare, trebuie să fie autorizate de către Administraţie în conformitate cu prevederile prezentei Convenţii şi ale Codului pentru organizaţiile recunoscute (Codul RO), care este format din

partea 1 şi partea 2 (ale căror prevederi trebuie să fie considerate ca fiind obligatorii) şi partea 3 (ale cărei prevederi trebuie să fie considerate ca fiind recomandări), astfel cum acesta a fost adoptat de către Organizaţie prin Rezoluţia MEPC.237(65) şi astfel cum acesta poate fi amendat de către Organizaţie, cu condiţia că:

.1 amendamentele la partea 1 şi partea 2 ale Codului RO sunt adoptate, intrate în vigoare şi au efect în conformitate cu prevederile articolului 16 al prezentei Convenţii, referitoare la procedurile de amendare aplicabile prezentei anexe;

.2 amendamentele la partea 3 a Codului RO sunt adoptate de către Comitetul pentru protecţia mediului marin în conformitate cu regulile sale de procedură; şi

.3 orice amendamente la care se referă paragrafele. 1 şi.2 adoptate de către Comitetul de siguranţă maritimă şi de către Comitetul pentru protecţia mediului marin sunt identice şi intră în vigoare sau au efect în acelaşi moment, după caz.”

 

 


MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

Nr. 307 din 4 februarie 2015

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR

Nr. 152 din 5 februarie 2015

 

ORDIN

privind stabilirea perioadelor şi zonelor de prohibiţie a pescuitului, precum şi a zonelor de protecţie a resurselor acvatice vii în anul 2015

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 391 din 20 ianuarie 2015 al Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultura şi Referatul de aprobare nr. 112.243 din 5 februarie 2015 al Direcţiei Biodiversitate din cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor,

luând în considerare prevederile art. 1 din anexa la Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea în domeniul protecţiei resurselor piscicole şi reglementarea pescuitului în râul Prut şi în lacul de acumulare Stânca-Costeşti, semnat la Stânca la 1 august 2003, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.207/2003,

în temeiul:

- art. 12 alin. (4) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări de Legea nr. 317/2009, cu completările şi modificările ulterioare;

- art. 10 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 1.185/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale şi ministrul mediului, apelor şi pădurilor emit următorul ordin:

 

CAPITOLUL I

Zone şi perioade de prohibiţie

 

Art. 1. - (1) Se instituie măsuri de prohibiţie pentru pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv şi familial al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice în habitatele piscicole naturale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 11 aprilie - 9 iunie inclusiv, iar în apele care constituie frontieră de stat, inclusiv Golful Musura, pe o durată de 45 de zile, în perioada 11 aprilie-25 mai inclusiv, cu excepţiile prevăzute în prezentul ordin.

(2) Se interzice pescuitul în scop comercial şi recreativ/sportiv al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice în râul Prut şi în zonele inundate permanent sau temporar ale acestuia, precum şi în lacul de acumulare Stânca-Costeşti, pe o durată de 60 de zile, în perioada 11 aprilie-9 iunie inclusiv.

(3) Se interzice pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv şi familial al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice în faţa gurii Dunării-Meleaua Sfântu Gheorghe până la Ciotic, pe o durată de 60 de zile, în perioada 11 aprilie-9 iunie inclusiv.

Art. 2. - În Complexul Razim-Sinoe şi lacurile litorale se instituie măsuri de prohibiţie pentru pescuitul în scop comercial şi recreativ/sportiv al oricăror specii de peşti şi alte vieţuitoare acvatice, pe o durată de 60 de zile, în perioada 11 aprilie-9 iunie inclusiv.

Art. 3. - Se declară zone de refacere biologică/zone de protecţie pentru resursele acvatice vii următoarele:

a) pe râul Prut, sectorul cuprins între barajul Stânca-Costeşti şi confluenţa cu râul Elan, tot timpul anului, cu excepţia pescuitului recreativ/sportiv, care se va desfăşura în afara perioadei de prohibiţie prevăzute la art. 1 alin. (2);

b) pe Dunărea Veche sectorul cuprins între confluenţa cu canalul Sulina, de la Mm 8+900 şi până la confluenţa cu canalul Răducu, tot timpul anului;

c) lacul Găsea din Complexul Somova-Parcheş, tot timpul anului;

d) lacurile Erenciuc şi Zmeica, tot timpul anului;

e) cursul vechi al braţului Sfântu Gheorghe în zona rectificată (Uzlina) cuprinsă între km 84 şi km 65, tot timpul anului, cu excepţia pescuitului recreativ/sportiv, care se va desfăşura în afara perioadei de prohibiţie prevăzute la art. 1 alin. (1), cu eliberarea în mediul acvatic a peştelui şi a altor vieţuitoare acvatice capturate;

f) pe braţul Chilia, zona km 72-77 Pardina, pe o durată de 60 de zile, în perioada 15 martie-13 mai inclusiv şi pe o durată de 60 de zile în perioada 1 octombrie-29 noiembrie inclusiv, fără a aduce atingere perioadei de prohibiţie instituite la art. 1 alin. (1);

g) pe Dunăre, zonele Mm 53-54 (Isaccea), Mm 64,5-65,5, Mm 67-68,5 (Groapa Catargului şi Pluton) pe o durată de 60 de zile, în perioada 15 martie-13 mai inclusiv şi pe o durată de 60 de zile în perioada 1 octombrie-29 noiembrie inclusiv, fără a aduce atingere perioadei de prohibiţie instituite la art. 1 alin. (1);

h) pe braţul Borcea, zona km 37-41 (Stelnica-Feteşti), pe o durată de 60 de zile, în perioada 15 martie-13 mai inclusiv şi pe o durată de 60 de zile în perioada 1 octombrie-29 noiembrie inclusiv, fără a aduce atingere perioadei de prohibiţie instituite la art. 1 alin. (1);

i) zonele cu regim de protecţie integrală din perimetrul Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării”, tot timpul anului;

j) zona Rezervaţiei Marine Vama Veche-2 Mai, delimitată de coordonatele:

NV: 43° 47 lat. N şi 28° 35 18” long. E;

NE: 43° 47 lat. N şi 28° 40 long. E;

SV: 43° 44 20” lat. N şi 28° 35” 18” long. E;

SE: 43° 44 20” lat. N şi 28° 40 long. E şi a cărei limită dinspre mal este balizată, tot timpul anului;

Art. 4. - (1) în zonele de refacere biologică/zonele de protecţie sunt interzise:

a) pescuitul oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice;

b) lucrări care împiedică migrarea, reproducerea sau pun în pericol existenţa resurselor acvatice vii, cum ar fi îngustarea/bararea cursului apei, tăierea şi recoltarea plantelor, extragerea de nămol, nisip şi pietriş, colectarea gheţii;

c) lucrări în zona malurilor, precum şi tăierea arborilor şi arbuştilor de pe mal;

d) admiterea în zonă a ratelor şi gâştelor domestice.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), activităţile prevăzute la lit. a)-c) nu sunt interzise în următoarele situaţii:

a) când pescuitul se desfăşoară în scop ştiinţific;

b) din considerente de prevenire a calamităţilor naturale.

 

CAPITOLUL II

Specii şi perioade de prohibiţie

 

Art. 5. - (1) Se interzice pescuitul comercial, recreativ/sportiv şi familial al speciilor de peşti şi al altor vieţuitoare acvatice, după cum urmează:

a) ştiuca, de la data intrării în vigoare a prezentului ordin până la 17 martie inclusiv, cu respectarea prevederilor art. (1);

b) pietrarul (Zingel zingel), ghiborţul de râu (Gymnocephalus baloni), cernuşca (Petroleuciscus borysthenicus/Leucisus borysthenicus), şalăul vărgat (Stizostedion volgensis), aspretele (Romanichtyis valsanicola), pecarina (Pecarina demidoffi), guvidul de baltă (Proterorhinus marmoratus), guvidul (Neogobius syrman), zglăvoaca răsăriteană (Cottus poecifopus), lostriţa (Hucho hucho), mihalţul (Lota lota) şi caracuda (Carassius carassius), precum şi alte vieţuitoare acvatice incluse în anexele nr. 4A şi 4B la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, tot timpul anului;

c)coregonul, păstrăvul de mare (somonul de Marea Neagră), lipanul, tot timpul anului;

d) păstrăvul indigen, păstrăvul curcubeu şi păstrăvul fântânei, începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin până la data de 30 aprilie inclusiv şi din 15 septembrie până pe 31 decembrie;

e) sturionii, tot timpul anului, cu excepţia pescuitului în scop ştiinţific şi a pescuitului reproducătorilor de sturioni în stare vie pentru programele de populare a Dunării şi dezvoltare a acvaculturii de sturioni;

f) capturarea lipitorilor medicinale (Hirudo verbana), pe o durată de 62 de zile, în perioada 1 iulie - 31 august inclusiv.

(2) în apele Mării Negre se interzic:

a) prin excepţie de la prevederile art. 1 alin. (1), pescuitul specializat al rechinului cu traul, ohane şi paragate, precum şi capturarea, deţinerea şi comercializarea acestuia, de la data intrării în vigoare a prezentului ordin până la 30 aprilie inclusiv şi în perioada 15 octombrie - 30 noiembrie inclusiv;

b) reţinerea la bord a femelelor de rechin gestante, pe toată perioada anului;

c) pescuitul sturionilor, tot timpul anului, cu excepţia pescuitului în scop ştiinţific şi a pescuitului reproducătorilor de sturioni în stare vie pentru programele de populare a Dunării şi dezvoltare a acvaculturii de sturioni;

d) pescuitul guvizilor, pe o durată de 30 de zile, în perioada 1 mai - 30 mai inclusiv;

e) pescuitul delfinilor, tot timpul anului, menţinându-se obligativitatea raportării capturilor accidentale de delfini inclusiv din ZEE (zona economică exclusivă).

(3) Pescuitul calcanului se supune dispoziţiilor Regulamentului (UE) nr. 106/2015 al Consiliului din 19 ianuarie 2015 de stabilire, pentru 2015, a posibilităţilor de pescuit pentru anumite stocuri de peşte şi grupe de stocuri de peşte din Marea Neagra.

(4) Pentru pescuitul calcanului se folosesc unelte (setei) cu dimensiunea ochiului de plasă egală sau mai mare de 400 mm (2a Ł400 mm), iar dimensiunea minimă a exemplarelor care vor fi reţinute pe timpul pescuitului va fi de cel puţin 45 cm (lungime totală).

(5) Prin excepţie de la prevederile art. 1 alin. (1), speciile marine de peşti, altele decât cele prevăzute la alin. (2) şi (3) din prezentul articol, sunt permise la pescuit tot timpul anului, cu folosirea uneltelor specifice autorizate.

(6) Capturarea rapanei (Rapana venosa) este permisă tot timpul anului. Utilizarea “beam traulului” în perioada de prohibiţie a calcanului se poate face cu obligativitatea notificării Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultura la fiecare ieşire/intrare în port a ambarcaţiunilor, pentru verificarea eventualelor capturi accidentale de calcan.

Art. 6. - Prohibiţia pescuitului în scop comercial, familial şi recreativ/sportiv a scrumbiei de Dunăre se stabileşte, pe sectoare astfel:

a) pe sectorul de Dunăre şi braţele sale, de la Marea Neagră până la Ceatal Chilia, Mm 43, pe o durată de 12 zile, în perioada 11 aprilie-22 aprilie inclusiv;

b) pe sectorul de Dunăre şi braţele sale, de la Ceatal Chilia, Mm 43, până la Vadul Oii, km 238, pe o durată de 21 de zile, în perioada 15 aprilie-5 mai inclusiv;

c) pe sectorul de Dunăre şi braţele sale, de la Vadul Oii, km 238, până la Gura Timocului, km 845,6, pe o durată de 30 de zile, în perioada 2 mai-31 mai inclusiv;

d) în conformitate cu prevederile legale în vigoare în perimetrul Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării” se admite pescuitul în scop familial al scrumbiei folosind maximum 2 setei în perioada 1 aprilie-10 aprilie inclusiv;

e) în sezonul de pescuit la scrumbie capturile accidentale de ciprinide asiatice (sânger, novac, cosaş) se pot reţine în vederea valorificării.

Art. 7. - (1) Capturarea sturionilor pentru programele de populare de susţinere a Dunării şi dezvoltare a acvaculturii de sturioni, precum şi în scop ştiinţific cu autorizaţie de pescuit sturioni se realizează în stare vie, pe o durată de 45 de zile, în perioada 15 martie-30 aprilie inclusiv, în zonele:

a) Dunăre, Mm 53-54 (Isaccea), Mm 64,5-65,5, Mm 67- 68,5 (Groapa Catargului şi Pluton);

b) braţul Borcea, km 37-41 (Stelnica-Feteşti);

c) pe braţul Chilia, zona km 72-77 Pardina.

(2) Capturarea unui număr limitat de sturioni în scop ştiinţific, cu autorizaţie de pescuit sturioni, se poate face tot timpul anului şi în alte zone decât cele prevăzute la alin. (1), cu marcarea şi eliberarea imediată a acestora în mediul acvatic, conform prevederilor legale în vigoare.

(3) Numărul de sturioni capturaţi, zonele de pescuit, organizarea şi monitorizarea pescuitului sturionilor vii sunt stabilite şi aprobate prin decizia preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultura.

 

CAPITOLUL III

Dispoziţii finale

 

Art. 8. - (1) Caracteristicile tehnice şi condiţiile de folosire a uneltelor şi metodelor de pescuit comercial sunt cele prevăzute în Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 449/2008 privind caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Se interzice folosirea năvoadelor în delta şi în lunca inundabilă a Dunării în perioada 1 aprilie-31 august inclusiv şi în complexul Razim-Sinoe şi în celelalte lacuri litorale, în perioada 1 aprilie-30 septembrie inclusiv.

(3) Se interzice folosirea uneltelor de pescuit de tip setcă în bălţile, lacurile, gârlele şi canalele de pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării”, în perioada 1 iulie-31 august inclusiv.

(4) Se interzice folosirea uneltelor de pescuit de tip setcă în complexul Razim-Sinoe şi în celelalte lacuri litorale, tot timpul anului.

(5) Pentru Golful Musura, Meleaua Sfântu Gheorghe care cuprind habitate piscicole cu apă dulce se aplică reglementările de pescuit pentru zonele de lacuri şi bălţi.

(6) Pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării” este permis pescuitul cu cârlige cu nadă (paragate şi pripoane), cu interzicerea folosirii ca momeală a speciilor de peşti protejate.

Art. 9. - (1) Capturarea speciilor de peşti şi a altor vieţuitoare acvatice incluse în anexele nr. 4 Aşi 4 B la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se supune derogărilor stabilite potrivit respectivei ordonanţe de urgenţă.

(2) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (1), dimensiunile minime ale peştilor şi altor vieţuitoare acvatice vii care pot fi pescuite sunt cele prevăzute în Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 342/2008 privind dimensiunile minime individuale ale resurselor acvatice vii din domeniul public al statului, pe specii, care pot fi capturate din mediul acvatic.

Art. 10. - (1) Prevederile prezentului ordin nu se aplică unităţilor de acvacultura, inclusiv celor situate în ariile naturale protejate, cu excepţia celor din teritoriul Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării”.

(2) în amenajările piscicole situate pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării” activitatea de pescuit este permisă, în perioada de prohibiţie, numai dacă administratorii amenajărilor piscicole deţin licenţă de acvacultura eliberată de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultura şi avizul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării”, eliberat în baza următoarelor documente:

a) facturi fiscale în ultimii 3 ani, pe specii, de achiziţie a materialului piscicol de la societăţile de profil autorizate în producerea de material piscicol şi dovada popularii;

b) bilanţul financiar-contabil anterior anului pentru care se solicită avizul;

c) facturi privind consumul energiei electrice utilizate pentru vidarea heleşteielor;

d) licenţă de acvacultura eliberată de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultura.

(3) Activitatea de pescuit în amenajările piscicole se face prin notificarea prealabilă cu 48 de ore înainte şi în prezenţa reprezentanţilor Administraţiei Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării”.

Art. 11. - Nerespectarea prevederilor prezentului ordin se sancţionează potrivit dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării”, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 12. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Dumitru Daniel Botănoiu,

secretar de stat

Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Graţiela Leocadia Gavrilescu

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

 

ORDIN

privind dispunerea radierii din Registrul general al instituţiilor financiare nebancare a Societăţii Comerciale CREDIT SERVICE ROMÂNIA IFN - S.A.

 

Având în vedere solicitarea privind radierea din Registrul general a Societăţii Comerciale CREDIT SERVICE ROMÂNIA IFN - S.A., formulată în baza art. 28 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 93/2009 privind instituţiile financiare nebancare, cu modificările şi completările ulterioare, prin scrisoarea nr. 38 din data de 24 noiembrie 2014, înregistrată la Banca Naţională a României cu nr. C/13.498 din 28 noiembrie 2014, şi îndeplinirea cerinţelor prevăzute de art. 113 alin. (1) din Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 20/2009 privind instituţiile financiare nebancare, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 35 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României,

guvernatorul Băncii Naţionale a României emite următorul ordin:

Articol unic. - Se dispune radierea din Registrul general al instituţiilor financiare nebancare a Societăţii Comerciale CREDIT SERVICE ROMÂNIA IFN - SA, cu sediul în municipiul Braşov, str. Neagoe Basarab nr. 24, judeţul Braşov, înregistrată la registrul comerţului cu nr. J08/1.154/2007, cod unic de înregistrare 21627577, înscrisă în Registrul general la secţiunea k) “Activităţi multiple de creditare” cu nr. RG-PJR-08-110131.

 

Guvernatorul Băncii Naţionale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucureşti, 20 ianuarie 2015.

Nr. 48.

 

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

 

ORDIN

privind dispunerea radierii din Registrul general al instituţiilor financiare nebancare a Societăţii Comerciale PPF HOME CREDIT IFN - S.A.

 

Având în vedere solicitarea privind radierea din Registrul general a Societăţii Comerciale PPF HOME CREDIT IFN - S.A., formulată în baza art. 28 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 93/2009 privind instituţiile financiare nebancare, cu modificările şi completările ulterioare, prin scrisoarea din data de 8 decembrie 2014, înregistrată la Banca Naţională a României cu nr. C/13.892 din 12 decembrie 2014, şi îndeplinirea cerinţelor prevăzute de art. 113 alin. (1) din Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 20/2009 privind instituţiile financiare nebancare, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 35 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României,

guvernatorul Băncii Naţionale a României emite următorul ordin:

Articol unic. - Se dispune radierea din Registrul general al instituţiilor financiare nebancare a Societăţii Comerciale PPF HOME CREDIT IFN - S.A.: cu sediul în municipiul Bucureşti, Calea Plevnei nr. 53, etajul 2, camera 5, sectorul 1, înregistrată la registrul comerţului cu nr. J40/6.338/2008, cod unic de înregistrare 23668948, înscrisă în Registrul general la secţiunea k) “Activităţi multiple de creditare” cu nr. RG-PJR-41-110242.

 

Guvernatorul Băncii Naţionale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucureşti, 20 ianuarie 2015.

Nr. 49.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.