MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 613/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 613         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 13 august 2015

 

SUMAR

 

DECRETE

 

690. - Decret privind acreditarea unui ambasador

 

691. - Decret privind acreditarea unui ambasador

 

692. - Decret pentru supunerea spre adoptare Parlamentului a acceptării Amendamentului de la Doha, adoptat la Doha la 8 decembrie 2012, la Protocolul de la Kyoto la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997

 

693. - Decret pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a Acordului de parteneriat economic preliminar între Cote d’Ivoire, pe de o parte, şi Comunitatea Europeană şi statele sale membre, pe de altă parte, semnat la Abidjan la 26 noiembrie 2008 şi la Bruxelles la 22 ianuarie 2009

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 456 din 16 iunie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 85 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici

 

Decizia nr. 459 din 16 iunie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

465. - Ordin al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice privind modificarea şi completarea Normelor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală, aprobate prin Ordinul  viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, nr. 1.851/2013

 

DECRETE

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind acreditarea unui ambasador

 

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (2) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată,

având în vedere propunerea Guvernului,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Viorel Moşanu se acreditează în calitatea de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Belarus.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

 

Bucureşti, 11 august 2015.

Nr. 690.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind acreditarea unui ambasador

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (2) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată,

având în vedere propunerea Guvernului,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Mihnea Ioan Motoc se acreditează în calitatea de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

 

Bucureşti, 11 august 2015.

Nr. 691.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru supunerea spre adoptare Parlamentului a acceptării Amendamentului de la Doha, adoptat la Doha la 8 decembrie 2012, la Protocolul de la Kyoto la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (1) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 19 alin. (1) lit. a) şi art. 21 alin. (1) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

la propunerea Guvernului, potrivit Hotărârii nr. E 107 din 15 iulie 2015,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se supune spre adoptare Parlamentului acceptarea Amendamentului de la Doha, adoptat la Doha la 8 decembrie 2012, la Protocolul de la Kyoto la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997, şi se dispune publicarea prezentului decret în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

 

Bucureşti, 11 august 2015

Nr. 692.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a Acordului de parteneriat economic preliminar între Cote d’Ivoire, pe de o parte, şi Comunitatea Europeană şi statele sale membre, pe de altă parte, semnat la Abidjan la 26 noiembrie 2008 şi la Bruxelles la 22 ianuarie 2009

 

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (1) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

la propunerea Guvernului, potrivit Hotărârii nr. E 79 din 24 iunie 2015,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se supun e spre ratificare Parlamentului Acordul de parteneriat economic preliminar între Cote d’Ivoire, pe de o parte, şi Comunitatea Europeană şi statele sale membre, pe de altă parte, semnat la Abidjan la 26 noiembrie 2008 şi la Bruxelles la 22 ianuarie 2009, şi se dispune publicarea prezentului decret în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

 

Bucureşti, 11 august 2015.

Nr. 693.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 456

din 16 iunie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 85 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona Mana Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 85 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, excepţie ridicată de Ghiţă Gheorghe în Dosarul nr. 6.339/90/2013 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului nr. 1.367D/2014 al Curţii Constituţionale.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Arată că diferenţa de tratament dintre salariaţi şi funcţionarii publici sub aspectul procedurii angajării răspunderii civile se justifică prin statutul special al celor din urmă. Precizează că decizia de imputare la care se referă textul de lege criticat nu este executorie de drept şi nu se repercutează asupra patrimoniului funcţionarului public, aşa cum rezultă din art. 85 alin. (21) din Legea nr. 188/1999. În ambele cazuri, al salariatului şi al funcţionarului public, stabilirea existenţei şi întinderii prejudiciului se face de către instanţa de judecată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Decizia nr. 4.505/R-CONT din 12 noiembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 6.339/90/2013, Curtea de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 85 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, excepţie ridicată de Ghiţă Gheorghe într-o cauză având ca obiect anularea unei dispoziţii a primarului comunei Milcoiu, judeţul Vâlcea.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia arată că au existat în Codul muncii dispoziţii similare celor pe care le critică şi care au fost înlăturate prin art. 169 alin. (2) din actualul Cod al muncii, conform cărora răspunderea patrimonială a salariatului poate fi angajată numai dacă datoria este certă, lichidă şi exigibilă, fiind constatată printr-o hotărâre judecătorească. Întrucât Legea nr. 188/1999 asimilează raporturile funcţionarilor publici cu raporturile de muncă, susţine că există o diferenţă de tratament juridic între salariaţi şi funcţionarii publici în ceea ce priveşte procedura de angajare a răspunderii materiale. Arată că, deşi este vorba despre situaţii comparabile, tratamentul juridic este diferit, fără a exista o justificare raţională şi obiectivă. Precizează că raţiunea pentru care Codul muncii a eliminat prevederile referitoare la decizia de imputare sunt arătate în Decizia Curţii Constituţionale nr. 24 din 22 ianuarie 2003, respectiv necesitatea eliminării arbitrariului din reglementările anterioare, când conducerea unităţii stabilea existenţa pagubei, întinderea acesteia, lua măsuri de recuperare prin dispoziţie de imputare şi proceda de îndată la reţinerea din drepturile salariale, urmând ca salariatul să se adreseze organelor de jurisdicţie pentru apărarea intereselor sale legitime. Or, într-un stat de drept, răspunderea patrimonială pentru daune se impune să se stabilească de către instanţele de judecată.

6. Curtea de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Faptul că legiuitorul a considerat că raportul de serviciu al funcţionarilor publici trebuie să fie reglementat de norme juridice speciale, distincte da cele de drept comun în materia raporturilor de muncă, nu reprezintă o încălcare a dreptului acestora de acces liber la justiţie şi nici nu constituie o discriminare. Arată că funcţionarii publici, ca şi salariaţii cu contract individual de muncă, au posibilitatea, reglementată prin legile aplicabile fiecăruia dintre cele două raporturi (de serviciu şi de muncă), să prezinte în justiţie apărările lor împotriva actelor nelegale ale angajatorilor. Maniera în care se exercită acest drept de către funcţionarii publici nu poate fi însă considerată neconstituţională doar pentru că este diferită de acţiunile legale ce pot fi exercitate de alte categorii de lucrători.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit actului de sesizare, prevederile art. 85 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007. În realitate, din motivarea excepţiei, rezultă că autorul acesteia critică doar prevederile alin. (1) al art. 85 din Legea nr. 188/1999, acesta urmând să fie analizat de Curtea Constituţională. Textul de lege criticat are următorul cuprins: „Repararea pagubelor aduse autorităţii sau instituţiei publice în situaţiile prevăzute la art. 84 lit. a) şi b) se dispune prin emiterea de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice a unui ordin sau a unei dispoziţii de imputare, în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei, sau, după caz, prin asumarea unui angajament de plată, iar în situaţia prevăzută la lit. c) a aceluiaşi articol, pe baza hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile.”

11. Art. 84 din Legea nr. 188/1999, la care face trimitere textul de lege criticat, stabileşte că „Răspunderea civilă a funcţionarului public se angajează:

a) pentru pagubele produse cu vinovăţie patrimoniului autorităţii sau instituţiei publice în care funcţionează;

b) pentru nerestituirea în termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit;

c) pentru daunele plătite de autoritatea sau instituţia publică, în calitate de comitent, unor terţe persoane, în temeiul unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile. „

12. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin, (3) teza întâi care consacră caracterul de stat de drept al statului român, art. 16 alin. (1) care statuează că cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, art. 21 privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil şi art. 124 privind înfăptuirea justiţiei.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că a fost ridicată cu prilejul soluţionării unei acţiuni în contencios administrativ prin care autorul acesteia a solicitat instanţei anularea unei dispoziţii a primarului comunei Milcoiu, judeţul Vâlcea, prin care a fost obligat, în considerarea calităţii sale de referent responsabil cu încasarea şi urmărirea amenzilor contravenţionale, la plata sumelor de bani reprezentând amenzile aplicate unor cetăţeni din comună, neplătite de aceştia şi nepuse în executare silită din cauza inactivităţii autorului excepţiei sub aspectul urmăririi executării acelor amenzi. Aşadar, în ceea ce priveşte situaţia de fapt, în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 84 lit. a) din Legea nr. 188/1999, referitoare la angajarea răspunderii civile a funcţionarului public pentru pagubele produse cu vinovăţie patrimoniului autorităţii sau instituţiei publice în care funcţionează.

14. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că se încalcă principiul egalităţii în faţa legii şi a autorităţilor publice, întrucât există o diferenţă de tratament juridic între salariaţi şi funcţionarii publici în ceea ce priveşte procedura de reparare a prejudiciului produs autorităţii sau instituţiei publice în cadrul căreia funcţionarul public îşi desfăşoară activitatea. Astfel, deşi Legea nr. 188/1999 asimilează raporturile funcţionarilor publici cu raporturile de muncă, repararea pagubelor aduse autorităţii sau instituţiei publice de către funcţionarul public se dispune prin emiterea de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice a unui ordin sau a unei dispoziţii de imputare ori prin asumarea unui angajament de plată, pe când, potrivit art. 169 alin. (2) din actualul Cod al muncii, răspunderea patrimonială a salariatului poate fi angajată numai dacă datoria este certă, lichidă şi exigibilă, fiind constatată printr-o hotărâre judecătorească. Arată că, deşi este vorba despre situaţii comparabile, tratamentul juridic este diferit, fără a exista o justificare raţională şi obiectivă.

15. Curtea constată că, într-adevăr, regulile în conformitate cu care se poate angaja răspunderea civilă a funcţionarului public sunt diferite de cele aplicabile în cazul stabilirii răspunderii patrimoniale a angajatului cu contract individual de muncă. În cel de-al doilea caz, angajatorul trebuie să se adreseze instanţei cu o acţiune în pretenţii pentru a putea angaja răspunderea contractuală a salariatului, potrivit art. 254 alin. (1) din Codul muncii. În schimb, pentru recuperarea prejudiciilor produse de funcţionarii publici autorităţii sau instituţiei angajatoare, aceasta va emite un ordin sau o dispoziţie de imputare.

16. Art. 85 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, criticat în cauză, are în vedere atât situaţia în care funcţionarul public recunoaşte şi îşi asumă responsabilitatea pentru producerea prejudiciului prin încheierea unui angajament de plată, cât şi calea litigioasă de care funcţionarul public În cauză are posibilitatea să uzeze pentru a contesta în faţa instanţei de contencios administrativ actul de imputare. În această din urmă ipoteză, instanţa va aprecia cu privire la legalitatea actului administrativ de imputare, verificând, în acelaşi timp, şi oportunitatea emiterii acestuia şi îndeplinirea condiţiilor impuse de lege pentru angajarea răspunderii delictuale, respectiv existenţa faptei ilicite, a prejudiciului, a legăturii de cauzalitate şi a vinovăţiei, elemente pe care autoritatea sau instituţia angajatoare este ţinută să le dovedească.

17. Asupra dispoziţiilor din Legea nr. 188/1999 care reglementează modalitatea de reparare a pagubelor aduse autorităţii sau instituţiei publice de către funcţionarul public Curtea Constituţională s-a mai pronunţat în jurisprudenţa sa. Astfel, prin Decizia nr. 481 din 22 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 952 din 26 octombrie 2005, a verificat constituţionalitatea aceloraşi dispoziţii legale care, la acel moment, anterior republicării din anul 2007 a Legii nr. 188/1999, se regăseau la art. 73 alin. (1), având un conţinut normativ identic cu cel actual. Cu acel prilej, Curtea a observat că recuperarea pagubelor produse patrimoniului autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public, care se face prin emiterea unui ordin sau a unei dispoziţii de imputare ori, după caz, a asumării unui angajament de plată, constituie o modalitate specifică, mult simplificată şi operativă, de acoperire a unui prejudiciu, explicabila prin raportul specific de autoritate existent între conducătorul autorităţii sau instituţiei publice şi funcţionarul supus rigorilor unui statut special, care îl deosebeşte de persoana angajată în baza unui contract de muncă”.

18. Curtea constată, totodată, că, prin prevederile art. 85 alin. (2) din Legea nr. 188/1999, funcţionarului public îi este asigurat accesul la o instanţă de judecată, în faţa căreia are posibilitatea de a contesta legalitatea şi temeinicia ordinului sau dispoziţiei de imputare, utilizând toate apărările şi mijloacele de probă pe care le consideră utile cauzei, în condiţiile unui proces echitabil, judecat de o instanţă independentă şi imparţială. În consecinţă, sunt pe deplin respectate dispoziţiile art. 21 şi art. 24 din Constituţie.

19. Curtea observă că autorul excepţiei îşi motivează critica referitoare la pretinsa discriminare între salariaţi şi funcţionarii publici şi prin prisma faptului că, potrivit art. 169 alin. (2) din Codul muncii, răspunderea patrimonială a salariatului poate fi angajată numai dacă datoria este certă, lichidă şi exigibilă, fiind constatată printr-o hotărâre judecătorească, pe când ordinul/dispoziţia de imputare sunt executorii de drept. Curtea reţine că, potrivit art. 85 alin. (21) din Legea nr. 188/1999, ordinul/dispoziţia de imputare constituie titlu executoriu doar dacă a rămas definitivă ca urmare a neintroducerii acţiunii la instanţa de contencios administrativ ori a respingerii acesteia.

20. În ce priveşte semnificaţia art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea a statuat, cu valoare de principiu, prin Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, că principiul egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite şi, în acelaşi timp, acesta nu exclude ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite. În consecinţă, un tratament diferit trebuie să se justifice raţional, în respectul principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice. Or, aşa cum a reţinut Curtea şi prin Decizia nr. 328 din 25 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 2 august 2013, statutul special al funcţionarilor publici, care conferă acestora anumite avantaje şi garanţii faţă de personalul contractual, cum ar fi, de exemplu, stabilitatea în funcţie, justifică un tratament juridic diferit (...)”.

21. De altfel, dispoziţiile Legii nr. 188/1999 se completează cu prevederile legislaţiei muncii, precum şi cu reglementările de drept comun civile, administrative sau penale, după caz, în măsura în care nu contravin legislaţiei specifice funcţiei publice, conform actualului art. 117 din lege. Or, legislaţia specifică funcţiei publice cuprinde reglementări diferite faţă de legislaţia muncii. Însuşi Codul muncii, la care autorul excepţiei face trimitere, stabileşte prin art. 278 alin. (2) că acesta se aplică „[...] cu titlu de drept comun [...] în măsura în care reglementările speciale nu sunt complete şi aplicarea lor nu este incompatibilă cu specificul raporturilor de muncă respective”. Aşadar, nu se poate susţine nici încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală.

22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ghiţă Gheorghe în Dosarul nr. 6.339/90/2013 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 85 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi generai obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Piteşti - Secţia a Ii-a civilă, de administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 16 iunie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăţeanu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 459

din 16 iunie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, excepţie ridicată de Lenuţa Margareta Clejan în Dosarul nr. 15.009/211/2014 al Judecătoriei Cluj-Napoca şi care constituie obiectul Dosarului nr. 1.410D/2014 al Curţii Constituţionale.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Arată că instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat asupra textului de lege criticat, din perspectiva art. 16 şi art. 44 din Constituţie, prin Decizia nr. 385 din 26 aprilie 2012, iar prin raportare la art. 16 şi art. 135 din Legea fundamentală prin Decizia nr. 465 din 14 noiembrie 2013, constatând conformitatea acestuia cu prevederile constituţionale invocate. În ceea ce priveşte critica prin raportare la art. 24 din Constituţie, precizează că textul de lege supus controlului nu contravine, în sine, dreptului la apărare, o asemenea pretinsă contradicţie neputând fi analizată decât prin coroborare cu alte dispoziţii procedurale.

CURTEA,

vând în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 27 noiembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 15.009/211/2014, Judecătoria Cluj-Napoca a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, excepţie ridicată de Lenuţa Margareta Clejan într-o cauză civilă având ca obiect soluţionarea plângerii formulate împotriva unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei prevăzute de ordonanţa menţionată.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine că, prin textul de lege criticat, se instituie un tratament discriminatoriu. Întrucât sancţiunea pentru fapta de a circula fără a deţine rovinietă valabilă se aplică persoanei înscrise în certificatul de înmatriculare, care poate deţine un număr foarte mare de maşini sau care a vândut autoturismul, îndeplinindu-şi obligaţia de radiere din evidenţele fiscale, dar noul proprietar nu a procedat la înmatriculare. Arată că se creează o prezumţie absolută de vinovăţie pentru persoanele înscrise în certificatul de înmatriculare, încălcându-se şi principiul răspunderii juridice pentru propriile fapte. Precizează că sancţiunea contravenţională are un caracter strict personal, urmărind să oblige pe făptuitor la plata unei amenzi.

6. Judecătoria Cluj-Napoca apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât nu sunt încălcate dispoziţiile din Constituţie invocate de autoarea acesteia. Precizează că este vorba despre o interpretare a legii, de aplicarea acesteia la un caz concret, care este de competenţa instanţei de judecată învestite cu soluţionarea cauzei. Arată că prezumţia legală referitoare la sfera persoanelor care sunt considerate a li utilizatori este o prezumţie relativă, care poate fi răsturnată prin probe şi prezumţii simple, în cauză revenindu-i petentei sarcina probei cu privire la împrejurarea că nu are calitatea de proprietar sau că dreptul în baza căruia a fost folosit autovehiculul a încetat la data săvârşirii presupusei fapte contravenţionale, în raport cu aceste elemente instanţa urmând a reţine dacă au fost sau nu au fost respectate prevederile art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 în ce priveşte săvârşirea faptei de către petentă.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 1 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 1 iulie 2002, modificate şi completate prin Ordonanţa Guvernului nr. 8/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 30 ianuarie 2010, care au următoarea redactare: „În înţelesul prezentei ordonanţe, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează: (...)

b) utilizatori - persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români, respectiv persoanele fizice ori juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în alte state, denumite în continuare utilizatori străini,”

11. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine dispoziţiilor din Constituţie cuprinse la art. 16 alin. (1) care consacră principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, art. 24 care garantează dreptul la apărare, art. 44 privind dreptul de proprietate privată şi art. 135 alin. (2) lit. a) potrivit cărora statul trebuie să asigure libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie.

12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prin Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 s-a instituit obligaţia plăţii unui tarif pentru utilizarea reţelei de drumuri naţionale din România, aplicabil tuturor utilizatorilor români şi străini, pentru toate vehiculele înmatriculate, conform art. 1 alin. (2) din acest act normativ. Potrivit art. 8 alin. (1) din ordonanţă, neachitarea acestui tarif reprezintă contravenţie şi se sancţionează cu amendă. Textul de lege dedus controlului de constituţionalitate în cauza de faţă cuprinde definiţia legală a termenului de utilizator” al reţelei de drumuri naţionale din România.

13. Autoarea excepţiei susţine că, prin textul de lege criticat, se instituie un tratament discriminatoriu, întrucât sancţiunea pentru fapta de a circula fără a deţine rovinietă valabilă se aplică persoanei înscrise în certificatul de înmatriculare, care poate deţine un număr foarte mare de maşini sau care a vândut autoturismul şi şi-a îndeplinit obligaţia de radiere din evidenţele fiscale, dar noul proprietar nu a procedat la înmatriculare.

14. Curtea apreciază că o astfel de critică nu evidenţiază o problemă de constituţionalitate, ci una de aplicare a legii, mai exact de determinare a persoanei care are calitatea de utilizator şi, implicit, de constatare a săvârşirii de către acesta a contravenţiei prevăzute de art. 8 alin. (1) din ordonanţă, constând în utilizarea reţelei de drumuri naţionale fără achitarea tarifului stabilit prin lege. Aşa cum remarcă, în opinia sa, exprimată potrivit art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, şi instanţa în faţa căreia a fost ridicată excepţia, prezumţia legală referitoare la sfera persoanelor care sunt considerate a fi utilizatori este o prezumţie relativă, care poate fi răsturnată prin orice mijloc de probă, persoana sancţionată contravenţional având posibilitatea de a demonstra că, la data constatării săvârşirii contravenţiei, nu întrunea condiţiile precizate în art. 1 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 pentru a fi considerată utilizator al autovehiculului care a circulat în lipsa achitării tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale şi a fi sancţionată în consecinţă.

15. De altfel, Curtea s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii textului de lege ce formează obiectul prezentei excepţii, din perspectiva unor critici asemănătoare. Astfel, prin Decizia nr. 217 din 9 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 18 iunie 2013, sau Decizia nr. 385 din 26 aprilie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 383 din 7 iunie 2012, Curtea a constatat ca fiind neîntemeiata critica potrivit căreia sancţiunea pentru nerespectarea obligaţiei de a deţine rovinietă pentru circulaţia pe reţeaua de drumuri naţionale din România, aplicată persoanelor fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare al autovehiculului, care au în proprietate sau pot folosi în baza unui drept legai vehiculele, iar nu direct conducătorului auto, ar conduce la crearea unei discriminări între cele două categorii. Curtea a reţinut că certificatul de înmatriculare al autovehiculului este acel act în baza căruia autovehiculul poate circula legal pe drumurile publice, astfel încât se poate prezuma că autovehiculul se află în proprietatea persoanei sau, după caz, în folosinţa persoanei înscrise în acest certificat.

16. Curtea observă, de asemenea, că, deşi în limbajul comun termenul de utilizator” poate evoca acea persoană care conduce la un moment dat autovehiculul, legiuitorul a oferit o definiţie legală, circumscrisă domeniului în care norma a fost edictată. Astfel, acesta a optat pentru stabilirea obligaţiei de plată a tarifului de utilizare în sarcina celui înscris în certificatul de înmatriculare în considerarea faptului că, teoretic, acelaşi autovehicul poate fi folosit, temporar şi succesiv, de mai multe persoane. Or, ar fi avut loc o relativizare a obligaţiei plăţii acestui tarif în ipoteza în care legiuitorul ar fi conferit responsabilitatea plăţii persoanei care era conducător al autovehiculului la momentul depistării acestuia în trafic fără a fi fost achitat acest tarif. Scopul introducerii unui asemenea tarif l-a reprezentat îmbunătăţirea calităţii reţelei de drumuri naţionale, obiectiv preconizat a fi îndeplinit inclusiv prin contribuţia fiecărui deţinător legal de autovehicule (proprietar sau titular al unui contract de leasing). Soluţia legislativă aleasă este optimă pentru realizarea finalităţii menţionate şi, în acelaşi timp, nu este de natură să contravină prevederilor art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituţie, constituind, în fapt, una dintre modalităţile prin care statul îşi duce la îndeplinire obligaţia stabilită în textul constituţional menţionat. Aceasta, deoarece existenţa unei reţele de drumuri naţionale funcţionale este aptă să conducă la asigurarea exercitării libertăţii comerţului şi constituie o facilitate ce se circumscrie obligaţiei statului de creare a unui cadru favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie.

17. În ceea ce priveşte criticile referitoare la încălcarea principiului egalităţii şi dreptului de proprietate privată, Curtea a constatat, prin Decizia nr. 385 din 26 aprilie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României. Partea I, nr. 383 din 7 iunie 2012, că sunt respectate prevederile constituţionale care le consacră.

18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Lenuţa Margareta Clejan în Dosarul nr. 15.009/211/2014 al Judecătoriei Cluj-Napoca şi constată că dispoziţiile art. 1 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Cluj-Napoca şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 16 iunie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăţeanu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE şi ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

 

ORDIN

privind modificarea şi completarea Normelor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală, aprobate prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării

regionale şi administraţiei publice, nr. 1.851/2013

 

Având în vedere prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală, aprobată prin Legea nr. 89/2015, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. IV din Ordonanţa Guvernului nr. 19/2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, precum şi unele măsuri de corelare legislativă şi al art. 12 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 1/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice emite prezentul ordin.

Art. I. - Normele metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală, aprobate prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, nr. 1.851/2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 282 din 20 mai 2013, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 1. - Programul naţional de dezvoltare locală, denumit în continuare Program, este un program multianual, coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, şi are ca obiectiv general echiparea unităţilor administrativ-teritoriale cu toate dotările tehnico-edilitare, de Infrastructură educaţională, de sănătate şi de mediu, sportivă, social-culturală şi turistică, administrativă şi de acces la căile de comunicaţie, în conformitate cu reglementările cuprinse în Planul de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi, aprobat prin Legea nr. 351/2001, cu modificările şi completările ulterioare, pentru creşterea accesabilităţii la resurse şi a calităţii vieţii pentru toţi locuitorii României.”

2. Articolul 10 se abrogă.

3. După articolul 10 se introduc două noi articole, articolele 101 şi 102, cu următorul cuprins:

Art. 101. - (1) Finanţarea Programului se asigură din sursele de finanţare prevăzute la art. 8 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală, aprobată prin Legea nr. 89/2015, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare ordonanţa de urgenţă.

(2) Pentru obiectivele de investiţii prevăzute la art. 2 lit. a) şi b) din ordonanţa de urgenţă, solicitările de sume din transferuri de la bugetul de stat trebuie să fie în concordanţă cu graficul de finanţare, pe surse şi ani, corelat cu graficul de execuţie, după caz, prevăzut pentru fiecare obiectiv inclus în programul de investiţii aprobat de autorităţile administraţiei publice locale şi prevăzut ca anexă la bugetul local, conform prevederilor Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 102. - (1) Pentru obiectivele de investiţii nou-propuse a fi incluse în Program, precum şi pentru cele incluse în program, dar care nu au contracte de finanţare multianuale, în termen de 30 de zile de la aprobarea legii bugetului de stat pentru anul în curs, beneficiarii Programului transmit Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice solicitarea cuprinzând suma totală solicitată de la bugetul de stat în vederea realizării obiectivului de investiţii, eşalonată pe ani conform modelului prevăzut în anexa nr. 2.

(2) Beneficiarii Programului care au încheiate contracte de finanţare multianuale, în termen de 30 de zile de la aprobarea legii bugetului de stat pentru anul în curs, transmit Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice solicitarea cuprinzând eventualele modificări ale sumelor reprezentând restul cheltuielilor necesare pentru finalizarea obiectivului de investiţii, pentru anul în curs, precum şi creditele bugetare estimate prin contractul de finanţare, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2.

(3) Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice centralizează propunerile transmise conform alin. (1) şi (2). În baza criteriilor aprobate prin hotărâre a Guvernului şi a analizei proprii de specialitate, în limita creditelor de angajament şi a creditelor bugetare aprobate anual cu această destinaţie şi a estimărilor pentru următorii 3 ani prevăzute în legea bugetară anuală, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice întocmeşte lista de obiective propuse spre finanţare, listă care se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice. După aprobare, lista cu obiectivele de investiţii care se finanţează se publică pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

(4) Criteriile prevăzute la alin. (3) se aplică unitar tuturor obiectivelor de investiţii propuse la finanţare prin solicitările prevăzute la alin. (1) şi (2).

(5) Pentru obiectivele de investiţii noi cuprinse în lista prevăzută la alin. (3), în vederea încheierii contractelor de finanţare multianuale, beneficiarii transmit Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice documentaţiile tehnico-economice ale obiectivelor de investiţii, aprobate în condiţiile legii prin hotărâri ale consiliului local/judeţean de aprobare a indicatorilor tehnico-economici, hotărâri ale consiliului local/judeţean de asigurare a finanţării pentru categoriile de cheltuieli care nu se finanţează de la bugetul de stat prin Program prevăzute la art. 8 alin. (3), însoţite de devizul general actualizat, defalcat pe categorii de lucrări şi categorii de cheltuieli, certificatul de urbanism însoţit de avizele şi acordurile stabilite prin acesta, după caz.

(6) Pentru obiectivele de investiţii în continuare cuprinse în lista prevăzută la alin. (3), în vederea încheierii contractelor de finanţare multianuale, beneficiarii transmit Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice autorizaţia de construire valabilă, documente care să prezinte stadiul fizic realizat, devizul general actualizat conform art. 121 alin. (5) şi/sau devizul general pentru lucrările rest de executat defalcat pe categorii de lucrări şi categorii de cheltuieli, hotărârea consiliului local/judeţean de aprobare a indicatorilor tehnico-economici actualizaţi, hotărârea consiliului local/judeţean de asigurare a finanţării pentru categoriile de cheltuieli care nu se finanţează de la bugetul de stat prin Program prevăzute la art. 8 alin. (3), după caz, precum şi contractele de achiziţii publice, inclusiv actele adiţionale încheiate.

(7) Pentru obiectivele de investiţii incluse în Program, prevăzute la art. 2 lit. c) din ordonanţa de urgenţă, care nu au mai fost finanţate prin Programul naţional de dezvoltare locală, cuprinse în lista prevăzută la alin. (3), în vederea încheierii contractelor de finanţare multianuale, beneficiarii transmit Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice autorizaţia de construire valabilă, documente care să prezinte stadiul fizic realizat, devizul general actualizat conform art. 121 alin. (5) şi/sau devizul general pentru lucrările rest de executat defalcat pe categorii de lucrări şi categorii de cheltuieli, hotărârea consiliului local/judeţean de aprobare a indicatorilor tehnico-economici, hotărârea consiliului local/judeţean de asigurare a finanţării pentru categoriile de cheltuieli care nu se finanţează de la bugetul de stat prin Program prevăzute la art. 8 alin. (3), după caz, precum şi contractele de achiziţii publice, inclusiv actele adiţionale încheiate.

(8) Valoarea restului cheltuielilor necesare pentru finalizarea Obiectivului de investiţii se poate actualiza în condiţiile legii, în funcţie de evoluţia indicilor de preţuri, la data încheierii contractului de finanţare multianual, cu respectarea prevederilor din contractele de achiziţie publică încheiate.

(9) Beneficiarii răspund pentru realitatea, exactitatea şi legalitatea datelor prezentate.”

4. La articolul 11, alineatele (1)-(13) se abrogă.

5. Articolul 12 se abrogă.

6. După articolul 12 se introduce un nou articol, articolul 121, cu următorul cuprins:

Art. 121. - (1) Pentru obiectivele de investiţii nou-introduse în Program se încheie contracte de finanţare multianuale între Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi beneficiari în termen de 30 de zile de la data emiterii ordinului prevăzut la art. 102 alin. (3).

(2) Suma care se acordă de la bugetul de stat pentru finanţarea obiectivelor de investiţii prin Program, prevăzută în contractele de finanţare multianuale, se cuprinde în limita creditelor de angajament aprobate prin legea bugetului de stat cu această destinaţie în bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi se eşalonează pe ani, în primul an în limita creditelor bugetare aprobate pentru anul în curs, iar în următorii ani în limita creditelor bugetare estimate prevăzute în legea bugetului de stat pentru anul în curs.

(3) Sumele reprezentând estimările pe anii următori anului în care se încheie contractul de finanţare multianual, prevăzute în contract, nu reprezintă obligaţie certă de plată şi vor fi adiţionate anual, după intrarea în vigoare a legilor bugetare anuale, în limita creditelor bugetare aprobate prin acestea, prin aplicarea a cel puţin unui criteriu dintre cele prevăzute la art. 102 alin. (3).

(4) Pentru obiectivele de investiţii incluse în Program care au încheiate contracte de finanţare multianuale, în termen de 30 de zile de la data emiterii ordinului prevăzut la art. 102 alin. (3), Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice notifică fiecare beneficiar cu privire la transferurile bugetare aferente anului financiar respectiv.

(5) Beneficiarii actualizează corespunzător devizul general al obiectivelor de investiţii după încheierea contractelor de achiziţie şi îl transmit Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în termen de 15 zile calendaristice.”

7. Articolul 13 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 13. - (1) După încheierea contractelor de finanţare multianuale beneficiarii solicită în scris, în funcţie de necesităţi, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice transferul sumelor alocate, prevăzute în contractele de finanţare, solicitare întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 5.

(2) Transferarea sumelor pentru obiectivele de investiţii se face în limita contractelor de finanţare multianuale încheiate şi a eşalonărilor anuale.

(3) Pentru obiectivele de investiţii incluse în Program, dar nefinanţate sau finanţate parţial din sume de la bugetul da stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, se pot transfera sume şi pentru lucrările efectuate anterior încheierii contractului de finanţare multianual şi nedecontate de beneficiar, în limita creditelor bugetare aferente anului în curs, conform contractului de finanţare.

(4) în cazul în care există solicitări de redistribuire a sumelor necheltuite între obiectivele de investiţii din Program, transmise de către beneficiari pentru obiectivele de investiţii derulate de aceştia, solicitarea trebuie să fie însoţită în mod obligatoriu de nota de fundamentare care să justifice necesitatea modificărilor, cu precizarea în mod expres a diminuărilor, respectiv a suplimentărilor de alocaţii între obiectivele de investiţii. Solicitarea se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice sau se respinge, după caz.

(5) în scopul utilizării eficiente a creditelor bugetare alocate în anul în curs, la finalul trimestrului III, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice analizează execuţia creditelor bugetare pe fiecare obiectiv de investiţii şi în funcţie de aceasta poate dispune redistribuirea acestora pe alte obiective de investiţii.

(6) în cazul în care beneficiarii solicită, în baza lucrărilor/serviciilor executate şi asumate, transferuri de sume mai mari decât eşalonarea anuală din contractul de finanţare multianual, acestea se pot efectua, în limita bugetului Programului aprobat cu această destinaţie şi a contractului de finanţare.

(7) Redistribuirea creditelor bugetare alocate în anul în curs conform alin. (5) se face în urma analizei direcţiei de specialitate din cadrul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice.

(8) în condiţiile alin. (4), (5) şi (6), transferurile pentru anii următori se modifică corespunzător, prin notificarea beneficiarilor şi modificarea contractelor în acest sens, în condiţiile legii.

(9) în aplicarea prevederilor art. 12 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă, în vederea transferării sumelor pentru obligaţiile de plată neonorate de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, din lipsa creditelor bugetare şi prevăzute în contractele de finanţare multianuale, beneficiarii pot solicita în scris Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice transferarea acestor sume. solicitare întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 5. precum şi în anexa nr. 6, prin care se justifică utilizarea acestora.

(10) Sumele care constituie transferuri pentru anul curent se virează în conturile de venituri deschise la Trezoreria Statului, conform clasificaţiei bugetare.

(11) Sumele care constituie transferuri pentru anii precedenţi conform prevederilor alin. (9) se efectuează în conturile de cheltuieli bugetare corespunzătoare celor din care au fost efectuate plăţile în anii precedenţi, pe titlul de cheltuieli 85 «Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent».”

8. La articolul 14, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice virează prin ordin de plată sumele alocate către beneficiari în conturile deschise la Trezoreria Statului, conform prevederilor alin. (1).”

9. Articolul 15 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 15. - Beneficiarii răspund de organizarea şi derularea procedurilor de atribuire a contractelor de bunuri/servicii/lucrări, a contractelor de achiziţie publică încheiate în conformitate cu prevederile legale şi cu obligaţiile din contractele prevăzute la art. 121, precum şi de modul de utilizare a sumelor alocate de la bugetul de stat prin Program potrivit destinaţiei pentru care au fost alocate.”

10. Articolul 16 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 16. - Pentru monitorizarea utilizării sumelor alocate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, cu destinaţia finanţării cheltuielilor prevăzute în contractele de finanţare multianuale, beneficiarii transmit Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în termen de 30 de zile de la efectuarea transferurilor de sume către aceştia, justificarea utilizării acestora, conform modelului prevăzut în anexa nr. 6.”

11. Articolul 18 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 18. - (1) Beneficiarii sunt responsabili pentru derularea eficientă a procesului de implementare a obiectivelor de investiţii aprobate în cadrul Programului.

(2) Beneficiarii au obligaţia să pună la dispoziţia Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, la solicitarea acestuia, toate documentele justificative privind derularea investiţiei, răspunzând de realitatea, exactitatea şi legalitatea acestora, precum şi de sumele cheltuite în scopul pentru care au fost alocate.

(3) Sumele acordate şi neutilizate până la finele anului în curs urmează regimul juridic prevăzut de reglementările emise îh temeiul art. 19 lit. d) din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) Beneficiarii organizează recepţia la terminarea lucrărilor, în condiţiile legii, şi transmit, în copie conformă cu originalul, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice procesele-verbale de recepţie la terminarea lucrărilor.

(5) Beneficiarii au obligaţia să transmită Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, până la data de 30 ianuarie a fiecărui an, pentru anul anterior, respectiv în termen de 30 de zile de la data recepţiei la terminarea lucrărilor, date şi informaţii cu privire la obiectivul de investiţii, conform modelului prevăzut în anexa nr. 7.”

12. La articolul 19, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

( 11) Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice centralizează datele şi informaţiile transmise de beneficiari conform art. 18 alin. (5) şi stabileşte indicatorii de rezultate şi de eficienţă ai Programului în vederea evaluării performanţei acestuia, conform prevederilor legale în vigoare.”

13. La articolul 19, alineatul (4) se abrogă.

14. Articolul 21 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 21. - Anexa C şi anexele nr. 11, 12, 2. 5,6 şi 7 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.”

15. Anexele A, B şi anexele nr. 3 şi nr. 4a) se abrogă.

16. Anexele nr. 2, 5 şi 6 se modifică şi se înlocuiesc cu anexele nr. 1-3, care fac parte integrantă din prezentul ordin.

17. După anexa nr. 6 se introduce o nouă anexă, anexa nr. 7, având cuprinsul prevăzut în anexa nr. 4, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. III. - Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, nr. 1.851/2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 282 din 20 mai 2013, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezentul ordin, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

p. Ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Sirma Caraman,

secretar de stat

 

Bucureşti, 5 august 2015.

Nr. 465.

 

ANEXA Nr. 1

(Anexa nr. 2 la normele metodologice)

 

Judeţul ………………………

Consiliul Judeţean ……………………… /Primăria ………………………

Nr. …………/data …………

 

SOLICITARE

de finanţare prin Programul naţional de dezvoltare locală a obiectivului investiţii  „………………………………………………” pentru anul …………

 

 

- lei -

Tip obiectiv 1)

Nou

 

În continuare

 

Amplasamentul obiectivului de investiţii propus

……………………………………..…………

Principalele capacităţi tehnice ale obiectivului de investiţii (în unităţi fizice) 2)

……………………………………..…………

Valoarea totală a investiţiei (lei cu TVA) 3) conform hotărârii consiliului local/hotărârii consiliului judeţean

……………………………………..…………

Nr. hotărârii consiliului local/hotărârii consiliului judeţean/data …………

……………………………………..…………

Nr. contract de servicii (proiect tehnic)/data …………

……………………………………..…………

Valoarea totală a contractului de servicii (proiect tehnic), inclusiv acte adiţionale (lei cu TVA)

……………………………………..…………

Nr. contract de lucrări/data …………

……………………………………..…………

Valoarea totală a contractului de lucrări, inclusiv acte adiţionale (lei cu TVA)

……………………………………..…………

Valoarea totală decontată pentru obiectivul de investiţii (lei cu TVA)

- buget de stat

- buget local

……………………………………..…………

……………………………………..…………

……………………………………..…………

Valoarea totală necesară pentru finalizarea/realizarea obiectivului de investiţii (lei cu TVA) din care:

……………………………………..…………

- buget de stat total, din care:

- credit bugetar anul 1

- credit bugetar estimat anul 2

- credit bugetar estimat anul 3

- buget local

Stadiu fizic realizat (%)

……………………………………..…………

……………………………………..…………

……………………………………..…………

……………………………………..…………

……………………………………..…………

……………………………………..…………

Termen PIF (conform contract de lucrări şi acte adiţionale)

……………………………………..…………

 

1) Se bifează în spaţiul corespunzător.

2) De exemplu: lungime drum (km), lungime reţea (m), suprafeţe pe care se realizează investiţia (mp) etc.

3) Valoarea totală a investiţiei este formată din valoarea totală decontată şi valoarea totală necesară pentru finalizarea obiectivului de investiţii (pentru obiectivele de investiţii în continuare este valoare totală a investiţiei actualizată)

 

Beneficiar

Unitatea administrativ-teritorială  ………………………

Preşedintele consiliului judeţean/Primar

Numele şi prenumele  ………………………

Semnătură  ………………………

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa nr. 5 la normele metodologice)

 

Judeţul ………………………

Consiliul Judeţean ……………………… /Primăria ………………………

Nr. …………/data …………

 

SITUAŢIE*)

privind necesarul de la bugetul de stat pentru decontarea lucrărilor/serviciilor şi a altor cheltuieli în anul pentru obiectivul de investiţii „………………………………………………” în baza contractului de finanţare nr. …………

 

 

 

 

 

 

 

 

- lei -

Nr. crt.

Valoarea totală a contractului de finanţare de la bugetul de stat

(inclusiv TVA)

Valoarea contractului de finanţare de la bugetul de stat pentru anul în curs (inclusiv TVA)

Valoarea totală decontată pentru anul în curs

(până la data solicitării)

Valoarea totala nedecontata a lucrărilor/serviciilor şi a altor cheltuieli în limita contractului de finanţare pe anul în curs

Factură

Sume solicitate de la bugetul de stat, în limita contractului de finanţare pentru anul în curs (inclusiv TVA)

Stadiul fizic realizat până la data solicitării

- % -

Total

buget de stat (inclusiv TVA)

buget local (inclusiv TVA)

Total

buget de stat (inclusiv TVA)

buget local (inclusiv TVA)

Emitent

Număr/

dată

Valoare (inclusiv TVA)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

1

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

....

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

TOTAL

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


*) Se va completa doar pentru lucrările incluse la finanţare în anul curent.

 

Subsemnatul ………………………, în calitate de reprezentant al ………………………, având funcţia de ……………………… declar pe propria răspundere, sub sancţiunea legii penale, că lucrările/serviciile/alte cheltuieli pentru care solicit transferul de la buget de stat a sumei solicitate de ……………………… (lei cu TVA) sunt executate/prestate/efectuate, recepţionate şi se încadrează în cheltuielile care se pot finanţa de la bugetul de stat conform art. 8 din Normele metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală, aprobate prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, nr. 1.851/2013, cu modificările şi completările ulterioare, nu au fost decontate din alte surse de finanţare şi sunt responsabil pentru realitatea, exactitatea şi legalitatea datelor prezentate.

 

Beneficiar

Unitatea administrativ-teritorială  ………………………

Preşedintele consiliului judeţean/Primar

Numele şi prenumele  ………………………

Semnătură  ………………………

 

ANEXA Nr. 3

(Anexa nr. 6 la normele metodologice)

 

Consiliul Judeţean ……………………… /Primăria ………………………

Nr. …………/data …………

 

SITUAŢIE

privind lucrările/serviciile/alte cheltuieli realizate şi decontate pentru obiectivul de investiţii din cadrul Programului naţional de dezvoltare locală

 

- lei -

Nr. crt.

Valoarea contractului de finanţare de la bugetul de stat pentru anul în curs

(inclusiv TVA)

Contract de lucrări/ servicii/ alte cheltuieli

(inclusiv acte adiţionale)

Situaţii de lucrări/ servicii/ alte cheltuieli

Valoarea totală decontată pe anul în curs

Factură

Ordin de plată

Stadiu fizic realizat (%)

Nr./data

Valoarea

Nr./data

Valoarea

Total

buget de stat

(inclusiv TVA)

buget local

(inclusiv TVA)

Emitent

Nr./data

Valoarea

Nr./data

Valoarea

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

1.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

3.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

TOTAL:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Subsemnatul ………………………, în calitate de reprezentant al ………………………, având funcţia de ………………………, declar pe propria răspundere, sub sancţiunea legii penale, că lucrările/serviciile/alte cheltuieli sunt executate/prestate/efectuate, recepţionate şi decontate în suma de ……………………… şi se încadrează în cheltuielile care se pot finanţa de la bugetul de stat conform art. 8 din Normele metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locala, aprobate prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, nr. 1.851/2013, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Beneficiar

Unitatea administrativ-teritorială  ………………………

Preşedintele consiliului judeţean/Primar

Numele şi prenumele  ………………………

Semnătură  ………………………

ANEXA Nr. 4

(Anexa nr. 7 la normele metodologice)

 

Judeţul ………………………

Unitatea administrativ-teritorială  ………………………

Nr. …………/data …………

 

DATE ŞI INFORMAŢII

necesare stabilirii Indicatorilor de performanţă şi eficienţă ai obiectivului de investiţii „………………………………………………” finanţat prin Programul naţional de dezvoltare locală

 

Data începerii lucrărilor de execuţie:

 

Nr. crt.

Domeniul specific din Program prin care se finanţează obiectivul de investiţii

Capacităţi specifice realizate

…………..…………

1

- realizare/extindere/reabilitare/modernizare a sistemelor de alimentare cu apă şi staţii de tratare a apei

- realizare/extindere/reabilitare/modernizare a sistemelor de canalizare şi staţii de epurare a apelor uzate

1. staţii de tratare a apei/staţii de epurare a apelor uzate realizate (număr)

…………..…………

2. lungime de reţea realizată (km)

…………..…………

3. număr de beneficiari direcţi

…………..…………

4. cost/km

…………..…………

2

- construirea/modernizarea/reabilitarea drumurilor publice clasificate şi încadrate în conformitate cu prevederile legale în vigoare ca drumuri judeţene, drumuri de interes local, respectiv drumuri comunale şi/sau drumuri publice din interiorul localităţilor

1. categoria drumului (drum comunal/drum judeţean/străzi etc.)

…………..…………

2. lungime de drum realizat (km)

…………..…………

3. număr de beneficiari direcţi

…………..…………

4. cost/km

…………..…………

3

- realizarea/reabilitarea/modernizarea de poduri, podeţe sau punţi pietonale

1. număr de beneficiari direcţi

…………..…………

2. instituţii publice/şcoli/instituţii de interes local/număr de locuitori pentru care se asigură accesul

…………..…………

4

- realizare/extindere/reabilitare/modernizare/dotare a unităţilor de învăţământ preuniversitar

- realizare/extindere/reabilitare/modernizare/dotare a unităţilor sanitare din mediul rural

- realizare/extindere/reabilitare/modernizare a unor obiective culturale de interes local, respectiv biblioteci, muzee, centre culturale multifuncţionale, teatre

- realizare/extindere/reabilitare/modernizare a pieţelor publice, comerciale, târguri, oboare

- realizare/extindere/reabilitare/modernizare a bazelor sportive

- realizare/extindere/reabilitare/modernizare a sediilor instituţiilor publice ale autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi a instituţiilor publice din subordinea acestora

1, suprafaţă desfăşurată realizată (mp)

…………..…………

2. număr de beneficiari direcţi

…………..…………

3. cost/mp

…………..…………

5

- construcţia/extinderea/reabilitarea infrastructurii turistice dezvoltate de autorităţile publice locale ca instrument de punere în valoare a potenţialului turistic local

1. număr de obiective turistice care sunt puse în valoare prin dezvoltarea infrastructurii turistice

…………..…………

2. număr de turişti beneficiari

…………..…………

 

NOTA:

Anexa se va completa pentru fiecare obiectiv de investiţii în funcţie de domeniul specific din care face parte, avându-se în vedere lucrările realizate până la data transmiterii anexei.

 

Beneficiar

Unitatea administrativ-teritorială  ………………………

Preşedintele consiliului judeţean/Primar

Numele şi prenumele  ………………………

Semnătură  ………………………


Copyright 1998-2024
DSC.NET All rights reserved.