MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 234/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 234         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 6 aprilie 2015

 

SUMAR

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

619. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şt a condiţiilor specifice de implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020

 

620. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2015 şi a modului de aplicare a anumitor cerinţe ale măsurilor compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile în anul 2015 pe terenurile agricole prevăzute la art. 33 din Ordonanţa de urgenţa a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplica în agricultura în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, pentru anul 2015

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

Decizia nr. 5 din 16 februarie 2015 (Completul competent să judece recursul în interesul legii)

 

Decizia nr. 7 din 16 martie 2015 (Completul competent să judece recursul în interesul legii)

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020

 

În baza Referatului de aprobare nr. 158.849 din 6 aprilie 2015 al Direcţiei generale politici agricole şi strategii, în conformitate cu prevederile;

- Regulamentului (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare;

- Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78 (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2.799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1.290/2005 şi (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare;

- Regulamentului delegat (UE) nr. 639/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de modificare a anexei X la regulamentul menţionat;

- Regulamentului delegat (UE) nr. 640/2014 din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte Sistemul Integrat de Administrare şi Control;

- Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 641/2014 al Comisiei din 16 iunie 2014 de stabilirea normelor de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune;

- Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 al Comisiei din 17 iulie 2014 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme în ceea ce priveşte sistemul integrat de administrare şi control, măsurile de dezvoltare rurală şi ecocondiţionalitatea,

în temeiul prevederilor art. 8 alin. (6) şi ale art. 34 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, ale art. 10 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 1.185/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, al Hotărârii Guvernului nr. 219/2015 privind stabilirea sectoarelor, culturilor şi speciilor de animale pentru care se acordă sprijin cuplat în perioada 2015-2020, şi ale art. 31 din Hotărârea Guvernului nr. 226/2015 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor Programului Naţional de Dezvoltare Rurală cofinanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală şi de la bugetul de stat,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite următorul ordin:

 

CAPITOLUL I

Domeniul de aplicare şi definiţii

 

Art. 1. - Prezentul ordin stabileşte criteriile de eligibilitate, condiţiile specifice şi modul de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, denumită în continuare ordonanţă.

Art. 2. - În sensul prezentului ordin, următorii termeni se definesc astfel:

a) “animal cu nereguli” înseamnă orice animal solicitat în cerere şi inexistent în Registrul naţional al exploataţiilor, denumit în continuare RNE, la controlul administrativ şi/sau la controlul la faţa locului sau care nu îndeplineşte una dintre condiţiile de eligibilitate, după caz;

b) “animale declarate” înseamnă animalele care fac obiectul unei cereri de ajutor pentru animale în cadrul schemei de ajutoare pentru animale sau care fac obiectul unei cereri de plată pentru o măsură de sprijin legată de animale;

c) “animal determinat” înseamnă, în cazul unei scheme de ajutoare pentru animale, un animal pentru care sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de normele privind acordarea ajutorului, sau, în cazul unei măsuri de sprijin legate de animale, un animal identificat prin controale administrative sau prin controale la faţa locului;

d) “anul de cerere” este anul calendaristic în care fermierii depun cererea unică de plată, conform art. 8 alin. (1) lit. b) din ordonanţă;

e) “bivoliţă de lapte” înseamnă femela din specia bubaline care a fătat cel puţin o dată până la termenul-limită de depunere a cererilor şi are cel puţin un produs înregistrat în RNE;

f) “bloc fizic” este o suprafaţă de teren utilizată în scopuri agricole de unul sau mai mulţi fermieri, delimitată de limite naturale sau artificiale stabile şi care poate include una sau mai multe parcele agricole;

g) “categoriile de folosinţă” sunt:

(i) “terenuri arabile” înseamnă terenurile cultivate în scopul producţiei de culturi sau menţinute în bune condiţii agricole şi de mediu în conformitate cu articolul 93 din Regulamentul (CE) nr. 1.306/2013, indiferent dacă terenurile respective sunt sau nu acoperite de sere sau de un mijloc de protecţie fix sau mobil;

(ii) “culturi permanente” înseamnă culturile pentru care nu se practică un sistem de rotaţie, altele decât păşunile permanente, care ocupă terenurile pentru o perioadă de cinci ani sau mai mare şi care produc recolte repetate, inclusiv pepinierele şi speciile forestiere cu ciclu de producţie scurt;

(iii) “păşuni permanente” înseamnă terenurile folosite pentru producţia de iarbă sau de alte plante erbacee furajere în mod natural (spontan) sau prin cultivare (însămânţare), care nu au fost incluse timp de cinci ani sau mai mult în sistemul de rotaţie a culturilor din exploataţie, cu excepţia suprafeţelor scoase din producţia comercială în conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 2.078/92 al Consiliului privind metodele de producţie agricolă compatibile cu cerinţele de protecţie a mediului şi de menţinere a spaţiului rural;

h) “clauza de revizuire” reprezintă ajustarea angajamentelor de agromediu în cazul amendării standardelor obligatorii relevante sau a cerinţelor stabilite în conformitate cu legislaţia comunitară sau naţională. O clauză de revizuire este necesară pentru angajamentele care depăşesc perioada de implementare a Programului Naţional pentru Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013 pentru a asigura ajustarea acestora în vederea adaptării la noul cadru juridic al perioadei următoare de programare sau dacă o asemenea ajustare a legislaţiei naţionale sau comunitare nu este acceptată de către beneficiar.

Angajamentul va fi anulat, însă nu se va cere rambursarea plăţilor efectuate până la acea dată respectând astfel perioada în care angajamentul a fost în vigoare;

i) “controale administrative” înseamnă controalele care au ca scop verificarea corectitudinii şi exhaustivităţii informaţiilor furnizate în cererea unică de plată, în documentele ataşate acesteia sau în alte declaraţii, a respectării conformităţii cu toate criteriile de eligibilitate, cu angajamentele şi cu alte obligaţii privind schema de ajutoare şi/sau măsura de sprijin în cauză, a condiţiilor în care este acordat ajutorul şi/sau sprijinul, a cerinţelor şi a standardelor relevante pentru ecocondiţionalitate, conform art. 24 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2013 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte sistemul integrat de administrare şi control, măsurile de dezvoltare rurală şi ecocondiţionalitatea, denumit în continuare Regulamentul (UE) nr. 809/2013;

j) “controlul vizual” înseamnă controlul administrativ privind completitudinea, coerenţa, plauzibilitatea şi corectitudinea datelor din cererea unică de plată, a documentelor ataşate cererii, precum şi a documentelor doveditoare privind utilizarea legală a terenului declarat. Controlul vizual se realizează la primirea cererii unice de plată sau a modificărilor acesteia în prezenţa fermierului;

k) “culturi secundare” înseamnă culturile înfiinţate pentru respectarea cerinţelor privind zonele cu strat vegetal, care se înfiinţează după recoltarea culturii principale declarate în anul de cerere curent, în scopul asigurării acoperirii terenului arabil pe perioada iernii;

l) “data-limită de depunere a cererii” înseamnă data de 15 mai, la care se adaugă perioada de 25 zile calendaristice de depunere a cererilor cu întârziere, cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare a sumelor la care fermierul ar fi avut dreptul dacă cererea unică de plată ar fi fost depusă până la data de 15 mai. Dacă o astfel de întârziere depăşeşte 25 de zile calendaristice, cererea de ajutor sau cererea de plată este considerată inadmisibilă, iar beneficiarului nu i se acordă niciun ajutor sau sprijin, în conformitate cu prevederile art. 13 din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014;

m) “deţinător de animale” - persoana care are în posesie permanentă animale, în calitate de proprietar de animale şi/sau proprietar de exploataţie, sau are în posesie temporară animale în calitate de persoană căreia i s-a încredinţat îngrijirea lor pe întreaga perioadă a anului de cerere, deţinute în baza unui document încheiat în condiţiile legislaţiei în vigoare;

n) “exploataţia în sectorul zootehnic” înseamnă orice incintă împrejmuită cu unul sau mai multe adăposturi, orice construcţie sau, în cazul unei ferme în aer liber, orice loc în care sunt ţinute, deţinute, îngrijite, tăiate sau manipulate animale, în conformitate cu Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 40/2010 privind aprobarea Normei sanitare veterinare pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor şi bovinelor, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Ordinul ANSVSA nr. 40/2010;

o) “livada tradiţională utilizată extensiv” înseamnă suprafeţele de livezi tradiţionale care sunt utilizate în principal ca pajişti permanente prin cosit şi/sau păşunat, având dimensiunea minimă a parcelei eligibile de 0,3 ha. Densitatea pomilor este de 140-240 pomi/ha, indiferent de specia cultivată, iar intervalele dintre pomi nu sunt simetrice şi sunt acoperite cu specii furajere perene;

p) “marginile de câmp” înseamnă suprafeţe de teren aflate la dispoziţia fermierului, situate la marginea parcelei şi care constituie zone de interes ecologic. Lăţimea acestora este cuprinsă între 1-20 m;

q) “neconformitate” înseamnă, în cazul criteriilor de eligibilitate, al angajamentelor sau al altor obligaţii legate de condiţiile de acordare a ajutorului sau sprijinului menţionat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013, orice nerespectare a acelor criterii de eligibilitate, angajamente sau alte obligaţii sau, în cazul ecocondiţionalităţii, neconformitatea cu cerinţele de reglementare în materie de gestionare din cadrul legislaţiei Uniunii Europene, cu standardele privind bunele condiţii agricole şi de mediu ale terenurilor, definite de statele membre în conformitate cu articolul 94 din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013, sau cu cerinţa privind întreţinerea păşunilor permanente menţionată la articolul 93 alineatul (3) din acelaşi regulament;

r) “parcelă agricolă” înseamnă o suprafaţă continuă de teren agricol, care face obiectul unei declaraţii din partea unui singur fermier, cu aceeaşi categorie de folosinţă, pe care se cultivă o singură grupă de culturi, în conformitate cu art. 67 alin. (4) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2.799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1.290/2005 şi (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului;

s) “parcelă de referinţă” este o suprafaţă delimitată geografic, având un identificator unic, înregistrată în sistemul de informaţii geografice (GIS) al sistemului de identificare al parcelelor agricole (LPIS) la care face referire art. 70 din Regulamentul (CE) nr. 1.306/2013 şi art. 2 alin. 25 din Regulamentul (CE) nr. 640/2014. În România parcela de referinţă este blocul fizic;

ş) “perioadă de reţinere” este perioada în care un animal care face obiectul unei cereri unice de plata trebuie reţinut în exploataţia pentru care a depus cererea unică de plată;

t) “produse agricole” înseamnă produsele, cu excepţia produselor pescăreşti, enumerate în anexa nr. 1 la Tratatul dintre Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Ţărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) şi Republica Bulgaria şi România privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană, ratificat prin Legea 157/2005;

ţ) “registrul individual al exploataţiei” înseamnă registrul ţinut de deţinătorii de animale în conformitate cu art. 5 din Regulamentul (CE) nr. 21/2004 şi/sau art. 3 lit. d) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1.760/2002 şi/sau documentele de evidenţă ale exploataţiei cu privire la suprafaţa agricolă utilizată, structura culturilor, tipul şi cantitatea îngrăşămintelor cu azot aplicate pe terenul agricol şi/sau expediate din exploataţie (planul de fertilizare şi borderoul de livrare), astfel cum sunt prevăzute în Codul de bune practici agricole;

u) “suprafaţă determinată” înseamnă, în cazul schemelor de ajutoare pe suprafaţă, suprafaţa pentru care au fost îndeplinite toate criteriile de eligibilitate sau alte obligaţii legate de condiţiile de acordare a ajutoarelor; sau, în cazul măsurilor de sprijin pe suprafaţă, suprafaţa loturilor sau a parcelelor determinate în urma controalelor administrative sau prin controale la faţa locului;

v) “sistemul de informaţii geografice” (GIS) reprezintă tehnicile computerizate bazate pe sistemul de informaţii geografice menţionate la art. 70 din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013;

w) “sistemul de identificare a parcelelor agricole” (LPIS) reprezintă o bază de date computerizată, componentă a sistemului integrat de administrare şi control (IACS), care funcţionează la nivel de parcelă de referinţă. Sistemul LPIS din România utilizează ortofotoplanuri aeriene sau satelitare care respectă un standard uniform ce garantează o precizie cel puţin echivalentă cu cea oferită de cartografierea la o scară de 1:5000. Dimensiunea pixelului imaginilor este de 0,5 m ceea ce asigură o precizie submetrică;

x) “suprafaţa maximă eligibilă a parcelei de referinţă” este suprafaţa maximă pentru care se pot acorda plăţi directe pentru fiecare bloc fizic;

y) “suprafaţa de pajişti permanente” înseamnă terenul cu pajişti permanente declarat în anul 2012 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 73/2009, precum şi suprafaţa cu pajişti permanente declarată în 2015 în conformitate cu art. 72 alin. (1) primul paragraf lit. a) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 de către fermierii care fac obiectul obligaţiei de a aplica practicile agricole benefice pentru climă şi mediu, care nu a fost declarat ca teren cu pajişte permanentă în anul 2012;

z) “suprafaţa agricolă totală” înseamnă suprafaţa agricolă declarată în 2015 în conformitate cu art. 72 alin. (1) primul paragraf lit. a) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 de către fermierii care fac obiectul obligaţiei de a aplica practicile agricole benefice pentru climă şi mediu;

aa) sintagma “menţinerea unei suprafeţe agricole într-o stare care o face adecvată pentru păşunat sau pentru cultivare, fără nicio acţiune pregătitoare care depăşeşte cadrul metodelor şi al utilajelor agricole uzuale”, în sensul art. 2 alin. (2) lit. b) din ordonanţă, înseamnă acţiunile pregătitoare, metodele şi utilajele agricole care nu exced tehnologiei specifice culturilor agricole;

ab) “taur din rasă de carne” înseamnă masculul din specia taurine necastrat;

ac) “teren aflat la dispoziţia fermierului” înseamnă terenul pentru care fermierul dovedeşte utilizarea legală a acestuia;

ad) “taurine din rase de carne” înseamnă taurinele din rasele cuprinse în lista întocmită de Agenţia Naţională pentru Zootehnie “Prof. Dr. G. K. Constantinescu” şi prevăzută în anexa nr. 6;

ae) “vacă de lapte” înseamnă femela din specia taurine care a fătat cel puţin o dată până la termenul-limită de depunere a cererilor şi are cel puţin un produs înregistrat în RNE;

af) “vacă din rasă de carne” înseamnă femela din specia taurine din rase de came care a fătat cel puţin o dată până la termenul-limită de depunere a cererilor şi are cel puţin un produs înregistrat în RNE;

ag) “vacă metisă cu rasă de carne” înseamnă femela din specia taurine care a fătat cel puţin o dată până la termenul-limită de depunere a cererilor şi are cel puţin un produs înregistrat în RNE, obţinută din încrucişarea cu un taur din rasă de carne;

ah) “femelă reproducătoare de rasă pură” înseamnă femelă înscrisă în secţiunea principală a registrului genealogic şi care are înregistrată cel puţin o montă sau însămânţare artificială.

 

CAPITOLUL II

Condiţii specifice şi criterii de eligibilitate pentru acordarea plăţilor

 

Art. 3. - (1) Beneficiarii plăţilor prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) şi art. 33 din ordonanţă sunt cei prevăzuţi la art. 7 din ordonanţă.

(2) Fermierii care nu desfăşoară activitatea agricolă prevăzută la art. 2 alin. (2) din ordonanţă nu sunt eligibili la plată.

(3) Beneficiarii plăţilor prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) şi art. 33 din ordonanţă depun la centrele Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, denumită în continuare APIA, o singură cerere unică de plată şi sunt identificaţi în mod unic în Registrul Unic de Identificare, pe baza:

a) identificatorului atribuit în Registrul Unic de Identificare;

b) codului numeric personal sau codului unic de înregistrare cuprins în certificatul de înregistrare eliberat de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, denumit în continuare ONRC;

c) contului bancar declarat la APIA de către beneficiar.

Art. 4. - Condiţiile generale pe care trebuie să le îndeplinească un solicitant pentru a beneficia de acordarea de plăţi în cadrul schemelor de plăţi directe sunt cele prevăzute la art. 8 din ordonanţă.

Art. 5. - (1) La depunerea cererii unice de plată, fermierii trebuie să prezinte la APIA:

a) copie de pe cartea de identitate/buletinul de identitate/paşaport/certificatul de înregistrare la oficiul registrului comerţului/certificatul de înregistrare fiscală, după caz, iar în cazul reprezentantului, copie de pe datele de identificare, respectiv carte de identitate/buletin de identitate/paşaport;

b) dovada deţinerii unui cont bancar activ;

c) procura notarială, în cazul în care fermierul persoană fizică împuterniceşte o persoană pentru depunerea cererii unice de plată în numele său sau pentru a-l reprezenta în relaţia cu APIA.

(2) începând cu anul de cerere 2015 documentele care fac dovada utilizării legale a terenului şi care se prezintă la APIA, în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) Iii n) din ordonanţă, sunt cele privind:

a) exploataţia în care se desfăşoară activitatea agricolă: adeverinţa se completează conform modelului-cadru prevăzut în anexa nr. 1 şi este însoţită de o copie conform cu originalul a filelor în care sunt înscrise datele din cap. II.b, cap. III şi cap. XVa din registrul agricol 2015-2019, conform modelului-cadru prevăzut în anexa nr. 1; si

b) terenul agricol aflat la dispoziţia fermierului: copii conform cu originalul ale titlului de proprietate sau ale altor acte doveditoare ale dreptului de proprietate asupra terenului sau ale altor documente, prevăzute de Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil, republicată, cu modificările ulterioare, denumit în continuare noul Cod Civil, cum ar fi: contractul de arendare, contractul de concesiune, contractul de asociere în participaţiune, contractul de închiriere, contractul de comodat, precum şi contractul de concesiune/arendă încheiat cu Agenţia Domeniilor Statului, denumită în continuare ADS, după caz. În cazul în care fermierul utilizează teren aflat la dispoziţia sa sub alte forme decât cele prevăzute anterior, prezintă la APIA adeverinţa prevăzută la lit. a) eliberată de primăria pe raza căreia este situat terenul în cauză, această categorie de teren fiind înscrisă la cap. III, rândul 08 “sub alte forme”. În cazul în care fermierul persoană fizică nu deţine titlul de proprietate, poate prezenta în locul acestuia adeverinţa eliberată de primăria pe raza căreia este situat terenul în cauză, în conformitate cu datele înscrise în registrul agricol, prevăzută la lit. a), şi o declaraţie pe propria răspundere a fermierului, din care să reiasă motivul privind lipsa titlului de proprietate. Declaraţia pe propria răspundere se dă în faţa secretarului unităţii administrativ-teritoriale sau în faţa notarului public. Persoanele care au domiciliul în străinătate şi care depun cererea unică de plată prin intermediul unui împuternicit dau declaraţia pe propria răspundere la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României; şi

c) identificarea fără echivoc a parcelelor agricole utilizate: tabel centralizator care va cuprinde numărul curent, suprafaţa (ha), actul de identificare a suprafeţei, blocul fizic, parcela declarată în cererea unică de plată din blocul fizic şi cultura, întocmit şi semnat de către fermier;

d) prin derogare de la lit. a), pentru anul de cerere 2015, exploataţia în care se desfăşoară activitatea agricolă: adeverinţa eliberată de primăria pe raza căreia este situat terenul în cauză, în conformitate cu datele privind terenul agricol utilizat înscrise în Registrul agricol 2014, conform modelului-cadru prevăzut în anexa nr. 1, însoţită de o copie conform cu originalul a filelor în care sunt înscrise datele din cap. II.b, cap. III.

(3) Contractele de arendare incluse în documentele menţionate la alin. (2) vor respecta prevederile art. 1.836-1.850 din noul Cod Civil. Contractele de arendare încheiate înaintea intrării în vigoare a noului Cod Civil continuă să îşi producă efectele până la data încetării prin modalităţile stabilite prin contract. Contractele de arendare încheiate după intrarea în vigoare a noului Cod Civil, fără respectarea prevederilor art. 1.836-1.850 din actul normativ menţionat, nu se iau în considerare.

(4) Contractele de asociere în participaţiune incluse în documentele menţionate la alin. (2) trebuie să respecte prevederile art. 1.949-1.954 din noul Cod Civil. Suprafeţele de teren arendate/închiriate/concesionate/împrumutate prin contracte de comodat nu pot face obiectul contractelor de asociere în participaţiune.

(5) în cursul controalelor administrative referitoare la utilizarea legală a terenurilor agricole care fac obiectul cererii unice de plată, funcţionarul APIA, responsabil cu administrarea cererii unice de plată, verifică valabilitatea şi completitudinea documentelor doveditoare prezentate, precum şi corespondenţa între suprafaţa declarată a fiecărei parcele din tabelul centralizator prevăzut la alin. (2) lit. c) cu suprafeţele din documentele doveditoare depuse de către fermier. În urma verificărilor, funcţionarul APIA responsabil cu administrarea cererii unice de plată notifică fermierul pentru clarificări suplimentare, în urma cărora decide dacă sunt necesare măsuri corective de reducere a suprafeţei declarate.

(6) în sensul art. 6 alin. (2) din ordonanţă, fermierii persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, sau persoane juridice rezultate ca urmare a înregistrării la ONRC fac dovada utilizării legale a terenului agricol pe care îl exploatează cu documentele doveditoare prevăzute la alin. (2) încheiate pentru persoana fizică, înainte de înregistrarea acesteia la ONRC.

(7) în sensul art. 7 alin. (1) din ordonanţă, cooperativele agricole prevăzute la art. 6 lit. e) din Legea cooperaţiei agricole nr. 566/2004, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 566/2004, fac dovada utilizării legale a terenurilor agricole declarate cu documentele prevăzute la alin. (2). Cooperativele prezintă copii conforme cu originalul ale registrelor prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. a), b) şi f) din Legea nr. 566/2004 din care să reiasă datele de identificare ale suprafeţei de teren cu care participă în cooperativă fiecare membru al acesteia.

(8) Cererile unice de plată pentru care nu se depun documentele care fac dovada utilizării legale a terenului până la data-limită de depunere a cererilor unice de plată sunt neeligibile.

Art. 6. - (1) Documentele prin care fermierii fac dovada utilizării legale a pajiştilor permanente aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale sau ADS, conform art. 8 alin. (1) lit. n) din ordonanţă, sunt cele prevăzute la art. 5 alin. (2) respectiv şi:

a) copie conform cu originalul după contractele de concesiune sau de închiriere încheiate între, pe de o parte, de primării/consiliile judeţene sau ADS şi, pe de altă parte, de crescătorii de animale sau asociaţiile crescătorilor de animale, din care să reiasă suprafaţa de pajişte permanentă utilizată. Contractele de concesiune sau de închiriere încheiate în condiţiile legii înainte de intrarea în vigoare a prezentului ordin, având ca obiect utilizarea pajiştilor permanente aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale, continuă să îşi producă efectele până la data încetării prin modalităţile stabilite în contract;

b) copia cârdului exploataţiei, conform Normei sanitare veterinare pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor şi bovinelor, aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 40/2010. În cazul în care fermierul nu deţine cârd de exploataţie trebuie să prezinte adeverinţa eliberată de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit, din care să rezulte codul exploataţiei înscrise în RNE valabil la data depunerii cererii unice de plată.

(2) în conformitate cu art. 7 alin. (2) din ordonanţă, în cazul pajiştilor comunale concesionate/închiriate în condiţiile legii de către asociaţiile crescătorilor de animale, beneficiarii plăţilor sunt membrii asociaţiei, respectiv fermierii activi. Calculul suprafeţelor aferente fiecărui membru se efectuează proporţional cu numărul de UVM deţinut de fiecare membru în parte la data de 1 martie a anului de cerere, asigurându-se cel puţin încărcătura minimă de animale de 0,3 UVM/ha, pentru suprafaţa concesionată/închiriată de către asociaţie. Fiecare membru ai asociaţiei, solicitant al plăţilor directe în calitate de fermier activ, prezintă la APIA dovada utilizării legale a acestor suprafeţe de pajişti permanente, respectiv copia de pe contractul de concesiune/închiriere al pajiştii de către asociaţie şi copia centralizatorului care cuprinde acordul, datele de identificare, numărul de animale deţinute de către fiecare membru al asociaţiei, precum şi suprafeţele alocate pe blocuri fizice, folosind aplicaţia GIS, pusă la dispoziţie de către APIA. Centralizatorul se întocmeşte anual de către asociaţie, se vizează de către primărie şi este prevăzut în anexa nr. 2.

(3) Fiecare membru al asociaţiei, în calitate de beneficiar al plăţilor, declară la APIA în cererea unică de plată suprafeţele utilizate de pajişte permanentă comunală care îi revin, folosind codul de cultură aferent pajiştilor permanente utilizate în comun. În cazul suprafeţelor utilizate în comun, fără delimitare fizică în teren, sancţiunile se calculează proporţional cu suprafaţa declarată de către fiecare fermier, membru al asociaţiei, în blocul fizic în care a fost constatată neconformitatea.

(4) Codul/codurile de exploataţie zootehnică şi animalele declarate într-o cerere unică de plată, pentru asigurarea încărcăturii cu animale pe pajiştile permanente şi/sau pentru solicitarea plăţilor pentru efectivele de animale, fac obiectul unei singure cereri unice de plată.

(5) Asociaţiile crescătorilor de animale constituite conform Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 privind asociaţiile şi fundaţiile, cooperativele agricole prevăzute la art. 6 lit. e) din Legea nr. 566/2004, precum şi grupurile de producători care desfăşoară activitate agricolă în calitate de fermier activ pe pajiştile aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale, cu animalele pe care le deţin, pot depune cererea de plată prin reprezentantul legal, în conformitate cu actul constitutiv şi/sau statutul asociaţiei.

(6) Membrii asociaţiilor menţionate la alin. (5) nu pot depune în mod individual cereri unice de plată în cadrul schemelor de plăţi pentru suprafeţele sau animalele solicitate la plată de către asociaţie.

Art. 7. - (1) Formele asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetaţie forestieră, păşunilor şi fâneţelor, obşti de moşneni în devălmăşie, obşti răzeşeşti nedivizate, composesorate, obşti de cumpărare, păduri grănicereşti, păduri urbariale, comune politice, cooperative, alte comunităţi şi forme asociative cu diferite denumiri, menţionate în Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 în calitate de deţinători de animale din speciile bovine, ovine, caprine şi ecvidee, fermier activ care desfăşoară cel puţin o activitate agricolă minimă, pe pajiştile aflate în proprietatea lor, pot depune cererea unică de plată prin reprezentantul legal, în conformitate cu actul constitutiv şi/sau statut. Documentele care fac dovada utilizării legale a terenului agricol sunt prevăzute la art. 5 alin. (2) fiind însoţite de cele prevăzute la art. 5 alin. (1). În cazul în care aceste forme de organizare nu respectă încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha, activitatea agricolă minimă constă inclusiv în asigurarea unui cosit anual pe pajiştile permanente aflate în proprietate, în perioada 15 iunie-1 august şi prezintă la APIA facturile fiscale ale valorificării fânului şi/sau document privind depozitarea fânului pentru consumul cu animalele deţinute şi/sau centralizatorul repartizării fânului rezultat către membrii formei asociative de proprietate, pe bază de semnătură, proporţional cu cota indiviză a fiecărui membru în cadrul formei asociative, până la data de 1 mai a anului următor anului de cerere curent.

(2) în cazul formelor asociative menţionate la alin. (1), cererea unică de plată poate fi depusă de fiecare membru în calitate de crescător de animale din speciile bovine, ovine, caprine şi ecvidee, de utilizator legal al pajiştilor permanente aflate în proprietate indiviză şi în calitate de fermier activ care desfăşoară cel puţin o activitate agricolă minimă, în cazul în care adunarea generală a membrilor sau consiliul de administraţie, cu respectarea prevederilor art. 631-645 din noul Cod Civil, cu acordul tuturor membrilor decide în acest sens. Suprafeţele utilizate de către fiecare membru sunt repartizate de către forma asociativă. În cazul suprafeţelor utilizate în comun, fără delimitare fizică în teren, sancţiunile se calculează proporţional cu suprafaţa declarată de către fiecare fermier, membru al asociaţiei, în blocul fizic în care a fost constatată neconformitatea. Documentele doveditoare pe care le prezintă fiecare dintre membrii acestor forme asociative sunt:

a) copia titlului de proprietate al formei asociative;

b) copia centralizatorului care cuprinde datele de identificare, numărul de animale deţinute de către fiecare membru al formei asociative, precum şi suprafeţele alocate pe blocuri fizice, folosind aplicaţia GIS, pusă la dispoziţie de către APIA. Centralizatorul se completează anual, se semnează de către preşedintele formelor asociative menţionate la alin. (1) şi se vizează de către primărie conform modelului prezentat în anexa nr. 3.

(3) Proprietarii de pajişti permanente, altele decât cele menţionate la alin. (1) şi art. 6 alin. (1) în calitate de crescători de animale din speciile bovine, ovine, caprine şi ecvidee, care desfăşoară cel puţin o activitate agricolă minimă pe pajiştile permanente aflate în proprietate, aşa cum este definită la art. 2 alin. (2) lit. d) din ordonanţă, în calitate de fermier activ pe pajiştile aflate în proprietatea lor, prezintă, la depunerea cererii unice de plată la APIA, copia cârdului exploataţiei zootehnice în care sunt înregistrate animalele sau adeverinţa eliberată de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit, din care să rezulte codul exploataţiei înscrisă în RNE valabil la data depunerii cererii unice de plată. În cazul în care proprietarul de pajişte nu respectă încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha, iar activitatea agricolă minimă constă inclusiv în asigurarea unui cosit anual pe pajiştile permanente aflate în proprietate, în perioada 15 iunie-1 august, prezintă la APIA documentele doveditoare ale valorificării fânului, până la data de 1 mai a anului următor anului de cerere curent. Documentele doveditoare ale valorificării fânului sunt factura fiscală sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, în cazul persoanelor fizice.

Art. 8. - (1) Documentele privind deţinerea legală a animalelor care se prezintă în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) lit. n) din ordonanţă sunt prevăzute prin Ordinul ANSVSA nr. 40/2010.

(2) Documentele privind deţinerea legală a ecvideelor sunt prevăzute prin Ordinul comun al Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 651/2013 şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 60/2013 pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a ecvideelor.

(3) Cererile unice de plată pentru care nu se depun documentele care fac dovada privind deţinerea legală a animalelor pentru schemele de plată în sectorul zootehnic, până la data-limită de depunere a cererilor unice de plată, sunt neeligibile.

Art. 9. - (1) în situaţia în care, în cadrul aceleiaşi scheme de sprijin pe suprafaţă, un bloc fizic face obiectul cererilor unice de plată a doi sau mai mulţi fermieri, în cazul în care suprafaţa totală declarată este mai mare decât suprafaţa agricolă din sistemul de referinţă - LPIS, cu o diferenţă de maximum 1 hectar, APIA poate aplica o reducere proporţională a suprafeţelor din acel bloc fizic, în temeiul art. 29 alin. (3) din Regulamentul (UE) nr. 809/2014.

(2) în situaţia prevăzută la alin. (1), APIA notifică fermierii privitor la aplicarea unei reduceri proporţionale pentru supradeclararea blocului fizic. Notificarea poate fi contestată numai în scris de fermieri în termen de 15 zile lucrătoare de la data primirii, având la bază actele doveditoare prezentate la APIA la depunerea cererii unice de plată sau a modificărilor acesteia, privind utilizarea legală a suprafeţei declarate.

Art. 10. - (1) Nu se acordă plăţi directe pentru suprafaţa care depăşeşte suprafaţa maximă eligibilă a blocului fizic.

(2) Nu sunt incluse în hectarul eligibil:

a) suprafeţele compacte sau însumate mai mari de 100 metri pătraţi care nu sunt folosite pentru activităţi agricole, cum ar fi vegetaţia forestieră, iazurile naturale permanente, cu excepţia drumurilor/aleilor de exploatare din interiorul suprafeţei parcelei agricole, inclusiv din sere şi solare, cu lăţimea mai mică de 2 m; b) drumurile/aleile de exploatare din interiorul suprafeţei parcelei agricole, inclusiv din sere şi solare, a căror lăţime este mai mare de 2 m.

(3) Suprafaţa de teren ocupată de orice tip de construcţie, indiferent de mărime, nu este eligibilă la plată. Fac excepţie suprafeţele de teren ocupate cu sere şi solare.

(4) Terenurile scoase din circuitul agricol, înscrise în cartea funciară, nu sunt eligibile la plăţile pe suprafaţă.

(5) Nu sunt eligibile la plată următoarele suprafeţe:

a) suprafeţele agricole pe care se constată în urma controlului pe teren că nu s-a desfăşurat activitatea agricolă definită la art. 2 alin (2) din ordonanţă;

b) suprafeţele din rezervaţiile ştiinţifice, zonele de protecţie strictă din parcurile naţionale, parcurile naturale sau din rezervaţii ale biosferei şi amenajările peisagistice (de exemplu biosfera Delta Dunării, Parcul Naţional Munţii Rodnei). Prin excepţie sunt eligibile la plată suprafeţele agricole situate în zonele de protecţie integrală şi zonele de conservare durabilă (zonele-tampon) din parcurile naţionale şi naturale pe care se pot desfăşura activităţi agricole, cu aprobarea custodelui/administratorului sau a agenţiei judeţene de protecţia mediului, în calitate de administrator al acestor zone, după caz, cu respectarea măsurilor impuse în planul de management al ariei protejate;

c) suprafeţele amenajate ca terenuri permanente de sport;

d) suprafeţele aferente aeroporturilor şi culoarelor de siguranţă, suprafeţele aferente aerodromurilor şi/sau heliporturilor;

e) suprafeţe aferente zonelor sportive/de agrement (parcuri, pârtii de ski) care sunt scoase din circuitul agricol;

f) suprafeţele/terenurile firmelor imobiliare scoase din Circuitul agricol;

g) suprafeţe aparţinând unităţilor militare;

h) suprafeţele de teren ocupate de parcuri fotovoltaice;

i) suprafeţele scoase din circuitul agricol pentru parcurile eoliene;

j) suprafeţele de teren aferente lucrărilor de consolidare, de protecţie şi de apărare şi terenul aferent elementelor infrastructurii autostrăzilor şi drumurilor naţionale aparţinând domeniului public al statului, conform Ordonanţei nr. 43/1997 privind regimul drumurilor;

k) suprafeţele de teren care constituie zone de protecţie ale suprafeţelor ocupate de lucrări de amenajare sau de consolidare a albiilor minore, de canale şi derivaţii hidrotehnice la capacitatea maximă de transport a acestora, precum şi de alte construcţii hidrotehnice realizate pe ape, lucrări de apărare împotriva inundaţiilor, construcţii şi instalaţii hidrometrice, precum şi instalaţii de determinare automată a calităţii apelor, prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. d), e) şi f) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;

l) suprafeţele de teren care constituie zone de protecţie adiacente infrastructurii de îmbunătăţiri funciare prevăzute în Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 227/2006 privind amplasarea şi dimensiunile zonelor de protecţie adiacente infrastructurii de îmbunătăţiri funciare;

m) suprafeţele de pârloagă declarate pe acelaşi amplasament pentru mai mult de 1 an;

n) suprafeţele declarate în cererea unică de plată în afara limitelor blocului fizic. Excepţie sunt cazurile în care fermierul semnalează, la depunerea cererii, necesitatea actualizării limitelor blocului fizic, iar APIA confirmă observaţia fermierului pe baza celor mai recente imagini ortofoto sau în urma verificărilor în teren pentru acest scop.

Art. 11. - (1)în sensul art. 8 alin. (1)lit. s) din ordonanţă, la depunerea cererii unice de plată, fermierul localizează fără echivoc parcela agricolă prin identificarea corectă a amplasamentului şi a conturului parcelei agricole pentru care se solicită plăţi.

(2) Suprafaţa declarată a parcelei solicitate la plată este suprafaţa rezultată în urma procesului de digitizare a parcelei în aplicaţia electronică GIS pusă la dispoziţie de către APIA, în conformitate cu documentele care fac dovada utilizării legale a terenului agricol. Excepţie fac cazurile în care pe parcela digitizată se regăsesc suprafeţe neagricole mai mici de 100 de metri pătraţi, dar care însumate depăşesc 100 de metri pătraţi. Suprafaţa digitizată a parcelei poate fi diferită faţă de suprafaţa declarată în limita toleranţei, calculată în aplicaţia electronică GIS, de 0,75 m x perimetrul parcelei digitizate, dar nu mai mare de 1 ha.

(3) în cazul măsurilor compensatorii de dezvoltare rurală pentru angajamentele care se aplică la nivel de parcelă, prevăzute în art. 33 alin, (2) din ordonanţă, nu există posibilitatea schimbării parcelelor, prin modificarea amplasamentului sau prin micşorarea suprafeţei, pe tot parcursul celor 5 ani de angajament. În caz contrar, APIA va proceda la recuperarea plăţilor efectuate pentru aceste suprafeţe pentru toţi anii de angajament. Angajamentele asumate de către fermieri pentru măsurile compensatorii, prevăzute în art. 33 alin. (2) din ordonanţă, care se aplică la nivel de suprafaţă total angajată, sunt condiţionate de menţinerea suprafeţei angajate pe toată perioada de angajament, parcelele putând fi schimbate anual.

(4) Pentru localizarea fără echivoc a parcelei agricole şi identificarea corectă a amplasamentului şi conturului acesteia se aplică o toleranţă de amplasare, aferentă unei zone-tampon calculată în aplicaţia electronică GIS, de 0,75 metri.

(5) în cazul în care în urma tuturor controalelor se constată identificarea eronată a amplasamentului parcelelor agricole declarate de fermieri sau a unor părţi din aceste parcele, nu se acordă plăţi pentru suprafeţele identificate eronat.

Art. 12. - (1) în sensul art. 8 alin. (1) lit. i) din ordonanţă, precum şi în conformitate cu prevederile art. 3 şi art. 15 din Regulamentul (UE) nr. 809/2014 fermierii pot aduce modificări cererii unice de plată sau pot retrage în totalitate cererea unică de plată sau părţi ale acesteia numai dacă:

a) APIA nu a informat deja beneficiarul cu privire la eventualele neconformităţi din cererea unică de plată;

b) APIA nu a notificat fermierului intenţia sa de a efectua un control la faţa locului,

(2) în cazul în care în cadrul unui control la faţa locului a fost constatată o neconformitate, modificările sau retragerile nu sunt autorizate pentru parcelele agricole la care se referă neconformitatea.

(3) în cazul în care modificările aduse cererii unice de plată au incidenţă asupra documentelor justificative sau asupra contractelor care trebuie prezentate, respectivele documente sau contracte se vor actualiza în consecinţă.

Art. 13. - (1) în conformitate cu art. 15 din Regulamentul (UE) nr. 609/2014, modificările cererilor unice de plată se depun la APIA până la data de 31 mai.

(2) Fermierii pot depune modificări ale cererii unice de plată după data de 31 mai, până la data-limită de depunere a cererilor unice de plată, cu o reducere de 1 % pentru fiecare zi lucrătoare a sumelor la care fermierul ar fi avut dreptul dacă modificarea cererii unice de plată ar fi fost depusă până la data de 31 mai.

Art. 14. - În urma retragerilor efectuate în temeiul art. 12 alin. (1), fermierii revin la situaţia în care se aflau înainte de a depune cererea unică de plată sau o parte a acesteia.

 

CAPITOLUL III

Determinarea suprafeţelor eligibile în cazul în care parcela agricolă conţine zone de interes ecologic

 

Art. 15. - (1) Sunt eligibile la plată în cadrul schemei de plată unică pe suprafaţă gardurile vii sau rigolele care au o lăţime maximă de 2 metri şi grupurile de arbori/pâlcurile arbustive a căror suprafaţă maximă este de 100 metri pătraţi amplasate pe terenul arabil solicitat la plată.

(2) O parcelă agricolă care conţine arbori răzleţi este considerată suprafaţă eligibilă la plată cu condiţia îndeplinirii următoarelor condiţii:

a) activităţile agricole se pot desfăşura la fel cum s-ar desfăşura pe parcelele fără arbori situate în aceeaşi zonă; şi

b) numărul de arbori nu depăşeşte o densitate maximă de 100 arbori/hectar, conform art. 9 alin. (3) din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014.

(3) Limita de 100 arbori/ha nu se aplică pentru parcelele cu livezi tradiţionale utilizate extensiv pentru care fermierii solicită plăţi pentru măsurile menţionate la articolele 28 - Agromediu şi Climă şi 30 - Plăţi Natura 2000 şi plăţi legate de Directiva-cadru privind apa din Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013.

Art. 16. - Zonele de interes ecologic care sunt eligibile la plată în cadrul schemei de plată unice pe suprafaţă sunt următoarele:

a) terasele;

b) arborii izolaţi;

c) arborii în aliniament, în cazul în care lăţimea şirului de arbori măsurată la nivelul solului pe care nu se poate desfăşura activitate agricolă este mai mică de 2 m;

d) marginile de câmp, incluse în suprafaţa blocului fizic, cu iarbă, pe care se respectă normele de ecocondiţionalitate;

e) zone le-tampon - fâşii de protecţie existente pe terenurile agricole situate în vecinătatea apelor de suprafaţă stabilite prin GAEC1;

f) zonele cu strat vegetal;

g) zonele cu culturi fixatoare de azot.

 

CAPITOLUL IV

Fermierul activ

 

Art. 17. - (1) Fermierii care în anul anterior de plată au beneficiat de plăţi directe care depăşesc cuantumul de 5.000 euro sunt fermieri activi dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 6 alin. (2)-(4) din ordonanţă şi din documentele depuse, respectiv certificatul de înregistrare sau actul de înfiinţare/act constitutiv/statut reiese că desfăşoară activitatea agricolă. Lista codurilor CAEN. din care rezultă că activitatea agricolă este activitatea principală, este prevăzută în anexa la Ordinul preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 337/2007 privind actualizarea Clasificării activităţilor din economia naţională - CAEN, cu modificările şi completările ulterioare, la Diviziunea 01, grupele 011-016.

(2) Fermierii care depun cererea unică de plată în calitate de persoană fizică şi ulterior optează pentru aplicarea prevederilor art. 6 alin. (2) din ordonanţă, pentru a respecta condiţia de fermier activ, trebuie să prezinte la APIA, dar nu mai târziu de data-limită de depunere a cererilor unice de plată, documentele prevăzute la alin. (1).

Art. 18. - Fermierii persoane fizice, pentru asigurarea trasabilităţii parcelelor şi, după caz, a angajamentelor asumate de către fermieri în cadrul măsurilor prevăzute la art. 33 alin. (2) din ordonanţă, în cazul în care optează pentru aplicarea prevederilor art. 6 alin. (2) din ordonanţă, depun iniţial cererea unică de plată ca persoană fizică. După înregistrarea ca persoane autorizate/întreprinderi individuale/întreprinderi familiale sau ca persoane juridice, fermierii persoane fizice depun formularul de transfer al exploataţiei, în condiţiile prevăzute la art. 28 din ordonanţă, până la data-limită de depunere a cererii unice de plată.

Art. 19. - (1) Persoanele fizice, prevăzute la art. 6 alin. (3) din ordonanţă, care nu au optat pentru înscrierea la ONRC ca persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale sau ca persoane juridice prezintă dovezile verificabile prevăzute la art. 6 alin. (5) lit. a) sau b) din ordonanţă. Contribuabilii care nu au obligaţia întocmirii situaţiilor financiare anuale prezintă următoarele documente:

a) Formularul 221 “Declaraţie privind veniturile din activităţi agricole impuse pe bază de norme de venit”, aprobat prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 52/2012 pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare prevăzute la titlul III din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, depus de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale, întreprinderile familiale care desfăşoară o activitate agricolă pentru care venitul se determină pe bază de norma de venit şi decizia de impunere emisă de unitatea teritorială a Ministerului Finanţelor Publice; sau

b) Formularul 200 “Declaraţie privind veniturile realizate din România”, aprobat prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 52/2012 pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare prevăzute la titlul III din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, depus de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale, întreprinderile familiale care desfăşoară o activitate agricolă pentru care venitul net anual se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă; şi

c) documente justificative eliberate de plătitorii de venituri care au obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului pe veniturile cu regim de reţinere la sursă a impozitului, intermediari, societăţi de administrare a investiţiilor sau alţi plătitori de venit, după caz; şi

d) adeverinţa eliberată de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală privind veniturile totale realizate în anul precedent anului de cerere.

(2) în cazul în care intervin modificări ale formularelor 200 “Declaraţie privind veniturile realizate din România” şi 221 “Declaraţie privind veniturile din activităţi agricole impuse pe bază de norme de venit”, se vor depune formularele corespunzătoare modificărilor intervenite, până la data de 1 septembrie a anului de cerere.

Art. 20. - În sensul art. 6 alin. (4) din ordonanţă, persoanele juridice sunt fermieri activi dacă din documentele depuse, respectiv certificatul de înregistrare sau actul de înfiinţare/act constitutiv/statut reiese că desfăşoară activitatea agricolă.

Art. 21. - În situaţia persoanelor juridice care nu deţin cod CAEN/statut/act de înfiinţare din care să rezulte că desfăşoară activitate agricolă, dovezile verificabile sunt situaţiile financiare anuale, respectiv raportările contabile anuale, din care rezultă venitul total realizat în anul anterior anului depunerii cererii unice de plată.

Art. 22. - (1) Dovezile verificabile privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 6 alin. (5) lit. b) din ordonanţă pentru persoanele juridice operatori economici sunt situaţiile financiare anuale, respectiv raportările contabile anuale, însoţite de formularul “Date informative”, întocmite potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Dovezile verificabile privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 6 alin (5) lit. a) sau b) din ordonanţă pentru persoanele juridice, în ultimul an fiscal, sunt:

a) formularul “Date informative” (cod 30), aprobat anual prin ordin al ministrului finanţelor publice privind principalele aspecte legate de întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare anuale şi a raportărilor contabile anuale ale operatorilor economici la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare, care cuprinde indicatorul “venituri din activităţi agricole”, definit la art. 23 alin. (1);

b) formularul “Situaţia veniturilor şi cheltuielilor” (cod 20), aprobat anual prin ordin al ministrului finanţelor publice privind principalele aspecte legate de întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare anuale şi a raportărilor contabile anuale ale operatorilor economici la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice care cuprinde indicatorul “venituri totale”, definiţia art. 23 alin. (5).

(3) în sensul art. 6 alin. (5) lit. a) din ordonanţă, precum şi al art. 23 alin. (5) din prezentul ordin, veniturile totale obţinute din activităţi neagricole ale persoanelor juridice rezultă ca diferenţă între venitul total şi venitul total din activităţi agricole.

(4) Dovezile verificabile privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) se prezintă la APIA la depunerea cererii unice de plată şi nu mai târziu de data-limită de depunere a cererilor unice de plată.

(5) Dovezile verificabile privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 6 alin. (5) lit. a) sau b) din ordonanţă pe care le prezintă persoanele juridice care nu sunt înregistrate la ONRC, prevăzute la art. 21 şi din ale/al căror acte de înfiinţare/act constitutiv/statut nu reiese activitatea agricolă, sunt, după caz, următoarele:

a) bilanţ contabil conform Legii nr. 82/1991 a contabilităţii;

b) jurnalul de venituri şi cheltuieli;

c) contul de execuţie a bugetului instituţiei publice şi al activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii.

Art. 23. - (1) în sensul art. 6 alin. (5) lit. b) din ordonanţă, “veniturile obţinute din activităţi agricole” sunt veniturile care au fost obţinute de un fermier din activitatea sa agricolă, definită la art. 2 alin. (2) din ordonanţă, în cadrul exploataţiei sale, inclusiv sprijinul din partea Uniunii Europene din Fondul european de garantare agricolă (FEGA) şi din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), precum şi orice ajutor naţional acordat pentru activităţi agricole.

(2) Veniturile obţinute din procesarea produselor agricole ale exploataţiei sunt considerate venituri din activităţi agricole cu condiţia ca produsele procesate să rămână în proprietatea fermierului şi o astfel de procesare să aibă ca rezultat un alt produs agricol.

(3) Orice alte venituri decât cele prevăzute la alin. (1) şi (2) sunt considerate venituri din activităţi neagricole.

(4) Î n sensul prezentului articol, “venituri” înseamnă veniturile brute, înaintea deducerii cheltuielilor şi impozitelor aferente.

(5) în sensul prezentului articol, “venituri totale” înseamnă veniturile obţinute din activităţile agricole şi neagricole.

Art. 24. - În sensul art. 6 alin. (5) lit. a) şi b) din ordonanţă, sintagma “ultimul an fiscal” înseamnă ultimul an pentru care fermierul a depus la ANAF situaţia financiară anuală sau formularele 200 sau 221, după caz.

Art. 25. - În sensul art. 6 alin. (5) şi alin. (6) din ordonanţă termenul “gestionează” înseamnă activităţile de operare, exploatare, administrare, conducere a unor unităţi sau întreprinderi.

Art. 26. - (1) în sensul art. 6 alin. (5) lit. a) din ordonanţă, cuantumul anual total al plăţilor directe este cuantumul total al plăţilor directe la care avea dreptul fermierul respectiv în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013 pentru ultimul an fiscal pentru care sunt disponibile dovezi privind veniturile din activităţi neagricole. Cuantumul respectiv se calculează fără a se ţine cont de aplicarea articolului 63 şi a articolului 91 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013.

(2) Când ultimul an fiscal prevăzut la alin. (1) este anul 2014 sau un an anterior, cuantumul anual al plăţilor directe este cuantumul total al plăţilor directe la care fermierul avea dreptul în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 73/2009 înaintea reducerilor şi a excluderilor prevăzute la articolele 21 şi 23 din regulamentul menţionat, respectiv plăţile pentru schema de plată unică pe suprafaţă, schema de plată separată pentru zahăr, schema de plată specifică pentru orez din zonele defavorizate, altele decât zona montană, prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 863/2014 privind stabilirea pentru anul 2014 a cuantumului plăţilor directe unice pe suprafaţă, plăţilor separate pentru zahăr şi plăţilor specifice pentru orez, care se acordă în agricultură în sectorul vegetal, plăţile privind sectorul zootehnic prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 298/2014 privind schema de ajutor specific acordat producătorilor de lapte şi de carne de vită şi producătorilor de lapte şi de came de ovine/caprine din zonele defavorizate, precum şi plăţile din sectorul de agricultură ecologică prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 759/2010 privind acordarea de ajutoare specifice pentru îmbunătăţirea calităţii produselor agricole în sectorul de agricultură ecologică, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Dacă un fermier nu a depus o cerere unică de plată în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013 în ultimul an fiscal menţionat la alin. (1), cuantumul total anual estimat al plăţilor directe menţionate la alin. (1) se stabileşte înmulţind numărul hectarelor eligibile declarate de fermierul respectiv în anul depunerii cererii unice de plată în conformitate cu articolul 72 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 cu plata medie naţională la hectar a sprijinului direct pentru anul menţionat la alin. (1).

(4) Plata medie naţională la hectar a sprijinului direct prevăzută la alin. (3) se stabileşte prin împărţirea plafonului naţional prevăzut în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013 pentru anul respectiv la numărul total al hectarelor eligibile declarate pentru anul respectiv în conformitate cu articolul 72 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013.

(5) Dacă ultimul an fiscal menţionat la alin. (1) este anul 2014 sau un an anterior, dar nu mai devreme de anul 2009, plata medie naţională la hectar a sprijinului direct menţionată la alin. (4) se stabileşte prin împărţirea plafonului naţional prevăzut în anexa VIII la Regulamentul (CE) nr. 73/2009 pentru anul respectiv la numărul total al hectarelor eligibile declarate pentru anul respectiv în conformitate cu articolul 19 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009.

Art. 27. - (1) Cuantumul de 5.000 euro menţionat la art. 6 din ordonanţă este suma totală a plăţilor directe la care fermierul avea dreptul, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, înaintea aplicării articolului 63 şi a articolului 91 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 pentru anul precedent.

(2) Dacă anul precedent este anul 2014, cuantumul plăţilor directe este cuantumul total al plăţilor directe pentru anul 2014 la care fermierul avea dreptul în temeiul Regulamentului (CE) nr. 73/2009 înaintea reducerilor şi a excluderilor prevăzute la articolele 21 şi 23 din regulamentul menţionat.

(3) Dacă un fermier nu a mai depus o cerere unică de plată în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, cuantumul total al plăţilor directe se calculează înmulţind numărul hectarelor eligibile declarate de fermierul respectiv în anul depunerii cererii unice de plată în conformitate cu articolul 72 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 cu plata medie naţională la hectar a sprijinului direct pentru anul precedent.

(4) Plata medie naţională la hectar se stabileşte prin împărţirea plafonului naţional prevăzut în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013 pentru anul respectiv la numărul total al hectarelor eligibile declarate pentru anul respectiv în conformitate cu articolul 72 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013.

(5) Dacă anul menţionat la alineatul (2) este anul 2014, cuantumul anual al plăţilor directe ale fermierului respectiv se calculează înmulţind numărul hectarelor eligibile declarate de fermierul respectiv pentru anul 2015 în conformitate cu articolul 72 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 cu plata medie naţională la hectar a sprijinului direct pentru anul 2014.

(6) Plata medie naţională la hectar a sprijinului direct pentru anul 2014 se stabileşte prin împărţirea plafonului naţional pentru anul 2014 stabilit în anexa VIII la Regulamentul (CE) nr. 73/2009 la numărul total al hectarelor eligibile declarate pentru anul 2014 în conformitate cu articolul 19 alineatul (1) litera (a) din regulamentul menţionat.

Art. 28. - În sensul ari. 6 alin. (3)-(6) din ordonanţă, fermierii care nu pot dovedi calitatea de fermier activ prin documentele prevăzute la art. 17, 19, 20 şi 21 din prezentul ordin nu sunt eligibili la plăţile prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) şi la art. 33 alin. (2) lit. b) şi c) din ordonanţă.

 

CAPITOLUL V

Schema de plată unică pe suprafaţă

 

Art. 29. - Pentru a beneficia de acordarea de plăţi în cadrul schemei de plată unică pe suprafaţă, fermierii trebuie să îndeplinească prevederile art. 6, 7 şi art. 8 alin. (1), (2), (3), (5), (6), (7), (8) din ordonanţă şi ale art. 3-13 din prezentul ordin.

Art. 30. - În cazul suprafeţelor utilizate pentru producţia de cânepă în conformitate cu articolul 10 alin. (5) din ordonanţă, în cererea unică de plată fermierul trebuie să furnizeze următoarele informaţii şi documente:

a) identificarea fără echivoc a parcelelor semănate cu cânepă;

b) soiurile de seminţe şi cantităţile de seminţe utilizate (în kg/ha);

c) etichetele oficiale aplicate pe ambalajele seminţelor certificate, în conformitate cu Directiva 2002/57/CE a Consiliului privind comercializarea seminţelor de plante oleaginoase şi pentru fibre, care se vor păstra la centrul local/judeţean sau al municipiului Bucureşti al APIA, după caz;

d) eligibilitatea suprafeţelor utilizate pentru producţia de cânepă este condiţionată de utilizarea de seminţe din soiurile enumerate în “Catalogul comun al soiurilor de plante agricole” la data de 15 martie a anului pentru care se acordă plata respectivă şi publicate în conformitate cu articolul 17 din Directiva 2002/53/CE a Consiliului privind Catalogul comun al soiurilor de plante agricole;

e) prin derogare de la lit. c), în cazul în care semănatul are loc după data finală stabilită pentru depunerea cererii unice, etichetele sunt furnizate cel târziu până la 30 iunie. Dacă etichetele trebuie furnizate, de asemenea, altor autorităţi naţionale, APIA restituie originalele etichetelor beneficiarilor de îndată ce au fost prezentate în conformitate cu dispoziţiile de la litera menţionată. Etichetele înapoiate se ştampilează de către APIA ca fiind utilizate pentru o cerere unică de plată.

 

CAPITOLUL VI

Plata redistributivă

 

Art. 31. - Fragmentarea exploataţiei după data de 18 octombrie 2011 se consideră condiţie artificială creată pentru a determina eligibilitatea cererii de plată pentru plata redistributivă. Exploataţiile rezultate în urma fragmentării, potrivit art. 16 din ordonanţă, nu sunt eligibile la plata redistributivă.

Art. 32. - Fără aduce atingere prevederilor art. 31, cazurile în care se consideră că fermierii nu si-au fragmentat/divizat exploataţiile în scopul de a beneficia de plata redistributivă sunt următoarele:

a) moştenirea;

b) vânzarea-cumpărarea de terenuri agricole;

c) rezilierea contractelor de arendă/concesiune.

 

CAPITOLUL VII

Ajutoare naţionale tranzitorii în sectorul vegetal

 

Art. 33. - (1) Pentru a beneficia de acordarea ajutoarelor naţionale tranzitorii prevăzute la art. 1 alin. (3), din ordonanţă, fermierii trebuie:

a) să fie înregistraţi în Registrul unic de identificare, administrat de APIA;

b) să depună cerere unică de plată în termen;

c) să exploateze un teren agricol cu o suprafaţă de cel puţin 1 ha, suprafaţa parcelei agricole să fie de cel puţin 0,3 ha, iar în cazul serelor, solarelor, culturilor de hamei, suprafaţa parcelei agricole trebuie să fie de cel puţin 0,1 ha;

d) să declare la depunerea cererii unice de plată datele de identificare şi de contact actualizate;

e) persoanele juridice trebuie să notifice APIA în termen de 15 zile calendaristice cu privire la modificările apărute în înregistrările de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului privind: administratorul/administratorii, sediul social, obiectul de activitate;

f) orice modificare a datelor declarate în cererea unică de plată şi în documentele doveditoare survenită în perioada cuprinsă între data depunerii cererii şi data acordării plăţii se comunică în termen de 15 zile calendaristice, în scris, la APIA;

g) să înscrie, sub sancţiunea legii, date reale, complete şi perfect valabile în formularul de cerere unică de plată şi în documentele anexate acesteia privind lista suprafeţelor şi/sau efectivele de animale;

h) să fie de acord ca datele din formularul de cerere unică de plată să fie introduse în baza de date a IACS, procesate şi verificate în vederea calculării sumelor de plată şi transmise autorităţilor responsabile în vederea elaborării de studii statistice şi de evaluări economice, în condiţiile Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare;

i) să fie de acord ca datele personale, datele înscrise în cererea unică de plată despre suprafeţele din exploataţie să facă obiectul controalelor administrative încrucişate cu bazele de date ale altor autorităţi publice cu competenţe în gestionarea acestor tipuri de date;

j) să respecte normele privind ecocondiţionalitatea prevăzute la art. 93 şi anexa II din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013, pe întreaga exploataţie agricolă;

k) să prezinte, la depunerea cererii unice de plata sau a modificărilor aduse acesteia, documentele necesare care dovedesc utilizarea legală a terenului agricol, inclusiv a terenurilor care conţin zone de interes ecologic. Aceste documente trebuie să fie încheiate înaintea depunerii cererii unice de plată şi trebuie să fie valabile cel puţin până la data de 1 decembrie a anului de cerere;

l) să furnizeze toate informaţiile solicitate de APIA în termenele stabilite de aceasta;

m) să permită efectuarea controalelor de către APIA sau de către alte instituţii abilitate în acest sens;

n) să marcheze în teren limitele parcelei utilizate, atunci când este cultivată cu aceeaşi cultură cu a parcelei/parcelelor învecinată/învecinate. În cazul în care sunt identificate neconformităţi, dacă limitele parcelelor utilizate în comun nu sunt marcate în teren, fermierii sunt sancţionaţi proporţional în cazurile de neconformitate privind normele de ecocondiţionalitate;

o) să identifice, să declare, să delimiteze şi să localizeze fără echivoc parcelele agricole în aplicaţia electronică GIS pusă la dispoziţie de către APIA şi să utilizeze datele cadastrale disponibile. Începând cu anul 2018, identificarea şi delimitarea tuturor parcelelor agricole se fac obligatoriu pe baza datelor cadastrale.

(2) Cererile unice de plată se depun până la data de 15 mai a fiecărui an calendaristic la centrele APIA, conform prevederilor art. 13 alin. (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 al Comisiei din 17 iulie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte Sistemul Integrat de Administrare şi Control, măsurile de dezvoltare rurală şi ecocondiţionalitatea şi se înregistrează în IACS. Cererile unice de plată pot fi depuse şi după data de 15 mai, în termen de 25 de zile calendaristice, conform prevederilor art. 13 alin. (1) din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014 din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte Sistemul Integrat de Administrare şi Control şi condiţiile pentru refuzarea sau retragerea plăţilor şi pentru sancţiunile administrative aplicabile în cazul plăţilor directe, al sprijinului pentru dezvoltare rurală şi al ecocondiţionalităţii, cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare a sumelor la care fermierul ar fi avut dreptul dacă cererea unică de plată ar fi fost depusă până la data de 15 mai.

(3) Ajutoarele naţionale tranzitorii se acordă pentru suprafeţele agricole eligibile existente în stratul de referinţă din LPIS, gestionat de APIA. Stratul de referinţă constituie baza pentru procesul de control încrucişat.

(4) Solicitarea de către fermieri de modificare a suprafeţei parcelelor agricole şi a culturilor agricole poate fi depusă la APIA până la data-limită de depunere a cererilor unice de plată. Solicitările depuse după această dată se vor soluţiona în cursul anului următor. Soluţionarea modificărilor solicitate se va face numai după verificarea acestora efectuată de APIA.

(5) Responsabilitatea privind legalitatea şi valabilitatea documentelor menţionate la art. 5 aparţine fermierului şi/sau autorităţii care a emis/atestat aceste documente, după caz.

(6) Nu se acordă ajutoare naţionale tranzitorii niciunuia dintre solicitanţi, în cazurile în care se constată că terenul face obiectul cererilor a 2 sau mai mulţi solicitanţi. La constatarea acestei situaţii, APIA va notifica solicitanţii, care au obligaţia să rezolve litigiul. Dacă litigiul nu se rezolvă în termen de 30 de zile calendaristice de la primirea notificării, suprafaţa supradeclarată nu este eligibilă la plată în anul curent de cerere, cu excepţia cazurilor în care litigiul este soluţionat în instanţă.

Art. 34. - Se acordă ajutor naţional tranzitoriu - ANT 1, decuplat de producţie, în cuantum fix pe hectar, fermierilor din sectorul vegetal, care îndeplinesc prevederile capitolului II şi condiţiile prevăzute la art. 33 şi care cultivă următoarele culturi amplasate pe teren arabil: cereale (grâu comun, grâu dur, secară, orz, ovăz, porumb, sorg, orez, triticale, porumb dulce şi alte cereale), culturi proteice (mazăre, fasole, bob, lupin, linte, alte leguminoase pentru boabe), plante industriale (floarea-soarelui, rapiţă, soia convenţională, în şi cânepă pentru fibră, tutun, în pentru ulei, plante medicinale, alte plante industriale), rădăcinoase (sfeclă furajeră, sfeclă de zahăr), cartofi, legume, căpşuni, pepeni, flori şi plante ornamentale, plante de nutreţ, loturi semincere, alte culturi pe teren arabil.

Art. 35. - Se acordă ajutoare naţionale tranzitorii în sectorul vegetal, decuplate de producţie, fermierilor care cultivă: în pentru fibră - ANT 2, cânepă pentru fibră - ANT 3, tutun - ANT 4, hamei - ANT 5, sfeclă de zahăr - ANT 6 şi care îndeplinesc condiţiile generale de acordare a plăţilor prevăzute la capitolul II, condiţiile de la art. 33 la care se adaugă condiţiile specifice fiecăruia.

Art. 36. - Pentru cultura de în pentru fibră se acordă ajutor naţional tranzitoriu - ANT 2, cu îndeplinirea următoarelor condiţii specifice:

a) să fie amplasate pe parcele agricole de minimum 0,3 hectare;

b) fermierul trebuie să depună la APIA, până la data de 1 septembrie, inclusiv, a anului de recoltă certificatul de calitate a seminţelor utilizate sau factura fiscală de cumpărare a seminţelor certificate, pentru fiecare parcelă şi copia contractului/angajamentului încheiat între fermier şi prim-procesator;

c) fermierul trebuie să prezinte până la data de 31 octombrie a anului de recoltă, inclusiv, acte doveditoare privind livrarea, respectiv proces-verbal de recepţie, factura fiscală, bon fiscal.

Art. 37. - Pentru cultura de cânepă pentru fibră se acordă ajutor naţional tranzitoriu - ANT 3, cu îndeplinirea următoarelor condiţii specifice:

a) să fie amplasată pe parcele agricole de minimum 0,3 hectare;

b) să fie menţinută în condiţii de creştere normale, conform tehnologiei de cultivare, timp de cel puţin 10 zile după înflorire, astfel încât să poată fi efectuate controalele;

c) fermierul trebuie să depună la APIA, până la data de 1 septembrie, inclusiv, a anului de recoltă copia contractului/angajamentului încheiat între fermier şi prim-procesator şi copia autorizaţiei de cultivare a cânepei pentru fibră emisă de DAJ;

d) fermierul trebuie să prezinte până la data de 31 octombrie a anului de recoltă, inclusiv, acte doveditoare privind livrarea, respectiv proces-verbal de recepţie, factura fiscală, bon fiscal;

e) declaraţie privind varietăţile de cânepă pentru fibră cultivate şi cantităţile de seminţe utilizate la hectar pentru înfiinţarea culturii, până la data de 1 septembrie;

f) în conformitate cu legislaţia în vigoare, inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor recoltează probele pentru determinarea conţinutului de tetrahidrocanabinol (THC) la soiurile de cânepă cultivate şi transmit Laboratorului regional pentru controlul calităţii şi igienei vinului Blaj probele preluate, însoţite de datele de identificare ale producătorului agricol (numele şi prenumele, codul numeric personal/codul unic de înregistrare, adresa) şi datele de identificare ale suprafeţei cultivate (dimensiunea, parcela/lotul), până la data de 15 septembrie a anului de recoltă;

g) Laboratorul regional pentru controlul calităţii şi igienei vinului Blaj transmite către MADR şi APIA, până la data de 1 noiembrie a anului de recoltă, raportul cu privire la conţinutul de THC al culturilor de cânepă pentru fibră, care include următoarele informaţii: conţinutul de THC, împărţit în tranşe/gradări de 0,1%, procedura utilizată, precum şi datele transmise de inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor.

Art. 38. - (1) Se acordă ajutor naţional tranzitoriu - ANT 4 pentru suprafaţa cultivată cu tutun, în baza contractelor încheiate între fermieri/grupul de producători şi prim-procesatorii autorizaţi, cu îndeplinirea următoarelor condiţii specifice:

a) fermierul sau grupul de producători trebuie să încheie un contract de cultură cu un prim-procesator, să îl înregistreze la direcţia pentru agricultură judeţeană (DAJ), respectiv a municipiului Bucureşti şi ulterior să îl depună la centrul local/judeţean sau al municipiului Bucureşti al APIA. Contractul trebuie să fie încheiat până la data de 30 aprilie a anului de recoltă şi să fie depus la APIA până cel târziu la data de 30 iunie a anului de recoltă inclusiv;

b) contractul va avea ca anexă lista nominală a membrilor grupului şi suprafeţele aferente fiecăruia, atunci când unitatea prim-procesatoare încheie contracte de cultură cu un grup de producători;

c) un fermier/grup de producători încheie contract de cultivare cu un singur prim-procesator;

d) grupurile de producători nu pot exercita activitate de prim-procesare a tutunului;

e) un fermier, producător de tutun, poate să aparţină unui singur grup de producători;

f) fermierul/grupul de producători depune la centrul local/judeţean sau al municipiului Bucureşti al APIA, după caz, până la data de 1 mai a anului următor recoltării, declaraţia de livrare a tutunului livrat; declaraţia de livrare se vizează de reprezentantul desemnat al DAJ pe a cărei rază teritorială se află terenul cultivat, pentru atestarea cantităţii şi a calităţii tutunului livrat; dacă fermierul este membru al unui grup de producători, declaraţia de livrare se vizează şi de grupul în cauză; lipsa vizei/vizelor pe declaraţia de livrare determină neeligibilitate la plată pentru ANT 4 - tutun;

g) tutunul livrat trebuie să îndeplinească condiţiile minime de calitate, aşa cum sunt prevăzute în anexa III la Regulamentul Comisiei (CE) nr. 2.848/1998 de stabilire a modalităţilor de aplicarea Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 2.075/92 privind sistemul primelor, cotele de producţie şi ajutorul specific acordat asociaţiilor de producători în sectorul tutunului brut;

h) suprafeţele solicitate conform cererii unice de plată pe suprafaţă sunt supuse controalelor de către structurile de control ale APIA, cu privire la respectarea suprafeţelor şi culturilor declarate, şi ale MADR, cu privire la lucrările agrotehnice specifice, astfel încât la recoltare să se asigure o densitate medie de cel puţin 2 plante/mp.

(2) Pentru a beneficia de ANT 4, solicitanţii care nu sunt eligibili pentru acordarea plăţilor directe prevăzute la art. 1 alin. (2) din ordonanţă din cauza nerespectării condiţiilor privind suprafaţa prevăzută la art. 8 alin. (1) lit. c) din ordonanţă au obligaţia să bifeze în cererea unică de plată doar căsuţa pentru ANT 4.

Art. 39 - Pentru cultura de hamei se acordă ajutor naţional tranzitoriu - ANT 5, cu îndeplinirea următoarele condiţii specifice:

a) parcela agricolă eligibilă este de minimum 0,1 ha;

b) DAJ respectiv a municipiului Bucureşti desemnează un reprezentant care, în urma deplasării pe teren la fiecare solicitant, certifică printr-un proces-verbal că suprafaţa cultivată cu hamei pentru care se solicită sprijin financiar a fost recoltată. Acest proces-verbal va fi întocmit în două exemplare şi înregistrat la DAJ, respectiv a municipiului Bucureşti;

c) plata se acordă plantaţiilor de hamei situate în zonele de cultură stabilite conform Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 623/2002 privind stabilirea zonelor de cultură a hameiului, recunoscute pentru certificarea denumirii de origine, cu modificările şi completările ulterioare;

d) solicitantul trebuie să înregistreze contractul de vânzare-cumpărare pentru producţia de hamei la DAJ, respectiv a municipiului Bucureşti. O copie a acestui contract se depune ulterior de către solicitant la centrul local/judeţean sau al municipiului Bucureşti al APIA. Copia contractului menţionat anterior se depune până la data de 15 octombrie a anului în care solicitantul depune cererea de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă. Contractele de vânzare-cumpărare trebuie să respecte prevederile art. 14 alin. (1) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1.952/2005 privind organizarea comună a pieţei în sectorul hameiului şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1.696/71, (CEE) nr. 1.037/72, (CEE) nr. 879/73 şi (CEE)nr. 1.981/82;

e) solicitantul trebuie să prezinte la centrul local/judeţean sau al municipiului Bucureşti al APIA, până la data de 1 decembrie a anului în care depune cererea unică de plată, procesul-verbal întocmit de reprezentantul DAJ prevăzut la lit. b);

f) plata se va face în cuantum fix pe hectar la suprafaţa determinată de APIA în urma controalelor.

Art. 40. - (1) Se acordă ajutor naţional tranzitoriu pentru sfeclă de zahăr - ANT 6 fermierilor care îndeplinesc următoarele condiţii specifice:

a) suprafaţa pe care este amplasată cultura este destinată exclusiv producţiei de zahăr;

b) deţin contract de producere a sfeclei de zahăr cu o fabrică de zahăr, conform modelului prevăzut în anexa la Acordul interprofesional pentru sfecla de zahăr, aprobat anual prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, care se înregistrează la DAJ, iar o copie a acestuia este depusă la APIA până la data de 1 octombrie a anului în curs; contractul se vizează de reprezentantul desemnat al DAJ pe a cărei rază teritorială se află terenul cultivat numai dacă, pe baza verificărilor efectuate în perioada de vegetaţie, se constată respectarea condiţiilor agrotehnice, suprafaţa culturii şi asigurarea unei densităţi medii de cel puţin 6 plante/mp; lipsa vizei DAJ pe contract determină neeligibilitatea la plată pentru ANT 6; rezultatul verificărilor se consemnează într-un proces-verbal de constatare semnat de reprezentanţii DAJ, ai Federaţiei cultivatorilor de sfeclă de zahăr şi ai fabricii de zahăr, care se păstrează la DAJ.

(2) Ajutorul naţional tranzitoriu pentru sfeclă de zahăr se acordă în cuantum fix numai pentru suprafaţa cultivată în baza contractului de producere a sfeclei de zahăr încheiat cu a fabrică de zahăr pentru anul în curs, cu îndeplinirea condiţiilor specifice prevăzute la alin. (1).

 

CAPITOLUL VIII

Sprijinul cuplat în sectorul vegetal

 

Art. 41. - (1) Se acordă sprijin cuplat în sectorul vegetal fermierilor activi care cultivă:

a) soia;

b) lucerna;

c) mazăre boabe pentru industrializare;

d) fasole boabe pentru industrializare;

e) cânepă pentru ulei şi fibre;

f) orez;

g) sămânţă de cartof; h) hamei;

i) sfeclă de zahăr;

j) tomate pentru industrializare cultivate în câmp;

k) castraveţi pentru industrializare cultivaţi în câmp;

l) legume cultivate în sere - tomate, castraveţi, ardei, varză pentru consum în stare proaspătă şi castraveţi pentru industrializare;

m) legume cultivate în solare - tomate, castraveţi, ardei, varză şi vinete pentru consum în stare proaspătă şi castraveţi pentru industrializare;

n) prune pentru industrializare;

o) mere pentru industrializare;

p) cireşe şi vişine pentru industrializare;

q) caise şi zarzăre pentru industrializare;

r) cartof timpuriu pentru industrializare.

(2) Pentru a beneficia de sprijinul cuplat fermierii activi trebuie să îndeplinească condiţiile generale de acordare a plăţilor prevăzute la cap. II, condiţiile de la art. 33, la care se adaugă condiţiile specifice fiecărui tip de sprijin.

(3) în cazul în care cultura pentru care se solicită sprijinul cuplat face parte dintr-o parcelă cu mai multe culturi, cultura pentru care se solicită sprijinul cuplat trebuie să îndeplinească cerinţa privind suprafaţa minimă eligibilă, conform art. 8 alin. (1) lit. c) din ordonanţă.

În cazul sprijinului cuplat de la alin. (1) lit. I) şi m) dimensiunea minimă a parcelei este de 0,1 ha, indiferent de numărul de culturi cultivate pe aceasta.

(4) Verificarea realizării producţiei minime anuale se face prin raportarea cantităţii livrate la suprafaţa parcelelor solicitate în cererea unică de plată pentru sprijinul cuplat la cultura respectivă.

(5) Verificarea utilizării seminţei certificate se face prin raportarea cantităţii de sămânţă utilizată, înscrisă în factura de achiziţie a seminţei sau în adeverinţa eliberată de fabrica de zahăr cu care fermierul a încheiat contractul de producere a sfeclei de zahăr sau în avizul de expediţie al seminţei de soia eliberat de deţinătorul soiului de soia către fermier, la suprafaţa parcelelor solicitate în cererea unică de plată pentru sprijinul cuplat la cultura respectivă, rezultat care se compară cu cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar, prevăzute în anexa nr. 4.

(6) Nerespectarea prevederilor de la alin. (4) şi (5) atrage neeligibilitatea suprafeţelor solicitate în cererea unică de plată pentru schemele de sprijin cuplat.

Art. 42. - (1) Sprijinul cuplat pentru cultura de soia se acordă fermierilor activi care fac dovada că:

a) realizează o producţie anuală minimă de 1.300 kg boabe soia/ha;

b) valorifică o producţie minimă de 1.300 kg boabe soia/ha pe bază de contract încheiat cu o unitate de industrializare a boabelor de soia, în scopul obţinerii de şrot şi ulei de soia sau soia integral extrudată, sau pe bază de contract comercial de vânzare a mărfii şi/sau o utilizează în scopul furajării animalelor înscrise în RINE şi a păsărilor pe care le deţin în fermă, prin prelucrarea producţiei cu instalaţii proprii de procesare a soiei sau pe bază de contract de prestări de servicii; sau

c) livrează, pe bază de aviz de expediţie, deţinătorului soiului minimum 1.300 kg sămânţă certificată/ha, în cazul loturilor semincere, şi prezintă factura fiscală pentru servicii multiplicare soia, emisă către deţinătorul soiului, din care să reiasă ca i-a livrat minimum 1.300 kg sămânţă certificată/ha;

d) utilizează, pentru cultura înfiinţată începând cu anul de cerere 2016, sămânţa certificată oficial din următoarele categorii: prebază, bază, certificată în conformitate cu: Legea nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calităţii, comercializarea seminţelor şi a materialului săditor, precum şi testarea şi înregistrarea soiurilor de plante, republicată, denumită în continuare Legea nr. 266/2002, Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 150/2010 privind comercializarea seminţelor de plante oleaginoase şi pentru fibre şi Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 59/2011 pentru aprobarea procedurilor privind cerinţele specifice pentru producerea, certificarea şi comercializarea seminţelor de cereale, plante oleaginoase şi pentru fibre şi plante furajere în România.

(2) Unitatea de industrializare prevăzută la alin. (1) lit. b) trebuie să fie înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 111/2008 privind aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind procedura de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor a activităţilor de obţinere şi de vânzare directă şi/sau cu amănuntul a produselor alimentare de origine animală sau nonanimală, precum şi a activităţilor de producţie, procesare, depozitare, transport şi comercializare a produselor alimentare de origine nonanimală, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Ordinul ANSVSA nr. 111/2008, sau autorizată/înregistrată potrivit prevederilor Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 109/2010 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de autorizare/înregistrare sanitară veterinară a unităţilor ce desfăşoară activităţi în domeniul hranei pentru animale de fermă şi a mijloacelor de transport al hranei pentru animale de fermă, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Documentele doveditoare privind condiţiile prevăzute la alin. (1) sunt următoarele:

a) note de intrare/recepţie a furajelor de soia procesate pentru consumul cu animalele sau păsările pe care le deţine în fermă;

b) factura de achiziţie a instalaţiei de procesare/contractul de închiriere/contractul de leasing al instalaţiei de procesare sau contractul de prestări de servicii pentru producerea de furaje. În cazul în care fermierul nu mai deţine factura de achiziţionare a instalaţiei de procesare, trebuie să prezinte extras din documentele contabile din ultimul an prin care dovedeşte că instalaţia este înregistrată ca mijloc fix. În cazul în care fermierul nu deţine instalaţia de procesare a soiei, poate prezenta contractul de prestări de servicii încheiat cu o unitate de procesare a boabelor de soia;

c) contractul încheiat cu o unitate de procesare a boabelor de soia, în scopul obţinerii de şrot şi ulei de soia sau soia integral extrudată, şi factura fiscală de vânzare sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol în cazul persoanelor fizice, pentru minimum 1.300 kg boabe soia/ha;

d) contractul comercial de vânzare a mărfii şi factura fiscală de vânzare sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, în cazul persoanelor fizice, pentru minimum 1.300 kg boabe soia/ha vândută;

e) factura fiscală de achiziţie a seminţelor şi documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea “sămânţă admisă pentru însămânţare”, sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea “Necesar propriu” şi “Interzisă comercializarea” sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine ioc de document de calitate şi conformitate. Cantitatea minimă de sămânţă necesară la hectar este inclusă în anexa nr. 4;

f) în cazul loturilor semincere, prin excepţie de la lit. a)-e), prezintă contractul de multiplicare a seminţelor din categoriile biologice prebază, bază şi certificată încheiat cu deţinătorul de soiuri de soia înregistrate/în curs de înregistrare în Uniunea Europeană. Contractul de multiplicare trebuie să fie însoţit de următoarele documente: aviz de expediţie de la deţinătorul soiului către fermier în care trebuie să fie menţionată cantitatea de soia livrată pentru însămânţare, procesul-verbal de însămânţare al fermierului în care trebuie să fie înscrisă suprafaţa însămânţată şi documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă emis de inspectoratul teritorial pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor de pe raza teritorială unde se multiplică sămânţa. Cantitatea minimă de sămânţă necesară la hectar este inclusă în anexa nr. 4.

(4) Termenul final de depunere la APIA a documentelor doveditoare prevăzute la alin. (3) este 31 martie a anului următor anului de cerere curent.

(5) Verificarea eligibilităţii, în cazul consumului în ferma proprie, se face inclusiv pe baza consumurilor de furaje normate pe specii de animale, prevăzute în anexa nr. 5, şi a numărului mediu de animale înscrise în RNE şi de păsări din fermă pe perioada anului de cerere.

Art. 43. - (1) Sprijinul cuplat pentru cultura de lucerna se acordă fermierilor activi care fac dovada că:

a) au realizat anual o producţie minimă de 15 tone/ha masă verde sau 3,75 tone/ha fân;

b) au comercializat cel puţin producţia minimă prevăzuta la lit. a) pe baza contractului încheiat cu exploataţii de creştere a animalelor înscrise în RNE şi a facturii fiscale de vânzare sau a filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, în cazul persoanelor fizice; sau

c) au consumat cu animalele pe care le deţin, înscrise în RNE, şi/sau au stocat în vederea consumului cu acestea cel puţin producţia minimă prevăzută la lit. a) obţinută în fermă. Verificarea eligibilităţii se face pe baza consumurilor de furaje normate pe specii de animale, prevăzute în anexa nr. 5, şi a dublului numărului mediu de animale din fermă pe perioada anului de cerere;

d) pentru cultura înfiinţată începând cu anul de cerere 2016, trebuie să facă dovada că utilizează sămânţa certificată, în conformitate cu Legea nr. 266/2002, cu Ordinul MADR nr. 155/2010 privind producerea în vederea comercializării şi comercializarea seminţelor de plante furajere şi cu Ordinul MADR nr. 59/2011 pentru aprobarea procedurilor privind cerinţele specifice pentru producerea, certificarea şi comercializarea seminţelor de cereale, plante oleaginoase şi pentru fibre şi plante furajere în România.

(2) Factura fiscală de achiziţie a seminţelor şi documentul oficial de certificare a Iotului de sămânţa sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea “sămânţă admisă pentru însămânţare”, sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea “Necesar propriu” şi “Interzisă comercializarea” sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate. Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar sunt incluse în anexa nr. 4.

(3) Termenul final de depunere la APIA a documentelor doveditoare prevăzute la alin. (1) şi (2) este 31 martie a anului următor anului de cerere curent.

Art. 44. - (1) Sprijinul cuplat pentru cultura de mazăre boabe pentru industrializare se acordă fermierilor activi care:

a) au încheiat contract anual cu o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor;

b) livrează cantitatea minimă de 1,9 tone/ha mazăre boabe la o unitate de procesare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008;

c) fac dovada, pe bază de factură fiscală sau pe baza filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, în cazul persoanelor fizice, a comercializării producţiei contractate, dar nu mai puţin decât cantitatea prevăzută la lit. b);

d) începând cu anul de cerere 2016, trebuie să facă dovada că utilizează sămânţa certificată însoţită de documentul oficial de calitate a seminţei, în conformitate cu Legea nr. 266/2002 şi cu Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 1.366/2005 pentru aprobarea regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, controlul şi certificarea calităţii şi/sau comercializarea seminţelor de legume, denumit în continuare Ordinul nr. 1.366/2005.

(2) Documentele doveditoare privind condiţiile prevăzute la alin. (1) sunt următoarele:

a) contractul cu o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor;

b) factura fiscală de livrare a producţiei contractate sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, în cazul persoanelor fizice;

c) factura fiscală de achiziţie a seminţelor şi documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea “sămânţă admisă pentru însămânţare”, sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea “Necesar propriu” şi “Interzisă comercializarea” sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate. Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar sunt incluse în anexa nr. 4.

(3) Termenul final de depunere la APIA a documentelor doveditoare prevăzute la alin. (2) este 1 septembrie a anului de cerere.

(4) Procesatorii care cultivă mazăre boabe fac dovada procesării producţiei proprii, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere, prin documente contabile interne.

Art. 45. - (1) Sprijinul cuplat pentru cultura de fasole boabe pentru industrializare se acordă fermierilor activi care:

a) au încheiat contract anual cu o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor;

b) livrează cantitatea minimă de 0,85 tone/ha fasole boabe la o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008;

c) fac dovada, pe baza facturii fiscale sau a filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, în cazul persoanelor fizice, a comercializării producţiei contractate, dar nu mai puţin decât cantitatea prevăzută la lit. b);

d) începând cu anul de cerere 2016, fac dovada că utilizează sămânţa certificată însoţită de documentul oficial de calitate a seminţei, în conformitatea cu Legea nr. 266/2002 şi cu Ordinul nr. 1.366/2005.

(2) Documentele doveditoare privind condiţiile prevăzute la alin. (1) sunt următoarele:

a) contractul cu o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor;

b) factura fiscală de livrare a producţiei contractate sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, în cazul persoanelor fizice;

c) factura fiscală de achiziţie a seminţelor şi documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea “sămânţă admisă pentru însămânţare”, sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea “Necesar propriu” şi “Interzisă comercializarea” sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate. Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar sunt incluse în anexa nr. 4.

(3) Termenul final de depunere la APIA a documentelor doveditoare prevăzute la alin. (2) este 1 septembrie a an ului de cerere.

(4) Procesatorii care cultivă fasole boabe fac dovada industrializării producţiei proprii, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere, prin documente contabile interne.

Art. 46. - (1) Sprijinul cuplat pentru cultura de cânepă pentru ulei şi fibră se acordă fermierilor activi care:

a) au încheiat contract cu unităţi de procesare autorizate aflate atât pe teritoriul României, cât şi pe teritoriul altor state membre ale Uniunii Europene, pentru producţia obţinută;

b) fac dovada că au realizat o producţie minimă de 600 kg seminţe/ha sau 10.000 kg tulpini uscate/ha;

c) deţin autorizaţie de cultivare emisă de DAJ şi respectă condiţiile specifice privind cultivarea cânepei, conform legislaţiei privind cultivarea plantelor ce conţin substanţe stupefiante şi psihotrope. În conformitate cu legislaţia în vigoare, inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor recoltează probele pentru determinarea conţinutului de tetrahidrocanabinol (THC) la soiurile de cânepă cultivate şi transmit Laboratorului Regional pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului Blaj probele preluate, însoţite de datele de identificare ale producătorului agricol (numele şi prenumele, codul numeric personal/codul unic de înregistrare, adresa) şi datele de identificare ale suprafeţei cultivate (dimensiunea, parcela/lotul), până la data de 15 septembrie a anului de recoltă. Laboratorul Regional pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului Blaj transmite MADR şi APIA până la data de 1 noiembrie a anului de recoltă raportul cu privire la conţinutul de THC al culturilor de cânepă pentru fibră, care include următoarele informaţii: conţinutul de THC, împărţit în tranşe/gradări de 0,1%, procedura utilizată, precum şi datele transmise de inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor;

d) pentru cultura înfiinţată începând cu anul de cerere 2016, trebuie să facă dovada că utilizează sămânţă certificată, în conformitate cu Legea nr. 266/2002 şi cu Ordinul MADR nr. 59/2011 pentru aprobarea procedurilor privind cerinţele specifice pentru producerea, certificarea şi comercializarea seminţelor de cereale, plante oleaginoase şi pentru fibre şi plante furajere în România.

(2) Documentele doveditoare privind condiţiile prevăzute la alin. (1) sunt următoarele:

a) contract cu unităţi de procesare autorizate aflate atât pe teritoriul României, cât şi pe teritoriul altor state membre ale Uniunii Europene;

b) copie a documentului de autorizare ca procesator de cânepă, emis de autoritatea competentă a statului membru;

c) factura fiscală de livrare a producţiei, proces-verbal de recepţie, bon fiscal sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, în cazul persoanelor fizice, pentru cantităţile vândute, dar nu mai puţin decât cantitatea prevăzută la alin. (1) lit. b);

d) raportul cu privire la conţinutul de THC al culturilor de cânepă pentru fibră, emis de Laboratorul Regional pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului Blaj, care include următoarele informaţii: conţinutul de THC, împărţit în tranşe/gradări de 0,1%, procedura utilizată, precum şi datele transmise de inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor;

e) factura fiscală de achiziţie a seminţelor şi documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiza oficială, cu menţiunea “sămânţă admisă pentru însămânţare”, sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea “Necesar propriu” şi “Interzisă comercializarea” sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate. Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar sunt incluse în anexa nr. 4;

f) copie de pe autorizaţia de cultivare emisă de DAJ.

(3) Termenul de depunere la APIA a documentelor doveditoare prevăzute la alin. (2) este 1 noiembrie a anului de cerere.

Art. 47. - (1) Sprijinul cuplat pentru cultura de orez se acordă cultivatorilor de orez, fermieri activi, care:

a) fac dovada, pe bază de factură fiscală, a comercializării unei producţii minime de 4.500 kg/ha orez;

b) pentru cultura înfiinţată începând cu anul de cerere 2016, trebuie să facă dovada că utilizează sămânţă certificată, în conformitate cu Legea nr. 266/2002. Factura fiscală de achiziţie a seminţelor şi documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea “sămânţă admisă pentru însămânţare”, sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea “Necesar propriu” şi “Interzisă comercializarea” sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o tară terţă care are echivalentă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE privind echivalenţa inspecţiilor în câmp la culturile producătoare de seminţe, efectuate în ţări terţe, şi echivalenţa seminţelor produse în ţări terţe, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Decizia Consiliului 2003/17/CE, sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate. Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar sunt incluse în anexa nr. 4.

(2) Termenul de depunere la APIA a documentelor doveditoare prevăzute la alin. (1) este 15 noiembrie a anului de cerere.

Art. 48. - Sprijinul cuplat pentru cultura de sămânţă de cartof se acordă fermierilor activi care:

a) au autorizaţii pentru producerea seminţei de cartof pentru anul de cerere, eliberate de inspectoratul teritorial pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor de pe raza teritorială în care îşi desfăşoară activitatea, pe care le prezintă la APIA la depunerea cererii unice de plată;

b) valorifică minimum 20.200 kg sămânţă de cartof/ha pe baza facturii fiscale sau a filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, în cazul persoanelor fizice, pe care le prezintă la APIA până la data de 15 mai a anului următor anului de cerere curent;

c) pentru cultura înfiinţată începând cu anul de cerere 2016, trebuie să facă dovada că utilizează sămânţă certificată în conformitate cu Legea nr. 266/2002 şi cu Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 1.266/2005 pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, certificarea calităţii şi comercializarea cartofului pentru sămânţă, denumit în continuare Ordinul nr. 1.266/2005, prin factura fiscală de achiziţie a seminţei de cartof, pentru cantitatea corespunzătoare suprafeţei declarate, însoţită de Autorizaţia pentru producerea cartofului de sămânţă, vizată pentru anul curent de cerere, şi documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea “sămânţă admisă pentru însămânţare”, sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea “Necesar propriu” şi “Interzisă comercializarea” sau Documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate. Acestea se prezintă la APIA la depunerea cererii unice de plată, împreună cu declaraţia de multiplicare. Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar sunt incluse în anexa nr. 4.

Art. 49. - Sprijinul cuplat pentru cultura de hamei se acordă fermierilor activi care:

a) au încheiat un contract cu o fabrică de bere sau cu unităţi de procesare pentru scop farmaceutic;

b) solicitantul trebuie să înregistreze contractul de vânzare-cumpărare pentru producţia de hamei la DAJ, respectiv a municipiului Bucureşti. O copie a acestui contract se depune ulterior de către solicitant la centrul local/judeţean sau al municipiului Bucureşti al APIA. Copia contractului menţionat anterior se depune până la data de 15 octombrie a anului în care solicitantul depune cererea unică de plată. Contractele de vânzare-cumpărare trebuie să respecte prevederile art. 14 alin. (1) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1.952/2005 privind organizarea comună a pieţei în sectorul hameiului şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1.696/71, (CEE) nr. 1.037/72, (CEE) nr. 879/73 şi (CEE) nr. 1.981/82;

c) fac dovada producţiei minime de 490 kg conuri uscate de hamei/ha prin proces-verbal de recepţie încheiat între DAJ şi fermier, care se depune la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, până la data de 1 decembrie a anului de cerere.

Art. 50. - Sprijinul cuplat pentru cultura de sfeclă de zahăr se acordă fermierilor activi care:

a) deţin contract de producere a sfeclei de zahăr cu o fabrică de zahăr, conform modelului prevăzut în anexa la Acordul interprofesional pentru sfecla de zahăr, aprobat anual prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, înregistrat la DAJ, iar o copie a acestuia este depusă la APIA până la data de 1 octombrie a anului în curs. Contractul se vizează de reprezentantul desemnat al DAJ pe a cărei rază teritorială se află terenul cultivat numai dacă, pe baza verificărilor efectuate în perioada de vegetaţie, se constată respectarea condiţiilor agrotehnice, suprafaţa culturii şi asigurarea unei densităţi medii de cel puţin 6 plante/mp; rezultatul verificărilor se consemnează într-un proces-verbal de constatare semnat de reprezentanţii DAJ, ai Federaţiei cultivatorilor de sfeclă de zahăr şi ai fabricii de zahăr, care se păstrează la DAJ. Lipsa vizei DAJ pe contract determină neeligibilitatea la plată pentru sprijinul cuplat;

b) fac dovada comercializării unei producţii minime de 26.400 kg/ha, pe bază de factură fiscală pentru persoanele juridice şi pe bază de adeverinţă eliberată de fabrica de zahăr pentru persoanele fizice, care se prezintă la APIA până la data de 31 ianuarie a anului următor anului de cerere curent;

c) pentru cultura înfiinţată începând cu anul de cerere 2016, trebuie să facă dovada că utilizează sămânţă certificată, în conformitate cu Legea nr. 266/2002, Documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea “sămânţă admisă pentru însămânţare”, sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea “Necesar propriu” şi “Interzisă comercializarea” sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate sau adeverinţa eliberată de fabrica de zahăr cu care fermierul a încheiat contractul de producere a sfeclei de zahăr se prezintă la APIA până la data de 31 ianuarie a anului următor anului de cerere curent. Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar sunt incluse în anexa nr. 4.

Art. 51. - (1) Sprijinul cuplat pentru tomate destinate industrializării se acordă fermierilor activi care:

a) cultivă în câmp tomate;

b) prezintă la APIA până la data de 15 iunie a anului de cerere contractul/contractele încheiat/încheiate cu o unitate de procesare înregistrată pentru siguranţa alimentelor;

c) livrează cantitatea minimă de 30 tone/ha tomate la o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008;

d) fac dovada valorificării producţiei contractate, pe baza facturii fiscale sau a filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, în cazul persoanelor fizice, a unei cantităţi cel puţin egale cu cea prevăzută la lit. c), până la data de 1 noiembrie a anului de cerere;

e) unităţile de industrializare care cultivă tomate fac dovada procesării producţiei proprii, prin documente contabile interne, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere.

(2) Pentru cultura înfiinţată începând cu anul de cerere 2016, fermierii trebuie să facă dovada că utilizează sămânţa certificată oficial, precum şi categorie standard, în conformitate cu Legea nr. 266/2002, cu Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 1.269/2005 pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea, controlul calităţii şi/sau comercializarea materialului de înmulţire şi plantare legumicol, altul decât seminţele, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Ordinul MAPDR nr. 1.269/2005, şi cu Ordinul MAPDR nr. 1.366/2005.

(3) Pentru cultura înfiinţată începând cu anul de cerere 2016, fermierii trebuie să facă dovada că utilizează sămânţă certificată. În anul 2016 procentul din sămânţa certificată autohtonă utilizată este de minimum 5% din norma de semănat pe hectar. Se consideră sămânţă autohtonă sămânţa certificată în conformitate cu legislaţia în vigoare în domeniul calităţii seminţelor, produsă pe teritoriul României din soiuri înregistrate în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România, în anul de cerere respectiv.

(4) Factura fiscală de achiziţie a seminţelor şi documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea “sămânţă admisă pentru însămânţare”, sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea “Necesar propriu” şi “Interzisă comercializarea” sau Documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate se prezintă la APIA până la data de 1 noiembrie a anului de cerere. Documentele care atestă calitatea seminţelor certificate autohtone se vizează în prealabil de inspectoratul teritorial pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor de pe raza teritorială în care fermierul îşi desfăşoară activitatea sau de Laboratorul central pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor. Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar sunt incluse în anexa nr. 4.

Art. 52. - (1) Sprijinul cuplat pentru castraveţi destinaţi industrializării se acordă fermierilor activi care:

a) cultivă în câmp castraveţi;

b) prezintă la APIA până la data de 15 iunie a anului de cerere contractul/contractele încheiat/încheiate cu o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor;

c) fac dovada valorificării producţiei contractate, pe baza facturii fiscale sau a filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, în cazul persoanelor fizice, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere;

d) livrează cantitatea minimă de 12 tone/ha castraveţi la o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008;

e) unităţile de industrializare care cultivă castraveţi fac dovada procesării producţiei proprii, prin documente contabile interne, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere.

(2) Pentru cultura înfiinţată începând cu anul de cerere 2016, fermierii trebuie să facă dovada că utilizează sămânţa certificată oficial, precum şi categorie standard, în conformitate cu Legea nr. 266/2002, cu Ordinul MAPDR nr. 1.269/2005 şi cu Ordinul MAPDR nr. 1.366/2005.

(3) în anul 2016 procentul din sămânţa certificată autohtonă utilizată este de minimum 5% din norma de semănat pe hectar. Se consideră sămânţă autohtonă sămânţa certificată în conformitate cu legislaţia în vigoare în domeniul calităţii seminţelor, produsă pe teritoriul României din soiuri înregistrate în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România, în anul de cerere respectiv.

(4) Factura fiscală de achiziţie a seminţelor şi documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea “sămânţă admisă pentru însămânţare”, sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea “Necesar propriu” şi “Interzisă comercializarea” sau Documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate se prezintă la APIA până la data de 1 noiembrie a anului de cerere. Documentele care atestă calitatea seminţelor certificate autohtone se vizează în prealabil de inspectoratul teritorial pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor de pe raza teritorială în care fermierul îşi desfăşoară activitatea sau de Laboratorul central pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor. Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar sunt incluse în anexa nr. 4.

Art. 53. - (1) Sprijinul cuplat pentru legume cultivate în seră se acordă fermierilor activi, pentru următoarele culturi:

a) tomate pentru consum în stare proaspătă;

b) castraveţi pentru consum în stare proaspătă sau destinaţi industrializării;

c) ardei pentru consum în stare proaspătă;

d) varză pentru consum în stare proaspătă.

(2) Sprijinul cuplat pentru culturile prevăzute la alin. (1) se acordă fermierilor activi care fac dovada comercializării următoarelor cantităţi minime anuale pe hectarul cultivat în funcţie de legumele cultivate, pe baza facturii fiscale sau a filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, în cazul persoanelor fizice:

a) 85 tone la tomate pentru consum în stare proaspătă;

b) 65 tone la castraveţi pentru consum în stare proaspătă;

c) 50 tone la castraveţi destinaţi industrializării pentru care trebuie să aibă un contract încheiat cu o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 111/2008;

d) 29 tone la ardei pentru consum în stare proaspătă;

e) 46 tone la varză pentru consum în stare proaspătă.

(3) Pentru cultura înfiinţată începând cu anul de cerere 2016, fermierii trebuie să facă dovada că utilizează sămânţa certificată oficial, precum şi categorie standard, în conformitate cu Legea nr. 266/2002, cu Ordinul MAPDR nr. 1.269/2005 şi cu Ordinul MAPDR nr. 1.366/2005.

(4) în anul 2016 procentul din sămânţa certificată autohtonă utilizată este de minimum 5% din norma de semănat pe hectar pentru flecare specie în parte. Se consideră sămânţă autohtonă sămânţa certificată în conformitate cu legislaţia în vigoare în domeniul calităţii seminţelor, produsă pe teritoriul României din soiuri înregistrate în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România, în anul de cerere respectiv.

(5) Documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea “sămânţă admisă pentru însămânţare”, sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea “Necesar propriu” şi “Interzisă comercializarea” sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate, contractul încheiat cu o fabrică procesatoare şi factura fiscală, se depune la APIA până la data de 1 februarie a anului următor anului de cerere curent.

(6) Unităţile de industrializare care cultivă castraveţi în sere proprii fac dovada procesării producţiei proprii, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere, prin documente contabile interne.

(7) Nu sunt eligibile la plată suprafeţele de sere în care legumele nu sunt cultivate pe pământ.

Art. 54. - (1) Sprijinul cuplat pentru legume cultivate în solare se acordă fermierilor activi, pentru următoarele culturi:

a) tomate pentru consum în stare proaspătă;

b) castraveţi pentru consum în stare proaspătă;

c) castraveţi destinaţi industrializării;

d) ardei pentru consum în stare proaspătă;

e) varză pentru consum în stare proaspătă;

f) vinete pentru consum în stare proaspătă.

(2) Sprijinul cuplat pentru culturile prevăzute la alin. (1) se acordă fermierilor care fac dovada comercializării următoarelor cantităţi minime anuale pe hectarul cultivat, în funcţie de legumele cultivate, pe baza facturii fiscale sau a filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, în cazul persoanelor fizice:

a) 32 tone la tomate pentru consum în stare proaspătă;

b) 30 tone la castraveţi pentru consum în stare proaspătă şi/sau procesare. În cazul castraveţilor destinaţi procesării să aibă un contract încheiat cu o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008;

c) 16 tone la ardei pentru consum în stare proaspătă;

d) 22 tone la varză pentru consum în stare proaspătă;

e) 20 tone la vinete pentru consum în stare proaspătă.

(3) Pentru cultura înfiinţată începând cu anul de cerere 2016, fermierii trebuie să facă dovada că utilizează sămânţa şi hibrizi autohtoni certificate oficial, precum şi categorie standard, în conformitate cu Legea nr. 266/2002, cu Ordinul MAPDR nr. 1.269/2005 şi cu Ordinul MAPDR nr. 1.366/2005.

(4) în anul 2016 procentul din sămânţa certificată autohtonă utilizată este de minimum 5% din norma de semănat pe hectar pentru fiecare specie în parte. Se consideră sămânţă autohtonă sămânţa certificată în conformitate cu legislaţia în vigoare în domeniul calităţii seminţelor, produsă pe teritoriul României din soiuri înregistrate în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România, în anul de cerere respectiv.

(5) Documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea “sămânţă admisă pentru însămânţare”, sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea “Necesar propriu” şi “Interzisă comercializarea” sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate, contractul încheiat cu o unitate de industrializare şi factura fiscală, se depune la APIA până la data de 1 februarie a anului următor anului de cerere curent. Documentele care atestă calitatea seminţelor certificate autohtone se vizează în prealabil de inspectoratul teritorial pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor de pe raza teritorială în care fermierul îşi desfăşoară activitatea sau de Laboratorul central pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor. Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar sunt incluse în anexa nr. 4.

(6) Nu sunt eligibile la plată suprafeţele de solare în care legumele nu sunt cultivate pe pământ.

Art. 55. - Sprijinul cuplat pentru prune destinate industrializării pentru obţinerea de produse alimentare nonalcoolice se acordă fermierilor activi care:

a) exploatează livezi de pruni;

b) fac dovada comercializării a unei producţii minime de 5,6 tone/ha, pe bază de contract cu o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008, pe care îl prezintă la APIA împreună cu factura fiscală sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, în cazul persoanelor fizice, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere;

c) unităţile de industrializare care exploatează suprafeţe cu livezi de pruni fac dovada industrializării producţiei proprii prevăzute la lit. b), până la data de 1 noiembrie a anului de cerere, prin documente contabile interne.

Art. 56. - Sprijinul cuplat pentru mere destinate industrializării pentru obţinerea de produse alimentare nonalcoolice se acordă fermierilor care:

a) exploatează livezi de meri;

b) fac dovada comercializării unei producţii minime de 7,8 tone/ha, pe bază de contract cu o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008, pe care îl prezintă la APIA împreună cu factura fiscală sau cu fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, în cazul persoanelor fizice, până la data de 1 decembrie a anului de cerere;

c) unităţile de industrializare care exploatează suprafeţe cu livezi de meri fac dovada procesării producţiei proprii prevăzute la lit. b), până la data de 1 decembrie a anului de cerere, prin documente contabile interne.

Art. 57. - Sprijinul cuplat pentru cireşe şi vişine destinate industrializării pentru obţinerea de produse alimentare nonalcoolice se acordă fermierilor care:

a) exploatează livezi de cireşi şi vişini;

b) fac dovada comercializării unei producţii minime de 4,4 tone/ha, pe bază de contract cu o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008, pe care îl prezintă la APIA împreună cu factura fiscală sau cu fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, în cazul persoanelor fizice, până la data de 1 octombrie a anului de cerere;

c) unităţile de industrializare care exploatează suprafeţe cu livezi de cireşi şi/sau vişini fac dovada procesării producţiei proprii prevăzute la lit. b), până la data de 1 octombrie a anului de cerere, prin documente contabile interne.

Art. 58. - Sprijinul cuplat pentru caise şi zarzăre destinate industrializării pentru obţinerea de produse alimentare nonalcoolice se acordă fermierilor care:

a) exploatează livezi de caişi şi zarzări;

b) fac dovada comercializării unei producţii minime de 4,7 tone/ha, pe bază de contract cu o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008, pe care îl prezintă la APIA împreună cu factura fiscală sau cu fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, în cazul persoanelor fizice, până la data de 1 septembrie a anului de cerere;

c) unităţile de industrializare care exploatează suprafeţe cu livezi de caişi şi/sau zarzări fac dovada procesării producţiei proprii prevăzute la lit. b), până la data de 1 septembrie a anului de cerere, prin documente contabile interne.

Art. 59. - (1) Sprijinul cuplat pentru cultura de cartofi timpurii, semitimpurii şi de vară pentru industrializare se acordă fermierilor activi care:

a) cultivă cartofi timpurii, semitimpurii şi de vară pentru industrializare;

b) fac dovada comercializării unei producţii minime de 12,5 tone/ha, pe bază de contract cu o unitate de procesare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008, pe care îl prezintă la APIA împreună cu factura fiscală până la data de 1 octombrie a anului de cerere;

c) fac dovada comercializării producţiei contractate, pe baza facturii fiscale sau a filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, în cazul persoanelor fizice, care se depun la APIA până la data de 30 octombrie a anului de cerere.

(2) Pentru cultura înfiinţată începând cu anul de cerere 2016, fermierii trebuie să facă dovada că utilizează sămânţa certificată oficial din categoriile Prebază, Bază şi Certificată, în conformitate cu Legea nr. 266/2002 şi cu Ordinul nr. 1.266/2005.

(3) Documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea “sămânţă admisă” pentru însămânţară” sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea “Necesar propriu” şi “Interzisă comercializarea” sau Documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate se prezintă la APIA până la data de 1 august a anului de cerere. Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar sunt incluse în anexa nr. 4.

Art. 60. - (1) în situaţia în care solicitantul sprijinului cuplat în sectorul vegetal este membru al unui/unei grup/organizaţii de producători recunoscut(e) de MADR, actele doveditoare ale cantităţii livrate prin intermediul grupului/organizaţiei sunt:

a) pentru persoanele fizice, fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol;

b) pentru persoanele juridice, inclusiv PFA, II, IF, copia facturii emise către grup.

(2) Solicitanţii menţionaţi la alin. (1) mai prezintă şi:

a) adeverinţă prin fac dovada că sunt membri ai grupului/organizaţiei de producători prin care valorifică producţia;

b) copia contractului încheiat între grup/organizaţie şi cumpărător.

 

CAPITOLUL IX

Ajutoare naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic

 

Art. 61. - În sectorul zootehnic se acordă ajutoare naţionale tranzitorii, denumite în continuare ANTZ, aşa cum sunt prevăzute la art. 1 alin. (3) şi art. 12 din ordonanţă.

Art. 62. - ANTZ se acordă fermierilor crescători de animale din speciile bovine, ovine/caprine, înscrişi în evidenţa APIA cu cod unic de identificare, în funcţie de criteriile de eligibilitate, pentru următoarele scheme:

a) schemă decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul lapte;

b) schemă decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul carne;

c) schemă cuplată de producţie, speciile ovine/caprine. Art. 63. - (1)ANTZ pentru schema prevăzută la art. 62 lit. a)

se acordă fermierilor crescători de bovine, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) la data solicitării ANTZ exploataţia să fie înregistrată în RNE în care există cel puţin un animal identificat şi înregistrat în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare din speciile bovine, ovine, caprine şi/sau suine;

b) pentru anul de cerere 2015, solicitantul să fie înregistrat în sistemul de administrare a cotelor de lapte în anul de cotă 2014-2015;

c) solicitantul să fi livrat şi/sau vândut direct o cantitate de minimum 3 tone de lapte în anul de cotă de referinţă 2012- 2013;

d) să deţină registrul individual al exploataţiei, completat şi actualizat, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.760/2000 de stabilire a unui sistem de identificare şi înregistrare a bovinelor şi privind etichetarea cărnii de vită şi mânzat şi a produselor din carne de vită şi mânzat şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 820/97 al Consiliului, denumit în continuare Regulamentul (CE) nr. 1.760/2000.

(2) Plata ANTZ pentru schema prevăzută la art. 62 lit. a) se acordă pe cantitatea de lapte produsă şi înregistrată la livrări şi/sau vânzări directe în sistemul de administrare a cotelor de lapte în anul de cotă 2012-2013.

Art. 64. - (1) Pentru fermierii crescători de bovine nou-înregistraţi în sistemul de administrare a cotelor de lapte în anul de cotă 2013-2014, plata ANTZ pentru schema prevăzută la art. 62 lit. a) se acordă fermierilor care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) la data solicitării ANTZ exploataţia să fie înregistrată în RNE în care există cel puţin un animal identificat şi înregistrat în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare din speciile bovine, ovine, caprine si/sau suine;

b) solicitantul să fi livrat şi/sau vândut direct o cantitate de minimum 3 tone de lapte în anul de cotă 2013-2014;

c) pentru anul de cerere 2015, solicitantul să fie înregistrat în sistemul de administrare a cotelor de lapte în anul de cotă 2014-2015;

d) să deţină registrul individual al exploataţiei, completat şi actualizat, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.760/2000.

(2) Pentru fermierii crescători de bovine nou-înregistraţi în sistemul de administrare a cotelor de lapte în anul de cotă 2014-2015, plata ANTZ pentru schema prevăzută la art. 62 lit. a) se acordă fermierilor care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) la data solicitării ANTZ exploataţia să fie înregistrată în RNE în care există cel puţin un animal identificat şi înregistrat în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare din speciile bovine, ovine, caprine şi/sau suine;

b) solicitantul să fi livrat şi/sau vândut direct o cantitate de minimum 3 tone de lapte în anul de cotă 2014-2015;

c) să deţină registrul individual al exploataţiei, completat şi actualizat, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.760/2000.

Art. 65. - (1) ANTZ pentru schema prevăzută la art. 62 lit. b) se acordă fermierilor care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) deţin un efectiv de minimum 3 capete bovine cu vârsta de minimum 16 luni la data de referinţă 31 ianuarie 2013 înregistrate în RNE;

b) la data solicitării ANTZ exploataţia este înregistrată în RNE în care există cel puţin un animal identificat şi înregistrat în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare din speciile bovine, ovine, caprine şt/sau suine;

c) să deţină registrul individual al exploataţiei, completat şi actualizat, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.760/2000.

(2) Plata ANTZ pentru schema prevăzută la art. 62 lit. b) se acordă pentru minimum 3 capete bovine cu vârsta de minimum 16 luni, precum şi pentru tineretul bovin mascul şi/sau femei cu vârsta de minimum 7 luni, existent în exploataţie la data de referinţă.

(3) Pentru exploataţiile înfiinţate în perioada 1 februarie 2013- 17 aprilie 2014, plata ANTZ pentru schema prevăzută la art. 62 lit. b) se acordă în mod corespunzător cu prevederile alin. (2) fermierilor care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) deţin un efectiv de minimum 3 capete bovine cu vârsta de minimum 16 luni la data de 17 aprilie 2014 înregistrate în RNE;

b) la data solicitării ANTZ exploataţia să fie înregistrată în RNE în care există cel puţin un animal identificat şi înregistrat în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare din speciile bovine, ovine, caprine şi/sau suine;

c) să deţină registrul individual al exploataţiei, completat şi actualizat, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.760/2000.

(4) Pentru exploataţiile înfiinţate în perioada 18 aprilie 2014 - 31 martie 2015, plata ANTZ pentru schema prevăzută la art. 62 lit. b) se acordă în mod corespunzător cu prevederile alin. (2) fermierilor care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) deţin un efectiv minimum de 3 capete bovine cu vârsta de minimum 16 luni la data de 31 martie 2015 înregistrate în RNE;

b) la data solicitării ANTZ exploataţia să fie înregistrată în RNE în care există cel puţin un animal identificat şi înregistrat în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare din speciile bovine, ovine, caprine si/sau suine;

c) să deţină registrul individual al exploataţiei, completat şi actualizat, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.760/2000.

Art. 66. - ANTZ pentru schema prevăzută la art. 62 lit. c) se acordă fermierilor crescători de ovine/caprine, pentru femelele de ovine şi/sau femelele de caprine identificate conform legislaţiei în domeniu care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) efectivul din exploataţia înregistrată în RNE să fie de minimum 50 de capete de femele ovine/25 de capete de femele caprine, care au împlinit vârsta de minimum un an la data de 31 martie a anului în care se depune cererea unică de plată;

b) la data solicitării ANTZ efectivul de femele ovine/femele caprine pentru care se solicită ANTZ să fie înscris în RNE;

c) efectivul de femele ovine/femele caprine pentru care se solicită ANTZ să fie menţinut în exploataţie la adresa şi/sau locaţia menţionată în cerere pe perioada de reţinere de 100 de zile de la data-limită de depunere a cererii unice de plată;

d) să deţină registrul individual al exploataţiei, completat şi actualizat, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 21/2004 al Consiliului de stabilire a unui sistem de identificare şi de înregistrare a animalelor din speciile ovină şi caprina şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.782/2003 şi a Directivelor 92/102/CEE şi 64/432/CEE, denumit în continuare Regulamentul (CE) nr. 21/2004.

Art. 67. - Toţi fermierii care solicită ANTZ trebuie să prezinte adeverinţa emisă de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit, care atestă că toate bovinele, ovinele şi caprinele din exploataţie, identificate şi înregistrate, detaliate pe crotalii, sunt cuprinse în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor, iar acţiunile prevăzute sunt efectuate la zi.

Art. 68. - (1) Documentele specifice care însoţesc cererea unică de plată pentru schema prevăzută la art. 62 lit. a) şi b) sunt:

a) copia de pe paşaportul fiecărui animal pentru care se solicită ANTZ/copie de pe documentele care atestă ieşirile din efectiv, după caz, pentru schema prevăzută la art. 62 lit. b), în cazul exploataţiilor înfiinţate, prevăzute la art. 64 alin. (4) şi/sau pentru care nu s-a solicitat/beneficiat de primă în anii 2013 şi 2014;

b) copia de pe dovada de înregistrare a solicitantului în sistemul de administrare a cotelor de lapte în anul de cotă 2014-2015, pentru fermierii care au solicitat ANTZ pentru schema prevăzută la art. 62 lit. a), precum şi a cantităţilor de lapte livrate şi/sau vândute direct, în cazul fermierilor nou-înregistraţi în sistemul de administrare a cotelor de lapte prevăzuţi la art. 64 alin. (2) sau care nu au depus cereri în anii 2013 şi 2014;

c) adeverinţa prin care se recunoaşte statutul de crescător de bovine al solicitantului eliberată de către o organizaţie a crescătorilor de bovine, legal constituită, cu reprezentativitate naţională sau de către o asociaţie a crescătorilor de bovine, legal constituită, afiliată la o organizaţie a crescătorilor de bovine cu reprezentativitate naţională. Adeverinţa se eliberează gratuit, indiferent dacă solicitantul este membru sau nu al organizaţiei/asociaţiei respective.

(2) Documentul specific care însoţeşte cererea unică de plată pentru schema prevăzută la art. 62 lit. c) este adeverinţa prin care se recunoaşte statutul de crescător de ovine/caprine al solicitantului, eliberată de către asociaţiile crescătorilor de ovine/caprine legal constituite, afiliate la o federaţie a crescătorilor de ovine/caprine organizată la nivel naţional. Adeverinţa se eliberează gratuit, indiferent dacă solicitantul este membru sau nu al federaţiei/asociaţiei respective.

 

CAPITOLUL X

Sprijin cuplat în sectorul zootehnic

 

Art. 69. - În sectorul zootehnic se acordă sprijin cuplat, denumit în continuare SCZ, aşa cum este prevăzut la art. 1 alin. (2) lit. e) din ordonanţă.

Art. 70. - SCZ se acordă fermierilor activi, crescători de animale din speciile bovine, ovine/caprine şi crescătorilor de viermi de mătase, în funcţie de efectivul de animale/număr cutii ouă viermi solicitat de beneficiar, din următoarele categorii:

a) bivoliţe de lapte;

b) ovine;

c) caprine;

d) taurine din rase de came şi metişii acestora. Categoriile de animale sunt prevăzute pe grupe la art. 74 alin. (2) din prezentul ordin;

e) vaci de lapte;

f) viermi de mătase.

Art. 71. - SCZ pentru creşterea bivoliţelor de lapte prevăzut la art. 70 lit. a) se acordă fermierilor activi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) solicită SCZ pentru un efectiv de maximum 100 de capete de bivoliţe de lapte, inclusiv, pe beneficiar, în exploataţii cu cod ANSVSÂ;

b) solicitanţii cu un efectiv mai mare de 100 de capete de bivoliţe de lapte beneficiază de SCZ calculat la nivelul a maximum 100 de capete de bivoliţe de lapte;

c) bivoliţele de lapte pentru care se solicită SCZ trebuie menţinute, pe o perioadă de reţinere de 6 luni de la data-limită de depunere a cererii unice de plată, la adresa exploataţiei şi/sau locaţiei menţionate în cerere;

d) bivoliţele de lapte din exploataţie pentru care beneficiarul solicită SCZ trebuie să fie identificate şi înregistrate în RNE;

e) să deţină registrul individual al exploataţiei, completat şi actualizat, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.760/2000;

f) bivoliţele de lapte pentru care se solicită SCZ trebuie să fie înscrise în Registrul genealogic al rasei.

Art. 72. - SCZ pentru creşterea ovinelor prevăzut la art. 70 lit. b) se acordă fermierilor activi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) solicită SCZ pentru un efectiv de minimum 150 şi maximum 600 de capete de femele ovine şi/sau berbeci de reproducţie, inclusiv, pe beneficiar, în exploataţii cu cod ANSVSA, care au vârsta de minimum un an la data de 31 martie a anului de solicitare a SCZ;

b) solicitanţii cu un efectiv mai mare de 600 de capete de femele ovine şi/sau berbeci de reproducţie beneficiază de SCZ calculat la nivelul a maximum 600 de capete de femele ovine şi/sau berbeci de reproducţie;

c) femelele ovine şi/sau berbecii de reproducţie din exploataţie, pentru care beneficiarul solicită SCZ, să aibă vârsta de maximum 8 ani pentru femele şi, respectiv, 6 ani pentru berbecii de reproducţie la data-limită de depunere a cererii unice de plată;

d) efectivul de animale pentru care se solicită SCZ trebuie să fie identificat şi înregistrat în RNE la data depunerii cererii;

e) să deţină registrul individual al exploataţiei, completat şi actualizat, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 21/2004;

f) femelele ovine şi/sau berbecii de reproducţie pentru care se solicită SCZ trebuie să fie menţinuţi, pe o perioadă de reţinere de 100 de zile de la data-limită de depunere a cererilor unice de plată, la adresa exploataţiei şi/sau locaţiei, menţionată în cerere;

g) femelele ovine şi/sau berbecii de reproducţie pentru care se solicită SCZ, începând cu anul de cerere 2016, trebuie să fie înscrişi în Registrul genealogic al rasei;

h) animalele beneficiază de sprijinul cuplat în zootehnie astfel:

- o singură dată pentru berbecii de reproducţie;

- anual pentru femelele ovine.

Art. 73. - SCZ pentru creşterea caprinelor prevăzut la art. 70 lit. c) se acordă fermierilor activi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) solicită SCZ pentru un efectiv de minimum 50 şi maximum 500 de capete de femele caprine şi/sau ţapi de reproducţie, inclusiv, pe beneficiar, în exploataţii cu cod ANSVSA, care au vârsta de minimum un an la data de 31 martie a anului de solicitare a SCZ;

b) solicitanţii cu un efectiv mai mare de 500 de capete de femele caprine şi/sau ţapi de reproducţie beneficiază de SCZ calculat la nivelul a maximum 500 de capete de femele caprine şi/sau ţapi de reproducţie;

c) femelele caprine şi/sau ţapii de reproducţie din exploataţie pentru care beneficiarul solicită SCZ să aibă vârsta de maximum 8 ani femelele şi, respectiv, 6 ani ţapii de reproducţie la data-limită de depunere a cererii de plată;

d) efectivul de animale pentru care se solicită SCZ trebuie să fie identificat şi înregistrat în RNE la data depunerii cererii unice de plată;

e) să deţină registrul individual al exploataţiei, completat şi actualizat, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 21/2004;

f) femelele caprine şi/sau ţapii de reproducţie pentru care se solicită SCZ trebuie să fie menţinuţi, pe o perioadă de reţinere de 100 de zile de la data-limită de depunere a cererilor unice de plată, la adresa exploataţiei şi/sau locaţiei, menţionată în cerere;

g) femelele caprine şi/sau ţapii de reproducţie pentru care se solicită SCZ, începând cu anul de cerere 2016, trebuie să fie înscrişi în Registrul genealogic al rasei;

h) animalele beneficiază de sprijinul cuplat în zootehnie astfel:

- o singură dată pentru ţapii de reproducţie;

- anual pentru femelele caprine.

Art. 74. - (1) SCZ pentru creşterea taurinelor din rase de carne şi metişii acestora prevăzut la art. 70 lit. d) se acordă fermierilor activi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) solicită SCZ pentru un efectiv de animale de minimum 10 şi maximum 250 de capete taurine de carne, inclusiv, pe beneficiar, în exploataţii cu cod ANSVSA, constituit, după caz, din:

(i) vaci din rase de carne; şi/sau

(ii) vaci metise cu rase de carne; şi/sau

(iii) tineret mascul şi/sau femei din rase de carne; şi/sau

(iv) tineret mascul şi/sau femei metis cu rase de carne; şi/sau

(v) tauri din rase de carne;

b) solicitanţii cu un efectiv mai mare de 250 de capete taurine de carne beneficiază de SCZ calculat la nivelul a maximum 250 de capete taurine de carne;

c) tineretul mascul pentru care se solicită SCZ trebuie să aibă vârsta de maximum 25 de luni la data ieşirii din exploataţie sau la data-limită de depunere a cererii unice de plată, după caz;

d) pentru tineretul femei până la prima fătare, dar nu mai târziu de vârsta de 32 de luni la data ieşirii din exploataţie sau la data-limită de depunere a cererii unice de plată, după caz;

e) vacile de carne şi/sau vacile metise cu rase de carne şi/sau taurii de reproducţie din exploataţie pentru care beneficiarul solicită SCZ să aibă vârsta de maximum 12 ani vacile şi de 6 ani taurii de reproducţie la data-limită de depunere a cererii unice de plată;

f) efectivul de animale trebuie să fie identificat şi înregistrat în RNE;

g) să deţină registrul individual al exploataţiei, completat şi actualizat, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.760/2000;

h) animalele pentru care se solicită SCZ trebuie să fie deţinute de beneficiar cel puţin o perioadă de 8 luni de la data intrării în exploataţie a acestora şi până în momentul ieşirii/până la data depunerii cererii unice de plată, după caz, cu excepţia vacilor din rase de came şi sau metise cu rase de carne care trebuie menţinute, pe o perioadă de reţinere de 6 luni de la data-limită de depunere a cererii unice de plată, la adresa exploataţiei şi/sau locaţiei menţionată în cerere; momentul ieşirii din exploataţie menţionat anterior trebuie să fie cuprins între ziua următoare închiderii perioadei de depunere a cererii unice de plată pentru anul precedent şi data-limită de depunere a cererii unice de plată pentru anul curent;

i) toate animalele din categoria taurine din rase de came şi metişii acestora pentru care se solicită SCZ trebuie să fie înscrişi în Registrul genealogic al rasei;

j) animalele beneficiază de sprijinul cuplat în zootehnie astfel:

- o singură dată pentru categoria tineret mascul şi/sau femei prevăzută la lit. a) pct. (iii) şi (iv);

- o singură dată pentru categoria tauri din rase de carne prevăzută la lit. a) pct. (v);

- anual pentru categoriile vaci din rase de carne şi vaci metise cu rase de carne prevăzute la lit. a) pct. (i) şi (ii).

(2) SCZ pentru creşterea taurinelor din rase de carne şi metişii acestora se acordă diferenţiat pe următoarele categorii de animale, astfel:

a) vaci şi tauri din rase de carne;

b) tineret mascul şi/sau femei din rase de carne: 75% din cuantumul aferent categoriei prevăzute la lit. a);

c) vaci metise cu rase de carne şi tineret mascul şi/sau femei metis cu rase de carne: 50% din cuantumul aferent categoriei prevăzute la lit. a).

(3) Lista cu rasele de taurine de carne este prevăzută în anexa nr. 6.

Art. 75. - SCZ pentru vacile de lapte prevăzut la art. 70 lit. e) se acordă fermierilor activi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) solicită SCZ pentru un efectiv de minimum 10 şi maximum 250 de capete vaci de lapte, inclusiv, pe beneficiar, în exploataţii cu cod ANSVSA;

b) solicitanţii cu un efectiv mai mare de 250 de capete vaci de lapte beneficiază de SCZ calculat la nivelul a maximum 250 de capete vaci de lapte;

c) vacile de lapte din exploataţie pentru care beneficiarul solicită SCZ îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

(i) să aibă vârsta de maximum 8 ani la data-limită de depunere a cererii unice de plată;

(ii) să fie înscrise în Registrul genealogic al rasei, cu excepţia vacilor de lapte din zonele montane prevăzute de submăsura 13.1 a PNDR 2014-2020, definite prin anexa nr. 8.2 “Metodologie desemnare zone eligibile M.13” şi prezentate în anexa nr. 8.2 “Lista zonelor eligibile M.10, M.11, M.13”, în baza prevederilor art. 32 alin. (1) lit. a) şi art. 32 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013, care trebuie să fie înscrise în Registrul genealogic al rasei începând cu anul de cerere 2016;

(iii) să fie menţinute, pe o perioadă de reţinere de 6 luni de la data-limită de depunere a cererii unice de plată, la adresa exploataţiei şi/sau locaţiei menţionate în cerere;

(iv) să fie identificate şi înregistrate în RNE;

d) să aibă încheiat un contract, valabil pe o perioadă de minimum 6 luni de la data depunerii cererii unice de plată, cu un cumpărător şi documente fiscale care să ateste livrarea laptelui şi/sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol în cazul vânzărilor directe;

e) să deţină registrul individual al exploataţiei, completat şi actualizat, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.760/2000.

Art. 76. - SCZ pentru viermi de mătase prevăzut la art. 70 lit. f) se acordă fermierilor activi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) achiziţionează cutii de câte 10 grame de ouă de viermi de mătase/cutie de la unităţi autorizate sanitar veterinar, din care se obţin minimum 15 kg gogoşi crude mătase;

b) să aibă încheiat un contract de livrare cu o unitate de procesare/operator din domeniu pentru minimum 15 kg gogoşi crude pentru fiecare cutie de 10 grame de ouă de viermi de mătase eclozionabile. Unitatea de procesare/operatorul din domeniu are ca obiect de activitate comerţul gogoşilor de mătase şi/sau pregătirea fibrelor şi filarea fibrelor textile şi/sau producţia de ţesături;

c) SCZ se acordă pentru viermii de mătase aferenţi unei producţii minime de 15 kg gogoşi crude/cutie de ouă.

Art. 77. - Pe lângă condiţiile de eligibilitate prevăzute la art. 71-76, solicitanţii SCZ trebuie să respecte normele de ecocondiţionalitate prevăzute la art. 93 şi anexa II din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013, pe întreaga exploataţie.

Art. 78. - (1) Toţi fermierii activi care solicită SCZ trebuie să prezinte adeverinţă emisă de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit, cu excepţia SCZ pentru viermi de mătase, care atestă că toate bovinele, ovinele şi caprinele din exploataţie, identificate şi înregistrate, detaliate pe crotalii, sunt cuprinse în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor, iar acţiunile prevăzute sunt efectuate la zi.

(2) Documentele specifice care însoţesc cererea unică de plată pentru schema prevăzută la art. 71 sunt:

a) copia de pe paşaportul fiecărei bivoliţe de lapte pentru care se solicită SCZ;

b) adeverinţa eliberată de asociaţia/agenţia acreditată pentru înfiinţarea şi menţinerea Registrului genealogic al rasei, prin care se confirmă înscrierea bivoliţelor, pentru care se solicită sprijin cuplat, în Registrul genealogic al rasei, avizată de către Agenţia Naţională pentru Zootehnie “Prof. Dr. G. K. Constantinescu”, denumită în continuare ANZ, după caz.

(3) Documentul specific care însoţeşte cererea unică de plată pentru schemele prevăzute la art. 72 şi 73 este adeverinţa eliberată de asociaţia/agenţia acreditată pentru înfiinţarea şi menţinerea Registrului genealogic al rasei, prin care se confirmă înscrierea femelelor ovine şi/sau berbecilor de reproducţie sau femelelor caprine şi/sau ţapilor de reproducţie, pentru care se solicită SCZ, în Registrul genealogic al rasei, începând cu anul de cerere 2016.

(4) Documentele specifice care însoţesc cererea unică de plată pentru schema prevăzută la art. 74 sunt:

a) copie de pe paşaportul fiecărui animal pentru care se solicită SCZ, existent în exploataţie la data depunerii cererii unice de plată;

b) adeverinţa eliberată de ANZ care certifică rasele de carne şi metişii acestora, prin verificarea datelor din certificatele de origine, buletinele de însămânţări artificiale/adeverinţele de montă naturală, precum şi înscrierea în Registrul genealogic al rasei;

c) documente care atestă ieşirile animalelor din exploataţie, dacă este cazul, conform prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 40/2010 pentru animalele din categoriile tauri din rasa de carne, tineret mascul şi/sau femei din rase carne şi tineret mascul si/sau femei metis cu rase de came.

 (5) Documentele specifice care însoţesc cererea unică de plată pentru schema prevăzută la art. 75 sunt:

a) copie de pe paşaportul fiecărei vaci de lapte pentru care se solicită SCZ;

b) adeverinţa eliberată de asociaţia/agenţia acreditată pentru înfiinţarea şi menţinerea Registrului genealogic al rasei, prin care se confirmă înscrierea vacilor de lapte, pentru care se solicită SCZ, în Registrul genealogic al rasei, avizată de ANZ, după caz;

c) copie de pe contractul cu un cumpărător, valabil pe o perioadă de minimum 6 luni, sau de pe documentele fiscale care să ateste livrarea laptelui, respectiv facturi fiscale şi/sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol în cazul vânzărilor directe.

(6) Documentul specific care însoţeşte cererea unică de plată pentru schema prevăzută la art. 76 este copia contractului de livrare cu o/un unitate de procesare/operator din domeniu.

(7) Documentele specifice care se prezintă până la data de 1 decembrie a anului de cerere pentru schema prevăzută la art. 76 sunt:

a) factura fiscală de achiziţie a cutiilor cu ouă de viermi de mătase; şi

b) factura fiscală de vânzare a gogoşilor crude de mătase către procesator/operator sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, în cazul persoanelor fizice.

 

CAPITOLUL XI

Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească organizaţiile/asociaţiile care eliberează adeverinţa prin care se recunoaşte statutul de crescător

 

Art. 79. - (1) Organizaţiile/Asociaţiile crescătorilor de bovine, legal constituite, care eliberează adeverinţa prevăzută la art. 68 alin. (1) lit. c) îndeplinesc următoarele condiţii:

a) sunt funcţionale, conform bilanţului contabil anual depus pentru anul anterior solicitării ANTZ;

b) au cel puţin un angajat specialist, respectiv inginer zootehnist sau medic veterinar, de minimum 12 luni până la data depunerii cererii unice de plată;

c) sunt organizaţii ale crescătorilor de bovine cu reprezentativitate naţională sau sunt afiliate la o organizaţie a crescătorilor de bovine organizată la nivel naţional.

(2) Organizaţiile crescătorilor de bovine, legal constituite, cu reprezentativitate naţională, prevăzute la alin. (1), depun la oficiul judeţean pentru zootehnie (OJZ) al ANZ, respectiv al municipiului Bucureşti, pe raza căruia au înregistrat sediul social, cu 7 zile lucrătoare înainte de data începerii depunerii cererii unice de piaţă, în copie şi în original, în vederea verificării conformităţii, următoarele documente:

a) lista cu membri, din care să reiasă că reprezintă 50% + 1 din judeţele ţării sau acreditarea pentru înfiinţarea şi menţinerea Registrului genealogic al unei rase de bovine;

b) certificatul de înregistrare fiscală;

c) bilanţul contabil anual pentru anul anterior solicitării ANTZ, depus şi înregistrat la administraţia financiară;

d) copie de pe registrul general de evidenţă a salariaţilor pentru perioada 2014-2015.

(3) Asociaţiile afiliate la o organizaţie a crescătorilor de bovine cu reprezentativitate naţională, prevăzute la alin. (1), depun la OJZ al ANZ, respectiv al municipiului Bucureşti, pe raza căruia au înregistrat sediul social, cu 7 zile lucrătoare înainte de data începerii depunerii cererii unice de plată, în copie şi în original, în vederea verificării conformităţii, următoarele documente:

a) adeverinţă eliberată de organizaţia crescătorilor de bovine cu reprezentativitate naţională din care să reiasă afilierea asociaţiei;

b) certificatul de înregistrare fiscală;

c) bilanţul contabil anual pentru anul anterior solicitării primei, depus şi înregistrat la administraţia financiară;

d) copie de pe registrul general de evidenţă a salariaţilor pentru perioada 2014-2015.

(4) Prin excepţie de la termenele prevăzute la alin. (2) şi (3), pentru anul 2015, organizaţiile şi asociaţiile afiliate la organizaţiile crescătorilor de bovine legal constituite, cu reprezentativitate naţională, care eliberează adeverinţa prevăzută la art. 68 alin. (1) lit. c), depun la OJZ al ANZ, respectiv al municipiului Bucureşti, pe raza căruia au înregistrat sediul social, documentele prevăzute la alin. (2) şi (3), în termen de 7 zile lucrătoare de la publicarea prezentului ordin.

Art. 80. - (1) Asociaţiile crescătorilor de ovine/caprine legal constituite, care eliberează adeverinţa prevăzută la art. 64 alin. (2), îndeplinesc următoarele condiţii;

a) sunt funcţionale, conform bilanţului contabil anual depus pentru anul anterior solicitării ANTZ;

b) au cel puţin un angajat specialist, respectiv inginer zootehnist sau medic veterinar, de minimum 12 luni până la data depunerii cererii unice de plată;

c) sunt afiliate la o federaţie a crescătorilor de ovine/caprine organizată la nivel naţional.

(2) Asociaţiile crescătorilor de ovine/caprine legal constituite prevăzute la alin. (1) depun la OJZ al ANZ, respectiv al municipiului Bucureşti, cu 7 zile lucrătoare înainte de data începerii depunerii cererii unice de plată, în copie şi în original, în vederea verificării conformităţii, următoarele documente:

a) certificatul de înregistrare fiscală;

b) hotărârea judecătorească de înfiinţare a asociaţiei;

c) adeverinţă eliberată de federaţia crescătorilor de ovine/caprine din care să reiasă calitatea de membru a asociaţiei;

d) bilanţul contabil anual pentru anul anterior solicitării ANTZ, depus şi înregistrat la administraţia financiară;

e) copie de pe registrul general de evidenţă a salariaţilor pentru perioada 2014-2015.

(3) Prin excepţie de la termenul prevăzut la alin. (2), pentru anul 2015, asociaţiile crescătorilor de ovine/caprine legal constituite, afiliate la o federaţie a crescătorilor de ovine/caprine organizată la nivel naţional, care eliberează adeverinţa prevăzută la art. 64 alin. (2), depun la OJZ al ANZ, respectiv al municipiului Bucureşti, pe raza căruia au înregistrat sediul social, documentele prevăzute la alin. (2), în termen de 7 zile lucrătoare de la publicarea prezentului ordin.

Art. 81. - După expirarea termenelor prevăzute la art. 79 şi 80, ANZ afişează pe site-ul propriu lista cu organizaţiile crescătorilor de bovine cu reprezentativitate naţională şi asociaţiile crescătorilor de bovine legal constituite afiliate la o organizaţie a crescătorilor de bovine cu reprezentativitate naţională, care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 79 alin. (1)-(3), şi cu asociaţiile crescătorilor de ovine/caprine legal constituite care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 80 alin. (1) şi (2).

 

CAPITOLUL XII

Piaţa pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu

 

Art. 82. - Diversificarea culturilor prevăzută la art. 18 alin. (1) din ordonanţă presupune următoarele:

a) în sensul art. 18 alin. (1), suprafeţele la care se face referire înseamnă suprafaţa totală de teren arabil a exploataţiei;

b) perioada care trebuie luată în considerare pentru calcularea proporţiilor privind diversificarea culturilor prevăzute în art. 18 alin. (1) lit. a), b) şi c) din ordonanţă, este mai-septembrie a anului de cerere;

c) în totalul terenurilor arabile ale exploataţiei, fiecare hectar este luat în calcul doar o singură dată într-un an de cerere în scopul calculării proporţiilor diferitelor culturi, inclusiv pe parcelele cu suprafeţe mai mici de 0,3 ha;

d) pentru calcularea proporţiilor diferitelor culturi, suprafaţa acoperită de o cultură poate include elemente de peisaj care fac parte din suprafaţa eligibilă în conformitate cu art. 16;

e) în cazul suprafeţelor ocupate de culturi mixte se consideră că suprafaţa este acoperită doar cu cultura preponderentă;

f) suprafeţele pe care se seamănă un amestec de seminţe, indiferent de speciile incluse în amestec, sunt considerate acoperite cu o singură cultură.

Art. 83. - (1) în sensul art. 19 din ordonanţă, proporţia păşunilor permanente se determină astfel:

a) suprafeţele declarate de fermierii care participă la schema pentru micii fermieri prevăzută la cap. IX din ordonanţă, precum şi unităţile unei exploataţii care sunt utilizate pentru producţia ecologică în conformitate cu art. 11 referitor la Norme generale aplicabile producţiei agricole din Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului din 28 iunie 2007 privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice, precum şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2.092/91, nu se includ în proporţia suprafeţelor cu păşuni permanente în totalul suprafeţei agricole şi în procentajul de referinţă menţionat la art. 19 lit. b) din ordonanţă;

b) proporţia de referinţă stabilită în 2015 se determină prin împărţirea “suprafeţei de păşuni permanente” la “suprafaţa agricolă totală”.

(2) Proporţia de păşuni permanente se stabileşte în fiecare an pe baza suprafeţelor declarate de fermierii care fac obiectul obligaţiei de a aplica practicile agricole benefice pentru climă şi mediu pentru anul în cauză în conformitate cu articolul 72 alineatul (1) primul paragraf litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013.

(3) Obligaţia menţinerii proporţiei de păşuni permanente se aplică la nivel naţional astfel încât aceasta să nu scadă cu mai mult de 5% din proporţia de referinţă.

Art. 84. - (1) Limitele care trebuie utilizate în scopul evaluării menţinerii păşunilor permanente în termeni absoluţi, limite menţionate la articolul 45 alineatul (3) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, vor consta într-o reducere de maximum 0,5 % a suprafeţelor păşunilor permanente stabilite în conformitate cu articolul 45 alineatul (2) litera (a) din regulamentul menţionat.

(2) Dacă se constată ca proporţia menţionată la articolul 45 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013 a scăzut cu mai mult de 5% din proporţia menţionată la acelaşi articol, se prevede obligaţia reconversiei suprafeţelor în zone cu păşuni permanente şi norme pentru evitarea unor noi conversii de zone cu păşuni permanente.

Art. 85. - (1) în cazul nerespectării obligaţiei privind menţinerea suprafeţelor cu pajişti permanente sensibile din punctul de vedere al mediului, se adoptă următoarele măsuri:

a) dacă un fermier a convertit sau a arat o pajişte permanentă care face obiectul interdicţiei prevăzute la art. 19 lit. a) din ordonanţă, reconvertirea suprafeţei convertite/arate este obligatorie;

b) imediat după constatarea încălcării, fermierul este informat de către APIA în privinţa obligaţiei de reconversie şi a datei înaintea căreia trebuie respectată obligaţia respectivă. Data în cauză trebuie să fie cel târziu data depunerii cererii unice de plată pentru anul de cerere următor.

(2) Prin derogare de la art. 2 alin (1) lit. h) din ordonanţă, terenul care face obiectul reconversiei este considerat pajişte permanentă începând din prima zi a reconversiei şi face obiectul interdicţiei prevăzute la art. 19 lit. a) din ordonanţă.

Art. 86. - (1) în sensul art. 20 din ordonanţă, zonele de interes ecologic sunt prevăzute în anexa nr. 7.

(2) Elementele de peisaj declarate de fermier trebuie să fie la dispoziţia fermierului şi sunt prevăzute în anexa nr. 7. Elementele de peisaj aflate la dispoziţia fermierului reprezintă acele elemente situate în interiorul sau adiacent parcelei de teren arabil declarată de către fermier pentru care acesta face dovada utilizării legale a terenului. Elementele de peisaj liniare cum ar fi garduri vii, fâşii împădurite, arbori în aliniament, margini de câmp, rigole sau zonele-tampon sunt considerate adiacente terenului arabil, atunci când latura lungă a elementului de peisaj atinge fizic parcela agricolă de teren arabil. Elementele de peisaj neliniare cum ar fi iazuri, arbori izolaţi, grupuri de arbori, pâlcuri arbustive din zona de câmpie sunt considerate “adiacente terenului arabil” când ating fizic terenul arabil în cel puţin un punct.

(3) Zonele-tampon sunt suprafeţele de teren înierbate, împădurite sau cultivate cu plante graminee perene sau cu plante leguminoase perene, situate în vecinătatea apelor de suprafaţă sau a captărilor de apă potabilă, pe care este interzisă aplicarea pesticidelor şi a fertilizanţilor. Zonele-tampon includ şi benzile-tampon sau fâşiile de protecţie aflate de-a lungul cursurilor de apă protejate prin standardul privind bunele condiţii agricole şi de mediu GAEC 1 şi prin cerinţele legale în materie de gestionare SMR 1 şi SMR 10, prevăzute în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013. Zonele-tampon trebuie să fie situate pe un teren arabil sau adiacent acestuia, astfel încât laturile lor lungi să fie paralele cu marginea unui curs de apă sau a unui corp de apă. De-a lungul cursurilor de apă, aceste zone pot include benzi cu vegetaţie riverană cu o lăţime de 1-10 metri. În zonele-tampon se permite păşunatul sau tăierea ierbii, cu condiţia ca zona-tampon să poată fi în continuare distinsă de terenul agricol adiacent. Dimensiunile zonelor-tampon sunt prevăzute în anexa nr. 7.

(4) Zonele cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie sunt considerate doar cele cultivate cu salcie (Salix L), plop alb (Populus alba), plop negru (Populus nigra) şi salcâm (Robinia pseudoacacia), inclusiv pe parcelele cu suprafeţe mai mici de 0,3 ha. Ciclul maxim de recoltă, cerinţele privind utilizarea îngrăşămintelor minerale şi a produselor de protecţia plantelor sunt prevăzute în anexa nr. 8.

(5) Zonele împădurite sunt suprafeţe de teren arabil împădurite prin Măsura 221 “Prima împădurire a terenurilor agricole” din cadrul PNDR 2007 - 2013 sau prin Măsura nr. 8 “Împădurirea şi crearea de suprafeţe împădurite şi perdele forestiere” din cadrul PNDR 2014-2020 pe parcele cu suprafaţa minimă de 0,5 ha.

(6) Zonele cu strat vegetal sunt suprafeţele arabile cultivate cu specii incluse în Anexa nr. 9, considerate culturi secundare, care nu participă la calculul diversificării culturilor şi care asigură acoperirea solului pe timpul iernii, până la 1 martie. Data-limită până la care aceste culturi trebuie încorporate în sol este 1 aprilie. Perioada de însămânţare a culturilor din anexa nr. 9 este 1 august -15 octombrie. Zonele acoperite de strat vegetal nu includ zonele acoperite de culturi de toamnă semănate în mod normal în vederea recoltării sau a păşunatului, care participă la respectarea GAEC 4 şi se pot înfiinţa inclusiv pe parcelele cu suprafeţe mai mici de 0,3 ha. Suprafeţele pe care se solicită ajutor pentru pachetul 4 al Măsurii 10 “Agro-mediu şi climă” din PNDR 2014-2020, nu se iau în considerare în calculul zonelor cu strat vegetal.

(7) Culturile fixatoare de azot sunt prevăzute în anexa nr. 10. Aceste culturi trebuie să fie prezente pe teren pe toată perioada lor de vegetaţie, sunt considerate culturi principale şi participă la calculul diversificării culturilor, inclusiv pe parcelele cu suprafeţe mai mici de 0,3 ha. Fermierii trebuie să respecte măsurile Codului de bune practici agricole în vigoare, referitoare la poluarea cu azot.

(8) Un fermier poate declara aceeaşi zonă sau acelaşi element de peisaj o singură dată într-un an de cerere în scopul respectării cerinţei referitoare la zonele de interes ecologic.

(9) Zonele de interes ecologic care nu sunt niciodată la dispoziţia fermierului sunt zonele de interes ecologic situate pe suprafeţele prevăzute la art. 10 alin. (5) lit. c), d), e), g), h), i), j).

(10) în sensul aplicării art. 18 alin. (1) lit. c), alin. (3) lit. b) şi c), art. 20 alin. (4) lit. a) şi b) din ordonanţă, Lista codurilor de cultură pentru pajişti permanente, culturi utilizate pentru producţia de iarbă sau alte furaje erbacee, culturi aflate sub apă o mare parte a ciclului de producţie şi culturi de leguminoase care se iau în calcul pentru excepţiile de la aplicarea practicilor agricole benefice pentru climă şi mediu este prevăzută în anexa nr. 11.

 

CAPITOLUL XIII

Accesul persoanelor juridice la plata pentru tinerii fermieri

 

Art. 87. - (1) în sensul art. 22 alin. (2) lit. a) din ordonanţă, cei cinci ani în care un fermier poate primi plata în cadrul schemei pentru tinerii fermieri se determină astfel:

a) în cazul în care tânărul fermier se stabileşte la conducerea exploataţiei înainte de data-limită de depunere a cererii unice de plată fără penalizări, poate solicita plata pentru tinerii fermieri pentru cinci ani, începând cu anul curent de cerere;

b) în cazul în care tânărul fermier se stabileşte la conducerea exploataţiei prin transfer de exploataţie de la un alt fermier care a depus cerere unică de plată în anul de cerere precedent, până la data-limită de depunere a cererii unice de plată din anul curent, cererea pentru anul curent se depune de către cedentul exploataţiei şi apoi, până la data-limită de depunere a cererilor unice de plată, se înregistrează la APIA formularul de transfer al exploataţiei către tânărul fermier;

c)în cazul în care tânărul fermier se stabileşte la conducerea exploataţiei după data-limită de depunere a cererii unice de plată fără penalizări, poate solicita schema de plată pentru tinerii fermieri începând cu anul de cerere următor.

(2) în sensul art. 22 alin. (2) lit. b) din ordonanţă, nu sunt eligibili la plata pentru tinerii fermieri, solicitanţii care împlinesc vârsta de 41 de ani în cursul anului curent de cerere.

(3) în sensul art. 22 alin. (2) lit. a) din ordonanţă, fermierii care au depus cereri de plată într-un an anterior anului 2015, trebuie să nu fi împlinit vârsta de 41 de ani în anul în care au depus prima cerere de plată.

(4) Sunt eligibili la plata pentru tinerii fermieri, tinerii care se stabilesc pentru prima dată în exploataţii transferate acestora în cursul perioadei de depunere a cererilor unice de plată, până la data-limită de depunere. În acest caz cererea de plată depusă de cedentul exploataţiei rămâne valabilă şi trebuie să fie completată cu formularul de transfer de exploataţie. Anul în care s-a efectuat transferul de exploataţie în perioada de depunere a cererilor unice de plată reprezintă primul an de participare în schemă.

Art. 88. - (1) în sensul art. 22 alin. (4) lit. a) din ordonanţă, fermierul dovedeşte controlul efectiv şi durabil din punct de vedere al deciziilor de gestionare, al beneficiilor şi ai riscurilor financiare, astfel:

a) este asociat unic sau asociat/acţionar majoritar în cadrul societăţii comerciale;

b) este titular PFA, II/reprezentant legal în cazul IF;

c) este titularul exploataţiei în calitate de persoană fizică. (2) Documentele prin care solicitanţii dovedesc controlul

efectiv şi durabil din punct de vedere al deciziilor de gestionare, al beneficiilor şi al riscurilor financiare, sunt următoarele:

a) registrul acţionariatului societăţii comerciale sau certificatul constatator eliberat de către ONRC, în cazul persoanelor juridice;

b) certificatul de înregistrare la ONRC în cazul PFA, II, IF;

c) statutul sau fişa postului prin care sunt stabilite atribuţiile administratorului societăţii comerciale din care să rezulte că exercită managementul zilnic al persoanei juridice.

Art. 89. - (1) Sunt eligibili fermierii activi persoane juridice, prevăzute la art. 22, alin. (4) din ordonanţă, dacă la capitalul sau la conducerea persoanei juridice participă cel puţin un tânăr cu vârsta de maxim 40 ani, care exercită fie exclusiv, fie în comun cu alţi acţionari/asociaţi, persoane fizice sau juridice, controlul efectiv şi durabil pe termen lung în ceea ce priveşte deciziile în materie de management, beneficii şi riscuri financiare.

(2) Dacă mai mulţi tineri fermieri, în sensul art. 22, alin. (4) din ordonanţă au dobândit controlul asupra persoanei juridice la diferite momente, prima dobândire a controlului trebuie considerat momentul “instalării” menţionat la art. 22, alin. (2) şi (3) din ordonanţă.

(3) Plata pentru tinerii fermieri nu se mai acordă dacă toţi tinerii fermieri care îndeplinesc criteriile prevăzute la art. 22, alin. (5) din ordonanţă şi la alineatul (2) au încetat a mai exercita controlul asupra persoanei juridice.

(4) în sensul prezentului articol:

a) referirea la prima depunere a unei cereri de plată în cadrul schemei de plată unică pe suprafaţă de la art. 22 alin. (2) din ordonanţă trebuie înţeleasă ca o referire la prima cerere de plată a persoanei juridice în cadrul schemei pentru tinerii fermieri;

b) fără a se aduce atingere dispoziţiilor de la art. 22 alin. (3) din ordonanţă, referirea la “instalare” trebuie înţeleasă ca o referire la momentul din care tinerii fermieri preiau efectiv controlul asupra persoanei juridice.

(5) Evaluarea controlului efectiv şi durabil pe termen lung în ceea ce priveşte deciziile în materie de management, beneficii şi riscuri financiare se face pe baza documentelor care atestă participarea nemijlocită la deciziile esenţiale ale persoanei juridice privind gestionarea afacerilor exploataţiei, de exemplu: achiziţionarea unui nou utilaj, stabilirea planului de culturi şi altele asemenea. Partenerii care nu iau decizii nu trebuie să fie consideraţi tineri fermieri întrucât nu participă la administrare.

 

CAPITOLUL XIV

Schema pentru micii fermieri

 

Art. 90. - (1) Fermierii incluşi în schema de plată pentru micii fermieri prevăzută la capitolul IX - “Schema simplificată pentru micii fermieri” din ordonanţă au următoarele obligaţii:

a) să depună anual cererea unică de piaţă;

b) fermierii incluşi automat în schema de plată pentru micii fermieri, conform art. 26 alin. (1) lit. a) din ordonanţă completează o declaraţie că au luat la cunoştinţă condiţiile speciale aferente schemei pentru micii fermieri prevăzute la capitolul IX - “Schema pentru micii fermieri” din ordonanţă. Declaraţia este anexă la formularul-tip de cerere unică de plată;

(2) Fermierii incluşi automat în schema de plată pentru micii fermieri, conform art. 26 alin. (1) lit. a) din ordonanţă şi care în urma calculului estimativ al plăţilor cuvenite depăşesc suma de 1250 euro sunt excluşi din această schemă de plată şi pot beneficia de schemele de plăţi directe prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) din ordonanţă,

Art. 91. - Beneficiarii care decid să se retragă din schema pentru micii fermieri în anul 2015 sau într-un an ulterior anului 2015, în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013 sau cu articolul 62 alineatul (2) din respectivul regulament, informează APIA cu privire la retragerea lor, până la data de 15 iulie, fără posibilitatea de a mai fi incluşi în această schemă de plată.

(4) în anul în care se constată că fermierii care nu respectă prevederile art. 27 alin. (2) lit. c) din ordonanţă sunt excluşi din schema pentru micii fermieri.

(5) Fermierii care au informat APIA cu privire la retragerea lor din schema pentru micii fermieri şi fermierii care au fost excluşi din schemă, primesc în continuare celelalte plăţi solicitate şi nu mai beneficiază de prevederile art. 27 alin. (2) lit. a) şi b) din ordonanţă.

 

CAPITOLUL XV

Condiţii artificiale

 

Art. 92. - (1) Se consideră condiţie artificială creată pentru a dovedi calitatea de fermier activ, depunerea cererii unice de plată de către societăţile comerciale al căror acţionar majoritar este una dintre persoanele fizice sau juridice sau grupurile de persoane fizice sau juridice care gestionează aeroporturi, servicii de transport feroviar, sisteme de alimentare cu apă, servicii imobiliare, terenuri permanente de sport şi terenuri destinate activităţilor de recreare sau de alte întreprinderi cu activităţi neagricole similare prevăzute la art. 6 alin. (6) din ordonanţă. Aceste societăţi comerciale nu pot solicita plăţi pe suprafeţele care aparţin acţionarului majoritar.

(2) Se consideră condiţie artificială creată pentru a dovedi calitatea de fermier activ, divizarea exploataţiei agricole, astfel încât să respecte prevederile art. 6 alin. (1) din ordonanţa.

(3) Se consideră condiţie artificială creată pentru a dovedi calitatea de fermier activ declararea în cererea unică de plată unui cod CAEN secundar, aferent unei activităţi agricole, în locul codului CAEN principal.

Art. 93. - (1) Se consideră condiţie artificială creată pentru a determina eligibilitatea suprafeţelor de teren, prevăzute la art. 10 alin. (5) lit. b)-I) cedarea dreptului de folosinţă către un fermier activ asupra acestor suprafeţe.

(2) APIA verifică eligibilitatea acestor suprafeţe înaintea acordării plăţilor prin următoarele metode:

a) solicită documente doveditoare că terenul în cauză nu a fost scos din circuitul agricol;

b) solicită documente doveditoare privind activitatea agricolă desfăşurată de către solicitant pe aceste suprafeţe;

c) efectuează verificări în baza de date LPIS cu privire la zonele rezervaţiilor ştiinţifice/zonele de protecţie strictă şi conservare specială/amenajările peisagistice;

d) efectuează verificări în lista aeroporturilor şi culoarelor de siguranţă/aerodromurilor/heliporturilor pusă la dispoziţie de Ministerul Transporturilor;

e) efectuează, după caz, verificări în baza de date LPIS şi/sau verificări în teren, utilizând ortofotoplanurile cele mai recente, privind existenţa lucrărilor hidrotehnice, de îmbunătăţiri funciare, de gospodărirea apelor şi ale căilor de transport terestru, parcuri fotovoltaice sau parcuri eoliene, terenuri de golf, parcuri, pârtii de ski.

(3) APIA verifică eligibilitatea acestor suprafeţe după acordarea plăţilor în următoarele situaţii;

a) la solicitarea unei terţe persoane în vederea realizării unui control pe teren (plângere pentru nerespectarea condiţiilor de eligibilitate sau a normelor de ecocondiţionalitate);

b) la sesizarea instituţiilor cu atribuţii de control (Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Parchete, Poliţie etc.);

c) oricare alt tip de verificări realizate de APIA, MADR, Curtea de Conturi a României, Comisia Europeană, Curtea Europeană de Audit etc.

Art. 94. - (1) Se consideră condiţie artificială creată pentru a obţine plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu declararea zonelor de interes ecologic, prevăzute la art. 20 alin. (1) din ordonanţă, dacă zonele de interes ecologic nu sunt la dispoziţia fermierului şi acesta nu poate dovedi utilizarea legală a terenului pe care acestea sunt amplasate.

(2) Se consideră condiţie artificială creată pentru a obţine plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu declararea unei alte categorii de folosinţă în loc de teren arabil, pentru a diminua suprafaţa de teren arabil totală a exploataţiei sub 10 ha şi pentru a evita obligativitatea conformării la condiţiile pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu.

Art. 95. - În cazul în care, în urma efectuării plăţii, se constată că fermierul a creat condiţii artificiale pentru a primi plăţi, APIA aplică procedura de recuperare a plăţilor necuvenite şi sesizează în mod obligatoriu Departamentul pentru Lupta Antifraudă şi Direcţia Naţională Anticorupţie.

 

CAPITOLUL XVI

Măsurile de dezvoltare rurală

 

Art. 96. - (1) începând cu Campania 2015, fermierii pot beneficia de plăţi compensatorii pe suprafaţă acordate utilizatorilor de terenuri agricole în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală, cu finanţare FEADR şi buget naţional, astfel:

a) Măsura 214 - Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013, pentru angajamentele aflate în desfăşurare:

- Pachetul 1 - pajişti cu înaltă valoare naturală;

- Pachetul 2 - practici agricole tradiţionale;

- Pachetul 3 - pajişti importante pentru păsări: varianta 3.1 - Crex crex; varianta 3.2 - Lanius minor şi Falco vespertinus;

- Pachetul 4 - culturi verzi;

- Pachetul 5 - agricultura ecologică (varianta 5.1 - culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ); varianta 5.2 - legume (inclusiv cartofi şi legume); varianta 5.3 - livezi; varianta 5,4 - vii; varianta 5.5 - plante medicinale şi aromatice);

- Pachetul 6 - pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp.);

- Pachetul 7 - terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâscă cu gât roşu (Branta ruficollis),

b) Măsuri prevăzute în PNDR 2014-2020 (cu alocarea din programarea 2014-2020):

(i) Măsura 10 - Agro-Mediu şi climă:

- Pachetul 1 - Pajişti cu înaltă valoare naturală;

- Pachetul 2 - Practici agricole tradiţionale (varianta 2.1 - lucrări manuale pe pajişti permanente utilizate ca fâneţe; varianta 2.2 - lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti permanente utilizate ca fâneţe);

- Pachetul 3 - Pajişti importante pentru păsări (varianta 3.1.1 - lucrări manuale pe pajişti importante pentru Crex crex; varianta 3.1.2- lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru Crex crex; varianta 3.2.1 - lucrări manuale pe pajişti importante pentru Lanius minor şi Falco vespertinus; varianta 3.2.2 - lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru Lanius minor şi Falco vespertinus);

- Pachetul 4 - Culturi verzi;

- Pachetul 5 - Adaptarea la efectele schimbărilor climatice;

- Pachetul 6 - Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp.) (varianta 6.1 - lucrări manuale pe pajişti importante pentru fluturi; varianta 6.2 - lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru fluturi);

- Pachetul 7 - Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâscă cu gât roşu (Branta ruficollis);

- Pachetul 8 - Creşterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon.

(ii) Măsura 11 - Agricultură ecologică:

- Submăsura 11.1: “Sprijin pentru conversia la metode de agricultură ecologică”, care conţine următoarele pachete: Pachetul 1 - culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) aflate în conversia la agricultura ecologică; Pachetul 2 - legume aflate în conversia la agricultura ecologică; Pachetul 3 - livezi aflate în conversia la agricultura ecologică; Pachetul 4 - vii aflate în conversia la agricultura ecologică; Pachetul 5 - plante medicinale şi aromatice aflate în conversia la agricultura ecologică; Pachetul 6 - pajişti permanente aflate în conversia la agricultura ecologică;

- Submăsura 11.2: “Sprijin pentru menţinerea practicilor de agricultură ecologică” care conţine următoarele pachete: Pachetul 1 - culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) certificate în agricultura ecologică; Pachetul 2 - legume certificate în agricultura ecologică; Pachetul 3 - livezi certificate în agricultura ecologică; Pachetul 4 - vii certificate în agricultura ecologică; Pachetul 5 - plante medicinale şi aromatice certificate în agricultura ecologică; Pachetul 6 - pajişti permanente certificate în agricultura ecologică.

(iii) Măsura 13 - Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice:

- Submăsura 13.1 - “Plăţi compensatorii în zona montană”;

- Submăsura 13.2 - “Plăţi compensatorii pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative”;

- Submăsura 13.3 - “Plăţi compensatorii pentru zone care se confruntă cu constrângeri specifice”.

(2) Fermierii care solicită plăţi compensatorii pentru una sau mai multe din măsurile prevăzute la alin. (1) litera b) pct. (i) şi (ii) semnează angajamente pe durata a 5 ani, prin care se obligă să respecte condiţiile de eligibilitate, de bază şi specifice fiecărei măsuri.

(3) Angajamentele se urmăresc:

a) la nivel de parcelă în cazul pachetelor 1, 2, 3, 6, 7 din cadrul Măsurii 10/Măsurii 214 şi în cazul pachetelor 1,2,3,4, 5, 6 ale fiecărei submăsuri din cadrul Măsurii 11 (11.1 şi 11.2j/în cazul pachetului 5 (cu cele cinci variante 5.1, 5.2, 5.3, 5.4, 5.5) din cadrul Măsurii 214;

b) la nivel de suprafaţă totală angajată pentru pachetele 4 şi 5 din cadrul Măsurii 10/pentru pachetul 4 din cadrul Măsurii 214;

c) la nivelul efectivelor de animale femele adulte de reproducţie din rase locale în pericol de abandon prevăzut la începerea angajamentului, în cazul pachetului 8 din Măsura 10.

(4) Parcelele aflate sub angajament în cadrul Măsurii 10 şi/sau Măsurii 11 nu se comasează şi nu se accesează pe fracţiuni de parcelă.

Art. 97. - (1) Pentru angajamentele de agro-mediu semnate în cadrul perioadei anterioare de programare se aplică prevederile art. 44 (1) ale Regulamentul (CE) nr. 1.974/2006, cu modificările şi completările ulterioare, independent de data la care are loc transferul exploataţiei (în perioada de programare anterioară sau actuală). În aceste condiţii, beneficiarii sprijinului pentru agro-mediu, acordat în cadrul perioadei de programare 2007-2013, care transferă terenul aflat sub angajament de agro-mediu, trebuie să ramburseze ajutorul acordat, dacă persoana care preia terenul nu preia şi angajamentele.

(2) Pentru angajamentele de agro-mediu şi climă semnate în cadrul Măsurii 10 a PNDR 2014-2020 se aplică prevederile art. 47 alin. 2 din Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013. Astfel, dacă întregul teren sau o parte a acestuia, care face obiectul angajamentului sau întreaga exploataţie este transferat (ă) altei persoane în cursul perioadei angajamentului respectiv, angajamentul sau partea din acesta aferentă terenului transferat poate fi preluat(ă) de cealaltă persoană pentru perioada rămasă sau poate înceta şi rambursarea nu este solicitată în ceea ce priveşte perioada în care angajamentul a produs efecte.

(3) în cazul în care o suprafaţă aflată sub angajament este transferată unui alt fermier, noul utilizator al suprafeţei în cauză, care a preluat angajamentul existent, este responsabil pentru eventualele neconformităţi depistate ulterior transferului şi ca urmare acestuia i se vor reţine sumele acordate necuvenit în campaniile anterioare transferului pentru suprafaţa respectivă.

Art. 98. - (1) Angajamentele aferente Măsurii 11/pachetului 5 din cadrul Măsurii 214 - PNDR 2007-2013 se aplică la nivel de parcelă agricolă, neexistând posibilitatea schimbării parcelelor pe perioada angajamentelor. De asemenea, trebuie menţinute aceleaşi suprafeţe determinate la plată în primul an de angajament pe parcursul celor 5 ani de angajament. Parcela pe care s-a accesat Măsura 11/pachetul 5 din cadrul Măsurii 214 trebuie să rămână parcelă de sine stătătoare, pe toată perioada angajamentului.

(2) Pot accesa şi beneficia de sprijinul acordat în cadrul Submăsurii 11.1 sau 11.2, atât fermierii care se înscriu în agricultura ecologică, cât şi fermierii care au beneficiat anterior de ajutorul specific pentru îmbunătăţirea calităţii produselor agricole în sectorul de agricultură ecologică, acordat în baza art. 68 alin. 1 litera a) punctul (ii) din Regulamentul CE nr. 73/2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune şi de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1.290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.782/2003, cu modificările şi completările ulterioare (conversie la agricultura ecologică) şi care şi-au încheiat aceste angajamente, dacă îndeplinesc condiţiile de eligibilitate prevăzute în PNDR 2014-2020. Nu se pot acorda plăţi prin sub-măsura 11.1 pentru angajamente derulate simultan cu perioada de implementare a schemei de ajutor specific.

(3) Angajamentul semnat în campania 2015, în cadrul M. 11.1, este considerat primul an de angajament, indiferent de anul de conversie în care se află fermierul.

(4) Fermierii care au finalizat cei doi/trei ani de conversie pot începe angajamente în cadrul Submăsurii 11.2, cu semnarea unui nou angajament de 5 ani. În situaţia în care nu deschid angajamente pentru Submăsura 11.2, aceştia au obligaţia de a menţine suprafeţele în sistem ecologic 5 ani de la semnarea angajamentului aferent Submăsurii 11.1.

(5) Dacă pe perioada celor 5 ani de angajament din Submăsura 11.2 se constată nerespectări ale angajamentului ce conduc la recuperarea sumelor necuvenite primite în campaniile anterioare, recuperarea se va face şi pe perioada conversiei, dacă nu s-au încheiat cei 5 ani de semnarea angajamentului pe Submăsura 11.1.

(6) Plăţile din cadrul Submăsurii 11.1 se acordă numai pentru limitele perioadelor de conversie, prevăzute în PNDR 2014- 2020, pentru fiecare categorie de producţie vegetală şi nu în cazul repetării anului de conversie sau prelungirii perioadei de conversie.

În cazul constatării repetării anului de conversie sau prelungirii perioadei de conversie, se consideră angajament nerespectat şi se aplică sancţiuni, care pot conduce şi la recuperarea sumelor acordate în anii anteriori, conform legislaţiei în vigoare.

Art. 99. - Angajamentele încheiate pentru Pachetul 4 din cadrul Măsurii 10 sau Măsurii 214 sunt condiţionate de menţinerea valorii suprafeţei total angajate pe toată perioada de angajament, parcelele pe care se aplică cerinţele putând fi, însă schimbate de la un an la altul, atât la depunerea cererii, cât şi ulterior. În cazul în care semănarea culturilor verzi se realizează pe altă parcelă decât cea indicată în cererea unică de plată, fermierul are obligaţia să notifice APIA în termen de 10 zile de la înfiinţarea culturii, dar nu mai târziu de 30 septembrie. În lipsa acestei notificări, suprafaţa respectivă este exclusă de la plată. Mutarea pachetului 4 poate fi aplicată doar pe o parcelă întreagă, nu pe fracţiune de parcelă şi nu este condiţionată de menţinerea suprafeţei iniţiale a parcelei, ci doar de cea a suprafeţei totale angajate.

Art. 100. - Fermierii care solicită sprijin în cadrul pachetului 5 din Măsura 10, prezintă la APIA, până la termenul-limită de depunere a cererilor unice de plată, documentele pentru dovedirea utilizării a doi hibrizi/soiuri cu precocităţi diferite pentru cultura înscrisă în declaraţia de suprafaţă, astfel:

a) certificatul oficial de calitate a seminţei;

b) factura de achiziţionare a seminţei care include următoarele informaţii: hibridul, soiul, precocitatea acestuia (semi-timpuriu/timpuriu şi semi-tardiv/tardiv) şi cantitatea de sămânţă achiziţionată;

c) certificatul oficial de calitate şi conformitate a furnizorului/producătorului.

Art. 101. - În cazul pachetului 5 din Măsura 10, condiţia de eligibilitate “În cadrul fermei suprafeţe arabile mai mici de 10 ha”, vizează suprafeţele de teren arabil eligibile, neeligibile, solicitate şi nesolicitate la plată.

Art. 102. - Sunt eligibili pentru accesarea pachetului 8 din cadrul Măsurii 10 doar fermierii care desfăşoară activitate agricolă şi deţin femele de reproducţie de rasă pură locală în pericol de abandon, din speciile prevăzute în PNDR 2014- 2020, înscrise în registrul genealogic al rasei (secţiunea principală) condus de asociaţii acreditate de ANZ.

Sunt eligibile numai animalele care sunt utilizate preponderent în scop agricol, nefiind eligibili caii care sunt utilizaţi preponderent în scop sportiv sau pentru agrement.

Art. 103. - În cazul pachetului 8 din Măsura 10, în calculul UVM/ha, se vor lua în considerare şi parcelele cu categoria de folosinţă pajişti permanente, înscrise în declaraţia de suprafaţă 2015 de către fermier ca livezi tradiţionale utilizate extensiv prin cosit şi/sau păşunat. De asemenea, suprafeţele de pajişti permanente care se iau în calculul UVM/ha pot fi eligibile. neeligibile, solicitate şi nesolicitate la plată.

Art. 104. - (1) în cazul pachetului 8 din Măsura 10, nu se deschide un nou angajament, cel iniţial continuând până la expirarea celor 5 ani, dacă fermierul declară un număr de animale/rasă de până în 20% din numărul de animale/rasă determinat în primul an de angajament.

(2) Dacă procentul menţionat la alin. 1 este depăşit, fermierul deschide un nou angajament pentru întregul număr de animale/rasă pentru o perioadă de 5 ani începând cu anul în care angajamentul a fost înlocuit. Vechiul angajament se urmăreşte până la împlinirea celor 5 ani.

Art. 105. - Fermierii care accesează Măsura 10 şi/sau Măsura 11 trebuie să facă dovada deţinerii cunoştinţelor şi informaţiilor necesare. Aceasta este valabilă la nivel de măsură şi vizează doar angajamentele noi, deschise începând cu campania 2015. Dovada eliberată de o entitate cu competenţe în acest domeniu este prezentată la APIA până la data de 1 octombrie 2015.

Art. 106. - În cazul în care fermierii care optează pentru Schema pentru micii fermieri (art. 61 din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013), solicită şi Măsurile 10,11 sau 13r au obligaţia să respecte standardele de ecocondiţionalitate pe întreaga suprafaţă a exploataţiei şi cerinţele specifice măsurilor/sub-măsurilor/pachetelor/subpachetelor/variantelor respective. Nerespectare acestor condiţii poate conduce la aplicarea sancţiunilor administrative conform legislaţiei în vigoare.

 

CAPITOLUL XVII

Dispoziţii finale

 

Art. 107. - Situaţiile care necesită recuperarea plăţilor necuvenite efectuate către fermieri sunt următoarele:

a) actualizarea sistemului de identificare a parcelelor agricole;

b) rezultatele controalelor pe teren;

c) lipsa documentelor justificative constatată de către organele de control sau instituţiile de audit după efectuarea plăţilor;

d) analizele şi verificările efectuate de către APIA pe baza sesizărilor primite;

e) constatările organelor de control, anchetă sau de audit, ale autorităţilor naţionale sau europene;

f) hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile.

Art. 108. - (1) în situaţia în care APIA primeşte sesizări fundamentate privind utilizarea nelegală a terenului pentru care s-a depus cererea de plată sau dacă oricare dintre documentele prezentate de fermieri în legătură cu cererea unică de plată prezintă indicii de nelegalitate, se aplică prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) în situaţia în care din documentele prezentate de fermier, emise sau avizate de instituţii sau autorităţi publice, rezultă indicii de nelegalitate sau indicii ale tentativei de a obţine pe nedrept plăţile prevăzute la art. 1 şi art. 33 din ordonanţă, se aplică prevederile Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Funcţionarii APIA care exercită atribuţii de serviciu de control sau de autorizare a plăţilor pentru schemele/măsurile prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) precum şi la art. 33 din ordonanţă, sunt obligaţi să sesizeze de îndată organele de urmărire penală în cazul în care sunt supuşi la presiuni sau şantaj de către şefii ierarhici, decidenţi politici sau de către fermieri, în scopul modificării sau influenţării deciziilor acestora în administrarea sau autorizarea la plată a cererilor unice de plată. Aceste fapte sunt incriminate prin Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie cu modificările şi completările ulterioare şi de art. 207 din Codul penal.

Art. 109. - În sensul art. 40 alin. (2) din ordonanţă, documentele suplimentare solicitate fermierilor pot fi, de exemplu: extras din registrul special al contractelor de arendă ţinut de secretarul consiliului local, înregistrări contabile, registre ale exploataţiei, dovada suspendării activităţii agentului economic eliberată de ONRC, certificat constatator emis de ONRC privind acţionariatul societăţilor comerciale, registrul zilierilor angajaţi în baza Legii 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri.

Art. 110. - Beneficiarul trebuie să depună din proprie iniţiativă toate eforturile pentru a lua cunoştinţă de toate informaţiile publice referitoare la plăţile prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) şi art. 33 din ordonanţă pentru care depune cererea unică de plată, astfel încât să cunoască toate condiţiile şi criteriile de acordare a acestora.

Art. 111. - În vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene, în conformitate cu prevederile art. 58 alin. (1) şi (2) şi art. 113 din Regulamentul 1306/2013, datele privind fermierii şi/sau cererile unice de plată depuse de aceştia la APIA se fac publice, în conformitate cu articolul 111 din Regulamentul 1.306/2013 şi pot fi prelucrate de către instituţii de audit şi/sau de investigare ale Uniunii Europene şi/sau ale statelor membre.

Art. 112. - Anexele nr. 1-11 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 113. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

George Turtoi,

secretar de stat

 

Bucureşti, 6 aprilie 2015.

Nr. 619.

 

ANEXA Nr. 1

 

STEMA

ROMÂNIEI

 

ROMÂNIA

 

JUDEŢUL ......................................1)

PRIMARUL .................................. 2)

..........................................................3)

STEMA

UNITĂŢII

ADMINISTRATIV-

TERITORIALE

 

ADEVERINŢA

 

Prin prezenta se atestă faptul că domnul / doamna/ S.C. /S.A. /Î.I./ Î.F./ P.F.A. ......................................., având codul de identificare fiscală4) .................., figurează pe anul .......... înregistrat(ă) la nr. de rol nominal unic .............5), precum şi înscris(ă) în registrul agricol tipul  ..... vol. .........., poziţia nr. ....... satul ................................, strada .............................., nr. ........6):

 

CAPITOLUL II b) Identificarea pe parcele a terenurilor aflate în proprietatea gospodăriei/ exploataţiei agricole fără personalitate juridică şi a unităţilor cu personalitate juridică

 

Suprafaţa

Categoria de folosinţă

Nn bloc fizic

Conform datelor existente în registrul agricol 2014 sau conform prevederilor din Normele tehnice de completare a registrului agricol pentru perioada 2015-2019

ha

ari

 

 

 

,

 

 

 

,

 

 

 

,

 

 

 

,

 

 

 

,

 

 

 

,

 

 

 

,

 

 

 

,

 

 

 

,

 

 

 

,

 

 

 

,

 

 

 

            CAPITOLUL III Modul de utilizare a suprafeţelor agricole situate pe raza localităţii

 

Conform prevederilor din Normele tehnice de completare a registrului agricol pentru perioada 2015-2020

 

Cod rând

ha

ari

 

Cod rând

ha

ari

Suprafaţa agricolă în proprietate

= Capitolul II, punctul a) Terenuri aflate în proprietate, cod 10, coloanele 2, 5r 8, 11, 14

01

 

,

Suprafaţa agricolă dată

(cod 10 + ...+ 15)

09

 

,

Suprafaţa agricola primită

(cod 03+... + 08)

02

 

,

- în arendă

10

 

,

- în arendă

03

 

,

- în parte

11

 

,

- în parte

04

 

,

- cu litiu gratuit

12

 

,

- cu titlu gratuit

05

 

,

- în concesiune

13

 

,

- în concesiune

06

 

,

- în asociere

14

 

,

- în asociere

07

 

,

- sub alte forme

15

 

,

- sub alte forme

08

 

,

din rândul 09

- la unităţi cu personalitate juridică

16

 

 

,

 

Suprafaţa agricolă utilizată

(cod 01+02-09)

17

 

,

 

 

 

            CAPITOLUL XVa: Înregistrări privind contractele de arendare7)

 

 

Nr. crt.

Nume şi prenume arendaş/ arendator

Numărul contractului de arendă

Data încheierii contractului de arendă

Perioada de arendare

Suprafaţa parcelei arendate

Categoria de folosinţă

Nr. bloc fizic

0

1

2

3

4

5

6

7

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

            Prezenta adeverinţă s-a eliberat cu respectarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 33/2002 privim reglementarea eliberării certificatelor şi adeverinţelor de către autorităţile publice centrale şi locale, aprobate cu modificări prin Legea nr. 223/2002i fiind necesară pentru depunerea cererii unice de sprijin pe suprafaţă îi anul............

 

PRIMARUL .............................2 ) ,

 

................................................................

 

LS.

................................................................

 

................................................................

(prenumele şi numele)

 

SECRETARUL.............................2 ) ,

................................................................

................................................................

(prenumele şi numele)

INSPECTOR

cu atribuţii în domeniul administrării impozitelor şi taxelor locale 5 )

 

 

 

................................................................

 

................................................................

(prenumele şi numele)

 

INSPECTOR

cu atribuţii privind completarea, ţinerea la zi şi centralizarea datelor din registrele agricole 5)

................................................................

................................................................

(prenumele şi numele)

 

LEGENDĂ:


1) Se înscrie denumirea judeţului.

2) Se înscrie categoria unităţii administrativ-teritoriale.

3) Se înscrie denumirea unităţii administrativ-teritoriale,

4) Se înscrie codul de identificare fiscală, respectiv: codul de înregistrare fiscală, codul numeric personal, numărul de identificare fiscală sau codul unic de înregistrare, după caz.

5) Se înscrie numărul de rol nominal unic de către persoana cu atribuţii în domeniul administrării impozitelor şi taxelor locale;

6)  Se înscriu datele corespunzătoare de către persoana cu atribuţii privind completarea, ţinerea la zi şi centralizarea datelor din registrele agricole

7) Se înscriu datele existente în Registrul agricol 2015-2019

 

ANEXA Nr. 2

 

Unitatea administrativ-teritorială (UAT)

Asociaţia crescătorilor de animale ...............

Nr. ..../data ........

VIZAT UAT,

Semnătura/ştampila

 

CENTRALIZATORUL

privind acordul, datele de identificare, numărul de animale deţinute de către fiecare membru al asociaţiei şi suprafaţa alocată fiecărui membru

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele membrului asociaţiei

CNP

Număr total de animale

UVM total echivalent*)

Suprafaţă parcelă alocată

Bloc fizic corespondent parcelei alocate

Suprafaţa totală alocată/membru

(ha)

De acord, semnătura membru

1

2

3

4

5

6

7

8

9

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Total

-

 

-

-

-

 

-

 

Preşedinte,

Semnătura/Ştampila


*) Pentru calculul UVM total echivalent se utilizează coeficienţii de conversie a animalelor - UVM, de mai jos:

 

Nr. crt.

Specie de animale

Coeficient Conversie (UVM)

1

 Tauri, vaci şi alte bovine de peste 2 ani

1.0

2

 Ecvidee de peste 6 luni

1.0

3

 Bovine între 6 luni şi 2 ani

0.6

4

 Bovine de mai puţin de 6 luni

0.4

5

 Ecvidee mai mici de 6 luni

-

6

 Ovine

0,15

7

 Caprine

0,15

 

ANEXA Nr. 3

 

Unitatea administrativ-teritorială (UAT)

Composesoratul/obştea*) ........................

Nr. ..../data ........

VIZAT UAT,

Semnătura/ştampila

 

CENTRALIZATORUL

privind datele de identificare, numărul de animale deţinute de către fiecare membru al formei asociative si suprafaţa alocată fiecărui membru

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele membrului asociaţiei

CNP

Număr total de animale

UVM total echivalent**)

Suprafaţă parcelă alocată

Bloc fizic corespondent parcelei alocate

Suprafaţa totală alocată/membru

(ha)

Semnătura membru

1

2

3

4

5

6

7

8

9

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Total

-

 

-

-

-

 

-

 

Preşedinte,

Semnătura/Ştampila


*) Forma asociativă de proprietate în indiviziune constituită în temeiul Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997.

**) Pentru calculul UVM total echivalent se utilizează coeficienţii de conversie a animalelor - UVM, de mai jos:

 

Nr. crt.

Specie de animale

Coeficient Conversie (UVM)

1

 Tauri, vaci şi alte bovine de peste 2 ani

1,0

2

 Ecvidee de peste 6 luni

1,0

3

 Bovine între 6 luni şi 2 ani

0,6

4

 Bovine de mai puţin de 6 luni

0,4

5

 Ecvidee mai mici de 6 luni

-

6

 Ovine

0.15

7

 Caprine

0,15

 

ANEXA Nr. 4

 

Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar

 

Specificaţie

UM

Cantitatea minimă de sămânţă

Soia/Soia - lot semincer

kg/ha

80/70

Lucerna

kg/ha

20

Mazăre boabe pentru industrializare

kg/ha

100

Fasole boabe pentru industrializare

kg/ha

80

Cânepă pentru ulei

kg/ha

4

Cânepă pentru fibră

kg/ha

20

Orez

kg/ha

250

Sămânţă de cartof

t/ha

1,5 t/calibrul 25/35 mm

3,5 t/calibrul 35/55 mm

5,5 t/calibrul 55/65 mm

Sfeclă de zahăr

UG/ha

1.2

Cartofi timpurii, semitimpurii şi de vară pentru industrializare

t/ha

1,5 t/calibrul 28/35 mm

2,4 t/calibrul 35/55 mm

4,2 t/calibrul 55/65 mm

Legume cultivate în câmp, din care:

 

 

- tomate pentru industrializare prin răsad

grame/ha

180

- tomate pentru industrializare semănat direct

grame/ha

1000

- castraveţi pentru industrializare

grame/ha

3000

Legume cultivate în sere, din care

 

 

- tomate pentru consum în stare proaspătă

grame/ha

140

- ardei pentru consum în stare proaspătă

grame/ha

365

- castraveţi pentru consum în stare proaspătă

grame/ha

900

- varză pentru consum în stare proaspătă

grame/ha

265

- castraveţi pentru industrializare

grame/ha

900

Legume cultivate în solare, din care:

 

 

- tomate pentru consum în stare proaspătă

grame/ha

180

- ardei pentru consum în stare proaspătă

grame/ha

550

- castraveţi pentru consum în stare proaspătă

grame/ha

1100

- varză pentru consum în stare proaspătă

grame/ha

285

- vinete pentru consum în stare proaspătă

grame/ha

185

- castraveţi pentru industrializare

grame/ha

900

 

ANEXA Nr. 5

 

Consum anual maxim de fân de lucerna şi şrot de soia pe specii de animale

 

Specia

UVM*

Consum/cap/an fân de lucerna

Kg

Consum anual/cap şrot de soia

Kg

Vacă de lapte

1UVM

2.190

365

Tauri, vaci şi alte bovine de mai mult de 2 ani, ecvidee, de peste 6 luni

1,0

2.190

365

Bovine între 6 luni şi 2 ani

0,6

1.314

219

Bovine de mai puţin de 6 luni

0,4

876

146

Ovine/Caprine

0,15

328

55

Cabaline

1,0

2.190

365

Scroafe reproducţie

0,5

200

250

Porci creştere/îngrăşare (180 de zile)

0,3

75

75

Pui came (6 serii/an)

0,014

0,2

0,7

Găini ouătoare

0,03

4,4

7,5

 

Calcul: nr. capete x consum/cap/an


*Ratele de conversie a animalelor în unităţi vită mare (.UVM*) sunt cele menţionate la articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 808/2014 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1.305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din FEGA.

 

ANEXA Nr. 6

 

Lista cu rasele de taurine de carne

 

Nr. crt.

Denumirea rasei taurinei de carne

1

Aberdeen-Angus

2

Limousine

3

Charolaise

4

Galloway

5

Highland

6

Aubrac

7

Wagyu

8

Romagnola

9

Bălţata Românească - direcţia de exploatare carne

10

Hereford

11

Blonde d’Aquitaine

12

Salers

13

Sura de Stepă

 

ANEXA Nr. 7

 

Lista zonelor de Interes ecologic şi echivalenţa acestora în hectare

 

Element

Detalii

Factor de conversie

Factor de ponderare

Suprafaţa zonei de interes ecologic

0

1

2

3

4=2 x 3

Terase (pe 1 m lungime)

Construcţii destinate prevenirii şi combaterii eroziunii solului, executate de-a lungul curbelor de nivel, pe terenuri arabile în pantă înălţime minimă 1 m Lăţime minimă 3 m

2

1

2m2

Elemente de peisaj:

 

 

 

 

garduri vii/fâşii împădurite (pe 1 m)

Şiruri de arbuşti/arbori formate din diferite specii, cu lăţimea de maximum 10 metri

5

2

10 m2

arbore izolat (per arbore)

Arbore cu diametrul coroanei de minimum 4 metri

20

1,5

30 m2

arbori în aliniament (pe 1 m)

Şiruri de arbori cu diametrul coroanei de minimum 4 metri şi spaţiul dintre coroane de maximum 5 metri

5

2

10 m2

grup de arbori/pâlcuri arbustive din zona de câmpie (pe 1 m2)

Arbori ale căror coroane se întrepătrund/pâlcuri arbustive, ce ocupă o suprafaţă de maximum 0,3 ha în ambele cazuri

nu se aplică

1,5

1,5m2

margini de câmp (pe 1 m)

Margini de teren, cu lăţimi cuprinse între 1 şi 20 metri, fără producţie agricolă

6

1,5

9m2

lazuri (pe 1 m2)

Acumulări permanente naturale de apă stătătoare, exclusiv rezervoarele din beton sau din plastic, cu suprafaţa de maximum 0,1 ha

nu se aplică

1,5

1,5 m*

rigole (pe 1 m)

Şanţuri sau canale cu o lăţime maximă de 6 metri, precum şi cursurile deschise de apă pentru irigaţii sau drenare, exclusiv cele cu pereţi betonaţi.

3

2

6m2

Zone-tampon (pe 1 m)

Fâşii de protecţie existente pe terenurile agricole situate în vecinătatea apelor de suprafaţă, a căror lăţime minimă este de 1 m pe terenurile cu panta de până la 12% şi de 3 m pe terenurile cu panta mai mare de 12%, panta terenului fiind panta medie a blocului fizic adiacent cursului de apă (obligatorii prin GAEC 1). - De-a lungul cursurilor de apă, aceste zone pot include benzi cu vegetaţie riverană cu o lăţime de până la 10 m.

6

1.5

9m2

Zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie (pe 1 m2)

Zone cu plantaţii de salcie (Salix L), Plopul alb (Populus alba) şi Plopul negru (Populus nigra), Salcâmul (Robinia pseudoacacia)

nu se aplică

0,3

0,3 m2

Zonele împădurite menţionate la articolul 32 alineatul (2) litera (b) punctul (ii) din Regulamentul 1.307/2013 (pe 1 m2)

Terenuri agricole împădurite prin Măsura 221 “Prima împădurire a terenurilor agricole” din cadrul PNDR 2007-2013 sau prin Măsura nr. 8 “Împădurirea şi crearea de suprafeţe împădurite şi perdele forestiere”din cadrul PNDR 2014-2020

nu se aplică

1

1 m2

Zone cu strat vegetal (pe 1 m2)

Culturile prevăzute în anexa II

nu se aplică

0,3

0,3 m2

Zonele cu culturi fixatoare de azot (pe 1 m2)

Culturile prevăzute în anexa III

nu se aplică

0,7

0,7 m2

 

ANEXA Nr. 8

 

Ciclul maxim de recoltă, cerinţele privind utilizarea produselor de protecţie a plantelor şi a îngrăşămintelor minerale pentru speciile forestiere cu ciclu scurt de producţie, conform art. 86 alin. (4) din ordin

 

Ciclul maxim de recoltă

- Salcia (Salix L) - 22 ani

- Plopul alb (Populus alba) şi Plopul negru (Populus nigra) - 35 ani

- Salcâmul (Robinia pseudoacacia) - 35 ani Cerinţele privind utilizarea produselor de protecţia plantelor Substanţele fitosanitare utilizate pentru combaterea buruienilor la pregătirea terenului pentru instalarea culturii de salcie, în primul an de cultură, sunt cele cu remanentă foarte mică în sol, acţiune sistemică în plante şi inactive în sol, din grupele (Xn) şi (Xi) - fără clasificare de periculozitate, conform legislaţiei în vigoare.

În caz de necesitate, pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor este permisă numai utilizarea produselor de protecţia plantelor din grupele (Xn) şi (Xi). Acestea nu pun în pericol biodiversitatea, dacă sunt aplicate cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare în domeniul utilizării produselor pentru protecţia plantelor.

Este interzisă utilizarea produselor pentru protecţia plantelor clasificate din punct de vedere toxicologic ca toxice (T) şi foarte toxice (T+).

În cazul plantaţiilor de plop alb, plop negru şi salcâm, produsele de protecţie a plantelor sunt utilizate în practica silvică pentru combaterea bolilor şi vătămărilor produse de agenţii fitopatogeni şi dăunători (defoliatori şi xilofagi). Pentru combaterea acestora se utilizează produse de protecţie a plantelor, cu respectarea reglementărilor Uniunii Europene în domeniu.

Cerinţele privind utilizarea îngrăşămintelor minerale

Administrarea îngrăşămintelor în plantaţiile de salcie se va face primăvara înainte de creşterea lujerilor şi se pot aplica sub formă minerală.

Îngrăşămintele pe bază de N, P, K (azot, fosfor, potasiu) pot fi necesare în funcţie de tipul de sol şi nu pot depăşi anual următoarele limite:

- 80-150 kg/ha N substanţă activă;

- 60-100 kg/ha P substanţă activă;

- 40-80 kg/ha K substanţă activă.

În cazul plantaţiilor de plop alb. plop negru şi salcâm, îngrăşămintele minerale nu sunt utilizate în mod curent în activitatea de producţie silvică, datorită troficităţii în general ridicate a speciilor forestiere din România.

 

ANEXA Nr. 9

 

Lista culturilor pentru strat vegetal (culturi verzi)

 

Nr. crt.

Denumirea populară

Denumirea ştiinţifica

1

Măzăriche de toamnă

Vicia pannonica, Vicia villosa

2

Mazăre furajeră de toamnă

Pisum sativum L

3

Secară

Secale cereale

4

Orz

Hordeum sativum

5

Ovăz

Avena sativa

6

Trifoi

Trifolium spp.

7

Rapiţă

Brassica carinata

8

Phacelia

Phacelia tanacetifolia

9

Muştar

Sinapis spp,

10

Ghizdei

Lotus comiculatus

 

ANEXA Nr. 10

 

Lista culturilor fixatoare de azot

 

Nr.  crt.

Denumirea populară

Denumirea ştiinţifică

1

Mazăre

Pisum sativum L

2

Fasole

Phaseolus vulgaris L.

3

Soia

Glycine max L.

4

Linte

Lens culinans

5

Lupin

Lupinus perennis

6

Năut

Cicer arietinum

7

Bob

Vicia faba

8

Fasolită

Vigna spp.

9

Trifoi

Trifolium spp.

10

Lucerna

Medicago sativa

11

Sparcetă

Onobrychis viciifolia

 

ANEXA Nr. 11

 

Lista codurilor de cultură pentru pajişti permanente, culturi utilizate pentru producţia de iarbă sau alte furaje erbacee, culturi aflate sub apă o mare parte a ciclului de producţie şi culturi de leguminoase care se iau în calcul pentru excepţiile de la aplicarea practicilor agricole benefice pentru climă şi mediu

 

Categoria

Coduri

Nume cultura

Pajişti permanente

603

Păşuni permanente comunale utilizate în comun

 

604

Păşuni permanente utilizate în comun

 

605

Păşuni permanente comunale utilizate individual

 

606

Păşuni permanente utilizate individual

 

607

Fâneaţă utilizată individual

 

608

Fâneţe comunale utilizate individual

 

660

Livadă tradiţională utilizată ca păşune

 

661

Livadă tradiţională utilizată ca fâneaţă

Teren necultivat

970

Teren necultivat

Orez

111

Orez

Iarbă/furaje erbacee

450

Pajişti temporare

 

451

Plante de nutreţ

 

973

Trifoi

 

974

Lucerna

 

978

Ghizdei

 

975

Sparcetă

 

976

Phacelia

Leguminoase

973

Trifoi

 

974

Lucerna

 

975

Sparcetă

 

976

Phacelia

 

978

Ghizdei

 

151

Mazăre boabe

 

152

Fasole boabe

 

153

Linte

 

154

Bob

 

155

Lupin

 

156

Fasolită

 

157

Năut

 

158

Măzăriche de toamnă

 

159

Mazăre furajeră de toamnă

 

203

Soia

 

160

Alte leguminoase pentru boabe

 

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2015 şi a modului de aplicare a anumitor cerinţe ale măsurilor compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile în anul 2015 pe terenurile agricole prevăzute la art. 33 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, pentru anul 2015

 

Văzând Referatul de aprobare nr. 12.891 din 6 aprilie 2015 al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, având în vedere prevederile:

- Regulamentului (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare;

- Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2.799/1998, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1.290/2005 şi (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare;

- Regulamentului delegat (UE) nr. 640/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte sistemul integrat de administrare şi control şi condiţiile pentru refuzarea sau retragerea plăţilor şi pentru sancţiunile administrative aplicabile în cazul plăţilor directe, al sprijinului pentru dezvoltare rurală şi al ecocondiţionalităţii;

- Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 al Comisiei din 17 iulie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte sistemul integrat de administrare şi control, măsurile de dezvoltare rurală şi ecocondiţionalitatea;

- Regulamentului delegat (UE) nr. 639/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de modificare a anexei X ta regulamentul menţionat;

- Regulamentului (CE) nr. 21/2004 al Consiliului de stabilire a unui sistem de identificare şi de înregistrare a animalelor din speciile ovină şi caprină şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.782/2003 şi a Directivelor 92/102/CEE şi 64/432/CEE, cu modificările şi completările ulterioare;

- Regulamentului (CE) nr. 1.760/2000 al Consiliului şi al Parlamentului European din 17 iulie 2000 de stabilire a unui sistem de identificare şi înregistrare a bovinelor şi privind etichetarea cărnii de vită şi mânzat şi a produselor din carne de vită şi mânzat şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 820/97 al Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare;

- Regulamentului (UE) nr. 1.305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.698/2005 al Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare;

- Regulamentului delegat (UE) nr. 807/2014 al Comisiei de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi de introducere a unor dispoziţii tranzitorii;

- Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 808/2014 al Comisiei din 17 iulie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1.305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR);

- Hotărârii Guvernului nr. 226/2015 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor programului naţional de dezvoltare rurală cofinanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală şi de la bugetul de stat,

în conformitate cu prevederile art. 33 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură,

în temeiul art. 10 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.185/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite următorul ordin:

 

CAPITOLUL I

Formularul-tip al cererii unice de plată pentru anul 2015

 

Art. 1. - Se aprobă formularul-tip al cererii unice de plată pentru anul 2015, elaborat în conformitate cu regulamentele Uniunii Europene, prevăzut în anexa nr. 1.

Art. 2. - (1) Cererea unică de plată completată de fermieri, conform instrucţiunilor de completare prevăzute în anexa nr. 2, se depune la centrele locale/judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, denumită în continuare APIA, începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin până la data de 15 mai 2015, conform prevederilor art. 13 alin. (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 al Comisiei din 17 iulie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte Sistemul Integrat de Administrare şi Control, măsurile de dezvoltare rurală şi ecocondiţionalitatea. Cererile unice de plată pot fi depuse şi după data de 15 mai, în termen de 25 de zile calendaristice, cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare a sumelor la care fermierul ar fi avut dreptul dacă cererea unică de plată ar fi fost depusă până la data de 15 mai, potrivit prevederilor art. 13 alin. (1) din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014.

(2) Cererea unică de plată se depune la centrele judeţene ale APIA, pentru fermierii care solicită la plată o suprafaţă de peste 50 hectare teren agricol, şi la centrele locale ale APIA, pentru fermierii care solicită la plată o suprafaţă de până la 50 hectare teren agricol.

(3) în cazul în care producătorul agricol foloseşte apă pentru irigaţii, odată cu depunerea cererii unice de plată sau până la data-limită de depunere a acesteia, trebuie să prezinte documente doveditoare ale dreptului de utilizare a apei pentru irigaţii, respectiv: autorizaţia de utilizare a apei pentru irigaţii eliberată de către Administraţia Naţionala “Apele Române”, calitatea de membru al unei organizaţii a utilizatorilor de apă pentru irigaţii, contractul de irigaţii al acesteia încheiat cu Agenţia Naţională de îmbunătăţiri Funciare sau contractul de irigaţii încheiat între beneficiar şi Agenţia Naţională de îmbunătăţiri Funciare, după caz.

Art. 3. - APIA primeşte, verifică, procesează cererile unice de plată şi efectuează plata către fermier în contul bancar al acestuia, conform legislaţiei.

Art. 4. - (1) Beneficiarii măsurilor de reconversie/ restructurare a plantaţiilor viticole, membrii grupurilor şi organizaţiilor de producători din sectorul fructe şi legume, precum şi cei ai măsurii 221 - prima împădurire a terenurilor agricole şi ai măsurii 215 - bunăstarea animalelor au obligaţia de a completa cererea unică de plată, indiferent dacă solicită la plată întreaga suprafaţă agricolă a exploataţiei sau doar o parte a acesteia.

(2) Nedepunerea de către beneficiarii prevăzuţi la alin. (1) a cererii unice de plată, în perioada prevăzută la art. 2 alin. (1), determină aplicarea de sancţiuni în conformitate cu prevederile art. 13 din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte sistemul integrat de administrare şi control şi condiţiile pentru refuzarea sau retragerea plăţilor şi pentru sancţiunile administrative aplicabile în cazul plăţilor directe, al sprijinului pentru dezvoltare rurală şi al ecocondiţionalităţii,

(3) Ne respectarea de către beneficiarii menţionaţi la alin. (1) a normelor privind ecocondiţionalitatea determină aplicarea de sancţiuni în conformitate cu prevederile art. 39 şi 40 din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014.

Art. 5. - Cererea unică de plată pentru anul 2015 se completează, în format electronic, de către fermieri, prin aplicaţia electronică pusă la dispoziţie de către APIA, în urma digitizării parcelelor agricole declarate şi a completării în aplicaţie a datelor privind animalele din exploataţie. Cererea unică de plată se listează la centrele APIA şi va conţine numai datele declarate de către fermieri şi schemele/măsurile de plată/ajutor/sprijin solicitate.

 

CAPITOLUL II

Modul de aplicare a anumitor cerinţe ale măsurilor compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile în anul 2015 pe terenurile agricole prevăzute la art. 33 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură

 

Art. 6. - (1)în anul 2015, la momentul depunerii cererii unice de plată, fermierii pot să deschidă noi angajamente în cadrul măsurilor 10 şi 11 din PNDR 2014-2020, pentru suprafeţele agricole care nu se află sub angajamente aferente măsurii 214 din PNDR 2007-2013, sau să deschidă noi angajamente anuale pentru măsura 13 din PNDR 2014-2020, având în vedere că angajamentele aflate în desfăşurare pentru măsurile 211, 212 din PNDR 2007-2013 se închid.

(2) Noile angajamente se deschid sub rezerva aprobării PNDR 2014-2020 de către Comisia Europeană. Dacă în procesul de aprobare a PNDR 2014-2020 fişele tehnice vor suferi unele modificări, angajamentele vor fi actualizate prin modificarea cererilor unice de plată, în termenul în care aceste modificări sunt permise.

Art. 7. - (1) în baza prevederilor art. 46 din Regulamentul (CE) nr. 1.974/2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), cu modificările şi completările ulterioare, fermierii care au angajamente în desfăşurare în cadrul măsurii 214 din PNDR 2007-2013 pot accesa în anul 2015 clauza de revizuire, în scopul adaptării acestor angajamente la noul cadru juridic, până la termenul-limită de depunere a cererilor unice de plată. În acest sens, în anul 2015, fermierii semnează un document adiţional la angajamentul iniţial (Declaraţie privind adaptarea/neadaptarea angajamentelor) prin care:

a) închid angajamentele în cazul neacceptării cerinţelor din noul cadru juridic;

b) acceptă să continue angajamentele cu respectarea cerinţelor din cadrul juridic aferent noii perioade de programare 2014-2020 pe perioada rămasă până la finalizarea celor 5 ani din angajamentul anterior.

(2) în situaţia în care beneficiarii măsurii 214 din PNDR 2007-2013 nu acceptă adaptarea angajamentelor unui sau unor pachet/pachete la noul cadru juridic, vor putea închide angajamentele aflate în derulare aferente acestuia/acestora fără a fi necesară restituirea sumelor plătite în perioada de desfăşurare a angajamentelor respective. În situaţia închiderii angajamentelor, fermierii nu vor putea semna noi angajamente în cadrul măsurilor, submăsurilor, pachetelor sau variantelor prevăzute de PNDR 2014-2020, ale căror condiţii modificate au constituit motivul accesării clauzei de revizuire, astfel:

a) fermierii care aveau angajamente în derulare în baza măsurii 214 - PNDR 2007-2013 pentru pachetele 1, 2, 3.1, 3.2, 6 şi 7 şi care optează pentru încetarea angajamentelor nu vor mai putea deschide în anul 2015 noi angajamente pentru pachetele corespunzătoare din măsura 10 din PNDR 2014- 2020, pentru parcelele pentru care au renunţat la angajamentele în derulare, iar în cazul pachetului 4 nu mai pot începe angajament aferent acestui tip de pachet;

b) pentru angajamentele aferente variantei de pachet 5 din cadrul măsurii 214 - PNDR 2007-2013, aflate în desfăşurare, fermierii nu vor mai putea deschide în anul 2015 noi angajamente pentru pachetele corespunzătoare din submăsura 11.2 - PNDR 2014-2020, pentru parcelele pentru care au renunţat la angajamentele în derulare.

(3) Accesarea clauzei de revizuire pe una dintre variantele 5.1, 5.2 şi 5.5 implică accesarea clauzei pe toate variantele, având în vedere posibilitatea modificării acestora de la un an la altul. Accesarea clauzei de revizuire pe una dintre variantele de pachet 5.3, 5.4 se face individual.

(4) Pentru angajamentele în desfăşurare aferente pachetelor 2,3.1,3.2, variantele de pachete corespondente din măsura 10 sunt: 1.2.1,3.1.1 şi 3.2.1. Pentru angajamentele în desfăşurare aferente pachetului 6, fermierul poate opta pentru una din variantele de pachete corespondente din măsura 10, respectiv varianta 6.1 sau 6.2. Varianta aleasă trebuie să fie, la nivel de exploataţie, unică pentru toate parcelele aflate sub angajament de pachet 6.

(5) Fermierii care au în desfăşurare angajamente în cadrul măsurii 214, pentru suprafeţe agricole situate în unităţi administrativ-teritoriale care au suferit modificări ale statutului din perspectiva încadrării în zonele eligibile pachetelor de agromediu în noua perioadă de programare, pot depune cererile unice de plată pentru continuarea acestor angajamente pe perioada de timp rămasă până la expirarea celor 5 ani de angajament. Fermierii solicită pachetul din cadrul măsurii 214, pentru care au semnat angajamentul iniţial, urmând ca ulterior, în termenul legal, să modifice cererile unice pentru revizuirea vechilor angajamente la noile reguli aplicabile angajamentelor de agromediu şi climă.

(6) Fermierii care au angajamente de agromediu în derulare aferente măsurii 214 pe suprafeţe agricole situate în unităţi administrativ-teritoriale care nu mai fac parte din zonele eligibile pentru pachetele echivalente aferente măsurii 10 pot depune cererea unică de plată pentru continuarea angajamentelor pentru perioada de timp rămasă până la expirarea celor 5 ani de angajament. Fermierii solicită pachetul din cadrul măsurii 214 pentru care au semnat angajamentul iniţial, urmând ca ulterior, în termenul legal, să modifice cererile unice pentru revizuirea vechilor angajamente la noile reguli aplicabile angajamentelor de agromediu şi climă.

Art. 8. - Anexele nr. 1 şi 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin,

Art. 9. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

George Turtoi,

secretar de stat

 

Bucureşti, 6 aprilie 2015.

Nr. 620.


*) Anexele nr. 1 şi 2 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 234 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

COMPLETUL COMPETENT SĂ JUDECE RECURSUL ÎN INTERESUL LEGII

DECIZIA Nr. 5

din 16 februarie 2015

Dosar nr. 10/2014

 

Iulia Cristina Tarcea - vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele completului

Lavinia Curelea - preşedintele Secţiei I civile

Roxana Popa - preşedintele delegat al Secţiei a II-a civile

Ionel Barbă - preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal

Mirela Sorina Popescu - preşedintele Secţiei penale Cristina

Petronela Văleanu - judecător la Secţia I civilă

Rodica Susanu - judecător la Secţia I civilă

Andreia Liana Constanda - judecător la Secţia I civilă

Mihaela Paraschiv - judecător la Secţia I civilă

Paula C. Pantea - judecător la Secţia I civilă, judecător-raportor

Mirela Vişan - judecător la Secţia I civilă

Iulia Manuela Cîrnu - judecător la Secţia a II-a civilă, judecător-raportor

Rodica Zaharia - judecător la Secţia a II-a civilă

Cosmin Horia Mihăianu - judecător la Secţia a II-a civilă

Veronica Dănăilă - judecător la Secţia a II-a civilă

Mirela Poliţeanu - judecător la Secţia a II-a civilă

Tatiana Gabriela Năstase - judecător la Secţia a II-a civilă

Simona Camelia Marcu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Eugenia Marin - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Viorica Iancu - judecător la Secţia contencios administrativ şi fiscal

Gabriela Elena Bogasiu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Veronica Năstasie - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Nicolae Măniguţiu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal, judecător-raportor

Anca Mădălina Alexandrescu - judecător la Secţia penală

Ilie Iulian Dragomir - judecător la Secţia penală

 

Completul competent să judece recursul în interesul legii este legal constituit conform dispoziţiilor art. 516 alin. (2) din Codul de procedură civilă şi ale art. 272 alin. (2) lit. b) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Şedinţa este prezidată de doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este reprezentat de doamna Antonia Eleonora Constantin, procuror şef adjunct al Secţiei judiciare.

La şedinţa de judecată participă doamna Mihaela Lorena Mitroi, magistrat-asistent desemnat în conformitate cu dispoziţiile art. 273 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a luat în examinare recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Constanţa privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 6 alin. (71) din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2008 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 179/2008, respectiv art. 18 alin. (8) din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu completările ulterioare, prin raportare la dispoziţiile art. 38 şi art. 159 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Codul muncii, republicat, cu modificările şi completările ulterioare), cu referire la sintagma “cheltuieli de personal”, în sensul dacă aceasta include şi salariile primite de medicul rezident pentru munca desfăşurată în perioada rezidenţiatului şi, pe cale de consecinţă, dacă drepturile salariale încasate pot fi restituite, în situaţia în care medicul rezident nu îşi respectă obligaţia asumată de a continua raporturile de muncă pentru o anumită perioadă cu spitalul în care a desfăşurat programul de rezidenţiat, în special în cazul în care o astfel de clauză ar fi prevăzută în actul adiţional la contractul individual de muncă.

Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosarul cauzei a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, precum şi punctul de vedere formulat de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, preşedintele completului de judecată, acordă cuvântul reprezentantului Colegiului de conducere al Curţii de Apel Constanţa, pentru susţinerea recursului în interesul legii, precum şi reprezentantului procurorului general.

Domnul judecător Răzvan Anghel susţine că recursul în interesul legii este admisibil, existând o practică neunitară la nivelul instanţelor naţionale, precum şi un potenţial destul de mare de litigii în materia vizată. În acest sens depune şi alte hotărâri judecătoreşti identificate ulterior formulării recursului în interesul legii. Arată că practica judiciară la nivelul Curţii de Apel Constanţa este în sensul respingerii acţiunilor prin care s-a solicitat de către unităţile sanitare restituirea sumelor de bani reprezentând drepturile salariale încasate de medicii rezidenţi şi solicită admiterea recursului în interesul legii, urmând ca interpretarea dispoziţiilor art. 6 alin. (71) din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 179/2008, respectiv art. 18 alin. (8) din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu completările ulterioare, prin raportare la dispoziţiile art. 38 şi art. 159 din Codul muncii, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, să fie în acord cu practica judiciară conturată la nivelul Curţii de Apel Constanţa, pe care o apreciază ca fiind conformă cu litera şi spiritul legii.

Doamna procuror Antonia Eleonora Constantin, reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, solicită admiterea recursului în interesul legii şi pronunţarea unei decizii de unificare a jurisprudenţei, în sensul că, în interpretarea textelor de lege invocate, sintagma “cheltuieli de personal” nu include salariile primite de medicul rezident pentru munca desfăşurată în perioada rezidenţiatului, iar drepturile salariale încasate nu pot fi restituite cu titlu de cheltuieli ocazionate de pregătirea profesională, în situaţia în care medicul rezident nu îşi respectă obligaţia asumată de a continua raporturile de muncă pentru o anumită perioadă cu spitalul în care a desfăşurat programul de rezidenţiat, chiar dacă o atare clauză ar fi prevăzută în actul adiţional la contractul individual de muncă. Susţine că, în situaţia dată, nu pot fi restituite decât cheltuielile de şcolarizare, aşa cum se întâmplă şi în cazul celorlalte categorii profesionale, iar nu şi drepturile salariale încasate în baza unor contracte individuale de muncă.

Preşedintele completului, doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunţare asupra recursului în interesul legii.

ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:

1. Problema de drept care a generat practica neunitară

Prin sesizarea Colegiului de conducere al Curţii de Apel Constanţa s-a arătat că nu există un punct de vedere unitar în practica judiciară cu referire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 6 alin. (71) din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 179/2008, respectiv art. 18 alin. (8) din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu completările ulterioare, prin raportare la dispoziţiile art. 38 şi art. 159 din Codul muncii, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, în legătură cu următoarea problemă de drept: având în vedere prevederile art. 38 raportat la art. 159 din Codul muncii, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, dacă noţiunea de “cheltuieli de personal” la care se referă art. 6 alin. (71) din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 179/2008, respectiv art. 18 alin. (8) din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu completările ulterioare, include şi salariul primit de medicul rezident pentru munca desfăşurată în perioada rezidenţiatului şi, pe cale de consecinţă, dacă acesta trebuie să restituie salariul astfel primit, în situaţia în care nu îşi respectă obligaţia asumată de a continua raporturile de muncă pentru o anumită perioadă cu spitalul în care a desfăşurat programul de rezidenţiat, în special în cazul în care şi în contractul individual de muncă sau printr-un act adiţional la acesta a fost inclusă o clauză în sensul prevederilor legale indicate.

2. Examenul jurisprudenţial

Prin recursul în interesul legii s-a arătat că, în practica judiciară, problema de drept enunţată a fost soluţionată neunitar.

Examenul jurisprudenţial a relevat că în practica instanţelor judecătoreşti s-au conturat două orientări.

2.1. Într-o primă opinie (majoritară) s-a considerat că inserarea unei clauze care impune medicului rezident să restituie cheltuielile de personal efectuate pe perioada pregătirii în rezidenţiat, în măsura în care aceste cheltuieli se rezumă la drepturile salariale plătite medicului rezident, în conformitate cu contractul său individual de muncă, reprezintă o pretenţie abuzivă, care încalcă dreptul de a fi retribuit corespunzător muncii depuse şi o nesocotire a interdicţiei de a pune salariatul în postura renunţării la drepturile sale recunoscute prin lege. S-a apreciat că dispoziţia legală nu poate fi interpretată în sensul că pune semnul egalităţii între salariul încasat în baza unui contract individual de muncă derulat pe parcursul desfăşurării programului de formare profesională prin rezidenţiat şi eventualele cheltuieli suportate pentru pregătirea profesională a medicului rezident în unitatea spitaliceasca în care a obţinut postul.

S-a motivat în sensul că singurele cheltuieli pe care le poate solicita unitatea sanitară angajatoare - spitalul sunt cele de şcolarizare, iar nu contraprestaţia muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă.

S-a mai invocat faptul că un asemenea act adiţional nu constituie rezultatul unei negocieri, ci are mai degrabă forma unui contract de adeziune, fiind o condiţie impusă medicului rezident pentru a accede la specializare.

De asemenea s-a mai reţinut că drepturile băneşti primite de pârâţi nu au reprezentat o bursă de studiu, chiar dacă rezidenţiatul este o formă de învăţământ postuniversitar, ci au reprezentat o remuneraţie pentru munca depusă în cadrul unităţii medicale. Din acest punct de vedere, plata de către unitatea medicală a salariului unui medic rezident nu este de natură a produce un prejudiciu, întrucât drepturile salariale achitate constituie echivalentul muncii prestate de medicul rezident.

2.2. Într-o a două opinie (minoritară) s-a apreciat că sumele avansate unităţilor sanitare de către Ministerul Sănătăţii sau de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate pentru pregătirea profesională a medicului rezident reprezintă chiar drepturile salariale primite în perioada şcolarizării, fiind îndeplinită aşadar cerinţa caracterului cert al prejudiciului adus unităţii, iar Codul muncii nu interzice încheierea unui asemenea act adiţional la contractul individual de muncă.

S-a mai arătat că durata rezidenţiatului este normată integral ca activitate didactică, şi nu ca muncă prestată, potrivit art. 9 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 179/2008.

De asemenea s-a apreciat că această convenţie, fiind încheiată cu acordul pe deplin valabil al părţilor contractante, nu este afectată de un viciu de consimţământ sau de o impunere abuzivă a angajatorului, obligaţiile asumate de medicul rezident urmând a fi executate cu bună-credinţă.

3. Opinia Colegiului de conducere al Curţii de Apel Constanţa

Colegiul de conducere al Curţii de Apel Constanţa, cel care a constatat existenţa unei practici judiciare neunitare la nivelul instanţelor naţionale şi, prin Hotărârea nr. 15 din 28 octombrie 2014, a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării asupra problemei de drept deduse judecăţii, nu s-a pronunţat prin actul de sesizare asupra orientării jurisprudenţiale pe care o consideră ca fiind legală.

4. Opinia procurorului general

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a apreciat că prima orientare jurisprudenţială este în acord cu litera şi spiritul legii, pentru considerentele arătate în continuare.

Analizând evoluţia cronologică a dispoziţiilor legale relevante, acesta a reţinut că raporturile juridice create între medicul rezident pe post şi unitatea sanitară cu care a încheiat contractul individual de muncă pe durată nedeterminată şi în cadrul căreia se desfăşoară această formă de pregătire profesională au o natură juridică mixtă, ca o consecinţă firească a specificului pregătirii medicilor prin rezidenţiat.

În acest sens s-a arătat că, pe de o parte, se creează raporturi juridice proprii procesului de învăţământ.

Astfel, din însăşi definiţia legală a rezidenţiatului, conţinută de art. 1 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 179/2008 şi, respectiv, art. 1 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu completările ulterioare, rezultă că acesta constituie o formă specifică de învăţământ postuniversitar pentru absolvenţii licenţiaţi ai facultăţilor de medicină, medicină dentară şi farmacie, care asigură pregătirea necesară obţinerii uneia dintre specialităţile cuprinse în Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală.

În cadrul acestei forme de pregătire continuă, rezidentul dobândeşte şi îşi perfecţionează cunoştinţele teoretice şi practice specifice specialităţii medicale în care se desfăşoară rezidenţiatul, prin parcurgerea unui program organizat de furnizorii de formare profesională (unitatea sanitară cu care a încheiat contractul individual de muncă, centrele universitare cu facultăţi de medicină, medicină dentară şi farmacie acreditate, departamentele de învăţământ postuniversitar medical, medico-dentar şi farmaceutic), sub îndrumarea coordonatorilor de program de rezidenţiat, a directorilor de program şi a responsabililor de formare, pe baza unui curriculum unic de pregătire, aplicabil tuturor rezidenţilor aflaţi în pregătire şi a unui barem de manopere, proceduri, tehnici diagnostice şi terapeutice, obligatorii şi unice pe ţară [art. 9 alin. (1)-(3) din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 179/2008 şi art. 9 şi 10 din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu completările ulterioare].

Potrivit art. 5 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 899/2002 privind organizarea învăţământului postuniversitar de specialitate medical, medico-dentar şi farmaceutic uman, astfel cum a fost modificat prin Hotărârea Guvernului nr. 2.300/2004, rezidentul participă efectiv la activităţile şi responsabilităţile clinicilor, secţiilor, laboratoarelor, cabinetelor de specialitate, de medicină de familie, cabinetelor medico-dentare şi farmaciilor în care efectuează pregătirea, sub îndrumarea şi supravegherea directă a coordonatorilor săi din instituţiile şi unităţile sanitare acreditate, iar pe durata pregătirii în specialitate rezidenţii sunt salarizaţi conform legii.

Pe de altă parte, între rezidentul pe post şi unitatea sanitară în cadrul căreia se derulează această formă de pregătire profesională continuă se nasc, în baza contractului individual de muncă încheiat pe durată nedeterminată, raporturi juridice de muncă, în derularea cărora rezidenţii primesc un salariu, pe baza documentelor doveditoare privind frecventarea stagiilor, emise de unitatea la care se efectuează pregătirea [art. 12 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 179/2008 şi art. 13 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu completările ulterioare].

Faptul că suma acordată medicilor rezidenţi, cu titlu de salariu, nu constituie, în realitate, o cheltuială a angajatorului pentru formarea profesională, ci are semnificaţia contravalorii muncii prestate de aceştia în folosul şi sub coordonarea angajatorului rezultă şi din alte dispoziţii cuprinse atât în cele două ordonanţe ale Guvernului, cât şi în reglementări de nivel infralegislativ.

Bunăoară, potrivit art. 12 alin. (3) şi (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 1272008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 179/2008, rezidenţii puteau fi incluşi în linia de gardă, în afara programului normal de lucru, pe răspunderea şi sub supravegherea medicului titular de gardă; începând cu anul III de pregătire, rezidenţii care efectuează gărzi în afara programului normal de lucru sunt salarizaţi pentru această activitate de către unitatea sanitară unde efectuează garda.

Cauzele de suspendare a contractului individual de muncă al rezidentului constituie şi motive de întrerupere a rezidenţiatului, potrivit art. 17 alin. (1) din Regulamentul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală, aprobat prin Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141/1.386/2007.

La finalizarea programului de rezidenţiat, după promovarea unui examen de verificare a cunoştinţelor teoretice şi practice, medicul rezident dobândeşte titlul de medic specialist.

Prin urmare rezultă că medicul rezident are un contract individual de muncă atipic, în care drepturile şi obligaţiile reciproce ale părţilor sunt complexe.

Prin opţiunea legiuitorului, de derulare a acestui program de pregătire prin încheierea unui contract individual de muncă, activitatea desfăşurată de medicul rezident este o activitate salarizată, astfel încât sumele primite de acesta, cu titlu de salariu, îşi au justificarea în munca prestată în cadrul unităţii sanitare, conform dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. a) din Codul muncii, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Or, contractul individual de muncă este un contract sinalagmatic, oneros, bilateral, cu executare succesivă şi comutativ.

Alături de felul şi locul muncii, salariul este un element esenţial al contractului individual de muncă, obiect al obligaţiei asumate de angajator şi cauză juridică a obligaţiei persoanei angajate.

În plus, în ipoteza denunţării unilaterale a contractului individual de muncă, este exclusă posibilitatea revenirii la situaţia anterioară încheierii sale, tocmai datorită faptului că acest contract se execută prin prestaţii succesive, care, prin natura lor, sunt nereturnabile.

Or, în măsura în care se consideră că, în cadrul cheltuielilor de personal ce trebuie restituite, cu titlu de cheltuieli de formare profesională, sunt incluse sumele primite de medicul rezident, cu titlu de salariu, dispar obiectul obligaţiei angajatorului şi cauza obligaţiei acestuia, de a presta vreo activitate remunerată în folosul şi sub coordonarea unităţii sanitare angajatoare.

Astfel, ar fi afectat ex tune, caracterul sinalagmatic şi comutativ al contractului, consecinţa fiind transformarea, în acelaşi mod, a contractului de muncă într-unui de formare profesională, ceea ce nu corespunde literei legii care se referă exclusiv la contractul individual de muncă.

Bunăoară, dacă s-ar considera că este valabilă obligaţia de restituire a salariului, atunci când acesta reprezintă contravaloarea muncii prestate, componenta practică a pregătirii în rezidenţiat realizându-se şi sub forma acestei munci, în situaţia în care medicul rezident (devenit medic specialist) îşi încalcă obligaţia de a continua, pe o durată egală cu perioada de rezidenţiat, raporturile de muncă avute cu unitatea sanitară la care s-a derulat rezidenţiatul pe post, un asemenea fapt juridic ar avea valoarea unei condiţii rezolutorii purtând asupra obligaţiei angajatorului de a plăti salariul.

Or, o astfel de construcţie juridică este improprie caracterelor şi efectelor juridice ale contractului individual de muncă.

Totodată, în măsura în care această posibilitate ar fi recunoscută prin actul adiţional încheiat de părţi, ea ar echivala cu o renunţare sub condiţie, din partea salariatului, la un drept recunoscut de lege, tinzând astfel la o limitare a dreptului acestuia la salariu, ceea ce face această clauză incompatibilă cu art. 38 din Codul muncii, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

În consecinţă s-a apreciat că obligaţia de restituire a cheltuielilor de personal nu are ca obiect drepturile salariale încasate pe parcursul programului de formare continuă prin rezidenţiat, care se află în legătură cu munca prestată de medicul rezident.

Întrucât salariile deja încasate reprezintă un “bun” în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, s-a considerat că, prin această interpretare şi aplicare a legii, este asigurat justul echilibru ce trebuie să existe între cerinţele interesului general al comunităţii şi protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

Dispoziţiile art. 9 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 179/2008, potrivit cărora, “Pregătirea în rezidenţiat reprezintă un proces continuu de pregătire teoretică şi practică, fiind normată integral ca activitate didactică”, nu constituie un argument în favoarea tezei contrare, întrucât aceste dispoziţii trebuie interpretate sistematic, prin coroborare cu art. 8 din acelaşi act normativ, care se referă la coordonatorii şi directorii de programe pentru pregătirea în rezidenţiat. Pentru aceste persoane, ca furnizori de formare, activitatea desfăşurată, de pregătire a rezidenţilor, reprezintă o activitate didactică, normată ca atare.

5. Raportul asupra recursului în interesul legii

Prin raportul întocmit de judecătorii-raportori s-a propus soluţia de admitere a recursului în interesul legii şi pronunţării unei decizii în sensul că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 6 alin. (71) din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 179/2008, respectiv art. 18 alin. (8) din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu completările ulterioare, prin raportare la art. 38 şi art. 159 din Codul muncii, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, sintagma “cheltuieli de personal” nu include salariile primite de medicul rezident pentru munca desfăşurată în perioada rezidenţiatului, iar drepturile salariale încasate nu pot fi restituite cu titlu de cheltuieli ocazionate de pregătirea profesională, în situaţia în care medicul rezident nu îşi respectă obligaţia asumată de a continua raporturile de muncă pentru o anumită perioadă cu spitalul în care a desfăşurat programul de rezidenţiat, chiar dacă o atare clauză ar fi prevăzută în actul adiţional la contractul individual de muncă.

6. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Examinând sesizarea cu recurs în interesul legii, raportul întocmit de judecătorii-raportori, precum şi dispoziţiile legale ce se solicită a fi interpretate în mod unitar, se constată următoarele:

Înalta Curte a fost legal sesizată, iar recursul în interesul legii este admisibil, fiind îndeplinite cumulativ cerinţele impuse de dispoziţiile art. 514 şi art. 515 din Codul de procedură civilă, referitoare la autorul sesizării şi existenţa unei practici neunitare în ceea ce priveşte interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale ce formează obiectul judecăţii, aşa cum rezultă din hotărârile judecătoreşti depuse la dosar.

Astfel, Înalta Curte este chemată să interpreteze, în vederea aplicării unitare, dispoziţiile art. 6 alin. (71) din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 179/2008, respectiv art. 18 alin. (8) din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu completările ulterioare, prin raportare la dispoziţiile art. 38 şi art. 159 din Codul muncii, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

În esenţă, problema de drept care a fost soluţionată diferit de instanţele judecătoreşti, raportat la dispoziţiile legale menţionate, vizează sintagma “cheltuieli de personal”, în sensul dacă aceasta include şi salariile primite de medicul rezident pentru munca desfăşurată în perioada rezidenţiatului, şi, pe cale de consecinţă, dacă drepturile salariale încasate pot fi restituite cu titlu de cheltuieli ocazionate de pregătirea profesională, în situaţia în care medicul rezident nu îşi respectă obligaţia asumată de a continua raporturile de muncă pentru o anumită perioadă cu spitalul în care a desfăşurat programul de rezidenţiat, în special în cazul în care o asemenea clauză a fost prevăzută în actul adiţional la contractul individual de muncă, încheiat în condiţiile art. 196 alin. (2) din Codul muncii, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Dispoziţiile legale vizate de recursul în interesul legii sunt următoarele:

- art. 6 alin. (7) şi (71) din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 179/20081, conform cărora:

“Art. 6. - [...] (7) Specialiştii formaţi în urma promovării concursului de rezidenţiat pe post încheie un contract individual de muncă cu unitatea sanitară în care se găseşte postul respectiv, înaintea începerii pregătirii de rezidenţiat. Prin acest contract se prevăd:

a) posibilitatea ca rezidentul să fie retribuit suplimentar faţă de salariul de rezident de către unitatea sanitară respectivă, pe perioada pregătirii în rezidenţiat;

b) Obligaţia de a lucra la unitatea sanitară publică cu care a încheiat contractul individual de muncă cel puţin un număr de ani egal cu durata corespunzătoare pregătirii în rezidenţiat;

c) negocierea condiţiilor salariale pe care unitatea le va asigura medicului pentru perioada prevăzută în contract.

(71) Obligaţia prevăzută la alin. (7) lit. b) se stabileşte prin act adiţional la contractul individual de muncă, în temeiul prevederilor art. 193 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare. Nerespectarea de către salariat a obligaţiei asumate îl obligă pe acesta la suportarea tuturor cheltuielilor ocazionate de pregătirea sa profesională, respectiv a cheltuielilor de personal pe perioada pregătirii în rezidenţiat, precum şi la restituirea primei de instalare, proporţional cu perioada nelucrată din perioada stabilită, conform actului adiţional la contractul individual de muncă.”

- art. 18 alin. (7) şi (8) din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu completările ulterioare:

Art. 18. - [...] (7) Medicii, medicii dentişti şi farmaciştii care promovează concursul de rezidenţiat pe post încheie un contract individual de muncă cu unitatea sanitară publică care a publicat postul respectiv, înainte de începerea pregătirii în rezidenţiat. Prin acest contract se prevede obligaţia de a lucra la unitatea sanitară publică cu care a încheiat contractul individual de muncă un număr de ani egal cu durata corespunzătoare pregătirii în rezidenţiat.

(8) Obligaţia prevăzută la alin, (7) se stabileşte prin act adiţional la contractul individual de muncă, în temeiul prevederilor art. 193 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare. Nerespectarea de către salariat a obligaţiei asumate îl obligă pe acesta la suportarea tuturor cheltuielilor ocazionate de pregătirea sa profesională, respectiv a cheltuielilor de personal pe perioada pregătirii în rezidenţiat, precum şi la restituirea primei de instalare, proporţional cu perioada nelucrată din perioada stabilită, conform actului adiţional la contractul individual de muncă.”

- art. 38 şi art.159 din Codul muncii, republicat, cu modificările şi completările ulterioare:

“Art. 38. - Salariaţii nu pot renunţa la drepturile ce ie sunt recunoscute prin lege. Orice tranzacţie prin care se urmăreşte renunţarea la drepturile recunoscute de lege salariaţilor sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate.”

“Art. 159. - (1) Salariul reprezintă contraprestaţia muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă.

(2) Pentru munca prestată în baza contractului individual de muncă fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat în bani.

(3) La stabilirea şi la acordarea salariului este interzisă orice discriminare pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală.”

Potrivit dispoziţiilor art. 1 alin, (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 179/2008 şi art. 1 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu completările ulterioare, “Rezidenţiatul reprezintă forma specifică de învăţământ postuniversitar pentru absolvenţii licenţiaţi ai facultăţilor de medicină, medicină dentară şi farmacie, care asigură pregătirea necesară obţinerii uneia dintre specialităţile cuprinse în Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală”.

Cât priveşte formele în care se organizează rezidenţiatul, în reglementarea dată de art. 1 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 179/2008, au fost prevăzute trei forme de rezidenţiat - pe locuri, pe post şi cu timp parţial - cu o durată cuprinsă între 3-7 ani, în funcţie de specialitate, în timp ce în reglementarea dată de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu completările ulterioare, s-a prevăzut că rezidenţiatul se organizează sub două forme, pe locuri şi pe posturi, fiind menţinută aceeaşi durată cuprinsă între 3 şi 7 ani, în funcţie de specialitate.

În cazul rezidenţiatului pe locuri, medicii, medicii dentişti şi farmaciştii confirmaţi în rezidenţiat încheie un contract individual de muncă pe perioadă determinată, egală cu durata rezidenţiatului în specialitatea aleasă, cu unitatea sanitară la care au fost repartizate locurile pentru rezidenţiat [art. 5 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 179/2008 şi art. 17 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu completările ulterioare].

Cât priveşte rezidenţiatul pe post, în acest caz se încheie un contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată cu unitatea sanitară publică care a publicat postul respectiv [art. 6 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 179/2008 şi art. 18 alin. (6) din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu completările ulterioare], înainte de începerea pregătirii în rezidenţiat, iar prin acest contract se prevede obligaţia de a lucra la unitatea sanitară publică cu care s-a încheiat contractul individual de muncă un număr de ani egal cu durata corespunzătoare pregătirii în rezidenţiat [art. 6 alin. (7) Ut b) din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 179/2008, şi art. 18 alin. (7) din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu completările ulterioare], această obligaţie fiind stabilită printr-un act adiţional la contractul individual de muncă, în temeiul prevederilor art. 196 alin. (2) din Codul muncii, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, nerespectarea de către salariat a obligaţiei asumate obligându-l pe acesta la suportarea tuturor cheltuielilor ocazionate de pregătirea sa profesională, respectiv a Cheltuielilor de personal pe perioada pregătirii în rezidenţiat, precum şi la restituirea primei de instalare, proporţional cu perioada nelucrată din perioada stabilită, conform actului adiţional la contractul individual de muncă [art. 6 alin. (71) din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 179/2008, şi art. 18 alin. (8) din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu completările ulterioare],

Totodată, prin dispoziţiile tranzitorii prevăzute de art. 27 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu completările ulterioare, s-a menţinut pentru rezidenţii aflaţi în pregătire, forma rezidenţiat pe post, obligaţia prevăzută în actele adiţionale la contractele individuale de muncă, respectiv de a lucra la unitatea sanitară publică cu care au încheiat contractul individual de muncă cel puţin un număr de ani egal cu durata corespunzătoare pregătirii în rezidenţiat.

Din ansamblul normelor legale care reglementează activitatea de rezidenţiat pe post, care face obiectul prezentului recurs în interesul legii, rezultă că raporturile juridice care se nasc între medicul rezident pe post şi unitatea sanitară publică cu care s-a încheiat contractul individual de muncă au o natură juridică mixtă, ca o consecinţă a specificului pregătirii în rezidenţiat.

Pe de o parte, se creează raporturi juridice proprii procesului de învăţământ, aşa cum reiese din însăşi definiţia legală a rezidenţiatului, potrivit căreia acesta constituie o formă specifică de învăţământ postuniversitar.

În cadrul acestei forme de pregătire continuă, rezidentul dobândeşte şi îşi perfecţionează cunoştinţele teoretice şi practice, participând la toate activităţile specifice domeniului de specializare.

Această pregătire se structurează pe programe de rezidenţiat, conform programelor de învăţământ, pentru fiecare specialitate, şi se desfăşoară după un curriculum de pregătire şi un barem de manopere, proceduri, tehnici diagnostice şi terapeutice, obligatorii şi unice pe ţară, sub îndrumarea coordonatorilor şi directorilor de program şi a îndrumătorilor sau responsabililor de formare în rezidenţiat.

Pe de altă parte, între medicul rezident pe post şi unitatea sanitară publică se încheie un contract individual de muncă pe durată nedeterminată, prin care se stabilesc raporturi juridice de muncă, fiind evident că un astfel de contract este guvernat de toate normele generale cuprinse în Codul muncii, fiind aplicabile inclusiv dispoziţiile art. 38 şi art. 159 din Codul muncii, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Astfel, pe durata pregătirii în specialitate, rezidenţii sunt salarizaţi conform legii, ei participând efectiv la activităţile şi responsabilităţile clinicilor, secţiilor, laboratoarelor, cabinetelor de specialitate, de medicină de familie, cabinetelor medico-dentare şi farmaciilor în care efectuează pregătirea, sub îndrumarea şi supravegherea directă a coordonatorilor din instituţiile şi unităţile sanitare acreditate.

De asemenea, rezidenţii au dreptul să examineze pacienţii şi să aplice soluţii terapeutice, sub stricta supraveghere a îndrumătorului sau a responsabilului, în conformitate cu nivelul lor de pregătire.

În plus, rezidenţii efectuează gărzi, potrivit dispoziţiilor art. 12 alin. (3) şi (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 179/2008, şi art. 221 alin. (3)-(6) din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu completările ulterioare, iar medicii rezidenţi care efectuează gărzi în afara programului normal de lucru sunt salarizaţi pentru această activitate de către unitatea sanitară unde efectuează garda, cu respectarea prevederilor legale.

În această situaţie, cum medicul rezident are şi calitatea de salariat, se constată că rezidenţiatul nu reprezintă doar o formă tipică de învăţământ postuniversitar, ci o formă specifică, cu caracter mixt, ce conţine atât o componentă de desăvârşire a pregătirii profesionale prin specializare, generată de procesul de învăţământ, cât şi o componentă specifică raporturilor juridice de muncă, prin care munca efectiv prestată dă dreptul la obţinerea unei contraprestaţii în bani, sub forma salariului.

Ca atare, nu se poate reţine că activitatea medicului rezident este numai o activitate didactică şi că remunerarea acestuia reprezintă cheltuieli de şcolarizare.

Referitor la acest aspect se constată că, potrivit dispoziţiilor art. 9 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 179/2008, s-a prevăzut că “Pregătirea în rezidenţiat reprezintă un proces continuu de pregătire teoretică şi practică, fiind normată integral ca activitate didactică”, însă prin art. 2 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu completările ulterioare, această reglementare a fost completată în sensul că “Pregătirea în rezidenţiat reprezintă un proces continuu de pregătire teoretică şi practică, fiind normată integral ca activitate didactică doar activitatea de pregătire în rezidenţiat efectuată de către cadrele didactice universitare, în conformitate cu numărul orelor de curs şi de aplicaţii din curriculum aprobat”, astfel că din interpretarea sistematică a acestor dispoziţii legale, coroborate cu celelalte alineate ale textelor de lege menţionate, nu se poate ajunge la o altă concluzie în ceea ce priveşte natura juridică şi, implicit, regimul juridic aplicabil contractului individual de muncă încheiat de medicul rezident pe post.

Instanţele de judecată au întâmpinat dificultăţi în interpretarea noţiunii de “cheltuieli de personal”, prevăzută în cuprinsul art. 6 alin. (71) din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 179/2008, respectiv art. 18 alin. (8) din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu completările ulterioare, în sensul că, într-o opinie, s-a apreciat că această sintagmă include şi salariul primit de medicul rezident, o atare soluţie fiind impusă de calificarea duratei rezidenţiatului ca o activitate didactică, iar nu ca o muncă prestată, iar într-o altă opinie, pornindu-se şi de la dispoziţiile imperative ale art. 159 raportat la art. 38 din Codul muncii, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, s-a apreciat că aceste cheltuieli nu includ salariul primit de medicul rezident, întrucât acesta este o contraprestaţie pentru munca efectuată în folosul unităţii sanitare, fiind vorba despre alte cheltuieli eventuale, pe lângă prima de instalare, impuse de pregătirea profesională a rezidentului.

Scindarea practicii judiciare a fost provocată şi de conţinutul unor acte adiţionale la contractul individual de muncă, încheiate de unităţile sanitare cu medicii rezidenţi, prin care, pe lângă stipularea obligaţiei legale stabilite în sarcina angajatului, s-au precizat şi limitele despăgubirii datorate de medic, ca fiind drepturile salariale şi plata şcolarizării.

Examinând dispoziţiile legale în discuţie, se constată că limitele despăgubirii în cazul răspunderii materiale a rezidentului pe post sunt fixate prin chiar conţinutul normei legale, care indică drept gen proxim cheltuielile ocazionate de pregătirea profesională, iar ca diferenţă specifică, cheltuielile de personal pe perioada pregătirii în rezidenţiat şi prima de instalare. Ca atare, noţiunea de “cheltuieli de personal”, ca diferenţă specifică, nu poate fi interpretată decât prin raportare la genul proxim - cheltuieli ocazionate de pregătirea profesională.

Or, faţă de conţinutul expres al dispoziţiilor art. 159 şi art. 38 din Codul muncii, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, raportate la art. 6 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 179/2008, şi, respectiv, art. 18 alin. (6) din Ordonanţa Guvernului nr. l 8/2009, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu completările ulterioare, este indubitabil că noţiunea generică la care se referă textul art. 6 alin. (71) din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 179/2008, respectiv art. 18 alin. (8) din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu completările ulterioare - cheltuieli prilejuite de pregătirea profesională a rezidentului, nu poate include şi salariul achitat medicului pe durata rezidenţiatului, care reprezintă contraprestaţia pentru munca efectiv prestată de către acesta în folosul unităţii sanitare angajatoare.

Nu în ultimul rând, se reţine că natura juridică a sumelor de bani ce urmează a fi restituite de către medicul rezident este, evident, aceea de despăgubiri, sumele cheltuite de unitatea sanitară angajatoare pentru pregătirea profesională a medicului rezident urmând a fi restituite cu titlu de daune-interese, noţiune ce exclude de plano cheltuielile salariale. O atare interpretare este impusă şi de argumentul că sumele ce trebuie restituite ca urmare a încălcării obligaţiei prevăzute de art. 6 alin. (71) din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 179/2008, respectiv art. 18 alin. (8) din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu completările ulterioare, de către fostul medic rezident, sunt destinate să acopere efortul financiar făcut de unitatea sanitară pentru pregătirea profesională a acestuia.

Prin urmare, în măsura în care obligaţia de restituire a cheltuielilor de personal se referă la sumele ce reprezintă remunerarea muncii rezidentului pe post, aceasta reprezintă o încălcare a dreptului la muncă şi o pretenţie abuzivă, în raport cu dispoziţiile art. 38 şi art. 159 din Codul muncii, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru considerentele arătate, în temeiul dispoziţiilor art. 517 alin, (1) cu referire la art. 514 din Codul de procedură civilă,

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

În numele legii

DECIDE:

Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Constanţa şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 6 alin. (71) din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2008 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 179/2008, respectiv art. 18 alin. (8) din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu completările ulterioare, prin raportare la art. 38 şi art. 159 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sintagma “cheltuieli de personal” nu include salariile primite de medicul rezident pentru munca desfăşurată în perioada rezidenţiatului, iar drepturile salariale încasate nu pot fi restituite cu titlu de cheltuieli ocazionate de pregătirea profesională, în situaţia în care medicul rezident nu îşi respectă obligaţia asumată de a continua raporturile de muncă pentru o anumită perioadă cu spitalul în care a desfăşurat programul de rezidenţiat, chiar dacă o atare clauză ar fi prevăzută în actul adiţional la contractul individual de muncă, încheiat în condiţiile art. 196 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 februarie 2015.

 

VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

IULIA CRISTINA TARCEA

Magistrat-asistent,

Mihaela Lorena Mitroi


1 Ordonanţa Guvernului nr. 12/2008 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului a fost abrogată de Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului la data de 3 septembrie 2009.

 

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

COMPLETUL COMPETENT SĂ JUDECE RECURSUL ÎN INTERESUL LEGII

DECIZIA Nr. 7

din 16 martie 2015

 

Dosar nr. 1/2015

Livia Doina Stanciu - preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele completului

Lavinia Curelea - preşedintele Secţiei I civile

Roxana Popa - preşedintele Secţiei a II-a civile

Ionel Barb - preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal

Mirela Sorina Popescu - preşedintele Secţiei penale

Ilie Iulian Dragomir - judecător la Secţia penală - judecător-raportor

Ioana Bogdan - judecător la Secţia penală

Gheorghe Aurel Ilie - judecător la Secţia penală

Lavinia Valeria Lefterache - judecător la Secţia penală

Angela Dragne - judecător la Secţia penală

Geanina Cristina Arghir - judecător la Secţia penală

Maricela Cobzariu - judecător la Secţia penală

Valentin Horia Şelaru - judecător la Secţia penală

Rodica Aida Popa - judecător la Secţia penală

Mariana Ghena - judecător la Secţia penală

Lucia Tatiana Rog - judecător la Secţia penală

Luciana Mera - judecător la Secţia penală

Florentina Dragomir - judecătoria Secţia penală

Sandel Lucian Macavei - judecător la Secţia penală

Carmen Elena Popoiag - judecător la Secţia I civilă

Lavinia Dascălu - judecător la Secţia I civilă

Iulia Manuela Cîrnu - judecător la Secţia a II-a civilă

Aurelia Motea - judecător la Secţia a II-a civilă

Emanuel Albu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Viorica Trestianu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

 

Completul competent să judece recursul în interesul legii ce formează obiectul Dosarului nr. 1/2015 este constituit conform dispoziţiilor art. 473 alin. (1) din Codul de procedură penală, raportat la dispoziţiile art. 272 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Şedinţa completului este prezidată de doamna Livia Doina Stanciu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

La şedinţa de judecată participă procurorul-şef al Secţiei judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, doamna procuror Iuliana Nedelcu.

La şedinţa de judecată participă magistratul-asistent din cadrul secţiilor unite, doamna Monica Eugenia Ungureanu, desemnat în conformitate cu dispoziţiile art. 273 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a luat în examinare recursul în interesul legii formulat de către de Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 471 alin. (1) din Codul de procedură penală, în vederea interpretării unitare a dispoziţiilor art. 399 din Codul de procedură penală cu privire la “măsurile preventive aplicabile minorilor, în sensul dacă la momentul soluţionării în primă instanţă, a acţiunii penale prin luarea unei măsuri educative, încetează de drept măsura preventivă dispusă anterior faţă de minor”.

Reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a susţinut recursul în interesul legii, învederând că examenul jurisprudenţei penale actuale a evidenţiat mai multe orientări cu privire la acest aspect şi, prin urmare, caracterul neunitar al practicii judiciare:

1. Potrivit unei orientări jurisprudenţiale se consideră că art. 399 alin. (3) lit. d) din Codul de procedură penală prevede o cauză legală de încetare de drept a măsurii preventive care trebuie valorificată la momentul soluţionării, în fond, a acţiunii penale; altfel, textul devine inaplicabil, întrucât la momentul rămânerii definitive se va proceda la punerea în executare a măsurii educative.

2. Într-o altă orientare jurisprudenţială s-a apreciat, similar cu situaţia majorului, că măsura preventivă poate subzista de-a lungul întregului proces penal, momentul terminus putând fi determinat de punerea în aplicare a sancţiunii.

A fost precizată opinia Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în sensul că soluţia legală este cea exprimată de prima orientare jurisprudenţială, pentru următoarele motive:

În capitolul II al titlului III al Părţii speciale a Codului de procedură penală, care reglementează în secţiunea a II-a “Deliberarea şi hotărârea instanţei”, dispoziţiile art. 399 alin. (1) prevăd cu caracter de principiu faptul că instanţa are obligaţia ca, prin hotărâre, să se pronunţe asupra menţinerii, revocării, înlocuirii ori încetării de drept a măsurii preventive dispuse pe parcursul procesului penal cu privire la inculpat. De asemenea, potrivit alin. (3) lit. d) al aceluiaşi text de lege, instanţa dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului arestat preventiv atunci când pronunţă o măsură educativă.

Art. 399 alineatul (4) din Codul de procedură penală prevede că hotărârea pronunţată în condiţiile alin. (1) şi (2) cu privire la măsurile preventive este executorie.

În contextul dispoziţiilor privitoare la încetarea de drept a măsurilor preventive s-a arătat că dispoziţiile art. 241 alin. (1) din Codul de procedură penală reglementează cazurile generale de încetare a măsurilor preventive, indiferent de natura lor. Totodată, prin art. 241 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală se creează cadrul reglementării distincte a unor cazuri speciale de încetare a măsurilor preventive. Asemenea cazuri speciale se regăsesc în art. 399 alin. (3) din Codul de procedură penală, aplicabile numai arestului preventiv.

S-a susţinut că o primă problemă în acest context normativ este calificarea art. 399 alin. (3) lit. d) din Codul de procedură penală, apreciind că reprezintă o cauză specială de încetare de drept a arestării preventive, specifică fazei de judecată.

Analizând dispoziţia legală conţinută de art. 399 alin. (1) şi alin. (3) lit. d) din Codul de procedură penală, rezultă că textul de lege prevede o cauză legală de încetare de drept a măsurii preventive care trebuie valorificată la momentul soluţionării în fond a acţiunii penale.

În ce priveşte momentul valorificării acestei cauze penale, dispoziţia legală citată statuează obligaţia instanţei de a se pronunţa asupra încetării de drept a măsurii preventive dispuse pe parcursul procesului penal faţă de inculpatul minor şi a punerii de îndată în libertate a acestuia atunci când pronunţă o măsură educativă, indiferent de natura acesteia (privativă ori neprivativă de libertate), măsura fiind executorie.

Astfel, art. 399 alin. (3) lit. d) din Codul de procedură penală, fiind o cauză specială de încetare de drept a măsurii arestării preventive, dispoziţia instanţei de fond privind încetarea de drept a acestei măsuri preventive este o hotărâre pronunţată în condiţiile art. 399 alin. (1) din acelaşi cod şi, conform art. 399 alin. (4) al aceluiaşi act normativ, are caracter executoriu.

Chiar dacă s-ar considera că art. 399 alin. (4) din Codul de procedură penală nu ar prevedea în mod expres că dispoziţia instanţei, întemeiată pe art. 399 alin. (3) lit. d) din acelaşi cod, de punere de îndată în libertate, este executorie, un asemenea caracter rezultă din interpretarea gramaticală a acestui text care utilizează sintagma de îndată cu privire la punerea în libertate, precum şi din interpretarea sistematică a dispoziţiilor art. 399 alin. (1)-^(3) din Codul de procedură penală. Astfel, alin. (3), prin utilizarea sintagmei de asemenea, trimite la un regim juridic identic alin. (1) şi (2) ale art. 399 din Codul de procedură penală, inclusiv sub aspectul caracterului executoriu, prevăzut de art. 399 alin, (4) din acelaşi cod.

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, doamna judecător Livia Doina Stanciu, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunţare asupra recursului în interesul legii.

ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:

1. Problema de drept ce a generat practica neunitară

Prin recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a arătat că în practica judiciară naţională nu există un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea dispoziţiilor art. 399 alin. (1) şi (3) lit. d) din Codul de procedură penală referitoare la măsurile preventive aplicabile minorilor, în sensul daca la momentul soluţionării în primă instanţă a acţiunii penale, prin luarea unei măsurii educative, încetează de drept măsura preventivă dispusă anterior faţă de minor.

2. Examenul jurisprudenţial

Prin recursul în interesul legii se arată că, în urma verificării jurisprudenţei naţionale, în materia măsurilor preventive aplicabile minorilor, în condiţiile soluţionării acţiunii penale prin luarea unei măsuri educative, a fost identificată problema de drept referitoare la modalitatea aplicării art. 399 alin. (1) şi (3) lit. d) din Codul de procedură penală, cu referire la constatarea încetării de drept a măsurii preventive, la momentul pronunţării primei instanţe sau la momentul rămânerii definitive, fiind evidenţiate două orientări cu privire la acest aspect şi, prin urmare, caracterul neunitar al practicii judiciare în materie.

3. Soluţiile pronunţate de instanţele judecătoreşti

3.1. Potrivit unei orientări jurisprudenţiale mai frecvent întâlnite s-a considerat că în ipoteza sus-menţionată, art. 399 alin. (3) lit. d) din Codul de procedură penală prevede o cauză legală de încetare de drept a măsurii preventive ce trebuie valorificată la momentul soluţionării, în fond, a acţiunii penale; altfel, textul devine inaplicabil, întrucât la momentul rămânerii definitive se va proceda la punerea în executare a măsurii educative (anexa 1: Sentinţa penală nr. 506 din 5 iunie 2014, pronunţată în Dosarul nr.” 4.016/300/2014 de Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 905 din 21 august 2014 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia I penală; Sentinţa penală nr. 763 din 6 octombrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 4.821/270/2014 de Judecătoria Oneşti, definitivă la 27 octombrie 2014 prin neapelare; Sentinţa penală nr. 653 din 16 septembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 9.970/300/2014 de Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, definitivă prin decizia penală Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală).

3.2. Într-o a două orientare a practicii judecătoreşti, cu privire la acelaşi aspect s-a considerat că, similar cu situaţia majorului, măsura preventivă poate subzista de-a lungul întregului proces penal, momentul terminus putând fi determinat de punerea în executare a sancţiunii (anexa 2: Sentinţa penală nr. 56 din 19 martie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 7.065/90/2013 de Tribunalul Vâlcea, definitivă prin Decizia penală nr. 322/A din 2 iunie 2014 a Curţii de Apel Piteşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie; Sentinţa penală nr. 2.181 din 17 octombrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 14.474/233/2014 de Judecătoria Galaţi, definitivă la 11 noiembrie 2014, prin neapelare; Sentinţa penală nr. 347 din 19 septembrie 2014 pronunţată în Dosarul nr. 6.038/314/2014 de Judecătoria Suceava, definitivă la 14 octombrie 2014, prin neapelare; Sentinţa penală nr. 328 din 1 octombrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 3.531/279/2014 de Judecătoria Piatra-Neamţ, definitivă la 20 octombrie 2014, prin neapelare).

4. Opinia procurorului general

Soluţia propusă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Serviciul judiciar a fost în sensul că, la momentul soluţionării în primă instanţă a acţiunii penale, prin luarea unei măsuri educative, încetează de drept măsura preventivă dispusă anterior faţă de inculpatul minor, dispoziţia având caracter executoriu.

5. Raportul asupra recursului în interesul legii

Proiectul de soluţie propus prin raportul întocmit în cauză reflectă prima soluţie identificată de examenul jurisprudenţial, în sensul că în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 399 din Codul de procedură penală, la momentul soluţionării, în primă instanţă, a acţiunii penale, prin pronunţarea unei măsuri educative, măsura arestării preventive luată anterior faţă de inculpatul minor încetează de drept, iar instanţa dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului minor arestat preventiv.

S-a argumentat, în esenţă, că întrucât în dispoziţiile art. 399 alin. (3) lit. d) din Codul de procedură penală, legiuitorul se referă la “o măsură educativă”, fără a face vreo distincţie între măsurile educative neprivative de libertate şi măsurile educative privative de libertate, rezultă că dispoziţiile art. 399 alin. (3) lit. d) din Codul de procedură penală privesc atât măsurile educative neprivative de libertate, cât şi măsurile educative privative de libertate.

Ca urmare, deşi soluţia legislativă adoptată în art. 399 alin. (3) lit. d) din Codul de procedură penală trebuie revizuită, în sensul limitării dispoziţiilor acestui text de lege la masurile educative neprivative de libertate, existând propuneri de amendamente în acest sens formulate la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru completarea Legii nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, până la modificarea art. 399 alin. (3) lit. d) din Codul de procedură penală distincţia între măsurile educative neprivative de libertate şi măsurile educative privative de libertate nu are bază legală.

În concluzie, în lipsa unui temei legal, până la o viitoare intervenţie a legiuitorului, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 399 alin. (3) lit. d)din Codul de procedură penală nu se poate distinge între măsurile educative neprivative de libertate şi măsurile educative privative de libertate, iar o atare distincţie, în baza cadrului legal în vigoare, pune în discuţie conformitatea cu art. 5 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, aşa cum rezultă din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.

6. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Chestiunea de drept “dacă la momentul soluţionării, în primă instanţă, a acţiunii penale prin luarea unei măsuri educative încetează de drept măsura preventivă dispusă anterior faţă de minor” este în sensul primei orientări jurisprudenţiale, fiind în concordanţă cu argumentele de drept reglementate, atât prin legislaţia internă, cât şi prin legislaţia internaţională.

6.1. Dispoziţii legale incidente

- Dispoziţia legală supusă dezlegării: art. 399 din Codul de procedură penală potrivit căruia:

“(1) Instanţa are obligaţia ca, prin hotărâre, să se pronunţe asupra menţinerii, revocării, înlocuirii ori încetării de drept a măsurii preventive dispuse pe parcursul procesului penal cu privire la inculpat.

(2) în caz de renunţare la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei, de achitare sau de încetare a procesului penal, instanţa dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului arestat preventiv.

(3) De asemenea, instanţa dispune punerea de îndată în libertatea inculpatului arestat preventiv atunci când pronunţă:

a) o pedeapsă cu închisoare cel mult egală cu durata reţinerii şi arestării preventive;

b) o pedeapsă cu închisoare, cu suspendarea executării sub supraveghere;

c) o pedeapsă cu amendă, care nu însoţeşte pedeapsa închisorii;

d) o măsură educativă.

(4) Hotărârea pronunţată în condiţiile alin. (1) şi (2) cu privire la măsurile preventive este executorie.”

- Dispoziţia legală din Codul de procedură penală din 1969: art. 350 alin. 2 şi 3 din Codul de procedură penală:

“În caz de achitare sau de încetare a procesului penal, instanţa dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului arestat preventiv.

De asemenea, instanţa dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului arestat preventiv, atunci când pronunţă:

a) o pedeapsă cu închisoare cel mult egală cu durata reţinerii şi arestării preventive;

b) o pedeapsă cu închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării ori cu suspendarea executării sub supraveghere sau cu executare la locul de muncă;

c) amenda;

d) o măsură educativă.”

6.2. Premisa dezlegării chestiunii de drept este aceea că textul art. 339 alin. (1), alin. (3) lit. d) din Codul de procedură penală a fost preluat din legislaţia anterioară (art. 350 alin. 3), jurisprudenţa fiind constantă în a considera ipotezele enumerate ca determinând încetarea de drept a măsurii şi în consecinţă interpretarea sistematică a alin. (3) al textului actual, respectiv aspectul că toate cazurile enumerate, inclusiv cel de la lit. d), vor determina aceeaşi soluţie a încetării de drept a măsurii preventive.

Caracterul executoriu al punerii în libertate se deduce din sintagma “de îndată”, inclusă în textul alin. (3), chiar dacă legiuitorul a omis enumerarea acestei situaţii în alin. (4).

Aceeaşi soluţie rezultă şi dintr-o interpretare strict literală ori gramaticală, alin. (3) adăugând noi ipoteze alineatelor anterioare, aspect marcat de legiuitor prin menţiunea “de asemenea” în debutul dispoziţiei

De altfel şi în doctrină1 s-a exprimat punctul de vedere potrivit căruia “indiferent de infracţiune şi de tipul măsurii educative, este obligatorie punerea în libertate a inculpatului minor la momentul pronunţării hotărârii în primă instanţă”, măsura fiind executorie.

Dispoziţiile art. 399 alin. (3) lit. d) din Codul de procedură penală, privitoare la judecata în primă instanţă, prevăd explicit că “instanţa dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului arestat preventiv atunci când pronunţă: d) o măsură educativă.”

Or, utilizarea sintagmei “de îndată” în contextul pronunţării hotărârii în primă instanţă, în cadrul prevederilor care reglementează dispoziţiile primei instanţe în materia măsurilor preventive, conduce la concluzia că momentul punerii în libertate a inculpatului minor arestat preventiv este momentul soluţionării cauzei în primă instanţă, iar nu momentul rămânerii definitive a hotărârii primei instanţe. Dacă intenţia legiuitorului ar fi fost aceea de a nu conferi caracter executoriu dispoziţiei de punere în libertate a inculpatului minor arestat preventiv, nu ar fi utilizat sintagma “de îndată” în cuprinsul prevederilor art. 399 alin. (3) din Codul de procedură penală.

Pe de altă parte, este adevărat că dispoziţiile art. 399 alin. (4) din Codul de procedură penală nu prevăd explicit caracterul executoriu al dispoziţiei de punere în libertate a inculpatului minor arestat preventiv, cu privire la care prima instanţă a pronunţat o măsură educativă, însă caracterul executoriu al acestei dispoziţii rezultă, pe de o parte, aşa cum s-a arătat, din utilizarea sintagmelor “de îndată” şi “de asemenea”; iar, pe de altă parte, din efectele pe care le-ar produce o interpretare contrară.

Astfel, a admite că dispoziţia de punere în libertate a inculpatului minor arestat preventiv cu privire la care prima instanţă a pronunţat o măsură educativă nu are caracter executoriu înseamnă a admite că inculpatul minor cu privire la care prima instanţă a pronunţat o măsură educativă neprivativă de libertate ar putea fi privat de libertate până la rămânerea definitivă a hotărârii şi a admite că inculpatul condamnat la pedeapsa amenzii ar putea fi privat de libertate până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.

De altfel, nici dispoziţiile art. 399 alin. (4) din Codul de procedură penală nu prevăd caracterul executoriu al dispoziţiei de punere în libertate a inculpatului condamnat la pedeapsa amenzii, care nu însoţeşte pedeapsa închisorii, la care se face referire în art. 399 alin. (3) lit. c) din acelaşi cod. Or, pronunţarea unei măsuri educative neprivative de libertate sau a unei pedepse cu amendă, care nu însoţeşte pedeapsa închisorii, este incompatibilă cu menţinerea privării de libertate a inculpatului.

Dispoziţiile legale menţionate trebuie corelate cu cele ale art. 241 din Codul de procedură penală, care reglementează cazurile generale de încetare de drept a măsurilor preventive, fără ca legiuitorul să facă o enumerare limitativă a acestora, ci doar stabilind existenţa unor cazuri speciale în alin. (1) lit. d) al aceluiaşi text de lege, respectiv că măsurile preventive încetează de drept “În alte cazuri anume prevăzute de lege.”

Un astfel de caz anume prevăzut de lege, care priveşte exclusiv măsura arestării preventive şi care se încadrează în dispoziţia art. 241 alin. (1) lit. d), este cazul prevăzut în art. 399 alin. (3) Ist. d) din Codul de procedură penală, referitor la pronunţarea unei măsuri educative faţă de inculpatul minor arestat preventiv.

Astfel, întrucât în dispoziţiile art. 399 alin. (3) lit. d) din Codul de procedură penală, legiuitorul se referă la “o măsură educativă”, fără a face vreo distincţie între măsurile educative neprivative de libertate şi măsurile educative privative de libertate, rezultă că dispoziţiile art. 399 alin. (3) lit. d) din Codul de procedură penală privesc atât măsurile educative neprivative de libertate, cât şi măsurile educative privative de libertate.

Aşa fiind, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 399 alin. (3) lit. d) şi alin. (4) din Codul de procedură penală, la momentul soluţionării, în primă instanţă, a acţiunii penale, prin pronunţarea unei măsuri educative, indiferent de natura acesteia, măsura arestării preventive luată anterior faţă de inculpatul minor încetează de drept, iar instanţa dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului minor arestat preventiv.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 473 şi 474 din Codul de procedură penală,

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

În numele legii

DECIDE:

În interpretarea şi aplicarea unitară dispoziţiilor art. 399 alin. (3) lit. d) şi alin. (4) din Codul de procedură penală stabileşte că:

La momentul soluţionării, în primă instanţă, a acţiunii penale, prin pronunţarea unei măsuri educative, indiferent de natura acesteia, măsura arestării preventive, luată anterior faţă de inculpatul minor, încetează de drept, iar instanţa dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului minor arestat preventiv.

Obligatorie, potrivit art. 474 alin. (4) din Codul de procedură penală.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 martie 2015.

 

PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

LIVIA DOINA STANCIU

Magistrat-asistent,

Monica Eugenia Ungureanu


1 V. Văduva, în .Noul Cod de procedura penală comentat”, Ed. Hamangiu, 2014, p. 989.

 

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.