MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 860/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 860         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 26 noiembrie 2014

 

SUMAR

 

DECRETE

 

688. - Decret privind conferirea Ordinului Naţional Serviciul Credincios în grad de Mare Cruce

 

689. - Decret privind conferirea Ordinului Naţional Serviciul Credincios în grad de Comandor

 

690. - Decret privind conferirea Ordinului Naţional Serviciul Credincios în grad de Ofiţer

 

691. - Decret privind conferirea Ordinului Meritul pentru învăţământ în grad de Cavaler

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

            952. - Hotărâre privind modificarea valorilor de inventar ale unor bunuri aparţinând domeniului public al statului, trecerea din domeniul public al statului şi din administrarea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale în domeniul privat al statului a unor bunuri concesionate Societăţii Comerciale “Conpet” - S.A. Ploieşti, aprobarea Actului adiţional nr. 3 la Acordul petrolier de concesiune a activităţii de exploatare a Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului, inclusiv a conductelor magistrale şi a instalaţiilor, echipamentelor şi dotărilor anexe, aferente sistemului, încheiat între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Societatea Comercială “Conpet” - S.A. Ploieşti, precum şi actualizarea anexei nr. 22 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

            1.562. - Ordin al ministrului transporturilor pentru modificarea şi completarea Reglementării aeronautice civile române RACR- ASMET “Asistenţa meteorologică a activităţilor aeronautice civile”, ediţia 4/2008, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.553/2008

 

DECRETE

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind conferirea Ordinului Naţional Serviciul Credincios în grad de Mare Cruce

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 4 alin. (1), ale art. 6 lit. Aşi ale art. 10 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată,

în semn de înaltă apreciere a întregii activităţi puse în slujba dezvoltării, pe multiple planuri, a relaţiilor dintre Republica Moldova şi România, pentru abnegaţia cu care a promovat valorile democraţiei şi parcursul european al Republicii Moldova,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă Ordinul Naţional Serviciul Credincios în grad de Mare Cruce domnului Vladimir Filat, preşedintele Partidului Liberal Democrat din Republica Moldova.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

 

Bucureşti, 25 noiembrie 2014.

Nr. 688.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind conferirea Ordinului Naţional Serviciul Credincios în grad de Comandor

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 4 alin. (3), ale art. 6 lit. A şi ale art. 10 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată,

în semn de înaltă preţuire a abnegaţiei şi devotamentului dovedite în dezvoltarea relaţiilor dintre Republica Moldova şi România, pentru susţinerea şi promovarea constantă a valorilor democratice,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă Ordinul Naţional Serviciul Credincios în grad de Comandor domnului Vasile Grozav, preşedintele postului de radio “Discovery FM”,

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

 

Bucureşti, 25 noiembrie 2014.

Nr. 689.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind conferirea Ordinului Naţional Serviciul Credincios în grad de Ofiţer

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 4 alin. (3),ale art. 6 lit. Aşi ale art. 10 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată,

în semn de înaltă preţuire a abnegaţiei şi dăruirii cu care au contribuit la formarea tinerei generaţii din Republica Moldova, pentru implicarea constantă în promovarea limbii române şi valorilor democratice,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă Ordinul Naţional Serviciul Credincios în grad de Ofiţer:

- doamnei Mana Ciobanu, deputat în Parlamentul Republicii Moldova;

- domnului Iulian Filip, scriitor.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

 

Bucureşti, 25 noiembrie 2014.

Nr. 690.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind conferirea Ordinului Meritul pentru învăţământ în grad de Cavaler

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 4 alin. (3), ale art. 7 lit. Aşi ale art. 10 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată,

în semn de înaltă apreciere pentru întreaga sa carieră închinată şcolii româneşti, pentru dăruirea cu totul excepţională de care a dat dovadă în susţinerea actului de educaţie la nivel preuniversitar,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă Ordinul Meritul pentru învăţământ în grad de Cavaler domnului Acxente Leucian, învăţător (Şcoala Primară Bulzeştii de Sus, judeţul Hunedoara).

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

 

Bucureşti, 25 noiembrie 2014.

Nr.691.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind modificarea valorilor de inventar ale unor bunuri aparţinând domeniului public al statului, trecerea din domeniul public al statului şi din administrarea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale în domeniul privat al statului a unor bunuri concesionate Societăţii Comerciale “Conpet” - S.A. Ploieşti, aprobarea Actului adiţional nr. 3 la Acordul petrolier de concesiune a activităţii de exploatare a Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului, inclusiv a conductelor magistrale şi a instalaţiilor, echipamentelor şi dotărilor anexe, aferente sistemului, încheiat între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Societatea Comercială “Conpet” - S.A. Ploieşti, precum şi actualizarea anexei nr. 22 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

 

Având în vedere prevederile ari. 2 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul ari 108 din Constituţia României, republicată, al art. 10 alin. (2) şi art. 20 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 2”> şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 112/2000 pentru reglementarea procesului de scoatere din funcţiune, casare şi valorificare a activelor corporale care alcătuiesc domeniul public al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, aprobată prin Legea nr. 246/2001, şi al art. 31 alin. (3) din Legea petrolului nr. 238/2004, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă modificarea valorilor de inventar ale unor bunuri aparţinând domeniului public al statului, prevăzute în anexa nr. 22 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare, conform anexei nr. 1 *), ca urmare a reevaluării în condiţiile legii.

Art. 2. - (1) Se aprobă trecerea din domeniul public al statului şi din administrarea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale în domeniul privat al statului â unor mijloace fixe şi obiecte de inventar de natura mijloacelor fixe concesionate Societăţii Comerciale “Conpet” - S.A. Ploieşti, având datele de identificare prevăzute în anexele nr. 2 şi 3.*)

(2) Trecerea în domeniul privat al statului a mijloacelor fixe şi obiectelor de inventar de natura mijloacelor fixe prevăzute la alin. (1) se face în vederea scoaterii din funcţiune, a valorificării sau, după caz, a casării, în condiţiile legii.

Art. 3. - Societatea Comercială “Conpet” - S.A. Ploieşti valorifică şi, după caz, casează, în numele statului, bunurile prevăzute în anexele nr. 2 şi 3, în condiţiile legii.

Art. 4. - Se aprobă Actul adiţional nr. 3 la Acordul petrolier de concesiune a activităţii de exploatare a Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului, inclusiv a conductelor magistrale şi a instalaţiilor, echipamentelor şi dotărilor anexe, aferente sistemului, încheiat între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent,şi Societatea Comercială “Conpet” - S.A. Ploieşti, în calitate de concesionar, prevăzut în anexa nr. 4**).

Art. 5. - Actul adiţional nr. 3 la Acordul petrolier de concesiune a activităţii de exploatare a Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului, inclusiv a conductelor magistrale şi a instalaţiilor, echipamentelor şi dotărilor anexe, aferente sistemului, aprobat potrivit art. 4, intră în vigoare la data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 6. - Anexa nr. 22 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 şi 1.020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică conform art. 1 şi 2.

Art. 7. - Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Preşedintele Agenţiei Naţionale

pentru Resurse Minerale,

Gheorghe Duţu

p. Ministrul finanţelor publice.

Dan Manolescu

secretar de stat

Ministrul delegat pentru buget,

Darius-Bogdan Vâlcov

p. Ministrul economiei,

Măricel Popa,

secretar de stat

Ministrul delegat pentru energie,

Răzvan-Eugen Nicolescu

Ministrul mediului şi schimbărilor climatice,

Attila Korodi

Ministrul delegat pentru ape, păduri şi piscicultura,

Adriana Doina Pană

 

Bucureşti, 29 octombrie 2014.

Nr. 952.


*) Anexele nr. 1-3 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 860 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

**) Anexa nr. 4 nu se publică, fiind clasificată potrivit legii.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Reglementării aeronautice civile române RAC R- AS MET “Asistenţa meteorologică a activităţilor aeronautice civile”, ediţia 4/2008, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.553/2008

 

Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce revin Ministerului Transporturilor, în calitate de autoritate de stat în domeniul transporturilor,

în scopul armonizării reglementărilor aeronautice civile naţionale în domeniul serviciilor de trafic aerian cu standardele şi practicile recomandate emise de Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale prin anexa 3 la Convenţia de la Chicago privind aviaţia civilă internaţională, ediţia 17, iulie 2010, cu amendamentele ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 4 lit. b) şi f) din Ordonanţa Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 405/1993 privind înfiinţarea Autorităţii Aeronautice Civile Române, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 4 alin. (1) pct. 12 şi ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 24/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul transporturilor emite următorul ordin:

Art. I. - Reglementarea aeronautică civilă română RACR- ASMET “Asistenţa meteorologică a activităţilor aeronautice civile”, ediţia 4/2008, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.553/2008, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 875 şi nr. 875 bis din 23 decembrie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Partea introductivă, intitulată “Preambul”, se modifică şi va avea următorul cuprins:

“PREAMBUL

(1) Activitatea aeronautică civilă pe teritoriul şi în spaţiul aerian naţional este reglementată prin Codul aerian civil aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 29/1997, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Codul aerian civil, prin actele normative interne din domeniu, legislaţia comunitară relevantă, precum şi în conformitate cu prevederile Convenţiei privind aviaţia civilă internaţională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, ale altor convenţii şi acorduri internaţionale la care România este parte.

(2) Reglementările aeronautice civile române sunt elaborate, emise sau adoptate în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale în vigoare, precum şi în conformitate cu prevederile Convenţiei privind aviaţia civilă internaţionala, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, cu standardele şi practicile recomandate în anexele la aceasta, precum şi cu prevederile convenţiilor şi acordurilor internaţionale la care România este parte, astfel încât să se asigure un caracter unitar, coerent şi modern procesului de elaborare şi dezvoltare a sistemului naţional de reglementări aeronautice civile române,

(3) în conformitate cu prevederile Codului aerian civil şi în scopul reglementării domeniului aviaţiei civile, Ministerul Transporturilor, în calitatea sa de autoritate de stat, asigură direct sau prin delegare de competenţă unor organisme tehnice specializate - instituţii publice sau operatori economici care funcţionează în subordinea ori sub autoritatea Ministerului Transporturilor, elaborarea şi punerea în aplicare a reglementărilor aeronautice corespunzătoare, care au caracter obligatoriu pentru toţi participanţii la activităţile aeronautice civile şi conexe.

(4) în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 405/1993 privind înfiinţarea Autorităţii Aeronautice Civile Române, CU modificările ulterioare, şi ale Ordinului ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 1.185/2006 privind desemnarea Regiei Autonome “Autoritatea Aeronautică Civilă Română” ca autoritate naţională de supervizare, organism tehnic specializat pentru îndeplinirea funcţiei de supervizare a siguranţei zborului în aviaţia civilă, la nivel naţional, Autoritatea Aeronautică Civilă Română, denumită în continuare AACR, în calitatea sa de autoritate naţională de supervizare, asigură aplicarea reglementărilor aeronautice naţionale şi supravegherea respectării lor de către persoanele juridice şi fizice, române sau străine, care desfăşoară activităţi aeronautice civile ori proiectează sau execută produse şi servicii pentru aviaţia civilă pe teritoriul României, precum şi aplicarea prevederilor înţelegerilor şi acordurilor aeronautice internaţionale la care statul român este parte.

(5) Prezenta reglementare aeronautică civilă română reprezintă transpunerea în cadrul reglementat naţional a standardelor şi practicilor recomandate prevăzute în anexa 3 la Convenţia privind aviaţia civilă internaţională (denumită în continuare anexa 3 OACI), Servicii meteorologice pentru navigaţia aeriană internaţională, ediţia 18, iulie 2013. Anexa 3 OACI, împreună cu Planul european de navigaţie aeriană (EUR- ANP), reglementează furnizarea serviciilor meteorologice pentru aviaţia civilă internaţională în Europa.

(6) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1.035/2011 al Comisiei din 17 octombrie 2011 de stabilire a cerinţelor comune pentru furnizarea de servicii de navigaţie aeriană şi de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 482/2008 şi (UE) nr. 691/2010 care stabileşte cerinţe comune pentru furnizarea serviciilor meteorologice aeronautice urmează procedura de amendare conform normelor comunitare, în sensul actualizării dispoziţiilor sale, inclusiv a referirii ce se face la anexa 3 OACI, astfel încât să se asigure coerenţa cu cadrul de reglementare internaţional.

(7) Standardele şi practicile recomandate în anexa 3 OACI se aplică în acele porţiuni de spaţiu aerian aflate sub jurisdicţia unui stat membru semnatar al Convenţiei privind aviaţia civilă internaţională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, în care se furnizează servicii meteorologice aeronautice, precum şi în acele spaţii aeriene unde statul acceptă responsabilitatea de a furniza servicii de navigaţie aeriană deasupra mării libere sau în spaţii aeriene de suveranitate nedeterminată.

(8) Orice diferenţe faţă de standardele şi practicile recomandate în anexa 3 OACI sau încetarea acestor diferenţe se notifică OACI în baza art. 38 al Convenţiei privind aviaţia civilă internaţională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944. Aceste diferenţe se publică şi prin serviciul de informare aeronautică.

 (9) în temeiul dispoziţiilor art. 1 alin. (3) din Regulamentul (CE) nr. 549/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 10 martie 2004 de stabilire a cadrului pentru crearea Cerului unic european care stabileşte cadrul pentru crearea Cerului european unic, legislaţia Cerului european unic se aplică fără a aduce atingere drepturilor şi obligaţiilor statelor membre UE stabilite în baza Convenţiei privind aviaţia civilă internaţională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944.

(10) Prezenta reglementare, potrivit prevederilor anexei 3 OACI, se aplică în vederea stabilirii în România, precum şi în teritoriile şi spaţiile aeriene de deasupra mării libere care sunt asimilate spaţiului aerian naţional din punctul de vedere al navigaţiei aeriene, după caz, a spaţiilor aeriene în care se furnizează servicii de asistenţă meteorologică a activităţilor aeronautice civile, a serviciilor şi unităţilor acestor servicii necesare în scopul asigurării desfăşurării navigaţiei aeriene în siguranţă, ordonat şi expeditiv.

Regulile şi celelalte prevederi conţinute în prezenta reglementare aeronautică civilă română au fost elaborate cu acordarea consideraţiei cuvenite înţelesului standardelor şi practicilor recomandate adoptate de Consiliul OACI potrivit prevederilor Convenţiei de la Chicago şi care constituie conţinutul anexelor la Convenţie.

(11) în sensul precizărilor de mai sus, se va avea în vedere că în ceea ce priveşte prevederile RACR- ASMET:

- standardele prevăzute în anexa 3 OACI sunt transpuse integral în RACR- ASMET ca reguli, în conformitate cu prevederile OACI;

- acolo unde a fost cazul au fost făcute particularizări, necesare în scopul de a se facilita înţelegerea şi aplicarea corectă (de exemplu, acolo unde standardul OACI prevede o responsabilitate a statului, regula corespunzătoare din RACR- ASMET precizează, în contextul instituţional din aviaţia civilă română, cărei anume funcţii/instituţii - de exemplu, autoritatea de stat, autoritatea delegată, administraţie sau unităţi furnizoare de servicii etc. - Îi revine responsabilitatea respectivă);

- apendicele (Appendices) şi suplimentele (Attachements) la anexa 3 vor fi transpuse integral, în procedurile specifice de aplicare a prevederilor RACR- ASMET;

- tabelele şi figurile din anexa 3 OACI vor fi, de asemenea, transpuse fidel în procedurile specifice de aplicare a prevederilor RACR- ASMET. păstrându-se conformitatea textului;

- preambulul la prezenta reglementare preia parţial precizările din preambulul anexei 3 OACI;

- notele din textul original au fost transpuse, parţial sau total, după caz, ca text asociat regulilor, acolo unde s-a apreciat că precizările respective sunt necesare ori utile în aplicarea regulilor;

- elaborarea RACR- ASMET a păstrat, în cea mai mare măsură posibil, aceeaşi numărătoare/identificare a capitolelor, secţiunilor faţă de anexa 3 OACI, cu observaţia că prevederile conţinute în partea a II-a au fost adăugate capitolelor şi paragrafelor corespunzătoare din partea I fără a se realiza diferenţierea dintre acestea. Acest fapt a fost considerat necesar întrucât ambele părţi conţin în egală măsură standarde şi practici recomandate necesar a fi implementate ca reguli pe plan naţional, existând o corespondenţă intrinsecă între acestea.

(12) Conformarea cu regulile şi recomandările prevăzute în RACR- ASMET se realizează prin aplicarea unitară a reglementării împreună cu aplicarea procedurilor şi instrucţiunilor de aeronautică civilă asociate prezentei reglementări. Acestea se elaborează şi se emit atât de autoritatea meteorologică aeronautică, sub formă de documente tip PIAC aplicabile la nivel naţional (potrivit prevederilor RACR-11), cât şi - pe linie internă - de către administraţia meteorologică aeronautică. Orice furnizor de servicii de navigaţie aeriană supus regulilor RACR- ASMET trebuie să urmărească să realizeze cerinţele respective specifice aplicând acele mijloace de conformare prevăzute în manualele procedurale, circularele etc. emise de OACI, dar şi utilizând materialele cu caracter orientativ şi indicaţiile OMM şi EUROCONTROL. Alte mijloace de conformare pot fi permise numai în condiţiile în care furnizorul de servicii de navigaţie aeriană în cauză justifică şi argumentează autorităţii meteorologice aeronautice, fără echivoc, că prin utilizarea acestor alte mijloace de conformare se atinge acelaşi nivel de siguranţă.”

2. La capitolul 1 “Termeni şi definiţii” secţiunea 1.1 “Definiţii”, următoarele definiţii se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“aerodrom de rezervă - un aerodrom spre care se poate îndrepta o aeronavă atunci când devine imposibil sau nerecomandabil să se îndrepte către sau să aterizeze la aerodromul pe care intenţiona să aterizeze, unde serviciile şi facilităţile necesare sunt disponibile, unde cerinţele de performanţă pentru aeronavă pot fi îndeplinite şi care este operaţional la ora estimată pentru utilizare. Aerodromul de rezervă poate fi;

- aerodrom de rezervă la decolare - un aerodrom de rezervă pe care ar trebui să poată ateriza o aeronavă, în caz că acest lucru devine necesar la scurt timp după decolare şi aerodromul de plecare nu se poate utiliza;

- aerodrom de rezervă pe rută - un aerodrom de rezervă pe care ar trebui să poată ateriza o aeronavă în eventualitatea în care o deviere devine necesară în timpul zborului pe rută;

- aerodrom de rezervă la destinaţie - un aerodrom de rezervă pe care ar trebui să poată ateriza o aeronavă în cazul în care devine imposibil sau nerecomandabil să aterizeze pe aerodromul pe care intenţiona să aterizeze.

Aerodromul de plecare poate constitui, de asemenea, aerodrom de rezervă pe rută sau de rezervă la destinaţie pentru acel zbor;

…………………………………………………………………………………..

birou meteorologic de aerodrom (BMA) - o unitate meteorologică desemnată să asigure servicii meteorologice pentru aerodromuri care deservesc navigaţia aeriană internaţională, în conformitate cu prevederile prezentei reglementări;

…………………………………………………………………………………..

staţie meteorologică aeronautică - staţie meteorologică destinată efectuării de observaţii meteorologice şi întocmirii de mesaje meteorologice pentru uzul navigaţiei aeriene internaţionale;”.

3. La capitolul 2 “Generalităţi” secţiunea 2.3 “Notificări necesare din partea operatorilor aerieni”, paragrafele 2.3.1, 2.3.3 şi 2.3.4 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“2.3.1. Operatorul aerian care solicită furnizarea serviciului de asistentă meteorologică aeronautică sau modificări în furnizarea acestui serviciu trebuie să notifice (să informeze), cu suficient timp înainte, administraţia meteorologică aeronautică sau biroul meteorologic de aerodrom interesat, după caz. Perioada necesară notificării în avans trebuie să fie stabilită pe baza unui acord între administraţia meteorologică aeronautică sau biroul meteorologic de aerodrom - după caz - şi operatorul aerian interesat.

2.3.3. Operatorul aerian sau un membru al echipajului aeronavei trebuie să se asigure că, acolo unde acest lucru este cerut de administraţia meteorologică - după consultarea cu utilizatorii, biroul meteorologic de aerodrom interesat este notificat:

a) despre orarul zborurilor;

b) atunci când sunt efectuate zboruri neprogramate; şi

c) atunci când zborurile sunt întârziate, devansate sau anulate.

2.3.4. Notificarea biroului meteorologic de aerodrom de către operatorii aerieni asupra efectuării unor zboruri individuale trebuie să conţină următoarele informaţii (exceptând cazul când, pentru zborurile planificate, pe baza unui acord între biroul meteorologic de aerodrom şi operatorul aerian, se poate renunţa parţial sau total la aceste date):

a) aerodromul de plecare şi ora estimată pentru decolare;

b) destinaţia şi ora estimată pentru sosire;

c) ruta prevăzută şi orele estimate de sosire şi plecare pentru orice aerodrom intermediar;

d) aerodromurile de rezervă necesare pentru a completa planul operaţional de zbor selectate din lista conţinută în planul regional de navigaţie aeriană;

e) nivelul de croazieră;

f) tipul de zbor: efectuat conform regulilor de zbor la vedere sau regulilor de zbor instrumental;

g) tipurile de informaţii meteorologice cerute de membrii echipajului aeronavei: documentaţie de zbor şi/sau expozeu verbal sau consultaţie;

h) orele la care sunt cerute expozeul verbal, consultaţia şi/sau documentaţia de zbor.”

4. La capitolul 3 “Unităţi meteorologice aeronautice” secţiunea 3.1 “Birouri meteorologice de aerodrom”, paragrafele 3.1.2, 3.1.4 şi 3.1.8 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“3.1.2. Biroul meteorologic de aerodrom trebuie să îndeplinească, total sau parţial, următoarele funcţii necesare pentru îndeplinirea cerinţelor operaţiunilor de zbor la acel aerodrom:

a) elaborează şi/sau obţine prognoze sau alte informaţii meteorologice pentru zborurile a căror asistentă o asigură; limita până la care sunt stabilite responsabilităţile unei asemenea unităţi privind elaborarea prognozelor trebuie să ţină seama de: posibilităţile locale de recepţionare şi utilizare a materialelor de prognoză pentru rută şi de aerodrom primite de la alte unităţi meteorologice aeronautice, precum şi de calificarea personalului meteorologic;

b) elaborează şi/sau obţine prognoze ale condiţiilor meteorologice locale;

c) menţine o supraveghere continuă a condiţiilor meteorologice la aerodromurile pentru care este autorizat să pregătească prognoze;

d) asigură expozeul verbal, consultaţia şi documentaţia de zbor membrilor echipajelor aeronavelor şi/sa”u altui personal de operaţiuni zbor;

e) furnizează alte informaţii meteorologice beneficiarilor aeronautici;

f) afişează informaţiile meteorologice disponibile;

g) schimbă informaţii meteorologice cu alte birouri meteorologice de aerodrom; şi

h) atunci când este cazul, furnizează informaţii primite referitoare la activitatea vulcanică preeruptivă, erupţiile vulcanice sau norii de cenuşă vulcanică unităţii de trafic aerian asociate, unităţii de informare aeronautică şi centrului de veghe meteorologică pe baza procedurii de coordonare dintre acestea.

3.1.4. Pentru un aerodrom fără birou meteorologic de aerodrom localizat la aerodrom:

a) administraţia meteorologică aeronautică, cu acordul autorităţii meteorologice aeronautice, trebuie să stabilească unul sau mai multe birouri meteorologice de aerodrom care să furnizeze informaţiile meteorologice solicitate;

b) administraţia meteorologică aeronautică, cu acordul autorităţii meteorologice aeronautice, trebuie să stabilească mijloacele prin care aceste informaţii pot fi furnizate aerodromurilor interesate.

3.1.8. Birourile meteorologice de aerodrom care utilizează date WAFS BUFR trebuie să notifice imediat centrul de veghe meteorologică aeronautică în vederea notificării WAFC responsabil, dacă identifică sau primeşte rapoarte cu privire la diferenţe semnificative faţă de prognozele SIGWX de la WAFS, în ceea ce priveşte:

a) givrajul, turbulenţa, norii cumulonimbus obscurizaţi, înglobaţi sau care apar la linia de gren şi furtunile de praf/nisip; sau

b) erupţia vulcanică sau o eliberare în atmosferă a materialelor radioactive, semnificative pentru operaţiunile de zbor.

Centrul de veghe meteorologică aeronautică unde este primit mesajul trebuie să anunţe originatorul de recepţionarea acestuia împreună cu un comentariu scurt la raport şi acţiunile întreprinse, utilizând aceleaşi mijloace de comunicaţie ca şi originatorul, îndrumări cu privire la raportarea diferenţelor semnificative se regăsesc în Doc. OACI nr. 8896 «Manualul de Practici Meteorologice Aeronautice».”

5. La capitolul 3 secţiunea 3.2 “Centrul de veghe meteorologică aeronautică”, paragraful 3.2.2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“3.2.2. Centrul de veghe meteorologică aeronautică trebuie să îndeplinească următoarele funcţii:

a) menţine veghea continuă asupra condiţiilor meteorologice care pot afecta operaţiunile de zbor din zona sa de responsabilitate;

b) elaborează informaţii SIGMET şi alte informaţii pentru zona sa de responsabilitate;

c) furnizează informaţii SIGMET şi, la cerere, alte informaţii meteorologice către unităţile de trafic aerian asociate;

d) difuzează informaţii SIGMET;

e) elaborează informaţii AIRMET pentru zona sa de responsabilitate;

f) furnizează informaţii AIRMET către unităţile de trafic aerian asociate şi difuzează informaţii AIRMET;

g) atunci când este căzui, furnizează informaţiile primite, referitoare la activitatea vulcanică preeruptivă, erupţiile vulcanice sau norii de cenuşă vulcanică pentru care nu a fost emis un mesaj SIGMET, unităţii de trafic aerian ACC/FIC asociate pe baza procedurii de coordonare dintre acestea şi către VAAC asociat în conformitate cu prevederile EUR- ANP; şi

h) atunci când este cazul, furnizează informaţiile primite referitoare la eliberarea în atmosferă a materialelor radioactive, pentru zona sa de responsabilitate sau pentru zonele învecinate acesteia, unităţii de trafic aerian ACC/FIC asociate şi unităţilor de informare aeronautică, pe baza procedurii de coordonare dintre acestea. Informaţiile trebuie să conţină localizarea, data şi ora eliberării şi traiectoriile prognozate pentru materialele radioactive. Aceste informaţii sunt furnizate de centrele OMM meteorologice regionale specializate (RSMC) în furnizarea produselor rezultate din modelare pentru răspunsul urgent asupra stării protecţiei mediului din punct de vedere radiologie la cererea autorităţii delegate de statul în care acest material radioactiv a fost eliberat în atmosferă sau a Agenţiei Internaţionale de Energie Atomică (IAEA). Aceste informaţii sunt transmise de RSMC către un singur punct de contact din cadrul administraţiei meteorologice naţionale din România. Acest punct de contact are responsabilitatea de a redistribui produsele RSMC la nivel naţional. Mai mult, informaţiile sunt transmise de IAEA către RSMC colocat cu VAAC Londra (desemnat ca punct central de coordonare) care notifică unităţile de trafic aerian ACC interesate asupra eliberării;

i) elaborează şi difuzează prognoze de zonă pentru zborurile la niveluri joase;

j) emite mesaje AIREP special.”

6. La capitolul 4 “Observaţii şi mesaje meteorologice aeronautice” secţiunea 4.7 “Criterii de emitere a mesajelor SPECI şi mesajelor speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local”, paragrafele 4.7.1 şi 4.7.2 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„4.7.1. Emiterea mesajelor speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local trebuie să se facă ţinând cont de următoarele aspecte:

a) acele valori care sunt apropiate cât mai mult de minimele de exploatare ale operatorilor care utilizează aerodromul respectiv în conformitate cu acordurile încheiate între aceştia şi administraţia meteorologică aeronautică;

b) acele valori care să satisfacă alte cerinţe locale ale unităţilor serviciilor de trafic aerian, ale operatorilor aerieni şi administraţiei aeroportului, în conformitate cu acordurile încheiate între aceştia şi administraţia meteorologică aeronautică;

c) o creştere a temperaturii aerului cu 2°C sau mai mult faţă de valoarea indicată în ultimul mesaj ori faţă de o valoare de prag convenită în procedurile de colaborare între administraţia meteorologică aeronautică, serviciile de trafic aerian şi operatorii aerieni interesaţi;

d) informaţiile suplimentare disponibile asupra apariţiei condiţiilor meteorologice semnificative în zona de apropiere şi urcare iniţială în conformitate cu procedurile specifice;

e) (începând cu 15 noiembrie 2014) informaţiile privind modificarea vitezei medii a vântului la suprafaţă cu 2,5 m/s (5 kt) sau mai mult (rafale) decât la ora ultimului raport, în condiţiile în care viteza medie înainte şi/sau după modificare era de 7,5 m/s (15 kt) sau mai mare; şi

f) acele valori care constituie criterii pentru mesajele SPECI. 4.7.2. Mesajele SPECI trebuie să fie emise atunci când se produc schimbări care îndeplinesc următoarele criterii:

a) direcţia medie a vântului la suprafaţă s-a modificat cu 600 sau mai mult, în comparaţie cu direcţia indicată în ultimul mesaj, iar viteza medie a vântului înainte şi/sau după această modificare este de 5 m/s (10 kt) sau mai mult;

b) viteza medie a vântului la suprafaţă s-a modificat cu 5 m/s (10 kt) sau mai mult faţă de viteza indicată în ultimul mesaj de observaţie;

c) variaţia faţă de viteza medie a vântului la suprafaţă (rafala) s-a modificat cu 5 m/s (10 kt) sau mai mult, în comparaţie cu viteza indicată în ultimul mesaj, iar viteza medie înainte şi/sau după modificare este de 7,5 m/s (15 kt) sau mai mult;

d) vântul se schimbă trecând prin valori de importanţă operaţională. Valorile de prag trebuie stabilite în procedurile specifice de administraţia meteorologică aeronautică după consultarea cu operatorii aerieni şi serviciile de trafic aerian interesate, luând în considerare schimbările vântului care:

1. necesită schimbarea pistei în serviciu; şi

2. indică componente ale vântului de spate şi ale vântului lateral pe pistă trecând prin valori corespunzătoare principalelor limite de operare a aeronavelor care folosesc de regulă aerodromul;

e) vizibilitatea orizontală creşte, se schimbă la sau trece prin una sau mai multe dintre următoarele valori ori vizibilitatea orizontală scade sau trece prin una sau mai multe dintre următoarele valori:

1) 800,1.500 sau 3.000 m; şi

2) 5.000 m, în cazul în care un număr semnificativ de zboruri sunt executate conform regulilor de zbor la vedere.

Nota 1: în mesajele speciale locale, vizibilitatea se referă la valorile raportate conform paragrafelor 4.9.9 şi 4.9.10; în mesajele SPECI vizibilitatea se referă la valorile raportate conform paragrafului 4.9.11. Vizibilitatea cea mai mică este raportată în concordantă cu prevederile paragrafului 4.9.11 lit. a).

Nota 2: Vizibilitatea este dată «vizibilitatea predominantă», cu excepţia cazurilor unde vizibilitatea cea mai mică este raportată în concordanţă cu prevederile paragrafului 4.9.11 lit. b);

f) RVR creşte, se schimbă la sau trece prin una sau mai multe dintre următoarele valori ori RVR scade şi trece prin una sau mai multe dintre următoarele valori: 50, 175, 300, 550 ori 800 de metri;

g) apariţia, încetarea sau modificarea intensităţii oricăruia dintre fenomenele meteorologice următoare (sau combinaţii ale acestora):

- precipitaţii care îngheaţă;

- precipitaţii moderate sau puternice (incluzând aversele);

- oraj (cu precipitaţii);

- furtună de praf;

- furtună de nisip;

h) apariţia sau încetarea oricăruia dintre fenomenele meteorologice următoare (sau combinaţii ale acestora):

- ceaţă care îngheaţă;

- oraj (fără precipitaţii);

- transport la sol de praf, nisip sau zăpadă;

- transport la înălţime de praf, nisip sau zăpadă;

- vijelie;

- trombă (terestră sau marină);

i) nebulozitatea unui strat de nori situat mai jos de 450 m (1500 ft) se schimbă:

- de la SCT sau mai puţin la BKN ori OVC; sau

- de la BKN sau OVC la SCT ori mai puţin;

j) înălţimea bazei celui mai jos strat de nori cu nebulozitate BKN sau OVC creşte, se schimbă la ori trece prin una sau mai multe dintre următoarele valori ori înălţimea bazei celui mai jos strat de nori cu nebulozitate BKN sau OVC scade ori trece prin una sau mai multe dintre următoarele valori:

1) 30, 60, 150 sau 300 m (100, 200, 500 sau 1000 ft); şi

2) 450 m (1500 ft) în cazul în care un număr semnificativ de zboruri sunt executate conform regulilor de zbor la vedere;

k) cerul este invizibil şi vizibilitatea verticală creşte, se schimbă la sau trece prin una ori mai multe dintre următoarele valori sau vizibilitatea verticală scade oh trece prin una sau mai multe dintre următoarele valori: 30,60,150 ori 300 m (100,200, 500 sau 1000 ft); şi

            l) ca urmare a notificării din partea unităţii ATS privind producerea unui accident/incident la/în vecinătatea aeroportului, indiferent daca au fost îndeplinite sau nu criteriile meteorologice de emitere (vezi ICAO doc. 9377, paragraful 3.9.1);

m) orice alte criterii bazate pe minimele locale de operare la aerodrom, după cum a fost agreat între administraţia meteorologică aeronautică şi operatorii interesaţi.”

7. La capitolul 4 secţiunea 4.8 “Observarea şi raportarea vântului la suprafaţă”, paragraful 4.8.12 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“4.8.12. În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi în mesajele METAR şi SPECI:

a) trebuie să fie indicate unităţile de măsură pentru viteza vântului;

b) variaţiile de la direcţia medie a vântului, cu o variaţie totală de 60° sau mai mult observate în decursul ultimelor 10 minute trebuie să fie raportate după cum urmează:

1. dacă variaţia totală a direcţiei vântului este 60° sau mai mult şi mai puţin de 180° şi viteza vântului este de 3 kt (1,5 m/s) ori mâi mult, variaţia direcţională trebuie să fie raportată precum cele două direcţii extreme între care a variat vântul la suprafaţă;

2. dacă variaţia totală a direcţiei vântului este 60° sau mai mult şi mai puţin de 180° şi viteza vântului este mai mică de 3 kt (1,5 m/s), direcţia vântului trebuie să fie raportată ca variabilă fără a specifica direcţia medie; sau

3. dacă variaţia totală a direcţiei vântului este de 180° sau mai mult, direcţia vântului trebuie să fie raportată ca variabilă fără a specifica direcţia medie;

c) variaţiile de la viteza medie a vântului (rafalele), observate în decursul ultimelor 10 minute, trebuie să fie raportate în cazul în care viteza maximă a vântului depăşeşte viteza medie cu:

1. de la 15 noiembrie 2014, 2,5 m/s (5 kt) sau mai mult când procedurile de reducere a zgomotului sunt aplicate în concordanţă cu paragraful 7.2.7 din PANS- ATM (Doc. 4444); sau

2.10 kt (5 m/s) sau mai mult în celelalte cazuri.

d) când viteza vântului, mediată pe intervalul corespunzător, este mai mică de 1 kt (0,5 m/s) aceasta trebuie să fie raportată ca vânt calm;

e) când viteza vântului, mediată pe intervalul corespunzător, este mai mare de 100 kt (50 m/s) aceasta trebuie să fie raportată ca fiind mai mare de 99 kt (49 m/s);

f) când perioada de referinţă de 10 minute include o discontinuitate marcantă în direcţia vântului şi/sau viteza vântului, trebuie raportate doar variaţiile de la direcţia medie şi de la viteza medie întâmplate după producerea discontinuităţii.”

8. La capitolul 4 secţiunea 4.10 “Observarea şi raportarea distanţei vizuale în lungul pistei (RVR)”, paragrafele 4.10.6 şi 4.10.14 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„4.10.6. RVR se măsoară de la o înălţime de aproximativ 2,5 m (7,5 ft) deasupra nivelului pistei în cazul utilizării sistemelor instrumentale sau de la o înălţime de aproximativ 5 m deasupra nivelului pistei în cazul măsurătorilor efectuate de observatorul meteorolog.

4.10.14. În cazul în care sunt utilizate instrumente pentru evaluarea RVR, valorile măsurate trebuie să fie actualizate cel puţin la fiecare 60 de secunde pentru a permite furnizarea valorilor reprezentative actuale. Perioada de mediere pentru RVR trebuie să fie:

a) 1 minut pentru mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local, precum şi pentru afişajele RVR amplasate la unităţile serviciilor de trafic aerian; şi

b) 10 minute pentru mesajele METAR şi SPECI, cu excepţia cazurilor în care valorile RVR prezintă o discontinuitate marcantă în decursul unei perioade de 10 minute anterioare momentului observaţiei şi, în consecinţă, numai datele observate după această discontinuitate trebuie mediate.

O discontinuitate marcantă înseamnă o schimbare bruscă şi prelungită a RVR, care se manifestă cel puţin 2 minute şi care atinge sau trece prin valorile 800,550,300 şi 175 m.”

9. La capitolul 4 secţiunea 4.10, paragraful 4.10.20 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“4.10.20. În cazul în care sunt utilizate instrumente pentru măsurarea RVR, variaţiile RVR în timpul celor 10 minute care precedă imediat observaţia trebuie să fie raportate în mesajele METAR şi SPECI dacă în timpul celor 10 minute valorile RVR manifesta o tendinţă distinctă de variaţie astfel încât media valorilor pentru primele 5 minute variază cu cel puţin 100 m faţă de media valorilor pentru ultimele 5 minute. Dacă variaţia valorilor RVR manifestă o tendinţă de creştere aceasta trebuie raportată prin abrevierea «U», iar dacă manifestă o tendinţă de scădere aceasta trebuie raportată prin abrevierea «D». Dacă fluctuaţiile apărute în perioada celor 10 minute nu indică o tendinţă distinctă, aceasta trebuie raportată cu abrevierea «N». Dacă indicaţiile referitoare la tendinţă nu sunt disponibile, abrevierile mai sus menţionate nu trebuie utilizate.”

10. La capitolul 4 secţiunea 4.11 “Observarea şi raportarea fenomenelor meteorologice de timp prezent”, paragrafele 4.11.1, 4.11.7, 4.11.10 şi 4.11.11 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“4.11.1. Observaţiile asupra fenomenelor de timp prezent care apar la aerodrom trebuie să fie efectuate şi raportate după cum este necesar. Trebuie să fie observate cel puţin următoarele fenomene meteorologice de timp prezent: ploaia, burniţa, zăpada şi precipitaţiile care îngheaţă (inclusiv intensitatea acestora), pâcla, aerul ceţos, ceaţa, ceaţa care îngheaţă şi orajele (inclusiv oraje în vecinătate).

4.11.7. În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi în mesajele METAR şi SPECI trebuie raportate următoarele tipuri de fenomene meteorologice de tip prezent, precizându-se abrevierile lor corespunzătoare şi criteriile specifice de raportare, ţinând seama de semnificaţia lor pentru aviaţie, după cum urmează:

precipitaţii

- burniţă DZ

- ploaie RA

- ninsoare SN

- ninsoare grăunţoasă SG

- granule de gheaţă PL

- grindină - fenomen semnalat când granulele GR de gheaţă au diametrul mai mare sau cel puţin egal cu 5 mm

- măzăriche tare şi/sau măzăriche moale - GS fenomen semnalat când granulele de gheaţă

au diametrul sub 5 mm

a) fenomene obscurizante (hidrometeori)

- ceaţă - fenomen semnalat când vizibilitatea FG este sub 1.000 m, exceptând cazurile când este

însoţită de descriptorii «Ml», «SC», «PR» sau «VC»

- aer ceţos - fenomen semnalat când vizibilitatea BR este de cel puţin 1.000 m şi până la 5.000 m inclusiv

b) fenomene obscurizante(litometeori)

Notă: Fenomenele menţionate mai jos trebuie raportate numai când reducerea vizibilităţii e datorată în majoritate de litometeori şi când vizibilitatea este mai mică sau egală cu 5.000 m, în afară de cazul «SA» însoţit de «DR» şi de cenuşă vulcanică.

- nisip SA

- praf (răspândit pe o suprafaţă largă) DU

- pâclă  HZ

- fum FU

- cenuşă vulcanică VA

c) fenomene diverse

- vârtejuri de praf/nisip PO

- vijelie SQ

- trombă (terestră sau marină) FC

- furtună de praf DS

- furtună de nisip SS

4.11.10. În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi în mesajele METAR şi SPECI intensitatea fenomenelor meteorologice de tip prezent sau, după caz, apropierea lor de aerodrom trebuie raportată după cum urmează:

(mesaje regulate şi speciale (METAR şi de observaţii meteorologice SPECI)

difuzate pe plan local)

slab FBL -

moderat MOD (fără indicaţie)

puternic HVY +

Se raportează numai cu tipurile de fenomene meteorologice de timp prezent în conformitate cu modelul prezentat prin proceduri specifice. Intensitatea slabă trebuie să fie indicată doar pentru precipitaţii.

Apropiere (Vecinătate) VC

Între aproximativ 8 şi 16 km de la punctul de referinţă al aerodromului şi cu tipurile de fenomene meteorologice de timp prezent în conformitate cu modelul prezentat prin proceduri specifice când nu este raportat conform prevederilor de la paragrafele 4.11.9 şi 4.11.17.

4.11.11. În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi în mesajele METAR şi SPECI:

a) una până la maximum 3 din abrevierile fenomenelor meteorologice de timp prezent enumerate la paragrafele 4.11.7 şi 4.11.9 trebuie să fie utilizate împreună, după cum este necesar, iar, unde este cazul, se vor preciza caracteristicile, intensitatea sau apropierea faţă de aerodrom, în scopul unei descrieri complete a timpului prezent observat la aerodrom ori în vecinătatea lui cu însemnătate pentru operaţiunile de zbor;

b) intensitatea sau vecinătatea, după caz, trebuie raportată prima, urmată de caracteristicile şi tipul fenomenului meteorologic; şi

c) când sunt observate două tipuri diferite de fenomene meteorologice, acestea trebuie să fie raportate în două grupe distincte, indicatorul de intensitate sau de apropiere referindu-se la fenomenul care urmează acestui indicator. Totuşi, dacă există mai multe tipuri de precipitaţii în momentul observaţiei, acestea trebuie raportate într-o singură grupă, tipul fenomenului meteorologic dominant fiind indicat primul, precedat fiind de un singur indicator de intensitate care să caracterizeze intensitatea de ansamblu a fenomenelor.”

11. La capitolul 4 secţiunea 4.11, după paragraful 4.11.11 se introduce un nou paragraf, paragraful 4.11.12, cu următorul cuprins:

“4.11.12. În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi în mesajele METAR şi SPECI obţinute de la sistemele automate, fenomenele meteorologice de timp prezent trebuie înlocuite cu «//» atunci când observaţia nu se poate efectua datorită unor defecţiuni temporare ale sistemului/senzorului.”

12. La capitolul 4 secţiunea 4.12 “Observarea şi raportarea norilor”, paragrafele 4.12.2 şi 4.12.11 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“4.12.2. Pentru mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local, observaţiile privind norii trebuie să fie reprezentative pentru pragul (pragurile) pistei în uz.

4.12.11. În mesajele regulate şi speciale distribuite pe plan local şi în mesajele METAR şi SPECI automate:

a) când tipul norilor nu poate fi observat de sistemul automat de observare meteorologică, în fiecare grupă de nori tipul norului trebuie să fie înlocuit cu «///»;

b) când nu sunt detectaţi nori de sistemul automat de observare meteorologică, acest fapt trebuie indicat utilizând abrevierea «NCD»; şi

c) când sunt detectaţi nori Cumulonimbus sau Cumulus Congestus de sistemul automat de observare meteorologică şi nebulozitatea şi/sau înălţimea bazei norilor nu pot fi observate, nebulozitatea şi/sau înălţimea bazei norilor trebuie să fie înlocuite cu «///»;

d) vizibilitatea verticală trebuie înlocuită cu «///» atunci când cerul este acoperit şi valoarea vizibilităţii verticale nu poate fi determinată de sistemul automat de observare din cauza unor defecţiuni temporare ale sistemului/senzorului.”

13. La capitolul 4 secţiunea 4.13 “Utilizarea CAVOK”, paragraful 4.13.1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“4.13.1. Atunci când următoarele condiţii meteorologice apar simultan la momentul observaţiei:

a) vizibilitatea orizontală este de 10 km sau mai mult, iar vizibilitatea minimă nu este raportată; în mesajele regulate locale şi speciale, vizibilitatea se referă la valorile raportate conform paragrafelor 4.9.9 şi 4.9.10; în mesajele METAR şi SPECI vizibilitatea se referă la valorile raportate conform paragrafului 4.9.11. Vizibilitatea cea mai mică este raportată în concordanţă cu prevederile paragrafului 4.9.11 lit. a);

b) niciun nor semnificativ din punct de vedere operaţional;

c) niciun fenomen meteorologic semnificativ pentru aviaţie din cele enumerate la paragrafele 4.11.7 şi 4.11.9.

Informaţiile asupra vizibilităţii orizontale, RVR-ului, fenomenelor meteorologice de timp prezent şi nebulozităţii, înălţimii bazei norilor şi tipului norilor vor fi înlocuite în toate mesajele meteorologice de termenul «CAVOK».”

14. La capitolul 4 secţiunea 4.16 “Informaţii suplimentare”, paragrafele 4.16.1, 4.16.3 şi 4.16.5 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“4.16.1. Observaţiile efectuate la aerodrom trebuie să conţină, după caz, informaţiile suplimentare disponibile referitoare la condiţiile meteorologice semnificative, în particular pentru zonele de apropiere şi de urcare iniţială. Atunci când este posibil, informaţiile trebuie să identifice şi localizarea fenomenelor meteorologice.

În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi în mesajele METAR şi SPECI, următoarele fenomene meteorologice recente, adică fenomenele meteorologice care au fost observate la aerodrom în ultima oră sau în intervalul de timp de la ultimul mesaj regulat de observaţii meteorologice - dacă acesta este mai mic de O oră, dar nu mai sunt prezente în momentul observaţiei, trebuie să fie raportate ca informaţii suplimentare, folosindu-se maximum 3 grupe în conformitate cu procedurile specifice:

- precipitaţii care îngheaţă;

- precipitaţii moderate sau puternice (inclusiv aversele);

- transport de zăpadă la înălţime;

- furtună de praf, furtună de nisip;

- trombă (terestră sau marină);

- cenuşă vulcanică.

În urma consultărilor administraţiei meteorologice cu utilizatorii se poate agrea să nu se mai furnizeze informaţii asupra fenomenelor meteorologice recente în cazurile în care un mesaj SPECI a fost deja emis.

4.16.3. În mesajele regulate şi speciale distribuite pe plan local şi în mesajele METAR şi SPECI automate, în plus faţă de fenomenele meteorologice recente enumerate mai sus, când tipul precipitaţiei nu poate fi determinat de sistemul automat de observare meteorologică, precipitaţia recentă necunoscută trebuie să fie raportată în conformitate cu procedurile specifice.

În urma consultărilor administraţiei meteorologice cu utilizatorii se poate agrea să nu se mai furnizeze informaţii asupra fenomenelor meteorologice recente în cazurile în care un mesaj SPECI a fost deja emis.

4.16.5. În mesajele METAR şi SPECI trebuie să fie incluse următoarele informaţii, ca «informaţii suplimentare»:

a) informaţiile asupra temperaturii suprafeţei marii şi asupra stării marii sau a înălţimii semnificative a valurilor, obţinute de la staţiile meteorologice aeronautice situate pe platformele marine, în scopul deservirii operaţiunilor de zbor cu elicoptere;

b) informaţiile despre starea pistei furnizate de administraţia aeroportului.

Codificările pentru starea mării şi starea pistei sunt efectuate conform procedurilor PIAC-CMA, potrivit documentului OMM nr. 306, «Manualul de coduri», volumul 1.1, partea A- Coduri alfanumerice, tabelele de cod 0366, 0519, 0919 şi 1079.”

15. La capitolul 5, “Observaţii şi rapoarte de la aeronavele în zbor”, secţiunea 5.10 “Înregistrarea şi raportarea după zbor a observaţiilor de la aeronavă în ceea ce priveşte activitatea vulcanică”, paragraful 5.10.2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“5.10.2. După sosirea unei aeronave la aerodrom, raportul privind activitatea vulcanică, completat, trebuie să fie predat la sosire de operatorul aerian sau de un membru al echipajului către unitatea meteorologică de aerodrom ori, în cazul în care unitatea meteorologică aeronautică nu este uşor accesibilă membrilor echipajelor la sosire, formularul completat trebuie să fie transmis în conformitate cu procedurile locale stabilite între administraţia meteorologică aeronautică şi operatorul aerian în cauză.

Raportul privind activitatea vulcanică, completat, primit de biroul meteorologic de aerodrom, trebuie să fie transmis fără întârziere către centrul de veghe meteorologică aeronautică pentru a fi retransmis imediat mai departe către centrul de veghe meteorologică aeronautică asociat regiunii de informare a zborurilor în care a fost observată activitatea vulcanică/

16. La capitolul 6 “Prognoze” secţiunea 6.1 “Interpretarea şi utilizarea prognozelor”, paragraful 6.1.2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“6.1.2. Emiterea unei noi prognoze de către un birou meteorologic de aerodrom, de exemplu o prognoză regulată de aerodrom, trebuie să fie înţeleasă ca o anulare a oricărei altei prognoze de acelaşi tip, emisă anterior, pentru acelaşi loc, aceeaşi perioadă de valabilitate sau pentru o parte a acestei perioade.”

17. La capitolul 6 secţiunea 6.2 “Prognoze de aerodrom”, paragrafele 6.2.1, 6.2.2, 6,2.4, 6.2.5 şi 6.2.11 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“6.2.1. O prognoză de aerodrom trebuie să fie elaborată de biroul meteorologic de aerodrom desemnat de administraţia meteorologică aeronautică şi autorizat de autoritatea meteorologică aeronautică în conformitate cu prevederile legale în vigoare, după cum este stabilit în EUR- ANP. Aerodromurile pentru care prognozele de aerodrom sunt elaborate şi perioada de valabilitate a acestor prognoze sunt indicate în EUR- ANP FASID tabelul MET 1A.

6.2.2. O prognoză de aerodrom trebuie să fie emisă la un moment de timp specificat, nu mai devreme de o oră faţă de ora de la care devine validă, şi trebuie să reprezinte o expunere concisă asupra condiţiilor meteorologice prognozate la un aerodrom pe o perioadă de timp determinată.

6.2.4. Adăugarea grupelor indicatoare de evoluţie în TAF sau amendarea TAF trebuie să se realizeze pe baza următoarelor criterii:

a) când direcţia medie a vântului la suprafaţă este prognozată că se va schimba cu 60° sau mai mult, viteza medie înainte şi/sau după schimbare fiind 5 m/s (10 kt) sau mai mult;

b) când viteza medie a vântului la suprafaţă este prognozată că se va schimba cu 10 kt (5 m/s) sau mai mult;

c) când variaţia de la viteza medie a vântului la suprafaţă (rafala) se prognozează că se va schimba cu 5 m/s (10 kt) sau mai mult, viteza medie înainte şi/sau după schimbare fiind 7,5 m/s (15 kt) sau mai mult;

d) când se prognozează că vântul la suprafaţă va trece prin valori de importanţă operaţională. Aceste valori trebuie să fie stabilite de administraţia meteorologică aeronautică prin consultare cu unitatea ATS corespunzătoare şi cu operatorii aerieni interesaţi, luând în considerare:

1. schimbările vântului care necesită schimbarea pistei (pistelor) în serviciu; şi

2. situaţiile când componenta vântului de spate sau cea a vântului lateral pe pistă trece prin valori reprezentând principalele limite de operare pentru aeronavele care operează în mod normal la aerodromul respectiv;

e) când vizibilitatea se prognozează că se îmbunătăţeşte şi se schimbă la sau trece prin una ori mai multe din valorile următoare sau când vizibilitatea se prognozează că se agravează şi trece prin una ori mai multe din valorile următoare:

1. 150, 350, 600, 800, 1.500 sau 3.000 m; sau

2. 5.000 m dacă un număr destul de mare de zboruri sunt executate după reguli de zbor la vedere;

f) când unul dintre fenomenele meteorologice menţionate mai jos sau combinaţii ale acestora se prognozează că apar, încetează sau îşi schimbă intensitatea:

- ceaţă care îngheaţă;

- precipitaţii care îngheaţă;

- precipitaţii moderate sau puternice (inclusiv averse);

- furtună de praf;

- furtună de nisip;

- oraj;

- alte fenomene meteorologice indicate în paragraful 4.11.7, conform acordurilor încheiate între administraţia meteorologică aeronautică, unitatea ATS şi operatorii aerieni interesaţi;

g) când unul dintre fenomenele meteorologice menţionate mai jos sau combinaţii ale acestora se prognozează că apar ori încetează;

- transport la sol de praf, nisip sau zăpadă;

- transport la înălţime de praf, nisip sau zăpadă;

- vijelie;

- trombă (terestră sau marină);

h) când înălţimea bazei stratului noros cel mai de jos de întindere BKN sau OVC se prognozează că în creştere se schimbă la ori trece prin una sau mai multe dintre valorile următoare ori în scădere va trece prin una sau mai multe dintre valorile următoare:

1.30,60, 150 sau 300 m (100, 200, 500 sau 1.000 ft); sau

2. 450 m (1.500 ft), dacă un număr destul de mare de zboruri sunt executate conform regulilor de zbor la vedere;

i) când nebulozitatea unui strat noros cu înălţimea bazei sub 450 m se prognozează că se schimbă:

1. de la FEW sau SCT la BKN ori OVC; sau

2. de la BKN sau OVC la FEW ori SCT;

j) când vizibilitatea verticală se prognozează că e în creştere şi se schimbă la ori trece prin una sau mai multe din valorile următoare ori când vizibilitatea verticală se prognozează că e în scădere şi trece prin una ori mai multe din valorile următoare: 30, 60,150 sau 300 m (100,200, 500 ori 1.000 ft); şi

k) orice alte criterii care ţin cont de minimele operaţionale ale aerodromului, convenite între administraţia meteorologică aeronautică şi operatorii aerieni. Alte criterii care ţin cont de minimele operaţionale ale aerodromului trebuie să fie corelate cu cele similare stabilite pentru SPECI în conformitate cu cerinţele de la cap. 4.

6.2.5. Birourile meteorologice de aerodrom care elaborează prognoze TAF trebuie să supravegheze constant aceste prognoze şi, când este necesar, trebuie să emită prompt amendamentele necesare. Lungimea mesajelor de prognoză şi numărul de schimbări indicate în prognoză trebuie să fie menţinute la minimum. Materiale de îndrumare cu privire la supravegherea continuă a prognozelor TAF sunt conţinute în documentul OACI «Manualul asupra practicilor meteorologice aeronautice» (Doc. 8896).

6.2.11. Atunci când se emite o prognoză TAF, birourile meteorologice de aerodrom trebuie să se asigure că la un moment dat de timp este valabilă o singură prognoză TAF pentru un aerodrom.”

18. La capitolul 6 secţiunea 6.3 “Prognoze de aterizare”, paragraful 6.3.1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“6.3.1. Prognozele de aterizare trebuie să fie elaborate de un birou meteorologic de aerodrom autorizat de autoritatea meteorologică aeronautică pentru aerodromurile desemnate specificate în EUR- ANP FASID tabelul MET 1A; aceste prognoze trebuie să răspundă nevoilor utilizatorilor locali şi aeronavelor care se găsesc la mai puţin de o oră de zbor de aerodrom.”

19. La capitolul 6 secţiunea 6.4 “Prognoze de aterizare”, paragrafele 6.4,1 şi 6.4.4 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“6.4.1. Prognozele pentru decolare trebuie să fie elaborate de un birou meteorologic de aerodrom desemnat de administraţia meteorologică aeronautică (dacă este necesar, desemnarea se va face printr-un acord între aceasta şi operatori) şi autorizat de autoritatea meteorologică aeronautică în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

6.4.4. Birourile meteorologice de aerodrom care elaborează prognoze pentru decolare trebuie să urmărească permanent aceste prognoze şi, când este necesar, trebuie să difuzeze în cel mai scurt timp amendamentele necesare.”

20. La capitolul 6 secţiunea 6.5 “Prognoze de zonă pentru zboruri la niveluri joase”, paragraful 6.5.3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“6.5.3. Prognozele de zonă sub formă de hartă pentru zborurile la niveluri joase, elaborate în sprijinul emiterii informaţiilor AIRMET, trebuie să fie emise de centrul de veghe meteorologică din 6 în 6 ore, cu o perioadă de valabilitate de 6 ore, şi trebuie să fie transmise centrului de veghe meteorologică şi/sau birourilor meteorologice de aerodrom interesate cel mai târziu cu o oră înainte de începutul perioadei lor de valabilitate.”

21. La capitolul 7 “Informaţii SIGMET şi AIRMET, avertizări de aerodrom, avertizări şi alerte de forfecarea vântului”, secţiunea 7.6 “Distribuirea mesajelor AIRMET”, paragraful 7.6.1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“7.6.1- Mesajele meteorologice AIRMET trebuie să fie distribuite către centrele de veghe meteorologică în regiunile de informare a zborurilor învecinate şi către alte centre de veghe sau birouri meteorologice de aerodrom, conform procedurilor de coordonare stabilite între administraţiile meteorologice interesate.”

22. La capitolul 7 secţiunea 7.7 “Avertizări de aerodrom”, paragraful 7.7.1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“7.7.1. Avertizările de aerodrom trebuie să fie emise de birourile meteorologice de aerodrom autorizate de autoritatea meteorologică aeronautică în conformitate cu procedurile specifice şi trebuie să conţină informaţii concise despre condiţiile meteorologice care pot afecta în mod negativ aeronavele la sol, inclusiv aeronavele parcate, facilităţile şi serviciile de aerodrom.”

23. La capitolul 7 secţiunea 7.8 “Avertizări şi alerte de forfecarea vântului”, paragraful 7.8.1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“7.8.1. Avertizările despre forfecarea vântului trebuie să fie întocmite de birourile meteorologice de aerodrom autorizate de autoritatea meteorologică aeronautică pentru aerodromurile unde forfecarea vântului este considerată un factor de risc, în conformitate cu procedurile locale încheiate între administraţia meteorologică aeronautică, unităţile ATS corespunzătoare şi operatorii aerieni interesaţi. Avertizările de forfecarea vântului trebuie să conţină informaţii concise asupra existenţei observate sau prognozate a forfecării vântului care ar putea afecta în mod negativ aeronavele aflate pe panta de apropiere în vederea aterizării ori decolării sau în tur de pistă între nivelul pistei şi 500 m (1.600 ft) deasupra acestui nivel, precum şi aeronavele aflate pe pistă în timpul rulajului după aterizare ori înainte de decolare. Acolo unde datorită topografiei locale manifestarea forfecării vântului este semnificativă şi la înălţimi care depăşesc 500 m (1.600 ft) deasupra nivelului pistei, atunci pragul de 500 m nu trebuie considerat restrictiv. Materiale de îndrumare cu privire la avertizări şi alerte de forfecarea vântului sunt conţinute în documentul OACI «Manualul despre forfecarea vântului la nivele joase» (Doc. 9817).”

24. La capitolul 7 secţiunea 7.9 “Transmiterea mesajelor SIGMET şi AIRMET şi a rapoartelor speciale din zbor către aeronave”, după paragraful 7.9.3 se introduce un nou paragraf, paragraful 7.9.4, cu următorul cuprins:

“7.9.4. Furtunile de nisip/praf vor fi considerate;

a) puternice, de fiecare dată când vizibilitatea este mai mică de 200 m şi cerul este invizibil; şi

b) moderate, atunci când vizibilitatea este:

1. sub 200 m, iar cerul nu este invizibil;

2. Între 200 m şi 600 m.”

25. La capitolul 9 “Asistenţa meteorologică pentru operatorii aerieni şi pentru membrii echipajelor aeronavelor”, secţiunea 9.1 “Prevederi generale”, paragrafele 9.1.10 şl 9.1.11 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“9.1.10. Informaţiile meteorologice trebuie să fie furnizate operatorilor aerieni şi membrilor echipajelor aeronavelor în locaţiile stabilite de administraţia meteorologică aeronautică, pe baza consultării operatorilor aerieni şi la ora care a fost stabilită prin acordul dintre biroul meteorologic de aerodrom şi operatorul aerian interesat. Asistenţa meteorologică pentru planificarea preliminară a zborului se va asigura numai pentru zborurile cu decolare de pe un aerodrom din România, La un aerodrom fără birou meteorologic de aerodrom localizat la aerodrom, modalitatea de comunicare a informaţiilor meteorologice trebuie să se stabilească de comun acord între administraţia meteorologică aeronautică şi operatorul aerian interesat.

9.1.11. Informaţiile meteorologice trebuie să fie furnizate operatorilor aerieni şi membrilor echipajelor aeronavelor prin unul sau mai multe din mijloacele de mai jos. pe baza acordului dintre administraţia meteorologică aeronautică şi operatorul aerian interesat, fără ca ordinea de mai jos să impună o anume prioritate:

a) text scris de mână sau imprimat, inclusiv hărţi şi formulare specifice;

b) date digitale în puncte de grilă;

c) expozeu verbal (briefing);

d) consultaţie;

e) afişaj; sau

f) în locul celor specificate la lit. a)-e), prin intermediul sistemului automat de informare înaintea zborului ce furnizează autoinformare şi facilităţi pentru documentaţia de zbor, păstrând în acelaşi timp posibilitatea de consultare a operatorilor aerieni şi membrilor echipajelor, după cum este necesar, cu biroul meteorologic de aerodrom, în conformitate cu prevederile prezentei reglementări.”

26. La capitolul 9 secţiunea 9.3 “Expozeul verbal (briefingul meteorologic), consultaţie şi afişare”, paragrafele 9.3.3, 9.3.4 şi 9.3.5 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“9.3.3. Dacă biroul meteorologic de aerodrom exprimă o părere diferită despre evoluţia condiţiilor meteorologice la un aerodrom, care se deosebeşte substanţial de prognoza pentru aerodromul respectiv inclusă în documentaţia de zbor, trebuie să fie atrasă atenţia membrilor echipajului aeronavei asupra diferenţei respective. Partea care conţine diferenţa menţionată trebuie să fie consemnată la momentul expozeului verbal, iar această înregistrare trebuie să fie pusă la dispoziţia operatorilor aerieni.

9.3.4. Expozeul verbal, consultaţia, afişarea şi/sau documentaţia de zbor necesară trebuie să fie asigurate, în mod normal, de biroul meteorologic de aerodrom asociat aerodromului de plecare. La un aerodrom unde aceste servicii nu sunt disponibile, informaţiile necesare pentru a răspunde cerinţelor membrilor echipajelor aeronavelor trebuie să fie furnizate pe baza unui acord între administraţia meteorologică aeronautică şi operatorii aerieni interesaţi. În situaţii excepţionale, de exemplu o întârziere neprevăzută, biroul meteorologic de aerodrom asociat aerodromului trebuie să asigure, la cerere, un nou expozeu verbal, o nouă consultaţie şi/sau o nouă documentaţie de zbor, după cum este necesar.

9.3.5. Membrii echipajelor aeronavelor sau alt personal operaţional de zbor pentru care au fost cerute expozeul verbal, consultaţia şi/sau documentaţia de zbor trebuie să se prezinte la biroul meteorologic de aerodrom la ora convenită între biroul meteorologic de aerodrom şi operatorul aerian interesat. Acolo unde condiţiile locale [a aerodrom nu permit asigurarea în mod direct a unei consultaţii sau a expozeului verbal, biroul meteorologic de aerodrom trebuie să asigure aceste servicii prin telefon sau prin alte mijloace corespunzătoare de telecomunicaţii”

27. La capitolul 9 secţiunea 9.4 “Documentaţia de zbor”, după paragraful 9.4.2 se introduce un nou paragraf, paragraful 9.4.21, cu următorul cuprins:

“9.4.21. Documentaţia de zbor referitoare la prognozele de vânt şi de temperatură de altitudine în cazul rutelor de zbor înlănţuite (concatenated) trebuie furnizată dacă şi când a fost agreat astfel între autoritatea meteorologică şi operatorii aerieni interesaţi.

Îndrumări privind forma de prezentare, formulările şi modul de utilizare a hărţilor concatenate se regăsesc în Manualul practic de Meteorologie Aeronautică (Doc. 8896).”

28. La capitolul 9 secţiunea 9.4 “Documentaţia de zbor”, paragrafele 9.4.2 şi 9.4.3 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“9.4.2. Ori de câte ori apare situaţia în care ultimele informaţii meteorologice (obţinute după informarea operatorilor aerieni) diferă semnificativ faţă de cele furnizate pentru planificarea preliminară a zborului şi replanificarea în timpul zborului, operatorul aerian trebuie să fie anunţat imediat şi - dacă este posibil - să îi fie furnizate informaţiile revizuite după cum a fost stabilit prin acord între biroul meteorologic de aerodrom şi operatorii aerieni.

9.4.3. Dacă este necesară amendarea unei documentaţii de zbor care a fost deja furnizată şi dacă decolarea aeronavei nu s-a produs, prin acord local biroul meteorologic de aerodrom trebuie să comunice amendamentul sau informaţiile actualizate operatorilor aerieni ori unităţii serviciilor de trafic aerian, pentru a fi transmise aeronavei, după cum a fost stabilit prin acord între biroul meteorologic de aerodrom şi operatorii aerieni.”

29. La capitolul 9 secţiunea 9.5 “Sisteme automate de Informare înaintea zborului pentru expozeul verbal (briefing), consultaţie, planificarea zborurilor şl documentaţia de zbor”, paragraful 9.5.4 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“9.5.4. Sistemele automate de informare înaintea zborului ce furnizează facilităţi de autoinformare trebuie să permită accesul operatorilor aerieni şi membrilor echipajelor la consultare, după caz, cu biroul meteorologic de aerodrom asociat, prin intermediul telefonului sau al altor mijloace de telecomunicaţii.”

30. La capitolul 9 secţiunea 9.6 “Informaţii pentru aeronavele în zbor”, paragrafele 9.6.1 şi 9.6.4 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“9.6.1. Informaţiile meteorologice destinate aeronavelor în zbor trebuie să fie furnizate de biroul meteorologic de aerodrom sau de centrul de veghe meteorologică către unitatea serviciilor de trafic aerian asociată şi prin intermediul emisiunilor VOLMET sau D-VOLMET, după cum este stabilit prin acord regional de navigaţie aeriană. Informaţiile meteorologice pentru planificarea efectuată de operatorul aerian pentru aeronavele în zbor trebuie să fie furnizate la cerere, după cum a fost agreat între administraţia meteorologică aeronautică şi operatorul aerian interesat.

9.6.4. Dacă o aeronavă în zbor solicită informaţii meteorologice, biroul meteorologic de aerodrom responsabil sau centrul de veghe meteorologică trebuie să îi furnizeze informaţiile şi cu ajutorul, dacă este necesar, unui alt birou meteorologic de aerodrom ori al centrului de veghe meteorologică.”

31. La capitolul 10 “Informaţii pentru serviciile de trafic aerian, serviciile de căutare şi salvare şi serviciile de informare aeronautică”, secţiunea 10.1 “Informaţii pentru serviciile de trafic aerian”, paragrafele 10.1.1,10.1.2, 10.1.3, 10.1.4, 10.1.8 şi 10.1.11 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“10.1.1. Administraţia meteorologică aeronautică, cu acordul autorităţii meteorologice aeronautice, trebuie să desemneze câte un birou meteorologic de aerodrom sau centrul de veghe meteorologică, autorizat de autoritatea meteorologică aeronautică, pentru a fi asociat fiecărui organ al serviciilor de trafic aerian. Biroul meteorologic de aerodrom sau centrul de veghe meteorologică asociat trebuie să furnizeze sau să asigure furnizarea, după coordonarea cu unitatea serviciilor de trafic aerian, a informaţiilor meteorologice actualizate, după cum este necesar pentru executarea funcţiilor acestuia.

10.1.2. Un birou meteorologic de aerodrom trebuie să fie asociat unui turn de control de aerodrom (TWR) sau unei unităţi pentru controlul de apropiere (APP) în vederea furnizării tuturor informaţiilor meteorologice.

10.1.3. Un centru de veghe meteorologică trebuie să fie asociat unui centru de informare a zborurilor (FIC) sau unui centru regional de control (ACC) în vederea furnizării tuturor informaţiilor meteorologice.

10.1.4. În cazul în care, datorită circumstanţelor locale, este convenabil ca atribuţiile unui birou meteorologic de aerodrom sau centru de veghe meteorologică asociat unui aerodrom să fie împărţite între două sau mai multe birouri meteorologice de aerodrom/centrul de veghe meteorologică, împărţirea responsabilităţilor trebuie să fie efectuată de administraţia meteorologică aeronautică prin coordonare cu autoritatea ATS corespunzătoare, cu acordul autorităţii meteorologice aeronautice.

10.1.8. Centrul de veghe meteorologică asociat unui centru de informare a zborurilor (FIC) sau unui centru regional de control (ACC) trebuie să furnizeze acestuia următoarele informaţii meteorologice:

a) mesaje METAR şi SPECI, inclusiv valorile de presiune actuale pentru aerodromuri şi alte locaţii, prognoze TAF şi prognoze de aterizare şi amendamente la acestea pentru regiunea de informare a zborului (FIR) sau pentru regiunea de control (ACC) şi la solicitarea centrului de informare a zborului (FIC) sau a centrului regional de control (ACC), pentru aerodromurile din regiunile de informare a zborului vecine;

b) prognoze ale vântului în altitudine, temperaturii în altitudine şi ale fenomenelor meteorologice semnificative pe rută şi amendamentele la acestea, în particular pentru acele fenomene care fac imposibil zborul după reguli la vedere, informaţii SIGMET şi AIRMET şi rapoarte speciale din zbor pentru spaţiul aerian aflat în aria sa de responsabilitate;

c) orice altă informaţie meteorologică solicitată de centrul de informare a zborului (FIC) sau de centrul regional de control (ACC) pentru a răspunde cererilor venite din partea aeronavelor în zbor; dacă centrul de veghe meteorologică nu dispune de informaţia solicitată, acesta trebuie să se adreseze unei alte unităţi meteorologice pentru a-i fi furnizată;

d) informaţii primite asupra norului de cenuşă vulcanică, pentru care nu a fost deja emis un mesaj SIGMET, conform procedurii de coordonare între administraţia serviciilor meteorologice aeronautice şi unităţile serviciilor de trafic aerian interesate;

e) informaţii primite asupra activităţii vulcanice preeruptive şi/sau asupra erupţiilor vulcanice, conform procedurii de coordonare între administraţia meteorologică aeronautică şi unităţile serviciilor de trafic aerian interesate;

f) informaţii primite referitoare la eliberarea materialelor radioactive în atmosferă, conform procedurii de coordonare între administraţia meteorologică aeronautică şi unităţile serviciilor de trafic aerian interesate;

g) informaţii de alertare asupra ciclonilor tropicali emise de un centru TCAC în zona sa de responsabilitate;

h) informaţii primite asupra norului de cenuşă vulcanică emise de un VAAC în zona sa de responsabilitate; şi

i) informaţii primite asupra activităţii vulcanice preeruptive şi/sau a erupţiei vulcanice, conform acordului între unitatea meteorologică aeronautică şi unitatea serviciilor de trafic aerian în cauză.

10.1.11. Mesajele meteorologice regulate şi speciale difuzate pe plan local, mesajele METAR şi SPECI,  prognozele TAF şi prognozele de aterizare, informaţiile SIGMET şi AIRMET, prognozele vântului şi temperaturii în altitudine şi amendamentele la acestea trebuie să fie transmise unităţilor de trafic aerian în formatul în care sunt elaborate şi distribuite către alte birouri meteorologice de aerodrom sau centre meteorologice ori primite de la acestea, cu excepţia cazurilor când a fost agreat altfel prin procedurile de coordonare locale.”

32. La capitolul 10 secţiunea 10.2 “Informaţii pentru serviciile de căutare şi salvare”, paragrafele 10.2.1,10.2.3, 10.2.4 şi 10.2.5 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“10.2.1. Birourile meteorologice de aerodrom sau centrul meteorologic de veghe desemnate de autoritatea de stat în domeniul aviaţiei civile şi autorizate de autoritatea meteorologică aeronautică trebuie să furnizeze unităţilor care asigură serviciul de căutare şi salvare informaţiile meteorologice stabilite în procedurile de coordonare dintre acestea. În acest scop, birourile meteorologice de aerodrom sau centrul meteorologic de veghe desemnate trebuie să menţină o legătură permanentă, în timpul întregii operaţiuni de căutare şi salvare, cu unitatea serviciului de căutare şi salvare. Birourile meteorologice de aerodrom sau centrul meteorologic de veghe desemnate trebuie să fie publicate în EUR- ANR

10.2.3. La solicitarea centrului de coordonare a acţiunii de căutare şi salvare, biroul meteorologic de aerodrom desemnat sau centrul de veghe meteorologică trebuie să ia măsurile necesare pentru a obţine detalii privind conţinutul documentaţiei de zbor care a fost furnizată aeronavei dispărute, împreună cu toate amendamentele la prognoze care au fost transmise aeronavei în zbor.

10.2.4. Pentru a facilita operaţiunile de căutare şi salvare, biroul meteorologic de aerodrom desemnat sau centrul de veghe meteorologică trebuie să pună la dispoziţie, la cerere:

a) informaţii complete şi amănunţite asupra condiţiilor meteorologice actuale şi prognozate în regiunea de căutare;

b) condiţiile actuale şi prognozate pe rută, pentru zborurile aeronavei de la şi înspre aerodromul de la care sunt efectuate operaţiunile de căutare.

10.2.5. La solicitarea centrului de coordonare a acţiunii de salvare, biroul meteorologic de aerodrom desemnat sau centrul de veghe meteorologică trebuie să furnizeze sau să asigure furnizarea informaţiilor meteorologice cerute de navele care efectuează operaţiuni de căutare şi salvare.”

33. La capitolul 10 secţiunea 10.3 “Informaţii destinate unităţilor de informare aeronautică”, paragraful 10.3.2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“10.3.2. Următoarele informaţii trebuie să fie furnizate, după caz, unităţilor serviciilor de informare aeronautică:

a) informaţii asupra funcţionării serviciilor meteorologice destinate navigaţiei aeriene naţionale şi internaţionale pentru a fi incluse în publicaţiile de informare aeronautică în cauză; detalii asupra acestor informaţii sunt date în reglementarea aeronautică RACR- AIS, elaborată în conformitate cu anexa 15, suplimentul 1, partea 1. 3.5 şi partea a 3-a, 2.2,2.11, 3.2 şi 3.11;

b) informaţii necesare pentru elaborarea NOTAM-urilor sau ASHTAM-urilor cuprinzând, în particular, informaţii despre:

1. Înfiinţarea, retragerea şi schimbările semnificative în funcţionarea serviciilor meteorologice aeronautice. Aceste informaţii trebuie comunicate unităţilor serviciilor de informare aeronautică cu suficient timp înaintea datei de intrare în vigoare pentru a permite emiterea NOTAM-ului în conformitate cu reglementarea aeronautică RACR- AIS, elaborată potrivit prevederilor anexei 15,5.1.1 şi 5.1.1.1;

2. Începutul unei activităţi vulcanice; informaţiile specifice cerute sunt date în cap. 3 şi 4; şi

3. eliberarea în atmosferă a materialelor radioactive, după cum a fost stabilit prin procedurile de coordonare între administraţia serviciilor meteorologice aeronautice şi unităţile serviciilor de informare aeronautică; informaţiile specifice cerute sunt date în capitolul 3 al prezentei reglementări;

c) informaţiile necesare pentru elaborarea circularelor de informare aeronautică cuprinzând, în particular, informaţii despre:

1. modificări importante prevăzute a fi făcute în procedurile, serviciile şi facilităţile meteorologice aeronautice oferite; şi

2. efectul anumitor fenomene meteorologice asupra operaţiunilor de zbor.”

34. La capitolul 11 “Cerinţe pentru mijloacele de comunicaţie şi utilizarea acestora” secţiunea 11:1 “Cerinţe privind comunicaţiile”, după paragraful 11.1.2 se introduce un nou paragraf, paragraful 11.1.21. cu următorul cuprins:

“11.1.21. Facilităţi de telecomunicaţii adecvate trebuie să fie puse la dispoziţia centrului de veghe meteorologică pentru a-i permite acestuia furnizarea produselor sistemului mondial de prognoză către birourile meteorologice de aerodrom, autorităţile meteorologice sau alţi utilizatori.”

35. La capitolul 11 secţiunea 11.1, paragrafele 11.1.4 şi 11.1.5 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“11.1.4. Facilităţi de telecomunicaţii adecvate trebuie să fie puse la dispoziţia centrului de veghe meteorologică pentru a-i permite furnizarea informaţiilor meteorologice necesare unităţilor serviciilor de trafic aerian şi serviciilor de căutare şi salvare pentru regiunea de informare a zborului corespunzătoare, regiunile de control şi regiunea de căutare şi salvare pentru care acest centru este responsabil şi, în particular, centrului de informare a zborului, centrelor regionale de control, centrelor de coordonare a căutării şi salvării şi staţiilor de telecomunicaţii aeronautice asociate.

11.1.5. Facilităţile de telecomunicaţii între birourile meteorologice de aerodrom sau centrul de veghe meteorologică, pe de o parte, şi centrele de informare a zborului, centrele de control şi centrele regionale, centrele de coordonare a căutării şi salvării şi staţiile de telecomunicaţii aeronautice, pe de altă parte, trebuie să permită:

a) comunicaţiile în fonie, viteza cu care comunicaţiile pot fi stabilite fiind astfel încât punctele solicitate să poată fi în mod normal contactate în aproximativ 15 secunde; şi

b) comunicaţiile imprimate (de exemplu, prin telex), când destinatarii au nevoie de o înregistrare scrisă; durata transmiterii mesajului nu trebuie să depăşească 5 minute.

Exprimarea «aproximativ 15 secunde» se referă la comunicaţii telefonice care implică utilizarea unui panou de comutare şi exprimarea «5 minute» se referă la comunicaţii prin telex care pot implica retransmiterea lor.”

36. La capitolul 11 secţiunea 11.2 “Utilizarea mijloacelor de comunicaţii ale serviciului fix aeronautic - Buletine meteorologice în format alfanumeric”, paragraful 11.2.3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“11.2.3. Buletinele meteorologice necesare pentru transmiterea programată la ore fixe trebuie să fie completate regulat şi la momentele prestabilite ale programării. Buletinele de mesaje METAR trebuie să fie disponibile pentru transmitere, nu mai târziu de 5 minute după momentul efectuării observaţiei. Buletinele de mesaje TAF transmise pe plan internaţional în mod regulat trebuie să fie disponibile pentru transmitere nu mai devreme de o oră faţă de începutul perioadei lor de valabilitate.”

37. La capitolul 11 secţiunea 11.5 “Utilizarea mijloacelor de comunicaţii ale serviciului aeronautic prin legătură de date - conţinutul emisiunilor D-VOLMET”, paragraful 11.5.5 se modifică şi va avea următorul cuprins:

,11.5.5. Mesajul TAF inclus în D-VOLMET trebuie să fie amendat în consecinţă pentru a asigura că prognoza transmisă către aeronava în zbor reprezintă ultima opinie a biroului meteorologic de aerodrom responsabil cu emiterea acestuia.”

38. La capitolul 11 secţiunea 11.5, paragraful 11.6.5 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“11.6.5. Prognozele TAF incluse în emisiile VOLMET trebuie să fie amendate, după caz, astfel încât în momentul când sunt transmise ele să reflecte ultima opinie a biroului meteorologic de aerodrom emitent.”

39. La anexa nr. A “Specificaţii referitoare la Centrul mondial de prognoză de zonă” secţiunea Â.2 “Prognoze la nivel înalt”, paragraful A.2.2 va avea următorul cuprins:

“A.2.2. Prognozele în puncte de grilă emise de WAFC conţin:

a) date de vânt şi temperatură în altitudine pentru nivelurile de zbor 50 (850 hPa), 100 (700 hPa), 140 (600 hPa), 180 (500 hPa), 240 (400 hPa), 270 (350 hPa), 300 (300 hPa). 320 (275 hPa), 340 (250 hPa), 360 (225 hPa), 390 (200 hPa), 410 (175 hPa), 450 (150 hPa) şi 530 (100 hPa);

b) nivelul de zbor şi temperatura tropopauzei;

c) direcţia, viteza şi nivelul de zbor ale vântului maxim;

d) date de umiditate relativă pentru nivelurile de zbor 50 (850 hPa), 100 (700 hPa), 140 (600 hPa) şi 180 (500 hPa);”

e) extinderea pe orizontală şi nivelurile de zbor ale bazei şi vârfului norilor cumulonimbus;

f) givrajul pentru straturile localizate la nivelurile de zbor 60 (800 hPa), 100 (700 hPa), 140 (600 hPa), 180 (500 hPa), 240 (400 hPa) şi 300 (300 hPa);

g) turbulenta în aer clar pentru straturile localizate la nivelurile de zbor 240 (400 hPa), 270 (350 hPa), 300 (300 hPa), 340 (250 hPa), 390 (200 hPa) şi 450 (150 hPa);

h) turbulenta în nori pentru straturile localizate la nivelurile de zbor 100 (700 hPa), 140 (600 hPa), 180 (500 hPa), 240 (400 hPa) şi 300 (300 hPa);

i) date de altitudine geopotenţială pentru nivelurile de zbor 50 (850 hPa), 100 (700 hPa), 140 (600 hPa), 180 (500 hPa), 240 (400 hPa), 270 (350 hPa), 300 (300 hPa), 320 (275 hPa), 340 (250 hPa), 360 (225 hPa), 390 (200 hPa), 410 (175 hPa), 450 (150 hPa) şi 530 (100 hPa).

Straturile la care se face referire la lit. f) şi h) au grosimea de 100 hPa, iar cele la care se face referire la lit. g) au grosimea de 50 hPa.”

40. La anexa nr. A secţiunea A.3,,Prognozele fenomenelor meteorologice de timp semnificativ (SIGWX)”, paragrafele A.3.3.1 şi A.3.4.1 vor avea următorul cuprins:

A3.3.1. Prognozele SIGWX includ următoarele elemente:

a) ciclon tropical dacă valoarea maximă a vitezei medii a vântului la suprafaţă atinsă într-un interval de 10 minute este prognozat că va atinge sau va depăşi 34 kt (17 m/s);

b) linii de gren puternice;

c) turbulenţă moderată sau puternică (în nori sau în aer clar);

d) givraj moderat sau puternic;

e) furtuni de nisip/praf cu întindere pe suprafeţe mari;

f) nori cumulonimbus asociaţi cu oraje şi cu elementele prevăzute la lit. a) până la e). Zonele de nori neconvective asociate cu turbulenţă moderată sau puternică în nori şi/sau givraj moderat sau puternic sunt incluse în prognozele SIGWX;

g) nivelul de zbor al tropopauzei; h) curenţii jet;

i) informaţii asupra locului erupţiilor vulcanice care produc nori de cenuşă semnificativi pentru operaţiunile de zbor, conţinând: simbolul de erupţie vulcanică la locaţia vulcanului şi, într-o căsuţă text separată pe hartă, simbolul de erupţie vulcanică, numele vulcanului (dacă este cunoscut) şi latitudinea/longitudinea erupţiei. În plus, legenda hărţilor SIGWX ar trebui să conţină «CHECK SIGMET, ADVISORIES FOR TC AND VA, AND ASHTAM AND NOTAM FOR VA»;

j) informaţii asupra locului eliberării (semnificativă pentru operaţiunile de zbor) a materialelor radioactive în atmosferă, conţinând: simbolul materialelor radioactive din atmosferă la locul eliberării şi, într-o căsuţă text separată, pe hartă, simbolul materialelor radioactive din atmosferă, latitudinea/longitudinea locului eliberării materialelor radioactive şi, dacă este cunoscut, numele locaţiei sursei radioactive. În plus, legenda hărţilor SIGWX pe care este indicată o eliberare de materiale radioactive ar trebui să conţină «CHECK SIGMET AND NOTAM FOR RDOACT CLD».

Prognozele SIGWX de nivel mediu vor include toate elementele de mai sus. Elementele care se includ în prognozele SIGWX la niveluri joase (de exemplu, niveluri de zbor sub 100) sunt precizate la cap. 9.

A.3.4.1. Pentru prognozele SIGWX se aplică următoarele criterii:

a) elementele de la paragraful A 3.3.1 lit. a)-f) sunt incluse dacă se prognozează apariţia acestora între nivelul inferior şi nivelul superior al prognozei SIGWX;

b) abrevierea «CB» este inclusă doar atunci când se face referire la apariţia sau la apariţia prognozată a norilor cumulonimbus:

1. ce afectează o zonă cu acoperirea maximă de 50% sau mai mult din regiunea de interes;

2. dispuşi în linie în care există sau nu spaţii mici între nori individuali;

3. Înglobaţi în alte straturi noroase sau mascaţi de pâclă;

c) includerea «CB» trebuie să fie interpretată ca înglobând toate fenomenele meteorologice în mod normal asociate norilor cumulonimbus, adică oraj, givraj moderat sau puternic, turbulenţă moderată sau puternică şi grindină;

d) acolo unde o erupţie vulcanică sau o eliberare a materialelor radioactive în atmosferă impun includerea simbolului de erupţie vulcanică sau a simbolului de materiale radioactive în atmosferă în prognozele SIGWX, simbolurile trebuie să fie incluse în prognozele SIGWX ţinând seama de înălţimea la care este raportată sau este prognozată că va fi atinsă de coloana de cenuşă sau materialul radioactiv; şi

e) în cazul apariţiei simultane sau a suprapunerii parţiale a anumitor elemente de la paragraful A.3.3 lit. a), i) şi j), cea mai mare prioritate trebuie să fie acordată elementelor de la lit. i), urmate de lit. j) şi lit. a). Elementele cu cea mai mare prioritate sunt plasate la locul evenimentului şi este utilizată o săgeată pentru a lega locaţia celorlalte elemente de simbolurile asociate şi caseta cu text.”

Art. II. - În termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului ordin, Regia Autonomă “Autoritatea Aeronautică Civilă Română” va emite procedurile şi instrucţiunile specifice de aplicare şi le va publica pe website-ul propriu, www.caa.ro

Art. III. - Regia Autonomă “Autoritatea Aeronautică Civilă Română”, Regia Autonomă “Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian - ROMATSA”, ca agent aeronautic certificat pentru furnizarea de servicii de navigaţie aeriană, precum şi orice alţi agenţi aeronautici certificaţi să furnizeze asemenea servicii vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. IV. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul transporturilor,

Ioan Rus

 

Bucureşti, 19 noiembrie 2014.

Nr. 1.562.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.