MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 273/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 273         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 23 aprilie 2015

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 81 din 26 februarie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii

 

Decizia nr. 105 din 3 martie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 212, art. 330- 333, art. 335-3381 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

598. - Decizie privind sancţionarea Societăţii OVB IMOFINANZ - S.R.L. cu revocarea aprobării acordate şi radierea din Registrul furnizorilor de programe educaţionale

 

599. - Decizie privind sancţionarea Societăţii NEWPORT CONSULTING - S.R.L. cu revocarea aprobării acordate şi radierea din Registrul furnizorilor de programe educaţionale

 

600. - Decizie privind sancţionarea Societăţii INFO CENTER GROUP - S.R.L. cu revocarea aprobării acordate şi radierea din Registrul furnizorilor de programe educaţionale

 

601. - Decizie privind sancţionarea Societăţii GENERALI PROFESIONAL TRAINING - S.R.L. cu revocarea aprobării acordate şi radierea din Registrul furnizorilor de programe educaţionale

 

602. - Decizie privind sancţionarea Societăţii TUV RHEINLAND ROMÂNIA - S.R.L. cu revocarea aprobării acordate şi radierea din Registrul furnizorilor de programe educaţionale

 

603. - Decizie privind sancţionarea Societăţii KINGSPOINT INC. - S.R.L. cu revocarea aprobării acordate şi radierea din Registrul furnizorilor de programe educaţionale

 

604. - Decizie privind sancţionarea Societăţii RSC CONSULTING - S.R.L. cu revocarea aprobării acordate şi radierea din Registrul furnizorilor de programe educaţionale

 

605. - Decizie privind sancţionarea Societăţii TRAINING & COMPETENŢĂ - S.R.L. cu revocarea aprobării acordate şi radierea din Registrul furnizorilor de programe educaţionale

 

606. - Decizie privind sancţionarea Societăţii UNIC SPORTS - S.R.L.-D cu revocarea aprobării acordate şi radierea din Registrul furnizorilor de programe educaţionale

 

607. - Decizie privind sancţionarea ASOCIAŢIEI CENTRUL DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ ÎN ASIGURĂRI ŞI ÎN DOMENIUL BANCAR cu revocarea aprobării acordate şi radierea din Registrul furnizorilor de programe educaţionale

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 81

din 26 februarie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Daniel Arcer.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicată de Bogdan Pătrăşcoiu în Dosarul nr. 2.142/11072014 al Tribunalul Bacău - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 843D/2014.

2. La apelul nominal răspunde consilierul juridic Alina-Georgiana Han, cu împuternicire la dosar, pentru partea OMV Petrom Aviation - S.A. din Otopeni, lipsind autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că dosarul a fost repus pe rol, după dezbaterile care au avut loc în şedinţa publică din 9 decembrie 2014. dată la care, la cererea avocatului autorului excepţiei, cauza s-a amânat pentru 15 ianuarie 2015, când Curtea a amânat pronunţarea pentru 3 februarie 2015, dată la care, constatând că nu sunt prezenţi toţi judecătorii care au participat la dezbateri, potrivit art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Curtea a dispus repunerea cauzei pe rol pentru data de 26 februarie 2015.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului părţii OMV Petrom Aviation - S.A. din Otopeni, care solicită respingerea ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi arată că nu au intervenit elemente noi pentru schimbarea acesteia. Astfel, susţine că măsura suspendării facultative a contractului individual de muncă este o măsură temporară, care nu încalcă prezumţia de nevinovăţie şi prin care este protejat şi interesul angajatului. În acest sens este Decizia Curţii Constituţionale nr. 86 din 27 ianuarie 2011.

5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

6. Prin încheierea din 18 iulie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 2.142/110/2014, Tribunalul Bacău - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. Excepţia a fost ridicată de Bogdan Pătrăşcoiu cu prilejul soluţionării contestaţiei formulate împotriva deciziei de suspendare a contractului individual de muncă.

7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate care dau posibilitatea angajatorului de a suspenda contractul individual de muncă în cazul în care a formulat plângere penală împotriva salariatului sau acesta a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcţia deţinută, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, încalcă prezumţia de nevinovăţie. În acest sens, invocă Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 3.465 din 27 iunie 2007, în care a fost reamintit caracterul obligatoriu al prezumţiei de nevinovăţie, Sentinţa civilă nr. 8.676 din 6 mai 2011 a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, referitoare la prezumţia de nevinovăţie în materie contravenţională, doctrina în materie, jurisprudenţa în materie contravenţională a Curţii Europene a Drepturilor Omului, şi anume Hotărârea din 4 octombrie 2007, pronunţată în Cauza Anghel împotriva României, precum şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 70 din 21 februarie 2013. Arată că, dacă prezumţia de nevinovăţie este respectată cu atâta stricteţe în materie contravenţională, cu atât mai mult trebuie să fie respectată în materie penală.

8. Tribunalul Bacău - Secţia I civilă consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, suspendarea contractului individual de muncă fiind o măsură temporară, ce durează pe perioada cercetărilor penale. În condiţiile în care se constată nevinovăţia salariatului, acesta îşi reia activitatea, fiind îndreptăţit la plata unor despăgubiri echivalente cu toate drepturile de care a fost lipsit pe durata suspendării. Suspendarea contractului de muncă nu porneşte de la premisa vinovăţiei salariatului pentru a fi nevoie de o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare, suspendarea vizând situaţia existenţei unei incompatibilităţi între atribuţiile salariatului şi fapta pentru care este cercetat penal. De asemenea, prin măsura suspendării se realizează un echilibru între interesele salariatului, pe de o parte, şi ale angajatorului, pe de altă parte, neexistând un pact internaţional care să împiedice adoptarea unei măsuri de suspendare.

9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şt Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

10. Guvernul apreciază, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate nu încalcă prezumţia de nevinovăţie.

11. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, sens în care invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 520 din 11 octombrie 2005 şi nr. 24 din 22 ianuarie 2003.

12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise şi înscrisurile depuse la dosar de autorul excepţiei de neconstituţionalitate, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 52 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, dispoziţii potrivit cărora “Contractul individual de muncă poate fi suspendat din iniţiativa angajatorului în următoarele situaţii: [...] b) în cazul în care angajatorul a formulat plângere penală împotriva salariatului sau acesta a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcţia deţinută, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti.

15. Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 23 alin. (2) referitor la prezumţia de nevinovăţie şi art. 20, prin raportare la prevederile art. 6 paragraful 2 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi ale art. 11 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, privind prezumţia de nevinovăţie.

16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate - art. 52 alin. (1) lit. b) din Codul muncii - cuprind două teze care reglementează două situaţii în care se poate suspenda contractul individual de muncă din iniţiativa angajatorului, şi anume: atunci când angajatorul a formulat plângere penală împotriva salariatului pentru fapte penale incompatibile cu funcţia deţinută; atunci când salariatul a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcţia deţinută (independent de plângerea angajatorului). În aceste cazuri măsura suspendării nu operează de drept, ci este facultativă, fiind necesară manifestarea de voinţă a angajatorului, prin decizie a organelor sale competente, decizie care poate fi atacată în justiţie.

17. Analizând actele dosarului, Curtea reţine că autorul excepţiei de neconstituţionalitate a contestat Decizia din 27 martie 2014 a angajatorului prin care s-a dispus suspendarea contractului individual de muncă “pe perioada cercetării penale în Dosarul nr. 459/120/2014 aflat pe rolul Tribunalului Dâmboviţa”, începând cu data de 3 aprilie 2014. Astfel, decizia de suspendare a contractului individual de muncă a fost emisă după trimiterea în judecată a angajatului prin Rechizitoriul nr. 632/P/2011 din 30 ianuarie 2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dâmboviţa. Aşadar, în cauza în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, suspendarea contractului individual de muncă la iniţiativa angajatorului a fost dispusă în temeiul art. 52 alin. (1) lit. b) teza a două din Codul muncii şi, prin urmare, numai această teză are legătură cu soluţionarea cauzei, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. Dispoziţiile art. 52 alin. (1) lit. b) teza întâi din Codul muncii nu au legătură cu soluţionarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate şi, în consecinţă, excepţia de neconstituţionalitate a acestora este inadmisibilă.

18. Analizând criticile de neconstituţionalitate ale dispoziţiilor art. 52 alin. (1) lit. b)teza a două din Codul muncii, Curtea reţine că acestea au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, de exemplu, prin Decizia nr. 24 din 22 ianuarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, sau prin Decizia nr. 86 din 27 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 8 martie 2011. Curtea a reţinut că, “luând măsura suspendării contractului individual de muncă, angajatorul nu se pronunţă asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei angajatului şi nici asupra răspunderii sale penale, acestea fiind chestiuni a căror soluţionare intră în sfera de activitate a organelor judiciare. Angajatorul [...] atunci când ia cunoştinţă despre trimiterea în judecată a angajatului pentru săvârşirea unei fapte de aceeaşi natură poate lua măsura suspendării. Măsura suspendării durează până la rămânerea definitivă_a hotărârii judecătoreşti, având aşadar un caracter provizoriu. În situaţii în care se va constata nevinovăţia salariatului şi dispunerea nejustificată a suspendării contractului individual de muncă, salariatul are dreptul la măsuri reparatorii corespunzătoare în temeiul dispoziţiilor art. 52 alin. (2) din Codul muncii, potrivit cărora, dacă se constată nevinovăţia celui în cauză, salariatul îşi reia activitatea anterioară, plătindu-i-se, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, o despăgubire egală cu salariul şi celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendării contractului.” Curtea a mai arătat că măsura suspendării contractului de muncă prevăzută de textele de lege criticate nu este contrară nici prezumţiei de nevinovăţie, întrucât existenţa ori inexistenţa vinovăţiei se stabileşte prin hotărâre judecătorească definitivă.

19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

20. Cu privire la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, Curtea reţine că, potrivit acesteia, prezumţia de nevinovăţie prevăzută de art. 6 paragraful 2 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale este relevantă nu numai în acţiunea penală, dar şi în alte cauze în care instanţele naţionale nu au trebuit să stabilească problema vinovăţiei, scopul său esenţial fiind să prevină orice autoritate naţională să reflecte opinia că reclamantul este vinovat înainte ca acesta să fie găsit vinovat conform legii. În acest sens s-a pronunţat instanţa de contencios al drepturilor omului în Cauza Ţehanciuc împotriva României, prin Decizia de inadmisibilitate din 22 noiembrie 2011, paragraful 17. În această cauză, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că cererea reclamantului privind încălcarea dreptului său la prezumţia la nevinovăţie din cauza suspendării din funcţie în momentul trimiterii în judecată este în mod vădit nefondată şi trebuie respinsă, deoarece suspendarea sa era obligatorie şi automată conform Legii nr. 188/1999 şi nimic din această lege nu arată că scopul măsurii de suspendare ar fi unul punitiv, ci mai degrabă de precauţie şi provizoriu, în măsura în care priveşte apărarea interesului public prin suspendarea din funcţie a unei persoane acuzate de comiterea unei infracţiuni de serviciu, şi astfel de prevenire a altor posibile acte similare sau consecinţe ale unor asemenea acte (paragraful 19). Curtea a mai reţinut că, chiar şi în absenţa unui scop punitiv, trebuie evaluat impactul acestei măsuri asupra drepturilor individuale apărate la art. 6 paragraful 2 din Convenţie şi, în mod special, trebuie să se ţină seama de garanţiile prevăzute de lege în acest sens, menţionând că dispoziţiile relevante din Legea nr. 188/1999 prevăd că, la terminarea procesului, persoana este repusă în funcţie dacă nu a fost găsită vinovată, cu plata retroactivă a salariului (paragraful 20).

21. Curtea reţine că aceste considerente avute în vedere de Curtea Europeană a Drepturilor Omului la pronunţarea deciziei sus-menţionate sunt aplicabile, mutatis mutandis, şi în cazul suspendării contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului în ipoteza trimiterii în judecată a angajatului pentru fapte incompatibile cu funcţia deţinută, cu atât mai mult cu cât, potrivit dispoziţiilor de lege criticate, suspendarea în aceste cazuri este facultativă, iar nu obligatorie, cum este, potrivit Legii nr. 188/1999, în cazul funcţionarilor publici.

22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (1) lit. b) teza întâi din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicată de Bogdan Pătrăşcoiu în Dosarul nr. 2.142/110/2014 al Tribunalului Bacău - Secţia I civilă.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar şi constată că dispoziţiile art. 52 alin. (1) lit. b) teza a două din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bacău - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 26 februarie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 105

din 3 martie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 212, art. 330-333, art. 335-3381 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 212, art. 330-333, art. 335-3381 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, excepţie ridicată de Dumitrina Păduraru în Dosarul nr. 2.247/103/2013 al Curţii de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 822D/2014.

2. Dezbaterile au avut loc la data de 26 februarie 2015, în prezenţa reprezentantului autorului excepţiei, a consilierului juridic al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi a reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea, având în vedere cererea de amânare pentru depunerea de concluzii scrise formulată de reprezentantul autorului excepţiei, a amânat pronunţarea pentru data de 3 martie 2015.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

3. Prin încheierea din 20 iunie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 2.247/103/2013, Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 212, art. 330-333, art. 335-3381 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reclamanta Dumitrina Păduraru în cadrul unei cauze de contencios administrativ având ca obiect “acţiunea în constatare”, formulată în temeiul art. 8 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, prin care a solicitat: a) să se constate că i s-a vătămat în mod grav dreptul la sănătate, la viaţa privată şi libertatea de conştiinţă şi la siguranţa datelor personale prin întocmirea dosarului electronic şi eliberarea reţetelor electronice începând cu data de 1 ianuarie 2013; b) să fie obligaţi pârâţii să presteze asistenţă medicală fără ca asiguratul să deţină cârd de sănătate, fără să i se întocmească dosar electronic de sănătate şi fără să i se elibereze reţete electronice, sub sancţiunea penalităţilor de întârziere; c) plata de daune materiale.

4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale, deoarece “instituie o obligaţie fără nicio alternativă, de însuşire a acestui tip de cârd de sănătate electronic şi de punere în operă a dosarului electronic”, încălcând astfel dispoziţiile constituţionale care apără şi garantează libertatea de gândire şi de conştiinţă, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, dar şi art. 18 alin. 1 din Pactul internaţional cu privire la drepturi civile şi politice. Libertatea de gândire, conştiinţă şi religie include dreptul de a avea sau a adopta o religie sau o convingere la alegerea sa. Deja la nivel european, Marea Britanie a renunţat la documentele de identitate electronice, Consiliul Constituţional din Franţa a pronunţat Decizia nr. 652 din 22 martie 2012 privind neconstituţionalitatea Legii referitoare la actele electronice de identitate, iar raportorul Parlamentului European Ole Sorensen a atras atenţia că biometria şi documentele electronice reprezintă un pas către stocarea centralizată şi sistematică a datelor cu caracter personal, şi că o astfel de bază de date ar afecta protecţia drepturilor cetăţeneşti, în special dreptul la viaţa privată. În România, societatea civilă este cvasiunanim împotriva actelor de identitate electronice, un număr de 46 de organizaţii nonguvernamentale sesizând Guvernul în legătură cu această problemă.

5. Totodată, susţine că modalitatea concretă în care aceste servicii de comunicaţii electronice operează a fost lăsată în întregime la latitudinea producătorilor de softwear, iar modul de operare transformă aceste baze de date într-un sistem de tip deschis, care oferă unui număr nedeterminat de persoane nu numai informaţii legate de procedurile medicale aplicate, ci şi ceea ce Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice defineşte ca “date de localizare”. Totodată, se stochează în mod nelimitat şi pe durată nelimitată toate datele care identifică asiguratul, bolile de care suferă, tratamentele etc, ceea ce afectează dreptul la propria imagine şi la demnitate, încălcându-se astfel dreptul la viaţă privată, prevăzut de art. 26 din Constituţie şi de art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În acest sens invocă Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 16 decembrie 1992, pronunţată în Cauza Niemietz împotriva Germaniei.

6. De asemenea, autorul excepţiei susţine că măsura stocării datelor cu caracter personal pe o perioadă nelimitată nu este necesară într-o societate democratică, încălcând astfel şi art. 53 alin. (2) din Constituţie, câtă vreme calitatea de asigurat, precum şi dovada achitării contribuţiei la sistemul naţional de sănătate pot fi dovedite şi prin formularul clasic al adeverinţei de asigurat. La nivel european, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a declarat nevalidă Directiva “Big Brother”, tocmai pentru lipsa de proporţionalitate între măsurile de preluare şi stocare a datelor cu caracter personal în sistemele informatice şi scopul urmărit. Totodată, prin refuzul de a se presta asigurare medicală în lipsa unui cârd de sănătate se încalcă art. 44 alin. (1) din Constituţie şi dreptul la ocrotirea sănătăţii.

7. Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi-a exprimat opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile de lege criticate nu stabilesc nicio obligaţie în sarcina individului de a adopta o anumită conduită cu privire la starea sănătăţii sale, care ar contraveni convingerilor sale religioase, ci instituie o îndatorire generală şi neutră în vederea îndeplinirii obligaţiei de rang constituţional a statului de a lua măsuri pentru asigurarea unei mai bune gestiuni a resurselor financiare alocate sistemului de sănătate, şi ca o manifestare a caracterului de stat social al României.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

9. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, deoarece Legea nr. 95/2006 instituie o regulă în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal a stocării datelor privind diagnostice şi boli cronice în mod continuu, pe o perioadă de 5 ani de la data emiterii. Scopul avut în vedere de legiuitor este acela de control al corectitudinii efectuării serviciilor cerute a fi decontate, iar normele metodologice de aplicare a prevederilor criticate reglementează entităţile care au acces la informaţiile de pe cârdul de sănătate, acestea fiind transmise în circuit închis. În plus, sistemul introducerii cârdurilor de sănătate are în vedere

necesitatea furnizării de servicii medicale în concordanţă cu nevoile reale ale comunităţii, şi anume îmbunătăţirea adresabilităţii şi accesibilităţii serviciilor medicale. În final, arată că prevederile art. 44 alin. (1) din Constituţie nu au incidenţă în cauza de faţă.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse la dosar de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, susţinerile reprezentantului autorului excepţiei şi ale consilierului juridic al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 212, art. 330-333, art. 335-3381 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial la României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006, cu modificările şi completările ulterioare. Art. 212 prevede documentele prin care se atestă calitatea de asigurat, iar dispoziţiile art. 330-333 şi art. 335-338^ fac parte din capitolul III “Cârdul naţional de asigurări sociale de sănătate” d\n titlul IX “Cârdul european şi cârdul naţional de asigurări sociale de sănătate” al Legii nr. 95/2006.

13. Autorul excepţiei susţine că aceste dispoziţii contravin prevederilor constituţionale ale art. 26 alin. (1) şi (2) privind viaţa intimă, familială şi privată, art. 29 alin. (2) privind libertatea conştiinţei, art. 34 alin. (1) privind dreptul la ocrotirea sănătăţii, art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate privată şi art. 53 alin. (2) privind condiţiile referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, precum şi prevederilor art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind dreptul la respectarea vieţii private şi de familie.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate, referitoare la cârdul naţional de asigurări sociale de sănătate, au fost modificate, ulterior sesizării Curţii Constituţionale, prin Ordonanţa Guvernului nr. 11/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial României, Partea I, nr. 84 din 30 ianuarie 2015, fără a păstra soluţia legislativă criticată de autorul excepţiei, potrivit căreia nu există posibilitatea de a refuza cârdul naţional de asigurări sociale de sănătate pentru motive de religie sau conştiinţă. Or, potrivit noului conţinut normativ al art. 212 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, “Documentele prin care se atestă calitatea de asigurat sunt, după caz, adeverinţa de asigurat eliberată prin grija casei de asigurări la care este înscris asiguratul sau documentul rezultat prin accesarea de către furnizorii aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate a instrumentului electronic pus la dispoziţie de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. După implementarea dispoziţiilor din cuprinsul titlului IX, aceste documente justificative se înlocuiesc cu cârdul naţional de asigurări sociale de sănătate, respectiv cu adeverinţa de asigurat cu o valabilitate de 3 luni, pentru persoanele care refuză în mod expres, din motive religioase sau de conştiinţă primirea cârdului naţional, /. .J”Totodată, potrivit art. 330 alin. (2) teza a două din Legea nr. 95/2006, astfel cum a fost modificat prin Ordonanţa Guvernului nr. 11/2015, pentru persoanele care refuză în mod expres, din motive religioase sau de conştiinţă primirea cârdului naţional pentru dovedirea calităţii de asigurat, se emite adeverinţa de asigurat cu o valabilitate de 3 luni, prevăzută la art. 319 lit. b1), potrivit căruia aceasta este “documentul prin care se atestă calitatea de asigurat, cu o valabilitate de 3 luni de la data eliberării, pentru persoanele care refuză în mod expres, din motive religioase sau de conştiinţă primirea cârdului naţional de asigurări sociale de sănătate, al cărei model este stabilit prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate;”. De asemenea, art. 2 alin. (1) şi (2) din Hotărârea Guvernului nr. 900/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la cârdul naţional de asigurări sociale de sănătate din titlul IX “Cârdul european şi cârdul naţional de asigurări sociale de sănătate” din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 10 septembrie 2012, astfel cum a fost modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 49/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 86 din 2 februarie 2015, prevede că, începând cu data de 1 februarie 2015, în sistemul de asigurări sociale de sănătate se utilizează cârdul naţional de asigurări sociale de sănătate, iar până la data de 1 mai 2015, pentru dovedirea calităţii de asigurat pot fi utilizate şi documentele prevăzute la art. 212 alin. (1) din Legea nr. 95/2006. După expirarea acestui termen, persoanele care refuză în mod expres, din motive religioase sau de conştiinţă, primirea cârdului naţional fac dovada calităţii de asigurat pe baza adeverinţei de asigurat cu o valabilitate de 3 luni, eliberată la solicitarea asiguratului de către casa de asigurări de sănătate la care este luat în evidenţă.

15. Având în vedere acestea, deşi dispoziţiile de lege criticate au fost modificate ulterior sesizării, fără a mai prelua soluţia legislativă criticată (potrivit căreia dovada calităţii de asigurat se putea face doar cu cârdul naţional de asigurări sociale de sănătate, fără a se da posibilitatea refuzului acestuia, din motive religioase sau de conştiinţă), Curtea urmează a se pronunţa asupra dispoziţiilor art. 212, art. 330-333, art. 335-3381 din Legea nr. 95/2006, astfel cum au fost modificate prin Ordonanţa Guvernului nr. 11/2015, pentru că aceste dispoziţii sunt aplicabile litigiului în cadrul căruia a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate. Astfel, deşi erau în vigoare încă de la adoptarea Legii nr. 95/2006, dispoziţiile de lege criticate, în forma anterioară modificărilor aduse prin Ordonanţa Guvernului nr. 11/2015 (referitoare la dovedirea calităţii de asigurat numai cu cârdul naţional de asigurări sociale de sănătate), nu şi-au produs efecte în ceea ce priveşte utilizarea acestui cârd, deoarece, potrivit art. 212 alin. (1) teza finală din lege, data de la care urmează a se utiliza cârdul naţional de asigurări sociale de sănătate se stabileşte prin hotărâre a Guvernului. Or, prin Hotărârea Guvernului nr. 49/2015 s-a stabilit că începând cu 1 februarie 2015 se utilizează cârdul naţional de asigurări sociale de sănătate.

16. Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că textele invocate din Legea nr. 95/2006 sunt criticate deoarece nu prevăd o alternativă la cârdul naţional de asigurări sociale de sănătate, în virtutea dreptului de opţiune al cetăţenilor care refuză acest document, pe motive de conştiinţă sau religie, şi întrucât “instituie o obligaţie fără nicio alternativă de însuşire a acestui tip de cârd electronic de sănătate”. Or, ulterior sesizării Curţii Constituţionale, textele de lege criticate au fost modificate în sensul celor susţinute de autorul excepţiei, prin Ordonanţa Guvernului nr. 11/2015, legiuitorul stabilind că persoanele care refuză în mod expres, din motive religioase sau de conştiinţă, primirea cârdului naţional fac dovada calităţii de asigurat cu adeverinţa de asigurat cu o valabilitate de 3 luni, prevăzută la art. 319 lit. b1). Ţinând cont de critica principală a autorului excepţiei referitoare la obligativitatea dovedirii calităţii de asigurat cu cârdul naţional de asigurări sociale de sănătate, căreia i se subsumează şi celelalte aspecte invocate în motivarea excepţiei, Curtea constată că, drept urmare a modificărilor legislative intervenite după sesizarea Curţii Constituţionale, critica aceasta a rămas fără obiect, iar excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă.

17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.

47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 212, art. 330-333, art. 335-3381 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, excepţie ridicată de Dumitrina Păduraru în Dosarul nr. 2.247/103/2013 al Curţii de Apel Bacău - Secţia a II-a civila, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 3 martie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARA

 

DECIZIE

privind sancţionarea Societăţii OVB IMOFINANZ - S.R.L. cu revocarea aprobării acordate şi radierea din Registrul furnizorilor de programe educaţionale

 

Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu sediul în Splaiul Independenţei nr. 15, sectorul 5, Bucureşti, cod de înregistrare fiscală 31588130, în temeiul art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 2 alin. (1) lit. b) şi art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în urma deliberărilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară din cadrul şedinţei din data de 4 februarie 2015, în cadrul căreia a fost analizat Referatul de constatare întocmit de Direcţia reglementare-autorizare cu nr. SA-DRA275 din 16 ianuarie 2015, ca urmare a controlului permanent efectuat la Societatea OVB IMOFINANZ - S.R.L,, cu sediul social în Cluj-Napoca, str. Franz Liszt nr. 30, judeţul Cluj, J12/1252/2004, CUI 16301778, F-0009,

a constatat următoarele:

Societatea nu a achitat taxa anuală de menţinere în Registrul furnizorilor în cuantumul şi la termenele (egale; astfel, furnizorul de programe educaţionale a încălcat prevederile art. 4 alin. (3) din Normele privind activitatea furnizorilor de programe educaţionale şi atestarea lectorilor în domeniul asigurărilor, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 8/2012.

Fapta constituie contravenţie conform art. 39 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare.

Faţă de motivele de fapt şi de drept arătate, pentru fapta nelegală reţinută în sarcina Societăţii OVB IMOFINANZ - S.R.L., în scopul apărării drepturilor asiguraţilor şi al promovării stabilităţii activităţii de asigurare în România,

Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară emite următoarea decizie:

Art. 1. - În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 8 alin. (2) lit. a) şi k) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare, se sancţionează Societatea OVB IMOFINANZ - S.R.L, cu sediul social în localitatea laşi, str. Splai Bahlui nr. 24, bl. C1, sc. E, ap. 1, parter, judeţul laşi, cu sediul social în Cluj-Napoca, str. Franz Liszt nr. 30, judeţul Cluj, J12/1252/2004, CUI 16301778, F-0009 cu revocarea aprobării acordate şi radierea din Registrul furnizorilor de programe educaţionale, potrivit dispoziţiilor art. 39 alin. (3) lit. e) din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 11 lit. d) din Normele privind activitatea furnizorilor de programe educaţionale şi atestarea lectorilor în domeniul asigurărilor, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 8/2012.

Art. 2. - Furnizorul de programe educaţionale are obligaţia să aducă la cunoştinţa clienţilor săi revocarea aprobării şi radierea din Registrul furnizorilor, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data primirii prezentei decizii, rămânând direct răspunzător pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate prin contractele în vigoare.

Art. 3. - (1) împotriva prezentei decizii, Societatea OVB IMOFINANZ - S.R.L. poate formula plângere prealabilă adresată Autorităţii de Supraveghere Financiară, în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei, şi poate sesiza Curtea de Apel Bucureşti în termen de 6 luni, conform Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Plângerea adresată Curţii de Apel Bucureşti nu suspendă, pe timpul soluţionării acesteia, măsura dispusă, în conformitate cu prevederile art. 40 alin. (2) din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 4. - Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform prevederilor art. 9 din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară,

Mişu Negriţoiu

 

Bucureşti, 30 martie 2015.

Nr. 598.

 

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

DECIZIE

privind sancţionarea Societăţii NEWPORT CONSULTING - S.R.L. cu revocarea aprobării acordate şi radierea din Registrul furnizorilor de programe educaţionale

 

Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu sediul în Splaiul Independenţei nr. 15, sectorul 5, Bucureşti, cod de înregistrare fiscală 31588130, în temeiul art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 2 alin. (1) lit. b) şi art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în urma deliberărilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară din cadrul şedinţei din data de 4 februarie 2015, în cadrul căreia a fost analizat Referatul de constatare întocmit de Direcţia reglementare-autorizare cu nr. SA-DRA275 din 16 ianuarie 2015, ca urmare a controlului permanent efectuat la Societatea NEWPORT CONSULTING - S.R.L., cu sediul social în Bucureşti, str. Balomir nr. 68, sectorul 5, J40/292/11.01.2010, CUI 26384606, F-0027,

a constatat următoarele:

Societatea nu a achitat taxa anuală de menţinere în Registrul furnizorilor în cuantumul şi la termenele legale; astfel, furnizorul de programe educaţionale a încălcat prevederile art. 4 alin. (3) din Normele privind activitatea furnizorilor de programe educaţionale şi atestarea lectorilor în domeniul asigurărilor, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 8/2012.

Fapta constituie contravenţie conform art. 39 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare.

Faţă de motivele de fapt şi de drept arătate, pentru fapta nelegală reţinută în sarcina Societăţii NEWPORT CONSULTING - S.R.L., în scopul apărării drepturilor asiguraţilor şi al promovării stabilităţii activităţii de asigurare în România,

Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară emite următoarea decizie:

Art. 1. - În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 8 alin. (2) lit. a) şi k) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare, se sancţionează Societatea NEWPORT CONSULTING - S.R.L., cu sediul social în Bucureşti, str. Balomir nr. 68, sectorul 5, J40/292/11.01.2010, CUI 26384606, F-0027, cu revocarea aprobării acordate şi radierea din Registrul furnizorilor de programe educaţionale, potrivit dispoziţiilor art. 39 alin. (3) lit. e) din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 11 lit. d) din Normele privind activitatea furnizorilor de programe educaţionale şi atestarea lectorilor în domeniul asigurărilor, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 8/2012.

Art. 2. - Furnizorul de programe educaţionale are obligaţia să aducă fa cunoştinţa clienţilor săi revocarea aprobării şi radierea din Registrul furnizorilor, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data primirii prezentei decizii, rămânând direct răspunzător pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate prin contractele în vigoare.

Art. 3. - (1) împotriva prezentei decizii, Societatea NEWPORT CONSULTING - S.R.L. poate formula plângere prealabilă adresată Autorităţii de Supraveghere Financiară, în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei, şi poate sesiza Curtea de Apel Bucureşti în termen de 6 luni, conform Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare,

(2) Plângerea adresată Curţii de Apel Bucureşti nu suspendă, pe timpul soluţionării acesteia, măsura dispusă, în conformitate cu prevederile art. 40 alin. (2) din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 4. - Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform prevederilor art. 9 din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară,

Mişu Negriţoiu

 

Bucureşti, 30 martie 2015.

Nr. 599.

 

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARA

 

DECIZIE

privind sancţionarea Societăţii INFO CENTER GROUP - S.R.L. cu revocarea aprobării acordate şi radierea din Registrul furnizorilor de programe educaţionale

 

Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu sediul în Splaiul Independenţei nr. 15, sectorul 5, Bucureşti, cod de înregistrare fiscală 31588130, în temeiul art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 2 alin. (1) lit. b) şi art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în urma deliberărilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară din cadrul şedinţei din data de 4 februarie 2015, în cadrul căreia a fost analizat Referatul de constatare întocmit de Direcţia reglementare-autorizare cu nr. SA-DRA 275 din 16 ianuarie 2015, ca urmare a controlului permanent efectuat la Societatea INFO CENTER GROUP - S.R.L., cu sediul social în Sibiu, str. Zaharia Boiu nr. 2, judeţul Sibiu, J32/913/2008, CUI 23991034, F-0019,

a constatat următoarele:

Societatea nu a achitat taxa anuală de menţinere în Registrul furnizorilor în cuantumul şi la termenele legale; astfel, furnizorul de programe educaţionale a încălcat prevederile art. 4 alin. (3) din Normele privind activitatea furnizorilor de programe educaţionale şi atestarea lectorilor în domeniul asigurărilor, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 8/2012,

Fapta constituie contravenţie conform art. 39 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare.

Faţă de motivele de fapt şi de drept arătate, pentru fapta nelegală reţinută în sarcina Societăţii INFO CENTER GROUP - S.R.L., în scopul apărării drepturilor asiguraţilor şi al promovării stabilităţii activităţii de asigurare în România,

Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară emite următoarea decizie:

Art. 1. - În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) lit. d) din Ordonanţa de urgenţa a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 8 alin. (2) lit. a) şi k) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare, se sancţionează Societatea INFO CENTER GROUP - S.R.L., cu sediul social în Sibiu, str. Zaharia Boiu nr. 2, judeţul Sibiu, J32/913/2008, CUI 23991034, F-0019 cu revocarea aprobării acordate şi radierea din Registrul furnizorilor de programe educaţionale, potrivit dispoziţiilor art. 39 alin. (3) lit. e) din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 11 lit. d) din Normele privind activitatea furnizorilor de programe educaţionale şi atestarea lectorilor în domeniul asigurărilor, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 8/2012.

Art. 2. - Furnizorul de programe educaţionale are obligaţia să aducă la cunoştinţa clienţilor săi revocarea aprobării şi radierea din Registrul furnizorilor, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data primirii prezentei decizii, rămânând direct răspunzător pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate prin contractele în vigoare.

Art. 3. - (1) împotriva prezentei decizii, Societatea INFO CENTER GROUP - S.R.L. poate formula plângere prealabilă adresată Autorităţii de Supraveghere Financiară, în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei, şi poate sesiza Curtea de Apel Bucureşti în termen de 6 luni, conform Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Plângerea adresată Curţii de Apel Bucureşti nu suspendă, pe timpul soluţionării acesteia, măsura dispusă, în conformitate cu prevederile art. 40 alin. (2) din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 4. - Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform prevederilor art. 9 din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară,

Mişu Negriţoiu

 

Bucureşti, 30 martie 2015.

Nr. 600.

 

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

DECIZIE

privind sancţionarea Societăţii GENERALI PROFESIONAL TRAINING - S.R.L. cu revocarea aprobării acordate şi radierea din Registrul furnizorilor de programe educaţionale

 

Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu sediul în Splaiul Independenţei nr. 15, sectorul 5, Bucureşti, cod de înregistrare fiscală 31588130, în temeiul art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 2 alin. (1) lit. b) şi art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în urma deliberărilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară din cadrul şedinţei din data de 4 februarie 2015, în cadrul căreia a fost analizat Referatul de constatare întocmit de Direcţia reglementare-autorizare cu nr. SA-DRA275 din 16 ianuarie 2015, ca urmare a controlului permanent efectuat la Societatea GENERALI PROFESIONAL TRAINING - S.R.L., cu sediul social în Bucureşti, Calea Plevnei nr. 53, etajul 1, camera 1, sectorul 1, J40/4882/19.04.2011, CUI 28372446, F-0029,

a constatat următoarele:

Societatea nu a achitat taxa anuală de menţinere în Registrul furnizorilor în cuantumul şi la termenele legale; astfel, furnizorul de programe educaţionale a încălcat prevederile art. 4 alin. (3) din Normele privind activitatea furnizorilor de programe educaţionale şi atestarea lectorilor în domeniul asigurărilor, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 8/2012.

Fapta constituie contravenţie conform art. 39 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare.

Faţă de motivele de fapt şi de drept arătate, pentru fapta nelegală reţinută în sarcina Societăţii GENERALI PROFESIONAL TRAINING - S.R.L., în scopul apărării drepturilor asiguraţilor şi al promovării stabilităţii activităţii de asigurare în România,

Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară emite următoarea decizie:

Art. 1. - În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 8 alin. (2) lit. a) şi k) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare, se sancţionează Societatea GENERALI PROFESIONAL TRAINING - S.R.L, cu sediul social în Bucureşti, Calea Plevnei nr. 53, etajul 1, camera 1, sectorul 1, J40/4882/19.04.2011, CUI 28372446, F-0029, cu revocarea aprobării acordate şi radierea din Registrul furnizorilor de programe educaţionale, potrivit dispoziţiilor art. 39 alin. (3) lit. e) din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 11 lit. d) din Normele privind activitatea furnizorilor de programe educaţionale şi atestarea lectorilor în domeniul asigurărilor, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghe a Asigurărilor nr. 8/2012.

Art. 2. - Furnizorul de programe educaţionale are obligaţia să aducă ta cunoştinţa clienţilor săi revocarea aprobării şi radierea din Registrul furnizorilor, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data primirii prezentei decizii, rămânând direct răspunzător pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate prin contractele în vigoare.

Art. 3. - (1) împotriva prezentei decizii, Societatea GENERALI PROFESIONAL TRAINING - S.R.L. poate formula plângere prealabilă adresată Autorităţii de Supraveghere Financiară, în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei, şi poate sesiza Curtea de Apel Bucureşti în termen de 6 luni, conform Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Plângerea adresată Curţii de Apel Bucureşti nu suspendă, pe timpul soluţionării acesteia, măsura dispusă, în conformitate cu prevederile art. 40 alin. (2) din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 4. - Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform prevederilor art. 9 din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară,

Mişu Negriţoiu

 

Bucureşti, 30 martie 2015.

Nr. 601.

 

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

DECIZIE

privind sancţionarea Societăţii TUV RHEINLAND ROMÂNIA- S.R.L. cu revocarea aprobării acordate şi radierea din Registrul furnizorilor de programe educaţionale

 

Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu sediul în Splaiul Independenţei nr. 15, sectorul 5, Bucureşti, cod de înregistrare fiscală 31588130, în temeiul art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 2 alin. (1) lit. b) şi art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în urma deliberărilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară din cadrul şedinţei din data de 4 februarie 2015, în cadrul căreia a fost analizat Referatul de constatare întocmit de Direcţia reglementare-autorizare cu nr. SA-DRA275 din 16 ianuarie 2015, ca urmare a controlului permanent efectuat la Societatea TUV RHEINLAND ROMÂNIA- S.R.L., cu sediul social în Bucureşti, Calea Dorobanţilor nr. 103-105, sectorul 1, J40/9776/2000, CUI 13477711, F-0020,

a constatat următoarele:

Societatea nu a achitat taxa anuală de menţinere în Registrul furnizorilor în cuantumul şi la termenele legale; astfel, furnizorul de programe educaţionale a încălcat prevederile art. 4 alin. (3) din Normele privind activitatea furnizorilor de programe educaţionale şi atestarea lectorilor în domeniul asigurărilor, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 8/2012.

Fapta constituie contravenţie conform art. 39 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare.

Faţă de motivele de fapt şi de drept arătate, pentru fapta nelegală reţinută în sarcina Societăţii TUV RHEINLAND ROMÂNIA- S.R.L., în scopul apărării drepturilor asiguraţilor şi al promovării stabilităţii activităţii de asigurare în România,

Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară emite următoarea decizie:

Art. 1. - În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 8 alin. (2) lit. a) şi k) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare, se sancţionează Societatea TUV RHEINLAND ROMÂNIA - S.R.L., cu sediul social în Bucureşti, Calea Dorobanţilor nr. 103-105, sectorul 1, J40/9776/2000, CUI 13477711, F-0020, cu revocarea aprobării acordate şi radierea din Registrul furnizorilor de programe educaţionale, potrivit dispoziţiilor art. 39 alin. (3) lit. e) din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 11 lit. d) din Normele privind activitatea furnizorilor de programe educaţionale şi atestarea lectorilor în domeniul asigurărilor, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 8/2012.

Art. 2. - Furnizorul de programe educaţionale are obligaţia să aducă Sa cunoştinţa clienţilor săi revocarea aprobării şi radierea din Registrul furnizorilor, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data primirii prezentei decizii, rămânând direct răspunzător pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate prin contractele în vigoare.

Art. 3. - (1) împotriva prezentei decizii, Societatea TUV RHEINLAND ROMÂNIA - S.R.L. poate formula plângere prealabilă adresată Autorităţii de Supraveghere Financiară, în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei, şi poate sesiza Curtea de Apel Bucureşti în termen de 6 luni, conform Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Plângerea adresată Curţii de Apel Bucureşti nu suspendă, pe timpul soluţionării acesteia, măsura dispusă, în conformitate cu prevederile art. 40 alin. (2) din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 4. - Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform prevederilor art. 9 din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară,

Mişu Negriţoiu

 

Bucureşti, 30 martie 2015.

Nr. 602.

 

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

DECIZIE

privind sancţionarea Societăţii KINGSPOINT INC. - S.R.L. cu revocarea aprobării acordate şi radierea din Registrul furnizorilor de programe educaţionale

 

Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu sediul în Splaiul Independenţei nr. 15, sectorul 5, Bucureşti, cod de înregistrare fiscală 31588130, în temeiul art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 2 alin. (1) lit. b) şi art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în urma deliberărilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară din cadrul şedinţei din data de 4 februarie 2015, în cadrul căreia a fost analizat Referatul de constatare întocmit de Direcţia reglementare-autorizare cu nr. SA-DRA275 din 16 ianuarie 2015, ca urmare a controlului permanent efectuat la Societatea KINGSPOINT INC. - S.R.L., cu sediul social în Brăila, str. Împăratul Traian nr. 30, judeţul Brăila, J09/165/2010, CUI 26785179, F-0005,

a constatat următoarele:

Societatea nu a achitat taxa anuală de menţinere în Registrul furnizorilor în cuantumul şi la termenele legale; astfel, furnizorul de programe educaţionale a încălcat prevederile art. 4 alin. (3) din Normele privind activitatea furnizorilor de programe educaţionale şi atestarea lectorilor în domeniul asigurărilor, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 8/2012.

Fapta constituie contravenţie conform art. 39 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare.

Faţă de motivele de fapt şi de drept arătate, pentru fapta nelegală reţinută în sarcina Societăţii KINGSPOINT INC. - S.R.L., în scopul apărării drepturilor asiguraţilor şi al promovării stabilităţii activităţii de asigurare în România,

Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară emite următoarea decizie:

Art. 1. - În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 8 alin. (2) lit. a) şi k) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare, se sancţionează Societatea KINGSPOINT INC. - S.R.L, cu sediul social în Brăila, str. Împăratul Traian nr. 30, judeţul Brăila, J09/165/2010, CUI 26785179, F-0005, cu revocarea aprobării acordate şi radierea din Registrul furnizorilor de programe educaţionale, potrivit dispoziţiilor art. 39 alin. (3) lit. e) Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 11 lit. d) din Normele privind activitatea furnizorilor de programe educaţionale şi atestarea lectorilor în domeniul asigurărilor, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 8/2012.

Art. 2. - Furnizorul de programe educaţionale are obligaţia să aducă ia cunoştinţa clienţilor săi revocarea aprobării şi radierea din Registrul furnizorilor, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data primirii prezentei decizii, rămânând direct răspunzător pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate prin contractele în vigoare.

Art. 3. - (1) împotriva prezentei decizii, Societatea KINGSPOINT INC. - S.R.L. poate formula plângere prealabilă adresată Autorităţii de Supraveghere Financiară, în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei, şi poate sesiza Curtea de Apel Bucureşti în termen de 6 luni, conform Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Plângerea adresată Curţii de Apel Bucureşti nu suspendă, pe timpul soluţionării acesteia, măsura dispusă, în conformitate cu prevederile art. 40 alin. (2) din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 4. - Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. conform prevederilor art. 9 din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară,

Mişu Negriţoiu

 

Bucureşti, 30 martie 2015.

Nr. 603.

 

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

DECIZIE

privind sancţionarea Societăţii RSC CONSULTING - S.R.L. cu revocarea aprobării acordate şi radierea din Registrul furnizorilor de programe educaţionale

 

Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu sediul în Splaiul Independenţei nr. 15, sectorul 5, Bucureşti, cod de înregistrare fiscală 31588130, în temeiul art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 2 alin. (1) lit. b) şi art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în urma deliberărilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară din cadrul şedinţei din data de 4 februarie 2015, în cadrul căreia a fost analizat Referatul de constatare întocmit de Direcţia reglementare-autorizare cu nr. SA-DRA275 din 16 ianuarie 2015, ca urmare a controlului permanent efectuat la Societatea RSC CONSULTING - S.R.L. cu sediul social în Cluj-Napoca, str. Paul Chinezu nr. 2, judeţul Cluj, J23/3177/03.04.2007, CUI 29424128, F-0043,

a constatat următoarele:

Societatea nu a achitat taxa anuală de menţinere în Registrul furnizorilor în cuantumul şi la termenele legale; astfel, furnizorul de programe educaţionale a încălcat prevederile art. 4 alin. (3) din Normele privind activitatea furnizorilor de programe educaţionale şi atestarea lectorilor în domeniul asigurărilor, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 8/2012.

Fapta constituie contravenţie conform art. 39 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare.

Faţă de motivele de fapt şi de drept arătate, pentru fapta nelegală reţinută în sarcina Societăţii RSC CONSULTING - S.R.L., în scopul apărării drepturilor asiguraţilor şi al promovării stabilităţii activităţii de asigurare în România,

Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară emite următoarea decizie:

Art. 1. - În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 8 alin. (2) lit. a) şi k) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare, se sancţionează Societatea RSC CONSULTING S.R.L., cu sediul social în Cluj-Napoca, str. Paul Chinezu nr. 2, judeţul Cluj, J23/3177/03.04.2007, CUI 29424128, F-0043, cu revocarea aprobării acordate şi radierea din Registrul furnizorilor de programe educaţionale, potrivit dispoziţiilor art. 39 alin. (3) lit. e) din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 11 lit. d) din Normele privind activitatea furnizorilor de programe educaţionale şi atestarea lectorilor în domeniul asigurărilor, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. â/2012.

Art. 2. - Furnizorul de programe educaţionale are obligaţia să aducă Sa cunoştinţa clienţilor săi revocarea aprobării şi radierea din Registrul furnizorilor, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data primirii prezentei decizii, rămânând direct răspunzător pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate prin contractele în vigoare.

Art. 3. - (1) împotriva prezentei decizii, Societatea RSC CONSULTING - S.R.L. poate formula plângere prealabilă adresată Autorităţii de Supraveghere Financiară, în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei, şi poate sesiza Curtea de Apel Bucureşti în termen de 6 luni, conform Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Plângerea adresată Curţii de Apel Bucureşti nu suspendă, pe timpul soluţionării acesteia, măsura dispusă, în conformitate cu prevederile art. 40 alin. (2) din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 4. - Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform prevederilor art. 9 din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară,

Mişu Negriţoiu

 

Bucureşti, 30 martie 2015.

Nr. 604.

 

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

DECIZIE

privind sancţionarea Societăţii TRAINING & COMPETENŢĂ - S.R.L. cu revocarea aprobării acordate şi radierea din Registrul furnizorilor de programe educaţionale

 

Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu sediul în Splaiul Independenţei nr. 15, sectorul 5, Bucureşti, cod de înregistrare fiscală 31588130, în temeiul art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 2 alin. (1) lit. b) şi art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în urma deliberărilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară din cadrul şedinţei din data de 4 februarie 2015, în cadrul căreia a fost analizat Referatul de constatare întocmit de Direcţia reglementare-autorizare cu nr. SA-DRA275 din 16 ianuarie 2015, ca urmare a controlului permanent efectuat la Societatea TRAINING & COMPETENTĂ - S.R.L., cu sediul social în Bucureşti, bd. Alexandru Obregia nr. 38A, bl. II34, sc. B, ap. 72, sectorul 4, J40/9625/2010, CUI 27481089, F-0015,

a constatat următoarele:

Societatea nu a achitat taxa anuală de menţinere în Registrul furnizorilor în cuantumul şi la termenele legale; astfel, furnizorul de programe educaţionale a încălcat prevederile art. 4 alin. (3) din Normele privind activitatea furnizorilor de programe educaţionale şi atestarea lectorilor în domeniul asigurărilor, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 8/2012.

Fapta constituie contravenţie conform art. 39 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare.

Faţă de motivele de fapt şi de drept arătate, pentru fapta nelegală reţinută în sarcina Societăţii TRAINING & COMPETENŢĂ - S.R.L., în scopul apărării drepturilor asiguraţilor şi al promovării stabilităţii activităţii de asigurare în România,

Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară emite următoarea decizie;

Art. 1. - În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 8 alin. (2) lit. a) şi k) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare, se sancţionează Societatea TRAINING & COMPETENŢĂ - S.R.L., cu sediul social în Bucureşti, bd. Alexandru Obregia nr. 38A, bl. II34, sc. B, ap. 72, sectorul 4, J40/9625/2010, CUI 27481089, F-0015, cu revocarea aprobării acordate şi radierea din Registrul furnizorilor de programe educaţionale, potrivit dispoziţiilor art. 39 alin. (3) lit. e) din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 11 lit. d) din Normele privind activitatea furnizorilor de programe educaţionale şi atestarea lectorilor în domeniul asigurărilor, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 8/2012.

Art. 2. - Furnizorul de programe educaţionale are obligaţia să aducă la cunoştinţa clienţilor săi revocarea aprobării şi radierea din Registrul furnizorilor, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data primirii prezentei decizii, rămânând direct răspunzător pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate prin contractele în vigoare.

Art. 3. - (1) împotriva prezentei decizii, Societatea TRAINING & COMPETENŢĂ - S.R.L. poate formula plângere prealabilă adresată Autorităţii de Supraveghere Financiară, în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei, şi poate sesiza Curtea de Apel Bucureşti în termen de 6 luni, conform Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004. cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Plângerea adresată Curţii de Apel Bucureşti nu suspendă, pe timpul soluţionării acesteia, măsura dispusă, în conformitate cu prevederile art. 40 alin. (2) din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 4. - Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform prevederilor art. 9 din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară,

Mişu Negriţoiu

 

Bucureşti, 30 martie 2015.

Nr. 605.

 

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

DECIZIE

privind sancţionarea Societăţii UNIC SPORTS - S.R.L.-D cu revocarea aprobării acordate şi radierea din Registrul furnizorilor de programe educaţionale

 

Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu sediul în Splaiul Independenţei nr. 15, sectorul 5, Bucureşti, cod de înregistrare fiscală 31588130, în temeiul art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 2 alin. (1) lit. b) şi art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în urma deliberărilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară din cadrul şedinţei din data de 4 februarie 2015, în cadrul căreia a fost analizat Referatul de constatare întocmit de Direcţia reglementare-autorizare cu nr. SA-DRA 275 din 16 ianuarie 2015, ca urmare a controlului permanent efectuat la Societatea UNIC SPORTS - S.R.L.-D, cu sediul social în satul Deda nr. 94, judeţul Mureş, J26/854/2011, CUI 28995916, F-0048,

a constatat următoarele:

Societatea nu a achitat taxa anuală de menţinere în Registrul furnizorilor în cuantumul şi la termenele legale; astfel, furnizorul de programe educaţionale a încălcat prevederile art. 4 alin. (3) din Normele privind activitatea furnizorilor de programe educaţionale şi atestarea lectorilor în domeniul asigurărilor, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 8/2012.

Fapta constituie contravenţie conform art. 39 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare.

Faţă de motivele de fapt şi de drept arătate, pentru fapta nelegală reţinută în sarcina Societăţii UNIC SPORTS - S.R.L.-D, în scopul apărării drepturilor asiguraţilor şi al promovării stabilităţii activităţii de asigurare în România,

Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară emite următoarea decizie:

Art. 1. - În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 8 alin. (2) lit. a) şi k) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare, se sancţionează Societatea UNIC SPORTS - S.R.L.-D, cu sediul social în satul Deda nr. 94, judeţul Mureş, J26/854/2011, CUI 28995916, F-0048, cu revocarea aprobării acordate şi radierea din Registrul furnizorilor de programe educaţionale, potrivit dispoziţiilor art. 39 alin. (3) lit. e) din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 11 lit. d) din Normele privind activitatea furnizorilor de programe educaţionale şi atestarea lectorilor în domeniul asigurărilor, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 8/2012.

Art. 2. - Furnizorul de programe educaţionale are obligaţia să aducă la cunoştinţa clienţilor săi revocarea aprobării şi radierea din Registrul furnizorilor, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data primirii prezentei decizii, rămânând direct răspunzător pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate prin contractele în vigoare.

Art. 3. - (1) împotriva prezentei decizii, Societatea UNIC SPORTS - S.R.L.-D poate formula plângere prealabilă adresată Autorităţii de Supraveghere Financiară, în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei, şi poate sesiza Curtea de Apel Bucureşti în termen de 6 luni, conform Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Plângerea adresată Curţii de Apel Bucureşti nu suspendă, pe timpul soluţionării acesteia, măsura dispusă, în conformitate cu prevederile art. 40 alin. (2) din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 4. - Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform prevederilor art. 9 din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară,

Mişu Negriţoiu

 

Bucureşti, 30 martie 2015.

Nr. 606.

 

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

DECIZIE

privind sancţionarea ASOCIAŢIEI CENTRUL DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ ÎN ASIGURĂRI ŞI ÎN DOMENIUL BANCAR cu revocarea aprobării acordate şi radierea din Registrul furnizorilor de programe educaţionale

 

Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu sediul în Splaiul Independenţei nr. 15, sectorul 5, Bucureşti, cod de înregistrare fiscală 31588130, în temeiul art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 2 alin. (1) lit. b) şi art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în urma deliberărilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară din cadrul şedinţei din data de 4 februarie 2015, în cadrul căreia a fost analizat Referatul de constatare întocmit de Direcţia reglementare-autorizare cu nr. SA-DRA275 din 16 ianuarie 2015, ca urmare a controlului permanent efectuat la ASOCIAŢIA CENTRUL DE PREGĂTIRE PROFESIONALA ÎN ASIGURĂRI ŞI ÎN DOMENIUL BANCAR, cu sediul social în Bucureşti, str. Matei Basarab nr. 29, sectorul 3, F-0053,

a constatat următoarele:

Societatea nu a achitat taxa anuală de menţinere în Registrul furnizorilor în cuantumul şi la termenele legale; astfel, furnizorul de programe educaţionale a încălcat prevederile art. 4 alin. (3) din Normele privind activitatea furnizorilor de programe educaţionale şi atestarea lectorilor în domeniul asigurărilor, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 8/2012.

Fapta constituie contravenţie conform art. 39 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare.

Fată de motivele de fapt şi de drept arătate, pentru fapta nelegală reţinută în sarcina ASOCIAŢIEI CENTRUL DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ ÎN ASIGURĂRI ŞI ÎN DOMENIUL BANCAR, în scopul apărării drepturilor asiguraţilor şi al promovării stabilităţii activităţii de asigurare în România,

Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară emite următoarea decizie:

Art. 1. - În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 8 alin. (2) lit. a) şi k) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare, se sancţionează ASOCIAŢIA CENTRUL DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ ÎN ASIGURĂRI ŞI ÎN DOMENIUL BANCAR, cu sediul social în Bucureşti, str. Matei Basarab nr. 29, sectorul 3, F-0053, cu revocarea aprobării acordate şi radierea din Registrul Furnizorilor de programe educaţionale, potrivit dispoziţiilor art. 39 alin. (3) lit. e) din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 11 lit. d) din Normele privind activitatea furnizorilor de programe educaţionale şi atestarea lectorilor în domeniul asigurărilor, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 8/2012,

Art. 2. - Furnizorul de programe educaţionale are obligaţia să aducă la cunoştinţa clienţilor săi revocarea aprobării şi radierea din Registrul furnizorilor, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data primirii prezentei decizii, rămânând direct răspunzător pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate prin contractele în vigoare.

Art. 3. - (1) împotriva prezentei decizii, ASOCIAŢIA CENTRUL DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ ÎN ASIGURĂRI ŞI ÎN DOMENIUL BANCAR poate formula plângere prealabilă adresată Autorităţii de Supraveghere Financiară, în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei, şi poate sesiza Curtea de Apel Bucureşti în termen de 6 luni, conform Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Plângerea adresată Curţii de Apel Bucureşti nu suspendă, pe timpul soluţionării acesteia, măsura dispusă, în conformitate cu prevederile art. 40 alin. (2) din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 4. - Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform prevederilor art. 9 din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară,

Mişu Negriţoiu

 

Bucureşti, 30 martie 2015.

Nr. 607.

 


Copyright 1998-2024
DSC.NET All rights reserved.