MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 760/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 760         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 20 octombrie 2014

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Hotărârea nr. 49 din 17 octombrie 2014 privind contestarea înregistrării candidaturii domnului Victor-Viorel Ponta la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2014

 

 Opinie separată

 

ORDONANŢE ŞI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

65. - Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative

 

877. - Hotărâre privind prorogarea termenului prevăzut la art. 7 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor

 

881. - Hotărâre privind transmiterea imobilului - teren - situat în oraşul Năsăud, judeţul Bistriţa-Năsăud, din domeniul public ai statului şi din administrarea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice - Departamentul pentru ape, păduri şi piscicultura în domeniul public al oraşului Năsăud

 

886. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2014 pentru Compania Naţională POŞTA ROMÂNĂ - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului pentru Societatea Informaţională

 

887. - Hotărâre privind suplimentarea bugetului Ministerului Apărării Naţionale pe anul 2014 din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2014

 

888. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 90/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii

 

889. - Hotărâre privind suplimentarea bugetului Secretariatului General al Guvernului pe anul 2014 din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2014, pentru Secretariatul de Stat pentru Culte, în vederea susţinerii activităţilor cultelor

 

890. - Hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii “Modernizare şi extindere capacitate Stadionul Municipal Târgu Jiu”, str. Constantin Brâncuşi nr. 6, municipiul Târgu Jiu, judeţul Gorj, realizat prin Compania Naţională de Investiţii “C.N.I.” – S.A.

 

HOTĂRÂRI ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

HOTĂRÂREA Nr. 49

din 17 octombrie 2014

privind contestarea înregistrării candidaturii domnului Victor-Viorel Ponta la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2014

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simina Popescu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Contestaţia formulată şi depusă de domnul Gheorghe Funar cu privire la “verificarea legalităţii candidaturii domnului Victor-Viorel Ponta” la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2014 a fost înregistrată la Curtea Constituţională la data de 16 octombrie 2014.

Contestaţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 983F/2014, la care a fost ataşată propunerea de candidatură a domnului Victor-Viorel Ponta, împreună cu Decizia nr. 11 D/18.09.2014, transmisă de Biroul Electoral Central cu Adresa înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 4.140 din 18 septembrie 2014.

În temeiul dispoziţiilor ari 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, contestaţiile se soluţionează fără înştiinţarea părţilor, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar.

În contestaţia formulată, domnul Gheorghe Funar afirmă că “În data de 13 octombrie a.c. Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, a dezvăluit la postul Realitatea TV (...), faptul că premierul Victor-Viorel Ponta, actual candidat la funcţia de Preşedinte al României, a fost sau este, şi în prezent, ofiţer acoperit al Serviciului de Informaţii Externe”. Faţă de aceasta, având în vedere incompatibilitatea privind exercitarea unei funcţii politice şi deţinerea statutului de cadru militar, astfel cum rezultă din prevederile art. 15 din Legea nr. 1/1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii Externe, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 18 octombrie 2000, şi ale art. 28 lit. b) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995, şi faptul că se creează “o inegalitate de şanse între domnul Victor-Viorel Ponta şi ceilalţi 13 candidaţi la funcţia de Preşedinte al României”, autorul contestaţiei susţine că s-ar încălca dispoziţiile art. 40 alin. (3) din Constituţie.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a contestaţiei formulate, învederând că, în cauză, a fost depăşit termenul în care Legea nr. 370/2004 permite depunerea de contestaţii împotriva înregistrării/neînregistrării candidaturilor, contestaţia împotriva înregistrării candidaturii domnului Victor-Viorel Ponta fiind tardiv introdusă.

CURTEA,

examinând contestaţia în raport cu prevederile Constituţiei, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum şi documentele aflate la dosar, reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. f) din Constituţie, ale art. 37 şi 38 din Legea nr. 47/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, precum şi celor ale art. 31 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, Curtea Constituţională este competentă să soluţioneze contestaţiile privind înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcţia de Preşedinte al României.

Examinând contestaţia, Curtea constată că, potrivit art. 29 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, în termen de cel mult 48 de ore de la depunerea candidaturilor la funcţia de Preşedinte al României, Biroul Electoral Central decide în sensul înregistrării sau respingerii înregistrării acestora. Prevederile art. 31 alin. (1) din aceeaşi lege dau dreptul candidaţilor, partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice, alianţelor electorale şi alegătorilor de a contesta înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor. Contestaţiile pot fi formulate în cel mult de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut de art. 29 alin. (2) din aceeaşi lege.

Biroul Electoral Central a decis înregistrarea candidaturii domnului Victor-Viorel Ponta pe data de 18 septembrie 2014, aceasta rămânând definitivă. Contestaţia formulată de domnul Gheorghe Funar împotriva înregistrării candidaturii domnului Victor-Viorel Ponta la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2014 a fost depusă şi înregistrată la Curtea Constituţională pe data de 16 octombrie 2014. Faţă de aceste aspecte, Curtea constată că această contestaţie a fost introdusă cu depăşirea termenului prevăzut de Legea nr. 370/2004.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituţie, al art. 11 alin. (1) lit. B.a), al art. 37 şi 38 din Legea nr. 47/1992, precum şi al art. 31 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

HOTĂRĂŞTE:

Respinge contestaţia formulată de domnul Gheorghe Funar privind înregistrarea candidaturii domnului Victor-Viorel Ponta la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2014.

Hotărârea este definitivă, se comunică Biroului Electoral Central şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Simina Popescu

 

OPINIE SEPARATĂ

 

În dezacord cu opinia majoritară, apreciem că Curtea Constituţională a României nu trebuia să califice sesizarea domnului Gheorghe Funar drept contestaţie privind înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii domnului Victor-Viorel Ponta la funcţia de Preşedinte al României şi să o soluţioneze conform art. 31 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, respingând-o ca fiind tardiv introdusă.

În cazul de faţă, se reclamă încălcarea de către Victor Ponta a prevederilor art. 40 alin. (3) din Constituţia României, în condiţiile în care, în legătură cu acesta, au fost făcute afirmaţii conform cărora “a fost sau este şi în prezent ofiţer acoperit al Serviciului de Informaţii Externe”, iar Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare interzice cadrelor militare în activitate “să candideze pentru a fi alese în administraţia publică locală şi în Parlamentul României, precum şi în funcţia de Preşedinte al României”.

Examinând art. 37 din Constituţia României, constatăm că acest articol consacră dreptul constituţional al cetăţenilor de a fi aleşi, în anumite condiţii şi dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit art. 40 alin. (3). Art. 40 alin. (3) din Constituţie stabileşte că nu pot face parte din partide politice judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică. În concretizarea acestei dispoziţii constituţionale, art. 28 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare interzice cadrelor militare în activitate să candideze pentru a fi alese.. În funcţia de Preşedinte al României.

Pentru a stabili dacă unui “ofiţer acoperit al Serviciului de Informaţii Externe” îi sunt aplicabile aceste interdicţii este necesară examinarea dispoziţiilor Legii nr. 1/1998 privind Serviciul de Informaţii Externe. Art. 13 al acestei legi prevede că personalul S.I.E. se compune din cadre militare, militari angajaţi pe bază de contract şi salariaţi civili, iar art. 14 din lege stabileşte că cadrele militare în activitate, în rezervă şi în retragere din Serviciul de Informaţii Externe au toate drepturile şi îndatoririle prevăzute de actele normative aplicabile armatei române, precum şi de reglementările proprii. În final, art. 15 din aceeaşi lege stabileşte clar interdicţia pentru tot personalul SIE. de a face parte din partide, formaţiuni sau organizaţii politice.

Acest articol reprezentând o transpunere la nivel infraconstituţional a prevederilor art. 40 alin. (3) din Constituţie, coroborat cu art. 37 alin. (1) din Legea fundamentală, stabileşte interdicţia pentru personalul activ al Serviciului de Informaţii Externe de a candida şi de a fi ales în funcţia de Preşedinte al României.

Prin urmare, având de-a face cu o interdicţie prevăzută expres de Constituţie şi nefiind întrunite condiţiile de eligibilitate în ipoteza că cele sesizate de autorul contestaţiei ar fi reale, Curtea Constituţională a României trebuia să îşi stabilească competenţa de a judeca această contestaţie ca fiind una care priveşte verificarea condiţiilor de eligibilitate a unui candidat şi nu ca pe o contestaţie privind înregistrarea sau neînregistrarea unei candidaturi, conform art. 31 din Legea nr. 370/2004.

Este adevărat că atât Legea nr. 370/2004 privind alegerea Preşedintelui României, cât şi Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale a României prevăd ca atribuţii exprese ale Curţii Constituţionale acelea de a soluţiona contestaţiile privind înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcţia de Preşedinte al României, precum şi cele cu privire la împiedicarea unui candidat sau unei formaţiuni politice de a-şi desfăşura campania electorală în condiţiile legii, însă art. 146 alin. (1) lit. f) din Constituţie stabileşte că Curtea Constituţională a României “veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului”.

În doctrină, această atribuţie constituţională de a veghea la respectarea procedurii pentru alegeri este interpretată într-un sens larg, “semnificând nu numai operaţii tehnico-materiale sau fapte materiale juridice, dar şi prerogativa de a decide în legătură cu incidentele ce pot apărea în cadrul alegerilor prezidenţiale, până la confirmarea şi prezentarea lor în Parlament” (I. Deleanu, Instituţii şi proceduri constituţionale în dreptul român şi în dreptul comparat, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2006, pag. 358). De asemenea, s-a arătat că această atribuţie implică o corelare a dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 37 - dreptul de a fi ales, art. 81 - privind alegerea Preşedintelui, art. 82 - privind validarea mandatului şi depunerea jurământului, între ele, precum şi cu dispoziţiile cuprinse în Legea nr. 370/2004 (I. Muram, E.S. Tănăsescu, Constituţia României. Comentariu pe articole, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2008, pag. 1408). Legea nr. 47/1992, se mai arată în doctrină, stabileşte pentru Curtea Constituţională a României statutul de judecător electoral al alegerilor prezidenţiale, iar contenciosul electoral privind alegerile prezidenţiale are un caracter specializat şi se desfăşoară numai în faţa Curţii Constituţionale a României (I. Muraru, M. Constantinescu, Curtea Constituţională a României, Editura Albatros, Bucureşti, 1997, pag. 173-175).

Instituirea acestei competenţe de control al procedurii pentru alegerea Preşedintelui României în sarcina Curţii Constituţionale şi, corelativ, a dreptului de a sesiza instanţa, ca modalitate de acces la justiţie, implică în mod necesar asigurarea posibilităţii de a-l exercita pentru toţi cei care au un drept, un interes legitim, capacitate şi calitate procesuală. Condiţia ca sesizarea formulată să vizeze aspecte care privesc procedura scrutinului pentru alegerea Preşedintelui este, evident, necesară, dar şi suficientă. Or, limitarea competenţei Curţii la soluţionarea contestaţiilor având ca obiect, pe de o parte, înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcţia de Preşedinte al României sau, pe de altă parte, împiedicarea unui partid sau a unei formaţiuni politice ori a unui candidat de a-şi desfăşura campania electorală are semnificaţia drastică a unui veritabil fine de neprimire a cererii de sesizare a instanţei constituţionale cu respectiva contestaţie, constituie o îngrădire a accesului liber la justiţia constituţională, contravenind astfel prevederilor art. 21 alin.(1), alin. (2) şi alin. (3) coroborate cu cele ale art. 146 lit. f) din Constituţie.

Conform art. 3 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, atribuţiile Curţii Constituţionale sunt ce/e stabilite de Constituţie şi de prezenta lege, iar potrivit art. 3 alin. (2), în exercitarea atribuţiilor ce îi revin, Curtea Constituţională este singura în drept să hotărască asupra competenţei sale. Prin urmare, chiar dacă Legea nr. 370/2004 nu prevede expres atribuţia Curţii Constituţionale de a soluţiona contestaţiile cu privire la respectarea condiţiilor de eligibilitate după expirarea termenului prevăzut de art. 31 din lege, apreciem că această atribuţie derivă direct din art. 146 lit. f) din Constituţie, iar Curtea Constituţională trebuia să hotărască competenţa sa de a judeca în conformitate cu textele mai sus citate. Prin interpretarea literală şi aplicarea în consecinţă a dispoziţiilor art. 38 din Legea nr. 47/1992 se înlătură de la controlul de constituţionalitate situaţii relevante şi esenţiale care vizează procedura electorală.

Astfel, constatăm că, aplicând în mod literal dispoziţiile art. 38, se ajunge la împrejurarea inacceptabilă, din punctul nostru de vedere, în care instanţa de contencios constituţional este abilitată să garanteze supremaţia Constituţiei numai în raport cu respectarea anumitor termene procedurale de formulare a sesizărilor, soluţionând contestaţii care vizează în exclusivitate aspecte de ordin formal, procedural, iar nu aspecte de fond, respectiv verificarea condiţiilor constituţionale şi legale privind candidaţii sau desfăşurarea campaniei electorale. În asemenea situaţii, verificarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui devine una iluzorie, Curtea validând prin hotărârile pronunţate, prin care îşi denunţă competenţa, situaţii juridice controversate, susceptibile a contraveni prevederilor constituţionale. Astfel, interpretând că înregistrarea candidaturii la funcţia de Preşedinte al României, sub aspectul constituţionalităţii ei, poate fi contestată exclusiv în cadrul unor termene procedurale, cu înlăturarea posibilităţii verificării îndeplinirii condiţiilor constituţionale şi legale pe toată durata derulării procedurii electorale, goleşte de conţinut atribuţia Curţii Constituţionale de a veghea la respectarea acestei proceduri, echivalând cu acceptarea posibilităţii ca un candidat la funcţia de Preşedinte al României, care nu îndeplineşte condiţiile legale, să îşi poată întemeia participarea la competiţia electorală pe o împrejurare vădit contrară Constituţiei, dar a cărei neconstituţionalitate nu mai poate fi examinată, întrucât Curtea Constituţională îşi limitează propria competenţă.

A decide astfel, aşa cum a făcut-o Curtea Constituţională în opinia majoritară, înseamnă că, chiar în ipoteza în care este pe deplin dovedită neîntrunirea condiţiilor de eligibilitate (care trebuie raportate la ziua alegerilor) de către unul sau mai mulţi candidaţi, aceştia nu pot fi excluşi din competiţia electorală. Mai clar spus, chiar în situaţia în care, după expirarea termenelor prevăzute de art. 31 din Legea nr. 370/2004 şi până în ziua alegerilor, s-ar dovedi, de exemplu, că un candidat şi-a pierdut cetăţenia română ori domiciliul din ţară [cerinţe constituţionale ale art. 16 alin. (3)] ori că face parte din categoriile profesionale care nu au dreptul de a fi alese, precum magistraţii ori cadrele militare [cerinţe constituţionale ale art. 40 alin. (2) raportat la art. 37 alin. (1)], candidatura acestuia nu ar mai putea fi invalidată de către Curtea Constituţională, concluzie de neacceptat prin raportare la prerogativele constituţionale prevăzute de art. 146 lit. f).

Dreptul de a fi ales, aşa cum a fost el conceput de către legiuitorul constituant în art. 37, nu presupune doar dreptul de a participa la alegeri (de a fi candidat), ci şi dreptul de a ocupa funcţia publică (dacă a fost declarat câştigător al competiţiei electorale). Or, din moment ce în timpul campaniei electorale se poate stabili că acel candidat nu va putea fi validat sub nicio formă în funcţie, neîntrunind condiţiile de eligibilitate, este un nonsens juridic ca această candidatură să nu poată fi invalidată, lăsând procesul electoral să continue.

Raportat la situaţia concretă a cazului dedus judecăţii Curţii, constatăm că apartenenţa candidatului Victor-Viorel Ponta la Serviciul de Informaţii Externe este o simplă alegaţie a autorului sesizării, nesusţinută de dovezi. În faţa acestei situaţii, Curtea Constituţională avea două opţiuni. Prima era aceea în care Curtea Constituţională stabileşte că nu se poate comporta ca o instanţă de drept comun şi nu poate administra probe în dovedirea celor cu care a fost sesizată, urmând astfel ca în lipsa dovezilor să respingă contestaţia. A două opţiune a Curţii rezidă din prevederile art. 86 din legea proprie de organizare şi funcţionare, potrivit cărora instanţa constituţională are dreptul, în vederea realizării atribuţiilor sale, să solicite informaţiile, documentele şi actele pe care le deţin autorităţile şi instituţiile publice, iar aceste instituţii sunt obligate să comunice informaţiile cerute.

În opinia noastră, Curtea, ca unică autoritate competentă să soluţioneze contestaţiile privind contenciosul electoral, trebuia să solicite Serviciului de Informaţii Externe datele necesare pentru a stabili dacă Victor-Viorel Ponta este sau nu cadru activ al acestui serviciu, iar în baza informaţiilor primite, să decidă dacă sunt sau nu întrunite condiţiile de eligibilitate pentru acest candidat. Apreciem că, întrucât, potrivit art. 13 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public şi art. 20 din Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, nu pot fi clasificate ca secrete de stat sau secrete de serviciu informaţiile, datele şi documentele care favorizează sau ascund încălcarea legii, iar calitatea de deputat sau de senator (deţinută de candidat) este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate cu excepţia celei de membru al Guvernului [art. 71 alin. (2) din Constituţie], iar calitatea de membru al Guvernului (de asemenea, deţinută de candidat) este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de deputat sau senator, precum şi cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională, salarizate în cadrul organizaţiilor cu scop comercial [art. 105 alin. (1) din Constituţie], rezultă că deţinerea unei poziţii în cadrul Serviciului de Informaţii Externe de către candidat nu se poate face decât cu încălcarea Constituţiei, Prin urmare, nu i-ar putea fi opus Curţii Constituţionale caracterul clasificat al informaţiilor solicitate.

Prin urmare, apreciem că sesizarea formulată de Gheorghe Funar prin care se contestă legalitatea candidaturii domnului Victor-Viorel Ponta, pe motiv că sunt încălcate dispoziţiile art. 40 alin. (3) din Constituţie, era admisibilă, Curtea Constituţională având competenţa de a se pronunţa asupra oricărui incident de contencios electoral, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituţie, şi putând să decidă în consecinţă, în funcţie de starea de fapt stabilită în dosarul cauzei.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Judecător,

Daniel Marius Morar

 

ORDONANŢE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

pentru modificarea şi completarea unor acte normative

 

Situaţia extraordinară prevăzută de art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată, a cărei reglementare nu poate fi amânată, constă în necesitatea adoptării de măsuri sociale care să conducă la o protecţie sporită a copiilor, având în vedere scăderea natalităţii, care este într-adevăr o problemă gravă cu care România se confruntă în ultimii ani. Mecanismele care conduc la scăderea populaţiei României sunt fertilitatea scăzută, migraţia externă şi mortalitatea generală. Astfel că, valorile negative ale sporului natural, conjugate cu cele ale soldului migraţiei externe, au făcut ca populaţia ţării să se diminueze.

Indiferent de metodele de estimare a sărăciei utilizate la nivelul UE pentru a stabili rata sărăciei, în România copiii şi tinerii au riscul de sărăcie cel mai ridicat între categoriile de vârstă.

Astfel, potrivit studiilor efectuate recent la nivelul CE şi al UNICEF, sărăcia veniturilor (sau monetară) este la copii mai ridicată în România decât în orice altă ţară europeană (33% faţă de 20% media UE-27), iar circa 72-78% din copiii din România suferă de deprivare materială severă, aceasta fiind semnificativ mai intensă decât în toate celelalte state europene cu privire la aproape toate bunurile. De asemenea, un procent de 8% din minori trăieşte în România la nivelul de “sărăcie severă”, cu mai puţin de 15 lei pe zi, datorită excluziunii sociale, precum şi datorită nivelului scăzut al educaţiei, sănătăţii şi al ocupării forţei de muncă, toate acestea având consecinţe negative şi asupra abandonului şcolar.

Statul trebuie să asigure protecţia copilului şi să garanteze respectarea tuturor drepturilor sale prin activitatea specifică realizată de instituţiile statului, care trebuie să intervină prin crearea de oportunităţi egale şi, în subsidiar, prin acordarea de beneficii de asistenţă socială şi servicii sociale adecvate.

Considerând că actualele reglementări care prevăd acordarea unor măsuri de susţinere financiară a costurilor de creştere şi îngrijire a unui copil previn doar în mică măsură privarea materială severă a acestuia, este necesară intervenţia asupra Legii nr. 27272004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, şi a Legii nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei, republicată, cu modificările ulterioare. Prin majorarea unor drepturi prevăzute de aceste acte normative se preconizează reducerea sărăciei în rândul copiilor.

Copiii reprezintă o resursă extraordinară, o adevărată valoare, iar prin acest act normativ se creează posibilitatea de dezvoltare şi participare, asigurându-li-se un stil de viaţă mai sănătos şi o educaţie mai bună, toate acestea reprezentând o investiţie, nu o cheltuială.

Având în vedere interpretările diferite în aplicarea actelor normative din domeniul salarizării şi efectele negative ale neadoptării în regim de urgenţă a acestui act normativ, precum crearea de prejudicii atât la nivelul instituţiilor care trebuie să aplice aceste acte normative, cât şi la nivelul fiecărui salariat, precum şi înlăturarea posibilităţii ca instanţele de judecată învestite cu astfel de speţe să dea soluţii contradictorii, prin adoptarea acestui act normativ se creează premisele, în conformitate cu normele de tehnică legislativă, de a avea o legislaţie clară şi coerenta.

Având în vedere că spitalele regionale de urgenţă şi spitalele din unităţile funcţionale regionale de urgenţă sunt priorităţi naţionale pentru sistemul de sănătate din punctul de vedere al finanţării din fonduri publice a serviciilor medicale, al investiţiilor şi al dotărilor materiale, precum şi din punctul de vedere al asigurării resurselor umane,

în vederea asigurării unui acces echitabil la serviciile medicale pentru toţi cetăţenii,

având în vedere prevederile Acordului stand-by dintre România şi Fondul Monetar Internaţional, referitoare la reducerea arieratelor din sistemul de sănătate,

în considerarea faptului că elementele sus-menţionate vizează un interes public şi constituie o situaţie extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, impunând adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Art. I. - Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 159 din 5 martie 2014, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 122, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

“(5) Condiţiile de obţinere a atestatului, procedurile de atestare şi statutul asistentului maternal se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice prin Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie.”

2. La articolul 128, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“Art. 128. - (1) Pentru fiecare copil faţă de care s-a luat măsura plasamentului la o familie, persoană, asistent maternal, într-un serviciu de tip rezidenţial al unui organism privat acreditat sau s-a instituit tutela, în condiţiile legii, se acordă o alocaţie lunară de plasament, raportată la indicatorul social de referinţă, în cuantum de 1,20 ISR.

(2) Alocaţia prevăzută la alin. (1) se plăteşte persoanei, asistentului maternal, reprezentantului familiei, al organismului privat acreditat care a luat în plasament copilul sau tutorelui şi este destinată asigurării drepturilor prevăzute la art. 129 alin. (1).”

3. La articolul 128, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:

(6) în vederea urmăririi modului de utilizare a alocaţiei prevăzute la alin. (1), direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului sau, după caz, organismele private autorizate transmit rapoartele prevăzute la art. 73 alin. (2) şi agenţiei pentru plăţi şi inspecţie socială a judeţului, respectiv a municipiului Bucureşti.”

4. La articolul 129, alineatele (4) ŞI (5) se modifică şl vor avea următorul cuprins:

“(4) Copiii şi tinerii pentru care s-a stabilit o măsură de protecţie specială, precum şi mamele protejate în centre maternale au dreptul, la ieşirea din sistemul de protecţie specială, la o indemnizaţie care se acordă o singură dată, egală cu valoarea salariului de bază minim brut pe ţară, garantat în plată, stabilit potrivit legii. Indemnizaţia se acordă, la ieşirea din sistemul de protecţie specială, şi copiilor pentru care s-a pronunţat o hotărâre definitivă de încuviinţare a adopţiei.

(5) Cuantumul limitelor minime de cheltuieli aferente drepturilor prevăzute la alin. (1), respectiv dreptul la îmbrăcăminte, încălţăminte, materiale igienico-sanitare, rechizite/manuale, jucării, transport, materiale cultural-sportive, precum şi sumele de bani pentru nevoi personale, pentru copiii şi tinerii pentru care s-a stabilit o măsură de protecţie specială într-un serviciu public de tip rezidenţial, precum şi pentru mamele protejate în centre maternale se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.”

5. La articolul 129, după alineatul (5) se introduc patru noi alineate, alineatele (6)-(9), cu următorul cuprins:

“(6) Cuantumul alocaţiei de hrană pentru copiii din serviciile de zi publice şi pentru copiii şi tinerii pentru care s-a stabilit o măsură de protecţie specială intr-un serviciu public de tip rezidenţial, precum şi pentru mamele protejate în centre maternale se stabileşte prin hotărâre a Guvernului. Cuantumul alocaţiei de hrană pentru copiii din serviciile de zi este aplicabil şi copiilor din creşe şi alte unităţi de educaţie timpurie.

(7) Cuantumul limitelor minime de cheltuieli stabilite în condiţiile alin. (5) şi cuantumul alocaţiei de hrană stabilit în condiţiile alin. (6) sunt aplicabile şi în cazul copiilor şi tinerilor cu cerinţe educaţionale speciale, şcolarizaţi în unităţile de învăţământ special sau de masă, inclusiv celor şcolarizaţi în alt judeţ decât cel de domiciliu, în conformitate cu prevederile art. 51 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

(8) Alocaţia de hrană pentru copiii din serviciile de zi organizate de organismele private acreditate se stabileşte cel puţin la acelaşi nivel cu cel prevăzut pentru copiii din serviciile de zi publice.

(9) în limita bugetelor aprobate, consiliile judeţene, consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti sau, după caz, consiliile locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor pot aproba, prin hotărâre, la propunerea direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, respectiv a serviciilor publice de asistenţă socială, un cuantum mai mare al limitelor minime de cheltuieli, respectiv al cuantumului alocaţiei de hrană aferente drepturilor stabilite conform prevederilor alin. (5) şi (6).”

Art. II. - Legea nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 22 noiembrie 2012, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 5, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“Art. 5. - (1) Pentru familia prevăzută la art. 2 alin. (1), al cărei venit net mediu lunar pe membru de familie se situează până la 0,40 ISR inclusiv, cuantumul lunar al alocaţiei este stabilit prin raportare la indicatorul social de referinţă, denumit în continuare ISR, după cum urmează:

a) 0,1640 ISR pentru familia cu un copil;

b) 0,3280 ISR pentru familia cu 2 copii;

c) 0,4920 ISR pentru familia cu 3 copii;

d) 0,6560 ISR pentru familia cu 4 copii şi mai mulţi.

(2) Pentru familia prevăzută la art. 2 alin. (1), al cărei venit net mediu lunar pe membru de familie se situează peste 0,40 ISR şi până la 1,06 ISR inclusiv, cuantumul alocaţiei este stabilit după cum urmează:

a) 0,1500 ISR pentru familia cu un copil;

b) 0,3000 ISR pentru familia cu 2 copii;

c) 0,4500 ISR pentru familia cu 3 copii;

d) 0,6000 ISR pentru familia cu 4 copii şi mai mulţi.”

2. La articolul 6, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“Art. 6. - (1) Pentru familia prevăzută la art. 2 alin. (2), al cărei venit net mediu lunar pe membru de familie se situează până la 0,40 ISR inclusiv, cuantumul lunar al alocaţiei este stabilit prin raportare la indicatorul social de referinţă, după cum urmează:

a) 0,214 ISR pentru familia cu un copil;

b) 0,428 ISR pentru familia cu 2 copii;

c) 0,642 ISR pentru familia cu 3 copii;

d) 0,856 ISR pentru familia cu 4 copii şi mai mulţi.

(2) Pentru familia prevăzută la art. 2 alin. (2), al cărei venit net mediu lunar pe membru de familie se situează peste 0,40 ISR şi până la 1,06 ISR inclusiv, cuantumul alocaţiei este stabilit după cum urmează:

a) 0,204 ISR pentru familia cu un copii;

b) 0,408 ISR pentru familia cu 2 copii;

c) 0,612 ISR pentru familia cu 3 copii;

d) 0,816 ISR pentru familia cu 4 copii şi mai mulţi.”

3. La articolul 34, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

“(11) Sumele prevăzute la alin. (1) se recuperează în condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind recuperarea debitelor pentru beneficiile de asistenţă socială, precum şi pentru modificarea art. 101 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.”

Art. III. - Nivelul alocaţiei de plasament prevăzute la art. 128 alin. (1) din Legea nr. 272/2004, republicată, astfel cum a fost modificat prin prezenta ordonanţă de urgenţă, se acordă începând cu drepturile aferente lunii decembrie 2014.

Art. IV. - (1) Cuantumurile prevăzute la art. 5 şi 6 din Legea nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei, republicată, cu modificările ulterioare, astfel cum au fost modificate prin prezenta ordonanţă de urgenţă, se aplică începând cu drepturile aferente lunii noiembrie 2014.

(2) Pentru beneficiarii de alocaţie pentru susţinerea familiei acordată în baza Legii nr. 277/2010, republicată, cu modificările ulterioare, cu drepturi stabilite anterior datei de 1 noiembrie 2014, noul cuantum al alocaţiei pentru susţinerea familiei se stabileşte prin decizia directorului executiv al agenţiei judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială, respectiv a municipiului Bucureşti, denumite în continuare agenţii teritoriale, pe baza ultimei dispoziţii a primarului.

(3) Decizia prevăzută la alin. (2) se comunică primarilor şi beneficiarilor.

(4) Pe baza deciziei prevăzute la alin. (2), primarii au obligaţia de a emite o nouă dispoziţie de modificare a cuantumului pe care o comunică agenţiilor teritoriale în termenul prevăzut la art. 10 alin. (3) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 38/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

(5) Deciziile agenţiilor teritoriale şi dispoziţiile primarilor, precum şi comunicările prevăzute la alin. (3) şi (4) se emit colectiv pentru toţi beneficiarii de alocaţie pentru susţinerea familiei, la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale.”

Art. V. - Nivelul minim al alocaţiei zilnice de hrană pentru consumurile colective din instituţiile şi unităţile publice şi private de asistenţă socială destinate persoanelor adulte, persoanelor adulte cu dizabilităţi şi persoanelor vârstnice şi aspectele legate de acoperirea cheltuielilor aferente alocaţiei zilnice de hrană se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

Art. VI. - În sensul art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu completări prin Legea nr. 28/2014, cu modificările şi completările ulterioare, prin sintagma “cuantumul brut al salariilor de bază” se înţelege cuantumul brut al salariilor de bază care cuprinde, după caz, drepturile incluse în salariul de bază conform prevederilor art. 14 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea În anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice şi ale art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011, cu modificările ulterioare, astfel cum au fost majorate potrivit prevederilor art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 182/2012.

Art. VII. - Alineatul (2) al articolului 3 din Legea nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 700 din 24 septembrie 2014, se abrogă

Art. VIII. - (1) în situaţia în care, până la eliberarea certificatului de acreditare a furnizorului de servicii sociale sau a licenţei de funcţionare a serviciului social în condiţiile Legii nr. 197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale, cu modificările ulterioare, s-a constatat de către inspectorii sociali nerespectarea de către furnizorul de servicii sociale a standardelor de calitate existente pentru serviciile pentru care deţine certificatul de acreditare emis în baza Hotărârii Guvernului nr. 1.024/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale, precum şi a Metodologiei de acreditare a furnizorilor de servicii sociale, cu modificările ulterioare, sau acordarea serviciilor sociale în condiţii care ar putea conduce la încălcarea gravă a drepturilor persoanelor beneficiare, valabilitatea acestuia încetează de drept, în baza propunerii de retragere a acreditării întocmite de inspectorii sociali.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în situaţia în care furnizarea serviciilor sociale se realizează în baza certificatului de acreditare a furnizorului de servicii sociale eliberat potrivit prevederilor Legii nr. 197/2012, cu modificările ulterioare, dar nu a fost eliberată încă licenţa de funcţionare a serviciului social furnizat.

Art. IX. - Legea nr. 27272004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 159 din 5 martie 2014, şi Legea nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 22 noiembrie 2012, cu modificările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, se vor republica după aprobarea acesteia prin lege în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

Art. X. - (1) în anul 2014, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prin hotărâre a Guvernului, pot fi alocate sume ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat şi pentru finanţarea unor cheltuieli aferente obligaţiilor statului ce derivă din condiţionalităţile la acorduri internaţionale, din programe din domeniul cooperării internaţionale, din domeniul minier, din domeniul dezvoltării locale şi locuinţelor, precum şi pentru constituirea stocurilor rezervă de stat.

(2) În anul 2014, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prin hotărâre a Guvernului, pot fi alocate sume Ministerului Sănătăţii pentru plata arieratelor la spitalele regionale de urgenţă şi la spitalele din unităţile funcţionale regionale de urgenţă din subordinea acestuia.

(3) începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prin hotărâre a Guvernului, se pot aloca Ministerului Transporturilor sume pentru plata arieratelor, inclusiv arieratelor înregistrate de spitalele aflate în subordinea acestuia, precum şi pentru finanţarea unor cheltuieli de arbitraj din domeniul transportului naval şi penalităţi aferente acestora, rezultate din hotărâri definitive ale instanţelor.

Art. XI. - După articolul 35 din Legea poliţiei locale nr. 155/2010, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 339 din 8 mai 2014, se introduce un nou articol, articolul 351, cu următorul cuprins:

“Art. 351. - Începând cu 1 ianuarie 2015, autorităţile administraţiei publice locale pot acorda în limita bugetului aprobat, prin hotărâre a consiliului local, norma de hrană poliţiştilor locali conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.”

Art. XII. - La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă:

a) Legea nr. 326/2003 privind drepturile de care beneficiază copiii şi tinerii ocrotiţi de serviciile publice specializate pentru protecţia copilului, mamele protejate în centre maternale, precum şi copiii încredinţaţi sau daţi în plasament la asistenţi maternali profesionişti, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 22 iulie 2003, cu modificările şi completările ulterioare;

b) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/1997 privind protecţia copilului aflat în dificultate, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 24 iulie 1998, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia art. 20 alin. (31) şi (33);

c) Ordinul ministrului administraţiei publice şi al secretarului de stat al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie nr. 242/36/2003 privind modalitatea de decontare a cheltuielilor efectuate de către asistenţii maternali profesionişti pentru creşterea şi îngrijirea copiilor aflaţi în plasament sau încredinţare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 386 din 4 iunie 2003.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Rovana Plumb

Ministrul sănătăţii,

Nicolae Bănicioiu

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

Ministrul delegat pentru buget,

Darius-Bogdan Vâlcov

 

Bucureşti, 15 octombrie 2014.

Nr. 65.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind prorogarea termenului prevăzut la art. 7 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Termenul prevăzut la art. 7 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 335 din 17 mai 2012, cu modificările ulterioare, privind obligaţia elaborării analizei de risc la securitate fizică de către unităţile prevăzute la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, republicată, înfiinţate până la data de 16 iunie 2012, se prorogă până la data de 1 ianuarie 2016.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne,

Gabriel Oprea

Ministrul economiei,

Constantin Niţă

Ministrul delegat pentru întreprinderi mici şi mijlocii, mediul de afaceri şi turism,

Florin Nicolae Jianu

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Rovana Plumb

 

Bucureşti, 15 octombrie 2014.

Nr. 877.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind transmiterea imobilului - teren - situat în oraşul Năsăud, judeţul Bistriţa-Năsăud, din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice - Departamentul pentru ape, păduri şi piscicultura în domeniul public al oraşului Năsăud

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 9 alin. (1) şi art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 863 lit. f), art. 867 alin. (1) şi art. 868 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă transmiterea imobilului - teren - situat în oraşul Năsăud, judeţul Bistriţa-Năsăud, având datele de identificare prevăzute în anexa la prezenta hotărâre, din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice - Departamentul pentru ape, păduri şi piscicultura în domeniul public al oraşului Năsăud.

Art. 2. - Predarea şi preluarea imobilului transmis potrivit prevederilor art. 1 se fac pe bază de protocol încheiat între părţile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 3. - Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice împreună cu Ministerul Finanţelor Publice vor opera modificarea corespunzătoare a anexei nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 şi 1.020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru,

ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

Ministrul mediului şi schimbărilor climatice,

Attila Korodi

Ministrul delegat pentru ape, păduri şi piscicultura,

Adriana Doina Pană

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

Ministrul delegat pentru buget,

Darius-Bogdan Vâlcov

 

Bucureşti, 15 octombrie 2014.

Nr. 881.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale imobilului - teren - situat în oraşul Năsăud, str. Vasile Naşcu, judeţul Bistriţa-Năsăud, care se transmite din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice – Departamentul pentru ape, păduri şi piscicultura în domeniul public al oraşului Năsăud, judeţul Bistriţa-Năsăud

 

Denumirea bunului

Codul de clasificare

MFP

Nr. de identificare MFP

Proprietarul/ Administratorul de la care se transmite bunul

Proprietarul la care se transmite

bunul

Caracteristicile tehnice ale imobilului

Valoare de inventar

- lei -

Teren

8.04.02

159731

Statul român/în administrarea Ministerului

Mediului şi Schimbărilor Climatice

- CU111672708

- Departamentul pentru ape, păduri şi piscicultura

- CUI 32081674

Oraşul Năsăud,

judeţul Bistriţa-Năsăud - CUI 4347887 Domeniul public

Teren intravilan situat în oraşul Năsăud,

str. Vasile Naşcu, judeţul Bistriţa-Năsăud

S = 6.104 mp, CF nr. 28480 Năsăud, nr. top. 32

S = 428 mp, CF nr. 28481 Năsăud, nr. top. 33

S = 612 mp, CF nr. 28482 Năsăud, nr. top. 34

Suprafaţă totală = 7.144 mp

Vecinătăţi

E - proprietate privată Căluş Gheorghe, Celsie George, drum domeniul public al oraşului, S - Str. Grănicerilor, V - domeniul public al oraşului Năsăud, judecătoria Năsăud, N - proprietate privată Furcea Ilie

392,134

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2014 pentru Compania Naţională POŞTA ROMÂNĂ - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului pentru Societatea Informaţională

 

Având în vedere prevederile art. 10 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014,

            în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aproba bugetul de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2014 pentru Compania Naţională POŞTA ROMÂNĂ - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului pentru Societatea Informaţională, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul pentru societatea informaţională,

Alexandru-Răzvan Cotovelea

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

Ministrul delegat pentru buget,

Darius-Bogdan Vâlcov

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Rovana Plumb

 

 

Bucureşti, 15 octombrie 2014.

Nr. 886.

 

ANEXĂ

MINISTERUL PENTRU SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

Compania Naţională POŞTA ROMÂNĂ - S.A.

Bd. Dacia nr. 140, parter, et. 3-11, sectorul 2, 0200065, Bucureşti

Cod fiscal RO 427410

 

Bugetul de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2014

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

 

Nr. rd.

 

Propuneri rectificare

2014

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5+Rd.6)

1

1.200.865

 

1

 

Venituri totale din exploatare, din care:

2

1.193.445

 

 

a)

subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare

3

0

 

 

b)

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

4

0

2

 

Venituri financiare

5

7.420

3

 

Venituri extraordinare

6

0

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.7=Rd.8+Rd.20+Rd.21)

7

1.181.062

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

8

1.166.227

 

A.

cheltuieli cu bunuri şi servicii

9

239.575

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

10

39.589

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

11

769.414

C0

Cheltuieli de natură salarială (Rd.13+Rd.14)

12

603.181

C1

ch. cu salariile

13

548.693

C2

bonusuri

14

54.488

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

15

6.156

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

16

4.301

C4

Cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete

17

1.010

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

18

159 067

D.

alte cheltuieli de exploatare

19

117.649

2

 

Cheltuieli financiare

20

14.835

3

 

Cheltuieli extraordinare

21

0

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

22

19.803

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

23

0

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

24

19.803

 

1

 

Rezerve legale

25

0

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

26

0

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

27

19.803

4

 

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

28

 

0

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

29

0

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28, 29

30

0

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

31

0

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

32

0

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat

33

0

 

 

b)

- dividende cuvenite bugetului local

33a

0

 

 

c)

- dividende cuvenite altor acţionari

34

0

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.31 - Rd.32 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

35

0

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

36

0

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

37

0

 

 

a)

cheltuieli materiale

38

0

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

39

0

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

40

0

 

 

d)

cheltuieli cu reclama şi publicitate

41

0

 

 

e)

alte cheltuieli

42

0

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

43

60.058

 

1

 

Alocaţii de la buget

44

0

 

 

 

 

alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori

45

0

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

46

54.763

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

47

*

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

48

27.000

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

49

25.320

3

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială (Rd.12/Rd.49)/12*1000

50

1.985,2

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile (lei/persoană) (Rd.13/Rd.49)/12*1000

51

1 805,9

5

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.49)

52

47,1

6

 

Productivitatea muncit în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/persoana)

53

-

7

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.7/Rd.1)x1000

54

983,51

8

 

Plăţi restante

55

104.813

9

 

Creanţe restante

56

75.666

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind suplimentarea bugetului Ministerului Apărării Naţionale pe anul 2014 din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2014

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 14 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 9/2014 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2014, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă suplimentarea bugetului Ministerului Apărării Naţionale pe anul 2014 din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2014, cu suma de 100.000 mii lei, reprezentând credite bugetare, repartizate astfel:

a) capitolul 60.01 “Apărare”:

- titlul II “Bunuri şi servicii” - 80.140 mii lei;

- titlul XII “Active nefinanciare” -19.231 mii lei.

b) capitolul 61.01 “Ordine publică şi siguranţă naţională”:

- titlul II “Bunuri şi servicii” - 629 mii lei.

Art. 2. - Ordonatorul principal de credite răspunde de modul de utilizare, în conformitate cu dispoziţiile legale, a sumei prevăzute la art. 1.

Art. 3. - Ministerul Finanţelor Publice, la propunerea ordonatorului principal de credite, este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat şi în volumul şi în structura bugetului Ministerului Apărării Naţionale pe anul 2014.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne,

Gabriel Oprea

Ministrul apărării naţionale,

Mircea Duşa

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

Ministrul delegat pentru buget,

Darius-Bogdan Vâlcov

 

Bucureşti, 15 octombrie 2014.

Nr. 887.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 90/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - La punctul II din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 90/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 22 februarie 2010, cu modificările si completările ulterioare, nota din final se modifică şi va avea următorul cuprins:

NOTĂ:

Unităţile prevăzute la nr. crt. 1-46 pot utiliza un număr maxim de 5.719 posturi.”

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

p. Viceprim-ministru, ministrul culturii, interimar,

Hegedüs Csilla,

secretar de stat

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

Ministrul delegat pentru buget,

Darius-Bogdan Vâlcov

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Rovana Plumb

 

Bucureşti, 15 octombrie 2014.

Nr. 888.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind suplimentarea bugetului Secretariatului General al Guvernului pe anul 2014 din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2014, pentru Secretariatul de Stat pentru Culte, în vederea susţinerii activităţilor cultelor

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 3 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute din România, republicată, cu completările ulterioare, şi al art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2014 privind unele măsuri pentru completarea reţelei sanitare proprii a Ministerului Transporturilor şi pentru aprobarea unor măsuri financiare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă suplimentarea bugetului Secretariatului General al Guvernului pe anul 2014 din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2014, cu suma de 6.000 mii lei, la capitolul 67.01 “Cultură, recreere şi religie”, titlul 59 “Alte cheltuieli”, pentru Secretariatul de Stat pentru Culte, în vederea susţinerii activităţilor cultelor, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 2. - Suma prevăzută la art. 1 se utilizează potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute din România, republicată, cu completările ulterioare, şi ale dispoziţiilor Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute din România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.470/2002, republicată.

Art. 3. - Ministerul Finanţelor Publice este autorizat să introducă, la propunerea ordonatorului principal de credite, modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat şi în volumul şi în structura bugetului Secretariatului General al Guvernului pe anul 2014.

Art. 4. - Secretariatul General al Guvernului, prin Secretariatul de Stat pentru Culte, va controla modul de utilizare, în conformitate cu prevederile legale, a sumei alocate potrivit prezentei hotărâri.

 

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

Şeful Cancelariei Primului-Ministru,

Vlad Ştefan Stoica

Secretarul de stat pentru culte,

Victor Opaschi

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

Ministrul delegat pentru buget,

Darius-Bogdan Vâlcov

 

 

Bucureşti, 15 octombrie 2014.

Nr. 889.

 

ANEXĂ

 

 

Repartizarea sumelor pentru finanţarea unor unităţi de cult

 

Nr. crt.

Unitatea de cult

Judeţul/Tara

Eparhia

Suma alocată

- mii lei -

1.

Catedrala “Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, Madrid, Spania

Spania

Administraţia Patriarhală

2.000

2.

Catedrala “Sfântul Gheorghe”, Barcelona, Spania

Spania

Administraţia Patriarhală

1.000

3.

Mănăstirea Lainici, oraşul Bumbeşti-Jiu

Gorj

Arhiepiscopia Craiovei

2.000

4.

Catedrala Greco-Catolică, municipiul Cluj-Napoca

Cluj

Episcopia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, de Cluj-Gherla

1.000

 

TOTAL

 

 

6.000

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii “Modernizare şi extindere capacitate Stadionul Municipal Târgu Jiu”, str. Constantin Brâncuşi nr. 6, municipiul Târgu Jiu, judeţul Gorj, realizat prin Compania Naţională de Investiţii “C.N.I.” - S.A.

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii “Modernizare şi extindere capacitate Stadionul Municipal Târgu Jiu”, str. Constantin Brâncuşi nr. 6, municipiul Târgu Jiu, judeţul Gorj, realizat prin Compania Naţională de Investiţii “C.N.I.” - SA, prevăzuţi în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Finanţarea obiectivului de investiţii prevăzut la art. 1 se face de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, de la bugetul local, precum şi din alte surse de finanţare legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

Ministrul delegat pentru buget,

Darius-Bogdan Vâlcov

 

Bucureşti, 15 octombrie 2014.

Nr. 890.

 

ANEXA

 

INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI

ai obiectivului de investiţii “Modernizare şi extindere capacitate Stadionul Municipal Târgu Jiu”, str. Constantin Brâncuşi nr. 6, municipiul Târgu Jiu, judeţul Gorj

 

Titular: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

Beneficiar: Compania Naţională de Investiţii “C.N.I.” - S.A., pentru perioada realizării investiţiei

Beneficiar final: Unitatea administrativ-teritorială municipiul Târgu Jiu

Amplasament: str. Constantin Brâncuşi nr. 6, municipiul Târgu Jiu, judeţul Gorj

Indicatori tehnico-economici

 

- Valoarea totală a investiţiei, inclusiv TVA:

(în preţuri la data de 3 septembrie 2014, 1 euro = 4,4060 lei),

din care:

 

 

mii lei

96.273

- construcţii-montaj

 

mii lei

67.066

- Eşalonarea investiţiei: INV/C + M

 

 

 

- anul I

 

 

 

 

INV

mii lei

50.000

 

C+M

mii lei

37.000

- anul II

 

 

 

 

INV

mii lei

46.273

 

C+M

mii lei

30.066

- Capacităţi:

- locuri în tribune

 

 

nr.

12.386

- suprafaţa construita

 

mp

14.608,5

- suprafaţa desfăşurată

 

mp

39.606,6

- Durata de realizare a investiţiei

 

luni

18

 

Factori de risc

Obiectivul seva proteja antiseismic conform Normativului P100-1/2013.

Finanţarea investiţiei

Finanţarea obiectivului de investiţii se face de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, de la bugetul local, precum şi din alte surse de finanţare legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.