MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 638/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 638         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 21 august 2015

 

SUMAR

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE PENTRU ADMINISTRARE SI REGLEMENTARE ÎN COMUNICAŢII

 

651. - Decizie pentru modificarea şi completarea unor reglementări din domeniul resurselor de numerotaţie, resurselor tehnice şi al portabilităţii numerelor

 

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

Decizia nr. 25 din 29 iunie 2015 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept)  

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE PENTRU ADMINISTRARE SI REGLEMENTARE ÎN COMUNICAŢII

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU ADMINISTRARE ŞI REGLEMENTARE ÎN COMUNICAŢII

 

DECIZIE

pentru modificarea şi completarea unor reglementari din domeniul resurselor de numerotaţie, resurselor tehnice şi al portabilităţii numerelor

 

În temeiul prevederilor art. 3 lit. b) pct. 3, art. 10 alin. (2) pct. 10 şi 27, art. 11 alin. (1) şi (7), respectiv ale art. 12 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 22/2009 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, aprobată prin Legea nr. 113/2010, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 40 alin. (2), art. 41 alin. (3) lit. f) şi alin. (4), art. 45 alin. (2), respectiv ale art. 75 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 140/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii emite prezenta decizie.

Art. I. - Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii nr. 376/2013 privind procedura de solicitare şi emitere a licenţelor de utilizare a resurselor de numerotaţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 332 din 7 iunie 2013, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 5 alineatul (1), litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„e) în vederea alocării unor blocuri de numere pentru servicii de interes general la nivel local din domeniile 0Z = 02 şi 0Z = 03, descrierea serviciilor ce urmează a fi furnizate prin intermediul acestor numere; solicitantul va transmite copii ale antecontractelor sau acordurilor încheiate în vederea furnizării de servicii din această categorie, pentru cel puţin unul dintre numerele aparţinând primului bloc de 10 numere corespunzător unei arii geografice solicitat, precum şi informaţii privind capacitatea în reţea alocată pentru furnizarea acestor servicii; .

2. La articolul 5, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

„(5) Solicitantul poate specifica o anumită dată ulterioară emiterii LURN pentru intrarea în vigoare a acesteia. Data indicată nu poate depăşi 60 de zile calculate de la data transmiterii la ANCOM a cererii de acordare LURN potrivit prevederilor art. 4 alin. (4).”

3. La articolul 15 alineatul (1), literele d) şi f) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„d) resursele de numerotaţie nu se pot transfera în mod direct între furnizori fără informarea prealabilă a ANCOM în condiţiile art. 19 alin. (10), cu excepţia portabilităţii numerelor;

………………………………………………………………………………

f) toate blocurile de numere, precum şi, după caz, indicativele de selectare a transportatorului prevăzute într-o LURN trebuie activate în termen de cel mult 12 luni de la data intrării în vigoare a dreptului de utilizare a acestora, titularul LURN având obligaţia de a notifica ANCOM în termen de 30 de zile de la data activării acestora;”.

4. La articolul 17 alineatul (3), partea introductivă, precum şi literele a) şi c) se modifica şi vor avea următorul cuprins:

„(3) Cererea va cuprinde semnătura reprezentantului legal al cedentului, fiind însoţită de următoarele documente:

a) angajamentul cesionarului cu privire la asumarea tuturor obligaţiilor cuprinse în LURN care conţine resursele de numerotaţie ce urmează a fi cedate, semnat de reprezentantul legal al cesionarului;

………………………………………………………………………………

c) un document semnat de reprezentantul legal al cedentului iniţial din care să rezulte acordul acestuia cu privire la cesionarea subsecventă a uneia sau a mai multora dintre tranşele de numere prevăzute la alin. (4) care fac obiectul cererii de cedare a LURN;”.

5. La articolul 17, alineatul (7) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(7) Dacă informaţiile furnizate nu sunt suficiente, ANCOM poate solicita cedentului sau cesionarului informaţii suplimentare, în termen de 10 zile lucrătoare de la data transmiterii cererii.”

6. Articolul 19 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 19. - (1) Dreptul de utilizare a resurselor de numerotaţie alocate prin licenţă unui furnizor de reţele publice de comunicaţii electronice sau de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului poate fi transferat numai către un furnizor de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, după informarea prealabilă a ANCOM şi în condiţiile încheierii unui contract în formă scrisă între cei doi furnizori.

(2) Furnizorul căruia i-au fost transferate resurse de numerotaţie nu dobândeşte prerogativa de a transfera altor furnizori numerele pentru care a primit drept de utilizare. Prin convenţie expresă, titularul LURN şi furnizorul căruia i-au fost transferate resurse de numerotaţie pot agrea contrariul.

(3) Dreptul de utilizare a numerelor dobândit prin portare nu poate fi transferat.

(4) Pot face obiectul transferului numai resurse de numerotaţie din blocurile de numere prevăzute la art. 3 alin. (3) lit. a) şi lit. c)-f) sub forma unor tranşe de numere consecutive, după cum urmează:

a) una sau mai multe tranşe de 100 de numere consecutive din acelaşi bloc, în cazul blocurilor de numere prevăzute la art. 3 alin. (3) lit. a) şi c);

b) una sau mai multe tranşe de 10,000 de numere consecutive din acelaşi bloc, în cazul blocurilor de numere prevăzute la art. 3 alin. (3) lit. d);

c) una sau mai multe tranşe de 1.000 de numere consecutive din acelaşi bloc, în cazul blocurilor de numere prevăzute la art. 3 alin. (3) lit. e);

d) una sau mai multe tranşe de 100 de numere consecutive din acelaşi bloc, în cazul blocurilor de numere prevăzute la art. 3 alin. (3) lit. f).

(5) Prin derogare de la prevederile alin. (4), în cazuri temeinic justificate, pot face obiectul transferului numere individuale. Nu pot fi transferate individual numerele portate.

(6) Furnizorul căruia i-au fost transferate resurse de numerotaţie dobândeşte exclusiv drepturile şi obligaţiile prevăzute expres de dispoziţiile legale în vigoare.

(7) Titularul LURN şi, dacă este cazul, furnizorul care a dobândit de la acesta prerogativa de a transfera numere, au obligaţia de a se asigura că furnizorul căruia i-au fost transferate resurse de numerotaţie respectă condiţiile privind utilizarea acestora.

(8) Titularul LURN are obligaţia de a asigura rutarea apelurilor originate de la numerele transferate şi a apelurilor terminate la aceste numere.

(9) Asigurarea serviciului de portabilitate a numerelor transferate în calitate de furnizor donor se va realiza:

a) de către furnizorul căruia i-au fost transferate resurse de numerotaţie în situaţia în care acesta alege să implementeze portabilitatea numerelor transferate;

b) de către titularul LURN, în situaţia în care furnizorul căruia i-au fost transferate resursele de numerotaţie alege să nu implementeze portabilitatea numerelor transferate.

(10) Informarea ANCOM prevăzută la alin. (1) se realizează prin transmiterea unei adrese semnate de reprezentantul legal al titularului LURN sau, dacă este cazul, al furnizorului care a dobândit de la acesta prerogativa de a transfera numere şi, respectiv, al furnizorului căruia urmează a-i fi transferate resursele de numerotaţie, cu cel puţin 15 zile înainte de data încheierii contractului între părţi şi va cuprinde:

a) datele de identificare ale titularului LURN sau, dacă este cazul, ale furnizorului care a dobândit de fa acesta prerogativa de a transfera numere; în acest din urmă caz se va anexa şi contractul prin care a fost dobândită prerogativa de a transfera numere;

b) datele de identificare ale furnizorului căruia urmează a-i fi transferate resursele de numerotaţie;

c) resursele de numerotaţie ce urmează a fi transferate;

d) data estimativă a transferului;

e) descrierea serviciului care va fi furnizat prin intermediul resurselor de numerotaţie transferate;

f) o copie a contractului titularului LURN de acces la reţeaua unui furnizor de reţele publice mobile în cazul transferului unor resurse de numerotaţie prevăzute la art. 3 alin. (3) lit. e);

g) descrierea modalităţii de implementare a portabilităţii numerelor care urmează a fi transferate.

(11) Orice modificare a datelor transmise potrivit alin. (10) va fi comunicată ANCOM în termen de 10 de zile de la data apariţiei acesteia. Dacă este necesar, ANCOM poate solicita părţilor informaţii şi clarificări suplimentare.

(12) În termen de 10 zile de la data transmiterii informării, ANCOM va comunica părţilor dacă sunt sau nu îndeplinite condicile pentru realizarea transferului.

(13) Dreptul de utilizare a resurselor de numerotaţie alocate nu poate fi transferat dacă:

a) persoana către care se intenţionează a se realiza transferul dreptului de utilizare a resurselor de numerotaţie nu are calitatea de furnizor de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului ori nu este autorizată pentru furnizarea serviciilor corespunzătoare de comunicaţii electronice destinate publicului;

b) se încalcă oricare din celelalte condiţii, prevăzute la alin. (1)-(5), în care pot fi transferate resursele de numerotaţie;

c) persoana către care se intenţionează a se realiza transferul dreptului de utilizare a resurselor de numerotaţie se găseşte în situaţia prevăzută la art. 23 alin. (3);

d)  titularul LURN, furnizorul care a dobândit de la acesta prerogativa de a transfera numere sau furnizorul căruia urmează a-i fi transferate resursele de numerotaţie are debite scadente aferente tarifului de utilizare a resurselor de numerotaţie alocate, stabilit de ANCOM, precum şi eventuale majorări de întârziere aferente acestuia;

e) în urma transferului se încalcă condiţiile de utilizare a resurselor de numerotaţie transferate.”

7. Articolul 20 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 20. - (1) în cazul nerespectării de către furnizorul căruia i-au fost transferate resurse de numerotaţie a obligaţiilor care, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, îi revin în legătură cu acestea, la solicitarea ANCOM şi în termenul stabilit de aceasta, titularul LURN sau, dacă este cazul, furnizorul care a dobândit de la acesta prerogativa de a transfera numere, are obligaţia de a lua toate măsurile necesare în scopul redobândirii dreptului de utilizare a resurselor de numerotaţie transferate.

(2) După expirarea termenului stabilit potrivit alin. (1), titularul LURN sau, dacă este cazul, furnizorul care a dobândit de la acesta prerogativa de a transfera numere, va fi ţinut responsabil pentru orice încălcare a condiţiilor de utilizare a resurselor de numerotaţie care au fost transferate.

(3) în termen de 10 zile de la data încetării, în orice mod, a contractului privind transferul unor resurse de numerotaţie, titularul LURN sau, dacă este cazul, furnizorul care a dobândit de la acesta prerogativa de a transfera numere are obligaţia de a informa ANCOM cu privire la acest fapt.”

8. La articolul 22, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Cererea de renunţare parţială sau totală la dreptul de utilizare a resurselor de numerotaţie prevăzute în LURN va fi transmisă ANCOM de către titularul LURN prin completarea formularului prevăzut în anexa nr. 4. Prin aceeaşi cerere se poate renunţa, parţial sau total, la dreptul de utilizare a resurselor tehnice acordat potrivit Deciziei preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii nr. 380/2013 privind alocarea şi utilizarea unor resurse tehnice. Cererea produce efecte de la data transmiterii către ANCOM, determinată conform art. 4 alin. (4), cu excepţia cazului în care titularul LURN precizează o dată ulterioară.”

9. La anexa nr. 1, partea finală se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Semnătura reprezentantului legal al solicitantului:

………………………………………………………………………………”

10. Anexa nr. 4 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta decizie.

Art. II. - Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii nr. 380/2013 privind alocarea şi utilizarea unor resurse tehnice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 6 iunie 2013, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 14 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 14. - (1) RN se alocă:

a) furnizorilor de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului (inclusiv MVNO) care au dobândit, prin licenţă sau prin transfer, dreptul de a utiliza resurse de numerotaţie;

b) furnizorilor care găzduiesc pe reţea cel puţin un furnizor dintre cei prevăzuţi la lit. a) în scopul ca acesta din urmă să implementeze portabilitatea numerelor.

(2) Un furnizor dintre cei prevăzuţi la alin. (1) poate beneficia de dreptul de a utiliza, de regulă, un singur număr de rutare.

(3) Unui furnizor dintre cei prevăzuţi la alin, (1) lit. a) i se poate acorda dreptul de a utiliza mai multe RN, cu respectarea criteriilor speciale prevăzute la art. 17 alin. (5), în următoarele cazuri:

a) a dobândit, prin licenţă sau prin transfer, dreptul de a utiliza mai multe categorii de resurse de numerotaţie;

b) numărul de rutare identifică un comutator de reţea.

(4) Unui furnizor dintre cei prevăzuţi la alin. (1) lit. b) i se poate acorda dreptul de a utiliza mai multe RN, cu respectarea criteriilor speciale prevăzute la art. 17 alin. (5), în următoarele cazuri:

a) furnizorul găzduit a dobândit, prin licenţă sau prin transfer, dreptul de a utiliza mai multe categorii de resurse de numerotaţie;

b) furnizorul găzduieşte pe reţea mai mult de un furnizor dintre cei prevăzuţi la alin. (1) lit. a), pentru ca fiecare dintre aceştia să implementeze portabilitatea numerelor;

c) numărul de rutare identifică un comutator de reţea.

(5) RN, împreună cu numărul director (DN), asigură informaţia completă de rutare a apelurilor sau a altor mesaje către numere portate.”

2. La articolul 15, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Solicitantul nu poate preciza în cererea de acordare a resurselor tehnice un anumit format al acestor resurse.”

3. La articolul 17, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(5) Criteriile speciale de analizare a cererilor privind acordarea RN sunt următoarele:

a) furnizorilor de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului furnizate prin intermediul reţelelor publice fixe care utilizează tehnologia PSTN sau ISDN, care au dobândit, prin licenţă sau prin transfer, dreptul de a utiliza numere geografice sau numere independente de locaţie din domeniul 0Z = 02 şi 0Z = 03, li se va putea acorda dreptul de a utiliza unul sau mai multe RN;

b) furnizorilor de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului furnizate prin intermediul reţelelor publice fixe care utilizează tehnologie IP, precum şi altor furnizori de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, care au dobândit, prin licenţă sau prin transfer, dreptul de a utiliza numere geografice sau numere independente de locaţie din domeniul 0Z = 02 şi 0Z = 03, li se va putea acorda dreptul de a utiliza un singur RN;

c) furnizorilor de servicii de comunicaţii electronice care au dobândit, prin licenţă sau prin transfer, dreptul de a utiliza resurse de numerotate din mai multe categorii de resurse de numerotaţie li se poate aloca fie un singur RN pentru toate categoriile de resurse de numerotaţie, fie câte un RN pentru fiecare categorie de resurse de numerotaţie, prevederile lit. a) aplicându-se în mod corespunzător; pentru numerele geografice de 6 cifre se poate aloca un RN distinct faţă de cel asociat numerelor geografice de 9 cifre;

d) furnizorilor prevăzuţi la art. 14 alin. (1) lit. b) li se va putea acorda dreptul de utilizare pentru unui sau mai multe RN, prin aplicarea în mod corespunzător a criteriilor prevăzute la lit. a)-c) pentru fiecare dintre furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului găzduiţi pe reţea.”

4. La articolul 25, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:

„(21) Cesiunea RN alocat potrivit prevederilor art. 14 alin. (1) lit. b) se poate realiza numai către:

a) furnizorul de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului (inclusiv MVNO) în considerarea căruia a fost acordat dreptul de utilizare a RN respectiv;

b) un alt furnizor care va găzdui pe reţea furnizorul prevăzut la lit. a).”

5. La articolul 25, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(5) Cererea va cuprinde semnătura reprezentantului legal al cedentului, fiind însoţită de angajamentul cesionarului cu privire la asumarea tuturor obligaţiilor cuprinse în decizia preşedintelui ANCOM de acordare a dreptului de utilizare a unor resurse tehnice, semnat de reprezentantul legai al cesionarului.”

6. La articolul 25 alineatul (9), litera b) se abrogă.

7. După articolul 29 se introduce un nou articol, articolul 291, cu următorul cuprins:

„Art. 291. - (1) Dreptul de utilizare a unui RN acordat în considerarea unui furnizor de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului (inclusiv MVNO), potrivit prevederilor art. 14 alin. (1) lit. b), se suspendă de drept:

a) de la data la care a încetat găzduirea pe reţea a furnizorului de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului (inclusiv MVNO);

b) de la data la care furnizorul de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului (inclusiv MVNO) a dobândit de la ANCOM dreptul de a utiliza un RN.

(2) Suspendarea încetează de la data la care s-a comunicat acordul ANCOM ca respectivul RN să fie utilizat în considerarea unui alt furnizor de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului (inclusiv MVNO).

(3) Dacă în termen de 6 luni de la data apariţiei cauzei de suspendare nu s-a solicitat ANCOM emiterea acordului prevăzut la alin. (2) sau acesta nu a fost obţinut, dreptul de utilizare a respectivului RN încetează de drept.”

8. După articolul 34 se introduce un nou articol, articolul 341, cu următorul cuprins:

„Art. 341. - (1) Titularii dreptului de a utiliza RN, care găzduiesc pe reţea furnizori dintre cei prevăzuţi la art. 14 alin. (1) lit. a), vor notifica ANCOM, până cel târziu la data de 31 decembrie 2015, dacă este cazul, următoarele:

a) RN destinate implementării portabilităţii numerelor de către furnizorii găzduiţi;

b) numele/denumirea respectivilor furnizori găzduiţi;

c) resursele de numerotaţie cărora ie sunt asociate fiecare dintre RN precizate la lit. a),

(2) Notificarea prevăzută la alin. (1) produce efectele juridice precizate la alin. (3) numai în măsura în care sunt respectate dispoziţiile art. 14 alin. (4) şi ale art. 17 alin. (5) lit. d).

(3) De la data transmiterii notificării prevăzute la alin. (1) RN indicate de către titular dobândesc acelaşi statut juridic cu cele alocate potrivit prevederilor art. 14 alin. (1) lit. b).”

9. La anexa nr. 1 litera F, după punctul 1 se introduce un nou punct, punctul 11, cu următorul cuprins:

„11. Calitatea pentru care se solicită acordarea dreptului de utilizare:

 Titular LURN nr. …………….

 Beneficiar ai dreptului de utilizare a unor resurse de numerotaţie ca urmare a transferului notificat la ANCOM prin adresa nr. ………….

 Furnizor care găzduieşte pe reţea următorii furnizori de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului (inclusiv MVNO):

a)

b)

c)

……………

în scopul ca acesta/aceştia să implementeze portabilitatea numerelor”

10 La anexa nr. 1, partea finală se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Semnătura reprezentantului legal ai solicitantului:

………………………………………………………………………………”

11. La anexa nr. 2, partea finală se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Semnătura reprezentantului legal al solicitantului:

………………………………………………………………………………”

12 La anexa nr. 3, partea finală se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Semnătura reprezentantului legal al solicitantului:

………………………………………………………………………………”

Art. III. - Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Comunicaţii nr. 144/EN/2006 privind implementarea portabilităţii numerelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 19 aprilie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 2 alineatul (1), literele d) şi f) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„d) furnizor donor iniţial - furnizorul de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului care are dreptul de a utiliza, în calitate de titular al unei licenţe de utilizare a resurselor de numerotaţie sau de beneficiar al unui transfer care implementează portabilitatea numerelor, numărul ce se solicită a fi portat, respectiv blocul sau tranşa de numere conţinând numărul ce se solicită a fi portat;

………………………………………………………………………………

f) furnizor acceptor - furnizorul de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului la care se portează un număr dintr-un bloc sau dintr-o tranşă de numere pe care alt furnizor de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului are dreptul de a le utiliza;”.

2. La articolul 3, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 3. - (1) Furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, autorizaţi în condiţiile cap. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 140/2012, cu modificările şi completările ulterioare, care au dobândit dreptul de a utiliza resurse de numerotaţie, au obligaţia de a oferi abonaţilor lor, la cerere, portabilitatea numerelor geografice sau nongeografice, după caz.”

3. Articolul 14 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 14. - (1) în cazul încetării dreptului furnizorului donor iniţial de a utiliza un anumit număr portat, furnizorul acceptor şi abonatul acestuia au dreptul de a utiliza în continuare acest număr, dacă este posibil din punct de vedere tehnic, până la încetarea furnizării serviciului de către furnizorul acceptor prin intermediul numărului respectiv.

(2) în cazul încetării dreptului beneficiarului unui transfer, care implementează portabilitatea numerelor, de a utiliza o tranşă de numere conţinând numere portate, titularul licenţei de utilizare a resurselor de numerotaţie aferent respectivei tranşe devine furnizor donor iniţial.

(3) în situaţia în care ANCOM realocă, prin licenţa de utilizare a resurselor de numerotaţie, blocul de numere care conţine numărul portat, titularul licenţei de utilizare a resurselor de numerotaţie va fi considerat furnizor donor iniţial.

(4) în situaţia în care titularul unei licenţe de utilizare a resurselor de numerotaţie conţinând blocul realocat de către ANCOM potrivit alin. (3) transferă o tranşă conţinând numere portate unui furnizor de servicii de comunicaţii electronice care implementează portabilitatea numerelor, atunci acesta din urmă va fi considerat furnizor donor iniţial.”

4. La articolul 23, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,(2) Grupul de lucru prevăzut la alin. (1) este format din reprezentanţi ai furnizorilor de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, care au dobândit dreptul de a utiliza resurse de numerotaţie şi au asignat abonaţilor numere, altele decât cele prevăzute cu titlu de excepţie la art. 4, precum şi ai ANCOM, fiind coordonat de un specialist desemnat de preşedintele ANCOM,”

Art. IV. - Anexa la Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei nr. 3.444/2007 privind adoptarea Condiţiilor tehnice şi comerciale de implementare a portabilităţii numerelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 şi 44 bis din 18 ianuarie 2008, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La capitolul 4, subcapitolul 4.11 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„4.11. Capacitatea de procesare a cererilor de portare de către FD

Capacitatea de procesare zilnică a cererilor de portare de către un FD va fi de minimum:

a) pentru numerele geografice:

- Bucureşti şi judeţul Ilfov: 300

- Alte judeţe: 150

- Total (la nivel naţional): 1.200;

b) pentru numerele nongeografice, altele decât cele pentru servicii de comunicaţii electronice la puncte mobile: 10;

c) pentru numerele independente de locaţie: 800;

d) pentru numerele nongeografice pentru servicii de comunicaţii electronice la puncte mobile: 2.000.

Capacitatea de procesare zilnică a unui FD este egală cu volumul de numere solicitate pentru portare cuprinse în cererile de portare (CPF) a numerelor prin intermediul cărora furnizează servicii acest furnizor.

Pentru calcularea capacităţii de procesare zilnică orice tranşă de numere solicitată a fi portată într-o cerere de portare se consideră ca un singur număr.

Capacitatea de procesare zilnică este exprimată în BDC printr-un parametru care stabileşte limita de numere din cererile de portare transmise zilnic de BDC către un FD (Cp). Toţi furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului au obligaţia de a asigura capacitatea de procesare stabilită de ANCOM în BDC prin intermediul acestui parametru.

BDC primeşte zilnic pentru fiecare FD cereri de portare conţinând maximum un număr dublu de numere faţă de parametrul Cp, restul de cereri de portare fiind respinse. Dacă într-o anumită zi BDC primeşte cereri de portare destinate unui FD care conţin mai multe numere decât parametrul Cp, cererile primite după atingerea Cp nu se mai transmit în acea zi către FD, fiind stocate într-o coadă de aşteptare (c) şi transmise în ziua lucrătoare imediat următoare. Aceste cereri sunt luate îh considerare (numărate) atunci când BDC stabileşte că parametrul Cp pentru ziua următoare a fost atins.

În cazul în care pe parcursul a trei zile lucrătoare consecutive media de numere din coada de aşteptare (cm) atinge valoarea de minimum 75% din parametrul Cp, ANCOM va creşte pentru a patra zi valoarea Cp cu 50%. Pentru ziua imediat următoare celei pentru care Cp a fost astfel crescută, în funcţie de efectul ajustării, ANCOM procedează astfel:

- dacă volumul de cereri din coada de aşteptare scade la mai puţin de 25% din Cp iniţial, se revine la situaţia anterioară;

- dacă volumul de cereri din coada de aşteptare se situează între 25% şi 75% din Cp iniţial, se menţine noua valoare a Cp;

- dacă volumul de cereri din coada de aşteptare se menţine la peste 75% din Cp iniţial, Cp ajustat va fi crescut cu 25% din Cp iniţial.

Acest mecanism se repetă zilnic până când volumul de cereri din coada de aşteptare scade la mai puţin de 25% din Cp iniţial, moment în care Cp va fi adus la valoarea iniţială.

În situaţia în care ANCOM creşte limita de numere din cererile de portare transmise zilnic către cel puţin un FD, programul de lucru al BDC poate fi prelungit, la cererea furnizorilor sau din iniţiativa ANCOM.”

2. La capitolul 5 subcapitolul 5.7 punctul 5.7.4, litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„d) să poată procesa cel puţin 12.000 de numere portate în fiecare zi;”.

3. La capitolul 6 subcapitolul 6.2 punctul 6.2,3, ultimul paragraf se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Tarifele prevăzute la art. 19 alin. (2) din Decizia preşedintelui ANRC nr. 144/EN/2006 se facturează de FD către FA sau, dacă există acord al părţilor în acest sens, către un terţ.”

4. Anexa 1 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezenta decizie.

5. Anexa 1a se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezenta decizie.

Art. V. - În cuprinsul anexei la Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei nr. 3.444/2007 privind adoptarea Condiţiilor tehnice şi comerciale de implementare a portabilităţii numerelor, cu modificările ulterioare, acolo unde textul face referire la resurse de numerotaţie alocate de către Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii sau deţinute de către furnizori prin licenţa de utilizare a resurselor de numerotaţie, se înţelege că prevederile respective se aplică, dacă este cazul, şi situaţiilor în care dreptul de utilizare a resurselor de numerotaţie este dobândit de furnizor prin transfer, cu respectarea reglementărilor în vigoare, iar respectivul furnizor implementează portabilitatea numerelor.

Art. VI. - Partea finală din anexa nr. 2 la Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii nr. 379/2013 privind alocarea şi utilizarea numerelor naţionale scurte pentru servicii de interes public la nivel naţional sau pentru servicii de interes general, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 6 iunie 2013, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Semnătura reprezentantului legal al solicitantului:

………………………………………………………………………………”

Art. VII. - Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei nr. 321/2008 privind alocarea şi utilizarea unor numere naţionale scurte pentru servicii armonizate la nivel european, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea i, nr. 328 din 25 aprilie 2008, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 1, alineatele (1) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 1. - (1) Prezenta decizie stabileşte regulile de administrare la nivel naţional a unor numere naţionale scurte pentru servicii armonizate la nivel european, prevăzute în Planul naţional de numerotaţie, adoptat prin Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii nr. 375/2013, precum şi condiţiile specifice în care un furnizor de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului dobândeşte şi îşi poate exercita dreptul de a utiliza aceste numere, pentru o perioadă limitată.

………………………………………………………………………………

 (3) Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii poate acorda dreptul de utilizare a unor numere naţionale scurte pentru servicii armonizate la nivel european, prevăzute în Planul naţional de numerotaţie, denumit în continuare PNN, unui furnizor de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, autorizat în condiţiile cap. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 140/2012, cu modificările şi completările ulterioare.”

2. La articolul 2, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) în cuprinsul prezentei decizii sunt, de asemenea, aplicabile definiţiile relevante prevăzute la art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 140/2012, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi la art. 2 alin. (1) din Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii nr. 376/2013 privind procedura de solicitare şi emitere a licenţelor de utilizare a resurselor de numerotaţie.”

3. La anexa nr. 1, partea finală se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Semnătura reprezentantului legal al solicitantului:

………………………………………………………………………………”

Art. VIII. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea i, şi intră în vigoare la 3 zile de la data publicării, cu excepţia prevederilor art. IV pct. 1 şi 2, care intră în vigoare la data de 1 noiembrie 2015.

 

p. Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii,

Bogdan Iana

 

Bucureşti, 17 august 2015.

Nr. 651.

 

ANEXA Nr. 1

(Anexa nr. 4 la Decizia nr. 376/2013)

 

CERERE-TIP

de renunţare totală sau parţială la resurse de numerotaţie

 

Solicitantul ………………………………………….., titular al Licenţei de utilizare a resurselor de numerotaţie nr. …………… din ……………………. cu sediul/domiciliul în ………………………………….., str. ……………………………… nr. …….., bl. ….. , sc. …. , et. ….. , ap. ….., judeţul/sectorul ……………., codul unic de înregistrare …………………………., reprezentat legal prin domnul/doamna …………………………………….., renunţă, începând cu data de ………….*), la dreptul de a utiliza următoarele resurse de numerotaţie alocate:

1. ………………………………………………………………………………

2. ………………………………………………………………………………   **).

Anexăm, în original, licenţa de utilizare a resurselor de numerotaţie nr. ……………. din ………………. .

Suplimentar, solicitantul având calitatea de titular al dreptului de utilizare a unor resurse tehnice, în conformitate cu Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii nr. ………… din ………………, renunţă, începând cu data de ……………….*), la dreptul de a utiliza următoarele resurse tehnice alocate: ***). (secţiune opţională)

 

Semnătura reprezentantului legal al solicitantului,

…………………………………………………………


*) Cererea de renunţare totală sau parţială produce efecte de la data transmiterii. Solicitantul poate preciza o dată ulterioară.

**) Se vor preciza, pe categorii de resurse de numerotaţie, blocurile de numere sau indicativele individuale de selectare a transportatorului la care se renunţă. În cazul renunţării totale la dreptul de utilizare a resurselor de numerotaţie, se va preciza .renunţare totală”.

***) în cazul renunţării totale la o anumită categorie de resurse tehnice se va preciza .renunţare total㔠şi categoria da resurse tehnice la care se renunţă, iar în cazul renunţării parţiale se vor preciza explicit resursele tehnice la care se renunţă, în formatul prevăzut în decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii prin care s-a acordat dreptul de utilizare pentru respectivele resurse tehnice.

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa 1 la Condiţiile tehnice şi comerciale de implementare a portabilităţii numerelor)

 

CERERE DE PORTARE

 

Identificarea cererii 1

 

(nr. de înregistrare, data înregistrării, alte elemente)

 

Identificarea solicitantului

(Solicitantul trebuie să fie titularul contractului de furnizare a serviciului de comunicaţii electronice prin intermediul numărului/numerelor pentru care se solicită portarea.)

 Persoană fizică

 

Nume şi prenume

 

Act de identitate (B.I./C.I./paşaport)

 

Cod numeric personal

 

Domiciliu

 

Cod client (Număr contract de furnizare a serviciului de comunicaţii electronice)2

 

Telefon de contact

 

E-mail3

 

Reprezentant (dacă este cazul)

Nume şi prenume

 

Act de identitate

 

(B.I./C.I./paşaport)

 

Telefon de contact

 

E-mail3

 

 

             Persoană juridică

 

Denumire

 

Cod unic de înregistrare

 

Sediu

 

Cod client (Număr contract de furnizare a serviciului de comunicaţii electronice)2

 

Telefon de contact

 

Fax3

 

Reprezentant legal

Nume şi prenume

 

Act de identitate

 

(B.I./C.I./paşaport)

 

Telefon de contact

 

E-mail3

 

 

            Obiectul cererii

 

*Numărul/numerele pentru care se solicită portarea 4

Adresa la care este furnizat serviciul de comunicaţii electronice prin intermediul numărului/numerelor pentru care se solicită portarea (după caz)

Intervalul de portare 5

Observaţii 6

Alte informaţii 7

Momentul iniţial

(dată, oră)

Momentul final

(dată, oră)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


*Se completează în cazul portarii numerelor geografice, a numerelor independente de locaţie şi a numerelor nongeografice, altele decât cele pentru servicii de comunicaţii electronice la puncte mobile, dacă este cazul.

 

**Numărul/ numerele pentru care se solicită portarea4

Serie SIM

(după caz)

Tip serviciu (cu plata în avans sau ulterioară fumizării serviciului)

Intervalul de portare 5

Observaţii 6

Alte informaţii 7

Momentul iniţial

(dată, oră)

Momentul final

(dată, oră)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


** Se completează în cazul portarii numerelor nongeografice pentru servicii de comunicaţii electronice la puncte mobile.

 

Furnizorul care oferă în prezent serviciul de comunicaţii electronice destinate publicului

Furnizorul de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului la care se solicită portarea

Denumire

 

Denumire

 

Abonatul acceptă portarea parţială 8

 

 

Abonatul NU acceptă portarea parţială

 


1 Se completează de furnizorul de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului la care se portează numărul.

2 Se completează cu numărul contractului numai dacă abonatul nu are cod client.

3 Completarea acestei rubrici este opţională.

4 Pentru tranşele de numere se vor completa: numărul cu care începe tranşa şi numărul cu care se termină tranşa.

5 Se completează de furnizorul de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului la care se portează numărul. e În situaţia în care termenul de portare este mai mare de 3 zile lucrătoare, furnizorul acceptor va preciza dacă aceasta a fost opţiunea abonatului sau a furnizorului acceptor.

7 Se poate preciza tipul de acces (de exemplu, ISDN-BRA, ISDN-PRA, PABX etc.).

8 Se completează în cazul cererilor de portare pentru numere multiple.

 

Termeni şi condiţii:

1. Solicitantul are un contract în vigoare cu furnizorul de la care se solicită portarea (furnizor donor) pentru furnizarea de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului prin intermediul numărului sau numerelor care fac obiectul acestei cereri.

2. Solicitantul nu a transmis o altă cerere de portare, având acelaşi obiect, care este nefinalizată.

3. Furnizorul care va oferi serviciul de comunicaţii electronice destinat publicului după portarea numărului (furnizorul acceptor) este mandatat să efectueze demersurile necesare pentru rezilierea contractului dintre solicitant şi furnizorul donor prin intermediul numărului/numerelor pentru care se solicită portarea. Furnizorul acceptor este responsabil faţă de solicitant cu privire la realizarea portarii.

4. Contractul cu furnizorul donor încetează în momentul finalizării cererii de portare. Rezilierea contractului între solicitant şi furnizorul donor se va face cu respectarea condiţiilor prevăzute în contractul respectiv, Portarea numărului/numerelor nu aduce atingere obligaţiilor abonatului şi furnizorului donor rezultate din contractul încheiat, născute şi neexecutate anterior încetării acestuia. În cazul serviciilor de telefonie mobilă pentru care plata se realizează în avans, creditul existent în momentul realizării portarii nu va putea fi recuperat de către solicitant.

5. În urma portarii, solicitantul va păstra numărul, iar serviciul va fi oferit de

(denumire furnizor acceptor), conform unui contract încheiat pentru furnizarea de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului între furnizorul acceptor şi solicitant,

6. Furnizorul acceptor va comunica solicitantului, după caz, intervalul de portare şi perioada de întrerupere a serviciului sau faptul că portarea nu va putea fi realizată şi motivele în acest sens, cel târziu în ziua precedentă momentului iniţial al intervalului de portare stabilit prin cerere. În cazul din urmă serviciul de comunicaţii electronice va fi furnizat în continuare de către furnizorul donor.

7. Solicitantul poate renunţa la cerere cel mai târziu cu 24 de ore înainte de momentul convenit pentru realizarea portării. În cazul revocării cererii după acest moment, portarea va fi finalizată, urmând să fie iniţiat, la cererea abonatului, un nou proces de portare.

8. Pentru portarea numărului, solicitantului i se va percepe un tarif de portare în cuantum de în situaţia renunţării la cererea de portare după data-limită stabilită conform pct. 7 şi iniţierea unei noi cereri de portare, solicitantul va datora atât un tarif de portare furnizorului acceptor, cât şi un tarif de portare furnizorului donor (care în urma renunţării la portare devine furnizor acceptor).

9. Solicitantul acceptă că există posibilitatea întreruperii temporare a serviciului, în timpul căreia nu vor putea fi originate apeluri, inclusiv apeluri de urgenţă. Această întrerupere nu poate depăşi, de regulă, 3 ore în cazul numerelor nongeografice pentru servicii de comunicaţii electronice la puncte mobile şi 4 ore, în cazul numerelor geografice şi al numerelor nongeografice, altele decât cele pentru servicii de comunicaţii electronice la puncte mobile.

10. Solicitantul este de acord cu prelucrarea automată a datelor cu caracter personal, potrivit legislaţiei în vigoare aplicabile, în măsura în care acest lucru este necesar în vederea realizării portării.

11. Solicitantul declară că informaţiile furnizate prin prezenta cerere sunt complete şi corecte.

 

Documente anexate, dacă este cazul:

1. copie de pe actul de identitate;

2. copie de pe ultima factură emisă de furnizorul donor;

3. În cazul reprezentării persoanelor fizice, procura sub semnătură privată în original.

 

Solicitant/reprezentant

Reprezentant furnizor acceptor

Numele şi prenumele: …………………

Numele şi prenumele: …………………

Semnătura: …………………

Semnătura: …………………

Data: …………………

Data: …………………

 

Completată în două exemplare, câte unul pentru solicitant şi pentru furnizorul acceptor.

 

NOTĂ:

Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii prelucrează datele dumneavoastră personale înscrise în cuprinsul cererii de portare, în conformitate cu prevederile Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul realizării procesului de portare.

Datele pot fi dezvăluite unor terţi în baza unui temei legal. Persoanele vizate de prelucrare îşi pot exercita drepturile de acces, intervenţie şi de opoziţie în condiţiile prevăzute de Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare, printr-o cerere scrisă, semnată şi datată, trimisă pe adresa autorităţii.

 

ANEXA Nr. 3

(Anexa 1a la Condiţiile tehnice şi comerciale de implementare a portabilităţii numerelor)

 

CERERE DE ANULARE A PORTĂRII

 

Identificarea cererii 1

 

(nr. de înregistrare, data înregistrării, alte elemente)

 

 

Identificarea solicitantului

(solicitantul trebuie să fie titularul contractului de furnizare a serviciului de comunicaţii electronice prin intermediul numărului/numerelor pentru care se solicita portarea)

 

 Persoană fizică

 

Nume şi prenume

 

Act de identitate (B.I./C.I./paşaport)

 

Cod numeric personal

 

Domiciliu

 

Cod client (Număr contract de furnizare a serviciului de comunicaţii electronice)2

 

Telefon de contact

 

E-mail 3

 

Reprezentant (dacă este cazul)

Nume şi prenume

 

Act de identitate (B.I./C.I./paşaport)

 

Telefon de contact

 

E-mail3

 

 

             Persoană juridică

 

Denumire

 

Cod unic de înregistrare

 

Sediul

 

Cod client (Număr contract de furnizare a serviciului de comunicaţii electronice) 2

 

Telefon de contact

 

Fax3

 

Reprezentant legal

Nume şi prenume

 

Act de identitate (B.I./C.I./paşaport)

 

Telefon de contact

 

E-mail3

 

 

            Obiectul cererii

 

Numărul/numerele pentru care se solicită anularea portării4

Adresa la care este furnizat serviciul de comunicaţii electronice prin intermediul numărului/numerelor pentru care se solicită portarea/număr cartelă SIM (după caz)

Datele de identificare ale cererii de portare

Observaţii

Alte informaţii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Furnizorul care oferă în prezent serviciul de comunicaţii electronice destinate publicului

Furnizorul de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului la care s-a solicitat portarea

Denumire

 

Denumire

 


1 Se completează de furnizorul de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului la care se portează numărul.

2 Se completează cu numărul contractului numai dacă abonatul nu are cod client.

3 Completarea acestei rubrici este opţională.

4 Pentru tranşele de numere se vor completa; numărul cu care începe tranşa şi numărul cu care se termină tranşa.

 

Termeni şi condiţii:

1. Furnizorul acceptor este mandatat să efectueze demersurile necesare în vederea anulării cererii de portare.

2. În urma anulării cererii de portare, solicitantul va păstra numărul, iar serviciul va fi oferit în continuare de către furnizorul donor.

3. Solicitantul poate depune cererea de anulare a portarii cel mai târziu cu 24 de ore înainte de momentul convenit pentru realizarea portarii. În cazul revocării cererii după acest moment, portarea va fi finalizată, urmând să fie iniţiat, la cererea abonatului, un nou proces de portare.

4. Solicitantul este de acord cu prelucrarea datelor cu caracter personal, potrivit legislaţiei în vigoare, în măsura în care acest lucru este necesar pentru anularea cererii de portare,

5. Solicitantul declară că informaţiile furnizate în prezenta cerere sunt complete şi corecte.

 

Documente anexate, dacă este cazul:

1. copie de pe actul de identitate;

2. copie de pe ultima factură emisă de furnizorul donor;

3. În cazul reprezentării persoanelor fizice, procura sub semnătură privată în original.

 

Solicitant/reprezentant

Reprezentant furnizor acceptor

Numele şi prenumele: …………………

Numele şi prenumele: …………………

Semnătura: …………………

Semnătura: …………………

Data: …………………

Data: …………………

 

Completată în două exemplare, câte unul pentru solicitant şi pentru furnizorul acceptor.

 

NOTĂ:

Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii prelucrează datele dumneavoastră personale înscrise în cuprinsul cererii de anulare a portării, în conformitate cu prevederile Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul realizării procesului de portare. Datele pot fi dezvăluite unor terţi în baza unui temei legal. Persoanele vizate de prelucrare îşi pot exercita drepturile de acces, intervenţie şi de opoziţie în condiţiile prevăzute de Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare, printr-o cerere scrisă, semnată şi datată, trimisă pe adresa autorităţii.

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE şi JUSTIŢIE

COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT

DECIZIA Nr. 25

din 29 iunie 2015

 

            Dosar nr. 1.228/1/2015

 

Ionel Barbă - preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal-preşedintele completului

Gabriela Bogasiu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Carmen Frumuşelu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Cezar Hîncu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Simona Marcu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Eugenia Marin - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Niculae Măniguţiu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal - judecător-raportor

Zoiţa Milăşan - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Liliana Vişan - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

 

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ce formează obiectul Dosarului nr. 1.228/1/2015 este constituit conform dispoziţiilor art. XIX alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu modificările ulterioare, şi ale art. 274 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Şedinţa este prezidată de domnul judecător Ionel Barbă, preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal.

La şedinţa de judecată participă magistratul-asistent Aurel Segărceanu

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin încheierea din 26 februarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 3.903/89/2013.

Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosarul cauzei au fost depuse jurisprudenţa comunicată de curţile de apel şi raportul întocmit de judecătorul-raportor, care a fost comunicat părţilor la data de 9 iunie 2015. Potrivit dispoziţiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, la dosarul cauzei au depus puncte de vedere cu privire la chestiunea de drept intimatul-reclamant şi recurenta-intervenientă din cauza în care a fost formulată sesizarea.

Preşedintele completului constată că nu există chestiuni prealabile, iar completul de judecată rămâne în pronunţare asupra sesizării privind pronunţarea unei hotărâri prealabile.

ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra chestiunii de drept, constată următoarele:

I. Titularul şi obiectul sesizării

1. Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin încheierea din 26 februarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 3.903/89/2013, a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile prin care să dea o rezolvare de principiu cu privire la următoarea chestiune de drept:

„Din interpretarea art. 1 din Legea petrolului nr. 238/2004, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 238/2004), rezultă că gazele de şist cad sub incidenţa acestei legi?”

II. Expunerea succintă a procesului

2. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 4 noiembrie 2013 pe rolul Tribunalului Vaslui, reclamantul prefectul judeţului Vaslui a chemat în judecată pârâtul Consiliul Local al Comunei Pungeşti, solicitând anularea Hotărârii Consiliului Local al Comunei Pungeşti: nr. 42 din 17 octombrie 2013 privind interzicerea explorării şi exploatării gazelor de şist prin metoda fracturării hidraulice şi alte metode pe teritoriul comunei Pungeşti.

3. În motivarea acţiunii s-a arătat că, prin adoptarea acestei hotărâri, consiliul local şi-a depăşit competenţa materială, printre atribuţiile prevăzute de art. 36 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, neregăsindu-se atribuţii referitoare la bogăţiile subsolului care aparţin domeniului public al statului.

4. Reclamantul susţine că, potrivit dispoziţiilor art. 136 alin. (3) din Constituţie coroborate cu cele ale art. 3 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 213/1998), bogăţiile de interes public ale subsolului fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice a statului, şi nu a unităţii administrativ-teritoriale. Statul este singurul subiect de drept care poate avea în proprietate resursele subsolului şi singurul care asigură şi reglementează exploatarea acestora. Unităţile administrativ-teritoriale pot fi titulare ale dreptului de proprietate publică numai asupra unor bunuri în privinţa cărora, prin lege organică, s-a dispus că fac obiectul exclusiv al proprietăţii lor publice. Or, în lipsa unei astfel de legi organice, hotărârea adoptată de Consiliul Local al Comunei Pungeşti este lipsită de temei legal.

5. Pârâtul Consiliul Local al Comunei Pungeşti a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acţiunii, arătând că actul contestat a fost adoptat în interesul gestionării afacerilor locale, în numele şi interesul comunităţii locale, fără depăşirea competenţei materiale. Se susţine că bunurile de interes public naţional, administrate de autorităţile centrale, sunt stabilite prin lege, nefiind cazul în privinţa gazelor de şist, care nu sunt reglementate de Legea nr. 238/2004. Pct. III din anexa la Legea nr. 213/1998 prevede că domeniul public al comunelor include şi bogăţiile de orice natură ale subsolului, în stare de zăcământ, dacă nu au fost declarate de interes public naţional. Cum gazele de şist nu se regăsesc în Legea nr. 238/2004 şi nici nu au fost declarate de interes naţional, consiliul local are competenţa de a se pronunţa asupra terenurilor proprietate publică şi privată aparţinând unităţii administrativ-teritoriale. Totodată, chiar dacă pe teritoriul comunei Pungeşti ar exista astfel de gaze neconvenţionale, acestea ar trebui mai întâi identificate şi apoi declarate de interes naţional.

6. Prefectul judeţului Vaslui a formulat răspuns la întâmpinare, în care precizează că gazele de şist sunt formaţiuni de hidrocarburi, care sunt dispersate în soi şi care necesită metode neconvenţionale pentru extragere. Din definiţia gazelor de şist rezultă că acestea sunt acoperite de definiţia petrolului dată de art. 1 alin. (2) din Legea nr. 238/2004 şi, în consecinţă, fac parte din domeniul public al statului potrivit art. 1 din aceeaşi lege. Licenţele de explorare, dezvoltare şi exploatare a petrolului sunt atribuite pe baza unor proceduri competitive de către autoritatea centrală învestită cu o astfel de competenţă, respectiv Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului. Astfel, prin modalitatea în care a decis, autoritatea deliberativă locală s-a substituit organului central cu competenţe de decizie în materie, respectiv Guvernul României, singurul în măsură să aprecieze dacă acordă sau nu licenţă de explorare, dezvoltare, exploatare a unor resurse petroliere pe teritoriul României. Indirect, Consiliul Local al Comunei Pungeşti, pe de o parte, a interzis Guvernului să concesioneze resursele de interes naţional de pe teritoriul acestei comune, iar, pe de altă parte, s-a substituit autorităţii de mediu competente în acordarea autorizaţiei de mediu, fără a avea vreo atribuţie legală delegată în acest sens.

7. Asociaţia S. a formulat cerere de intervenţie accesorie în interesul pârâtului În sensul respingerii acţiunii reclamantului.

8. În motivarea cererii de intervenţie se arată că, în conformitate cu Legea nr. 213/1998 şi Legea nr. 238/2004, gazele de şist din subsolul comunei Pungeşti sunt proprietatea publică a comunei.

9. Din prevederile Legii nr. 213/1998 rezultă că, atât timp cât nu există o lege care reglementează unele bogăţii ale subsolului ca fiind de interes public naţional, acestea aparţin domeniului public local al comunelor, oraşelor sau municipiilor. Conform Legii nr. 238/2004, aparţin domeniului public al statului doar gazele naturale prevăzute de art. 1 alin. (3) din lege. Legiuitorul a ales să includă în noţiunea de petrol şi substanţele gazoase, sub forma gazelor naturale. În art. 1 alin. (3) din Legea nr. 238/2004, legiuitorul înţelege să definească tipurile de gaze naturale pe care le-a avut în vedere ca fiind de interes naţional. Potrivit acestei dispoziţii legale, gazele naturale cuprind gazele libere din zăcăminte de gaz metan, gazele dizolvate în ţiţei, cele din capul de gaze asociat zăcămintelor de ţiţei, precum şi gazele rezultate din extracţia amestecurilor de gaz condensat.

10. Totodată, se menţionează faptul că Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, prin campania publică de informare „Info gaze de şist”, şi Guvernul României, prin acordurile petroliere pentru zonele Adamclisi, Costineşti şi Vama Veche, atestă că gazele de şist nu sunt gaze naturale în sensul art. 1 alin. (3) din Legea nr. 238/2004.

11. La termenul din 24 februarie 2014, Tribunalul Vaslui a încuviinţat în principiu cererea de intervenţie formulată de Asociaţia S.

12. Prin Sentinţa civilă nr. 245/CA din 10 martie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 3.903/89/2013, Tribunalul Vaslui a admis acţiunea formulată de prefectul judeţului Vaslui în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local al Comunei Pungeşti, a dispus anularea Hotărârii nr. 42 din 17 octombrie 2013 a Consiliului Local al Comunei Pungeşti şi a respins cererea de intervenţie accesorie formulată de Asociaţia S.

13. Pentru a pronunţa această hotărâre, tribunalul a reţinut că hotărârea care vizează interzicerea explorării, dezvoltării, exploatării gazelor de şist prin metoda fracturării hidraulice şi alte metode pe teritoriul comunei Pungeşti este nelegală pentru că pârâtul, în calitate de autoritate publică locală, şi-a depăşit competenţa şi a dispus cu privire la exploatarea gazelor de şist, care fac parte din domeniul public al statului. În acest sens instanţa a reţinut că, potrivit art. 1 din Legea nr. 238/2004, resursele de petrol situate în subsolul ţării fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice şi aparţin statului român. Din comparaţia definiţiei petrolului date de art. 1 alin. (2) din această lege cu definiţia gazelor de şist, potrivit căreia acestea sunt formaţiuni de hidrocarburi, dispersate în sol şi care necesită metode neconvenţionale pentru extragere, rezultă că gazele de şist sunt acoperite de definiţia petrolului şi, în consecinţă, reprezintă domeniu public al statului potrivit art. 1 din Legea nr. 238/2004. Ambele sunt hidrocarburi naturale, iar faptul că gazul de şist este dispersat în sol şi necesită anumite metode pentru extracţie nu determină o natură diferită.

14. Totodată, instanţa a reţinut că, potrivit art. 27 coroborat cu art. 53 din Legea nr. 238/2004, operaţiunile petroliere, inclusiv bunurile necesare realizării acestor operaţiuni aflate în proprietate publică, se concesionează de către autoritatea competentă, respectiv Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului. Acordul petrolier încheiat de autoritatea publică centrală reprezintă actul administrativ care conferă dreptul unor anumite persoane juridice de a explora sau de a identifica gazele şi tot autoritatea publică centrală are competenţa de a interzice explorarea şi exploatarea gazelor prin metoda neconvenţională.

15. Împotriva sentinţei pronunţate de tribunal au declarat recurs pârâtul Consiliul Local al Comunei Pungeşti şi intervenienta Asociaţia S.

16. Recurentul-pârât Consiliul Local al Comunei Pungeşti invocă dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din Codul de procedură civilă, iar, în motivarea cererii de recurs, reia apărările cuprinse în întâmpinarea depusă în faţa primei instanţe.

17. Recurenta-intervenientă susţine că hotărârea instanţei de fond este dată cu interpretarea şi aplicarea greşită a legii. În dezvoltarea acestui motiv de recurs se arată că instanţa a redus interpretarea art. 1 din Legea nr. 238/2004 doar la prevederile alin. (1) şi (2) ale aceluiaşi articol. În interpretarea corectă a art. 1 din Legea nr. 238/2004, în care gazele naturale sunt definite de alin. (2) şi (3), gazele de şist nu intră în domeniul de aplicabilitate a legii, întrucât nu fac parte din enumerarea limitativă de la alin. (3) al aceluiaşi articol.

18. Se mai susţine că instanţa de fond a interpretat greşit şi prevederile art. 36 alin. (2) lit. b) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. În virtutea acestei norme pe care se întemeiază hotărârea consiliului local contestată în cauză, chiar dacă gazele de şist din subsolul comunei ar fi proprietate publică a statului, este în competenţa consiliului local să limiteze modul de explorare şi exploatare a acestora prin interzicerea unor metode care ar afecta dezvoltarea economico-socială şi de mediu a comunei.

III. Punctul de vedere al părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

19. Conform celor expuse în încheierea de sesizare, reprezentanţii recurenţilor, prezenţi la termenul de judecată din 26 februarie 2015, la care a fost pusă în discuţia părţilor necesitatea sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile prin care să stabilească dacă gazele de şist intră sub incidenţa Legii nr. 238/2004, nu au formulat puncte de vedere.

IV. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea

A. Cu privire la admisibilitatea sesizării

20. Instanţa de trimitere a apreciat că sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, reţinând următoarele:

- cauza în care este formulată sesizarea este în curs de soluţionare;

- pricina se află în faza de recurs;

- de lămurirea modului de interpretare a art. 1 din Legea nr. 238/2004 depinde soluţionarea pe fond a cauzei, întrucât în funcţie de apartenenţa gazelor de şist la domeniul public al statului sau la cel al unităţii administrativ-teritoriale se determină instituţia care are competenţa de a le gestiona;

- problema de drept enunţată este nouă, întrucât Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a pronunţat vreo hotărâre care să statueze asupra acestei probleme;

- problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

B. Cu privire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării

21. Instanţa de trimitere apreciază că, în raport cu motivele invocate în cererea de chemare în judecată şi cu dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 238/2004, gazele de şist intră sub incidenţa prevederilor acestei legi.

22. Din coroborarea dispoziţiilor alin. (1) şi (2) ale art. 1 din Legea nr. 238/2004 rezultă că toate rezervele de petrol, indiferent de forma în care se prezintă la suprafaţă, ţiţei sau gaze naturale, constituie obiect de reglementare al acestei legi şi, în raport cu teza finală a alin, (1) al aceluiaşi articol, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice şi aparţin statului român.

23. Deşi enumerarea de la alin. (3) al art. 1 din Legea nr. 238/2004 a tipurilor de gaze care intră în categoria gazelor naturale pare limitativă, interpretarea acestei dispoziţii nu poate fi făcută decât în corelaţie cu alin. (2) al aceluiaşi articol, care stabileşte domeniul de reglementare a legii, respectiv petrolul, care, în accepţiunea legii, este reprezentat de toate substanţele minerale combustibile constituite din amestecuri de hidrocarburi naturale, acumulate în scoarţa terestră, care în condiţii de suprafaţă se prezintă în stare gazoasă, sub formă de gaze naturale, sau în stare lichidă, sub formă de ţiţei.

24. Gazele de şist sunt tot gaze naturale, potrivit definiţiei date de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale în cadrul campaniei de informare public㠄Info gaze de şist”.

25. Gazele de şist sunt gaze captive în rocă, dispersate şi care necesită metode neconvenţionale pentru extragere, însă metodele de extragere, convenţionale sau neconvenţionale, nu au fost avute în vedere de legiuitor la stabilirea domeniului de aplicare a legii.

26. Un alt argument în sprijinul acestei interpretări îl constituie şi faptul că nu mai există un alt act normativ care să reglementeze vreo altă categorie de gaze, ceea ce denotă intenţia legiuitorului de a reglementa unitar regimul juridic al gazelor naturale.

V. Jurisprudenţa instanţelor naţionale

A. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

27. În jurisprudenţa Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi nu a fost identificată jurisprudenţa relevantă.

B. În cauză, Înalta Curte a solicitat curţilor de apel să comunice jurisprudenţa identificată la nivelul circumscripţiei lor teritoriale cu privire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării.

28. Din analiza jurisprudenţei transmise de curţile de apel, cu referire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării, au fost constatate aspectele arătate în continuare.

29. Într-o orientare jurisprudenţială, instanţele au reţinut că gazele de şist sunt asimilate gazelor naturale, intră sub incidenţa prevederilor Legii nr. 238/2004 şi aparţin domeniului public al statului. Potrivit art. 3 alin. (2) şi anexei la Legea nr. 213/1998, bogăţiile subsolului în stare de zăcământ fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice a statului. Potrivit pct. II 1.8 din anexa la Legea nr. 213/1998, domeniul public al comunelor, oraşelor şi municipiilor îl pot constitui bogăţiile de orice natură ale subsolului, în stare de zăcământ, dacă nu au fost declarate de interes naţional. Faţă de dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 238/2004 şi în raport cu definiţiile gazelor de şist („formaţiuni de hidrocarburi, care sunt dispersate în sol şi care necesită metode neconvenţionale pentru extragere” său „un amestec de hidrocarburi naturale acumulate în scoarţa terestră sub formă de gaz sau care, în condiţii de suprafaţă, se prezintă în stare gazoasă*), s-a apreciat că gazele de şist reprezintă gaze naturale chiar dacă nu sunt expres enumerate de art. 1 alin. (3) din Legea nr. 238/2004, deoarece, potrivit Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, au următoarele caracteristici generale: o anumită compoziţie fizico-chimică (amestec de hidrocarburi naturale); o anumită stare de agregare (starea gazoasă); o anumită locaţie (scoarţa terestră). Or, este necontestat că gazele de şist au toate aceste trei caracteristici, astfel că sunt gaze naturale şi intră în categoria mai largă a resurselor de petrol ale României care, în sensul art. 1 alin. (1) din Legea nr. 238/2004, „fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice şi aparţin statului român”, Conform art. 27 coroborat cu art. 53 din Legea nr. 238/2004, operaţiunile petroliere, inclusiv bunurile necesare realizării acestor operaţiuni aflate în proprietate publică, se concesionează de către autoritatea competentă, respectiv Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului. Din analiza dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 238/2004 şi din interpretarea logică a intenţiei reale a legiuitorului la momentul adoptării actelor normative în această materie rezultă că toate rezervele de petrol, indiferent de forma în care se prezintă la suprafaţă, sunt reglementate prin Legea nr. 238/2004 şi reprezintă bogăţii ale subsolului aparţinând proprietăţii publice a statului. Este adevărat că art. 1 alin. (3) din Legea nr. 238/2004 conţine o enumerare a formelor sub care gazele naturale se regăsesc în scoarţa terestră, însă din sfera acesteia nu este exclusă nicio categorie de gaze naturale, astfel încât existenţa acestei enumerări, pretins limitative, nu constituie un argument juridic de natură a conduce la concluzia că, dacă noţiunea de gaze de şist nu apare în această enumerare sub această denumire, aceste hidrocarburi nu pot aparţine decât domeniului public al unităţii administrativ-teritoriale, iar nu domeniului public al statului. Neincluderea gazelor de şist în enumerarea de la art. 1 alin. (3) din Legea nr. 238/2004 este justificată de faptul că, la momentul apariţiei legii, zăcămintele de gaze de şist nu făceau obiectul explorării sau exploatării pe teritoriul României. Dacă s-ar aprecia că enumerarea de la art. 1 alin. (3) din Legea nr. 238/2004 este una limitativă şi nu ar fi permisă completarea acesteia cu noi categorii de gaze naturale, pe măsura dezvoltării sectorului petrolier, s-ar ajunge la concluzia că activităţilor de explorare, dezvoltare şi exploatare a gazelor de şist nu le-ar fi aplicabile prevederile acestei legi.

30. Într-o altă orientare jurisprudenţială, instanţele au reţinut că gazele de şist nu formează obiect al proprietăţii publice conform Legii nr. 238/2004 şi nici nu au fost declarate de interes naţional prin alt act normativ. Astfel fiind, gazele de şist fac parte din domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale, astfel cum acesta este definit la pct. III.8 din anexa la Legea nr. 213/1998. S-a argumentat în sensul că gazele de şist nu sunt definite de Legea nr. 238/2004 şi nici de vreun alt act normativ, astfel că nu se poate reţine că acestora le este aplicabil regimul juridic prevăzut de art. 1 din Legea nr. 238/2004. Chiar dacă gazele de şist reprezintă hidrocarburi aflate în stare gazoasă, acestora nu le pot fi aplicate prin asemănare dispoziţiile referitoare la petrol sau gaze naturale, de vreme ce ele nu se regăsesc enumerate printre elementele componente ale categoriei gazelor naturale.

VI. Răspunsul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

31. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat faptul că nu s-a verificat şi nu se verifică, în prezent, practica judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii cu referire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării.

VII. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale

32. În jurisprudenţa Curţii Constituţionale nu au fost identificate decizii cu relevanţă în privinţa chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării.

VIII. Înalta Curte

33. În raport cu dispoziţiile art. 519 din Codul de procedură civilă, se constată că sunt îndeplinite cerinţele de admisibilitate a sesizării, întrucât:

- sesizarea a fost formulată într-o cauză aflată în stare de judecată, respectiv Dosarul nr. 3.903/89/2013 al Curţii de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal;

- instanţa care a formulat sesizarea este învestită cu soluţionarea cauzei în recurs;

- soluţionarea pe fond a cauzei în curs de judecată depinde de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere, întrucât litigiul are ca obiect legalitatea hotărârii consiliului local privind interzicerea explorării şi exploatării gazelor de şist, prin prisma competenţei autorităţii publice locale de a adopta hotărâri în materia respectivă în raport cu apartenenţa gazelor de şist la domeniul public de interes naţional sau de interes local şi cu incidenţa prevederilor Legii nr. 238/2004;

- problema de drept prezintă caracter de noutate, în considerarea faptului că, deşi dispoziţiile Legii nr. 238/2004 sunt în vigoare din anul 2004, explorarea şi exploatarea gazelor de şist sunt de dată relativ recentă;

- asupra chestiunii de drept Înalta Curte nu a statuat, iar problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

34. Se observă că, deşi sesizarea Înaltei Curţi vizează dezlegarea chestiunii de drept „Din interpretarea art. 1 din Legea nr. 238/2004 rezultă că gazele de şist cad sub incidenţa acestei legi”, în realitate chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată priveşte Stabilirea apartenenţei gazelor de şist la domeniul public al Statului sau la domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale.

35. Prevederi constituţionale şi legale relevante:

- art. 135 alin. (2)-(4) din Constituţia României, în forma iniţială, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 21 noiembrie 1991:

„(2) Proprietatea este publică sau privată.

(3) Proprietatea publică aparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale.

(4) Bogăţiile de orice natură ale subsolului, căile de comunicaţie, spaţiul aerian, apele cu potenţial energetic valorificabil şi acelea ce pot fi folosite în interes public, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, precum şi alte bunuri stabilite de lege, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice.”

- art. 136 alin. (1)-(3) din Constituţia României, revizuită, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003:

„(1) Proprietatea este publică sau privată.

(2) Proprietatea publică este garantată şi ocrotită prin lege şi aparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale.

(3) Bogăţiile de interes public ale subsolului, spaţiul aerian, apele cu potenţial energetic valorificabil, de interes naţional, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, precum şi alte bunuri stabilite de legea organică, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice.”

- art. 858-860 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare:

„Art. 858. - Proprietatea publică este dreptul de proprietate ce aparţine statului sau unei unităţi administrativ-teritoriale asupra bunurilor care, prin natura lor sau prin declaraţia legii, sunt de uz ori de interes public, cu condiţia să fie dobândite prin unul dintre modurile prevăzute de lege.

Art. 859. - (1) Constituie obiect exclusiv al proprietăţii publice bogăţiile de interes public ale subsolului, spaţiul aerian, apele cu potenţial energetic valorificabil, de interes naţional, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, precum şi alte bunuri stabilite prin legea organică.

(2) Celelalte bunuri care aparţin statului ori unităţilor administrativ-teritoriale fac parte, după caz, din domeniul public sau din domeniul privat al acestora, însă numai dacă au fost, la rândul lor, dobândite prin unul dintre modurile prevăzute de lege.

Art. 860. - (1) Bunurile proprietate publică fac parte din domeniul public naţional, judeţean sau, după caz, local.

(2) Delimitarea dintre domeniul public naţional, judeţean şi local se face în condiţiile legii.

(3) Bunurile care formează obiectul exclusiv al proprietăţii publice a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale potrivit unei legi organice nu pot fi trecute din domeniul public al statului în domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale sau invers decât ca urmare a modificării legii organice. În celelalte cazuri, trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale şi invers se face în condiţiile legii.”

- art. 3 din Legea nr. 213/1998:

„Art. 3. - (1) Domeniul public este alcătuit din bunurile prevăzute la art. 135 alin. (4) din Constituţie, din cele stabilite în anexa care face parte integrantă din prezenta lege şi din orice alte bunuri care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public şi sunt dobândite de stat sau de unităţile administrativ-teritoriale prin modurile prevăzute de lege.

(2) Domeniul public al statului este alcătuit din bunurile prevăzute la art. 135 alin. (4) din Constituţie [art. 136 alin. (3) din Constituţia revizuită în anul 2003 - n.n.], din cele prevăzute la pct. I din anexă, precum şi din alte bunuri de uz sau de interes public naţional, declarate ca atare prin lege.

(3) Domeniul public al judeţelor este alcătuit din bunurile prevăzute la pct. II din anexă şi din alte bunuri de uz sau de interes public judeţean, declarate ca atare prin hotărâre a consiliului judeţean, dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional.

(4) Domeniul public al comunelor, al oraşelor şi al municipiilor este alcătuit din bunurile prevăzute la pct. III din anexă şi din alte bunuri de uz sau de interes public local, declarate ca atare prin hotărâre a consiliului local dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional sau judeţean.

- pct. 1.1 şi pct. III.8 din anexa „Lista cuprinzând unele bunuri care alcătuiesc domeniul public al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale” la Legea nr. 213/1998:

„I. Domeniul public al statului este alcătuit din următoarele bunuri:

1. bogăţiile de orice natură ale subsolului, în stare de zăcământ; [...]

III. Domeniul public local al comunelor, oraşelor şi municipiilor este alcătuit din următoarele bunuri: [...]

8. bogăţiile de orice natură ale subsolului, în stare de zăcământ, dacă nu au fost declarate de interes public naţional.”

- art. 120 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare:

„Art. 120. - (1) Aparţin domeniului public de interes local sau judeţean bunurile care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public şi nu sunt declarate prin lege de uz sau de interes public naţional.”

- art. 1 din Legea nr. 238/2004:

„Art. 1. - (1) Resursele de petrol situate în subsolul ţârii şi al platoului continental românesc al Mării Negre, delimitat conform principiilor dreptului internaţional şi convenţiilor internaţionale la care România este parte, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice şi aparţin statului român.

(2) Petrolul reprezintă substanţele minerale combustibile constituite din amestecuri de hidrocarburi naturale, acumulate în scoarţa terestră şi care, în condiţii de suprafaţă, se prezintă în stare gazoasă, sub formă de gaze naturale, sau lichidă, sub formă de ţiţei şi condensat.

(3) Gazele naturale cuprind gazele libere din zăcăminte de gaz metan, gazele dizolvate în ţiţei, cele din capul de gaze asociat zăcămintelor de ţiţei, precum şi gazele rezultate din extracţia amestecurilor de gaz condensat.”

- art. 100 pct. 48 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare:

„Art. 100. - În sensul prezentului titlu, următorii termeni şi expresii se definesc după cum urmează: [...]

48. gaze naturale - gazele libere din zăcămintele de gaz metan, gazele dizolvate în ţiţei, cele din câmpul de gaze asociat zăcămintelor de ţiţei, precum şi gazele rezultate din extracţia sau separarea hidrocarburilor lichide.”

36. Înalta Curte reţine că gazele de şist nu intră în categoria gazelor naturale, astfel cum acestea sunt definite de art. 1 alin. (3) din Legea nr. 238/2004 şi de art. 100 pct. 48 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

36.1. În mod obişnuit, uzual, „gaz, gaze” reprezint㠄nume generic dat corpurilor fluide cu densitate redusă, incolore, uşor deformabile şi expansibile, care, din cauza coeziunii moleculare slabe, nu au o formă proprie stabilă şi tind să ocupe întregul volum pe care îl au la dispoziţie” şi „gazele naturale” sunt definite ca fiind „gaze combustibile care emană din pământ”, iar „şistul” este o „rocă metamorfică sau sedimentară care are proprietatea de a se desface uşor în foi sau în plăci subţiri cu suprafeţe paralele” (Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română Institutul de Lingvistic㠄Iorgu Iordan - Al. Rosetti”, Editura Univers Enciclopedic Gold Bucureşti, 2012).

36.2. În acelaşi sens, „gazul” desemnează un „amestec de substanţe gazoase, întrebuinţată drept combustibil”, iar „gazele naturale” reprezint㠄gaze combustibile acumulate în pământ în urma unor procese naturale” (Micul dicţionar academic. Academia Română - Institutul de Lingvistic㠄Iorgu Iordan - Al. Rosetti”, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2002, volumul II), „gaze inflamabile care se află sub formă de zăcământ în straturile din adâncime ale pământului” (www.ro.wikipedia.org).

36.3. Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, prin intermediul site-ului www.infogazedesist.eu, prezintă următoarele informaţii în legătură cu definiţia gazelor de şist şi cu chestiunea resurselor convenţionale şi, respectiv, neconvenţionale de gaze naturale:

„Gazul de şist este o resursă neconvenţională. Gazul de şist (shale gas) este un gaz natural produs din şisturi. El aparţine surselor neconvenţionale de gaze naturale.

Sursele neconvenţionale sunt gazele care se găsesc în roca în care s-au şi format prin descompunerea materiei organice (source rock). Din această categorie fac parte: - Gazul de şist - Gazul stocat în roca unde s-a format, rocă conţinând materie organică (shale gas); - Gazul care se găseşte în zăcămintele de cărbune, în mine, galerii, caverne (coal gas); - Gazele cantonate în sedimente anorganice cu permeabilitate mică (tight gas); - hidraţii de metan (gazul sub formă solidă, gazul îngheţat).

Gazul de şist este extras din formaţiuni de rocă. Aceasta acţionează atât ca sursă, cât şi ca rezervor pentru gazul natural în sine. Gazul de şist poate fi privit ca o sursă de gaze în general «difuză», adică se întinde pe o arie teritorială mare, prin contrast cu gazul convenţional, care este disponibil într-un mod mai concentrat. Trebuie să fie forate şi analizate numeroase puţuri pentru a determina în mod suficient potenţialul formaţiunii de şist.”

36.4. Resursele convenţionale sunt acumulări de gaze în strate poros permeabile, care permit curgerea liberă a acestora.

36.5. Prin comparaţie cu resursele convenţionale, depozitele neconvenţionale sunt cantonate în roci compacte, cu conţinuturi mici de hidrocarburi, raportat la volumul de rocă, şi sunt dispersate pe o suprafaţă considerabilă, fiind plasate la adâncimi mari de 2-3 km (mult sub nivelul zăcămintelor convenţionale de hidrocarburi). Pentru a fi extrase, depozitele neconvenţionale necesită lucrări suplimentare speciale, în primul rând fracturarea rocilor pentru a le creşte permeabilitatea, dar şi injectarea unor cantităţi însemnate de fluide de fracturare pentru a forţa gazele să se elibereze din roci şi pentru a le dirija către suprafaţă

36.6. Sursele neconvenţionale de gaze naturale sunt cele blocate în subteran, în roci impermeabile sau puternic compactate, cum ar fi cărbunele, gresia, calcarele şi şisturile argiloase. Există trei tipuri de gaze neconvenţionale; gaz din şisturi bituminoase („shale gas” sau gaz de şist), metan din zăcăminte de cărbune („coal bed methane” sau CBM), de asemenea cunoscut sub numele de gaz din zăcăminte de cărbune (CSG) în Australia (extras din zăcămintele de cărbuni) şi gaz etanş („tight gas*) blocat în subteran în formaţiuni da rocă compactă cum ar fi calcarele sau gresiile.”

36.7. Definiţia generală a gazelor neconvenţionale se referă la acele acumulări de gaze naturale care nu pot fi identificate, caracterizate şi produse comercial prin tehnologii comune de explorare şi producţie şi care sunt cantonate în rezervoare cu permeabilităţi şi porozităţi reduse, ce nu permit curgerea decât prin aplicarea pe scară largă a fracturărilor hidraulice şi săpării se sonde orizontale sau multilaterale. Conceptul de gaze neconvenţionale a fost dezvoltat cu precădere în ultimii aproximativ 10 ani, odată cu perfecţionarea tehnologiilor de explorare şi extracţie a acestui tip de gaze.

36.8. În mare, gazele convenţionale sunt gaze naturale libere, aflate la mică adâncime, iar gazele neconvenţionale, printre care şi gazul de şist (shale gas), sunt gaze naturale captive, aflate Sa mare adâncime. Caracteristica comună a acumulărilor de gaze neconvenţionale este factorul de recuperare foarte mic (3-10%) faţă de gazele convenţionale unde este de aproximativ 80%. De asemenea, perimetrul concesiunilor pentru gaze de şist este foarte mare faţă de perimetrul concesiunilor pentru gaze convenţionale, iar costul exploatării gazelor de şist este mult mai mare faţă de costul concesiunilor pentru gaze convenţionale.

36.9. Gazele naturale exploatate până în prezent în România fac parte din categoria gazelor „convenţionale”, Înalta Curte reţinând că acestea - şi nu gazele naturale neconvenţionale, printre care şi gazul de şist (shale gas) - fac obiectul prevederilor art. 1 alin. (3) din Legea nr. 238/2004, care stipulează c㠄Gazele naturale cuprind gazele libere din zăcăminte de gaz metan, gazele dizolvate în ţiţei, cele din capul de gaze asociat zăcămintelor de ţiţei, precum şi gazele rezultate din extracţia amestecurilor de gaz condensat”, precum şi a dispoziţiilor art. 100 pct. 48 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, care definesc gazele naturale ca fiind „gazele libere din zăcămintele de gaz metan, gazele dizolvate în ţiţei, cele din câmpul de gaze asociat zăcămintelor de ţiţei, precum şi gazele rezultate din extracţia sau separarea hidrocarburilor lichide”.

37. Înalta Curte reţine că gazele de şist se includ în categoria „petrolului”, astfel cum acesta este definit de art. 1 alin. (2) din Legea nr. 238/2004, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

37.1. Deşi nu au fost incluse de legiuitor, prin art. 1 alin. (3) din Legea nr. 238/2004 şi prin art. 100 pct. 48 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, în definiţia „gazelor naturale”, este incontestabil că gazele neconvenţionale (shale gas, coal gas, tight gas, methane hydrates), inclusiv gazul de şist, prezintă caracteristicile generale ale gazelor naturale, acelea de „gaze combustibile acumulate în pământ în urma unor procese naturale” sau de „gaze inflamabile care se află sub formă de zăcământ în straturile din adâncime ale pământului”.

37.2. În acord cu regulile de interpretare logică, raţională şi teleologică a normelor de drept, se constată că dispoziţiile art. 1 alin. (3) din Legea nr. 238/2004, reluate practic, aproape identic, prin art. 100 pct. 48 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, nu au o veritabilă existenţă de sine stătătoare, acestea trebuind privite şi analizate prin corelaţie cu prevederile art. 1 alin. (2) din lege, care stabilesc domeniul de reglementare al actului normativ, respectiv petrolul, care reprezint㠄substanţele minerale combustibile constituite din amestecuri de hidrocarburi naturale, acumulate în scoarţa terestră şi care, în condiţii de suprafaţă, se prezintă în stare gazoasă, sub formă de gaze naturale, sau lichidă, sub formă de ţiţei şi condensat”.

37.3. Or, rezultă cu evidenţă, din definiţia gazelor de şist, că acestea reprezintă un amestec de hidrocarburi naturale acumulate în scoarţa terestră şi care, în condiţii de suprafaţă, se prezintă în stare gazoasă. Gazele de şist, cum s-a mai arătat, sunt gaze naturale captive în rocă, dispersate şi care necesită metode neconvenţionale pentru extragere, însă metodele de extragere, convenţionale sau neconvenţionale, nu au fost avute în vedere de legiuitor la stabilirea domeniului de aplicare a legii petrolului.

37.4. Prin urmare, se reţine că gazele de şist - chiar nedefinite şi nereglementate ca atare prin Legea nr. 238/2004 şi prin Legea nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare - întrunesc caracteristicile gazelor naturale chiar dacă nu sunt expres enumerate de art. 1 alin. (3) din Legea nr. 238/2004 şi pot fi încadrate în noţiunea de „petrol” astfel cum aceasta este definită prin art. 1 alin. (2) din Legea nr. 238/2004, întrucât aceste gaze prezintă o anumită compoziţie fizico-chimică (amestec de hidrocarburi naturale) şi o anumită stare de agregare (starea gazoasă) şi sunt localizate şi acumulate în scoarţa terestră.

38. În raport cu cele mai sus arătate, Înalta Curte reţine că resursele neconvenţionale de gaze naturale de şist intră în categoria mai largă a „resurselor de petrol” ale României, care, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 238/2004, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice şi aparţin statului român.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 521 cu referire la art. 519 din Codul de procedură civilă,

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE şi JUSTIŢIE

În numele legii

DECIDE:

Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin încheierea din 26 februarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 3.903/89/2013, şi, în consecinţă, stabileşte că:

Dispoziţiile art. 1 din Legea petrolului nr. 238/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se interpretează în sensul că gazele de şist se includ în categoria „resurselor de petrol” ce fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice şi aparţin statului român. Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 29 iunie 2015.

 

PREŞEDINTELE

SECŢIEI DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

IONEL BARBĂ

Magistrat-asistent,

Aurel Segărceanu

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.