MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 933/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 933         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 17 decembrie 2015

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

 

109. - Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei Europene către Parlamentul European şi Consiliu: Lucrând împreună pentru locuri de muncă şi creştere economică: Rolul băncilor naţionale de promovare (BNP) în sprijinirea Planului de investiţii pentru Europa COM (2015) 361

 

110. - Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei Europene către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor: Plan de acţiune privind edificarea unei Uniuni a pieţelor de capital COM (2015)468

 

111. - Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme comune privind securitizarea şi de creare a unui cadru european pentru o securitizare simplă, transparentă şi standardizată şi de modificare a Directivelor 2009/65/CE, 2009/138/CE, 2011/61/UE, precum şi a Regulamentelor (CE) nr. 1.060/2009 şi (UE) nr. 648/2012 COM (2015) 472

 

112. - Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi firmele de investiţii COM (2015) 473

 

DECRETE

 

988. - Decret privind acordarea Drapelului de luptă Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani

 

989. - Decret pentru numirea în funcţia de procuror şef adjunct al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

964. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2015 al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, aflată sub autoritatea Guvernului României, exercitată prin Secretariatul General al Guvernului

 

965. - Hotărâre privind rectificarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2015 al Companiei Naţionale „Loteria Română” - S.A., companie naţională aflată sub autoritatea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc

 

966. - Hotărâre privind alocarea din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2015, a unor sume pentru finanţarea cheltuielilor curente necesare funcţionării Ministerului pentru Consultare Publică şi Dialog Civic

 

HOTARARI ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei Europene către Parlamentul European şi Consiliu: Lucrând împreună pentru locuri de muncă şi creştere economică:

Rolul băncilor naţionale de promovare (BNP) în sprijinirea Planului de investiţii pentru Europa COM (2015) 361

În temeiul prevederilor art. 67 şi 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1904, republicat, cu modificările ulterioare,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/925, adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în şedinţa din 8 decembrie 2015, Camera Deputaţilor:

1. Salută propunerea Comisiei Europene, întrucât:

- nevoia urgentă de a stimula investiţiile şi spaţiul fiscal limitat disponibil în medie în Europa reclamă mai mult ca oricând utilizarea optimă a resurselor publice;

- a fost elaborată în scopul realizării Planului de investiţii pentru Europa, care prevede utilizarea inteligentă a resurselor publice în vederea atragerii actorilor privaţi; cooperarea consolidată dintre băncile naţionale de promovare (mai departe abreviate: BNP), pe de o parte, şi Comisia Europeană şi Grupul Băncii Europene de Investiţii (BEI), pe de altă parte, este o condiţie esenţială pentru realizarea planului;

- Planul de investiţii pentru Europa accentuează rolul structurilor naţionale de finanţare care pot contribui la alimentarea resurselor financiare ale planului, respectiv Fondul european de investiţii strategice (FEIS);

- implementarea Planului de investiţii pentru Europa se bazează în principal pe parteneriatul strategic dintre Comisia Europeană şi Banca Europeană de Investiţii, însă este nevoie de o implicare efectivă a băncilor naţionale de promovare (BNP) pentru a spori impactul acestora asupra investiţiilor, creşterii economice şi a ocupării forţei de muncă;

- efortul concertat ai BEI, al BNP-urilor şi al investitorilor privaţi ar putea permite atingerea obiectivului planului de investiţii în economia reală - mobilizarea unei sume de 315 miliarde euro în investiţii publice şi private suplimentare, în următorii trei ani.

2. Sprijină această propunere deoarece:

- oferă orientări statelor membre care intenţionează să înfiinţeze noi BNP şi stabileşte o serie de principii esenţiale pentru colaborarea între BNP şi pentru colaborarea acestora cu Grupul BEI şi Comisia Europeană, prin intermediul platformelor de investiţii;

- oferă expertiză specifică şi cunoaşterea contextului local, a mediului de afaceri şi a comunităţilor de investitori, precum şi a politicilor şi strategiilor naţionale pe care o au BNP-urile;

- Comisia Europeană încearcă să găsească soluţii tehnice concrete pentru a combina finanţarea FEIS (al cărui regulament a fost aprobat de către Consiliul Uniunii Europene în iunie 2015, asigurându-se în acest fel cadrul juridic necesar funcţionării sale) cu fondurile structurale şi de investiţii europene;

- definiţia adoptată pentru BNP-uri acoperă forme extrem de variate, care oferă produse de promovare distincte, în funcţie de necesităţile specifice fiecărei ţări şi pentru că rămâne la latitudinea fiecărui stat membru să ia o decizie cu privire la înfiinţarea sau neînfiinţarea unei BNP, precum şi cu privire la natura şi forma acesteia;

- o BNP, ca instituţie publică, poate fi mai bine plasată decât

operatorii privaţi pentru a face faţă disfuncţionalităţilor pieţei; BNP-urile sunt finanţate şi sprijinite de stat, ceea ce reprezintă un avantaj concurenţial faţă de participanţii privaţi de pe piaţă, astfel că resursele lor constituie resurse de stat în sensul art. 107 alin. (1) din TFUE, iar intervenţiile lor se încadrează la ajutoare de stat dacă toate celelalte criterii de la art. 107 alin. (1) sunt îndeplinite;

- în relaţia complementară dintre BEI şi BNP-uri, acestea din urmă pot să aducă o valoare adăugată aparte, bazată pe cunoaşterea contextului, a mediului de afaceri şi a comunităţilor de investitori de pe plan local, precum şi a politicilor şi strategiilor naţionale;

- în această comunicare a Comisiei Europene se menţionează că printre instrumentele financiare care combină fondurile de la bugetul UE cu împrumuturile acordate de BNP-uri se numără şi programele de sprijinire a IMM-urilor – COSME şi InnovFin din cadrul programului Orizont 2020, instrumentele financiare din cadrul mecanismului Conectarea Europei, Erasmus +, care îndeplinesc obiectivele de atragere a investiţiilor din fonduri publice;

- potrivit cadrului financiar multianual al Uniunii Europene pentru 2014-2020, instituţiile de promovare pot completa administraţiile naţionale şi regionale la alocarea fondurilor structurale şi de investiţii europene (respectiv fondurile ESI), inclusiv a instrumentelor financiare [cum ar fi: instrumentele de partajare a riscurilor, garanţiile (parţiale) de împrumuturi, capitalurile proprii şi finanţarea de tip mezanin].

3. Atrage atenţia asupra următoarelor aspecte:

- întrucât Planul de investiţii se adresează în principal marilor investitori privaţi din Europa (precum: corporaţii, fonduri de investiţii, sectorul financiar), trebuie acordată o atenţie sporită sectorului IMM-urilor, deoarece există riscul inhibării acestora şi a micilor antreprenori privaţi:

- menţionarea explicită, în cadrul actelor constitutive ale BP-urilor, că activitatea acestora se va concentra asupra corectării disfuncţionalităţii pieţelor care nu sunt servite de băncile comerciale sau alte instituţii financiare de promovare;

- monitorizare atentă şi permanentă, astfel ca operaţiunile BNP-urilor să fie concentrate în sectoarele economice în care disfuncţionalităţile pieţelor sunt predominante;

- evitarea suprapunerii alternativelor de finanţare şi gestionarea interferenţei cu schemele existente;

- îndeplinirea compatibilităţii activităţilor BNP-urilor cu reglementările privind schemele de ajutoare de stat, în sensul avantajului competitiv pe care BNP-urile le-ar putea avea faţă de finanţatorii privaţi;

- necesitatea unor evaluări independente ex-post de către statele membre ale Uniunii Europene, prin care să se verifice

valoarea adăugată a implementării schemelor de susţinere, precum şi acurateţea evaluărilor ex-ante;

- asigurarea unui grad de transparenţă şi de responsabilitate ridicat, care să justifice viabilitatea proiectelor, managementul profesionist şi reputaţia băncilor de tip BNP;

- orientarea activităţii BNP-urilor către obţinerea beneficiului public şi nu către obţinerea de profit, urmărind dezvoltarea economică şi socială durabilă, în scopul menţinerii unei capitalizări adecvate fără injecţii de capital din partea guvernelor.

4. Consideră că:

- BNP-urile pot avea un rol în creşterea bunăstării, dar pentru realizarea acestui obiectiv trebuie instituite şi politicile corespunzătoare pentru a garanta că nu se vor materializa eventualele efecte negative ale activităţii BNP-urilor;

- trebuie realizată o strânsă interacţiune cu sectorul privat pentru a permite BNP-urilor să îşi alinieze gama de produse cu lacunele pieţei şi să producă acele semnale pozitive cu privire la atractivitatea financiară a unor tipuri de proiecte, aflate în afara politicilor tradiţionale de investiţii ale băncilor;

- trebuie respectată şi aplicată consecvent separarea între calitatea de membru al consiliului de administraţie al BNP şi conducerea sa executivă în vederea consolidării funcţiei de supraveghere a consiliului de administraţie;

- trebuie separate activităţile comerciale ale BNP-urilor de activităţile lor promoţionale, pentru evitarea subvenţionării încrucişate;

- pentru a evita denaturările pieţei ar trebui justificată necesitatea intervenţiei oricărei BNP nou-înfiinţate; necesitatea unei zone noi de intervenţie sau a unui instrument financiar nou ar trebui să se facă cu sprijinul unei evaluări independente ex-ante a disfuncţionalităţii pieţei ce urmează a fi soluţionată de BNP, a eficacităţii şi eficienţei sale relative, a interacţiunii pe piaţă între canalele de finanţare existente (atât publice, cât şi private) şi a instrumentelor financiare care urmează a fi adoptate de BNP;

- este justificată decizia Comisiei Europene de a include clauza de revizuire (după 4-7 ani sau mai devreme, la cererea unui stat membru al Uniunii Europene), pentru reevaluarea disfuncţionalităţilor pieţei şi a domeniului de competenţă a BNP-urilor nou-înfiinţate;

- promovarea platformelor de investiţii poate avea un rol-cheie în punerea în comun a resurselor BEI, ale BNP-urilor şi ale

investitorilor privaţi.

5. Susţine iniţiativele Guvernului României în cadrul Planului de investiţii al Comisiei Europene, prin extinderea mandatului Băncii de Export-Import a României Eximbank - SA, pentru a desfăşura operaţiuni specifice de bancă de dezvoltare şi, prin aceasta, transformarea sa în BNP.

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 14 decembrie 2015, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

 

Bucureşti, 14 decembrie 2015.

Nr. 109.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei Europene către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor:

Plan de acţiune privind edificarea unei Uniuni a pieţelor de capital COM (2015) 468

În temeiul prevederilor art. 67 şi 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările ulterioare,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4 c-19/926, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 8 decembrie 2015, Camera Deputaţilor:

1. Salută propunerea Comisiei Europene, întrucât:

- Europa are nevoie de un volum semnificativ de noi investiţii pe termen lung pentru a menţine şi creşte competitivitatea;

- proiectul Uniunii pieţelor de capital (în continuare: UPC) reprezintă o iniţiativă prioritară a Comisiei Europene, fiind indisolubil legat de Planul de investiţii pentru Europa (lansat în noiembrie 2014), pentru a răspunde la problema generată de lipsa investiţiilor, prin sporirea şi diversificarea surselor de finanţare pentru întreprinderi şi pentru proiectele pe termen lung din Europa;

- propunerea va contribui la deblocarea, diversificarea şi creşterea surselor de finanţare a proiectelor economice, prin crearea unei veritabile pieţe de capital unice, care să ajute la stimularea creşterii economice în cele 28 de state membre ale Uniunii Europene;

- iniţiativa Comisiei Europene se înscrie în demersurile lansate în scopul creării de oportunităţi pentru investitori, asigurarea legăturii dintre finanţare şi economia în sens larg şi promovarea unui sistem financiar mai rezistent, caracterizat de o integrare mai mare şi de o concurenţă mai pronunţată.

2. Sprijină această propunere deoarece:

- UPC va consolida cel de-al treilea pilon al Planului de investiţii pentru Europa şi va sprijini Uniunea economică şi monetară (UEM) prin susţinerea convergenţei economice şi prin contribuţia la absorbţia şocurilor economice din zona euro;

- se doreşte instituirea unei pieţe unice pentru capitaluri plecând de la bază către vârf, identificând barierele şi eliminându-le una câte una, creând un nou elan şi alimentând un sentiment tot mai puternic de încredere pentru a investi în viitorul Europei;

- planul de acţiune propus - un proiect pe termen lung - prezintă fundamentele pentru crearea, până în 2019, a unei UPC funcţionale şi integrate, care să includă toate statele membre ale Uniunii Europene şi, totodată, prevede o evaluare a realizărilor şi o reevaluare a priorităţilor în anul 2017;

- Comisia Europeană îşi propune să desfăşoare consultări cu statele membre cu privire la principalele obstacole în materie de insolvenţă şi va elabora o iniţiativă legislativă privind insolvenţa întreprinderilor, abordând cele mai importante bariere aflate în calea liberei circulaţii a capitalurilor şi bazându-se pe sistemele naţionale care funcţionează bine;

- va promova dezvoltarea pieţelor de capital în toate cele 28 de state membre ale Uniunii Europene în cadrul Semestrului european şi prin sprijin personalizat oferit statelor membre, pentru consolidarea capacităţii administrative prin intermediul serviciului de sprijin pentru reforme structurale al Comisiei Europene;

- se va asigura că autorităţile naţionale şi europene de supraveghere macroprudenţială dispun de instrumentele necesare pentru a reacţiona în mod adecvat la evoluţiile de pe pieţele de capital;

- Comisia Europeană va decide cu privire la modalităţile optime de dezvoltare a finanţării participative europene în întreaga Uniune, după ce va analiza regimurile şi bunele practici naţionale şi va monitoriza evoluţia sectorului finanţării participative;

- partajarea riscurilor la nivelul sectorului public poate contribui la dezvoltarea fondurilor de capital de risc din Europa şi a ponderii acestui sector în toate cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, acţionând totodată ca un catalizator pentru investiţiile din sectorul privat şi ajutând la promovarea amplorii, diversificării şi acoperirii geografice;

- Comisia Europeană va colabora cu statele membre şi cu autorităţile de supraveghere prudenţială pentru a sprijini dezvoltarea unor fonduri pentru creşterea întreprinderilor, impulsionate de sectorul de profil, cu scopul de a susţine finanţarea IMM-urilor.

3. Atrage atenţia asupra următoarelor aspecte:

- la nivelul Uniunii Europene există diferenţe substanţiale în ceea ce priveşte gradul de dezvoltare a pieţelor de capital, în special pentru pieţele de capital mai puţin dezvoltate, precum cea din România;

- în anumite state membre, uniunile de credit sunt exceptate din cadrul de reglementare al Directivei privind cerinţele de capital, de aceea Comisia Europeană, pentru a se asigura că toate statele membre ale Uniunii Europene pot beneficia de uniuni de credit locale, va trebui să analizeze posibilitatea ca toate statele membre să autorizeze uniuni de credit care operează în afara cadrului Uniunii Europene de reglementare a cerinţelor de capital pentru bănci;

- Comisia Europeană trebuie să acorde o mare atenţie în elaborarea strategiei cuprinzătoare, menită să facă faţă barierelor informaţionale care împiedică IMM-urile şi investitorii potenţiali să identifice oportunităţile de finanţare sau de investiţii;

- este necesar să fie atrase investiţii la nivel global care să conducă la creşterea competitivităţii, îh condiţiile asigurării unui grad adecvat de protecţie al acestora;

- este necesară simplificarea informaţiilor solicitate IMM-urilor pentru listarea pe piaţa de capital, pentru a crea un sistem proporţional real pentru elaborarea unui prospect specific pentru IMM-uri;

- există riscul ca investitorii să fie descurajaţi de sursele de informare modeste şi lichiditatea scăzută, deşi accesul la IMM-uri cu creştere puternică pe pieţele publice poate constitui un punct de atracţie datorită potenţialelor câştiguri şi avantaje în materie de diversificare.

4. Consideră că:

- planul de acţiune stabileşte acţiunile prioritare necesare pentru a încuraja investiţiile în toate statele membre ale Uniunii Europene şi la nivelul Uniunii şi pentru a corela mai bine economiile cu creşterea economică;

- instituirea UPC ar trebui să aibă drept rezultat partajarea în mai mare măsură a riscurilor la nivel transfrontalier şi pieţe mai lichide, ceea ce va duce la aprofundarea integrării financiare, la reducerea costurilor şi la creşterea competitivităţii economiei europene;

- pentru reuşita planului este necesar un efort susţinut şi concertat din partea tuturor statelor membre ale Uniunii Europene;

- România întreprinde demersuri pentru promovarea pieţei sale de capital din categoria pieţelor de frontieră în categoria pieţelor emergente, ceea ce va determina creşterea fluxurilor de capital, respectiv creşterea nivelului investiţiilor străine şi diversificarea alternativelor de finanţare pentru companiile active.

Având în vedere că instituirea UPC reprezintă o componentă esenţială a măsurilor de reformare a Uniunii economice şi monetare (UEM), respectiv de realizare a unei veritabile Uniuni financiare europene, mai întâi pentru zona euro şi, ulterior, pentru restul statelor membre ale Uniunii Europene, Camera Deputaţilor îşi exprimă susţinerea privind utilitatea acestui plan de acţiune propus de Comisia Europeană.

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 14 decembrie 2015, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

Bucureşti, 14 decembrie 2015.

Nr. 110.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea opiniei referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme comune privind securitizarea şi de creare a unui cadru european pentru o securitizare simplă, transparentă şi standardizată şi de modificare a Directivelor 2009/65/CE, 2009/138/CE, 2011/61/UE, precum şi a Regulamentelor (CE) nr. 1.060/2009 şi (UE) nr. 648/2012 COM (2015) 472

În temeiul prevederilor art. 67 şi 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările ulterioare,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4 c-19/927, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 8 decembrie 2015, Camera Deputaţilor:

1. Apreciază planul Comisiei Europene de a efectua o nouă calibrare pentru a răspunde cerinţei venite din partea industriei, potrivit căreia şi tranşele fără rang superior ale securitizărilor de tip STS (simple, transparente şi standardizate) ar trebui să beneficieze de o adaptare a cerinţei de capital în normele Solvabilitate II, cu o mai mare sensibilitate la risc, şi consideră că metoda aleasă pentru aceasta, anume metoda transparenţei (look-through approach) bazată pe cerinţa de capital pentru expunerile-suport, la care se adaugă un factor de non-neutralitate pentru a reflecta riscul de model al securitizării, are potenţialul de a preîntâmpina excesele pieţei.

2. Recomandă Comisiei Europene să revadă prevederile regulamentului propus în urma consultării publice asupra validării şi revizuirii metodologiilor agenţiilor de rating de credit (normele ESMA/2015/1735).

3. Recomandă Comisiei Europene să insiste asupra obiectivului de a evita clauzele de legare de terţi (hardwiring) în contractele aferente securitizărilor, însă este probabil că astfel de clauze vor continua să fie folosite, în special datorită clarităţii şi uşurinţei în utilizare şi, prin urmare, ar fi utilă o reglementare a acestora.

4. Recomandă Comisiei Europene să ia măsurile necesare pentru a evita ca agenţiile de rating de credit să repete cauzele care au generat criza creditelor de tip subprime din 2007-2008 din SUA. În acest sens, caracterul robust al ratingului, impus metodologiilor prevăzute de normele ESMA/2015/1735, nu poate fi asigurat doar prin verificare backward şi prin benchmarking, ci ar trebui să facă obiectul unei tratări mai cuprinzătoare.

5. Este cunoscut faptul că deciziile nonraţionale pot juca un rol determinant în evoluţiile premergătoare crizei şi având în vedere că statistica şi modelele matematice de predicţie, oricât de perfecţionate, pot fi uşor invalidate de fenomene sociale dificil de identificat, cu consecinţe dramatice pentru stabilitatea financiară, este recomandabil ca validarea matematică să fie completată cu astfel de considerente ce prin natura lor sunt mai puţin cuantificabile, precum şi cu suficiente repere de raţionament.

6. Cu toate că securitizările şi obligaţiunile garantate sunt disponibile exclusiv investitorilor instituţionali, veniturile realizate cu ajutorul acestora se pot regăsi la nivelul cetăţeanului, prin intermediul unor fonduri cum ar fi cele private de pensii, cum s-a şi întâmplat în unele state membre. Sub acest aspect ar fi util ca riscul aferent acestora să fie prezentat şi sub o formă uşor de înţeles pentru cei care sunt astfel implicaţi, iar fondurile de acest tip să prezinte aceste informaţii de risc într-o formă pe înţelesul publicului.

7. Ar fi binevenită o reglementare specifică prudenţială unitară la nivelul Uniunii Europene pentru acest tip de fonduri cu impact social major, care să stabilească criterii minimale suplimentare uniforme şi obligatorii în plus faţă de evaluarea expunerilor în funcţie de nivelurile de rating.

8. Recomandă Comisiei Europene să intensifice colaborarea cu statele membre ale Uniunii Europene, deoarece, cu toate că evoluţia pieţei securitizărilor în Uniune este scăzută per ansamblu, există totuşi deosebiri între statele membre astfel încât sunt necesare eforturi suplimentare pentru o dezvoltare echilibrată a pieţei comune.

9. O piaţă dezvoltată, stabilă şi transparentă a securitizărilor şi obligaţiunilor garantate contribuie la creşterea competitivităţii economiei Uniunii, astfel încât ar trebui manifestată o grijă deosebită ca reglementarea regimului acestora să nu se constituie într-o descurajare a emiterii acestora. Un efort suplimentar pentru a evita colapsul pieţei securitizărilor se justifică deoarece finanţarea potenţială ce ar deveni disponibilă la nivelul Uniunii pe această cale este semnificativă, cifrându-se între 100 miliarde euro, după estimările Comisiei Europene, şi 300 miliarde dolari SUA, conform estimărilor Asociaţiei pentru pieţe financiare din Europa.

10. Securitizările contribuie la o mai eficientă repartiţie a riscurilor, la creşterea capacităţii băncilor de a se racorda la economie. Cu toate acestea, ar fi necesară o implicare mai puternică a IMM-urilor în acest domeniu, atât în mod direct, cât şi sub aspectul creşterii ofertei de creditare pentru acestea. O consultare mai insistentă şi ţintită a sectorului IMM-urilor ar aduce o contribuţie relevantă la perfecţionarea cadrului normativ propus, eventual la momentul revizuirii acestuia.

11. Recomandă Comisiei Europene să estimeze influenţa viitorului acord comercial cu SUA - TTIP - asupra pieţei securizărilor din Uniune, având în vedere diferenţele majore de reglementare dintre UE şi SUA în acest domeniu.

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 14 decembrie 2015, cu respectarea prevederilor ari. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

 

Bucureşti, 14 decembrie 2015.

Nr. 111.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea opiniei referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi firmele de investiţii COM (2015) 473

În temeiul prevederilor art. 67 şi 148 din Constituţia României, republicata, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările ulterioare.

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4 c-19/928, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 8 decembrie 2015, Camera Deputaţilor:

1. la act că această propunere de regulament face parte din acelaşi pachet legislativ cu propunerea de regulament de stabilirea unor norme comune privind securitizarea şi de creare a unui cadru european pentru o securitizare simplă, transparenta şi standardizată [(COM (2015) 472] şi că prevede un cadru prudenţial armonizat la nivelul Uniunii Europene pentru instituţiile de credit şi firmele de investiţii prin instituirea unor norme uniforme şi direct aplicabile pentru instituţiile respective, inclusiv în ceea ce priveşte cerinţele de capital pentru riscul de credit aferent poziţiilor din securitizare.

2. la act de cadrul general al propunerii examinate, respectiv integrarea financiară în Uniunea Europeană şi de împrejurarea că agenda instituţiilor europene include creşterea calităţii integrării financiare ca pe o prioritate-cheie.

3. la act de existenţa unor abordări care susţin că integrarea financiara a ţărilor din Uniunea economică şi monetară (UEM) ar trebui să fie o prioritate absolută, într-un proces la care restul Uniunii Europene ar putea adera ulterior; contestă acest concept, care riscă să producă o decuplare între zona euro şi restul Uniunii şi în care nevoia de acţiune rapidă primează faţă de angajamentul politic şi cetăţenesc ferm din mai multe state membre, de a susţine integrarea politică a Uniunii Europene, indiferent de sacrificiile impuse prin restricţii bugetare, fiscale sau de altă natură.

4. Subliniază că Uniunea pieţelor de capital (UPC) este unul dintre pilonii Planului european de investiţii, fiind susceptibilă să contribuie la completarea pieţei unice şi la consolidarea creşterii durabile, întrucât reducerea fragmentării pieţelor de capital ar putea duce la scăderea costurilor de capital, îmbunătăţind, totodată, distribuirea acestora, şi ar putea susţine astfel dezvoltarea întreprinderilor, în special a IMM-urilor, şi crearea de locuri de muncă.

5. Reaminteşte că pieţele de capital insuficient reglementate şi controlate au reprezentat o cauză majoră a izbucnirii crizei financiare şi că pieţele de capital imperfecte au dus la o evaluare eronată a riscurilor şi la o deconectare între câştigurile urmărite şi riscurile reale asumate. Astfel, se observă că drept urmare a crizei economice au fost luate măsuri de supraveghere a sectorului bancar care nu se aplică încă la pieţele de capital; de aceea, consideră că toate propunerile noi, în special cele privind securitizarea, ar trebui să se concentreze pe eliminarea cauzelor care au dus la criză, Camera Deputaţilor consideră că unul dintre obiectivele UPC ar trebui să fie creşterea eficienţei pieţelor şi asigurarea unui raport echitabil, adecvat şi solid din punct de vedere economic între riscuri şi câştiguri pe pieţele de capital din Uniunea Europeană.

6. Subliniază că finanţarea pe termen lung a economiei europene în beneficiul economiei reale este un proiect de mare anvergură, care nu poate fi realizat fără să se îmbunătăţească accesul la pieţele de capital prin surse de finanţare noi, în completarea mecanismelor tradiţionale, obiectivul-cheie fiind îmbunătăţirea alocării de capital la nivelul întregii economii europene şi întrebuinţarea stocurilor de capital neutilizate în prezent.

7. Admite că promovarea fluxurilor de capital transfrontaliere prin crearea unei arhitecturi juridice şi financiare comune va creşte capacitatea de adaptare a economiilor statelor membre la oscilaţiile pieţelor, deoarece îmbunătăţeşte calitatea integrării financiare prin fluxuri financiare mai diversificate, precum şi eficienţa în beneficiul micilor şi marilor firme şi investitori deopotrivă.

8. Admite că dezvoltarea unei pieţe a securitizărilor mai sigure şi mai durabile la nivelul Uniunii Europene constituie una dintre pietrele de temelie ale proiectului privind UPC şi poate contribui la integrarea mai strânsă a pieţelor financiare şi diversificarea sporită a surselor de finanţare pentru economia Uniunii Europene.

9. Admite că redresarea pieţelor de capital şi securitizărilor în UE este necesară şi din perspectiva decalajelor faţă de pieţele din SUA, pieţele de capital propriu reprezentând doar 60%, pieţele obligaţiunilor corporative reprezentând doar 35% şi securitizarea reprezentând doar 20%.

10. Reaminteşte că în Planul de investiţii pentru Europa obiectivul creării unei pieţe durabile pentru securitizările de înaltă calitate a fost identificat ca fiind unul dintre cele cinci domenii în care sunt necesare acţiuni pe termen scurt.

11. Semnalează că în acest proces de diversificare a surselor financiare trebuie asigurate condiţii echitabile de concurenţă pentru activităţi de finanţare similare. Camera Deputaţilor consideră că armonizarea promovată de propunerea de regulament analizată poate asigura condiţii de concurenţă echitabile pentru instituţiile de credit şi firmele de investiţii şi poate spori încrederea în stabilitatea instituţiilor de pe întreg teritoriul Uniunii Europene.

12. la act că analiza crizei financiare a evidenţiat dependenţa mecanică de ratingurile externe pentru stabilirea cerinţelor de capital, sensibilitatea insuficientă la risc, datorată faptului că ponderarea riscului nu ţinea seama decât de un număr insuficient de determinanţi de risc, efectele în cascadă disproporţionate şi prociclice ale cerinţelor de capital, drept deficienţe ale cadrului actual de securitizare.

13. la act de raportul Autorităţii bancare europene (ABE) privind securitizările eligibile, precum şi de recomandările privind reducerea cerinţelor de capital pentru securitizările STS (securitizările simple, transparente şi standardizate) la un nivel prudent în raport cu cele prevăzute de cadrul Basel revizuit şi modificarea dispoziţiilor din CRR (Regulamentul privind cerinţele de capital) privind cerinţele de capital reglementat pentru securitizări în conformitate cu cadrul Basel revizuit, pentru a remedia deficienţele cadrului de reglementare actual.

14. la act de faptul că în cadrul de securitizare actual, prevăzut de CRR, care se bazează pe standardele elaborate de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară (BCBS), nu se face distincţie între securitizările STS şi alte tranzacţii mai complexe şi mai opace; deşi cadrul de securitizare a fost revizuit, în prezent, nu este prevăzut un tratament mai sensibil la risc pentru securitizările STS.

15. la act că pentru îndeplinirea obiectivelor generale ale propunerii de regulament privind securitizarea, şi anume redresarea pieţelor securitizărilor pe o bază mai durabilă şi consacrarea acestui instrument ca o modalitate sigură şi eficientă de finanţare şi de gestionare a riscului, se propune modificarea cerinţelor de capital reglementat în materie de securitizări, astfel încât să se aplice metodele de calcul al capitalului reglementat stabilite în cadrul Basel revizuit şi să se introducă o recalibrare pentru securitizările STS, în conformitate cu recomandarea ABE.

16. Consideră că securitizările pot contribui la diversificarea surselor de finanţare şi la eliberarea capitalului reglementat, care să fie apoi realocat pentru a sprijini acordarea de noi credite, oferind oportunităţi suplimentare de investiţii, de diversificare a portofoliilor şi de facilitare a fluxului de finanţare în întreaga Uniune.

17. Consideră că standardizarea anumitor instrumente financiare şi accesibilitatea acestora pe întreaga piaţă internă ar putea fi un instrument adecvat de creştere a lichidităţilor, de consolidare a funcţionării pieţei unice şi de facilitare a unei monitorizări şi supravegheri globale a pieţelor de capital europene.

18. Susţine redresarea pieţelor securitizărilor pe o bază mai durabilă, modificarea cerinţelor de capital reglementat în materie de securitizări prevăzute în CRR, astfel încât să se aplice metodele de calcul al capitalului reglementat stabilite în cadrul Basel revizuit şi să se introducă o recalibrare pentru securitizările STS, în conformitate cu recomandarea ABE.

19. Susţine introducerea unei distincţii clare între securitizările STS şi celelalte securitizări şi admite că însuşi cadrul de securitizare rezultat va fi mai sensibil la riscuri şi mai echilibrat, cerinţele de capital preferenţiale vor stimula băncile să aplice criterii diferenţiate privind securizările STS, iar investitorii vor fi încurajaţi să reintre pe piaţa securitizărilor, întrucât un cadru diferenţiat va trimite un semnal clar că riscurile sunt acum mai bine calibrate şi că, prin urmare, probabilitatea reapariţiei unei crize sistemice a fost redusă.

20. Consideră că prezenta propunere va permite o simplificare substanţială a cadrului prudenţial privind capitalul reglementat aplicabil instituţiilor de credit şi firmelor de investiţii, prin aplicarea unei ierarhii unice a abordărilor, aplicabile tuturor instituţiilor, indiferent de metoda utilizată pentru calcularea cerinţelor de capital aferente expunerilor-suport, precum şi eliminarea mai multor tratamente specifice pentru anumite categorii de poziţii din securitizare.

21. Consideră că ar fi necesară clarificarea modului în care UPC va interacţiona cu ceilalţi doi piloni ai Planului european de investiţii, respectiv Fondul european pentru investiţii strategice (FEIS) şi Platforma europeană de consiliere în materie de investiţii.

22. Semnalează că suprimarea obstacolelor sau eliminarea barierelor pentru a permite capitalului să circule liber ar trebui completate cu identificarea de noi canale care să permită economiilor să se mobilizeze mai bine şi să aloce mai eficient potenţialul de economisire existent, cu accent pe gospodării. Camera Deputaţilor consideră că, în gestiunea politicii monetare, condiţiile de finanţare a gospodăriilor şi în special condiţiile de creditare ipotecară sunt decisive şi că această zonă trebuie să fie abordată cât mai curând posibil pentru a crea o piaţă unificată de capital.

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 14 decembrie 2015, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

Bucureşti, 14 decembrie 2015.

Nr. 112.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

 

DECRETE

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind acordarea Drapelului de luptă Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani

În temeiul prevederilor art. 92 şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 1 din Legea nr. 34/1995 privind acordarea drapelului de luptă marilor unităţi şi unităţilor militare,

având în vedere propunerea ministrului afacerilor interne,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se acordă Drapelul de luptă Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 15 decembrie 2015.

Nr. 988.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru numirea în funcţia de procuror şef adjunct al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului justiţiei şi avizul favorabil al Consiliului Superior al Magistraturii,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Aurel Cristian Lazăr se numeşte în funcţia de procuror şef adjunct al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe o perioadă de 3 ani.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 15 decembrie 2015.

Nr. 989.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2015 al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, aflată sub autoritatea Guvernului României, exercitată prin Secretariatul General al Guvernului

 

Având în vedere prevederile art. 4 alin. (1) lit. a) şi art. 10 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2015 al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, aflată sub autoritatea Guvernului României, exercitată prin Secretariatul General al Guvernului, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Claudia-Ana Costea

 

Bucureşti, 16 decembrie 2015.

Nr. 964.

 

ANEXĂ

 

SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI

Regia Autonomă „Monitorul Oficial”

Adresa: Strada Parcului nr. 65, sectorul 1, Bucureşti

Cod unic de înregistrare: RO 427282

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

rectificat pe anul 2015

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

 

Nr. rd.

 

BVC RECTIFICAT 2015

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5+Rd.6)

1

69.814

 

1

 

Venituri totale din exploatare, din care:

2

68.228

 

 

 

a)

subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare

3

 

 

 

 

b)

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

4

 

 

2

 

Venituri financiare

5

1.586

 

3

 

Venituri extraordinare

6

 

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.7=Rd.8+Rd.20+Rd.21)

7

43.664

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

8

43.394

 

 

A.

cheltuieli cu bunuri şi servicii

9

15.130

 

 

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

10

546

 

 

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

11

21.519

 

 

 

C0

Cheltuieli de natură salarială (Rd.13+Rd.14)

12

17.189

 

 

 

C1

ch. cu salariile

13

15.451

 

 

 

C2

bonusuri

14

1.738

 

 

 

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

15

 

 

 

 

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

16

 

 

 

 

C4

Cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete

17

470

 

 

 

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

18

3.860

 

 

D.

alte cheltuieli de exploatare

19

6.199

 

2

 

Cheltuieli financiare

20

270

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

21

 

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

22

26.150

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

23

4.325

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

24

21.825

 

1

 

Rezerve legale

25

 

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

26

 

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

27

 

 

4

 

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

28

 

 

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

29

 

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28, 29

30

21.825

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

31

815

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

32

11.320

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat

33

11.320

 

 

b)

- dividende cuvenite bugetului local

33a

 

 

 

c)

- dividende cuvenite altor acţionari

34

 

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.31 - Rd.32 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

35

10.505

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

36

 

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

37

 

 

 

a)

cheltuieli materiale

38

 

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

39

 

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

40

 

 

 

d)

cheltuieli cu reclama şi publicitate

41

 

 

 

e)

alte cheltuieli

42

 

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

43

136.457

 

1

 

Alocaţii de la buget

44

 

 

 

 

 

alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori

45

 

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

46

23.450

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

47

 

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

48

360

 

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

49

345

 

3

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială (Rd.12/Rd.49)/12*1000

50

3.919

 

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile (lei/persoană) (Rd.13/Rd.49)/12*1000

51

3.732

 

5

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.49)

52

198

 

6

 

Productivitatea muncit în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/persoana)

53

 

 

7

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.7/Rd.1)x1000

54

625

 

8

 

Plăţi restante

55

 

 

9

 

Creanţe restante

56

2.400

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind rectificarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2015 al Companiei Naţionale „Loteria Română” - S.A., companie naţională aflată sub autoritatea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 4 şi art. 10 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2015 al Companiei Naţionale „Loteria Română” - S.A., companie naţională aflată sub autoritatea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Şeful Cancelariei Primului-Ministru,

Ioan-Dragoş Tudorache

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

Preşedintele Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc,

Odeta Cristina Nestor

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Claudia-Ana Costea

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

 

Bucureşti, 16 decembrie 2015.

Nr. 965.

 

ANEXĂ

 

OFICIUL NAŢIONAL PENTRU JOCURI DE NOROC

Operatorul economic: Compania Naţională „Loteria Română” - S.A.

Sediul/Adresa: Strada Poenaru Bordea nr. 20, sectorul 4

Cod unic de înregistrare ROI 2397185

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

rectificat pe anul 2015

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

Nr. rd.

BVC 2015

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5+Rd.6)

1

901.202,00

 

1

 

Venituri totale din exploatare, din care:

2

896.952,00

 

 

 

a)

subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare

3

0,00

 

 

 

b)

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

4

0,00

 

2

 

Venituri financiare

5

4.250,00

 

3

 

Venituri extraordinare

6

0,00

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.7=Rd.8+Rd.20+Rd.21)

7

799.099,00

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

8

799.035,58

 

 

A.

cheltuieli cu bunuri şi servicii

9

75.895,71

 

 

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

10

33.920,03

 

 

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

11

108.319,72

 

 

 

C0

Cheltuieli de natură salarială (Rd.13+Rd.14)

12

86.719,85

 

 

 

C1

ch. cu salariile

13

65.061,38

 

 

 

C2

bonusuri

14

21.658,47

 

 

 

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

15

2.193,88

 

 

 

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

16

0,00

 

 

 

C4

Cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete

17

722,49

 

 

 

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

18

18.683,50

 

 

D.

alte cheltuieli de exploatare

19

580.900,12

 

2

 

Cheltuieli financiare

20

63,42

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

21

0,00

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

22

102.103,00

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

23

19.421,07

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

24

82.681,93

 

1

 

Rezerve legale

25

0,00

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

26

0,00

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

27

0,00

 

4

 

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

28

 

0,00

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

29

0,00

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28, 29

30

82.681,93

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

31

4.113,49

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

32

73.776,10

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat

33

73.776,10

 

 

b)

- dividende cuvenite bugetului local

33a

0,00

 

 

c)

- dividende cuvenite altor acţionari

34

0,00

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.31 - Rd.32 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

35

8.905,83

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

36

0,00

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

37

0,00

 

 

a)

cheltuieli materiale

38

0,00

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

39

0,00

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

40

0,00

 

 

d)

cheltuieli cu reclama şi publicitate

41

0,00

 

 

e)

alte cheltuieli

42

0,00

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

43

63.744,29

 

1

 

Alocaţii de la buget

44

0,00

 

 

 

alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori

45

0,00

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

46

63.744,29

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

47

 

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

48

2.723

 

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

49

2.618

 

3

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială (Rd.12/Rd.49)/12*1000

50

2.565

 

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile (lei/persoană) (Rd.13/Rd.49)/12*1000

51

2.071

 

5

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.49)

52

342,61

 

6

 

Productivitatea muncit în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/persoana)

53

X

 

7

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.7/Rd.1)x1000

54

886,70

 

8

 

Plăţi restante

55

0,00

 

9

 

Creanţe restante

56

21.110,80

 

Notă:

Preţurile medii prognozate în anul 2015 sunt aceleaşi ca în anul 2014.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind alocarea din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2015, a unor sume pentru finanţarea cheltuielilor curente necesare funcţionării Ministerului pentru Consultare Publică şi Dialog Civic

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 1 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2015 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă alocarea din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2015, pentru finanţarea cheltuielilor curente ale Ministerului pentru Consultare Publică şi Dialog Civic, a sumei de 35 mii lei, la capitolul 51.01 „Autorităţi publice şi acţiuni externe “, din care la titlul 10 „Cheltuieli de personal” suma de 15 mii lei, iar la titlul 20 „Bunuri şi servicii” suma de 20 mii lei, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Ministerul pentru Consultare Publică şi Dialog Civic răspunde de modul de utilizare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, a sumelor alocate potrivit prezentei hotărâri.

Art. 3. - Ministerul Finanţelor Publice este autorizat să introducă, la propunerea ordonatorului principal de credite, modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat şi în volumul şi structura bugetului Ministerului pentru Consultare Publică şi Dialog Civic, pentru anul 2015.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul pentru consultare publică şi dialog civic,

Victoria-Violeta Alexandru

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

Bucureşti, 16 decembrie 2015.

Nr. 966.

 

ANEXĂ

 

MINISTERUL PENTRU CONSULTARE PUBLICĂ ŞI DIALOG CIVIC

BUGET 2015

 

 

Capitol

Subcapitol

Paragraf

Grupa/

titlu

Articol

Alineat

Denumire indicator

Program

2015

din care:

Trim. IV

5000

 

 

 

 

 

TOTAL BUGET

35

35

 

 

 

01

 

 

CHELTUIELI CURENTE

35

35

 

 

 

10

 

 

TITLUL I CHELTUIELI DE PERSONAL

15

15

 

 

 

20

 

 

TITLUL II BUNURI ŞI SERVICII

20

20

5001

 

 

 

 

 

CHELTUIELI - BUGET DE STAT

35

35

 

 

 

01

 

 

CHELTUIELI CURENTE

35

35

 

 

 

10

 

 

TITLUL I CHELTUIELI DE PERSONAL

15

15

 

 

 

20

 

 

TITLUL II BUNURI şi SERVICII

20

20

5101

 

 

 

 

 

AUTORITĂŢI PUBLICE ŞI ACŢIUNI EXTERNE

35

35

 

 

 

01

 

 

CHELTUIELI CURENTE

35

35

 

 

 

10

 

 

TITLUL I CHELTUIELI DE PERSONAL

15

15

 

 

 

 

01

 

Cheltuieli salariale în bani

9

9

 

 

 

 

 

01

Salarii de baza

9

9

 

 

 

 

03

 

Contribuţii

6

6

 

 

 

 

 

01

Contribuţii de asigurări sociale de stat

2

2

 

 

 

 

 

02

Contribuţii de asigurări de şomaj

1

1

 

 

 

 

 

03

Contribuţii de asigurări sociale de sănătate

1

1

 

 

 

 

 

04

Contribuţii de asigurări pentru accidente de munca şi boli profesionale

1

1

 

 

 

 

 

06

Contribuţii pentru concedii şi indemnizaţii

1

1

 

 

 

20

 

 

TITLUL II BUNURI şi SERVICII

20

20

 

 

 

 

01

 

Bunuri şi servicii

13

13

 

 

 

 

 

01

Furnituri de birou

3

3

 

 

 

 

 

08

Posta, telecomunicaţii, radio, tv, internet

2

2

 

 

 

 

 

09

Materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional

3

3

 

 

 

 

 

30

Alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare

5

5

 

 

 

 

05

 

Bunuri de natura obiectelor de inventar

3

3

 

 

 

 

 

30

Alte obiecte de inventar

3

3

 

 

 

 

06

 

Deplasări, detaşări. transferări

2

2

 

 

 

 

 

01

Deplasări interne, detaşări, transferări

2

2

 

 

 

 

30

 

Alte cheltuieli

2

2

 

 

 

 

 

30

Alte cheltuieli cu bunuri şi servicii

2

2

 

01

 

 

 

 

Autorităţi executive şi legislative

35

35

 

 

03

 

 

 

Autorităţi executive

35

35

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.