MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 237/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 237         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 7 aprilie 2015

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI

 

            24. - Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 46/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, organizarea şi funcţionarea şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

            Decizia nr. 62 din 24 februarie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi celor ale art. 6 alin. (1) din Codul penal

 

DECIZIIALE PRIM-MINISTRULUI

 

114. - Decizie privind numirea domnului Iulian Jugan în funcţia de secretar de stat la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor

 

115. - Decizie privind constituirea Comitetului interministerial pentru punerea în executare a Deciziei civile nr. 3.237/2012, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr. 9.248/2/2010

 

116. - Decizie privind constituirea Comitetului interministerial pentru evaluarea şi actualizarea obiectivelor Strategiei Energetice Naţionale a României pe plan regional

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

            498. - Ordin al ministrului transporturilor pentru modificarea şi completarea Reglementărilor privind omologarea, agrearea şi efectuarea inspecţiei tehnice periodice a vehiculelor destinate transportului anumitor mărfuri periculoase - RNTR 3, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.134/2005

 

ACTE ALE COLEGIULUI MEDICILOR DIN ROMÂNIA

 

            3. - Decizie pentru modificarea Deciziei Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România nr. 1/2013 privind stabilirea sistemului procedural de evaluare a activităţilor de educaţie medicală continuă a medicilor, precum şi a criteriilor şi normelor de acreditare, respectiv creditare a furnizorilor şi formelor de educaţie medicală continuă

 

HOTĂRÂRI ALE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

privind modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 46/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, organizarea şi funcţionarea şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului

În temeiul prevederilor art. 64 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Anexa la Hotărârea Parlamentului României nr. 46/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a Comisiei permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, organizarea şi funcţionarea şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 880 din 22 decembrie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- la punctul 5, domnul senator Sebastian Grapă, aparţinând Grupului parlamentar al PNL, este desemnat în calitatea de membru al comisiei, în locul domnului senator Ghişe Ioan.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din 7 aprilie 2015, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

PREŞEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 7 aprilie 2015.

Nr. 24.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 62

din 24 februarie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi celor ale art. 6 alin. (1) din Codul penal

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Doina Suliman - magistrat-asistent-şef

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal raportate la dispoziţiile art. 6 alin. (1) din Codul penal, excepţie ridicată de Ionel Stoica în Dosarul nr. 394/39/2014 al Judecătoriei Botoşani. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.025D/2014.

2. La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele Curţii Constituţionale nr. 1.252D/2014 şi nr. 1.321D/2014, care au ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi celor ale art. 6 alin. (1) din Codul penal, excepţie ridicată de Nicolae Minea în Dosarul nr. 13.138/318/2014 al Judecătoriei Târgu Jiu - Secţia penală şi de Alin Ionuţ Trancă în Dosarul nr. 19,325/280/2014 al Judecătoriei Craiova - Secţia penală,

4. La apelul nominal lipsesc autorii excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Curtea, având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public consideră că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul prevederilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.252D/2014 şi nr. 1.321 D/2014 la Dosarul nr. 1.025D/2014, care a fost primul înregistrat.

6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, concretizată în deciziile nr. 365/2014 şi nr. 3272015.*)

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:

7. Prin încheierea din 29 septembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 394/39/2014, Judecătoria Botoşani a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal raportate la dispoziţiile art. 6 alin. (1) din Codul penal.

8. Prin încheierea din 20 noiembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 13.138/318/2014, Judecătoria Târgu Jiu - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi celor ale art. 6 alin. (1) din Codul penal.

9. Prin încheierea din Şedinţa publică din 28 noiembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 19.325/280/2014, Judecătoria Craiova - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi celor ale art. 6 din Codul penal.

10. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de contestatarii Ionel Stoica, Nicolae Minea şi Alin Ionuţ Trancă, deţinuţi la penitenciarele Botoşani, Târgu Jiu şi Craiova, în cauze având ca obiect soluţionarea unor contestaţii la executare referitoare la aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei prin care au solicitat reducerea limitelor de pedeapsă potrivit noului Cod penal.

11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (3) şi art. 124 alin. (2), precum şi prevederilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

12. Astfel, autorul excepţiei Ionel Stoica arată că este profund discriminatoriu ca acela care execută o pedeapsă mai redusă decât maximul special al legii noi să nu poată beneficia de legea mai blândă, deci să execute chiar integral pedeapsa, iar unui condamnat pentru faptă de gravitate mai mare i se reduce pedeapsa de trei ori faţă de cea dispusă definitiv de instanţă. De aceea, consideră că textele de lege criticate contravin prevederilor constituţionale menţionate în măsura în care prin aplicarea lor se încalcă principiul egalităţii în faţa legii, ,potrivit căruia, la situaţii egale, tratamentul nu poate fi diferit. În acest sens, invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 573/2011, nr. 1.470/2011 şi nr. 86/2003.

13. Autorul excepţiei Nicolae Minea consideră că textele de lege criticate contravin prevederilor constituţionale menţionate “În măsura în care includ, nu exceptează şi situaţiile juridice de aplicare facultativă a legii penale mai favorabile în cazul condamnărilor definitive.” Astfel, arată că, “ulterior condamnării definitive, operaţiunea juridică de restabilire în prezent a pedepsei principale adecvată noilor limite penale speciale prin aplicarea legii penale mai favorabile după condamnarea definitivă anterioară este posibilă prin recurgerea la criteriile avute în vedere de legiuitorul anterior prin dispoziţiile art. 15 din vechiul Cod penal.”

14. Autorul excepţiei Alin Ionuţ Trancă apreciază că dispoziţiile de lege atacate contravin prevederilor constituţionale şi convenţionale menţionate, deoarece exclud expres aplicarea art. 15 din Codul penal din 1969 (art. 4 din Legea nr. 187/2012), sau sunt interpretate în sensul acesta (art. 6 din noul Cod penal). Autorul criticii arată că “România a fost condamnată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului - Cauza Rotaru împotriva României - pentru ambiguitatea şi lipsa de claritate a normelor de drept penal care aduc carenţe predictibilităţii dreptului, impreviziuni care nu fac altceva decât să lipsească de garanţii procesuale subiectul de drept.”

15. Instanţele de judecată opinează că excepţia de neconstituţionalitate este admisibilă, iar pe fond este neîntemeiată.

16. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

17. Avocatul Poporului, exprimându-şi punctul de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.025D/2014, consideră că art. 4 din Legea nr. 187/2012 este constituţional.

18. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele;

19. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

20. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din motivarea acesteia, îl constituie dispoziţiile art. 4 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, precum şi dispoziţiile ari. 6 alin. (1) din Codul penal, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 24 iulie 2009, dispoziţii care au legătură cu soluţionarea cauzelor în care a fost ridicata excepţia de neconstituţionalitate.

Textele legale criticate au următorul conţinut:

- Art. 4 din Legea nr. 187/2012: “Pedeapsa aplicată pentru o infracţiune printr-o hotărâre ce a rămas definitivă sub imperiul Codului penal din 1969, care nu depăşeşte maximul special prevăzut de Codul penal, nu poate fi redusă în urma intraţii în vigoare a acestei legi.”;

- Art. 6 alin. (1) din Codul penal: “Când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare şi până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai uşoară, sancţiunea aplicată, dacă depăşeşte maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracţiunea săvârşită, se reduce la acest maxim.”

21. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, aceste dispoziţii legale contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 15 alin. (2) privind aplicarea retroactivă a legii penale mai favorabile, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 124 alin. (2) potrivit căruia justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi. De asemenea, este invocat art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor a fundamentale,

22. Dispoziţiile art. 4 din Legea nr. 187/2012 şi cele ale art. 6 alin. (1) din Codul penal au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi prevederi constituţionale şi convenţionale, din perspectiva unor critici similare. În acest sens sunt, spre exemplu, deciziile nr. 710 din 27 noiembrie 2014 şi nr. 704 din 27 noiembrie 2014, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 27 din 14 ianuarie 2015, Decizia nr. 587 din 21 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 5 ianuarie 2015, Decizia nr. 541 din 15 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 7 ianuarie 2015, Decizia nr. 437 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 4 august 2014, şi Decizia nr. 365 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 587 din 6 august 2014, prin care Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Legea nr. 187/2012 şi ale art. 6 alin. (1) din Codul penal, constatând că acestea sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

23. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, în jurisprudenţa sa sus-menţionată, Curtea a constatat că, în cazul pedepselor definitive, prin aplicarea legii penale mai favorabile legiuitorul nu a înţeles să repună în discuţie criteriile de stabilire şi individualizare a sancţiunii, ci numai să înlăture de la executare acea parte din sancţiune care excedează maximului prevăzut de legea nouă, respectiv acea sancţiune mai grea care nu mai este prevăzută de legea nouă. Astfel, Curtea a reţinut că legea nouă poate să prevadă o pedeapsă mai uşoară, dar sancţiunea aplicată fie să depăşească maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracţiunea săvârşită, fie să nu depăşească acest maxim. Daca în primul caz se ajunge la executarea unei sancţiuni care nu are corespondent în legea penală în vigoare, acest raţionament nu mai subzistă în cea de-a două ipoteză. Curtea a apreciat că în cea de-a două ipoteză este vorba despre punerea în balanţă a dreptului unei persoane condamnate la aplicarea legii penale mai favorabile, descris mai sus, şi alte drepturi sau valori constituţionale, precum principiul securităţii raporturilor juridice şi autoritatea de lucru judecat, care pot contracara parţial sau complet acest drept. Astfel, legiuitorul, având sarcina dea echilibra intensitatea încălcării drepturilor fundamentale ale persoanei condamnate şi valorile care justifică această încălcare, a eliminat aplicarea facultativă a legii penale mai favorabile din Codul penal.

24. Luând în considerare cele statuate în jurisprudenţa proprie, dar şi în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene referitor la principiul autorităţii de lucru judecat, Curtea a constatat că legiuitorul a limitat aplicarea legii penale mai favorabile în cazul hotărârilor definitive numai la acele cazuri în care sancţiunea aplicată depăşeşte maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracţiunea săvârşită, fără ca în acest mod să fie încălcat art. 15 alin. (2) din Constituţie.

25. Referitor la încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 16, Curtea a observat că neconstituţionalitatea textelor de lege criticate este dedusă dintr-un pretins tratament discriminatoriu aplicat persoanelor condamnate definitiv, determinat de renunţarea (a aplicarea facultativă a legii penale mai favorabile în cazul hotărârilor definitive. În legătură cu acest aspect, Curtea a apreciat că analiza porneşte de la ipoteza că ambele categorii de persoane între care se realizează comparaţia de către autorii excepţiei sunt persoane condamnate definitiv, ceea ce ar determina calificarea situaţiei acestora ca fiind identică - însă Curtea a constatat că diferenţa rezidă în aceea că, în cazul primei categorii, sancţiunile aplicate depăşesc maximul special al noii reglementări, nemaigăsindu-şi corespondent în noua legislaţie, situându-ne astfel în ipoteza aplicării obligatorii a legii penale mai favorabile reglementate atât de art. 14 din Codul penal din 1969, cât şi de art. 6 din Codul penal actual, pe când în cazul celei de-a două categorii, în care se găsesc şi autorii excepţiei, sancţiunile aplicate acestora nu depăşesc maximul special cuprins în noua reglementare, ceea ce ar fi putut atrage aplicarea facultativă a legii penale mai favorabile în cazul pedepselor definitive doar sub imperiul art. 15 din Codul penal din 1969, reglementare nepreluată însă în Codul penal actual. Curtea a observat că analiza realizată din această perspectivă duce la concluzia că cele două categorii de persoane se află în situaţii juridice diferite, astfel încât aplicarea noii reglementări doar persoanelor a căror pedeapsă definitivă depăşeşte maximul special prevăzut de legea nouă nu poate duce la o înfrângere a principiului egalităţii.

26. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, atât considerentele, cât şi soluţia deciziilor invocate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

27. Cât priveşte invocarea, în cauza de faţă, a prevederilor art. 124 alin. (2) din Constituţie, se constată că, în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia se rezumă doar la a reda textul din Constituţie, fără a arăta, în mod concret, în ce constă contrarietatea textelor de lege atacate cu aceste prevederi constituţionale. Curtea Constituţională nu se poate substitui autorului excepţiei în formularea unor critici de neconstituţionalitate, cu atât mai mult cu cât prevederile constituţionale invocate nu susţin prin ele însele neconstituţionalitatea textelor de lege criticate, astfel încât critica de neconstituţionalitate nu poate fi reţinută.

28. Pentru acelaşi argument, nu pot fi reţinute nici criticile formulate cu privire la încălcarea prevederilor constituţionale şi convenţionale referitoare la dreptul la un proces echitabil.

29. În ceea ce priveşte criteriile de claritate, precizie, previzibilitate şi predictibilitate pe care un text de lege trebuie să le îndeplinească, Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate sunt formulate suficient de clar şi precis pentru a putea fi aplicate şi pentru a permite persoanelor interesate să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecinţele care pot rezulta dintr-un act determinat.

30. Faţă de aceste considerente, Curtea constată că dispoziţiile art. 4 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi cele ale art. 6 alin. (1) din Codul penal nu contravin prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (3) şi ai. 124 alin. (2) şi nici prevederilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

31. Pentru argumentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ionel Stoica în Dosarul nr. 394/39/2014 al Judecătoriei Botoşani, Nicolae Minea în Dosarul nr. 13.138/318/2014 al Judecătoriei Târgu Jiu - Secţia penală şi de Alin Ionuţ Trancă în Dosarul nr. 19.325/280/2014 al Judecătoriei Craiova - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 4 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penai şi dispoziţiile art. 6 alin. (î; din Codul penal sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Botoşani, Judecătoriei Târgu Jiu - Secţia penală şi Judecătoriei Craiova - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 24 februarie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-şef,

Doina Suliman

 


*) La data pronunţării prezentei decizii, Decizia Curţii Constituţionale nr. 32/2015 nu era publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind numirea domnului Iulian Jugan în funcţia de secretar de stat la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor

În temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Iulian Jugan se numeşte în funcţia de secretar de stat la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 7 aprilie 2015.

Nr. 114.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind constituirea Comitetului interministerial pentru punerea în executare a Deciziei civile nr. 3.237/2012, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr. 9.248/2/2010

În temeiul art. 18 alin. (1) şi art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Art. 1. - (1) începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii se înfiinţează Comitetul interministerial pentru punerea în executare a Deciziei civile nr. 3.237/2012, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr. 9.248/2/2010, denumit în continuare Comitetul, format din reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei» Ministerului Culturii şi Secretariatului General al Guvernului.

(2) Comitetul este condus de către reprezentantul Ministerului Justiţiei, care are calitatea de preşedinte.

(3) La lucrările Comitetului pot participa, în calitate de invitaţi, reprezentanţi ai altor ministere şi instituţii publice cu atribuţii în domeniu.

Art. 2. - (1) Comitetul va stabili măsuri concrete şi termene precise pentru punerea în executare a Deciziei civile nr. 3.237/2012, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr. 9.248/2/2010.

(2) Ministerul Justiţiei va prezenta în şedinţele Guvernului informări periodice privind îndeplinirea obiectivului prevăzut la art. 1 alin. (1).

Art. 3. - (1) Secretariatul tehnic al Comitetului este asigurat de Ministerul Justiţiei.

(2) La solicitarea preşedintelui Comitetului, în cadrul secretariatului tehnic vor fi cooptaţi şi reprezentanţi ai altor ministere, desemnaţi prin ordin de ministru.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 7 aprilie 2015.

Nr. 115.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind constituirea Comitetului interministerial pentru evaluarea şi actualizarea obiectivelor Strategiei Energetice Naţionale a României pe plan regional

În temeiul art. 18 alin. (1) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Art. 1. - (1) începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii se constituie Comitetul interministerial pentru evaluarea şi actualizarea obiectivelor Strategiei Energetice Naţionale a României pe plan regional, denumit în continuare Comitetul.

(2) Comitetul este condus de prim-ministrul Guvernului României, care are calitatea de preşedinte.

(3) Componenţa Comitetului este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta decizie. La lucrările Comitetului pot participa, în calitate de invitaţi, reprezentanţi ai altor ministere şi instituţii publice cu atribuţii în domeniu.

(4) La şedinţele Comitetului, ministerele pot fi reprezentate la nivel de secretar de stat pe bază de mandat expres din partea ministrului şi numai cu aprobarea preşedintelui Comitetului.

Art. 2. - Rezultatele activităţii Comitetului se înscriu în Strategia Energetică Naţională a României în vederea îndeplinirii Obiectivelor strategice privind siguranţa energetică, dezvoltarea durabilă şi creşterea competitivităţii şi pentru atingerea standardelor noii politici energie-mediu a Uniunii Europene.

Art. 3. - (1) Comitetul se reuneşte în şedinţe ordinare lunare şi în şedinţe extraordinare ori de câte ori este necesar.

(2) Convocarea în şedinţe extraordinare se face de către preşedintele Comitetului, la solicitarea oricărui minister care face parte din Comitet.

(3) Secretariatul Comitetului este asigurat de către Ministerul Energiei, întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri.

(4) Agenda fiecărei şedinţe a Comitetului se întocmeşte de către secretariatul acestuia pe baza propunerilor formulate şi înaintate în acest sens de către membrii săi şi se aprobă de către preşedintele Comitetului.

Art. 4. - (1) La solicitarea preşedintelui Comitetului, în cadrul secretariatului vor fi cooptaţi şi reprezentanţi ai altor ministere, desemnaţi prin ordin de ministru.

(2) în termen de 5 zile de la intrarea în vigoare a prezentei decizii, Comitetul aprobă prin hotărâre regulamentul de organizare şi funcţionare.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 7 aprilie 2015.

Nr. 116.

 

ANEXĂ

 

COMPONENŢA

Comitetului interministerial pentru evaluarea şi actualizarea obiectivelor Strategiei Energetice Naţionale a României pe plan regional

 

1. Victor-Viorel Ponta, prim-ministrul - preşedinte

2. Mihai Tudose, ministrul economiei, comerţului şi turismului - membru

3. Andrei Dominic Gerea, ministrul energiei, întreprinderilor mici şi mijlocii şi mediului de afaceri - membru

4. Mihnea Constantinescu - ambasador cu însărcinări speciale, Ministerul Afacerilor Externe – membru

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Reglementărilor privind omologarea, agrearea şi efectuarea inspecţiei tehnice periodice a vehiculelor destinate transportului anumitor mărfuri periculoase - RNTR 3, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.134/2005

În temeiul prevederilor art. 15 alin. (1) pct. I lit. b) din Normele de efectuare a activităţii de transport rutier de mărfuri periculoase în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.175/2007, precum şi ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 21/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor,

 

ministrul transporturilor emite următorul ordin:

 

Art. I. - Reglementările privind omologarea, agrearea şi efectuarea inspecţiei tehnice periodice a vehiculelor destinate transportului anumitor mărfuri periculoase - RNTR 3, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.134/2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 97 şi 97 bis din 1 februarie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La capitolul 1 punctul 1.3 litera a), sintagma: “1 Ianuarie 2013” se înlocuieşte cu sintagma: “1 ianuarie 2015”.

2. La capitolul 1 punctul 1.3, litera c) se abrogă.

3. La capitolul 1 punctul 1.4.6 litera a), sintagma: “EN 590:2004” se înlocuieşte cu sintagma: “EN 590:2009 + A1:2010”.

4. La capitolul 1 punctul 1.4.12, sintagma: “sau cu Directiva 98/91/CE” se abrogă.

5. La capitolul 2 punctul 2.1, sintagma: “sau din Directiva 98/91/CE  se abrogă.

6. La capitolul 2 punctul 2.2, sintagmele: “sau Directivei 98/91/CE” şi “sau ale directivei menţionate” se abrogă.

7. În anexa nr. 1, la capitolul 9.2 punctul 9.2.2.5.1 litera a), nota de subsol 2) se abrogă.

8. În anexa nr. 1, la capitolul 9.2, notele de subsol 3) şi 4) se renumerotează ca notele de subsol 2) şi 3).

9. În anexa nr. 1, la capitolul 9.2, punctul 9.2.2.6.3 “Conexiuni electrice” se modifică şi va avea următorul cuprins:

“9.2.2.6.3 Conexiuni electrice Conexiunile electrice dintre autovehicule şi remorci trebuie să fie conforme gradului de protecţie IP54 conform standardului CEI 60529 şi trebuie să fie concepute astfel încât să împiedice orice debranşare accidentală. Conectoarele trebuie să fie conforme cu standardele ISO 25981:20082), ISO 12098:20042), ISO 7638:20032) şi EN 15207:2006, după caz:”

10. În anexa nr. 1, la capitolul 9.2 punctul 9.2.3.1.1, sintagma: “sau Directiva 71/320/CEE25), cu modificările ulterioare,” se abrogă.

11. În anexa nr. 1, la capitolul 9.2 punctul 9.2.4.7.1, sintagma: “sau din Directiva 2001/56/CE7), cu modificările ulterioare,” se abrogă.

12. În anexa nr. 1, la capitolul 9.2, notele de subsol 5) şi 7) se abrogă.

13. În anexa nr. 1, la capitolul 9.2, notele de subsol 6) şi 9) se renumerotează ca notele de subsol 4) şi 6).

14. În anexa nr. 1, la capitolul 9.2 punctul 9.2.5, nota de subsol 8) se renumerotează ca nota de subsol 5) şi va avea următorul cuprins:

5) Regulamentul CEE-ONU nr. 89: Prescripţii uniforme referitoare la omologarea:

I. Vehiculelor. În ceea ce priveşte limitarea vitezei lor maxime;

II. Vehiculelor, în ceea ce priveşte instalarea unui dispozitiv limitator de viteză (DLV) de un tip omologat;

III. Dispozitivelor (imitatoare de viteza (DLV).”

15. În anexa nr. 1, la capitolul 9.2 punctul 9.2.6, sintagma:

“sau Directivei 94/2O/CE10, cu modificările ulterioare,” se abrogă.

16. În anexa nr. 1, la capitolul 9.2, nota de subsol 10) se abrogă.

17. În anexa nr. 1, la capitolul 9.3 punctul 9.3.4.2, sintagma:

“EN 13501-1:2002” se înlocuieşte cu sintagma: “EN 13501-1:2007 +A1: 2009”.

18. În anexa nr. 1, la capitolul 9.7 punctul 9.7.8.1, prima frază se modifică şi va avea următorul cuprins:

“9.7.8.1 Instalaţia electrică a vehiculelor FL trebuie să satisfacă prescripţiile pertinente de la 9.2.2.2, 9.2.2.3, 9.2.2.4, 9.2.2.5.1 şi 9.2.2.6.”

19. În anexa nr. 1, la capitolul 9.7 punctul 9.7.8.2 şi punctul 9.7.8.3, nota de subsol 2) se abrogă.

20. În anexa nr. 4 la reglementări (faţă), nota de subsol 1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

1) conform definiţiilor autovehiculelor şi remorcilor din categoriile N şi O aşa cum sunt definite în Rezoluţia de ansamblu pentru construcţia de vehicule (R.E. 3) sau în Directiva 2007/46/CE.”

21. În anexa nr. 5 la reglementări (faţă), nota de subsol 1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

1) conform definiţiilor autovehiculelor şi remorcilor din categoriile N şi O aşa cum sunt definite în Rezoluţia de ansamblu pentru construcţia de vehicule (R.E. 3) sau în Directiva 2007/46/CE.”

22. În anexa nr. 6 la reglementări (faţă), nota de subsol 1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

1) conform definiţiilor autovehiculelor şi remorcilor din categoriile N şi O aşa cum sunt definite în Rezoluţia de ansamblu pentru construcţia de vehicule (R.E. 3) sau în Directiva 2007/46/CE.”

Art. II. - Regia Autonomă “Registrul Auto Român” va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data de 1 iulie 2015.

 

p. Ministrul transporturilor,

Iulian-Ghiocel Matache,

secretar de stat

 

Bucureşti, 25 martie 2015.

Nr. 498.

 

ACTE ALE COLEGIULUI MEDICILOR DIN ROMÂNIA

 

COLEGIUL MEDICILOR DIN ROMÂNIA

 

DECIZIE

pentru modificarea Deciziei Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România nr. 1/2013 privind stabilirea sistemului procedural de evaluare a activităţilor de educaţie medicală continuă a medicilor, precum şi a criteriilor şi normelor de acreditare, respectiv creditare a furnizorilor si formelor de educaţie medicală continuă

În temeiul art. 406,414 şi 431 din Legea nr. 95/2006 privind reforma În domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

Consiliul naţional al Colegiului Medicilor din România decide:

Art. I. - Decizia Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România nr. 1/2013 privind stabilirea sistemului procedural de evaluare a activităţilor de educaţie medicală continuă a medicilor, precum şi a criteriilor şi normelor de acreditare, respectiv creditare a furnizorilor şi formelor de educaţie medicală continuă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 27 februarie 2013, cu completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. În anexa nr. 1, la articolul 4, după litera c) se introduce o nouă literă, litera d) cu următorul cuprins:

,,d) calitatea certificată de membru al unei societăţi medicale de specialitate.”

2. În anexa nr. 1, la articolul 6, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul conţinut:

“(2) Cererea de creditare a manifestărilor naţionale se depune la Colegiul Medicilor din România, iar cererea de creditare a manifestărilor locale sau regionale, la colegiile teritoriale, cu cel puţin 30 de zile înaintea începerii programului. Depunerea cererii cu mai puţin de 30 de zile înaintea începerii programului şi nedepunerea programului ştiinţific definitiv cu minimum 5 zile anterior începerii programului atrag respingerea solicitării de creditare, respectiv nerecunoaşterea creditării, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 25 alin. (12).”

3. În anexa nr. 1, la articolul 12, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul conţinut:

“Art. 12. - (1) Solicitarea creditării pentru EMCD se face de către furnizorul de EMCD numai la Colegiul Medicilor din România, utilizându-se aceeaşi cerere-tip de creditare prevăzută în anexa nr. 3 la decizie, formulată şi depusă cu cel puţin 60 de zile înaintea începerii programului. Depunerea cererii de creditare pentru EMCD cu mai puţin de 60 de zile înaintea începerii programului atrage respingerea solicitării de creditare, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 25 alin. (12).”

4. În anexa nr. 1, la articolul 14, după litera f) se introduce o nouă literă, litera g), cu următorul cuprins:

“g) certificarea calităţii de membru al unei societăţi medicale de specialitate, dar nu al mai mult de două, şi confirmarea participării la manifestările ştiinţifice organizate de acestea beneficiază de 10 credite anual, în afara creditelor obţinute pentru manifestările respective, creditate de Colegiul Medicilor din România.”

5. În anexa nr. 1, la articolul 25, după alineatul (11) se introduce un nou alineat, alineatul (12): cu următorul cuprins:

“(12) În cazul depunerii documentelor de solicitare a creditării unui eveniment educaţional într-un termen mai mic de 30 de zile, dar nu mai puţin de 10zile înaintea datei de debuta manifestării, respectiv mai mic de 60 zile, dar nu mai puţin de 30 zile, în cazul EMCD, se instituie o taxă de urgenţă ai cărei cuantum va fi de 5 ori mai mare decât taxa prevăzută la alin. (1). Această prevedere se aplică inclusiv colegiilor teritoriale, în calitatea lor de furnizori de EMC. Solicitările de creditare depuse cu mai puţin de 10 zile înainte de debutul manifestării nu vor mai beneficia de creditare.”

Art. II. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Colegiului Medicilor din România,

Vasile Astărăstoae

 

Bucureşti, 27 februarie 2015.

Nr. 3.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.