MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 858/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 858         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 25 noiembrie 2014

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

            Decizia nr. 491 din 25 septembrie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. 9 lit. f) din aceasta

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

M.114. - Ordin al ministrului apărării naţionale pentru aprobarea Metodologiei privind efectuarea examenului medical pentru admiterea în unităţile/instituţiile de învăţământ militar, pe perioada şcolarizării elevilor şi studenţilor în unităţile/instituţiile de învăţământ militar, pentru ocuparea funcţiilor de soldat/gradat profesionist, precum şi pentru candidaţii care urmează a fi chemaţi/rechemaţi în rândul cadrelor militare în activitate

 

160. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne, pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Inspectoratului General de Aviaţie al Ministerului Afacerilor interne

 

1.802. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 124/2011 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2011-2014, “Agricultură şi Dezvoltare Rurala - Orizont PAC 2020”

 

2.741. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul culturii, interimar, pentru acreditarea Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău

 

2.742. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul culturii, interimar, privind clasarea în Lista monumentelor istorice, categoria monument, grupa valorică B, a Casei “Parparia”, în prezent sediul Institutului de Biologie al Academiei Române, Staţiunea de Cercetări Ecologice din Sulina, str. II nr. 35, judeţul Tulcea

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

            118. - Ordin pentru aprobarea Metodologiei de stabilire a obligaţiei producătorilor şi furnizorilor de gaze naturale de a încheia tranzacţii pe pieţele centralizate de gaze naturale din România

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

            1.091. - Ordin privind dispunerea radierii din Registrul general al instituţiilor financiare nebancare a SOCIETĂŢII DE INVESTIŢII MOLDOVA I.F.N. - S.A.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 491

din 25 septembrie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. 9 lit. f) din aceasta

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Ilie Gheorghe Vasile Cornel în Dosarul nr. 16.710/303/2013/a1 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 214D/2014.

2. La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legai îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

4. Prin încheierea din 12 martie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 16.710/303/2013/a1, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele Judiciare de timbru şi ale art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de Ilie Gheorghe Vasile Cornel cu ocazia soluţionării unei cereri de reexaminare formulate, potrivit art. 200 alin, (4) din Codul de procedură civilă, împotriva încheierii de anulare a cererii de chemare în judecată.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă aduc atingere principiilor fundamentale privind respectarea obligatorie a Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, universalitatea drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale, egalitatea în drepturi, accesul liber la justiţie, dreptul la apărare, protecţia persoanelor cu handicap, condiţiile şi limitele restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, exercitarea cu bună-credinţă a drepturilor şi a libertăţilor constituţionale şi stabilirea impozitelor, taxelor şi a altor contribuţii, întrucât cererea sa de chemare în judecată referitoare la un drept de moştenire a fost, în mod greşit, anulată de către instanţă.

6. Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile art. 9 lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 încalcă prevederile constituţionale privind respectarea obligatorie a Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, universalitatea drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale, egalitatea în drepturi, accesul liber la justiţie, dreptul la ocrotirea sănătăţii, dreptul la un mediu sănătos, dreptul de asociere, dreptul de proprietate privată, dreptul la moştenire, nivelul de trai, protecţia persoanelor cu handicap, dreptul de petiţionare, dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, condiţiile şi limitele restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, fidelitatea faţă de ţară şi exercitarea cu bună-credinţă a drepturilor şi a libertăţilor constituţionale. De asemenea susţine că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, în ansamblul său, încalcă prevederile constituţionale ale art. 115 alin. (4) referitor la condiţiile adoptării ordonanţelor de urgenţă şi ale art. 139 privind stabilirea impozitelor, taxelor şi a altor contribuţii. Arată că, pe de o parte, ordonanţa de urgenţă criticată “nu a avut temeiul juridic de argumentare când a fost emisă”, iar, pe de altă parte, că Guvernul, potrivit art. 139 din Constituţie, nu poate să emită acte normative privind veniturile la bugetul de stat şi la cele locale. Consideră că Guvernul a dat Ordonanţa de urgenţă nr. 80/2013 pentru a suplimenta fondurile consiliilor locale şi cu scopul de a restrânge şi chiar de a împiedica accesul la justiţie.

7. Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă apreciază că dispoziţiile art. 9 lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 încalcă prevederile art. 139 coroborat cu art. 115 alin. (6) din Constituţie. În ceea ce priveşte încălcarea art. 139 din Legea fundamentală prin emiterea Ordonanţei de urgenţă nr. 80/2013 de către Guvern, instanţa reţine că, potrivit textului constituţional invocat, “Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege”. În cazul de faţă, potrivit art. 40 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, o cotă de 30% din sumele încasate cu titlu de taxă judiciară de timbru se virează în contul de venituri al bugetului local, restul rămânând în contul distinct de venituri al bugetului de stat - “Taxe judiciare de timbru şi alte taxe de timbru”. Astfel, instanţa apreciază că regimul taxelor judiciare de timbru ar fi trebuit, într-adevăr, să fie stabilit printr-o lege de către Parlament. În acest sens, instanţa reţine şi prevederile art. 115 alin. (4) din Constituţie, potrivit cărora Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, respectiv ale alin. (6) al aceluiaşi articol 115, potrivit cărora ordonanţele de urgenţă nu pot afecta drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie. Or, art. 21 din Legea fundamentală, ce consacră accesul liber la justiţie al cetăţenilor, face parte din titlul II al Constituţiei - “Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale”, astfel încât Guvernul nu ar fi trebuit să emită o ordonanţă de urgenţă privind taxele judiciare de timbru, întrucât aceste taxe pot afecta dreptul de acces la instanţă, aducând atingere înseşi esenţei dreptului, sau nu există un raport de proporţionalitate între mijloacele utilizate şi scopul urmărit. Referitor la dispoziţiile art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă, instanţa apreciază că acestea nu aduc nicio atingere prevederilor constituţionale invocate de autorul excepţiei.

8. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

9. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. 9 lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale. Menţionează că prevederile art. 34, art. 35, art. 40, art. 46, art. 47, art. 50, art. 51, art. 52, art. 57 şi art. 139 din Constituţie nu au incidenţă în cauza de faţă.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Potrivit încheierii de sesizare, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 9 lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, şi ale art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Din susţinerile autorului excepţiei consemnate în încheierea de sesizare reiese, însă, că excepţia de neconstituţionalitate priveşte atât dispoziţiile art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă şi ale art. 9 lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, cât şi dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 în ansamblul său. Prin urmare, Curtea se va pronunţa asupra dispoziţiilor art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. 9 lit. f) din ordonanţa de urgenţă. Textele de lege criticate separat au următorul cuprins:

- Art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă: “Dacă obligaţiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt îndeplinite în termenul prevăzut la alin. (2), prin încheiere, dată în camera de consiliu, se dispune anularea cererii.”;

- Art. 9 lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013: „Următoarele cereri formulate în cursul procesului sau în legătură cu un proces se taxează astfel: [...] f) cereri de reexaminare împotriva încheierii de anulare a cererii de chemare în judecată, formulate potrivit ari. 200 alin. (4) din Codul de procedură civilă - 20 lei;”,

13. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind respectarea obligatorie a Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, ale art. 15 referitor la universalitatea drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, ale art. 24 referitor la dreptul la apărare, ale art. 34 privind dreptul la ocrotirea sănătăţii, ale art. 35 referitor la dreptul la un mediu sănătos, ale art. 40 privind dreptul de asociere, ale art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată, ale art. 46 privind dreptul la moştenire, ale art. 47 referitor la nivelul de trai, ale art. 50 privind protecţia persoanelor cu handicap, ale art. 51 referitor la dreptul de petiţionare, ale art. 52 cu privire la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, ale art. 54 referitor la fidelitatea faţă de ţară, ale art. 57 privind exercitarea cu bună-credinţă a drepturilor şi a libertăţilor constituţionale, ale art. 115 alin. (4) referitor la condiţiile adoptării ordonanţelor de urgenţă şi ale art. 139 privind stabilirea impozitelor, taxelor şi a altor contribuţii.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul excepţiei nu formulează o veritabilă critică de neconstituţionalitate referitor la dispoziţiile art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă, ci este nemulţumit, în realitate, de modul de interpretare şi aplicare a acestor dispoziţii de lege de către instanţa de judecată. Or, asemenea aspecte nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte, ci sunt de competenţa instanţelor judecătoreşti, în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă este inadmisibilă.

15. Referitor la dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, acestea au mai fost supuse controlului de constituţionalitate prin raportare la prevederi din Constituţie invocate şi în prezenta cauză şi faţă de critici similare. Astfel, în ce priveşte critica de neconstituţionalitate extrinsecă raportată la art. 115 alin. (4) din Constituţie privind regimul adoptării ordonanţelor de urgenţă şi care se referă, astfel, la întreaga ordonanţă de urgenţă, prin Decizia nr. 46 din 4 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 15 aprilie 2014, Curtea a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, precum şi, în special, ale art. 10 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă, prilej cu care a statuat că, pentru îndeplinirea cerinţelor prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituţie, este necesară existenţa unei stări de fapt obiective, cuantificabile, independente de voinţa Guvernului, care pune în pericol un interes public. În raport cu obiectul criticii de neconstituţionalitate formulate, Curtea a reţinut că, în nota de fundamentare a ordonanţei de urgenţă criticate, existenţa unei situaţii extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată şi urgenţa acesteia sunt justificate de Guvern prin următoarele argumente: modificarea cadrului legal de desfăşurare a procesului civil prin adoptarea Codului de procedură civilă, precum şi punerea în aplicare a noilor instituţii adoptate prin Codul civil, faptul că evoluţia în plan legislativ menţionată nu s-a reflectat într-un mod adecvat şi la nivelul cadrului normativ privind taxele judiciare de timbru, care au rămas în principal la nivelul stabilit în anul 1997, actualizat în anul 2010 prin aplicarea indicelui de inflaţie, necesitatea ca sistemul de taxare să reflecte noua structură şi dinamică a procesului civil, noile garanţii procedurale acordate părţilor pentru asigurarea unui proces echitabil, precum şi acoperirea costurilor suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii şi pentru asigurarea logisticii necesare punerii în aplicare a noilor prevederi legale, de necesitatea asigurării, pe de o parte, a unui echilibru corespunzător între eforturile bugetare de asigurare a unui serviciu public calitativ şi obligaţia cetăţeanului care foloseşte acest serviciu de a contribui la susţinerea costurilor, dar şi, pe de altă parte, a transparenţei aplicării normelor în materie implicând o evidenţă clară asupra tuturor operaţiunilor pe care le implică sistemul de taxare, luarea în considerare a faptului că neadoptarea în regim de urgenţă a prezentului act normativ ar conduce la conservarea unui sistem de taxare neadecvat faţă de liniile trasate prin regândirea sistemului juridic românesc odată cu adoptarea noului Cod civil şi a noului Cod de procedură civilă, cu consecinţe negative pe planul situaţiei justiţiabililor şi al nevoilor acute ale sistemului judiciar, dar şi al transparenţei şi disciplinei financiare impuse de exerciţiul colectării la buget a sumelor derivând din plata taxelor judiciare de timbru. Analizând toate motivele invocate de către Guvern în preambulul ordonanţei de urgenţă, în mod cumulat, Curtea a ajuns la concluzia că există un grad mare de abatere de la obişnuit, şi anume condiţiile concrete în care urmează să se desfăşoare activitatea sistemului judiciar, având în vedere adoptarea noilor coduri, Codul civil şi Codul de procedură civilă, şi necesitatea finanţării optime a acestui sistem prin raportare la nevoile sale reale, astfel încât Curtea a considerat că există o situaţie extraordinară în sensul art. 115 alin. (4) din Constituţie. Pentru toate aceste motive, Curtea a constatat că reglementarea criticată nu aduce atingere dispoziţiilor art. 115 alin. (4) din Constituţie, îndeplinind exigenţele urgenţei şi ale situaţiei extraordinare.

16. în ce priveşte critica de neconstituţionalitate extrinsecă raportată la prevederile art. 139 din Constituţie privind stabilirea impozitelor, taxelor şi a oricăror altor venituri ale bugetelor centrale, respectiv locale - şi care vizează, de asemenea, întreaga ordonanţă de urgenţă -, din formularea constituţională “se stabilesc numai prin lege” se deduce că nu este de conceput să se prevadă impozite, laxe sau alte contribuţii la bugetul de stat şi la bugetul asigurărilor sociale de stat prin hotărâre de Guvern sau prin ordine ale miniştrilor, ci numai prin acte normative cu putere de lege. Prin urmare, stabilirea taxelor judiciare de timbru prin ordonanţă de urgenţă a Guvernului nu aduce nicio atingere prevederilor art. 139 din Constituţie,

17. Referitor la criticile de neconstituţionalitate intrinsecă formulate de autorul excepţiei, acestea sunt raportate la prevederile art. 1 alin. (5), art. 15, art. 16, art. 21, art. 35, art. 44, art. 46, art. 47, art. 50, art. 51, art. 52, art. 53, art. 54, art. 57 din Constituţie şi privesc dispoziţiile art. 9 lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8072013.

18. Faptul că prin norma criticată se stabileşte cuantumul unei taxe judiciare de timbru nu este de natură a afecta accesul liber la justiţie. În acest sens, Curtea s-a pronunţat în numeroase rânduri, de exemplu, prin Decizia nr. 808 din 19 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 23 iunie 2009, şi Decizia nr. 358 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 759 din 6 decembrie 2013, prin care a statuat că accesul liber la justiţie, consacrat de art. 21 din Constituţie, nu înseamnă gratuitate. Nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiţie sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituţie, cetăţenii sunt obligaţi să contribuie prin impozite şi taxe, stabilite în condiţiile legii. Atât obligaţia de plată a taxelor judiciare, cât şi excepţiile stabilite de lege se aplică deopotrivă tuturor cetăţenilor aflaţi în situaţii identice, precum şi tuturor litigiilor de aceeaşi natură, neexistând discriminări sau privilegii contrare prevederilor art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie. Totodată, prin Decizia nr. 1.247 din 22 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 840 din 28 noiembrie 2011, Curtea a constatat că în acelaşi sens este, de altfel, şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în care s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiţie este aceea că nu este un drept absolut (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunţată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii, paragraful 57). Astfel, acest drept, care cere prin însăşi natura sa O reglementare din partea statului, poate fi subiectul unor limitări atât timp cât nu este atinsă însăşi substanţa sa. Prin urmare, dispoziţiile art. 9 lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 nu încalcă prevederile art. 16 şi art. 21 din Constituţie privind egalitatea în drepturi şi accesul liber la justiţie.

19. Pentru aceleaşi motive arătate mai sus, dispoziţiile de lege criticate nu aduc atingere nici principiilor privind respectarea obligatorie a Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, universalitatea drepturilor, a libertăţilor şi a îndatoririlor fundamentale, respectiv garantarea dreptului de proprietate privată, principii consacrate de art. 1 alin. (5), art. 15 şi art. 44 din Legea fundamentală.

20. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare, prin dispoziţiile art. 9 lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, ale art. 53 din Constituţie, aceasta nu poate fi reţinută, prevederile constituţionale invocate fiind aplicabile numai în ipoteza în care există o restrângere a exercitării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, restrângere care nu s-a constatat.

21. Prevederile art. 34, art. 35, art. 40, art. 46, art. 47, art. 50, art. 51, art. 52, art. 54 şi art. 57 din Constituţie nu au incidenţă în cauza de fată.

22, Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

I. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Ilie Gheorghe Vasile Cornel în Dosarul nr. 16.710/303/2013/a1 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă.

II. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar şi constată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. 9 lit. f) din aceasta sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 25 septembrie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puică

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

 

ORDIN

pentru aprobarea Metodologiei privind efectuarea examenului medical pentru admiterea în unităţile/instituţiile de învăţământ militar, pe perioada şcolarizării elevilor şi studenţilor în unităţile/instituţiile de învăţământ militar, pentru ocuparea funcţiilor de soldat/ gradat profesionist, precum şi pentru candidaţii care urmează a fi chemaţi/rechemaţi în rândul cadrelor militare în activitate

 

Pentru aplicarea prevederilor ari 12 alin. (1) din Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere dispoziţiile art. 36 alin. 1 lit. d), e) şi g) şi ale art. 40 lit. b), c), e) şi g) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 2 alin. (2) şi (3) şi art. 301 din Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 5 lit. a) din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, cu modificările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, cu modificările ulterioare,

ministrul apărării naţionale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Metodologia privind efectuarea examenului medical pentru admiterea în unităţile/instituţiile de învăţământ militar, pe perioada şcolarizării elevilor şi studenţilor în unităţile/instituţiile de învăţământ militar, pentru ocuparea funcţiilor de soldat/gradat profesionist, precum şi pentru candidaţii care urmează a fi chemaţi/rechemaţi în rândul cadrelor militare în activitate, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul apărării naţionale,

Mircea Duşa

 

Bucureşti, 3 noiembrie 2014.

Nr. M.114.

 

ANEXĂ

 

METODOLOGIE

privind efectuarea examenului medical pentru admiterea în unităţile/instituţiile de învăţământ militar, pe perioada şcolarizării elevilor şi studenţilor în unităţile/instituţiile de învăţământ militar, pentru ocuparea funcţiilor de soldat/gradat profesionist, precum şi pentru candidaţii care urmează a fi chemaţi/rechemaţi în rândul cadrelor militare în activitate

 

Art. 1. - (1) Prevederile prezentei metodologii sunt aplicabile candidaţilor la învăţământul liceal militar, învăţământul postliceal militar pentru formarea iniţială a maiştrilor militari şi a subofiţerilor, învăţământul universitar militar pentru formarea iniţială a ofiţerilor, la “Cursul de formare pe filiera indirectă a ofiţerilor/subofiţerilor în activitate”, la programele de instruire destinate formării soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, precum şi persoanelor care urmează să fie chemate/rechemate în rândul cadrelor militare în activitate şi elevilor/studenţilor pe timpul şcolarizării în unităţile/instituţiile de învăţământ militar, înainte de absolvire sau până la acordarea primului grad.

(2) Examenul medical al persoanelor prevăzute la alin. (1) este obligatoriu.

(3) Unităţile sanitare din cadrul Ministerului Apărării Naţionale în care se efectuează examinările medicale sunt următoarele:

a) Ambulatoriul de specialitate al Spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central “Or. Carol Davila” - Bucureşti;

b) Centrul medical de diagnostic şi tratament ambulatoriu al Ministerului Apărării Naţionale “Acad. Ştefan Milcu” - Bucureşti;

c) Institutul Naţional de Medicină Aeronautică şi Spaţială “Gen. dr. Aviator Victor Anastasiu” - Bucureşti;

d) Spitalul Militar de Urgenţă “Dr. Alexandru Gafencu” - Constanţa;

e) Spitalul Militar de Urgenţă “Dr. Ion Jianu” - Piteşti;

f) Spitalul Clinic Militar de Urgenţă “Dr. Ştefan Odobleja” - Craiova;

g) Spitalul Militar de Urgenţă “Regina Maria” - Braşov;

h) Spitalul Militar de Urgenţă “Dr. Alexandru Popescu” - Focşani;

i) Spitalul Militar de Urgenţă “Dr. Constantin Papilian” - Cluj-Napoca;

j) Spitalul Militar de Urgenţă “Dr. Victor Popescu” - Timişoara;

k) Spitalul Militar de Urgenţă “Dr. Alexandru Augustin” - Sibiu;

            l) Spitalul Clinic Militar de Urgenţă “Dr. Iacob Czihac” - Iaşi;

m) Spitalul Militar de Urgenţă “Dr. Aristide Serfioti” - Galaţi.

Art. 2. - (1) Concluziile privind aprecierile din punctul de vedere al aptitudinii medico-militare a candidaţilor, elevilor şi studenţilor pe perioada şcolarizării se stabilesc pe baza baremelor medicale privind efectuarea examenului medical pentru admiterea în unităţile/instituţiile de învăţământ militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională, pe perioada şcolarizării elevilor şi studenţilor în unităţile/instituţiile de învăţământ militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională, pentru ocuparea funcţiilor de soldat/gradat profesionist, precum şi pentru candidaţii care urmează a fi chemaţi/rechemaţi/încadraţi în rândul cadrelor militare în activitate/poliţiştilor în serviciu/funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale, viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne, ministrului justiţiei, directorului Serviciului Român de Informaţii, directorului Serviciului de Informaţii Externe, directorului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi directorului Serviciului de Protecţie şi Pază nr. M.55/107/2.587/C/10,357/210/496/831/2014.

(2) Baremele prevăzute la alin. (1) nu sunt aplicabile candidaţilor şi elevilor/studenţilor care au calitatea de cadre militare în activitate sau provin din soldaţi/gradaţi profesionişti în activitate.

(3) în cazul elevilor şi studenţilor din instituţiile militare de învăţământ şi soldaţilor/gradaţilor profesionişti aflaţi în perioada instruirii, cărora în procesul de admitere, respectiv selecţie li s-a stabilit aptitudinea potrivit grupei a 2-a din Baremul medical pentru stabilirea aptitudinii faţă de îndeplinirea serviciului militar, aprobat prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.72/2002*), cu modificările şi completările ulterioare, concluziile privind aptitudinea medico-militară pe timpul şcolarizării/instruirii se stabilesc pe baza aceluiaşi barem medical.

Art. 3. - (1) Examinarea medicală se face pe baza fişei de examinare medicală tip Ministerul Apărării Naţionale, numită în continuare fişă medicală, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 4 la Instrucţiunile privind recrutarea, selecţia, formarea profesională şi evoluţia în cariera militară în Armata României, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.30/2012.

(2) Fişa medicală se completează în prima parte de către medicul de unitate în baza adeverinţei eliberate de medicul de familie sau, după caz, de către medicul de familie, iar partea a două cuprinde rezultatele examinărilor medicale efectuate în unităţile sanitare din reţeaua Ministerului Apărării Naţionale, prevăzute la art. 1 alin. (3). Concluziile se consemnează de către comandantul/şeful unităţii sanitare militare unde se efectuează examinarea medicală/medicul specialist de expertiza capacităţii de muncă/preşedintele comisiei de expertiză medico-militară.

Art. 4. - (1) Candidaţii pentru admiterea la colegiile naţionale militare vor prezenta la examinarea medicală o adeverinţă medicală de la medicul de psihiatrie pediatrică şi de la medicul de neuropediatrie privind starea lor de sănătate, valabilă 3 luni din momentul eliberării până la definitivarea fişei medicale.

(2) Examinarea psihiatrică şi neurologică a elevilor colegiilor naţionale militare cu vârsta de până la 16 ani se face de către medicii de psihiatrie pediatrică şi neuropediatrie, după caz, prin grija instituţiilor de învăţământ.

Art. 5. - (1) Cu ocazia examinării medicale, medicii sunt obligaţi să solicite persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1) documente medicale în legătură cu starea lor de sănătate şi să nu definitiveze fişa medicală dacă aceştia nu prezintă adeverinţa medicală eliberată de către medicul de familie, valabilă cel mult 3 luni de la data eliberării

(2) în cazul consemnării pe adeverinţa medicală a unei afecţiuni pentru care candidaţii prevăzuţi la art. 1 alin. (1) sunt declaraţi inapţi, în fişa medicală se menţionează paragraful corespunzător din baremul medical prevăzut la art. 2, fără a mai fi efectuate celelalte examinări.

Art. 6. - (1) Examenul clinic cuprinde toate aparatele şi sistemele morfofuncţionale, completându-se integral rubricile prevăzute în fişa medicală, cu excepţia:

a) examinării medicale de medicina muncii;

b) grupei sanguine şi Rh.

(2) Rezultatul fiecărui examen medical efectuat, precum şi valoarea indicilor antropometrici se certifică prin semnătura şi parafa medicului examinator.

(3) în cazul în care candidatul a fost declarat inapt, pe lângă diagnostic, se consemnează obligatoriu paragraful din baremul medical.

Art. 7. - (1) Persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) pot contesta rezultatul examinării medicale finale printr-o contestaţie scrisă formulată în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la încheierea fişei medicale. Contestaţia se depune la sediul instituţiei care a stabilit aptitudinea sau la sediul Comisiei centrale de expertiză medico-militară.

(2) Contestaţia se soluţionează în termen de cel mult 30 de zile de la înregistrare.

(3) Cheltuielile legate de soluţionarea contestaţiei sunt suportate integral de către candidat.

(4) Elevii şi studenţii nu vor fi exmatriculaţi din unităţile/instituţiile de învăţământ militar până când nu se primeşte rezultatul soluţionării contestaţiei

(5) Concluziile medicale înscrise pe fişele medicale pot fi revocate numai de către Comisia centrală de expertiză medico-militară a Ministerului Apărării Naţionale.

(6) Hotărârile Comisiei centrale de expertiză medico-militară se comunică în scris în termen de 5 zile de la pronunţare şi sunt definitive.

Art. 8. - În cazul în care timpul scurs de la efectuarea vizitei medicale până la data începerii repartizării candidaţilor în funcţiile de soldat/gradat profesionist depăşeşte 6 luni, candidaţii se supun obligatoriu unui nou examen medical complet.


*) Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.72/2002 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

 

ORDIN

pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Inspectoratului General de Aviaţie al Ministerului Afacerilor Interne

 

Având în vedere prevederile art. 23 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 416/2007 privind structura organizatorică şi efectivele Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul afacerilor interne, emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspectoratului General de Aviaţie al Ministerului Afacerilor Interne, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 290/2011 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Inspectoratului General de Aviaţie al Ministerului Afacerilor Interne, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 5 şi 5 bis din 4 ianuarie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne,

Gabriel Oprea

 

Bucureşti, 6 noiembrie 2014.

Nr. 160.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 858 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial”, Bucureşti, sos. Panduri nr. 1.

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 124/2011 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2011-2014, “Agricultură şi Dezvoltare Rurală - Orizont PAC 2020”

 

Având în vedere Referatul nr. 141.574 din 7 noiembrie 2014 privind aprobarea modificării şi completării Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 124/2011 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2011-2014, “Agricultură şi Dezvoltare Rurală - Orizont PAC 2020”, cu modificările şi completările ulterioare, elaborat de Direcţia generală industrie alimentară,

în baza prevederilor:

- art. 46 din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 27 lit. e) din Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu-Şişeşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 37 pct. 2 lit. f) din Normele metodologice privind contractarea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea proiectelor din planurile sectoriale de cercetare-dezvoltare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.266/2004, cu modificările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 7 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 725/2010 privind reorganizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi a unor structuri aflate în subordinea acestuia, cu modificările şi completările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, emite prezentul ordin.

Art. I. - Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 124/2011 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2011- 2014, “Agricultură şi Dezvoltare Rurală - Orizont PAC 2020”, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 şi 395 bis din 6 iunie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 1- - Se aprobă Planul sectorial pentru cercetare-dezvoltare al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2011-2014, «Agricultură şi Dezvoltare Rurală - Orizont PAC 2020» (ADER 2020), prevăzut în anexa nr. 1, proiectele componente ale acestuia, prevăzute în anexa nr. 2, precum şi bugetul total estimat în sumă de 53.551.000 lei.”

2. La anexa nr. 1, punctul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“3. Bugetul

Bugetul estimat al planului sectorial ADER 2020 este de 53.551.000 lei, din care:

- în anul 2011 - 10.900.000 lei;

- în anul 2012 - 11.393.000 lei;

- în anul 2013 - 14.993.000 lei;

- în anul 2014 - 16.265.000 lei.”

3. La anexa nr. 1, la obiectivul general 1 ADESC, obiectivul specific 1.1, Proiectul ADER 1.1.13 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Proiectul ADER 1.1.13: Zonarea sortimentelor de specii, portaltoaie şi soiuri pe bazine pomicole, în funcţie de condiţiile pedoclimatice şi socioeconomice

Perioada de derulare a planului sectorial: 2013-2014

Durata proiectului: maximum 15 luni

Bugetul estimat 2.190.000 lei

 

Total lei, din care

2013

2014

2.190.000

1.000.000

1.190.000

 

Rezumat

Optimizarea sortimentelor pomicole (specii, portaltoaie şi soiuri) în scopul dezvoltării durabile, integrării ecologice şi creşterii competitivităţii tehnico-economice în pomicultură în condiţiile protejării mediului înconjurător poate contribui la dezvoltarea cunoaşterii în domeniul pomiculturii.

Problemele propuse spre rezolvare prin acest proiect au un grad de noutate şi complexitate ridicat, sunt adaptate condiţiilor pedoclimatice locale şi au o aplicabilitate ştiinţifică şi practică deosebită pentru dezvoltarea actuală şi viitoare a pomiculturii.

Modificările apărute în structura de proprietate şi mecanismele economiei, exigenţele pieţei europene, modificările climatice regionale, necesitatea acută a protejării mediului înconjurător şi asigurării unei dezvoltări durabile impun abordarea unor cercetări ştiinţifice interdisciplinare care să conducă, în final, la identificarea unor soluţii integrate, fezabile, menite să crească competitivitatea producţiei autohtone de fructe.

Ca urmare, implementarea rezultatelor cercetărilor obţinute prin prezentul proiect care priveşte structura sortimentală pe zone agro-ecologice de maximă favorabilitate ar putea veni în întâmpinarea problemelor majore ale pomiculturii autohtone, în scopul obţinerii unui nivel cantitativ şi calitativ ridicat în cadrul fermelor mici şi mijlocii, care să poată face faţă exigenţelor pieţei comune.

Creşterea randamentelor în producţia pomicolă românească (în prezent având numai 30-40% din realizările ţărilor din U.E., conform datelor statistice) şi îmbunătăţirea calităţii fructelor prin modernizarea sortimentelor şi, implicit, a tehnologiilor de înfiinţare şi exploatare sunt măsuri absolut necesare pentru a face faţă presiunii concurenţiale a pieţei europene.

De asemenea, proiectul îşi propune introducerea de noi soiuri şi portaltoaie la speciile de pomi, cu rezistenţă la factorii de stres climatic (ger, secetă, îngheţuri extrasezoniere, arşiţă etc.), precum şi la principalele boli şi dăunători (de exemplu, rapăn la măr, arsură bacteriană şi Psylla la păr, arsură bacteriană la gutui, viroze la prun, monilioză şi antracnoză la cireş şi vişin etc.), cu scopul extinderii lor în plantaţiile pomicole din România.

Pentru aceasta este necesară producerea de pomi din categoria biologică “material de înmulţire certificat” în vederea înfiinţării de noi plantaţii-mamă de ramuri altoi la speciile pomicole măr, prun, cireş, vişin, piersic, nectarin şi cais.

Menţinerea şi verificarea stării de sănătate a materialului de înmulţire din categoria certificat se va face prin testări virale utilizând frunze, dar şi lemn anual ca material biologic de studiu.

În acest caz creşte volumul de lucrări tehnologice, fitosanitare, efectuate în plantaţiile de seminceri, ramuri altoi, butaşi şi marcotiere. De asemenea, se suplimentează şi testele virotice efectuate la materialul biologic pomicol în vederea obţinerii unui material de înmulţire liber de virusuri.

Materialul biologic pomicol se testează virotic în pepinieră în cursul anului 2014, prin metode serologice DAS/TAS ELISA pentru un număr de 12 virusuri, conform metodologiei de certificare a materialului de înmulţire.

Proiectul se va finaliza cu un ghid de bune practici agricole, care se va constitui ca o strategie a pomiculturii pentru procesul de reconversie/restructurare din cadrul politicii PAC 2014- 2020. Acesta va cuprinde soluţii privind zonarea sortimentului pe bazine pomicole în funcţie de condiţiile pedoclimatice, tradiţie, impact socioeconomic şi de mediu. De asemenea, rezultatele proiectului vor sta la baza fundamentării legislaţiei privind Normele de aplicare a programului de reconversie/ restructurare în pomicultură: delimitarea arealelor, bazinelor

pomicole, recomandări privind speciile, portaltoaiele şi soiurile adaptate la condiţiile pedoclimatice în schimbare. Rezultate scontate:

- cartograme tematice la nivelul României privind fenomenele meteorologice extreme (ger, îngheţuri timpurii şi târzii, secetă, excedente de precipitaţii, grindină, vijelii etc.) cu impact nefavorabil asupra producţiei pomicole;

- zonarea sortimentului de specii, portaltoaie şi soiuri pe principalele bazine pomicole din România, pe baza resurselor pedoclimatice actuale şi a scenariilor previzibile, prin aplicarea metodologiei de bonitare, cu ajutorul unor modele probabilistice şi a unor indicatori climatici şi fiziologici specifici;

- material de înmulţire certificat pentru realizarea de noi plantaţii-mamă de ramuri altoi;

- ghid de bune practici agricole şi de mediu privind amplasarea speciilor, portaltoaielor şi soiurilor în bazinele pomicole ale României.

Modul de aplicare a rezultatelor:

- ghid practic - utilizabil în fundamentarea normelor de aplicare a programelor de restructurare/reconversie a plantaţiilor pomicole din România pe perioada 2014-2020;

- plantaţii-mamă de ramuri altoi - furnizoare de muguri altoi pentru obţinerea de pomi categoria biologică “certificat”;

- rezultatele obţinute vor fi diseminate prin întâlniri de lucru, mese rotunde, instruiri, articole de popularizare, formare profesională.”

4. La anexa nr. 2, primul tabel se modifică şi va avea următorul cuprins:

 

„Număr de proiecte

Valoarea totală contractare (lei), din care

2011

2012

2013

2014

72

53.551,000

10.900,000

11.393,000

14.993.000

16.265.000”

 

5. La anexa nr. 2, la obiectivul general, numărul temelor şi valoarea acestora se modifică şi vor avea următorul cuprins:

 

“OBIECTIVUL GENERAL 1 Adaptarea tehnologiilor de cultură a plantelor şi de creştere a animalelor pentru diminuarea efectelor schimbărilor climatice (acronim: ADESC)

Nr. teme: 24; valoare totală de contractare: 19.940.500 lei, din care 3.917.000 lei/2011; 4.024.001 lei/2012; 5.388.500 lei/2013; 6.610.999 lei/2014”

 

6. La anexa nr. 2, la obiectivul specific 1.1, numărul temelor şi valoarea acestora se modifică şi vor avea următorul cuprins:

 

“Obiectiv specific 1.1. Metode de inventariere, monitorizare, protecţie, ameliorare şi utilizare durabilă a resurselor naturale ale agroecosistemelor (sol, apă, climă, resurse genetice vegetale şi animale)

Nr. teme; 14; valoare totală de contractare: 11.528.700 lei, din care 2,021.800 lei/2011; 2,068.800 lei/2012; 3.402.300 lei/2013; 4.035.800 lei/2014”

 

            7. La anexa nr. 2, numărul curent 121 se modifică şi va avea următorul cuprins:

 

Nr. crt.

Cod proiect ADER

Denumirea obiectivului general/

Denumirea obiectivului specific/ Denumirea proiectului

Valoare totală

(lei). d.c.

2011

2012

2013

2014

Principalele rezultate preconizate

Rezumatul proiectului

Modul de aplicare/utilizare a rezultatelor

1

2

3

4

5

6

7

“121

ADER 1.1.13

Zonarea sortimentelor de specii, portaltoaie şi soiuri pe bazine pomicole, în funcţie de condiţiile pedoclimatice şi socioeconomice

2.190.000

0

0

1.000.000

1.190.000

cartograme tematice la nivelul României privind fenomenele meteorologice extreme (ger, îngheţuri timpurii şi târzii, secetă, excedente de precipitaţii, grindină, vijelii etc.) cu impact nefavorabil asupra producţiei pomicole; - zonarea sortimentului de specii, portaltoaie şi soiuri pe principalele bazine pomicole din România, pe baza resurselor pedoclimatice actuale şi a scenariilor previzibile, prin aplicarea metodologiei de bonitare, cu ajutorul unor modele probabilistice şi al unor indicatori climatici şi fiziologici specifici;

- material de înmulţire certificat pentru realizarea de noi plantaţii-mamă de ramuri altoi;

- ghid de bune practici agricole şi de mediu privind amplasarea speciilor, portaltoaielor şi soiurilor în bazinele pomicole ale României.

Optimizarea sortimentelor pomicole (specii, portaltoaie şi soiuri) în scopul dezvoltării durabile, integrării ecologice şi creşterii competitivităţii tehnico-economice în” pomicultură, în condiţiile protejării mediului înconjurător, poate contribui la dezvoltarea cunoaşterii în domeniul pomiculturii.

Creşterea randamentelor în producţia pomicolă românească (în prezent având numai 30-40% din realizările ţărilor din Uniunea Europeană, conform datelor statistice) şi îmbunătăţirea calităţii fructelor prin modernizarea sortimentelor şi, implicit, a tehnologiilor de înfiinţare şi exploatare sunt măsuri absolut necesare pentru a face faţă presiunii concurenţiale a pieţei europene.

De asemenea, proiectul îşi propune introducerea de noi soiuri şi portaltoaie la speciile de pomi, cu rezistenţă la factorii de stres climatic (ger, secetă, îngheţuri extrasezoniere, arşiţă etc.), precum şi la principalele boli şi dăunători (de exemplu, rapăn la măr, arsură bacteriană şi Psylla la păr, arsură bacteriană la gutui, viroze la prun, monilioză şi antracnoză la cireş şi vişin etc.), cu scopul extinderii Sar în plantaţiile pomicole. Pentru aceasta este necesară producerea de pomi din categoria biologică «material de înmulţire certificat» în vederea înfiinţării de noi plantaţii-mamă de ramuri altoi la speciile pomicole măr, prun, cireş, vişin, piersic, nectarin şi cais.

- ghid practic - utilizabil în fundamentarea normelor de aplicare a programelor de restructurare/ reconversie a plantaţiilor pomicole din România pe perioada 2014-2020;

- plantaţii-mamă de ramuri altoi - furnizoare de muguri altoi pentru obţinerea de pomi categoria biologică «certificat»;

Rezultatele obţinute vor fi diseminate prin întâlniri de lucru, mese rotunde, instruiri, articole de popularizare.”

 

            Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Viceprim-ministru, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Dumitru Daniel Botănoiu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 17 noiembrie 2014.

Nr. 1.802.

MINISTERUL CULTURII

 

ORDIN

pentru acreditarea Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău

 

În conformitate cu prevederile art. 12 din Criteriile şi normele de acreditare a muzeelor şi a colecţiilor publice, aprobate prin Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.057/2007,

în baza Hotărârii Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor nr. 3.460 din 30 septembrie 2014,

în temeiul dispoziţiilor art. 18 alin. (4) din Legea nr. 311/2003 a muzeelor şi a colecţiilor publice, republicată, şi ale art. 11 alin. (1) şi (4) din Hotărârea Guvernului nr. 90/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii, cu modificările şi completările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul culturii, interimar, emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se acreditează Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României. Partea I.

 

p. Viceprim-ministru, ministrul culturii, interimar,

Hegedüs Csilla,

secretar de stat

 

Bucureşti, 11 noiembrie 2014.

Nr. 2.741.

MINISTERUL CULTURII

 

ORDIN

privind clasarea în Lista monumentelor istorice, categoria monument, grupa valorică B, a Casei “Parparia”, în prezent sediul Institutului de Biologie al Academiei Române, Staţiunea de Cercetări Ecologice din Sulina, str. II nr. 35, judeţul Tulcea

 

Având în vedere Referatul nr. 3.690 din 16 octombrie 2014 de aprobare a proiectului de ordin al ministrului culturii de clasarea în Lista monumentelor istorice, categoria monument, grupa valorică B, a Casei “Parparia”, în prezent sediul Institutului de Biologie al Academiei Române, Staţiunea de Cercetări Ecologice din Sulina, str. II nr. 35, judeţul Tulcea,

în conformitate cu dispoziţiile art. 13 alin. (1) pct. 2 lit. e) şi ale art. 33 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 16 alin. (2) şi (3) din Normele metodologice de clasare şi inventariere a monumentelor istorice, aprobate prin Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.260/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 11 alin. (1)şi (4) din Hotărârea Guvernului nr. 90/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii, cu modificările şi completările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul culturii, interimar, emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Se clasează monument istoric Casa “Parparia”, în prezent sediul Institutului de Biologie al Academiei Române, Staţiunea de Cercetări Ecologice din Sulina, str. II nr. 35, judeţul Tulcea, categoria monument, grupa valorică B, cu codul în Lista monumentelor istorice TL-ll-m-B-21102.

(2) Coordonatele punctelor de contur ale zonei de protecţie a monumentului istoric sunt date în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Viceprim-ministru, ministrul culturii, interimar,

Hegedüs Csilla,

secretar de stat

 

Bucureşti, 11 noiembrie 2014.

Nr. 2.742.

 

ANEXĂ

 

Zona de protecţie a Casei “Parparia”, în prezent sediul Institutului de Biologie al Academiei Române, Staţiunea de Cercetări Ecologice din Sulina, str. II nr. 35, judeţul Tulcea Coordonatele punctelor de contur

 

Nr. crt.

Coordonate stereo 70

 

E

N

1

866243.95

416887.16

2

866235.53

416887.67

3

866228.48

416888.14

4

866228.33

416887.06

5

866222.32

416887.57

6

866221.24

416868.44

7

866238.56

416867.05

8

866238.55

416866.93

9

866242.46

416866.64

10

866242.79

416871.00

11

866243.34

416879.16

12

866243.89

416886.31

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

AUTORITATEA NAŢIONALA DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

pentru aprobarea Metodologiei de stabilire a obligaţiei producătorilor şi furnizorilor de gaze naturale de a încheia tranzacţii pe pieţele centralizate de gaze naturale din România

 

Având în vedere prevederile art. 177 alin. (31) şi (32) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 5 alin. (1) lit. c), art. 10 alin. (1) lit. a) şi q) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Metodologia de stabilire a obligaţiei producătorilor şi furnizorilor de gaze naturale de a încheia tranzacţii pe pieţele centralizate de gaze naturale din România, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Producătorii de gaze naturale, operatorii economici afiliaţi acestora, furnizorii de gaze naturale şi operatorii pieţelor centralizate de gaze naturale duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin, iar direcţiile de specialitate din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei urmăresc respectarea acestora.

Art. 3. - Nerespectarea de către operatorii economici prevăzuţi la art. 2 a prevederilor prezentului ordin atrage sancţionarea acestora în condiţiile Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 4. - Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 62/2014 privind stabilirea obligaţiei producătorilor şi furnizorilor de gaze naturale de a încheia tranzacţii pe pieţele centralizate din România, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 11 iulie 2014, se abrogă la data de 31 decembrie 2014.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Niculae Havrileţ

 

Bucureşti, 19 noiembrie 2014.

Nr. 118.

 

ANEXĂ

 

METODOLOGIE

de stabilire a obligaţiei producătorilor şi furnizorilor de gaze naturale de a încheia tranzacţii pe pieţele centralizate de gaze naturale din România

 

Art. 1. - Prezenta metodologie are ca scop stabilirea obligaţiei producătorilor de gaze naturale sau operatorilor economici afiliaţi acestora, după caz, de a încheia tranzacţii pe pieţele centralizate de gaze naturale, transparent şi nediscriminatoriu, pentru vânzarea unor cantităţi minime de gaze naturale, începând cu data de 1 ianuarie 2015 şi până la data de 31 decembrie 2018, şi stabilirea obligaţiei furnizorilor licenţiaţi de gaze naturale de a încheia tranzacţii pe pieţele centralizate de gaze naturale, transparent şi nediscriminatoriu, pentru vânzarea/cumpărarea unor cantităţi minime de gaze naturale, începând cu data de 1 martie 2015 şi până la data de 31 decembrie 2018.

Art. 2. - În sensul prezentei metodologii, gazele naturale din producţia proprie destinate consumului intern reprezintă gazele naturale din producţia internă curentă, cu excepţia cantităţilor de gaze naturale reinjectate în zăcăminte, exceptate de la plata redevenţei, în condiţiile legii, a cantităţilor de gaze naturale estimate a fi destinate consumurilor tehnologice specifice operaţiunilor petroliere, a cantităţilor de gaze naturale din producţia internă injectate în depozitele de înmagazinare subterană şi a cantităţilor de gaze naturale din producţia internă proprie exportate în state din afara spaţiului comunitar şi/sau comercializate în alte state din spaţiul comunitar de către fiecare producător de gaze naturale sau operator economic afiliat acestuia, după caz, la care se adaugă gazele naturale din producţia internă extrase din depozitele de înmagazinare subterană, după caz.

Art. 3. - (1) Fără a aduce atingere obligaţiilor prevăzute de alte acte normative aplicabile şi obligaţiilor contractuale asumate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, anterior datei de 15 noiembrie 2014, ce urmează a înceta după data de 31 decembrie 2014, producătorii de gaze naturale - titulari de acorduri petroliere, au obligaţia să încheie tranzacţii pe pieţele centralizate de gaze naturale din România, transparent şi nediscriminatoriu, pentru vânzarea unui procent din cantitatea anuală de gaze naturale din producţia internă proprie destinată consumului intern, după cum urmează: minimum 35% în anul 2015, minimum 30% în anul 2016, minimum 25% în anul 2017 şi minimum 20% în anul 2018.

(2) Obligaţia prevăzută la alin. (1) poate fi îndeplinită fie direct de către producător, fie prin intermediul unui operator economic afiliat acestuia.

(3) în situaţia în care obligaţia prevăzută la alin. (1) urmează a fi îndeplinită prin intermediul unui operator economic afiliat, producătorul are obligaţia de a notifica acest lucru Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei până la data de 1 decembrie a fiecărui an, pentru anul următor.

Art. 4. -(1)în sensul prezentei metodologii, cantitatea totală de gaze naturale comercializată pe piaţa concurenţială de către fiecare furnizor în parte în cursul unui an reprezintă cantitatea totală de gaze naturale vândută şi livrată în cursul anului respectiv către clienţii din piaţa concurenţială, din care se deduc cantităţile de gaze naturale destinate acoperirii consumului pieţei reglementate.

(2) în situaţia furnizorilor de gaze naturale care au şi calitatea de operator economic afiliat unui producător de gaze naturale, din cantitatea totală de gaze naturale vândută şi livrată în cursul anului respectiv către clienţii din piaţa concurenţială se deduc suplimentar cantităţile vândute de către aceştia în cadrul pieţelor centralizate de gaze naturale din România, în cursul aceluiaşi an, în scopul îndeplinirii obligaţiei prevăzute la art. 3 alin. (1).

(3) Fără a aduce atingere obligaţiilor prevăzute de alte acte normative aplicabile şi obligaţiilor contractuale asumate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, anterior datei de 15 noiembrie 2014 ce urmează a înceta după data de 31 decembrie 2014, furnizorii licenţiaţi, cu excepţia celor care au şi calitatea de producători de gaze naturale - titulari de acorduri petroliere, au obligaţia să încheie, în perioada 1 martie-31 decembrie 2015, tranzacţii pe pieţe centralizate de gaze naturale din România, transparent şi nediscriminatoriu, pentru vânzarea/cumpărarea a minimum 30% din cantitatea totală de gaze naturale comercializată pe piaţa concurenţială în cursul anului 2015.

(4) în perioada 1 ianuarie 2016-31 decembrie 2018, furnizorii licenţiaţi, cu excepţia celor care au şi calitatea de producători de gaze naturale - titulari de acorduri petroliere, au obligaţia să încheie tranzacţii pe pieţe centralizate de gaze naturale din România, transparent şi nediscriminatoriu, pentru vânzarea/cumpărarea unui procent din cantitatea totală de gaze naturale comercializată anual pe piaţa concurenţială, după cum urmează: minimum 25% în anul 2016, minimum 20% în anul 2017 şi minimum 15% în anul 2018.

(5) Pentru îndeplinirea obligaţiilor prevăzute la alin. (3) şi (4), furnizorul licenţiat are posibilitatea de a împuternici orice alt furnizor licenţiat de gaze naturale, în baza unui contract de mandat cu reprezentare. În acest sens, vor fi avute în vedere următoarele:

a) contractul de mandat se va încheia cu luarea în considerare a caracterului special al mandatului conferit, în conformitate cu prevederile art. 2.013 şi următoarele din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare;

b) furnizorul mandatar are obligaţia de a anexa la ordinul iniţiator al unei tranzacţii în cadrul pieţelor centralizate de gaze naturale contractul de mandat special în baza căruia acesta este împuternicit să acţioneze în numele şi pe seama furnizorului mandant, în scopul verificării valabilităţii şi a limitelor mandatului conferit de către potenţialii respondenţi.

(6) în situaţia încheierii contractului de mandat în condiţiile alin. (5), părţile contractante au următoarele drepturi specifice:

a) furnizorul licenţiat are dreptul de a încheia, în calitate de mandant, unul sau mai multe contracte de mandat, în vederea îndeplinirii obligaţiilor prevăzute la alin. (3) şi (4), pentru toată cantitatea sau, după caz, pentru o parte din volumele de gaze naturale obligatoriu a fi tranzacţionate pe pieţele centralizate de gaze naturale din România;

b) furnizorul mandatar are dreptul de a acţiona în numele şi pe seama unuia sau a mai multor furnizori mandanţi. În situaţia în care furnizorul mandatar încheie, în baza mandatului/ mandatelor conferit/conferite, mai multe contracte de vânzare/cumpărare a gazelor naturale, totalul rezultat din însumarea cantităţilor de gaze naturale stipulate prin asemenea contracte de mandat şi cele pe care furnizorul în cauză le contractează în nume propriu trebuie să fie egal cu cantităţile de gaze naturale contractate de către acel furnizor.

(7) Sunt exceptate de la aplicabilitatea alin. (6) lit. b) situaţiile care pot genera un potenţial conflict de interese, precum şi acelea care derivă dintr-o limitare sau, după caz, restricţie stipulată prin contractul de mandat.

Art. 5. - (1) Producătorii de gaze naturale, titulari de acorduri petroliere, cu o producţie lunară de gaze naturale destinată consumului intern mai mare de 100.000 MWh, îndeplinesc obligaţia prevăzută la art. 3 alin. (1) prin încheierea, pe pieţele centralizate de gaze naturale, a minimum 10 tranzacţii într-un an.

(2) Producătorii de gaze naturale sau operatorii economici afiliaţi acestora, după caz, nu pot condiţiona tranzacţionarea cantităţilor de gaze naturale din producţia proprie destinată consumului intern care fac obiectul obligaţiei prevăzute la art. 3 alin. (1) de contractarea unor cantităţi de gaze naturale din surse externe.

Art. 6. - (1) Până în data de 1 decembrie 2014, producătorii de gaze naturale - titulari de acorduri petroliere au obligaţia de a transmite Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, atât în format letric, cât şi în format electronic - fişier Excel - situaţia centralizatoare a contractelor bilaterale de vânzare a gazelor naturale care sunt în vigoare la data de 15 noiembrie 2014 şi care urmează a înceta la o dată ulterioară datei de 31 decembrie 2014, întocmită în conformitate cu modelul prevăzut în anexa nr. 1.

(2) Până la data prevăzută la alin. (1), furnizorii licenţiaţi de gaze naturale, cu excepţia celor care au şi calitatea de producători de gaze naturale - titulari de acorduri petroliere, au obligaţia de a transmite Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, atât în format letric, cât şi în format electronic - fişier Excel - situaţia centralizatoare a contractelor bilaterale de achiziţie şi de vânzare a gazelor naturale cară sunt în vigoare la data de 15 noiembrie 2014 şi care urmează a înceta la o dată ulterioară datei de 31 decembrie 2014, întocmită în conformitate cu modelul prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 7. - Începând cu anul 2016, până la data de 20 ianuarie a fiecărui an, producătorii de gaze naturale - titulari de acorduri petroliere şi furnizorii de gaze naturale au obligaţia să transmită Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei următoarele informaţii, după caz:

a) cantitatea totală de gaze naturale reinjectată în zăcăminte, exceptată de la plata redevenţei, în condiţiile legii, în anul anterior;

b) cantitatea de gaze naturale tranzacţionată pe pieţele centralizate de gaze naturale în mod direct de către producătorul de gaze naturale - titular de acorduri petroliere, în anul anterior;

c) cantitatea de gaze naturale tranzacţionată pe pieţele centralizate de gaze naturale prin intermediul operatorilor economici afiliaţi, în anul anterior;

d) situaţia centralizatoare a contractelor bilaterale de achiziţie şi/sau de vânzare a gazelor naturale încheiate în cursul anului anterior, întocmită în conformitate cu modelul prevăzut în anexa nr. 3;

e) copii ale contractelor de mandat încheiate în condiţiile art. 4 alin. (5).

Art. 8 - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta metodologie.

 

 

ANEXA Nr. 1

la metodologie

 

SITUAŢIA CENTRALIZATOARE

a contractelor bilaterale de vânzare a gazelor naturale în vigoare la data de 15 noiembrie 2014, care urmează a înceta după 31 decembrie 2014

 

Nr. contract/ Data semnării

Denumire client*

Data încetării

contractului

Destinaţie gaze naturale**

Cantitatea de gaze naturale contractata pentru anul 2015 (MWh)

Ianuarie 2015

Februarie 2015

Martie 2015

Aprilie 2015

Mai 2015

Iunie 2015

Iulie 2015

August 2015

Septembrie 2015

Octombrie 2015

Noiembrie 2015

Decembrie 2015

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Flexibilitate - abateri faţă de cantităţile contractate (%)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Nr. contract/ Data semnării

Denumire client*

Data încetării

contractului

Destinaţie gaze naturale**

Cantitatea de gaze naturale contractată pentru anul 2015 (MWh)

Ianuarie 2015

Februarie 2015

Martie 2015

Aprilie 2015

Mai 2015

Iunie 2015

Iulie 2015

August 2015

Septembrie 2015

Octombrie 2015

Noiembrie 2015

Decembrie 2015

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Flexibilitate - abateri faţă de cantităţile contractate (%)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


* Client de gaze naturale conform prevederilor Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare.

** Se va specifica “piaţă reglementată” sau “piaţă concurenţială”, după caz.

 

ANEXA Nr. 2

la metodologie

 

SITUAŢIA CENTRALIZATOARE

a contractelor bilaterale de achiziţie şi de vânzare a gazelor naturale în vigoare la data de 15 noiembrie 2014, care urmează a înceta după 31 decembrie 2014

 

            Vânzări

 

Nr. contract/

Data semnării

Denumire client*

Data încetării

contractului

Cantitatea de gaze naturale destinată vânzării pe piaţa concurenţială în anul 2015 (MWh)

Ianuarie 2015

Februarie 2015

Martie 2015

Aprilie 2015

Mai 2015

Iunie 2015

Iulie 2015

August 2015

Septembrie 2015

Octombrie 2015

Noiembrie 2015

Decembrie 2015

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

            Achiziţii

 

Nr. contract/ Data semnării

Denumire furnizor

Data încetării contractului

Cantitatea de gaze naturale contractată în anul 2015 în scopul vânzării pe piaţa concurenţială (MWh)

Ianuarie 2015

Februarie 2015

Martie 2015

Aprilie 2015

Mai 2015

Iunie 2015

Iulie 2015

August 2015

Septembrie 2015

Octombrie 2015

Noiembrie 2015

Decembrie 2015

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Flexibilitate - abateri faţă de cantităţile contractate (%)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Nr. contract/ Data semnării

Denumire furnizor

Data încetării contractului

 

Cantitatea de gaze naturale contractată în anul 2015 în scopul vânzării pe piaţa concurenţială (MWh)

Ianuarie 2015

Februarie 2015

Martie 2015

Aprilie 2015

Mai 2015

Iunie 205

Iulie 2015

August 2015

Septembrie 2015

Octombrie 2015

Noiembrie 2015

Decembrie 2015

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Flexibilitate - abateri faţă de cantităţile contractate (%)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


* Client de gaze naturale conform prevederilor Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, şi client eligibil de gaze naturale conform clasificării din Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 42/2012 pentru aprobarea Regulamentului privind furnizarea gazelor naturale la clienţii finali.

 

ANEXA Nr. 3

la metodologie

 

SITUAŢIA CENTRALIZATOARE

a contractelor bilaterale de achiziţie şi/sau de vânzare a gazelor naturale încheiate în cursul anului anterior

 

            Vânzări

 

Nr. contract/Data semnării

Denumire client*

Data începerii livrărilor

Data încetării contractului

Modalitatea de încheiere a contractului”

Cantitatea medie lunară prevăzută în contract a fi livrată (MWh)***

Flexibilitate - abateri faţă de cantităţile lunare contractate (%)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

            Achiziţii

 

Nr. contract/Data semnării

Denumire furnizor

Data începerii livrărilor

Data încetării contractului

Modalitatea de încheiere a contractului”

Cantitatea medie lunară prevăzută în contract a fi livrată (MWh)***

Flexibilitate - abateri faţă de cantităţile lunare contractata

(%)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


* Client de gaze naturale conform prevederilor Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, şi client eligibil de gaze naturale conform clasificării din Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 42V2012 pentru aprobarea Regulamentului privind furnizarea gazelor naturale la clienţii finali.

** Seva specifica “prin tranzacţionare pe pieţele centralizate de gaze naturale din România” sau “prin negociere directă”, după caz.

*** Pentru fiecare dintre contractele bilaterale a căror data de începere a livrărilor se încadrează în interiorul anului, se vor raporta, suplimentar faţă de cantitatea medie lunară prevăzută în contract a fi livrată, şi cantităţile efectiv livrate în fiecare lună a anului respectiv, de la data începerii livrărilor şi până la sfârşitul anului.

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

 

ORDIN

privind dispunerea radierii din Registrul general al instituţiilor financiare nebancare a SOCIETĂŢII DE INVESTIŢII MOLDOVA I.F.N. - S.A.

 

Având în vedere solicitarea privind radierea din Registrul general al instituţiilor financiare nebancare a SOCIETĂŢII DE INVESTIŢII MOLDOVA I.EN. - S.A., formulată în baza art. 28 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 93/2009 privind instituţiile financiare nebancare, cu modificările şi completările ulterioare, prin scrisoarea înregistrată la Banca Naţională a României - Direcţia supraveghere sub numărul 15.995 din 27 octombrie 2014, şi îndeplinirea cerinţelor prevăzute de aii. 113 alin. (1) din Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 20/2009 privind instituţiile financiare nebancare, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 35 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României şi al prevederilor Hotărârii Parlamentului României nr. 27/2014 pentru numirea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României,

guvernatorul Băncii Naţionale a României emite următorul ordin:

Articol unic. - Se dispune radierea din Registrul general al instituţiilor financiare nebancare a SOCIETĂŢII DE INVESTIŢII MOLDOVA I.F.N. - S.A., cu sediul în laşi, Şoseaua Naţională nr. 57, bl. A1, judeţul laşi, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului cu nr. J22/1930/2004, cod unic de înregistrare 16764233, înscrisă în Registrul general al instituţiilor financiare nebancare cu nr. RG-PJR-24-080155, la secţiunea h) “Leasing financiar”.

 

Guvernatorul Băncii Naţionale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucureşti, 12 noiembrie 2014.

Nr. 1.091.

 


Copyright 1998-2024
DSC.NET All rights reserved.