MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 245/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 245         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 9 aprilie 2015

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

            230. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2015 al Regiei Autonome “Administraţia Fluvială a Dunării de Jos” Galaţi, aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

409. - Ordin al ministrului sănătăţii privind modificarea anexei nr. 3 la Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 1.193/2007 pentru aprobarea normelor privind informaţiile care trebuie oferite donatorilor de sânge şi de componente sanguine de origine umană, precum şi informaţiile care trebuie comunicate de către donatori la fiecare donare şi admisibilitatea donatorilor de sânge şi de componente sanguine umane

 

446. - Ordin al ministrului sănătăţii privind aprobarea modului de administrare, finanţare şi implementare a acţiunilor prioritare pentru tratamentul pacienţilor critici cu leziuni traumatice acute

 

447. - Ordin al ministrului sănătăţii privind aprobarea modului de administrare, finanţare şi implementare a acţiunilor prioritare pentru monitorizarea, tratamentul şi îngrijirea pacienţilor critici din secţiile ATI adulţi/copii şi terapie intensivă nou-născuţi

 

448. - Ordin al ministrului sănătăţii privind aprobarea modului de administrare, finanţare şi implementare a acţiunilor prioritare pentru profilaxia morţii subite cardiace de cauză aritmică prin implantarea de defibrilatoare cardiace interne

 

449. - Ordin al ministrului sănătăţii privind aprobarea modului de administrare, finanţare şi implementare a acţiunilor prioritare pentru tratamentul pacienţilor cu infarct miocardic

 

450. - Ordin al ministrului sănătăţii privind aprobarea modului de administrare, finanţare şi implementare a acţiunilor prioritare pentru tratamentul intervenţional al pacienţilor cu accident vascular cerebral acut

 

621. - Ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor privind aprobarea derogării în scop ştiinţific pentru unele specii de peşti pe cursul râului Prut

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2015 al Regiei Autonome “Administraţia Fluvială a Dunării de Jos” Galaţi, aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor

 

Având în vedere prevederile Legii bugetului de stat pe anul 2015 nr. 186/2014,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 4 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin directori indirect o participaţie majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2015 al Regiei Autonome “Administraţia Fluvială a Dunării de Jos” Galaţi, aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Angajarea sumelor alocate de la bugetul de stat se face cu respectarea prevederilor art. 39 alin. (1) din Legea bugetului de stat pe anul 2015 nr. 186/2014.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor,

Ioan Rus

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Rovana Plumb

 

Bucureşti, 2 aprilie 2015.

Nr. 230.

 

ANEXĂ

            MINISTERUL TRANSPORTURILOR

Regia Autonom㠓Administraţia Fluvială a Dunării de Jos” Galaţi

Str. Portului nr. 32, Galaţi

Cod unic de înregistrare 1644670

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI PE ANUL 2015

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

 

Nr. rd.

 

Propuneri 2015

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5+Rd.6)

1

74.570,00

 

1

 

Venituri totale din exploatare, din care:

2

72.405,00

 

 

a)

subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare

3

28.990,00

 

 

b)

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

4

 

2

 

Venituri financiare

5

2.165,00

3

 

Venituri extraordinare

6

 

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.7=Rd.8+Rd.20+Rd.21)

7

74,570.00

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

8

72.870,00

 

A.

cheltuieli cu bunuri şi servicii

9

32.914,26

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

10

405,00

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

11

29.814,16

C0

Cheltuieli de natură salarială (Rd.13+Rd.14)

12

23.610,26

C1

ch. cu salariile

13

22.430.65

C2

bonusuri

14

1.170,61

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

15

0,00

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

16

0,00

C4

Cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete

17

753,90

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

18

5.450,00

D.

alte cheltuieli de exploatare

19

9.736,58

2

 

Cheltuieli financiare

20

1,700,00

3

 

Cheltuieli extraordinare

21

0,00

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

22

0,00

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

23

0,00

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

24

0,00

 

1

 

Rezerve legale

25

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

26

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

27

 

4

 

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

28

 

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

29

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28, 29

30

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

31

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

32

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat

33

 

 

b)

- dividende cuvenite bugetului local

33a

 

 

c)

- dividende cuvenite altor acţionari

34

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.31 - Rd.32 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

35

 

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

36

1.650,00

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

37

1.650,00

 

 

a)

cheltuieli materiale

38

100,00

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

39

450,00

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

40

230,00

 

 

d)

cheltuieli cu reclama şi publicitate

41

20,00

 

 

e)

alte cheltuieli

42

10,00

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

43

76.210,00

 

1

 

Alocaţii de la buget

44

5.000,00

 

 

 

 

alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori

45

 

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

46

76.210,00

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

47

 

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

48

662

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

49

660

3

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială (Rd.12/Rd.49)/12*1000

50

2.924,45

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile (lei/persoană) (Rd.13/Rd.49)/12*1000

51

2.832,15

5

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.49)

52

109,70

6

 

Productivitatea muncit în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/persoana)

53

 

7

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.7/Rd.1)x1000

54

1.000,00

8

 

Plăţi restante

55

0,00

9

 

Creanţe restante

56

860,00

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

privind modificarea anexei nr. 3 la Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 1.193/2007 pentru aprobarea normelor privind informaţiile care trebuie oferite donatorilor de sânge şi de componente sanguine de origine umană, precum şi informaţiile care trebuie comunicate de către donatori la flecare donare şi admisibilitatea donatorilor de sânge şi de componente sanguine umane

 

Văzând Referatul de aprobare nr. N.B. 3.285 din 2015 al Direcţiei generale de asistenţă medicală şi sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătăţii,

având în vedere prevederile art. 6 lit. f) pct. 1 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, ale lit. d) din anexa nr. 4 la Legea nr. 282/2005 privind organizarea activităţii de transfuzie sanguină, donarea de sânge şi componente sanguine de origine umană, precum şi asigurarea calităţii şi securităţii sanitare, în vederea utilizării lor terapeutice, republicată,

în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) şi ale art. 11 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite prezentul ordin:

Art. I. - În anexa nr. 3 la Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 1.193/2007 pentru aprobarea normelor privind informaţiile care trebuie oferite donatorilor de sânge şi de componente sanguine de origine umană, precum şi informaţiile care trebuie comunicate de către donatori la fiecare donare şi admisibilitatea donatorilor de sânge şi de componente sanguine umane, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 540 din 8 august 2007, cu modificările şi completările ulterioare, în tabelul de la punctul 2.2.2 “Infecţii”, perioada de contraindicaţie prevăzută la ultima poziţie “Virusul West Nile (WNV)” se modifică şi va avea următorul cuprins:

“28 de zile de la părăsirea unei zone cu risc de contractare locală a virusului West Nile, cu excepţia cazului în care rezultatul unui test individual de amplificare a acidului nucleic (NAT) este negativ”.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

*

Prezentul ordin transpune Directiva 2014/110/UE a Comisiei din 17 decembrie 2014 de modificare a Directivei 2004/33/CE în ceea ce priveşte criteriile de excludere temporară pentru donatorii de donări de sânge alogene, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, sena L, nr. 366 din 20 decembrie 2014.

 

p. Ministrul sănătăţii,

Alin Iulian Tucmeanu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 2 aprilie 2015.

Nr. 409.

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

privind aprobarea modului de administrare, finanţare şi implementare a acţiunilor prioritare pentru tratamentul pacienţilor critici cu leziuni traumatice acute

 

Văzând Referatul de aprobare nr. N.B. 3.550 din 8 aprilie 2015 al Serviciului medicină de urgenţă din cadrul Ministerului Sănătăţii,

având în vedere art. 93 alin. (4) şi (41) şi art. 362 lit. e) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Acţiunile prioritare pentru îngrijirea cazurilor critice, acute de traumatisme cranio-cerebro-faciale, vertebro-medulare, ale centurilor şi extremităţilor, denumite în continuare AP-TRAUMA, ale căror costuri nu pot fi acoperite din fondurile obţinute pe baza contractelor cu casele de asigurări judeţene şi a municipiului Bucureşti se finanţează şi se derulează în conformitate cu prevederile prezentului ordin.

(2) AP-TRAUMA sunt elaborate, derulate şi finanţate de către Ministerul Sănătăţii şi se implementează prin spitale cu structuri de neurochirurgie, ortopedie, ortopedie pediatrică şi chirurgie orală şi maxilofacială.

Art. 2. - (1) în vederea coordonării din punct de vedere ştiinţific şi metodologic la nivel naţional al AP-TRAUMA, pentru anii 2015-2018, se constituie un colectiv de lucru format din specialişti în specialitatea neurochirurgie, ortopedie, ortopedie pediatrică şi chirurgie orală şi maxilofacială, denumit în continuare Colectivul de Lucru al AP-TRAUMA, în conformitate cu prevederile art. 15 din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Colectivul de Lucru al AP-TRAUMA, denumit în continuare CL-TRAUMA, are în componenţă: un preşedinte, un vicepreşedinte şi 3 membri.

(3) Desemnarea componenţei CL-TRAUMA se realizează de către Societatea Română de Neurochirurgie, Societatea Române de Ortopedie şi Traumatologie, Societatea Română de Ortopedie-Traumatologie Pediatrică şi Societatea Română de Chirurgie Orală şi Maxilo-Facială.

(4) Pentru perioada 2015-2018 componenţa CL-TRAUMA se stabileşte prin ordin al ministrului sănătăţii.

(5) Secretarul de stat care are în coordonare AP-TRAUMA şi şeful Serviciului medicină de urgenţă al Ministerului Sănătăţii sunt invitaţi permanenţi ai CL-TRAUMA.

Art. 3. - (1) în exercitarea atribuţiilor safe, CL-TRAUMA formulează propuneri, fundamentări, analize, recomandări şi informări referitoare la AP-TRAUMA pe care le transmite Serviciului medicină de urgenţă.

(2) Secretariatul tehnic permanent al CL-TRAUMA se asigură de către Serviciul medicină de urgenţă.

(3) CL-TRAUMA îşi desfăşoară activitatea în şedinţe organizate ori de câte ori este nevoie, la solicitarea preşedintelui sau a secretarului de stat care are în coordonare AP-TRAUMA.

(4) Şedinţele sunt legal constituite în prezenţa majorităţii simple a CL-TRAUMA.

(5) în situaţia în care preşedintele CL-TRAUMA este în imposibilitatea de a conduce şedinţele, acestea vor fi conduse de vicepreşedinte.

Art. 4. - (1) CL-TRAUMA este coordonatorul naţional al AP-TRAUMA din punct de vedere ştiinţific şi metodologic, iar Serviciul medicină de urgenţă reprezintă structura centrală a Ministerului Sănătăţii responsabilă cu coordonarea administrativă a acestei acţiuni.

(2) La nivelul spitalului derularea şi monitorizarea AP-TRAUMA se realizează de către un coordonator local desemnat de către managerul spitalului; acesta poate fi şeful de secţie sau un alt medic din cadrul structurii care derulează AP-TRAUMA.

(3) Numele şi datele de contact ale coordonatorului local - număr telefon fix, număr telefon mobil, fax, e-mail, adresa poştală a spitalului şi a secţiei în cazul în care acestea diferă - vor fi comunicate Serviciului medicină de urgenţă din Ministerul Sănătăţii.

(4) Atunci când derularea AP-TRAUMA într-un spital se realizează prin mai multe structuri de neurochirurgie, ortopedie, ortopedie pediatrică şi chirurgie orală şi maxilofacială, managerul desemnează un coordonator local la nivelul spitalului; repartiţia fondurilor alocate fiecărei structuri se stabileşte de către managerul spitalului, la propunerea coordonatorului local şi după o consultare cu şefii structurilor implicate în AP-TRAUMA.

Art. 5. - Spitalele care derulează AP-TRAUMA au obligaţia gestionării eficiente a mijloacelor materiale şi băneşti şi a organizării evidenţei contabile a cheltuielilor, precum şi a organizării evidenţei nominale, pe bază de cod numeric personal a beneficiarilor AP-TRAUMA.

Art. 6. - AP-TRAUMA se finanţează de la bugetul de stat şi din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii de la titlurile bugetare 20 “Bunuri şi servicii” şi 51 “Transferuri între unităţi ale administraţiei publice”, prevăzute în Clasificaţia indicatorilor privind finanţele publice.

Art. 7. - (1) Pentru fondurile alocate la titlul 20 “Bunuri şi servicii”, direcţiile de sănătate publică încheie contracte pentru derularea AP-TRAUMA, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1, cu spitalele nominalizate din subordinea ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, precum şi a autorităţilor administraţiei publice locale.

(2) De la titlul 51 “Transferuri între unităţi ale administraţiei publice” se finanţează cheltuielile aferente activităţilor prevăzute în AP-TRAUMA desfăşurate de spitalele din subordinea Ministerului Sănătăţii.

(3) Din fondurile alocate spitalele pot finanţa activităţi specifice AP-TRAUMA.

(4) Din fondurile alocate AP-TRAUMA, spitalele nu pot finanţa cheltuieli de natura utilităţilor şi cheltuieli de capital.

(5) Finanţarea AP-TRAUMA din bugetul Ministerului Sănătăţii se face lunar, pe total titlu, pe baza cererilor fundamentate ale ordonatorilor de credite secundari şi terţiari, însoţite de documentele justificative ale acestora, semnate şi parafate lizibil de coordonatorul local, în raport cu:

a) gradul de utilizare a fondurilor puse la dispoziţie anterior;

b) disponibilul din cont rămas neutilizat;

c) indicatorii fizici realizaţi în perioada anterioară;

d) bugetul aprobat cu această destinaţie.

(6) Cererile de finanţare fundamentate ale ordonatorilor de credite, detaliate pe tipuri de cheltuieli, se transmit spre avizare Serviciului medicină de urgenţă, pe suport hârtie şi în format electronic la adresa de e-mail trauma@ms.ro, până cel târziu în data de 5 a lunii pentru care se face finanţarea, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2.

(7) Cererea de finanţare fundamentată este însoţită de cererea detaliată pe tipuri de cheltuieli al cărui model este prevăzut în anexa nr. 3, precum şi de Borderoul centralizator, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 4.

(8) Cererile de finanţare transmise de către ordonatorii de credite după termenul prevăzut la alin. (6) nu vor fi finanţate în luna pentru care se face solicitarea. Acestea se finanţează în luna următoare celei pentru care a fost transmisă solicitarea întârziată, în baza unei noi cereri transmise în termenul prevăzut la alin. (6), cu încadrarea în limitele alocărilor bugetare.

Art. 8. - Sumele alocate pentru AP-TRAUMA sunt cuprinse în bugetele de venituri şi cheltuieli ale direcţiilor de sănătate publică, respectiv ale spitalelor, se aprobă odată cu acestea şi se utilizează numai potrivit destinaţiilor stabilite.

Art. 9. - (1) În baza contractelor încheiate conform prevederilor art. 7 alin. (1), direcţiile de sănătate publică decontează cheltuieli de natura bunurilor contractate pentru desfăşurarea activităţilor prevăzute în AP-TRAUMA.

(2) Direcţiile de sănătate publică decontează contravaloarea bunurilor acordate pentru desfăşurarea activităţilor prevăzute în AP-TRAUMA, în limita sumelor disponibile cu această destinaţie, în ordine cronologică, în termen de până la 60 de zile calendaristice de la data depunerii documentelor justificative pentru bunurile achiziţionate conform contractelor încheiate.

Art. 10. - În vederea realizării activităţilor AP-TRAUMA, Serviciul medicină de urgenţă din Ministerul Sănătăţii are următoarele atribuţii:

a) evaluează şi fundamentează anual necesarul de resurse financiare în raport cu obiectivele şi activităţile propuse pentru AP-TRAUMA pe baza indicatorilor realizaţi în anul precedent şi propune spre aprobare ministrului sănătăţii alocarea fondurilor AP-TRAUMA, precum şi repartiţia fondurilor pe spitale, pe baza fundamentării CL-TRAUMA şi a propunerilor formulate de către direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii, direcţiile de sănătate publică sau spitale, după caz;

b) elaborează structura AP-TRAUMA, în colaborare cu direcţiile de specialitate din Ministerul Sănătăţii, pe baza analizelor şi propunerilor CL-TRAUMA şi a propunerilor coordonatorilor locali;

c) evaluează trimestrial şi anual realizarea obiectivelor AP-TRAUMA şi face propuneri pentru îmbunătăţirea acestora în scopul îndeplinirii obiectivelor aprobate;

d) comunică direcţiilor de sănătate publică şi spitalelor care derulează AP-TRAUMA sumele repartizate, precum şi activităţile pentru care acestea se utilizează;

e) avizează solicitările de finanţare lunară ale direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi ale celorlalte instituţii care derulează AP-TRAUMA, realizează centralizarea acestora şi o înaintează către Direcţia generală buget şi contabilitate, pentru întocmirea cererilor de deschideri de credite;

f) monitorizează şi analizează trimestrial, anual şi ori de câte ori este necesar realizarea indicatorilor specifici AP-TRAUMA, evaluează gradul de îndeplinire a obiectivelor şi dispune măsurile ce se impun în situaţia unor disfuncţionalităţi în utilizarea fondurilor aferente, după caz;

g) verifică încadrarea în disponibilul de credite bugetare şi avizează referatul privind finanţarea lunară a AP-TRAUMA.

Art. 11. - În vederea realizării activităţilor AP-TRAUMA, Direcţia generală buget şi contabilitate din Ministerul Sănătăţii are următoarele atribuţii:

a) elaborează proiectul bugetului Ministerului Sănătăţii în care sunt cuprinse sumele aferente AP-TRAUMA, pe baza propunerilor şi fundamentărilor prezentate de Serviciul medicină de urgenţă din Ministerul Sănătăţii;

b) comunică Serviciului medicină de urgenţă, în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la aprobare, fondurile bugetare aprobate, pe surse de finanţare şi titluri bugetare, în vederea repartizării acestora;

c) elaborează şi supune spre aprobare ordonatorului principal de credite filele de buget, pe surse de finanţare, titluri bugetare şi articole de cheltuieli, şi le comunică unităţilor care derulează AP-TRAUMA;

d) primeşte lunar solicitările de finanţare ale unităţilor care derulează AP-TRAUMA, centralizate de Serviciul medicină de urgenţă;

e) efectuează deschiderile de credite bugetare necesare pentru finanţarea AP-TRAUMA.

Art. 12. - În vederea derulării şi monitorizării AP-TRAUMA, CL-TRAUMA are următoarele atribuţii:

a) formulează propuneri cu privire la strategia, organizarea şi desfăşurarea anuală a AP-TRAUMA, pe care le înaintează Serviciului medicină de urgenţă până cel târziu la data de 15 iulie a anului curent, pentru anul următor;

b) formulează anual propuneri cu privire ta structura AP-TRAUMA, pe care le înaintează Serviciului medicină de urgenţă până cel târziu la data de 15 iulie a anului curent, pentru anul următor;

c) fundamentează necesarul de resurse pentru AP-TRAUMA şi îl înaintează Serviciului medicină de urgenţă până (a data de 15 iulie a anului curent, pentru anul următor;

d) formulează propuneri cu privire la repartiţia fondurilor aferente unităţilor sanitare, pe care le comunică Serviciului medicină de urgenţă;

e) realizează analiza trimestrială şi anuală a indicatorilor prevăzuţi în cadrul AP-TRAUMA, centralizaţi la nivel naţional, şi o transmite Serviciului medicină de urgenţă;

f) informează Serviciul medicină de urgenţă asupra problemelor şi disfuncţionalităţilor întâmpinate în derularea AP-TRAUMA şi formulează propuneri de îmbunătăţire a modului de derulare a acestora;

g) propune misiuni de control şi desemnează persoane care pot participa la acestea.

Art. 13. - Direcţiile de sănătate publică au următoarele obligaţii în vederea derulării şi monitorizării AP-TRAUMA:

a) centralizează trimestrial (cumulat de la începutul anului) şi anual indicatorii specifici AP-TRAUMA raportaţi de spitale în condiţiile prezentului ordin;

b) transmit Serviciului medicină de urgenţă pe suport hârtie şi în format electronic, la adresa de e-mail trauma@ms.ro, trimestrial şi anual, în primele 20 de zile calendaristice după încheierea perioadei pentru care se face raportarea, indicatorii prevăzuţi în cadrul AP-TRAUMA, centralizaţi în conformitate cu prevederile lit. a);

c) monitorizează modul de derulare al AP-TRAUMA;

d) verifică organizarea evidenţei nominale a beneficiarilor AP-TRAUMA, pe bază de cod numeric personal, de către unităţile de specialitate care derulează AP-TRAUMA, cu respectarea prevederilor legale referitoare la protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date;

e) întocmesc un raport de activitate centralizat trimestrial, respectiv anual, pe baza rapoartelor de activitate transmise de coordonatorii locali din spitalele care derulează AP-TRAUMA;

f) transmit Serviciului medicină de urgenţă, pe suport hârtie şi în format electronic la adresa de e-mail trauma@ms.ro, până la sfârşitul lunii următoare celei încheierii trimestrului pentru care se face raportarea, raportul de activitate prevăzut la lit. e);

g) raportul de activitate centralizat prevăzut la lit. e) cuprinde: stadiul realizării activităţilor prevăzute în cadrul AP-TRAUMA, analiza comparativă a costurilor medii realizate raportat la costurile medii la nivel naţional prevăzute în prezentul ordin, problemele şi disfuncţionalităţile întâmpinate în realizarea activităţilor, propunerile de îmbunătăţire a modului de derulare a AP-TRÂUMA;

h) transmit Serviciului medicină de urgenţă, pe suport hârtie şi în format electronic la adresa de e-mail trauma@ms.ro, până la data de 15 iulie a anului curent, fundamentarea necesarului de resurse pentru anul următor.

Art. 14. - Spitalele care derulează AP-TRAUMA au următoarele atribuţii:

a) organizează evidenţa nominală a beneficiarilor AP-TRAUMA, pe bază de cod numeric personal, cu respectarea prevederilor legale referitoare la protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date:

b) raportează direcţiilor de sănătate publică sau, după caz, Serviciului medicină de urgenţă, pe suport hârtie şi în format electronic la adresa de e-mail trauma@ms.ro, în funcţie de subordonare, trimestrial (cumulat de la începutul anului) şi anual, în primele 20 de zile după încheierea perioadei pentru care se face raportarea, indicatorii specifici AP-TRAUMA, în condiţiile prezentului ordin;

c) monitorizează modul de derulare a AP-TRAUMA;

d) întocmesc un raport de activitate centralizat trimestrial, respectiv anual, pe baza rapoartelor de activitate transmise de coordonatorii AP-TRAUMA;

e) transmit CL-TRAUMA şi în funcţie de subordonare, Serviciului medicină de urgenţă pe suport hârtie şi în format electronic la adresa de e-mail trauma@ms.ro sau direcţiei de sănătate publică, după caz, date pentru întocmirea raportului de activitate prevăzut la art. 13 lit. e), până la data de 20 a lunii următoare celei pentru care se face raportarea;

f) raportul de activitate centralizat prevăzut la lit. e) cuprinde: stadiul realizării activităţilor prevăzute în cadrul AP-TRAUMA, analiza comparativă a costurilor medii realizate raportat la costurile medii Sa nivel naţional prevăzute în prezentul ordin, probleme şi disfuncţionalităţi întâmpinate în realizarea activităţilor, propuneri de îmbunătăţire a modului de derulare a AP-TRAUMA.

Art. 15. - Coordonatorii locali ai AP-TRAUMA, desemnaţi în condiţiile prevăzute la art. 4 alin. (2), au următoarele obligaţii cu privire la monitorizarea activităţilor cuprinse în cadrul acestora:

a) organizează evidenţa nominală a beneficiarilor AP-TRAUMA, pe bază de cod numeric personal, cu respectarea prevederilor legale referitoare la protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date;

b) raportează conducerii spitalului, trimestrial şi anual, în primele 5 zile după încheierea perioadei pentru care se face raportarea, indicatorii specifici AP-TRAUMA, în condiţiile prezentului ordin;

c) monitorizează modul de derulare a AP-TRAUMA pe care îl coordonează;

d) monitorizează permanent consumul de materiale sanitare şi medicamente care se acordă în cadrul AP-TRAUMA;

e) întocmesc un raport de activitate trimestrial, respectiv anual, pe care îl transmit conducerii instituţiei până la data de 10 a lunii următoare celei pentru care raportează; raportul de activitate cuprinde: stadiul realizării activităţilor prevăzute în cadrul AP-TRAUMA, analiza comparativă a costurilor medii realizate raportat la costurile medii la nivel naţional prevăzute în prezentul ordin, probleme şi disfuncţionalităţi întâmpinate în realizarea activităţilor, propuneri de îmbunătăţire a modului de derulare a AP-TRÂUMA;

f) informează permanent conducerea instituţiei cu privire la disfuncţionalităţile identificate în derularea AP-TRAUMA şi propune măsuri de soluţionare a acestora;

g) avizează documentele justificative (facturile) care însoţesc cererile de finanţare lunară;

h) organizează raportarea cazurilor în registrele naţionale de traumă dezvoltate de Societatea Română de Neurochirurgie, Societatea Română de Ortopedie şi Traumatologie, Societatea Română de Ortopedie-Traumatologie Pediatrică şi Societatea Română de Chirurgie Orală şi Maxilo-Facială.

Art. 16. - Ordonatorii de credite secundari şi terţiari au următoarele obligaţii în realizarea AP-TRAUMA:

a) utilizează fondurile în limita bugetului aprobat şi potrivit destinaţiei specificate, cu respectarea dispoziţiilor legale;

b) gestionează eficient mijloacele materiale şi băneşti;

c) organizează evidenţa contabilă a cheltuielilor pe surse de finanţare şi pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, atât în prevederi, cât şi în execuţie;

d) raportează indicatorii specifici prevăzuţi în AP-TRAUMA, în condiţiile prezentului ordin;

e) transmit Serviciului medicină de urgenţă sau direcţiilor de sănătate publică, după caz, cererile de finanţare fundamentate, însoţite de documentele justificative, în condiţiile prezentului ordin;

f) desemnează prin act administrativ al conducătorului instituţiei publice câte un coordonator local pentru AP-TRAUMA;

g) completează fişele de post ale coordonatorilor desemnaţi cu atribuţiile corespunzătoare activităţilor prevăzute în cadrul AP-TRAUMA;

h) organizează, prin directorul financiar contabil al spitalului şi al instituţiei publice prin care se derulează AP-TRAUMA, evidenţele contabile, evidenţele tehnico-operative ale spitalului/instituţiei publice, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

i) transmit structurilor de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii orice alte date referitoare la AP-TRAUMA pe care le derulează şi răspund de exactitatea şi realitatea datelor raportate;

j) transmit lunar Direcţiei generale buget şi contabilitate, în primele 20 de zile calendaristice ale lunii curente pentru luna precedentă, execuţia bugetară a bugetului aprobat pentru AP-TRAUMA derulate;

k) achiziţionează materiale sanitare şi medicamente cu respectarea legislaţiei în vigoare din domeniul achiziţiilor publice.

Art. 17. - Raportarea indicatorilor specifici AP-TRAUMA se realizează trimestrial (cumulat de la începutul anului) şi anual, atât în format electronic, cât şi pe suport hârtie, conform modelului de raportare prevăzute la anexa nr. 4 - Borderou centralizator.

Art. 18. - Costul mediu se calculează ca raport între cheltuielile efective şi indicatorii fizici realizaţi. În cazul în care au fost finanţate şi alte acţiuni pentru care nu au fost stabiliţi indicatori fizici, acestea vor fi evidenţiate distinct, indicându-se cheltuiala pe fiecare acţiune.

Art. 19. - Monitorizarea activităţilor cuprinse în AP-TRAUMA se referă la:

a) modul de realizare şi de raportare a indicatorilor prevăzuţi în prezentul ordin;

b) încadrarea în bugetul aprobat;

c) respectarea destinaţiilor stabilite pentru fondurile alocate spitalelor care derulează AP-TRAUMA;

d) urmărirea respectării de către persoanele implicate a responsabilităţilor stabilite prin prezentul ordin referitoare la derularea AP-TRAUMA;

e) identificarea unor posibile disfuncţionalităţi în derularea AP-TRAUMA.

Art. 20. - În cadrul AP-TRAUMA se pot desfăşura următoarele activităţi:

1. Tratamentul leziunilor traumatice acute neuro-craniene şi/sau viscero-craniene, vertebro-medulare şi ale membrelor sau centurilor care necesită implanturi aloplastice pentru restabilirea anatomo-funcţională a regiunii sau segmentului/segmentelor interesat(e) în primele 48 de ore de la producerea (diagnosticarea) leziunilor.

2. Achiziţii pentru tratamentele menţionate la pct. 1:

A. NEUROCHIRURGIE

a) Traumatologie cranio-cerebrală:

1. meşă cranioplastie titanium 9/9 cm;

2. meşă cranioplastie titanium 12/12 cm;

3. şuruburi fixare meşă titanium (10 buc./meşă);

4. craniofix;

5. ciment acrilic cranioplastie;

6. kit măsurare presiune intracraniană cu electrod intraparenchimatos;

7. kit măsurare presiune intracraniană cu drenaj ventricular extern;

8. dura mater artificială;

9. kit glue tissular;

10. lamă craniotom;

11. dura guard;

12. burghiu diametru 1,35 mm, parte activă 5 mm, lungime totală 50 mm;

13. burghiu diametru 1,35 mm, parte activă 6 mm, lungime totală 50 mm;

14. burghiu diametru 1,4 mm, parte activă 12 mm, lungime totală 54 mm.

b) Traumatologie vertebro-medulară:

1. şuruburi fixare transpediculară (cervical, dorsal, lombar) traumă;

2. bare fixare traumă;

3. şuruburi canulate fixare odontoidă;

4. plăcuţe abord anterior coloană cervicală;

5. şuruburi fixare plăcuţă;

6. cârlige fixare translaminară;

7. sistem fixare occipito-cervicală;

8. sistem fixare posterioară C1-C2;

9. crosslink;

10. dispozitiv fixare posterioară cervico-dorsală;

11. cage vertebral;

12. cross-link;

13. kit vertebroplastie;

14. kit kifoplastie;

15. ciment acrilic vertebroplastie;

16. trocare fixare transpediculară.

B. CHIRURGIE CRANIO-MAXILO-FACIALÂ

a) Modul mid-face 1.7

b) Şuruburi:

1. şurub aliaj titan autofiletant cross pin dimensiune 3 mm;

2. şurub aliaj titan autofiletant cross pin dimensiune 5 mm;

3. şurub aliaj titan autofiletant cross pin dimensiune 7 mm;

4. şurub aliaj titan autofiletant cross pin dimensiune 9 mm;

5. şurub emergency aliaj titan autofiletant cross pin dimensiune 5 mm;

6. şurub emergency aliaj titan autofiletant cross pin dimensiune 7 mm;

7. şurub emergency aliaj titan autofiletant cross pin dimensiune 9 mm.

c) Plăcuţe:

1. plăcuţă aliaj titan profil 0,6 mm 4 găuri, dreapta punte scurtă;

2. plăcuţă aliaj titan profil 0,6 mm 24 găuri;

3. plăcuţă aliaj titan profil 0,6 mm 4 găuri, curbă punte scurtă;

4. plăcuţă aliaj titan profil 0,6 mm 6 găuri, curbă punte scurtă;

5. plăcuţă aliaj titan profil 0,6 mm 10 găuri, curbă;

6. plăcuţă aliaj titan profil 0,6 mm 5 găuri, Y simplu, punte scurtă şi punte lungă;

7. plăcuţă aliaj titan profil 0,6 mm 7 găuri, Y dublu.

d) Meşă:

1. meşă aliaj titan profil 0,3 mm, 90 x 90 mm, maleabilă.

e) Burghie:

1. burghiu diametru 1,35 mm, parte activă 5 mm, lungime totală 50 mm;

2. burghiu diametru 1,35 mm, parte activă 6 mm, lungime totală 50 mm;

3. burghiu diametru 1,4 mm, parte activă 12 mm, lungime totală 54 mm.

f) Meşă preformată orbită dreaptă, respectiv orbită stângă g) Modul 2.0 mini plating

h) Şuruburi:

1. şurub aliaj titan autofiletant cross pin dimensiune 5 mm;

2. şurub aliaj titan autofiletant cross pin dimensiune 7 mm;

3. şurub alia] titan autofiletant cross pin dimensiune 10 mm;

4. şurub aliaj titan autofiletant cross pin dimensiune 12 mm;

5. şurub aliaj titan autofiletant cross pin dimensiune 16 mm;

6. şurub aliaj titan autofiletant cross pin dimensiune 20 mm;

7. şurub emergency aliaj titan autofiletant cross pin dimensiune 6 mm;

8. şurub emergency aliaj titan autofiletant cross pin dimensiune 8 mm;

9. şurub emergency aliaj titan autofiletant cross pin dimensiune 12 mm.

i) Plăcuţe:

1. plăcuţă aliaj titan profil 1,0 mm dreapta 4 găuri punte 4 mm;

2. plăcuţă aliaj titan profil 1,0 mm dreapta 4 găuri punte 8 mm;

3. plăcuţă aliaj titan profil 1,0 mm, L, 4 găuri punte 8 mm dreapta;

4. plăcuţă aliaj titan profil 1,0 mm, L, 4 găuri punte 8 mm stânga;

5. plăcuţă aliaj titan profil 1,0 mm, L, 5 găuri punte 8 mm dreapta;

6. plăcuţă aliaj titan profil 1,0 mm, L, 5 găuri punte 8 mm stânga;

7. plăcuţă aliaj titan profil 1,0 mm, Y simplu, 5 găuri punte 8 mm;

8. plăcuţă aliaj titan profil 1,0 mm, Y dublu, 6 găuri punte 8 mm;

9. plăcuţă aliaj titan profil 1,0 mm dreapta 16 găuri, j) Meşă:

1. meşă aliaj titan profil 0,6 mm 90 x 90 mm. k) Burghie:

1. burghiu diametru 1,5 mm, parte activă 5 mm, lungime totală 50 mm, 5 buc;

2. burghiu diametru 1,5 mm, parte activă 8 mm, lungime totală 50 mm, 5 buc;

3. burghiu diametru 1,5 mm, parte activă 20 mm, lungime totală 58 mm;

4. burghiu diametru 1,5 mm, parte activă 20 mm, lungime totală 107 mm.

l) Pentru a folosi implanturile aloplastice permanente sau temporare sunt necesare kiturile de instrumentar specifice pentru fiecare modul în parte. Aceste kituri vor trebui achiziţionate împreună cu containerele pentru sterilizare specifice fiecărui modul.

C. ORTOPEDIE

1. Plăci metalice de osteosinteză de diverse mărimi şi forme adaptate regiunilor anatomice, din otel medical sau titan, simple Ori DCP, LCP, LC-DCP, LISS

2. Şuruburi adaptate diverselor plăci, din oţel sau titan, de diferite grosimi şi lungimi, simple ori blocate, autotarodante sau autofiletante, pentru os cortical ori spongios

3. Tije intramedulare pentru osteosinteză oaselor lungi: humerus, femur, tibie, cu posibilitate de blocare bilaterală cu şuruburi aferente, pline sau canulate, din oţel medical ori titan, de diferite forme şi dimensiuni, tije intramedulare elastice din oţel medical sau titan, de diferite dimensiuni, tije intramedulare telescopice (pediatrie)

4. Sisteme de osteosinteză de tip DHS (Dynamic Hip Screw) + pediatric, DCS Dynamic Condylar Plate), PFN (Proximal Femoral Nail), GN (Gama Nail) + pediatric, din titan sau oţel medical, de diferite dimensiuni şi cu diferite variante

5. Şuruburi canulate de osteosinteză, din titan sau oţel medical, de diferite grosimi, lungimi, pas al filetului şi dimensiune a filetului, inclusiv şuruburi dublu-filetate de compactare de tip Herbert şuruburi epifizioliză (pediatric)

6. Broşe de osteosinteză, din oţel medical, filetate distal sau nu, de diferite grosimi şi lungimi

7. Fixatoare externe, mono sau dublu cadru, diverse tipuri adaptate regiunilor anatomice, fixatoare Ilizarov, fixatoare hibride

8. Sârmă din oţel medical pentru osteosinteză

9. Substituenţi osoşi osteoconductivi şi osteoinductivi

10. Substituenţi osteocartilaginoşi, membrane de acid hialuronic şi colagen, substituenţi de ligamente sau tendoane

11. Ancore metalice sau biorezorbabile cu fire de reinserţie la nivel osos în caz de rupturi musculare, tendinoase sau ligamentare, ancore de sutură meniscală

12. Fire de sutură High-Strength din polietilenă cu greutate moleculară

13. Înaltă ultra-high molecular weight polyethylene (UHMWPE)

Art. 21. - De activităţile prevăzute la art. 20 beneficiază pacienţii critici cu următoarele diagnostice:

a) bolnavi cu leziuni traumatice acute cranio-cerebrale pentru a căror refacere anatomico-funcţională este necesară utilizarea de materiale implantabile temporare sau permanente;

b) fracturi craniene complexe intruzive sau extruzive;

c) leziuni extinse ale durei mater;

d) hipertensiune intracraniană intratabilă conservativ;

e) bolnavi cu leziuni traumatice cranio-maxilo-faciale pentru a căror refacere anatomico-funcţională este necesară utilizarea de materiale implantabile temporare sau permanente;

f) fracturi cranio-maxilo-faciale simple sau complexe;

g) fracturi ale sinusului frontal şi ale calotei craniene;

h) fracturi ale complexului nazo-orbito-etmoidal;

i) fracturi ale orbitei;

j) fracturi ale complexului orbito-zigomatic;

k) fracturi ale masivului facial;

l) fracturi ale mandibulei;

m) leziuni vertebro-medulare pentru a căror refacere anatomico-funcţională este necesară utilizarea de materiale implantabile temporare sau permanente:

n) fracturi instabile ale coloanei vertebrale cu interesare uni-sau multisegmentară;

o) fracturi ale corpului vertebral cu interesarea a cel puţin 50% din înălţimea corpului vertebral;

p) fracturi cu interesare durală mielo-radiculară;

q) leziuni traumatice la nivelul centurilor şi/sau membrelor pentru a căror refacere este necesară utilizarea de materiale implantabile temporare sau permanente:

r) fracturi cu deplasare ale oaselor centurilor şi membrelor, deschise sau închise, care necesită reducere şi fixare chirurgicală cu dispozitive de osteosinteză internă sau fixare externă;

s) leziuni (rupturi) traumatice acute musculo-tendinoase sau ligamentare consecutive traumatismelor directe, entorselor grave sau luxaţiilor;

ş) leziuni traumatice acute ale cartilajului articular sau structurilor articulare interne cu indicaţie de reparare în urgenţă;

t) leziuni traumatice osteoarticulare acute soldate cu pierdere importantă de substanţă osoasă, cartilaginoasă sau de părţi moi (tendon, ligament).

Art. 22. - Indicatorii de evaluare ai AP-TRAUMA sunt următorii:

a) Indicatori fizici:

1. numărul de pacienţi critici cu leziuni traumatice acute (anexa nr. 5);

2. evidenţa nominală a pacienţilor critici cu leziuni traumatice acute cranio-cerebrale care necesită implanturi aloplastice permanente sau temporare, cranio-maxilo-faciale care necesită implanturi aloplastice permanente sau temporare, vertebro-medulare care necesită implanturi aloplastice de coloană uni-sau multisegmentare, precum şi ale centurilor sau membrelor care necesită implanturi aloplastice permanente sau temporare, pe bază de cod numeric personal (anexele nr. 6 şi 7).

b) Indicatori de eficienţă:

1. cost mediu/pacient critici cu leziuni traumatice acute (anexa nr. 5);

2. execuţia bugetului aprobat pentru AP-TRAUMA (anexa nr. 8).

c) Indicatori de rezultat:

1. registre naţionale pentru patologiile specifice;

2. ghid uri şi protocoale de diagnostic;

3. ghiduri şi protocoale de tratament al pacienţilor critici;

Art. 23. - Criteriile de eligibilitate pentru unităţile care

derulează AP-TRAUMA sunt:

a) sistem de gardă dedicată pentru tratamentul leziunilor traumatice acute neuro-craniene şi/sau viscero-craniene, vertebro-medulare şi ale membrelor şi centurilor;

b) experienţă de cel puţin 300 de proceduri cranio-maxilo-facială/an, 300 leziuni neurochirurgicale/an, cel puţin 1.000 de leziuni ortopedice/an;

c) dotarea existentă;

d) prezenţa personalului calificat (cel puţin 2 medici, o asistentă şi o infirmieră disponibile pe tot parcursul programului gărzii dedicate).

Art. 24. - Unităţile sanitare care derulează AP-TRAUMA sunt următoarele:

A. Traumatologie cranio-cerebrală şi vertebro-medulară

1. Spitalul Clinic de Urgenţ㠓Bagdasar-Arseni” Bucureşti

2. Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti

3. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca

4. Spitalul Clinic de Urgenţ㠓Prof. Dr. Nicolae Oblu” Iaşi

5. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara

6. Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central “Dr. Carol Davila”

B. Unităţi care derulează AP-TRAUMA - Traumatologie cranio-maxilo-facială

1. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca

2. Spitalul Clinic Municipal de Urgenţă Timişoara

3. Spitalul Clinic de Urgenţ㠓Sf. Spiridon” Iaşi

4. Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central “Dr. Carol Davila”

C. Unităţi care derulează AP-TRAUMA - Traumatismele centurilor şi extremităţilor

1. Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti

2. Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti

3. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca

4. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţ㠓Sf. Spiridon” Iaşi

5. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara

6. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş

7. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţ㠓Sf. Apostol Andrei” Constanţa

8. Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii “Grigore Alexandrescu”

9. Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii “M. S. Curie” Bucureşti

10. Spitalul Clinic de Ortopedie, Traumatologie şi T.B.C. Osteoarticular “Foişor” Bucureşti

11. Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Cluj-Napoca

12. Spitalul de Urgenţă pentru Copii “Sf. Maria” Iaşi

13. Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii “Louis Ţurcanu” Timişoara

14. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova

15. Spitalul Clinic de Urgenţ㠓Bagdasar-Arseni” Bucureşti

16. Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central “Dr. Carol Davila”

Art. 25. - Direcţiile de specialitate din Ministerul Sănătăţii, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi spitalele care derulează AP-TRAUMA, indiferent de subordonare, vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 26. - Anexele nr. 1-8*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 27. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 28. - La data publicării prezentului ordin, Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.143/2014 privind aprobarea Normelor tehnice de finanţare şi realizare a acţiunilor prioritare pentru tratamentul pacienţilor critici cu leziuni traumatice acute (AP-TRAUMA), publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 751 din 16 octombrie 2014, se abrogă.

 

p. Ministrul sănătăţii,

Dorel Săndesc,

secretar de stat

 

Bucureşti, 8 aprilie 2015.

Nr. 446.


*) Anexele nr. 1-8 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 245 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

privind aprobarea modului de administrare, finanţare şi implementare a acţiunilor prioritare pentru monitorizarea, tratamentul şi îngrijirea pacienţilor critici din secţiile ATI adulţi/copii şi terapie intensivă nou-născuţi

 

Văzând Referatul de aprobare nr. N.B. 3.551 din 8 aprilie 2015 al Serviciului medicină de urgenţă din cadrul Ministerului Sănătăţii,

având în vedere art. 93 alin. (4) şi (41) şi art. 362 lit. e) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Acţiunile prioritare pentru monitorizarea, tratamentul şi îngrijirea pacienţilor critici din secţiile ATI adulţi/copii şi terapie intensivă nou-născuţi, denumite în continuare ÂP- ATI, ale căror costuri nu pot fi acoperite din fondurile obţinute pe baza contractelor cu casele de asigurări judeţene şi a municipiului Bucureşti, se finanţează şi se derulează în conformitate cu prevederile prezentului ordin.

(2) AP- ATI sunt elaborate, derulate şi finanţate de către Ministerul Sănătăţii şi se implementează prin spitale cu structuri de anestezie şi terapie intensivă.

Art. 2. - (1) în vederea coordonării din punct de vedere ştiinţific şi metodologic la nivel naţional al AP- ATI, pentru anii 2015-2018, se constituie un colectiv de lucru format din specialişti în specialitatea anestezie şi terapie intensivă, în conformitate cu prevederile art. 15 din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Colectivul de lucru al AP- ATI, denumit în continuare CL- ATI, are în componenţă: un preşedinte, un vicepreşedinte şi 5 membri.

(3) Desemnarea componenţei CL- ATI se realizează de către Societatea Română de Anestezie şi Terapie Intensivă şi Asociaţia de Neonatologie din România.

(4) Pentru perioada 2015-2018 componenţa CL- ATI se stabileşte prin ordin al ministrului sănătăţii.

(5) Secretarul de stat care are în coordonare AP- ATI şi şeful Serviciului medicină de urgenţă al Ministerului Sănătăţii sunt invitaţi permanenţi ai CL- ATI.

Art. 3. - (1) în exercitarea atribuţiilor sale, CL- ATI formulează propuneri, fundamentări, analize, recomandări şi informări referitoare la AP- ATI, pe care le transmite Serviciului medicină de urgenţă.

(2) Secretariatul tehnic permanent al CL- ATI se asigură de către Serviciul medicină de urgenţă.

(3) CL- ATI îşi desfăşoară activitatea în şedinţe organizate ori de câte ori este nevoie, la solicitarea preşedintelui sau a secretarului de stat care are în coordonare AP- ATI.

(4) Şedinţele sunt legal constituite în prezenţa majorităţii simple a CL- ATI.

(5) în situaţia în care preşedintele CL- ATI este în imposibilitatea de a conduce şedinţele, acestea vor fi conduse de către vicepreşedinte.

Art. 4. - (1) CL- ATI este coordonatorul naţional al AP- ATI din punct de vedere ştiinţific şi metodologic, iar Serviciul medicină de urgenţă reprezintă structura centrală a Ministerului Sănătăţii responsabilă cu coordonarea administrativă a acestei acţiuni.

(2) La nivelul spitalului derularea şi monitorizarea AP- ATI se realizează de către un coordonator local desemnat de către managerul spitalului; acesta poate fi şeful de secţie sau un alt medic din cadrul structurii care derulează AP- ATI.

(3) Numele şi datele de contact ale coordonatorului local - număr telefon fix, număr telefon mobil, fax, e-mail, adresa poştală a spitalului şi a secţiei în cazul în care acestea diferă - vor fi comunicate Serviciului medicină de urgentă din Ministerul Sănătăţii.

(4) Atunci când derularea AP- ATI într-un spital se realizează prin mai multe structuri de anestezie şi terapie intensivă, managerul desemnează un coordonator local la nivelul spitalului; repartiţia fondurilor alocate fiecărei structuri se stabileşte de către managerul spitalului, la propunerea coordonatorului local şi după o consultare cu şefii structurilor implicate în AP- ATI.

Art. 5. - Spitalele care derulează AP- ATI au obligaţia gestionării eficiente a mijloacelor materiale şi băneşti şi a organizării evidenţei contabile a cheltuielilor, precum şi a organizării evidenţei nominale, pe bază de cod numeric personal, a beneficiarilor AP- ATI.

Art. 6. - AP- ATI se finanţează de la bugetul de stat şi din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii de la titlurile bugetare 20 “Bunuri şi servicii” şi 51 “Transferuri între unităţi ale administraţiei publice”, prevăzute în Clasificaţia indicatorilor privind finanţele publice.

Art. 7. - (1) Pentru fondurile alocate la titlul 20 “Bunuri şi servicii”, direcţiile de sănătate publică încheie contracte pentru derularea AP- ATI, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1, cu spitalele nominalizate din subordinea ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, precum şi a autorităţilor administraţiei publice locale.

(2) De la titlul 51 “Transferuri între unităţi ale administraţiei publice” se finanţează cheltuielile aferente activităţilor prevăzute în AP- ATI desfăşurate de spitalele din subordinea Ministerului Sănătăţii.

(3) Din fondurile alocate spitalele pot finanţa activităţi specifice AP- ATI.

(4) Din fondurile alocate AP- ATI spitalele nu pot finanţa cheltuieli de natura utilităţilor şi cheltuieli de capital.

(5) Finanţarea AP- ATI din bugetul Ministerului Sănătăţii se face lunar, pe total titlu, pe baza cererilor fundamentate ale ordonatorilor de credite secundari şi terţiari, însoţite de documentele justificative ale acestora, semnate şi parafate lizibil de coordonatorul local, în raport cu:

a) gradul de utilizare a fondurilor puse la dispoziţie anterior;

b) disponibilul din cont rămas neutilizat;

c) indicatorii fizici realizaţi în perioada anterioară;

d) bugetul aprobat cu această destinaţie.

(6) Cererile de finanţare fundamentate ale ordonatorilor de credite, detaliate pe tipuri de cheltuieli, se transmit spre avizare Serviciului medicină de urgenţă, pe suport hârtie şi în format electronic la adresa de e-mail ati@ms.ro, până cel târziu în data de 5 a lunii pentru care se face finanţarea, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2.

(7) Cererea de finanţare fundamentată este însoţită de cererea detaliată pe tipuri de cheltuieli, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 3, precum şi de Borderoul centralizator, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 4.

(8) Cererile de finanţare transmise de către ordonatorii de credite după termenul prevăzut la alin. (6) nu vor fi finanţate în luna pentru care se face solicitarea. Acestea se finanţează în luna următoare celei pentru care a fost transmisă solicitarea întârziată, în baza unei noi cereri transmise în termenul prevăzut la alin. (6), cu încadrarea în limitele alocărilor bugetare.

Art. 8. - Sumele alocate pentru AP- ATI sunt cuprinse în bugetele de venituri şi cheltuieli ale direcţiilor de sănătate publică, respectiv ale spitalelor, se aprobă odată cu acestea şi se utilizează numai potrivit destinaţiilor stabilite.

Art. 9. - (1) În baza contractelor încheiate conform prevederilor art. 7 alin. (1), direcţiile de sănătate publică decontează cheltuieli de natura bunurilor contractate pentru desfăşurarea activităţilor prevăzute în AP- ATI.

(2) Direcţiile de sănătate publică decontează contravaloarea bunurilor acordate pentru desfăşurarea activităţilor prevăzute în AP- ATI, în limita sumelor disponibile cu această destinaţie, în ordine cronologică, în termen de până la 60 de zile calendaristice de la data depunerii documentelor justificative pentru bunurile achiziţionate conform contractelor încheiate.

Art. 10. - În vederea realizării activităţilor AP- ATI, Serviciul medicină de urgenţă din Ministerul Sănătăţii are următoarele atribuţii:

a) evaluează şi fundamentează anual necesarul de resurse financiare în raport cu obiectivele şi activităţile propuse pentru AP- ATI pe baza indicatorilor realizaţi în anul precedent şi propune spre aprobare ministrului sănătăţii alocarea fondurilor AP- ATI, precum şi repartiţia fondurilor pe spitale, pe baza fundamentării CL- ATI şi a propunerilor formulate de către direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii, direcţiile de sănătate publică sau spitale, după caz;

b) elaborează structura AP- ATI, în colaborare cu direcţiile de specialitate din Ministerul Sănătăţii, pe baza analizelor şi propunerilor CL- ATI şi a propunerilor coordonatorilor locali;

c) evaluează trimestrial şi anual realizarea obiectivelor AP- ATI şi face propuneri pentru îmbunătăţirea acestora în scopul îndeplinirii obiectivelor aprobate;

d) comunică direcţiilor de sănătate publică şi spitalelor care derulează AP- ATI sumele repartizate, precum şi activităţile pentru care acestea se utilizează;

e) avizează solicitările de finanţare lunară ale direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi ale celorlalte instituţii care derulează AP- ATI, realizează centralizarea acestora şi o înaintează către Direcţia generală buget şi contabilitate, pentru întocmirea cererilor de deschideri de credite;

f) monitorizează şi analizează trimestrial, anual şi ori de câte ori este necesar realizarea indicatorilor specifici AP- ATI, evaluează gradul de îndeplinire a obiectivelor şi dispune măsurile ce se impun în situaţia unor disfuncţionalităţi în utilizarea fondurilor aferente, după caz;

g) verifică încadrarea în disponibilul de credite bugetare şi avizează referatul privind finanţarea lunară a AP- ATI.

Art. 11. - În vederea realizării activităţilor AP- ATI, Direcţia generală buget şi contabilitate din cadrul Ministerului Sănătăţii are următoarele atribuţii:

a) elaborează proiectul bugetului Ministerului Sănătăţii în care sunt cuprinse sumele aferente AP- ATI, pe baza propunerilor şi fundamentărilor prezentate de Serviciul medicină de urgentă din Ministerul Sănătăţii;

b) comunică Serviciului medicină de urgenţă, în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la aprobare, fondurile bugetare aprobate, pe surse de finanţare şi titluri bugetare, în vederea repartizării acestora;

c) elaborează şi supune spre aprobare ordonatorului principal de credite filele de buget, pe surse de finanţare, titluri bugetare şi articole de cheltuieli, şi le comunică unităţilor care derulează AP- ATI;

d) primeşte lunar solicitările de finanţare ale unităţilor care derulează AP- ATI, centralizate de Serviciul medicină de urgenţă;

e) efectuează deschiderile de credite bugetare necesare pentru finanţarea AP- ATI.

Art. 12. - În vederea derulării şi monitorizării AP- ATI, CL- ATI are următoarele atribuţii:

a) formulează propuneri cu privire la strategia, organizarea şi desfăşurarea anuală a AP- ATI, pe care le înaintează Serviciului medicină de urgenţă până cel târziu la data de 15 iulie a anului curent, pentru anul următor;

b) formulează anual propuneri cu privire la structura AP- ATI, pe care le înaintează Serviciului medicină de urgenţă până cel târziu la data de 15 iulie a anului curent, pentru anul următor;

c) fundamentează necesarul de resurse pentru AP- ATI şi îl înaintează Serviciului medicină de urgenţă până la data de 15 iulie a anului curent, pentru anul următor;

d) formulează propuneri cu privire la repartiţia fondurilor aferente unităţilor sanitare, pe care le comunică Serviciului medicină de urgenţă;

e) efectuează deschiderile de credite bugetare necesare pentru finanţarea AP- ATI.

Art. 13. - Direcţiile de sănătate publică au următoarele obligaţii în vederea derulării şi monitorizării AP- ATI:

a) centralizează trimestrial (cumulat de la începutul anului) şi anual indicatorii specifici AP- ATI raportaţi de spitale în condiţiile prezentului ordin;

b) transmit Serviciului medicină de urgenţă pe suport hârtie şi în format electronic la adresa de e-mail ati@ms.ro, trimestrial şi anual, în primele 20 de zile calendaristice după încheierea perioadei pentru care se face raportarea, indicatorii prevăzuţi în cadrul AP- ATI, centralizaţi în conformitate cu prevederile lit. a);

c) monitorizează modul de derulare a AP- ATI;

d) verifică organizarea evidenţei nominale a beneficiarilor AP- ATI, pe bază de cod numeric personal, de către unităţile de specialitate care derulează AP- ATI, cu respectarea prevederilor legale referitoare la protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date;

e) întocmesc un raport de activitate centralizat trimestrial, respectiv anual, pe baza rapoartelor de activitate transmise de coordonatorii locali din spitalele care derulează AP- ATI;

f) transmit Serviciului medicină de urgenţă, pe suport hârtie şi în format electronic la adresa de e-mail ati@ms.ro, până la sfârşitul lunii următoare celei încheierii trimestrului pentru care se face raportarea, raportul de activitate prevăzut la lit. e);

g) raportul de activitate centralizat prevăzut la lit. e) cuprinde: stadiul realizării activităţilor prevăzute în cadrul AP- ATI, analiza comparativă a costurilor medii realizate raportat la costurile medii la nivel naţional prevăzute în prezentul ordin, problemele şi disfuncţionalităţile întâmpinate în realizarea activităţilor, propunerile de îmbunătăţire a modului de derulare a AP- ATI;

h) transmit Serviciului medicină de urgenţă, pe suport hârtie şi în format electronic la adresa de e-mail ati@ms.ro, până la data de 15 iulie a anului curent, fundamentarea necesarului de resurse pentru anul următor.

Art. 14. - Spitalele care derulează AP- ATI au următoarele atribuţii:

a) organizează evidenţa nominală a beneficiarilor AP- ATI, pe bază de cod numeric personal, cu respectarea prevederilor

legale referitoare la protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date;

b) raportează direcţiilor de sănătate publică sau, după caz, Serviciului medicină de urgenţă, pe suport hârtie şi în format electronic la adresa de e-mail ati@ms.ro, în funcţie de subordonare, trimestrial (cumulat de la începutul anului) şi anual, în primele 20 de zile după încheierea perioadei pentru care se face raportarea, indicatorii specifici AP- ATI, în condiţiile prezentului ordin;

c) monitorizează modul de derulare a AP- ATI;

d) întocmesc un raport de activitate centralizat trimestrial, respectiv anual, pe baza rapoartelor de activitate transmise de coordonatorii AP- ATI;

e) transmit CL- ATI şi, în funcţie de subordonare, Serviciului medicină de urgenţă pe suport hârtie şi în format electronic la adresa de e-mail ati@ms.ro sau direcţiei de sănătate publică, după caz, date pentru întocmirea raportului de activitate prevăzut la art. 13 lit. e), până la data de 20 a lunii următoare celei pentru care se face raportarea;

f) raportul de activitate centralizat prevăzut la lit. e) cuprinde: stadiul realizării activităţilor prevăzute în cadrul AP- ATI, analiza comparativă a costurilor medii realizate raportat la costurile medii la nivel naţional prevăzute în prezentul ordin, probleme şi disfuncţionalităţi întâmpinate în realizarea activităţilor, propuneri de îmbunătăţire a modului de derulare a AP- ATI.

Art. 15. - Coordonatorii locali ai AP- ATI, desemnaţi în condiţiile prevăzute la art. 4 alin. (2), au următoarele obligaţii cu privire la monitorizarea activităţilor cuprinse în cadrul acestora:

a) organizează evidenţa nominală a beneficiarilor AP- ATI, pe bază de cod numeric personal, cu respectarea prevederilor legale referitoare la protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date;

b) raportează conducerii spitalului, trimestrial şi anual, în primele 5 zile după încheierea perioadei pentru care se face raportarea, indicatorii specifici AP- ATI, în condiţiile prezentului ordin;

c) monitorizează modul de derulare a AP- ATI pe care îl coordonează;

d) monitorizează permanent consumul de materiale sanitare şi medicamente care se acordă în cadrul AP- ATI;

e) întocmesc un raport de activitate trimestrial, respectiv anual, pe care îl transmit conducerii instituţiei până la data de 10 a lunii următoare celei pentru care raportează; raportul de activitate cuprinde: stadiul realizării activităţilor prevăzute în cadrul AP- ATI, analiza comparativă a costurilor medii realizate raportat la costurile medii la nivel naţional prevăzute în prezentul ordin, probleme şi disfuncţionalităţi întâmpinate în realizarea activităţilor, propuneri de îmbunătăţire a modului de derulare a AP- ATI;

f) informează permanent conducerea instituţiei cu privire la disfuncţionalităţile identificate în derularea AP- ATI şi propune măsuri de soluţionare a acestora;

g) avizează documentele justificative (facturile) care însoţesc cererile de finanţare lunară;

h) organizează raportarea cazurilor în registrele naţionale de anestezie şi terapie intensivă dezvoltate de Societatea Română de Anestezie şi Terapie Intensivă.

Art. 16. - Ordonatorii de credite secundari şi terţiari au următoarele obligaţii în realizarea AP- ATI:

a) utilizează fondurile în limita bugetului aprobat şi potrivit destinaţiei specificate, cu respectarea dispoziţiilor legale;

b) gestionează eficient mijloacele materiale şi băneşti;

c) organizează evidenţa contabilă a cheltuielilor pe surse de finanţare şi pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, atât în prevederi, cât şi în execuţie;

d) raportează indicatorii specifici prevăzuţi în AP- ATI, în condiţiile prezentului ordin;

e) transmit Serviciului medicină de urgenţă sau direcţiilor de sănătate publică, după caz, cererile de finanţare fundamentate, însoţite de documentele justificative, în condiţiile prezentului ordin;

f) desemnează prin act administrativ al conducătorului instituţiei publice câte un coordonator local pentru AP- ATI;

g) completează fişele de post ale coordonatorilor desemnaţi cu atribuţiile corespunzătoare activităţilor prevăzute în cadrul AP- ATI;

h) organizează, prin directorul financiar contabil al spitalului şi al instituţiei publice prin care se derulează AP- ATI, evidenţele contabile, evidenţele tehnico-operative ale spitalului/instituţiei publice, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

i) transmit structurilor de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii orice alte date referitoare la AP- ATI pe care le derulează şi răspund de exactitatea şi realitatea datelor raportate;

j) transmit lunar Direcţiei generale buget şi contabilitate, în primele 20 de zile calendaristice ale lunii curente pentru luna precedentă, execuţia bugetară a bugetului aprobat pentru AP- ATI derulate;

k) achiziţionează materiale sanitare şi medicamente cu respectarea legislaţiei în vigoare din domeniul achiziţiilor publice.

Art. 17. - Raportarea indicatorilor specifici AP- ATI se realizează trimestrial (cumulat de la începutul anului) şi anual, atât în format electronic, cât şi pe suport hârtie, conform modelului de raportare prevăzut la anexa nr. 4 - Borderou centralizator.

Art. 18. - Costul mediu se calculează ca raport între cheltuielile efective şi indicatorii fizici realizaţi. În cazul în care au fost finanţate şi alte acţiuni pentru care nu au fost stabiliţi indicatori fizici, acestea vor fi evidenţiate distinct, indicându-se cheltuiala pe fiecare acţiune.

Art. 19. - Monitorizarea activităţilor cuprinse în AP- ATI se referă la:

a) modul de realizare şi de raportare a indicatorilor prevăzuţi în prezentul ordin;

b) încadrarea în bugetul aprobat;

c) respectarea destinaţiilor stabilite pentru fondurile alocate spitalelor care derulează AP- ATI;

d) urmărirea respectării de către persoanele implicate a responsabilităţilor stabilite prin prezentul ordin referitoare la derularea AP-ÂTI;

e) identificarea unor posibile disfunctionalităţi în derularea AP- ATI.

Art. 20. - În cadrul AP- ATI se pot desfăşura următoarele activităţi:

1. achiziţionarea medicaţiei necesare în tratamentul pacienţilor incluşi în AP- ATI:

a) soluţii perfuzabile;

b) soluţii perfuzabile combinate, gata de administrare, pentru administrare intravenoasă, sub formă de flacoane/pungi perfuzabile sau seringi preumplute pentru administrarea prin injectomat, pregătite prin metode standardizate de calitate şi siguranţă;

c) soluţii de alimentaţie enterală şi parenterală;

d) sedative, analgetice, curare, simptomatice;

e) antibiotice;

f) vasoactive, antiaritmice, medicaţie cardiologică;

g) medicaţie pentru profilaxia sau tratamentul bolii trombembolice;

h) medicaţie pentru profilaxia sau tratamentul ulcerului gastroduodenal de stres sau a hemoragiei digestive superioare;

i) medicaţie pentru tratamentul coagulopatiilor sau hemoragiilor;

j) medicaţie pentru tratamentul disfuncţiilor de organ;

k) antitoxice;

l) tratamente patogenetice specifice fiecărei patologii;

m) medicaţie disfuncţie surfactant;

n) medicaţie specifică patologiei duetului arterial;

o) medicaţie analeptică respiratorie;

p) medicaţie specifică arsurilor termice profunde de grad II şi III;

2. achiziţionarea de reactivi specifici şi materiale consumabile pentru determinări de laborator în punctele de lucru proprii:

a) gaze arteriale;

b) electroliţi;

c) biochimie micrometodă;

d) hematologie;

e) markeri biologici de sepsis;

f) markeri biologici de inflamaţie;

3. achiziţionarea de casete de determinare automată rapidă pentru analizor tip PCR a agenţilor patogeni şi sensibilităţii/rezistenţei la antibiotice;

4. achiziţionarea de materiale consumabile necesare monitorizării pacienţilor:

a) catetere intravasculare;

b) kituri pentru monitorizare hemodinamică invazivă - inclusiv Swan Ganz;

c) kituri pentru monitorizare hemodinamică prin metode minim invazive:

(i) PICCO;

(ii) Vigileo;

(iii) LIDCCO;

(iv) ecografie transtoracică;

(v) ecografie transesofagiană;

d) consumabile pentru monitorizare standard - electrozi EKS, manşete şi cabluri tensiometre, senzori pulsoximetrie, senzori capnografie, senzori temperatură, gel electrozi;

e) kituri pentru monitorizarea presiunii intracraniene;

f) kituri pentru monitorizarea presiunii intravezicale;

g) kituri pentru monitorizare funcţie, circulaţie şi oxigenare cerebrală;

h) consumabile pentru monitorizarea noninvazivă, continuă a hemoglobinei sanguine;

i) consumabile pentru monitorizarea continuă, dinamică a coagulării şi funcţiei plachetare;

j) consumabile pentru monitorizarea transcutanată a gazelor arteriale;

5. achiziţionarea de materiale consumabile necesare ventilaţiei mecanice:

a) sonde de intubaţie speciale, cu calităţi de etanşeitate şi protecţie superioare;

b) canule de traheostomie;

c) kituri de cricotirotomie;

d) măşti faciale sau alte sisteme pentru ventilaţie noninvazivă;

e) circuite/tuburi ventilator;

f) filtre antibacteriene;

g) senzori de flux ventilatoare; h) senzori de oxigen;

i) sisteme de aspiraţie traheală în sistem închis, cu durată lungă de utilizare;

j) sisteme de aspiraţie pleurală;

6. achiziţionarea de kituri consumabile şi soluţii pentru efectuarea tehnicilor de epuraţie extrarenală continuă;

7. achiziţionarea de kituri consumabile şi soluţii pentru efectuarea tehnicilor de dializă hepatică;

8. achiziţionarea de kituri şi materiale consumabile pentru efectuarea tehnicilor de oxigenare extracorporeală sau eliminare extracorporeală a C02;

9. achiziţionarea de kituri şi materiale consumabile pentru aparate de tip Cell-Saver;

10. achiziţionarea de kituri şi consumabile pentru dispozitive de asistare mecanică a circulaţiei;

11. achiziţionarea de materiale consumabile necesare pentru tratamentul şi îngrijirea pacienţilor critici:

a) seringi şi kituri pentru injectomate;

b) kituri pentru infuzomate;

c) kituri pentru administrarea nutriţiei enterale pe nutripompă;

d) kituri pentru administrarea transfuziilor în ritm rapid şi încălzite;

e) seturi consumabile pentru încălzire activă pacienţi;

f) seturi consumabile pentru profilaxia mecanică a bolii trombembolice;

g) soluţii şi materiale sanitare necesare îngrijirii pacienţilor;

h) consumabile tip etichete de siguranţă pentru seringile cu medicamente specifice şi cu administrare restricţionată;

i) echipamente de protecţie pentru personalul sanitar;

j) kituri pentru preparare soluţii parenterale;

12. consumabile, kituri şi piese de schimb ale aparaturii şi echipamentelor din dotarea secţiei ATI,

Art. 21. - De activităţile prevăzute la art. 20 beneficiază pacienţii critici, cu funcţiile vitale afectate, internaţi în secţiile ATI cu următoarele diagnostice:

a) politraumatisme la pacientul adult, pediatric şi neonatal;

b) traumatisme craniocerebrale la pacientul adult, pediatric şi neonatal;

c) malformaţii vasculare, anevrisme cerebrale;

d) accidente vasculare cerebrale;

e) anevrisme vase mari;

f) mari urgenţe cardiovasculare, medicale sau chirurgicale;

g) arsuri la pacientul adult, pediatric şi neonatal;

h) intoxicaţii acute severe la pacientul adult, pediatric;

i) insuficienţă respiratorie acută ce necesită ventilaţie mecanică invazivă şi noninvazivă la pacientul adult, pediatric şi neonatal;

j) sepsis sever, şoc septic adult, pediatric şi neonatal;

k) pancreatită acută severă;

l) cazuri ce necesită epuraţie extrarenală, dializă hepatică sau oxigenare extracorporeală şi eliminare extracorporeală a CO2;

m) prematuri cu nevoi critice;

n) malformaţii congenitale ale nou-născutului, sugarului şi copilului mic de sferă digestivă, cardiacă, respiratorie, urologică, ortopedică, SNC, ORL etc;

o) pacient critic cu patologie oncologică;

p) afecţiuni cerebrale:

(i) hidrocefalie;

(ii) hemoragie cerebrală;

(iii) infecţii severe SNC;

q) boli neuromusculare degenerative;

r) boli rare:

(i) sindrom de activare macrofagică;

(ii) epidermoliză buloasă;

(iii) sindrom Stevens-Johnson.

Art. 22. - Indicatorii de evaluare ai AP- ATI sunt următorii:

a) indicatori fizici:

1. numărul de pacienţi critici din secţiile ATI (anexa nr. 5);

2. evidenţa nominală a pacienţilor critici din secţiile ATI critic din secţia ATI, pe bază de cod numeric personal, anexele nr. 6 şi 7;

b) indicatori de eficienţă:

1. cost mediu/pacient critici din secţiile ATI, anexa nr. 5;

2. execuţia bugetului aprobat pentru AP- ATI, anexa nr. 8;

c) indicatori de rezultat:

1. registre naţionale pentru patologiile specifice;

2. ghiduri şi protocoale de diagnostic;

3. ghiduri şi protocoale de tratament al pacienţilor critici.

Art. 23. - Criteriile de eligibilitate pentru unităţile care derulează AP- ATI sunt:

a) sistem de gardă dedicată de anestezie şi terapie intensivă;

b) dotare minimală incluzând:

(i) aparate de ventilaţie artificială;

(ii) monitoare funcţii vitale;

(iii) infuzomate/injectomate;

(iv) defibrilatoare;

(v) aparatură de laborator punct de lucru local (“point of care”);

c) maternităţile de grad III conform Ordinului nr. 910/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 24. - Unităţile sanitare care derulează AP- ATI sunt următoarele:

a) structuri ATI adulţi/copii:

1. Spitalul Universitar de Urgenţă Elias;

2. Centrul Clinic de Urgenţă de Boli Cardiovasculare “Academician Vasile Cândea” Bucureşti;

3. Spitalul de Urgenţ㠓Prof. Dr. Dimitrie Gerota” Bucureşti;

4. Spitalul Militar de Urgenţ㠓Dr. Carol Davilla”;

5. Spitalul Militar de Urgenţ㠓Regina Maria” Braşov;

6. Spitalul Militar de Urgenţ㠓Dr. Victor Popescu” Timişoara;

7. Spitalului Militar de Urgenţ㠓Dr. Constantin Papilian” Cluj-Napoca;

8. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Alba Iulia;

9. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad;

10. Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti;

11. Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău;

12. Spitalul Municipal Moineşti;

13. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea;

14. Spitalul Municipal “Ep. N. Popovici” Beiuş;

15. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Bistriţa-Năsăud;

16. Spitalul Judeţean de Urgenţ㠓Mavromati” Botoşani;

17. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Brăila;

18. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov;

19. Spitalul de Obstetrică-Ginecologie “Dr. I.A. Sbarcea”

20. Spitalul Clinic de Copii Braşov;

21. Spitalul Clinic Sfânta Maria Bucureşti;

22. Spitalul Clinic Colentina Bucureşti;

23. Spitalul Clinic de Urologie “Prof. Dr. Th. Burghele” Bucureşti;

24. Spitalul Clinic “Dr. Victor Babeş” Bucureşti;

25. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Buzău;

26. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Călăraşi;

27. Spitalul Judeţean de Urgenţă Reşiţa;

28. Spitalul Municipal Caransebeş;

29. Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Cluj-Napoca;

30. Spitalul Clinic Municipal Cluj-Napoca;

31. Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Cluj;

32. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa;

33. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţ㠓Dr. Fogolyan Kristof  Sfântu Gheorghe;

34. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgovişte;

35. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţ㠓Sf. Apostol Andrei” Galaţi;

36. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Giurgiu;

37. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Jiu;

38. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Miercurea-Ciuc;

39. Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva;

40. Spitalul Municipal Petroşani;

41. Spitalul Municipal Hunedoara;

42. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Slobozia;

43. Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii “Sfânta Maria” Iaşi;

44. Spitalul Clinic de Urgenţ㠓Praf. Dr. N. Oblu” Iaşi;

45. Spitalul Clinic “Dr. C. I. Parhon” Iaşi;

46. Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi;

47. Spitalul Clinic de Boli Infecţioase “Sfânta Parascheva” Iaşi;

48. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Ilfov;

49. Spitalul Judeţean de Urgenţ㠓Dr. C. Opriş” Baia Mare;

50. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Drobeta-Turnu Severin;

51. Spitalul Clinic Judeţean Mureş;

52. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Piatra-Neamţ;

53. Spitalul Municipal Roman;

54. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Slatina;

55. Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti;

56. Spitalul de Pediatrie Ploieşti;

57. Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Ploieşti;

58. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Zalău;

59. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Satu Mare;

60. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu;

61. Spitalul Clinic de Pediatrie Sibiu;

62. Spitalul Judeţean de Urgenţ㠓Sf. Ioan cel Nou” Suceava;

63. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Alexandria;

64. Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii “L. Turcanu” Timişoara;

65. Spitalul Clinic Municipal de Urgenţă Timişoara;

66. Spitalul Municipal “Dr. Teodor Andrei” Lugoj;

67. Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie “Dr. Victor Babeş” Timişoara;

68. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Tulcea;

69. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Râmnicu Vâlcea;

70. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Vaslui;

71. Spitalul Municipal “Elena Beldiman” Bârlad;

72. Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti;

73. Institutul Clinic Fundeni;

74. Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare “Prof. Dr. CC. Iliescu” Bucureşti;

75. Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti;

76. Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii “Grigore Alexandrescu” Bucureşti;

77. Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii “M. S. Curie” Bucureşti;

78. Spitalul Clinic de Urgenţ㠓Sfântul Ioan”, inclusiv Maternitatea Bucur;

79. Spitalul Clinic de Urgenţ㠓Sf. Pantelimon” Bucureşti;

80. Spitalul Clinic de Urgenţ㠓Bagdasar Arseni” Bucureşti;

81. Spitalul Clinic de Urgenţă Chirurgie Plastică Reparatorie şi Arşi Bucureşti;

82. Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului “Prof. Dr. A. Rusescu” Bucureşti;

83. Institutul de Pneumoftiziologie “Marius Nasta” Bucureşti;

84. Institutul Naţional de Boli Infecţioase “Prof. dr. M. Balş” Bucureşti;

85. Institutul Naţional de Neurologie şi Boli Neurovasculare Bucureşti;

86. Institutul Oncologic “Prof. Dr. Al. Trestioreanu” Bucureşti;

87. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca;

88. Institutului Inimii de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare “N. Stăncioiu” Cluj-Napoca;

89. Institutul Regional de Gastroenterologie-Hepatologie “Prof. Dr. O. Fodor” Cluj-Napoca;

90. Institutul Oncologic “Prof. dr. Ion Chiricuţ㔠Cluj-Napoca;

91. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova;

92. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţ㠓Sfântul Spiridon” Iaşi;

93. Institutul de Boli Cardiovasculare “Prof. Dr. G. I. M. Georgescu” Iaşi;

94. Institutul Regional Oncologic Iaşi;

95. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş;

96. Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş;

97. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara;

98. Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara;

99. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţ㠓Sfântul Pantelimon” Focşani;

b) structuri terapie intensivă nou-născuţi:

1. Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău;

2. Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie Oradea;

3. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov;

4. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca;

5. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova;

6. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţ㠓Sf. Apostol Andrei” Galaţi;

7. Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie “Cuza Vod㔠Iaşi

8. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş;

9. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu;

10. Spitalul Judeţean de Urgenţ㠓Sf. Ioan cel Nou” Suceava;

11. Spitalul Clinic Municipal de Urgenţă Timişoara;

12. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara;

13. Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului Alfred Rusescu;

14. Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie “Prof. Dr. Panait Sîrbu”;

15. Spitalul Clinic de Obstetrică şi Ginecologie Filantropia - Bucureşti;

16. Spitalul Clinic de Urgenţ㠓Sf. Pantelimon” Bucureşti;

17. Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii “Grigore Alexandrescu” Bucureşti;

18. Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii “M. S. Curie” Bucureşti;

19. Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti;

20. Spitalul Clinic “Dr. I. Cantacuzino” Bucureşti;

21. Spitalul Clinic de Urgenţ㠓Sfântul Ioan” - Maternitatea Bucur;

22. Spitalul de Obstetrică-Ginecologie “Dr. I. A. Sbarcea”.

Art. 25. - Direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi spitalele care derulează AP- ATI, indiferent de subordonare, vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 26. - Anexele nr. 1-8*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 27. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 28. - La data publicării prezentului ordin, Ordinul ministrului sănătăţii nr. 850/2013 privind aprobarea Normelor tehnice de finanţare şi realizare a acţiunilor prioritare pentru monitorizarea, tratamentul şi îngrijirea pacienţilor critici din secţiile de ATI, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 435 din 17 iulie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.

 

p. Ministrul sănătăţi

Dorel Săndesc,

secretar de stat

 

Bucureşti, 8 aprilie 2015.

Nr. 447.


*) Anexele nr. 1-8 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 245 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial”, Bucureşti, sos. Panduri nr. 1.

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

privind aprobarea modului de administrare, finanţare şi implementare a acţiunilor prioritare pentru profilaxia morţii subite cardiace de cauză aritmică prin implantarea de defibrilatoare cardiace interne

 

Văzând Referatul de aprobare nr. N.B. 3.552 din 8 aprilie 2015 al Serviciului medicină de urgenţă din cadrul Ministerului Sănătăţii,

având în vedere art. 93 alin. (4) şi (41) şi art. 362 lit. e) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Acţiunile prioritare pentru profilaxia morţii subite cardiace de cauză aritmică prin implantarea de defibrilatoare cardiace interne, denumite în continuare AP-PMSC, ale căror costuri nu pot fi acoperite din fondurile obţinute pe baza contractelor cu casele de asigurări judeţene şi a municipiului Bucureşti, se finanţează şi se derulează în conformitate cu prevederile prezentului ordin.

(2) AP-PMSC sunt elaborate, derulate şi finanţate de către Ministerul Sănătăţii şi se implementează prin spitale cu structuri de cardiologie.

Art. 2. - (1) în vederea coordonării din punct de vedere ştiinţific şi metodologic la nivel naţional al AP-PMSC, pentru anii 2015-2018, se constituie un colectiv de lucru format din specialişti în specialitatea cardiologie, denumit în continuare Colectivul de Lucru al AP-PMSC, în conformitate cu prevederile art. 15 din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Colectivul de Lucru al AP-PMSC, denumit în continuare CL-PMSC, are în componenţă: un preşedinte, un vicepreşedinte şi 3 membri.

(3) Desemnarea componenţei CL-PMSC se realizează de către Societatea Română de Cardiologie.

(4) Pentru perioada 2015-2018, componenţa CL-PMSC se Stabileşte prin ordin al ministrului sănătăţii.

(5) Secretarul de stat care are în coordonare AP-PMSC şi şeful Serviciului medicină de urgenţă al Ministerului Sănătăţii sunt invitaţi permanenţi ai CL-PMSC.

Art. 3. - (1) în exercitarea atribuţiilor sale, CL-PMSC formulează propuneri, fundamentări, analize, recomandări şi informări referitoare la AP-PMSC, pe care le transmite Serviciului medicină de urgenţă.

(2) Secretariatul tehnic permanent ai CL-PMSC se asigură de către Serviciul medicină de urgenţă.

(3) CL-PMSC îşi desfăşoară activitatea în şedinţe organizate ori de câte ori este nevoie, la solicitarea preşedintelui sau a secretarului de stat care are în coordonare AP-PMSC.

(4) Şedinţele sunt legal constituite în prezenţa majorităţii simple a CL-PMSC.

(5) în situaţia în care preşedintele CL-PMSC este în imposibilitatea de a conduce şedinţele, acestea vor fi conduse de vicepreşedinte.

Art. 4. - (1) CL-PMSC este coordonatorul naţional al AP-PMSC din punct de vedere ştiinţific şi metodologic, iar Serviciul medicină de urgenţă reprezintă structura centrală a Ministerului Sănătăţii responsabilă cu coordonarea administrativă a acestei acţiuni.

(2) La nivelul spitalului derularea şi monitorizarea AP-PMSC se realizează de către un coordonator local desemnat de către managerul spitalului; acesta poate fi şeful de secţie sau un alt medic din cadrul structurii care derulează AP-PMSC.

(3) Numele şi datele de contact ale coordonatorului local - număr telefon fix, număr telefon mobil, fax, e-mail, adresa poştală a spitalului şi a secţiei, în cazul în care acestea diferă - vor fi comunicate Serviciului medicină de urgenţă din Ministerul Sănătăţii.

(4) Atunci când derularea AP-PMSC într-un spital se realizează prin mai multe structuri de cardiologie, managerul desemnează un coordonator local la nivelul spitalului; repartiţia fondurilor alocate fiecărei structuri se stabileşte de către managerul spitalului, la propunerea coordonatorului local şi după o consultare cu şefii structurilor implicate în AP-PMSC.

Art. 5. - Spitalele care derulează AP-PMSC au obligaţia gestionării eficiente a mijloacelor materiale şi băneşti şi a organizării evidenţei contabile a cheltuielilor, precum şi a organizării evidenţei nominale, pe bază de cod numeric personal a beneficiarilor AP-PMSC.

Art. 6. - AP-PMSC se finanţează de la bugetul de stat şi din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii de la titlurile bugetare 20 “Bunuri şi servicii” şi 51 “Transferuri între unităţi ale administraţiei publice”, prevăzute în Clasificaţia indicatorilor privind finanţele publice.

Art. 7. - (1) Pentru fondurile alocate la titlul 20 “Bunuri şi servicii”, direcţiile de sănătate publică încheie contracte pentru derularea AP-PMSC, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1, cu spitalele nominalizate din subordinea ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, precum şi a autorităţilor administraţiei publice locale.

(2) De la titlul 51 “Transferuri între unităţi ale administraţiei publice” se finanţează cheltuielile aferente activităţilor prevăzute în AP-PMSC desfăşurate de spitalele din subordinea Ministerului Sănătăţii,

(3) Din fondurile alocate spitalele pot finanţa activităţi specifice AP-PMSC.

(4) Din fondurile alocate AP-PMSC spitalele nu pot finanţa cheltuieli de natura utilităţilor şi cheltuieli de capital.

(5) Finanţarea AP-PMSC din bugetul Ministerului Sănătăţii se face lunar, pe total titlu, pe baza cererilor fundamentate ale ordonatorilor de credite secundari şi terţiari, însoţite de documentele justificative ale acestora, semnate şi parafate lizibil de coordonatorul local, în raport cu:

a) gradul de utilizare a fondurilor puse la dispoziţie anterior;

b) disponibilul din cont rămas neutilizat;

c) indicatorii fizici realizaţi în perioada anterioară;

d) bugetul aprobat cu această destinaţie.

(6) Cererile de finanţare fundamentate ale ordonatorilor de credite, detaliate pe tipuri de cheltuieli, se transmit spre avizare Serviciului medicină de urgenţă, pe suport hârtie şi în format electronic la adresa de e-mail msc@ms.ro, până cel târziu în data de 5 a lunii pentru care se face finanţarea, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2.

(7) Cererea de finanţare fundamentată este însoţită de cererea detaliată pe tipuri de cheltuieli, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 3, precum şi de Borderoul centralizator, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 4.

(8) Cererile de finanţare transmise de către ordonatorii de credite după termenul prevăzut la alin. (6) nu vor fi finanţate în luna pentru care se face solicitarea. Acestea se finanţează în luna următoare celei pentru care a fost transmisă solicitarea întârziată, în baza unei noi cereri transmise în termenul prevăzut la alin. (6), cu încadrarea în limitele alocărilor bugetare.

Art. 8. - Sumele alocate pentru AP-PMSC sunt cuprinse în bugetele de venituri şi cheltuieli ale direcţiilor de sănătate publică, respectiv ale spitalelor, se aprobă odată cu acestea şi se utilizează numai potrivit destinaţiilor stabilite.

Art. 9. - (1) în baza contractelor încheiate conform prevederilor art. 7 alin. (1), direcţiile de sănătate publică decontează cheltuieli de natura bunurilor contractate pentru desfăşurarea activităţilor prevăzute în AP-PMSC.

(2) Direcţiile de sănătate publică decontează contravaloarea bunurilor acordate pentru desfăşurarea activităţilor prevăzute în AP-PMSC, în limita sumelor disponibile cu această destinaţie, în ordine cronologică, în termen de până la 60 de zile calendaristice de la data depunerii documentelor justificative pentru bunurile achiziţionate conform contractelor încheiate.

Art. 10. - În vederea realizării activităţilor AP-PMSC, Serviciul medicină de urgenţă din Ministerul Sănătăţii are următoarele atribuţii:

a) evaluează şi fundamentează anual necesarul de resurse financiare în raport cu obiectivele şi activităţile propuse pentru AP-PMSC pe baza indicatorilor realizaţi în anul precedent şi propune spre aprobare ministrului sănătăţii alocarea fondurilor AP-PMSC, precum şi repartiţia fondurilor pe spitale, pe baza fundamentării CL-PMSC şi a propunerilor formulate de către direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii, direcţiile de sănătate publică sau spitale, după caz;

b) elaborează structura AP-PMSC, în colaborare cu direcţiile de specialitate din Ministerul Sănătăţii, pe baza analizelor şi propunerilor CL-PMSC şi a propunerilor coordonatorilor locali;

c) evaluează trimestrial şi anual realizarea obiectivelor AP-PMSC şi face propuneri pentru îmbunătăţirea acestora în scopul îndeplinirii obiectivelor aprobate;

d) comunică direcţiilor de sănătate publică şi spitalelor care derulează AP-PMSC sumele repartizate, precum şi activităţile pentru care acestea se utilizează;

e) avizează solicitările de finanţare lunară ale direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi ale celorlalte instituţii care derulează AP-PMSC, realizează centralizarea acestora şi o înaintează către Direcţia generală buget şi contabilitate, pentru întocmirea cererilor de deschideri de credite;

f) monitorizează şi analizează trimestrial, anual şi ori de câte ori este necesar realizarea indicatorilor specifici AP-PMSC, evaluează gradul de îndeplinire a obiectivelor şi dispune măsurile ce se impun în situaţia unor disfuncţionalităţi în utilizarea fondurilor aferente, după caz;

g) verifică încadrarea în disponibilul de credite bugetare şi avizează referatul privind finanţarea lunară a AP-PMSC.

Art. 11. - În vederea realizării activităţilor AP-PMSC, Direcţia generală buget şi contabilitate din Ministerul Sănătăţii are următoarele atribuţii:

a) elaborează proiectul bugetului Ministerului Sănătăţii în care sunt cuprinse sumele aferente AP-PMSC, pe baza propunerilor şi fundamentărilor prezentate de Serviciul medicină de urgentă din Ministerul Sănătăţii;

b) comunică Serviciului medicină de urgenţă, în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la aprobare, fondurile bugetare aprobate, pe surse de finanţare şi titluri bugetare, în vederea repartizării acestora;

c) elaborează şi supune spre aprobare ordonatorului principal de credite filele de buget, pe surse de finanţare, titluri bugetare şi articole de cheltuieli, şi le comunică unităţilor care derulează AP-PMSC;

d) primeşte lunar solicitările de finanţare ale unităţilor care derulează AP-PMSC, centralizate de Serviciul medicină de urgenţă;

e) efectuează deschiderile de credite bugetare necesare pentru finanţarea AP-PMSC.

Art. 12. - În vederea derulării şi monitorizării AP-PMSC, CL-PMSC are următoarele atribuţii:

a) formulează propuneri cu privire la strategia, organizarea şi desfăşurarea anuală a AP-PMSC, pe care le înaintează Serviciului medicină de urgenţă până cel târziu la data de 15 iulie a anului curent, pentru anul următor;

b) formulează anual propuneri cu privire la structura AP-PMSC, pe care le înaintează Serviciului medicină de urgenţă până cel târziu la data de 15 iulie a anului curent, pentru anul următor;

c) fundamentează necesarul de resurse pentru AP-PMSC şi îl înaintează Serviciului medicină de urgenţă până la data de 15 iulie a anului curent, pentru anul următor;

d) formulează propuneri cu privire la repartiţia fondurilor aferente unităţilor sanitare, pe care le comunică Serviciului medicină de urgenţă;

e) realizează analiza trimestrială şi anuală a indicatorilor prevăzuţi în cadrul AP-PMSC, centralizaţi la nivel naţional, şi o transmite Serviciului medicină de urgenţă;

f) informează Serviciul medicină de urgenţă asupra problemelor şi disfuncţionalităţilor întâmpinate în derularea AP-PMSC şi formulează propuneri de îmbunătăţire a modului de derulare a acestora;

g) propune misiuni de control şi desemnează persoane care pot participa la acestea.

Art. 13. - Direcţiile de sănătate publică au următoarele obligaţii în vederea derulării şi monitorizării AP-PMSC:

a) centralizează trimestrial (cumulat de la începutul anului) şi anual indicatorii specifici AP-PMSC raportaţi de spitale în condiţiile prezentului ordin;

b) transmit Serviciului medicină de urgenţă pe suport hârtie şi în format electronic la adresa de e-mail msc@ms.ro, trimestrial şi anual, în primele 20 de zile calendaristice după încheierea perioadei pentru care se face raportarea, indicatorii prevăzuţi în cadrul AP-PMSC, centralizaţi în conformitate cu prevederile lit. a);

c) monitorizează modul de derulare ai AP-PMSC;

d) verifică organizarea evidenţei nominale a beneficiarilor AP-PMSC, pe bază de cod numeric personal, de către unităţile de specialitate care derulează AP-PMSC, cu respectarea prevederilor legale referitoare la protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date;

e) întocmesc un raport de activitate centralizat trimestrial, respectiv anual, pe baza rapoartelor de activitate transmise de coordonatorii locali din spitalele care derulează AP-PMSC;

f) transmit Serviciului medicină de urgenţă, pe suport hârtie şi în format electronic la adresa de e-mail msc@ms.ro, până la sfârşitul lunii următoare celei încheierii trimestrului pentru care se face raportarea, raportul de activitate prevăzut la lit. e);

g) raportul de activitate centralizat prevăzut la lit. e) cuprinde: stadiul realizării activităţilor prevăzute în cadrul AP-PMSC, analiza comparativă a costurilor medii realizate raportat la costurile medii la nivel naţional prevăzute în prezentul ordin, problemele şi disfuncţionalităţile întâmpinate în realizarea activităţilor, propunerile de îmbunătăţire a modului de derulare a AP-PMSC;

h) transmit Serviciului medicină de urgenţă, pe suport hârtie şi în format electronic la adresa de e-mail msc@ms.ro, până la data de 15 iulie a anului curent, fundamentarea necesarului de resurse pentru anul următor.

Art. 14. - Spitalele care derulează AP-PMSC au următoarele atribuţii:

a) organizează evidenţa nominală a beneficiarilor AP-PMSC, pe bază de cod numeric personal, cu respectarea prevederilor legale referitoare la protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date;

b) raportează direcţiilor de sănătate publică sau, după caz, Serviciul medicină de urgenţă, pe suport hârtie şi în format electronic la adresa de e-mail msc@ms.ro, în funcţie de subordonare, trimestrial (cumulat de la începutul anului) şi anual, în primele 20 de zile după încheierea perioadei pentru care se face raportarea, indicatorii specifici AP-PMSC, în condiţiile prezentului ordin;

c) monitorizează modul de derulare a AP-PMSC;

d) întocmesc un raport de activitate centralizat trimestrial, respectiv anual, pe baza rapoartelor de activitate transmise de coordonatorii AP-PMSC;

e) transmit CL-PMSC şi, în funcţie de subordonare, Serviciului medicină de urgenţă, pe suport hârtie şi în format electronic la adresa de e-mail msc@ms.ro sau direcţiei de sănătate publică, după caz, date pentru întocmirea raportului de activitate prevăzut la art. 13 lit. e), până la data de 20 a lunii următoare celei pentru care se face raportarea;

f) raportul de activitate centralizat prevăzut la lit. e) cuprinde: stadiul realizării activităţilor prevăzute în cadrul AP-PMSC, analiza comparativă a costurilor medii realizate raportat la costurile medii la nivel naţional prevăzute în prezentul ordin, probleme şi disfuncţionalităţi întâmpinate în realizarea activităţilor, propuneri de îmbunătăţire a modului de derulare a AP-PMSC.

Art. 15. - Coordonatorii locali ai AP-PMSC, desemnaţi în condiţiile prevăzute la art. 4 alin. (2), au următoarele obligaţii cu privire la monitorizarea activităţilor cuprinse în cadrul acestora:

a) organizează evidenţa nominală a beneficiarilor AP-PMSC, pe bază de cod numeric personal, cu respectarea prevederilor legale referitoare la protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date;

b) raportează conducerii spitalului, trimestrial şi anual, în primele 5 zile după încheierea perioadei pentru care se face raportarea, indicatorii specifici AP-PMSC, în condiţiile prezentului ordin;

c) monitorizează modul de derulare a AP-PMSC pe care le coordonează;

d) monitorizează permanent consumul de materiale sanitare şi medicamente care se acordă în cadrul AP-PMSC;

e) întocmesc un raport de activitate trimestrial, respectiv anual, pe care TI transmit conducerii instituţiei până la data de 10 a lunii următoare celei pentru care raportează; raportul de activitate cuprinde: stadiul realizării activităţilor prevăzute în cadrul AP-PMSC, analiza comparativă a costurilor medii realizate raportat la costurile medii la nivel naţional prevăzute în prezentul ordin, probleme şi disfuncţionalităţi întâmpinate în realizarea activităţilor, propuneri de îmbunătăţire a modului de derulare a AP-PMSC;

f) informează permanent conducerea instituţiei cu privire la disfuncţionalităţile identificate în derularea AP-PMSC şi propune măsuri de soluţionare a acestora;

g) avizează documentele justificative (facturile) care însoţesc cererile de finanţare lunară;

h) organizează raportarea cazurilor în registrele naţionale de Registrul Naţional de Dispozitive Implantabile Intracardiac dezvoltate de Societatea Română de Cardiologie.

Art. 16. - Ordonatorii de credite secundari şi terţiari au următoarele obligaţii în realizarea AP-PMSC:

a) utilizează fondurile în limita bugetului aprobat şi potrivit destinaţiei specificate, cu respectarea dispoziţiilor legale;

b) gestionează eficient mijloacele materiale şi băneşti;

c) organizează evidenţa contabilă a cheltuielilor pe surse de finanţare şi pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, atât în prevederi, cât şi în execuţie;

d) raportează indicatorii specifici prevăzuţi în AP-PMSC, în condiţiile prezentului ordin;

e) transmit Serviciului medicină de urgenţă sau direcţiilor de sănătate publică, după caz, cererile de finanţare fundamentate, însoţite de documentele justificative, în condiţiile prezentului ordin;

f) desemnează prin act administrativ al conducătorului instituţiei publice câte un coordonator local pentru AP-PMSC;

g) completează fişele de post ale coordonatorilor desemnaţi cu atribuţiile corespunzătoare activităţilor prevăzute în cadrul AP-PMSC;

h) organizează, prin directorul financiar contabil al spitalului şi al instituţiei publice prin care se derulează AP-PMSC, evidenţele contabile, evidenţele tehnico-operative ale spitalului/instituţiei publice, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

i) transmit structurilor de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii orice alte date referitoare la AP-PMSC pe care le derulează şi răspund de exactitatea şi realitatea datelor raportate;

j) transmit lunar Direcţiei generale buget şi contabilitate, în primele 20 de zile calendaristice ale lunii curente pentru luna precedentă, execuţia bugetară a bugetului aprobat pentru AP-PMSC derulate;

k) achiziţionează materiale sanitare şi medicamente cu respectarea legislaţiei în vigoare din domeniul achiziţiilor publice.

Art. 17. - Raportarea indicatorilor specifici AP-PMSC se realizează trimestrial (cumulat de la începutul anului) şi anual, atât în format electronic, cât şi pe suport hârtie, conform modelului de raportare prevăzute la anexa nr. 4 - Borderou centralizator.

Art. 18. - Costul mediu se calculează ca raport între cheltuielile efective şi indicatorii fizici realizaţi. În cazul în care au fost finanţate şi alte acţiuni pentru care nu au fost stabiliţi indicatori fizici, acestea vor fi evidenţiate distinct, indicându-se cheltuiala pe fiecare acţiune.

Art. 19. - Monitorizarea activităţilor cuprinse în AP-PMSC se referă la:

a) modul de realizare şi de raportare a indicatorilor prevăzuţi în prezentul ordin;

b) încadrarea în bugetul aprobat;

c) respectarea destinaţiilor stabilite pentru fondurile alocate spitalelor care derulează AP-PMSC;

d) urmărirea respectării de către persoanele implicate a responsabilităţilor stabilite prin prezentul ordin referitoare la derularea AP-PMSC;

e) identificarea unor posibile disfuncţionalităţi în derularea AP-PMSC.

Art. 20. - În cadrul AP-PMSC se pot desfăşura următoarele activităţi:

1. implantarea de defibrilatoare cardioverter interne (ICD) cu sau fără stimulare cardiacă de resincronizare (ICD-CRT) în profilaxia morţii subite cardiace de cauză aritmică;

2. evaluarea, stratificarea de risc şi stabilirea indicaţiei de implant de ICD sau CRT-P în profilaxia morţii subite cardiace de cauză aritmică;

3. urmărirea şi reglajul adecvat al dispozitivelor implantate în profilaxia morţii subite cardiace de cauză aritmică;

4. achiziţii pentru tratamentele menţionate la pct. 1-3:

a) defibrilator automat implantabil unicameral cu sonda aferentă;

b) defibrilator automat implantabil bicameral cu sondele aferente;

c) sondă de defîbrilare internă;

d) sondă pentru stimulare cardiacă permanentă;

e) defibrilator tricameral împreună cu sondele corespunzătoare şi cu necesarul pentru implantul sondei de ventricul stâng:

(i) catetere ghid;

(ii) ghiduri metalice de diferite tipuri pentru abord vascular percutan;

(iii) ghiduri de angioplastie;

(iv) torquer seringi de diferite tipuri, inclusiv tip luer lock;

(v) baloane pentru venografia ocluzivă;

f) accesorii specifice manevrei de implant:

(i) ghiduri metalice pentru sonde;

(ii) şurubelniţe sterile;

(iii) cabluri pentru determinarea pragului la implant;

(iv) adaptoare;

g) materiale pentru sutură chirurgicală;

h) introductoare peel away;

i) electrozi pentru defîbrilare externă aderenţi (patch-uri de unică folosinţă);

j) hârtie pentru programatoare stimulatoare cardiace;

k) sondă de stimulare temporară;

l) teci introducătoare vasculare.

Art. 21. - De activităţile prevăzute la art. 20 beneficiază pacienţii cu următoarele diagnostice:

1. pentru dispozitive de tip ICD:

a) supravieţuitori ai unui stop cardiac prin mecanism plauzibil sau dovedit aritmie sau după cel puţin un episod de tahicardie ventriculară susţinută cu deteriorare hemodinamică;

b) sincopă a cărei cauză nu a putut fi precizată, considerată plauzibil a fi aritmică la pacienţi cu afectare cardiacă structurală (CMD ischemică sau nonischemică cu fracţie de ejecţie sub 35%; cardiomiopatie aritmogenă de ventricul drept; cardiomiopatie hipertrofică; cardiopatii congenitale corectate sau nu, având QRS > 180 ms şi disfuncţie sistolică de VD şi/sau VS) sau canalopatii determinate genetic (sindrom de QT lung, sindrom Brugada, sindrom de QT scurt);

c) la peste 40 de zile postinfarct miocardic, dacă fracţia de ejecţie a ventriculului stâng este sub 35%, prezintă tahicardii ventriculare nesusţinute la monitorizare şi studiul electrofiziologic invaziv induce aritmii ventriculare susţinute;

d) pentru toate situaţiile menţionate la lit. a), b) şi c) să fie îndeplinite următoarele criterii de excludere:

(i) în afara unui accident coronarian acut;

(ii) după revascularizaţie maxPMSCI posibilă a leziunilor coronariene;

(iii) fără cauze aritmice secundare corectabile (inclusiv aritmii curabile prin alte tehnici - ablaţie etc.);

(iv) în afara furtunii aritmice (definită ca cel puţin 3 episoade aritmice necesitând conversie în 24 de ore);

(v) cu status clinic şi biologic susceptibil să confere o speranţă de viaţă de minimum un an;

(vi) cu status cerebral care să îl facă capabil de gesturile de autoîntreţinere;

e) înlocuirea unui dispozitiv deja implantat, având bateria în indicaţie de înlocuire electivă (ERI);

2. pentru dispozitive de tip ICD-CRT:

a) insuficienţă cardiacă clasa funcţională II-III sub tratament farmacologic maxPMSCI, cu fracţia de ejecţie a ventriculului stâng < 35% şi complex QRS larg > 150 ms cu morfologie de bloc de ramură stângă;

b) înlocuirea unui dispozitiv deja implantat, având bateria în indicaţie de înlocuire electivă (ERI) dacă pe durata de viaţă a primului implant au fost înregistrate şi/sau tratate aritmii ventriculare sau răspunsul structural la resincronizare a fost redus/absent.

Art. 22. - Indicatorii de evaluare ai AP-PMSC sunt următorii:

1. indicatori fizici:

a) numărul de pacienţi critici trataţi prin implantare de ICD/ICD-CRT-uri (anexa nr. 5);

b) evidenţa nominală a pacienţilor critici trataţi prin implantare de ICD/ICD-CRT-uri beneficiarilor AP-PMSC, pe bază de cod numeric personal (anexele nr. 6 şi 7);

2. indicatori de eficienţă:

a) cost mediu/pacient critic tratat prin implantare de ICD/ICD-CRT-uri (anexa nr. 5);

b) execuţia bugetului aprobat pentru AP-PMSC (anexa nr. 8);

3. indicatori de rezultat:

a) registre naţionale pentru patologiile specifice;

b) ghiduri şi protocoale de diagnostic;

c) ghiduri şi protocoale de tratament al pacienţilor critici.

Art. 23. - Criteriile de eligibilitate pentru unităţile care derulează AP-PMSC sunt:

a) existenţa în cadrul instituţiei a unei unităţi de primiri urgenţe;

b) existenţa în cadrul instituţiei a unei secţii de cardiologie care are capacitatea de a prelua, monitoriza şi trata toate cazurile cu aritmii ameninţătoare de viaţă începând din momentul în care acestea nu mai necesită suport ventilator;

c) existenţa în cadrul instituţiei a unei linii de gardă permanentă dedicate tratamentului urgenţelor coronariene prin intervenţii coronariene percutane;

d) posibilitate de revascularizare coronariană electivă atât percutană, cât şi chirurgicală;

e) existenţa în cadrul instituţiei a unui laborator de electrofiziologie intervenţională având capacitatea de studiu electrofiziologic şi tratament ablativ al aritmiilor;

f) existenţa în cadrul instituţiei a unui centru ambulatoriu pentru controlul de dispozitive implantabile, cu program clar de funcţionare şi circuit de adresare bine precizat;

g) experienţă de cel puţin 150 de proceduri de implant de dispozitive de electrofiziologie/an, inclusiv dispozitive complexe (ICD, CRT);

h) existenţa la nivelul centrului a cel puţin 2 operatori independenţi cu expertiză în implantul şi controlul dispozitivelor antiaritmice implantabile, unul dintre aceştia fiind coordonatorul local de program.

Art. 24. - Unităţile sanitare care derulează AP-PMSC sunt următoarele:

1. Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare “Prof. Dr. C. C. Iliescu” Bucureşti;

2. Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş;

3. Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara;

4. Institutul Inimii de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare “Nicolae Stăncioiu” Cluj-Napoca;

5. Institutul de Boli Cardiovasculare “Prof. Dr. George I.M. Georgescu” Iaşi;

6. Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti;

7. Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti.

Art. 25. - Direcţiile de specialitate din Ministerul Sănătăţii, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi spitalele care derulează AP-PMSC, indiferent de subordonare, vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 26. - Anexele nr. 1-8*) fac parte din prezentul ordin.

Art. 27. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 28. - La data publicării prezentului ordin, Ordinul ministrului sănătăţii nr. 427/2014 privind aprobarea Normelor tehnice de finanţare şi realizare a acţiunilor prioritare pentru profilaxia morţii subite cardiace de cauză aritmică (AP-PMSC) prin implantarea de defibrilatoare cardiace interne, publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 323 din 5 mai 2014, se abrogă.

 

p. Ministrul sănătăţii,

Dorel Săndesc,

secretar de stat

 

Bucureşti, 8 aprilie 2015.

Nr. 448.


*) Anexele nr. 1-8 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 245 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

privind aprobarea modului de administrare, finanţare şi implementare a acţiunilor prioritare pentru tratamentul pacienţilor cu infarct miocardic acut

 

Văzând Referatul de aprobare nr. N.B. 3.553 din 8 aprilie 2015 al Serviciului medicină de urgenţă din cadrul Ministerului Sănătăţii,

având în vedere art. 93 alin. (4) şi (41) şi art. 362 lit. e) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Acţiunile prioritare pentru tratamentul pacienţilor cu infarct miocardic acut, denumite în continuare AP-IMA, ale căror costuri nu pot fi acoperite din fondurile obţinute pe baza contractelor cu casele de asigurări judeţene şi a municipiului Bucureşti, se finanţează şi se derulează în conformitate cu prevederile prezentului ordin.

(2) AP-IMA sunt elaborate, derulate şi finanţate de către Ministerul Sănătăţii şi se implementează prin spitale cu structuri de cardiologie.

Art. 2. - (1) în vederea coordonării din punct de vedere ştiinţific şi metodologic la nivel naţional al AP-IMA, pentru anii 2015-2018, se constituie un colectiv de lucru format din specialişti în specialitatea cardiologie, denumit în continuare Colectivul de Lucru al AP-IMA, în conformitate cu prevederile art. 15 din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Colectivul de Lucru al AP-IMA denumit în continuare CL-IMA, are următoarea componenţă: un preşedinte, un vicepreşedinte şi 3 membri.

(3) Desemnarea componenţei CL-IMA se realizează de către Societatea Română de Cardiologie.

(4) Pentru perioada 2015-2018 componenţa CL-IMA se stabileşte prin ordin al ministrului sănătăţii.

(5) Secretarul de stat care are în coordonare AP-IMA şi şeful Serviciului medicină de urgenţă al Ministerului Sănătăţii sunt invitaţi permanenţi ai CL-IMA.

Art. 3. - (1) în exercitarea atribuţiilor sale, CL-IMA formulează propuneri, fundamentări, analize, recomandări şi informări referitoare la AP-IMA pe care le transmite Serviciului medicină de urgentă.

(2) Secretariatul tehnic permanent al CL-IMA se asigură de către Serviciul medicină de urgenţă.

(3) CL-IMA îşi desfăşoară activitatea în şedinţe organizate ori de câte ori este nevoie, la solicitarea preşedintelui sau a secretarului de stat care are în coordonare AP-IMA.

(4) Şedinţele sunt legal constituite în prezenţa majorităţii simple a CL-IMA.

(5) în situaţia în care preşedintele CL-IMA este în imposibilitatea de a conduce şedinţele, acestea vor fi conduse de vicepreşedinte.

Art. 4. - (1) CL-IMA este coordonatorul naţional al AP-IMA din punct de vedere ştiinţific şi metodologic, iar Serviciul medicină de urgenţă reprezintă structura centrală a Ministerului Sănătăţii responsabilă cu coordonarea administrativă a acestei acţiuni.

(2) La nivelul spitalului derularea şi monitorizarea AP-IMA se realizează de către un coordonator local desemnat de către managerul spitalului; acesta poate fi şeful de secţie sau un alt medic din cadrul structurii care derulează AP-IMA.

(3) Numele şi datele de contact ale coordonatorului local - număr telefon fix, număr te/efor» mobil, fax, e-mail, adresa poştală a spitalului şi a secţiei, în cazul în care acestea diferă - vor fi comunicate Serviciului medicină de urgenţă din Ministerul Sănătăţii.

(4) Atunci când derularea AP-IMA într-un spital se realizează prin mai multe structuri de cardiologie, managerul desemnează un coordonator local la nivelul spitalului; repartiţia fondurilor alocate fiecărei structuri se stabileşte de către managerul spitalului, la propunerea coordonatorului local şi după o consultare cu şefii structurilor implicate în AP-IMA.

Art. 5. - Spitalele care derulează AP-IMA au obligaţia gestionării eficiente a mijloacelor materiale şi băneşti şi a organizării evidenţei contabile a cheltuielilor, precum şi a organizării evidenţei nominale, pe bază de cod numeric personal, a beneficiarilor AP-IMA.

Art. 6. - AP-IMA se finanţează de la bugetul de stat şi din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii de la titlurile bugetare 20 “Bunuri şi servicii” şi 51 “Transferuri între unităţi ale administraţiei publice”, prevăzute în Clasificaţia indicatorilor privind finanţele publice.

Art. 7. - (1) Pentru fondurile alocate la titlul 20 “Bunuri şi servicii”, direcţiile de sănătate publică încheie contracte pentru derularea AP-IMA, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1, cu spitalele nominalizate din subordinea ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, precum şi a autorităţilor administraţiei publice locale.

(2) De la titlul 51 “Transferuri între unităţi ale administraţiei publice” se finanţează cheltuielile aferente activităţilor prevăzute în AP-IMA desfăşurate de spitalele din subordinea Ministerului Sănătăţii.

(3) Din fondurile alocate spitalele pot finanţa activităţi specifice AP-IMA.

(4) Din fondurile alocate AP-IMA spitalele nu pot finanţa cheltuieli de natura utilităţilor şi cheltuieli de capital.

(5) Finanţarea AP-IMA din bugetul Ministerului Sănătăţii se face lunar, pe total titlu, pe baza cererilor fundamentate ale ordonatorilor de credite secundari şi terţiari, însoţite de documentele justificative ale acestora, semnate şi parafate lizibil de coordonatorul local, în raport cu:

a) gradul de utilizare a fondurilor puse la dispoziţie anterior;

b) disponibilul din cont rămas neutilizat;

c) indicatorii fizici realizaţi în perioada anterioară;

d) bugetul aprobat cu această destinaţie.

(6) Cererile de finanţare fundamentate ale ordonatorilor de credite, detaliate pe tipuri de cheltuieli, se transmit spre avizare Serviciului medicină de urgenţă, pe suport hârtie şi în format electronic la adresa de e-mail ima@ms.ro, până cel târziu în data de 5 a lunii pentru care se face finanţarea, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2.

(7) Cererea de finanţare fundamentată este însoţită de cererea detaliată pe tipuri de cheltuieli, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 3, precum şi de Borderoul centralizator, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 4.

(8) Cererile de finanţare transmise de către ordonatorii de credite după termenul prevăzut la alin. (6) nu vor fi finanţate în luna pentru care se face solicitarea. Acestea se finanţează în luna următoare celei pentru care a fost transmisă solicitarea întârziată, în baza unei noi cereri transmise în termenul prevăzut la alin. (6), cu încadrarea în limitele alocărilor bugetare.

Art. 8. - Sumele alocate pentru AP-IMA sunt cuprinse în bugetele de venituri şi cheltuieli ale direcţiilor de sănătate publică, respectiv ale spitalelor, se aprobă odată cu acestea şi se utilizează numai potrivit destinaţiilor stabilite.

Art. 9. - (1) în baza contractelor încheiate conform prevederilor art. 7 alin. (1), direcţiile de sănătate publică decontează cheltuieli de natura bunurilor contractate pentru desfăşurarea activităţilor prevăzute în AP-IMA.

(2) Direcţiile de sănătate publică decontează contravaloarea bunurilor acordate pentru desfăşurarea activităţilor prevăzute în AP-IMA, în limita sumelor disponibile cu această destinaţie, în ordine cronologică, în termen de până la 60 de zile calendaristice de la data depunerii documentelor justificative pentru bunurile achiziţionate conform contractelor încheiate.

Art. 10. - În vederea realizării activităţilor AP-IM A, Serviciul medicină de urgenţă din Ministerul Sănătăţii are următoarele atribuţii:

a) evaluează şi fundamentează anual necesarul de resurse financiare în raport cu obiectivele şi activităţile propuse pentru AP-IMA pe baza indicatorilor realizaţi în anul precedent şi propune spre aprobare ministrului sănătăţii alocarea fondurilor AP-IMA, precum şi repartiţia fondurilor pe spitale, pe baza fundamentării CL-IMA şi a propunerilor formulate de către direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii, direcţiile de sănătate publică sau spitale, după caz;

b) elaborează structura AP-IMA, în colaborare cu direcţiile de specialitate din Ministerul Sănătăţii, pe baza analizelor şi propunerilor CL-IMA şi a propunerilor coordonatorilor locali;

c) evaluează trimestrial şi anual realizarea obiectivelor AP-IMA şi face propuneri pentru îmbunătăţirea acestora în scopul îndeplinirii obiectivelor aprobate;

d) comunică direcţiilor de sănătate publică şi spitalelor care derulează AP-IMA sumele repartizate, precum şi activităţile pentru care acestea se utilizează;

e) avizează solicitările de finanţare lunară ale direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi ale celorlalte instituţii care derulează AP-IMA, realizează centralizarea acestora şi o înaintează către Direcţia generală buget şi contabilitate, pentru întocmirea cererilor de deschideri de credite;

f) monitorizează şi analizează trimestrial, anual şi ori de câte ori este necesar realizarea indicatorilor specifici AP-IMA, evaluează gradul de îndeplinire a obiectivelor şi dispune măsurile ce se impun în situaţia unor disfuncţionalităţi în utilizarea fondurilor aferente, după caz;

g) verifică încadrarea în disponibilul de credite bugetare şi avizează referatul privind finanţarea lunară a AP-IMA.

Art. 11. - În vederea realizării activităţilor AP-IMA, Direcţia generală buget şi contabilitate din Ministerul Sănătăţii are următoarele atribuţii:

a) elaborează proiectul bugetului Ministerului Sănătăţii în care sunt cuprinse sumele aferente AP-IMA, pe baza propunerilor şi fundamentărilor prezentate de Serviciul medicină de urgenţă din Ministerul Sănătăţii;

b) comunică Serviciului medicină de urgenţă, în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la aprobare, fondurile bugetare aprobate, pe surse de finanţare şi titluri bugetare, în vederea repartizării acestora;

c) elaborează şi supune spre aprobare ordonatorului principal de credite filele de buget, pe surse de finanţare, titluri bugetare şi articole de cheltuieli, şi le comunică unităţilor care derulează AP-IMA;

d) primeşte lunar solicitările de finanţare ale unităţilor care derulează AP-IMA, centralizate de Serviciul medicină de urgenţă;

e) efectuează deschiderile de credite bugetare necesare pentru finanţarea AP-IMA.

Art. 12. - În vederea derulării şi monitorizării AP-IMA, CL-IMA are următoarele atribuţii:

a) formulează propuneri cu privire la strategia, organizarea şi desfăşurarea anuală a AP-IMA, pe care le înaintează Serviciului medicină de urgenţă până cel târziu la data de 15 iulie a anului curent, pentru anul următor;

b) formulează anual propuneri cu privire la structura AP-IMA, pe care le înaintează Serviciului medicină de urgenţă până cel târziu la data de 15 iulie a anului curent, pentru anul următor;

c) fundamentează necesarul de resurse pentru AP-IMA şi îl înaintează Serviciului medicină de urgenţă până la data de 15 iulie a anului curent, pentru anul următor;

d) formulează propuneri cu privire la repartiţia fondurilor aferente unităţilor sanitare, pe care le comunică Serviciului medicină de urgenţă;

e) realizează analiza trimestrială şi anuală a indicatorilor prevăzuţi în cadrul AP-IMA, centralizaţi la nivel naţional, şi o transmite Serviciului medicină de urgenţă;

f) informează Serviciul medicină de urgenţă asupra problemelor şi disfuncţionalităţilor întâmpinate în derularea AP-IMA şi formulează propuneri de îmbunătăţire a modului de derulare a acestora;

g) propune misiuni de control şi desemnează persoane care pot participa la acestea.

Art. 13. - Direcţiile de sănătate publică au următoarele obligaţii în vederea derulării şi monitorizării AP-IMA:

a) centralizează trimestrial (cumulat de la începutul anului) şi anual indicatorii specifici AP-IMA raportaţi de spitale în condiţiile prezentului ordin;

b) transmit Serviciului medicină de urgenţă, pe suport hârtie şi în format electronic la adresa de e-mail ima@ms.ro, trimestrial şi anual, în primele 20 de zile calendaristice după încheierea perioadei pentru care se face raportarea, indicatorii prevăzuţi în cadrul AP-IMA, centralizaţi în conformitate cu prevederile lit. a);

c) monitorizează modul de derulare a AP-IMA;

d) verifică organizarea evidenţei nominale a beneficiarilor AP-IMA, pe bază de cod numeric personal, de către unităţile de specialitate care derulează AP-IMA, cu respectarea prevederilor legale referitoare la protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date;

e) întocmesc un raport de activitate centralizat trimestrial, respectiv anual, pe baza rapoartelor de activitate transmise de coordonatorii locali din spitalele care derulează AP-IMA;

f) transmit Serviciului medicină de urgenţă, pe suport hârtie şi în format electronic la adresa de e-mail ima@ms.ro, până la sfârşitul lunii următoare celei încheierii trimestrului pentru care se face raportarea, raportul de activitate prevăzut la lit. e);

g) raportul de activitate centralizat prevăzut la lit. e) cuprinde: stadiul realizării activităţilor prevăzute în cadrul AP-IMA, analiza comparativă a costurilor medii realizate raportat la costurile medii la nivel naţional prevăzute în prezentul ordin, problemele şi disfuncţionalităţile întâmpinate în realizarea activităţilor, propunerile de îmbunătăţire a modului de derulare a AP-IMA;

h) transmit Serviciului medicină de urgenţă, pe suport hârtie şi în format electronic la adresa de e-mail ima@ms.ro, până la data de 15 iulie a anului curent, fundamentarea necesarului de resurse pentru anul următor.

Art. 14. - Spitalele care derulează AP-IMA au următoarele atribuţii:

a) organizează evidenţa nominală a beneficiarilor AP-IMA, pe bază de cod numeric personal, cu respectarea prevederilor legale referitoare la protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date;

b) raportează direcţiilor de sănătate publică sau, după caz, Serviciului medicină de urgenţă, pe suport hârtie şi în format electronic la adresa de e-mail ima@ms.ro, în funcţie de subordonare, trimestrial (cumulat de la începutul anului) şi anual, în primele 20 de zile după încheierea perioadei pentru care se face raportarea, indicatorii specifici AP-IMA, în condiţiile prezentului ordin;

c) monitorizează modul de derulare a AP-IMA;

d) întocmesc un raport de activitate centralizat trimestrial, respectiv anual, pe baza rapoartelor de activitate transmise de coordonatorii AP-IMA;

e) transmit CL-IMA şi, în funcţie de subordonare, Serviciului medicină de urgenţă, pe suport hârtie şi în format electronic la adresa de e-mail ima@ms.ro, sau direcţiei de sănătate publică, după caz, date pentru întocmirea raportului de activitate prevăzut la art. 13 lit. e), până la data de 20 a lunii următoare celei pentru care se face raportarea;

f) raportul de activitate centralizat prevăzut la lit. e) cuprinde: stadiul realizării activităţilor prevăzute în cadrul AP-IMA, analiza comparativă a costurilor medii realizate raportat la costurile medii la nivel naţional prevăzute în prezentul ordin, probleme şi disfuncţionalităţi întâmpinate în realizarea activităţilor, propuneri de îmbunătăţire a modului de derulare a AP-IMA.

Art. 15. - Coordonatorii locali ai AP-IMA, desemnaţi în condiţiile prevăzute la art. 4 alin. (2), au următoarele obligaţii cu privire la monitorizarea activităţilor cuprinse în cadrul acestora:

a) organizează evidenţa nominală a beneficiarilor AP-IMA, pe bază de cod numeric personal, cu respectarea prevederilor legale referitoare la protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date;

b) raportează conducerii spitalului, trimestrial şi anual, în primele 5 zile după încheierea perioadei pentru care se face raportarea, indicatorii specifici AP-IMA, în condiţiile prezentului ordin;

c) monitorizează modul de derulare a AP-IMA pe care le coordonează;

d) monitorizează permanent consumul de materiale sanitare şi medicamente care se acordă în cadrul AP-IMA;

e) întocmesc un raport de activitate trimestrial, respectiv anual, pe care îl transmit conducerii instituţiei până la data de 10 a lunii următoare celei pentru care raportează; raportul de activitate cuprinde: stadiul realizării activităţilor prevăzute în cadrul AP-IMA, analiza comparativă a costurilor medii realizate raportat la costurile medii la nivel naţional prevăzute în prezentul ordin, probleme şi disfuncţionalităţi întâmpinate în realizarea activităţilor, propuneri de îmbunătăţire a modului de derulare a AP-IMA;

f) informează permanent conducerea instituţiei cu privire la disfuncţionalităţile identificate în derularea AP-IMA şi propune măsuri de soluţionare a acestora;

g) avizează documentele justificative (facturile) care însoţesc cererile de finanţare lunară;

h) organizează raportarea cazurilor în Registrul Naţional de Infarct de Miocard Acut dezvoltat de Societatea Română de Cardiologie.

Art. 16. - Ordonatorii de credite secundari şi terţiari au următoarele obligaţii în realizarea AP-IMA:

a) utilizează fondurile în limita bugetului aprobat şi potrivit destinaţiei specificate, cu respectarea dispoziţiilor legale;

b) gestionează eficient mijloacele materiale şi băneşti;

c) organizează evidenţa contabilă a cheltuielilor pe surse de finanţare şi pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, atât în prevederi, cât şi în execuţie;

d) raportează indicatorii specifici prevăzuţi în AP-IMA, în condiţiile prezentului ordin;

e) transmit Serviciului medicină de urgenţă sau direcţiilor de sănătate publică, după caz, cererile de finanţare fundamentate, însoţite de documentele justificative, în condiţiile prezentului ordin;

f) desemnează prin act administrativ al conducătorului instituţiei publice câte un coordonator local pentru AP-IMA;

g) completează fişele de post ale coordonatorilor desemnaţi cu atribuţiile corespunzătoare activităţilor prevăzute în cadrul AP-IMA;

h) organizează, prin directorul financiar-contabil al spitalului şi al instituţiei publice prin care se derulează AP-IMA, evidenţele contabile, evidenţele tehnico-operative ale spitalului/instituţiei publice, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

i) transmit structurilor de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii orice alte date referitoare la AP-IMA pe care le derulează şi răspund de exactitatea şi realitatea datelor raportate;

j) transmit lunar Direcţiei generale buget şi contabilitate, în primele 20 de zile calendaristice ale lunii curente pentru luna precedentă, execuţia bugetară a bugetului aprobat pentru AP-IMA derulate;

k) achiziţionează materiale sanitare şi medicamente cu respectarea legislaţiei în vigoare din domeniul achiziţiilor publice.

Art. 17. - Raportarea indicatorilor specifici AP-IMA se realizează trimestrial (cumulat de la începutul anului) şi anual, atât în format electronic, cât şi pe suport hârtie, conform modelului de raportare prevăzut în anexa nr. 4 - Borderou centralizator.

Art. 18. - Costul mediu se calculează ca raport între cheltuielile efective şi indicatorii fizici realizaţi. În cazul în care au fost finanţate şi alte acţiuni pentru care nu au fost stabiliţi indicatori fizici, acestea vor fi evidenţiate distinct, indicându-se cheltuiala pe fiecare acţiune.

Art. 19. - Monitorizarea activităţilor cuprinse în AP-IMA se referă la:

a) modul de realizare şi de raportare a indicatorilor prevăzuţi în prezentul ordin;

b) încadrarea în bugetul aprobat;

c) respectarea destinaţiilor stabilite pentru fondurile alocate spitalelor care derulează ÂP-IMA;

d) urmărirea respectării de către persoanele implicate a responsabilităţilor stabilite prin prezentul ordin referitoare la derularea AP-IMA;

e) identificarea unor posibile disfuncţionalităţi în derularea AP-IMA.

Art. 20. - În cadrul AP-IMA se pot desfăşura următoarele activităţi:

1. tratamentul infarctului miocardic acut (sindroamelor coronariene acute cu supradenivelare de segment ST) prin:

a) intervenţii coronariene percutane;

b) implantare de stenturi;

2. achiziţii pentru tratamentele menţionate la pct. 1:

1. kit câmp steril pentru intervenţii angiografice;

2. ac puncţie femurală;

3. ac puncţie radială;

4. set puncţie arteră femurală;

5. set puncţie arteră radială;

6. Manifold;

7. seringă luer lock;

8. kit tuburi presiune;

9. perfuzor fluide fără cameră;

10. kit recipiente pentru angiografie;

11. lamă bisturiu;

12. ac cu aţă permanentă;

13. portac;

14. extensii pentru cateter;

15. seringi pentru injectomat 50 ml;

16. seringi 20 ml;

17. seringi 10 ml;

18. seringi 5 ml;

19. ac portocaliu pentru administrare subcutană de anestezic;

20. arc ghid diagnostic metalic pentru angiografie;

21. arc ghid diagnostic hidrofil pentru angiografie;

22. cateter diagnostic pentru angiografie;

23. cateter ghid pentru angioplastie;

24. valvă hemostatică pentru angioplastie;

25. pompă cu manometru pentru umflat balonaşe (indeflator);

26. introductor pentru arc ghid angioplastie;

27. torquer pentru arc ghid angioplastie;

28. balon angioplastie;

29. balon angioplastie tip cutting;

30. balon angioplastie tip angio-sculpt;

31. stent acoperit cu substanţe antiproliferative (DES);

32. stent metalic (BMS);

33. dispozitiv de aspiraţie a trombusului;

34. dispozitiv de protecţie distală;

35. microcateter pentru angioplastie;

36. arc ghid angioplastie;

37. balon contrapulsaţie;

38. snare wire;

39. ghid cu sondă distală pentru măsurare “fractional flow reserve”;

40. sondă pentru ecografie intravasculară;

41. dispozitiv pentru puncţie - biopsie miocardică;

42. tornous;

43. compact-discuri pentru stocare media;

44. consumabile pentru aparat monitorizare ACT,

45. măşti protecţie faţă;

46. mănuşi chirurgicale;

47. dispozitiv de compresie externă arteră radială;

48. dispozitiv de compresie externă arteră femurală;

49. sondă de stimulare temporară;

50. sistem de închidere percutană a orificiului de puncţie femurală;

51. cateter venos central cu 3 căi;

52. cateter Swan-Ganz;

53. introductor cateter Swan-Ganz;

54. balon de contrapulsaţie intraaortică;

55. set celule (transduceri) pentru monitorizare presiuni invazive.

Art. 21 - De activităţile prevăzute la art. 20 beneficiază pacienţii critici, cu următoarele diagnostice: infarct miocardic acut (sindrom coronarian acut cu supradenivelare de segment ST), în primele 12 ore de la debutul simptomelor.

Art. 22. - Indicatorii de evaluare ai AP-IMA sunt următorii:

a) indicatori fizici:

1. numărul de pacienţi critici cu infarct miocardic acut (sindroame coronariene acute cu supradenivelare de segment ST) trataţi prin: intervenţii coronariene percutane/an şi implantare de stent/an (anexa nr. 5);

2. evidenţa nominală a pacienţilor critici cu infarct miocardic acut (sindroame coronariene acute cu supradenivelare de segment ST) trataţi prin: intervenţii coronariene percutane/an şi implantare de stent/an, pe bază de cod numeric personal (anexele nr. 6 şi 7);

b) indicatori de eficienţă:

1. cost mediu/pacient critic cu infarct miocardic acut (sindroame coronariene acute cu supradenivelare de segment ST) tratat prin: intervenţii coronariene percutane/an şi implantare de stent/an (anexa nr. 5);

2. execuţia bugetului aprobat pentru AP-IMA (anexa nr. 8);

c) indicatori de rezultat:

1. registre naţionale pentru patologiile specifice;

2. ghiduri şi protocoale de diagnostic;

3. ghiduri şi protocoale de tratament al pacienţilor critici.

Art. 23. - Criteriile de eligibilitate pentru unităţile care derulează AP-IMA sunt:

a) sistem de gardă dedicată pentru tratamentul infarctului miocardic acut (sindroamelor coronariene acute cu supradenivelare de segment ST) prin intervenţii coronariene percutante;

b) experienţă de cel puţin 400 de proceduri de dilatare coronariană/an;

c) dotarea existentă (accesul la cel puţin două angiografe);

d) prezenţa personalului calificat (cel puţin 2 medici, o asistentă şi o infirmieră, disponibili pe tot parcursul programului gărzii dedicate);

e) secţie de cardiologie care are capacitatea de a prelua şi monitoriza toate cazurile rezolvate prin proceduri de dilatare coronariană.

Art. 24. - Unităţile sanitare care derulează AP-IMA sunt următoarele:

1. Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare “Praf. dr. CC. Iliescu” Bucureşti;

2. Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti;

3. Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti;

4. Spitalul Universitar de Urgenţă Elias;

5. Centrul Clinic de Urgenţă de Boli Cardiovasculare al Armatei Bucureşti;

6. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş;

7. Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş;

8. Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara;

9. Institutul Inimii de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare “Nicolae Stăncioiu” Cluj-Napoca;

10. Institutul de Boli Cardiovasculare “Prof. dr. George I.M. Georgescu” Iaşi;

11. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea;

12. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca;

13. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov;

14. Spitalul Judeţean de Urgenţ㠓Dr. Constantin Opriş” Baia Mare;

15. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Brăila;

16. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Ploieşti;

17. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţ㠓Sf. Apostol Andrei” Constanţa;

18. Spitalul Judeţean de Urgenţă Ioan cel Nou” Suceava.

Art. 25. - Direcţiile de specialitate din Ministerul Sănătăţii, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi spitalele care derulează AP-IMA, indiferent de subordonare, vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 26. - Anexele nr. 1-8*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 27. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 28. - La data publicării prezentului ordin, Ordinul ministrului sănătăţii nr. 585/2013 privind aprobarea Normelor tehnice de finanţare şi realizare a Acţiunii prioritare pentru tratamentul pacienţilor critici cu infarct miocardic acut, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 250 din 30 aprilie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.

 

p. Ministrul sănătăţii,

Dorel Săndesc,

secretar de stat

 

Bucureşti, 8 aprilie 2015.

Nr. 449.


*) Anexele nr. 1-8 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 245 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

privind aprobarea modului de administrare, finanţare şi implementare a acţiunilor prioritare pentru tratamentul intervenţional al pacienţilor cu accident vascular cerebral acut

 

Văzând Referatul de aprobare nr. N.B. 3.554 din 8 aprilie 2015 al Serviciului medicină de urgentă din cadrul Ministerului Sănătăţii,

având în vedere art. 93 alin, (4) şi (41) şi art. 362 lit. e) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Acţiunile prioritare pentru tratamentul intervenţional al pacienţilor cu accident vascular cerebral acut, denumite în continuare AP- AVCAc, ale căror costuri nu pot fi acoperite din fondurile obţinute pe baza contractelor cu casele de asigurări judeţene şi a municipiului Bucureşti, se finanţează şi se derulează în conformitate cu prevederile prezentului ordin.

(2) AP- AVCAc sunt elaborate, derulate şi finanţate de către Ministerul Sănătăţii şi se implementează prin spitale cu structuri de neurologie.

Art. 2. - (1) În vederea coordonării din punct de vedere ştiinţific şi metodologic la nivel naţional al AP- AVCAc, pentru anii 2015-2018, se constituie un colectiv de lucru format din specialişti în specialitatea neurologie, denumit în continuare Colectivul de Lucru al AP- AVCAc, în conformitate cu prevederile art. 15 din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Colectivul de lucru al AP- AVCAc, denumit în continuare CL- AVCAc, are în componenţă: un preşedinte, un vicepreşedinte şi 3 membri.

(3) Desemnarea componenţei CL- AVCAc se realizează de către Societatea de Neurologie din România.

(4) Pentru perioada 2015-2018 componenţă CL- AVCAc se stabileşte prin ordin al ministrului sănătăţii.

(5) Secretarul de stat care are în coordonare AP- AVCAc şi şeful Serviciului medicină de urgenţă al Ministerului Sănătăţii sunt invitaţi permanenţi ai CL- AVCAc.

Art. 3. - (1) în exercitarea atribuţiilor sale, CL- AVCAc formulează propuneri, fundamentări, analize, recomandări şi informări referitoare la AP- AVCAc pe care le transmite Serviciului medicină de urgenţă.

(2) Secretariatul tehnic permanent al CL- AVCAc se asigură de către Serviciul medicină de urgenţă.

(3) CL- AVCAc îşi desfăşoară activitatea în şedinţe organizate ori de câte ori este nevoie, la solicitarea preşedintelui sau a secretarului de stat care are în coordonare AP- AVCAc.

(4) Şedinţele sunt legal constituite în prezenţa majorităţii simple a CL- AVCAc.

(5) în situaţia în care preşedintele CL- AVCAc este în imposibilitatea de a conduce şedinţele, acestea vor fi conduse de vicepreşedinte.

Art. 4. - (1) CL- AVCAc este coordonatorul naţional al AP- AVCAc din punct de vedere ştiinţific şi metodologic, iar Serviciul medicină de urgenţă reprezintă structura centrală a Ministerului Sănătăţii responsabilă cu coordonarea administrativă a acestei acţiuni.

(2) La nivelul spitalului derularea şi monitorizarea AP- AVCAc se realizează de către un coordonator local desemnat de către managerul spitalului; acesta poate fi şeful de secţie sau un alt medic din cadrul structurii care derulează AP- AVCAc.

(3) Numele şi datele de contact ale coordonatorului local - număr telefon fix, număr telefon mobil, fax, e-mail, adresa poştală a spitalului şi a secţiei în cazul în care acestea diferă - vor fi comunicate Serviciului medicină de urgentă din Ministerul Sănătăţii.

(4) Atunci când derularea AP- AVCAc într-un spital se realizează prin mai multe structuri de neurologie; managerul desemnează un coordonator local la nivelul spitalului; repartiţia fondurilor alocate fiecărei structuri se stabileşte de către managerul spitalului, la propunerea coordonatorului local şi după o consultare cu şefii structurilor implicate în AP- AVCAc.

Art. 5. - Spitalele care derulează AP- AVCAc au obligaţia gestionării eficiente a mijloacelor materiale şi băneşti şi a organizării evidenţei contabile a cheltuielilor, precum şi a organizării evidenţei nominale, pe bază de cod numeric personal, a beneficiarilor AP- AVCAc.

Art. 6. - AP- AVCAc se finanţează de la bugetul de stat şi din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii de la titlurile bugetare 20 “Bunuri şi servicii1 şi 51 “Transferuri între unităţi ale administraţiei publice”, prevăzute în Clasificaţia indicatorilor privind finanţele publice.

Art. 7. - (1) Pentru fondurile alocate la titlul 20 “Bunuri şi servicii”, direcţiile de sănătate publică încheie contracte pentru derularea AP- AVCAc, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1, cu spitalele nominalizate din subordinea ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, precum şi a autorităţilor administraţiei publice locale.

(2) De la titlul 51 “Transferuri între unităţi ale administraţiei publice” se finanţează cheltuielile aferente activităţilor prevăzute în AP- AVCAc desfăşurate de spitalele din subordinea Ministerului Sănătăţii.

(3) Din fondurile alocate spitalele pot finanţa activităţi specifice AP- AVCAc.

(4) Din fondurile alocate AP- AVCAc spitalele nu pot finanţa cheltuieli de natura utilităţilor şi cheltuieli de capital.

(5) Finanţarea AP- AVCAc din bugetul Ministerului Sănătăţii se face lunar, pe total titlu, pe baza cererilor fundamentate ale ordonatorilor de credite secundari şi terţiari, însoţite de documentele justificative ale acestora, semnate şi parafate lizibil de coordonatorul local, în raport cu:

a) gradul de utilizare a fondurilor puse la dispoziţie anterior;

b) disponibilul din cont rămas neutilizat;

c) indicatorii fizici realizaţi în perioada anterioară;

d) bugetul aprobat cu această destinaţie.

(6) Cererile de finanţare fundamentate ale ordonatorilor de credite, detaliate pe tipuri de cheltuieli, se transmit spre avizare Serviciului medicină de urgenţă, pe suport hârtie şi în format electronic la adresa de e-mail avc@ms.ro, până cel târziu în data de 5 a lunii pentru care se face finanţarea, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2.

(7) Cererea de finanţare fundamentată este însoţită de cererea detaliată pe tipuri de cheltuieli, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 3, precum şi de Borderoul centralizator, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 4.

(8) Cererile de finanţare transmise de către ordonatorii de credite după termenul prevăzut la alin. (6) nu vor fi finanţate în luna pentru care se face solicitarea. Acestea se finanţează în luna următoare celei pentru care a fost transmisă solicitarea întârziată, în baza unei noi cereri transmise în termenul prevăzut la alin. (6), cu încadrarea în limitele alocărilor bugetare.

Art. 8. - Sumele alocate pentru AP- AVCAc sunt cuprinse în bugetele de venituri şi cheltuieli ale direcţiilor de sănătate publică, respectiv ale spitalelor, se aprobă odată cu acestea şi se utilizează numai potrivit destinaţiilor stabilite.

Art. 9. - (1) în baza contractelor încheiate conform prevederilor art. 7 alin. (1), direcţiile de sănătate publică decontează cheltuieli de natura bunurilor contractate pentru desfăşurarea activităţilor prevăzute în AP- AVCAc.

(2) Direcţiile de sănătate publică decontează contravaloarea bunurilor acordate pentru desfăşurarea activităţilor prevăzute în AP- AVCAc, în limita sumelor disponibile cu această destinaţie, în ordine cronologică, în termen de până la 60 de zile calendaristice de la data depunerii documentelor justificative pentru bunurile achiziţionate conform contractelor încheiate.

Art. 10. - În vederea realizării activităţilor AP- AVCAc, Serviciul medicină de urgenţă din Ministerul Sănătăţii are următoarele atribuţii:

a) evaluează şi fundamentează anual necesarul de resurse financiare în raport cu obiectivele şi activităţile propuse pentru AP- AVCAc pe baza indicatorilor realizaţi în anul precedent şi propune spre aprobare ministrului sănătăţii alocarea fondurilor AP- AVCAc, precum şi repartiţia fondurilor pe spitale, pe baza fundamentării CL- AVCAc şi a propunerilor formulate de către direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii, direcţiile de sănătate publică sau spitale, după caz;

b) elaborează structura AP- AVCAc, în colaborare cu direcţiile de specialitate din Ministerul Sănătăţii, pe baza analizelor şi propunerilor CL- AVCAc şi a propunerilor coordonatorilor locali;

c) evaluează trimestrial şi anual realizarea obiectivelor AP- AVCAc şi face propuneri pentru îmbunătăţirea acestora în scopul îndeplinirii obiectivelor aprobate;

d) comunică direcţiilor de sănătate publică şi spitalelor care derulează AP- AVCAc sumele repartizate, precum şi activităţile pentru care acestea se utilizează;

e) avizează solicitările de finanţare lunară ale direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi ale celorlalte instituţii care derulează AP- AVCAc, realizează centralizarea acestora şi o înaintează către Direcţia generală buget şi contabilitate, pentru întocmirea cererilor de deschideri de credite;

f) monitorizează şi analizează trimestrial, anual şi ori de câte ori este necesar realizarea indicatorilor specifici AP- AVCAc, evaluează gradul de îndeplinire a obiectivelor şi dispune măsurile ce se impun în situaţia unor disfuncţionalităţi în utilizarea fondurilor aferente, după caz;

g) verifică încadrarea în disponibilul de credite bugetare şi avizează referatul privind finanţarea lunară a AP- AVCAc.

Art. 11. - În vederea realizării activităţilor AP- AVCAc, Direcţia generală buget şi contabilitate din Ministerul Sănătăţii are următoarele atribuţii:

a) elaborează proiectul bugetului Ministerului Sănătăţii în care sunt cuprinse sumele aferente AP- AVCAc, pe baza propunerilor şi fundamentărilor prezentate de Serviciul medicină de urgenţă din Ministerul Sănătăţii;

b) comunică Serviciului medicină de urgenţă, în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la aprobare, fondurile bugetare aprobate, pe surse de finanţare şi titluri bugetare, în vederea repartizării acestora;

c) elaborează şi supune spre aprobare ordonatorului principal de credite filele de buget, pe surse de finanţare, titluri bugetare şi articole de cheltuieli, şi le comunică unităţilor care derulează AP- AVCAc;

d) primeşte lunar solicitările de finanţare ale unităţilor care derulează AP- AVCAc, centralizate de Serviciul medicină de urgenţă;

e) efectuează deschiderile de credite bugetare necesare pentru finanţarea AP- AVCAc.

Art. 12. - În vederea derulării şi monitorizării AP- AVCAc, CL- AVCAc are următoarele atribuţii:

a) formulează propuneri cu privire la strategia, organizarea şi desfăşurarea anuală a AP- AVCAc, pe care le înaintează Serviciului medicină de urgenţă până cel târziu la data de 15 iulie a anului curent, pentru anul următor;

b) formulează anual propuneri cu privire la structura AP- AVCAc, pe care le înaintează Serviciului medicină de urgenţă până cel târziu la data de 15 iulie a anului curent, pentru anul următor;

c) fundamentează necesarul de resurse pentru AP- AVCAc şi îl înaintează Serviciului medicină de urgenţă până la data de 15 iulie a anului curent, pentru anul următor;

d) formulează propuneri cu privire la repartiţia fondurilor aferente unităţilor sanitare, pe care le comunică Serviciului medicină de urgenţă;

e) realizează analiza trimestrială şi anuală a indicatorilor prevăzuţi în cadrul AP- AVCAc, centralizaţi la nivel naţional, şi o transmite Serviciului medicină de urgenţă;

f) informează Serviciul medicină de urgenţă asupra problemelor şi disfuncţionalităţilor întâmpinate în derularea AP- AVCAc şi formulează propuneri de îmbunătăţire a modului de derulare a acestora;

g) propune misiuni de control şi desemnează persoane care pot participa la acestea.

Art. 13. - Direcţiile de sănătate publică au următoarele obligaţii în vederea derulării şi monitorizării AP- AVCAc:

a) centralizează trimestrial (cumulat de la începutul anului) şi anual indicatorii specifici AP- AVCAc raportaţi de spitale în condiţiile prezentului ordin;

b) transmit Serviciului medicină de urgenţă pe suport hârtie şi în format electronic, la adresa de e-mail avc@ms.ro, trimestrial şi anual, în primele 20 de zile calendaristice după încheierea perioadei pentru care se face raportarea, indicatorii prevăzuţi în cadrul AP- AVCAc, centralizaţi în conformitate cu prevederile lit. a);

c) monitorizează modul de derulare al AP- AVCAc;

d) verifică organizarea evidenţei nominale a beneficiarilor AP- AVCAc, pe bază de cod numeric personal, de către unităţile de specialitate care derulează AP- AVCAc, cu respectarea prevederilor legale referitoare la protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date;

e) întocmesc un raport de activitate centralizat trimestrial, respectiv anual, pe baza rapoartelor de activitate transmise de coordonatorii locali din spitalele care derulează AP- AVCAc;

f) transmit Serviciului medicină de urgenţă, pe suport hârtie şi în format electronic la adresa de e-mail avc@ms.ro, până la sfârşitul lunii următoare celei încheierii trimestrului pentru care se face raportarea, raportul de activitate prevăzut la lit. e);

g) raportul de activitate centralizat prevăzut la lit. e) cuprinde: stadiul realizării activităţilor prevăzute în cadrul AP- AVCAc, analiza comparativă a costurilor medii realizate raportat la costurile medii la nivel naţional prevăzute în prezentul ordin, problemele şi disfuncţionalităţile întâmpinate în realizarea activităţilor, propunerile de îmbunătăţire a modului de derulare a AP- AVCAc;

h) transmit Serviciului medicină de urgenţă, pe suport hârtie şi în format electronic la adresa de e-mail avc@ms.ro, până la data de 15 iulie a anului curent, fundamentarea necesarului de resurse pentru anul următor.

Art. 14. - Spitalele care derulează AP- AVCAc au următoarele atribuţii:

a) organizează evidenţa nominală a beneficiarilor AP- AVCAc, pe bază de cod numeric personal, cu respectarea prevederilor legale referitoare la protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date;

b) raportează direcţiilor de sănătate publică sau, după caz, Serviciului medicină de urgenţă, pe suport hârtie şi în format electronic la adresa de e-mail avc@ms.rot în funcţie de subordonare, trimestrial (cumulat de la începutul anului) şi anual, în primele 20 de zile după încheierea perioadei pentru care se face raportarea, indicatorii specifici AP- AVCAc, în condiţiile prezentului ordin;

c) monitorizează modul de derulare a AP- AVCAc;

d) întocmesc un raport de activitate centralizat trimestrial, respectiv anual, pe baza rapoartelor de activitate transmise de coordonatorii AP- AVCAc;

e) transmit CL- AVCAc şi în funcţie de subordonare, Serviciului medicină de urgenţă pe suport hârtie şi în format electronic la adresa de e-mail avc@ms.ro sau direcţiei de sănătate publică, după caz, date pentru întocmirea raportului de activitate prevăzut la art. 13 lit. e), până la data de 20 a lunii următoare celei pentru care se face raportarea;

f) raportul de activitate centralizat prevăzut la lit. e) cuprinde: stadiul realizării activităţilor prevăzute în cadrul AP- AVCAc, analiza comparativă a costurilor medii realizate raportat la costurile medii la nivel naţional prevăzute în prezentul ordin, probleme şi disfuncţionalităţi întâmpinate în realizarea activităţilor, propuneri de îmbunătăţire a modului de derulare a AP- AVCAc.

Art. 15. - Coordonatorii locali ai AP- AVCAc, desemnaţi în condiţiile prevăzute la art. 4 alin. (2), au următoarele obligaţii cu privire la monitorizarea activităţilor cuprinse în cadrul acestora:

a) organizează evidenţa nominală a beneficiarilor AP- AVCAc, pe baza de cod numeric personaj, cu respectarea prevederilor legale referitoare la protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date;

b) raportează conducerii spitalului, trimestrial şi anual, în primele 5 zile după încheierea perioadei pentru care se face raportarea, indicatorii specifici AP- AVCAc, în condiţiile prezentului ordin;

c) monitorizează modul de derulare a AP- AVCAc pe care îl coordonează;

d) monitorizează permanent consumul de materiale sanitare şi medicamente care se acordă în cadrul AP- AVCAc;

e) întocmesc un raport de activitate trimestrial, respectiv anual, pe care îl transmit conducerii instituţiei până la data de 10 a lunii următoare celei pentru care raportează; raportul de activitate cuprinde: stadiul realizării activităţilor prevăzute în cadrul AP- AVCAc, analiza comparativă a costurilor medii realizate raportat la costurile medii la nivel naţional prevăzute în prezentul ordin, probleme şi disfuncţionalităţi întâmpinate în realizarea activităţilor, propuneri de îmbunătăţire a modului de derulare a AP- AVCAc;

f) informează permanent conducerea instituţiei cu privire la disfuncţionalităţile identificate în derularea AP- AVCAc şi propune măsuri de soluţionare a acestora;

g) avizează documentele justificative (facturile) care însoţesc cererile de finanţare lunară.

h) organizează raportarea cazurilor în registrele naţionale de Registrul naţional al accidentelor vasculare cerebrale dezvoltate de Societatea de Neurologie din România.

Art. 16. - Ordonatorii de credite secundari şi terţiari au următoarele obligaţii în realizarea AP- AVCAc:

a) utilizează fondurile în limita bugetului aprobat şi potrivit destinaţiei specificate, cu respectarea dispoziţiilor legale;

b) gestionează eficient mijloacele materiale şi băneşti;

c) organizează evidenţa contabilă a cheltuielilor pe surse de finanţare şi pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, atât în prevederi, cât şi în execuţie;

d) raportează indicatorii specifici prevăzuţi în AP- AVCAc, în condiţiile prezentului ordin;

e) transmit Serviciului medicină de urgenţă sau direcţiilor de sănătate publică, după caz, cererile de finanţare fundamentate, însoţite de documentele justificative, în condiţiile prezentului ordin;

f) desemnează prin act administrativ al conducătorului instituţiei publice câte un coordonator local pentru AP- AVCAc;

g) completează fişele de post ale coordonatorilor desemnaţi cu atribuţiile corespunzătoare activităţilor prevăzute în cadrul AP- AVCAc;

h) organizează, prin directorul financiar contabil al spitalului şi al instituţiei publice prin care se derulează AP- AVCAc, evidenţele contabile, evidenţele tehnico-operative ale spitalului/instituţiei publice, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

i) transmit structurilor de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii orice alte date referitoare la AP- AVCAc pe care le derulează şi răspund de exactitatea şi realitatea datelor raportate;

j) transmit lunar Direcţiei generale buget şi contabilitate, în primele 20 de zile calendaristice ale lunii curente pentru luna precedentă, execuţia bugetară a bugetului aprobat pentru AP- AVCAc derulate;

k) achiziţionează materiale sanitare şi medicamente cu respectarea legislaţiei în vigoare din domeniul achiziţiilor publice.

Art. 17. - Raportarea indicatorilor specifici AP- AVCAc se realizează trimestrial (cumulat de la începutul anului) şi anual, atât în format electronic, cât şi pe suport hârtie, conform modelului de raportare prevăzute la anexa nr. 4 - Borderou centralizator.

Art. 18. - Costul mediu se calculează ca raport între cheltuielile efective şi indicatorii fizici realizaţi. În cazul în care au fost finanţate şi alte acţiuni pentru care nu au fost stabiliţi

indicatori fizici, acestea vor fi evidenţiate distinct, indicându-se cheltuiala pe fiecare acţiune.

Art. 19. - Monitorizarea activităţilor cuprinse în AP- AVCAc se referă la:

a) modul de realizare şi de raportare a indicatorilor prevăzuţi în prezentul ordin;

b) încadrarea în bugetul aprobat;

c) respectarea destinaţiilor stabilite pentru fondurile alocate spitalelor care derulează AP- AVCAc;

d) urmărirea respectării de către persoanele implicate a responsabilităţilor stabilite prin prezentul ordin referitoare la derularea AP- AVCAc;

e) identificarea unor posibile disfuncţionalităţi în derularea AP- AVCAc.

Art. 20. - În cadrul AP- AVCAc se pot desfăşura următoarele activităţi:

1. Tratamentul intervenţional al accidentului vascular cerebral acut

2. Achiziţii pentru tratamentul menţionat la alin. (1):

a) Lista medicamentelor şi materialelor sanitare de care beneficiază bolnavii prin AP- AVCAc pentru fibrinoliza i.v.;

1. flacoane de activator tisular recombinant al plasminogenului (rtPA);

2. perfuzor fluide;

b) Lista materialelor sanitare de care beneficiază bolnavii prin AP- AVCAc pentru fibrinoliza i.a.:

1. set steril pentru angiografie (câmp, vase, accesorii);

2. ace puncţie vasculară;

3. set introducător;

4. catetere diagnostic;

5. catetere ghid;

6. catetere ghid cu balon distal;

7. ghiduri hidrofile pentru angiografie;

8. robineţi pentru angiografie;

9. set perfuzie cu/fără cameră;

10. valvă hemostatică în Y;

11. microcatetere de uz cerebral;

12. microcatetere conduse de flux cu vârf detaşabil;

13. microghiduri;

14. substanţe farmacologice trombolitice (rtPA, prourokinază);

15. substanţe antiagregante plachetare de tipul inhibitori GP IIb/IIIa (eptifibatide, abciximab);

16. dispozitive de hemostază la locul de puncţie;

c) Lista materialelor sanitare de care beneficiază bolnavii prin AP- AVCAc pentru trombectomie/tromboaspiraţie:

1. set steril pentru angiografie (câmp, vase, accesorii);

2. ace puncţie vasculară;

3. set introducător;

4. catetere diagnostic;

5. catetere ghid;

6. catetere ghid cu balon distal;

7. ghiduri hidrofile pentru angiografie; 3. robineţi pentru angiografie;

9. seringi injectomat;

10. racorduri presiune;

11. set perfuzie cu/fără cameră;

12. valvă hemostatică în Y;

13. dispozitive de recuperare a trombilor intracerebrali;

14. dispozitive de protecţie distală;

15. microcatetere de uz cerebral;

16. microcatetere conduse de flux cu vârf detaşabil;

17. microcatetere pentru trombaspiratie de uz cerebral;

18. microghiduri;

19. dispozitive recuperare fragmente detaşate;

20. pachet de bază recuperare trombi (set introducător, cateter ghid cu balon distal, ghid hidrofil, microcateter, microghid, dispozitiv recuperare trombi etc.);

21. pachet de bază aspiraţie trombi compatibil pompă de aspiraţie continuă (set introducător, cateter ghid, ghid hidrofil, microcateter, microghid, rezervor recuperare trombi, tuburi conectoare etc.);

22. pompă de aspirare continuă trombi;

23. adezivi de uz vascular pentru embolizări cerebrale;

24. substanţe farmacologice trombolitice;

25. substanţe antiagregante plachetare de tipul inhibitori GP IIb/IIIa;

26. particule embolizare;

27. seringi de capacitate mare cu luer-lock pentru tromboaspiraţie;

28. dispozitive de hemostază la locul de puncţie.

d) Lista materialelor sanitare de care beneficiază bolnavii prin AP- AVCAc pentru angioplastie percutană cu stent pentru disecţia acută a arterelor cervicale:

1. set steril pentru angiografie (câmp, vase, accesorii);

2. ace puncţie vasculară;

3. set introducător;

4. catetere diagnostic;

5. catetere ghid;

6. ghiduri hidrofile pentru angiografie;

7. robineţi pentru angiografie;

8. seringi injectomat;

9. racorduri presiune;

10. set perfuzie cu/fără cameră;

11. valvă hemostatică în Y;

12. set pompă cu manometru pentru angioplastie;

13. baloane angioplastie;

14. stenturi premontate pe balon;

15. stenturi autoexpandabile drepte şi conice;

16. stent-grafturi;

17. dispozitive de protecţie distală;

18. microcatetere de uz cerebral;

19. microghiduri;

20. substanţe antiagregante plachetare de tipul inhibitori GP IIb/IIIa;

21. flacoane de nimodipine injectabilă cu administrare intravasculară;

22. dispozitive de hemostază la locul de puncţie.

e). Lista materialelor sanitare de care beneficiază bolnavii prin AP- AVCAc pentru embolizarea mecanică a anevrismelor intracraniene rupte:

1. set steril pentru angiografie (câmp, vase, accesorii);

2. ace puncţie vasculară;

3. set introducător;

4. catetere diagnostic;

5. catetere ghid;

6. catetere ghid cu balon distal;

7. ghiduri hidrofile pentru angiografie;

8. robineţi pentru angiografie;

9. seringi injectomat;

10. racorduri presiune;

11. set perfuzie cu/fără cameră;

12. valvă hemostatică în Y;

13. microcatetere de uz cerebral;

14. microcatetere conduse de flux cu vârf detaşabil;

15. microghiduri;

16. pachet de bază embolizare cerebrală (set introducător, cateter ghid, ghid hidrofil, microcateter, microghid, spirale, dispozitiv detaşare spirale etc.);

17. spirale embolizare cerebrală;

18. spirale active embolizare cerebrală;

19. sisteme detaşare spirale;

20. baloane detaşabile pentru embolizare;

21. baloane de remodelare cerebrală;

22. stenturi cerebrale pentru remodelare cerebrală;

23. stenturi deviante de flux (tip “flow-diverter");

24. dispozitive ocluzie arterială;

25. dispozitive de ocluzie intraanevrismală (tip “flow-disruptor");

26. dispozitive recuperare fragmente detaşate;

27. adezivi de uz vascular pentru embolizări cerebrale;

28. substanţe farmacologice trombolitice;

29. substanţe antiagregante plachetare de tipul inhibitori GP IIb/IIIa;

30. flacoane de nimodipine injectabilă cu administrare intravasculară;

31. coil-uri metalice de embolizare a anevrismelor arteriale intracraniene;

32. dispozitive de hemostază la locul de puncţie.

Art. 21. - De activităţile prevăzute la art. 20 beneficiază pacienţii critici cu următoarele diagnostice:

a) pacienţi cu accident vascular cerebral ischemic acut - în primele 4,5 ore de la debutul simptomelor, care îndeplinesc toate criteriile de eligibilitate şi nu au nicio contraindicaţie pentru fibrinoliza cu rtPA administrat intravenos conform protocolului terapeutic specific acestui tip de intervenţie în accidentul vascular cerebral ischemic acut;

b) pacienţi cu accident vascular cerebral ischemic acut care îndeplinesc criteriile de eligibilitate pentru fibrinoliza intraarterială şi pentru trombectomie mecanică/tromboaspiraţie;

c) pacienţi cu accident vascular cerebral ischemic acut care îndeplinesc criteriile de eligibilitate pentru angioplastie percutană cu stent în caz de disecţie a arterelor cervico-cerebrale;

d) pacienţi cu hemoragie subarahnoidiană care îndeplinesc criteriile de eligibilitate pentru embolizare mecanică a anevrismelor intracraniene rupte.

Art. 22. - Indicatorii de evaluare ai AP- AVCAc sunt următorii:

a) Indicatori fizici:

1. numărul de pacienţi critici cu accident vascular cerebral acut (anexa nr. 5);

2. evidenţa nominală a pacienţilor critici cu accident vascular cerebral acut trataţi prin fibrinoliza cu rtPA administrat intravenos, fibrinoliza intrarterială, trombectomie mecanică/tromboaspiraţie pentru, angioplastie percutană cu implantare de stent pentru disecţii acute ale arterelor cervico-cerebrale, precum şi prin embolizare mecanică a anevrismului intracranian rupt pentru pacienţii cu hemoragie subarahnoidiană, pe bază de cod numeric personal (anexele nr. 6 şi 7).

b) Indicatori de eficienţă:

1. cost mediu/pacient critici cu accident vascular cerebral acut (anexa nr. 5);

2. execuţia bugetului aprobat pentru AP- AVCAc (anexa nr. 8).

c) Indicatori de rezultat:

1. registre naţionale pentru patologiile specifice;

2. ghiduri şi protocoale de diagnostic;

3. ghiduri şi protocoale de tratament al pacienţilor critici.

Art. 23. - Criteriile de eligibilitate pentru unităţile care derulează AP- AVCAc sunt:

a) sistem de gardă dedicată pentru tratamentul accidentelor vasculare cerebrale acute, 1 medic neurolog de gardă fiind disponibil în UPU;

b) existenţa în permanenţă în unitatea de primiri urgenţe a spitalului respectiv a 1-2 paturi libere cu dotarea necesară pentru monitorizare cardiovasculară care să fie utilizate de către medicul neurolog de gardă numai pentru iniţierea şi derularea terapiei de fibrinoliză cu rtPA administrat intravenos, specifice acestor cazuri;

c) pentru unităţile medicale care asigură şi tratament endovascular, linie de gardă 7/7, 24/24, cu medic radiolog intervenţionist, şi linie de gardă de neurochirurgie 7/7,24/24;

d) dotarea existentă (accesul imediat de urgenţă şi prioritar din unitatea de primiri urgenţe la cel puţin un aparat de tomodensitometrie cerebrală - CT cerebrală; accesul imediat de urgenţă şi prioritar la laboratorul de urgenţă de hematologie şi biochimie pentru efectuarea cu urgenţă maximă a analizelor necesare conform protocolului specific acestui tip de tratament, ale căror rezultate sunt decisive pentru iniţierea sau nu a fibrinolizei în fereastra terapeutică menţionată); pentru unităţile sanitare cu paturi care vor efectua şi tratament endovascular este necesar accesul rapid şi prioritar la un angiograf biplan;

e) prezenţa personalului calificat (cei puţin 1 medic neurolog specialist/primar, 1 medic specialist/primar în imagistică prin CT cerebrală, o asistentă şi o infirmieră disponibile pe tot parcursul programului gărzii dedicate); examenul imagistic prin CT cerebrală se va efectua În prezenţa obligatorie a medicului neurolog specialist/primar de gardă care va evalua, împreună cu medicul specialist/primar în imagistică CT, toate criteriile imagistice de eligibilitate şi de excludere pentru acest tip de tratament; pentru unităţile sanitare cu paturi care vor efectua şi tratament endovascular este necesară prezenţa obligatorie a medicului specialist/primar de radiologie intervenţională şi disponibilitatea rapidă pentru consult interdisciplinar a medicului specialist/primar neurochirurg şi a medicului specialist/primar de anestezie-terapie intensivă; decizia pentru efectuarea tratamentului endovascular va fi luată în echipă formată din neurolog, radiolog intervenţionist, neurochirurg (în cazuri selecţionate), anestezist;

f) secţie de neurologie de urgenţă, în structura căreia este de preferat să existe o unitate de urgenţe neurovasculare care are capacitatea de a prelua şi monitoriza toate cazurile tratate prin fibrinoliză cu rtPA administrat intravenos sau prin proceduri endovasculare;

g) toate compartimentele medicale prevăzute la lit. a)-f) trebuie să se găsească obligatoriu în aceeaşi clădire şi să se poată asigura un circuit optim al pacientului, care să permită iniţierea tratamentului prin fibrinoliză cu rtPA administrat intravenos în fereastra terapeutică de maximum 4,5 ore de la debutul clinic al primelor simptome sau a tratamentului endovascular (fibrinoliză intraarterială, trombectomie mecanică/tromboaspiraţie, angioplastie percutană cu stent sau embolizare mecanică pentru anevrism rupt) în condiţiile respectării riguroase a tuturor criteriilor clinice, imagistice şi de laborator de eligibilitate şi excludere, precum şi a monitorizării clinice neurologice, cardiovasculare, respiratorii şi generale conform protocolului specific de diagnostic şi tratament.

Art. 24. - Unităţile sanitare care derulează AP- AVCAc sunt următoarele:

a) Fibrinoliză intravenoasă

1. Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti

2. Spitalul Universitar de Urgenţă Elias

3. Institutul Naţional de Neurologie şi Boli Neurovasculare Bucureşti

4. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş

5. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara

6. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea

7. Spitalul Clinic de Urgenţ㠓Prof. Dr. N. Oblu” Iaşi

8. Spitalul Clinic Colentina Bucureşti

b) Fibrinoliză intraarterială

1. Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti

2. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş

3. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara

c) Trombectomie/Tromboplastie

1. Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti

2. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş

3. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara

d) Angioplastie percutană cu stent pentru disecţii arteriale acute artere cervicale

1. Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti

2. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş

3. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara

e) Embolizare pentru anevrisme rupte (Simplu, Cu balon stent, Stent Fiow diverter)

1. Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti

2. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş

3. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara.

Art. 25. - Direcţiile de specialitate din Ministerul Sănătăţii, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi spitalele care derulează AP- AVCAc, indiferent de subordonare, vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin,

Art. 26. - Anexele nr. 1-8*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 27. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 28. - La data publicării prezentului ordin, Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.216/2014 privind aprobarea Normelor tehnice de finanţare şi realizare a Acţiunii prioritare pentru tratamentul intervenţional al pacienţilor cu accident vascular cerebral acut (AP- AVCAc), publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 799 din 3 noiembrie 2014, se abrogă.

 

p. Ministrul sănătăţii,

Dorel Săndesc,

secretar de stat

 

Bucureşti, 8 aprilie 2015.

Nr. 450.


*) Anexele nr. 1-8 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 245 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial”, Bucureşti, sos. Panduri nr. 1.

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR

 

ORDIN

privind aprobarea derogării în scop ştiinţific pentru unele specii de peşti pe cursul râului Prut

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 112.041/AC din 9 martie 2015 al Direcţiei biodiversitate,

ţinând seama de Avizul Academiei Române nr. 3.259/CJ din 4 martie 2015,

luând în considerare prevederile art. 1 alin. (1) lit. b) şi c) din Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecţie a speciilor de floră şi faună sălbatice, aprobată prin Ordinul ministrului mediului şi al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 203/14/2009,

în temeiul prevederilor art. 38 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor,

ministrul mediului, apelor şl pădurilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Prin derogare de la prevederile art. 33 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faune» sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se aprobă capturarea şi eliberarea ulterioară a unui număr de exemplare din specii de peşti pe cursul râului Prut, de la intrarea sa pe teritoriul românesc până la vărsarea în Dunăre, după cum urmează:

a) Eudontomyzon mariae (cicar) - 25 de exemplare;

b) Acipenser ruthenus (cegă) - 25 de exemplare;

c) Aspius aspius (avat) - 25 de exemplare;

d) Barbus barbus (mreană) - 25 de exemplare;

e) Carassius carassius (caracudă) - 25 de exemplare;

f) Chalcalburnus chalcoides (obleţ mare) - 25 de exemplare;

g) Gobio albipinnatus (porcuşor de nisip) - 25 de exemplare;

h) Gobio uranoscopus (petroc) - 25 de exemplare;

i) Gobio kessleri (petroc) - 25 de exemplare;

j) Pelecus cultratus (sabiţă) - 25 de exemplare;

k) Rhodeus sericeus amarus (boarea) - 25 de exemplare;

l) Cobitis elongata (fâsă mare) - 25 de exemplare;

m) Cobitis taenia (zvârlugă) - 25 de exemplare;

n) Misgurnis fossilis (tipar, vârlan) - 25 de exemplare;

o) Sabanejewia aurata (dunăriţă) - 25 de exemplare;

p) Gymnocephalus schraetzer (răspăr) - 25 de exemplare;

q) Gymnocephalus baloni (ghiborţ de râu) - 25 de exemplare;

r) Zingel zingel (pietrar) - 25 de exemplare;

s) Proterorhinus marmoratus (guvid de baltă) - 25 de exemplare;

ş) Lota lota (mihalţ) - 25 de exemplare.

Art. 2. - În vederea capturării speciilor de faună sălbatică prevăzute la art. 1 se vor utiliza agregat electronarcoză şi unelte de pescuit clasice.

Art. 3. - (1) Derogarea se stabileşte de la data intrării în vigoare a prezentului ordin până la 30 mai 2015.

(2) Capturarea exemplarelor din speciile prevăzute la art. 1 se realizează de către Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, în cadrul proiectului “Resources pilot centre for cross-border preservation of the aquatic biodiversity of Prut River”, COD MIS ETC 1150, finanţat prin Programul operaţional comun România-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013.

(3) Pentru activitatea prevăzută la alin. (2) se va solicita şi obţine autorizaţia de mediu pentru recoltare/capturare.

Art. 4. - (1) în termen de 30 de zile de la data capturării, beneficiarul are obligaţia să transmită agenţiei judeţene pentru protecţia mediului de pe raza administrativ-teritorială unde s-a desfăşurat acţiunea de capturare un raport asupra acţiunii derulate în baza derogării obţinute.

(2) Modelul raportului asupra acţiunii derulate în baza derogării obţinute este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

(3) Agenţia judeţeană pentru protecţia mediului transmite Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, în maximum 45 de zile de la data aplicării derogării, un raport referitor la rezultatele acesteia, în baza datelor prevăzute la alin. (1).

Art. 5. - Controlul aplicării derogării se exercită de către personalul împuternicit din cadrul subunităţilor teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului.

Art. 6. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Mihail Facă,

secretar de stat

 

Bucureşti, 30 martie 2015.

Nr. 621.

 

ANEXA

 

RAPORT

asupra acţiunii derulate în baza derogării obţinute

 

- model –

 

Solicitant...................................................................................................................................................................................

Specia pentru care s-a acordat derogarea............................................................................................................................

Numărul exemplarelor..............................................................................................................................................................

Stadiul de dezvoltare...............................................................................................................................................................

Starea exemplarelor înainte de prelevare...............................................................................................................................

Starea exemplarelor după prelevare.......................................................................................................................................

Locul de prelevare....................................................................................................................................................................

Data prelevării...........................................................................................................................................................................

Mijloace, instalaţii şi metode avute în vedere......................................................................................................................

Stocarea şi destinaţia specimenelor.......................................................................................................................................

 

Motivul recoltării/derogării

 

 în interesul protejării faunei şi florei sălbatice, precum şi al conservării habitatelor naturale

 Pentru prevenirea producerii unor daune importante, în special asupra culturilor agricole, animalelor domestice, pădurilor, pescăriilor, apelor şi altor bunuri

 în interesul sănătăţii şi al securităţii publice sau pentru alte raţiuni de interes public major, inclusiv de natură socială ori economică, şi pentru consecinţe benefice de importanţă fundamentală pentru mediu

 în scopuri de repopulare şi reintroducere a acestor specii, precum şi pentru operaţiuni de reproducere necesare în acest scop

 Pentru a permite, în condiţii strict controlate, într-o manieră selectivă şi într-o măsură limitată, prinderea sau deţinerea unui număr limitat şi specificat de exemplare

(Ataşaţi documentele care să justifice recoltarea exemplarelor în conformitate cu motivul derogării.)

 

Data.......................................................

Semnătura...........................................

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.