MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 803/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 803         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 4 noiembrie 2014

 

SUMAR

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

            68. - Ordonanţă de urgenţă privind modificarea şi completarea unor acte normative

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

            157. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne, pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice privind procedurile de planificare a resursei de aviaţie, cooperarea şi accesul la bordul aeronavelor Ministerului Afacerilor Interne, aprobate prin Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 94/2010

 

            181. - Ordin al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare pentru aprobarea Normelor privind protecţia instalaţiilor nucleare împotriva ameninţărilor cibernetice

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

            109. - Ordin privind aprobarea valorilor bonusurilor de referinţă pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi ale preţurilor de referinţă pentru energia termica produsă în cogenerare, aplicabile în anul 2015

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANŢĂ DE URGENTĂ

privind modificarea şi completarea unor acte normative

 

În prezent, un număr de 473 de persoane din cadrul a şase culte religioase recunoscute din România, încadrate în unităţile aparţinând cultelor religioase, precum şi unităţile şi instituţiile de învăţământ teologic autorizate şi acreditate potrivit legii, aflate în subordinea acestora şi neintegrate în învăţământul de stat, înfruntă riscul de excluziune socială. În vederea recuperării sumelor acordate cu titlu de contribuţii de la bugetele locale pentru personalul neclerical angajat în unităţile de cult din ţară în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 82/2001, ca urmare a constatărilor Curţii de Conturi sau ale altor instituţii cu atribuţii de control, autorităţile administraţiei publice locale au luat măsura de a bloca acordarea contribuţiilor cuvenite personalului neclerical pentru lunile octombrie-decembrie 2014.

În considerarea prevederilor art. 47 alin. (1) din Constituţia României, republicată, potrivit căruia statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent,

ţinând cont de nevoia desfăşurării în bune condiţii a activităţii la nivelul unităţilor administrative-teritoriale, care implică existenţa unor autorităţi executive, se impune ca funcţiile de primar şi viceprimar să fie asigurate şi în condiţiile vacantării postului, respectiv ale suspendării titularului. În vederea asigurării echităţii între activitatea depusă de către consilierul local desemnat, în situaţiile prevăzute de lege, de consiliul local să îndeplinească funcţia de primar sau de viceprimar, precum şi de viceprimarul desemnat, în situaţiile prevăzute de lege, de către consiliul local să îndeplinească funcţia de primar şi indemnizaţia primită, este necesar a se asigura posibilitatea indemnizării la nivelul aferent funcţiei îndeplinite.

Neluarea de urgenţă a măsurilor necesare pentru exonerarea de la plată a personalului neclerical încadrat în unităţile aparţinând cultelor religioase, precum şi în unităţile şi instituţiile de învăţământ teologic autorizate şi acreditate potrivit legii, aflate în subordinea acestora şi neintegrate în învăţământul de stat, are efecte negative în ceea ce priveşte nivelul de trai al acestei categorii de personal.

Situaţia extraordinară este determinată de apariţia multor cazuri în care au fost înregistrate dificultăţi în preluarea atribuţiilor la vacantarea sau suspendarea funcţiilor de primar, viceprimar, ce afectează unităţi administrativ-teritoriale a căror populaţie însumată depăşeşte 1,5 milioane de locuitori, fiind necesară adoptarea de urgenţă a unei reglementări în acest sens.

Astfel, neluarea măsurilor adecvate în asigurarea indemnizaţiei aferente funcţiei îndeplinite în situaţia de vacanţă a funcţiei de primar sau de suspendare din funcţie a primarului, respectiv a viceprimarului creează sincope cu efecte negative referitoare la desfăşurarea în bune condiţii a activităţii specifice de la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale, fiind necesară păstrarea continuităţii activităţii autorităţii publice, lucru posibil doar în măsura în care consiliul local adoptă hotărâri pentru delegarea atribuţiilor în condiţiile legii.

Luând în considerare interesul naţional pentru gestionarea eficientă a resurselor financiare şi materiale,

ţinând seama de faptul că proiectele tehnice realizate în cadrul Programului naţional de dezvoltare a infrastructurii au fost decontate deja din fonduri publice, este necesară reglementarea în regim de urgenţă a posibilităţii de transmitere a acestora către autorităţile publice locale, astfel încât aceste proiecte să poată fi utilizate în conformitate cu necesităţile de dezvoltare locală a unităţilor administrativ-teritoriale şi să poată fi implementate cu respectarea normelor finanţelor publice.

Neadoptarea acestor măsuri va creşte costurile finale ale investiţiilor promovate de către autorităţile administraţiei publice locale prin alte programe. De asemenea, dacă aceste proiecte nu vor fi executate îşi vor pierde valabilitatea faţă de normativele şi standardele tehnice în vigoare.

Faptul că aspectele prezentate constituie o situaţie de urgenţă, vizează un interes public şi constituie o situaţie extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, impunând adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă,

având în vedere avizele motivate ale Comisiei Europene transmise autorităţilor române în cauzele 2014/0188 şi 2012/0399 care vizează acţiunea în constatarea neîndeplinirii obligaţiei de comunicare a măsurilor naţionale de transpunere a Directivei 2011/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 martie 2011 privind aplicarea drepturilor pacienţilor în cadrul asistenţei medicale transfrontaliere, publicată în JOUE seria L nr. 88 din 4 aprilie 2011, pag. 45-65, şi a Directivei 2010/41/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 iulie 2010 privind aplicarea principiului egalităţii de tratament între bărbaţii şi femeile care desfăşoară o activitate independentă şi de abrogare a Directivei 86/613/CEE a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 180 din 15 iulie 2010, fiind indicate articolele din directive pentru care obligaţia României este considerată neîndeplinită,

ţinând cont că acţiunile se află în a două şi ultima etapă a fazei precontencioase şi orice amânare a intrării în vigoare a actelor normative de transpunere creşte riscul sesizării Curţii,

ţinând cont de faptul că la sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în cazul unei acţiuni pe necomunicare, de la prima pronunţare a hotărârii Curţii se impun sancţiuni în sumă minimă forfetară de 1.710.000 euro la care se pot adăuga penalităţi cominatorii cuprinse între aproximativ 2.000 şi 130.000 euro/zi de întârziere, de la data transmiterii avizului motivat până la data conformării de către statul român, ceea ce ar putea avea un impact important asupra bugetului de stat,

având în vedere jurisprudenţa constantă a CJUE, potrivit căreia cauzele privind neîndeplinirea obligaţiilor de comunicare a măsurilor naţionale de transpunere sunt soluţionate cu celeritate, precum Cauza C-202/09, Comisia/Irlanda, în care Comisia a sesizat CJUE la data de 5 iunie 2009, iar Curtea a pronunţat hotărârea sa la data de 26 noiembrie 2009, aşadar în mai puţin de 6 luni,

luând în considerare faptul că transpunerea urgentă a Directivei 2011/24/UE va crea pentru pensionarii şi membrii lor de familie care au reşedinţa pe teritoriul unui alt stat membru al UE şi pentru care, conform Regulamentului (CE) nr. 883/2004 şi al Regulamentului (CE) nr. 987/2009, România este responsabilă pentru rambursarea costurilor asistenţei medicale, premisele beneficierii pe teritoriul României de asistenţă medicală acordată în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate în aceleaşi condiţii ca în cazul în care pensionarii şi membrii lor de familie şi-ar avea reşedinţa în România,

având în vedere faptul că transpunerea, în regim de urgenţă, a dispoziţiilor Directivei 2011/24/UE oferă garanţia respectării criteriilor de obiectivitate, nediscriminare şi proporţionalitate cu obiectivul urmărit, în aplicarea procedurilor administrative privind accesul la asistenţa medicală transfrontalieră, precum şi privind rambursarea contravalorii asistenţei medicale transfrontaliere acordate într-un alt stat membru,

având în vedere faptul că netranspunerea, în regim de urgenţă, a dispoziţiilor Directivei 2010/41/UE conduce la continuarea nerespectării principiului egalităţii de tratament între bărbaţii şi femeile care desfăşoară o activitate independentă, aşa cum este acesta enunţat în Directivă, şi care trebuia respectat de la împlinirea termenului-limită de transpunere a directivei,

dorind să reglementeze de urgenţă prezenta situaţie prin măsuri privind diferenţele de gen în domeniul antreprenorial şi de a îmbunătăţi concilierea vieţii private cu viaţa profesională şi pentru a facilita exercitarea unei activităţi independente de către persoanele de sex feminin sau pentru a preveni sau compensa dezavantaje în cariera profesională,

având în vedere politica de toleranţă “0” adoptată de Comisie pentru cazurile de netranspunere şi faptul că, potrivit jurisprudenţei, un stat membru nu poate invoca, în apărare, situaţiile interne pentru a justifica neîndeplinirea obligaţiilor şi nerespectarea termenelor prevăzute de normele Uniunii, precum cauzele C-191/95, Comisia/Germania, pct. 68; C-374/89, Comisia/Belgia, pct. 10; C-45/91, Comisia/Grecia, pct. 21; C-207/94 şi C-225/94, Comisia/Grecia, pct. 11,

în considerarea notelor ministrului afacerilor externe nr. K2/2.700 şi nr. K1/161, prin care a solicitat autorităţilor competente adoptarea cu celeritate a actelor normative pentru transpunerea actului european,

având în vedere că în baza art. 2 din Legea nr. 157/2005 pentru ratificarea Tratatului dintre Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Ţărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) şi Republica Bulgaria şi România privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005, este necesară ducerea la îndeplinire a obligaţiilor României rezultate din actul aderării şi din prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi din celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu,

ţinând cont de preocuparea constantă a României pentru îndeplinirea obligaţiilor care îi revin ca stat membru al Uniunii Europene, necesitatea transpunerii acestei directive europene vizând interesul public şi constituind situaţie de urgenţă

extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, impunându-se adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă,

totodată luând în considerare:

- necesitatea asigurării cadrului juridic pentru efectuarea plăţilor reprezentând prefinanţarea, cofinanţarea şi finanţarea cheltuielilor neeligibile aferente Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, denumit în continuare FEADR;

- criza financiară existentă la nivel global care a afectat şi continuă să afecteze şi fermierii români beneficiari ai fondurilor nerambursabile acordate în conformitate cu obiectivele politicii agricole comune;

- faptul că producătorii agricoli se află în prezent sub presiunea limitării posibilităţilor de creditare generată de criza financiară şi sunt din ce în ce mai afectaţi de lipsa de lichidităţi din economie;

- necesitatea realizării de investiţii în agricultură, a introducerii şi dezvoltării de tehnologii noi, a diversificării producţiei, a adaptării exploataţii lor la standardele comunitare;

- necesitatea adoptării de urgenţă a unor măsuri pentru optimizarea fluxurilor financiare din cadrul Programului naţional de dezvoltare rurală 2007-2013, denumit în continuare PNDR, finanţate din FEADR şi din bugetul de stat, şi asigurarea capacităţii de absorbţie a acestor fonduri, în vederea evitării dezangajării automate a fondurilor alocate României de către Comisia Europeană, precum şi pentru îndeplinirea obiectivelor proiectelor eligibile şi selectate pentru finanţare, evitându-se astfel întârzierile majore în implementarea acestora şi neatingerea obiectivelor proiectelor,

având în vedere:

- prevederile Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1.290/2005 al Consiliului din 21 iunie 2005 privind finanţarea politicii agricole comune, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 209 din 11 august 2005, cu modificările şi completările ulterioare, ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1.698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 277 din 21 octombrie 2005, ale Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1.974/2006 al Comisiei din 15 decembrie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1.698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 368 din 23 decembrie 2006, ale Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii şi de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1.605/2002 al Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene, seria L, nr. 298 din 26 octombrie 2012, ale Regulamentului (CE) nr. 1.198/2006 al Consiliului din 27 iulie 2006 privind Fondul European pentru Pescuit, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 223 din 15 august 2006, ale Regulamentului (CE) nr. 498/2007 al Comisiei din 26 martie 2007 de stabilire a unor norme detaliate pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.198/2006 al Consiliului privind Fondul European pentru Pescuit, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria l_t nr. 120 din 10 mai 2007, ale Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.698/2005 al Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 347 din 20 decembrie 2013, ale Regulamentului (UE) nr. 1.310/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a anumitor dispoziţii tranzitorii privind sprijinul pentru dezvoltare rurala acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte resursele şi repartizarea acestora pentru anul 2014 şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului şi a Regulamentelor (UE) nr. 1.307/2013, (UE) nr. 1.306/2013 şi (UE) nr. 1.308/2013 ale Parlamentului European şi ale Consiliului în ceea ce priveşte aplicarea acestora în anul 2014, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 347 din 20 decembrie 2013, şi ale Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C (2008) 3.831 din 16 iulie 2008, cu modificările şi completările ulterioare;

- luând în considerare faptul că neadoptarea proiectului de act normativ în regim de urgenţă poate avea drept consecinţă creşterea ratei de rezilieri a proiectelor din PNDR; astfel, dintr-un număr de 6.440 de contracte de finanţare încheiate cu beneficiari privaţi, cu o valoare contractată de 6.276.198.901 lei, aproximativ 4.649 dintre acestea riscă a fi reziliate, cu consecinţe nefavorabile atât în plan financiar pentru beneficiarii aflaţi în această situaţie ce trebuie să returneze întregul sprijin financiar acordat, în plan social prin pierderea locurilor de muncă create sau propuse a fi realizate prin proiect;

- având în vedere necesitatea evitării pierderii finanţării europene - de cea 3.824.521.360 lei - prin dezangajarea alocării aferente măsurilor din PNDR 2007-2013, în contextul finalizării perioadei de programare, când nu se mai pot încheia contracte noi cu finanţare nerambursabilă europeană în situaţia angajării totale a alocării financiare aferente măsurilor din PNDR.

Având în vedere Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 463/2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. IV alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, prin care s-a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. IV alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobată prin Legea nr. 3/2013, cu modificările şi completările ulterioare, se impune modificarea datei de la care se acordă indicii de corecţie, luând în considerare necesitatea protejării veniturilor din pensii pentru pensionari,

întrucât Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, cu modificările ulterioare, prevede că asigurarea serviciul public de alimentare cu energie termică se realizează prin intermediul infrastructurii tehnico-edilitare specifice aparţinând domeniului public sau privat al autorităţii administraţiei publice locale, care formează sistemul de alimentare centralizată cu energie termică al localităţii,

având în vedere că în prezent alimentarea cu energie termică a unor localităţi nu se realizează în sistem centralizat, iar centralele electrice de termoficare sunt în proprietatea unor operatori economici cu capital majoritar de stat, pentru realizarea unui sistem de alimentare centralizată cu energie termică al localităţii apare ca necesar transferul de participaţii ale statului la operatorii economici menţionaţi către unităţile administrativ-teritoriale, în domeniul privat al acestora,

întrucât posibilitatea realizării unor asemenea transferuri nu este în prezent reglementată de lege,

luând în considerare faptul că neadoptarea de urgenţă a unor asemenea măsuri poate conduce la disfuncţionalităţi în producţia, transportul şi distribuţia energiei termice, dat fiind că aceste activităţi sunt gestionate de entităţi diferite, cu consecinţe

negative atât în alimentarea cu energie termică, cât şi la nivelul costurilor suportate de consumatorii finali - populaţie, instituţii publice, obiective socioculturale şi operatori economici,

întrucât aceste elemente constituie o situaţie extraordinară a căreia reglementare nu poate fi amânată, se impune adoptarea de norme imediate pe cale ordonanţei de urgenţă în sensul completării măsurilor ce pot fi luate de Guvern în domeniul serviciilor comunitare de utilităţi publice reglementate de Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006,

întrucât elementele menţionate anterior vizează interesul public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Art. I. - Se aprobă exonerarea de la plată a instituţiilor publice care trebuiau să asigure finanţarea potrivit art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute din România, republicată, cu completările ulterioare, pentru sumele reprezentând contribuţii pentru personalul neclerical angajat în unităţile de cult din ţară, acordate în anii 2011-2014, ce trebuie să le restituie drept consecinţă a constatării de către Curtea de Conturi sau alte instituţii cu atribuţii de control.

Art. II. - La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă încetează restituirea sumelor reprezentând contribuţii pentru personalul neclerical angajat în unităţile de cult din ţară, pentru care Curtea de Conturi sau alte instituţii cu atribuţii de control au constatat că au fost acordate cu crearea de prejudicii.

Art. III. - Articolul 72 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 72. - (1) în caz de vacanţă a funcţiei de primar, precum şi în caz de suspendare din funcţie a acestuia, atribuţiile ce îi sunt conferite prin prezenta lege vor fi exercitate de drept de viceprimar sau, după caz, de unul dintre viceprimari, desemnat de consiliul local cu votul secret al majorităţii consilierilor locali în funcţie, cu respectarea drepturilor şi obligaţiilor corespunzătoare funcţiei, şi care va primi o indemnizaţie lunară unică egală cu cea a funcţiei de primar pe perioada exercitării funcţiei.

(2) în situaţia prevăzută la alin. (1), consiliul local poate delega, prin hotărâre, din rândul membrilor săi, un consilier local care va îndeplini temporar atribuţiile viceprimarului, cu respectarea drepturilor şi obligaţiilor corespunzătoare funcţiei, şi care va primi o indemnizaţie lunară unică egală cu cea a funcţiei de viceprimar pe perioada exercitării funcţiei.

(3) în situaţia în care sunt suspendaţi din funcţie, în acelaşi timp, atât primarul, cât şi viceprimarul, consiliul local deleagă un consilier local care va îndeplini atât atribuţiile primarului, cât şi pe cele ale viceprimarului, până la încetarea suspendării, cu respectarea drepturilor şi obligaţiilor corespunzătoare funcţiei de primar, şi care va primi o indemnizaţie lunară unică egală cu cea a funcţiei de primar.”

Art. IV. - Proiectele tehnice realizate prin derularea unor contracte de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice în cadrul Programului naţional de dezvoltare a infrastructurii, aprobat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2010, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se pot transmite cu titlu gratuit către unităţile administrativ-teritoriale beneficiare.

Art. V. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.074 din 29 noiembrie 2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 1 alineatul (2), după litera e) se introduce o nouă literă, litera f), cu următorul cuprins:

“f) soţia/soţul titularului întreprinderii individuale/persoanei fizice autorizate care, fără a fi înregistrată/înregistrat în registrul comerţului şi autorizată/autorizat să funcţioneze ea însăşi/el însuşi ca titular a/al întreprinderii individuale/persoană fizică autorizată sau fără a fi salariată/salariat, participă în mod obişnuit la activitatea întreprinderii individuale/persoanei fizice autorizate, îndeplinind fie aceleaşi sarcini, fie sarcini complementare.”

2. La articolul 4, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(2) Cota de contribuţie pentru concedii şi indemnizaţii, destinată exclusiv finanţării cheltuielilor cu plata drepturilor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), este prevăzută la art. 29618 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. Pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2), cota de contribuţie pentru concedii şi indemnizaţii, destinată exclusiv finanţării cheltuielilor cu plata drepturilor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, este de 0,85% şi se aplică asupra veniturilor supuse impozitului pe venit, pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a), c) şi d), asupra veniturilor cuprinse în contractul de asigurări sociale încheiat de persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. e) sau asupra veniturilor declarate la casele de asigurări de sănătate de persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. f) şi se achită la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.”

3. La articolul 6, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(6) Pentru a beneficia de concedii şi indemnizaţii, persoanele prevăzute la art. 1 alin, (2) sunt obligate să depună declaraţia de asigurare pentru concedii şi indemnizaţii la casa de asigurări de sănătate la care sunt luate în evidenţă ca plătitori de contribuţie de asigurări sociale de sănătate. Cota de contribuţie pentru concedii şi indemnizaţii de 0,85% se datorează asupra veniturilor supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, asupra veniturilor declarate în contractele de asigurare socială, pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. e), sau asupra veniturilor declarate la casele de asigurări de sănătate de persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. f).”

4. La articolul 23, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(2) De aceleaşi drepturi beneficiază şi femeile care nu se mai află, din motive neimputabile lor, în una dintre situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1), dacă nasc în termen de 9 luni de la data pierderii calităţii de asigurat. Faptul că pierderea calităţii de asigurat nu s-a produs din motive imputabile persoanei în cauză se dovedeşte cu acte oficiale eliberate de către angajatori sau asimilaţii acestora, iar indemnizaţia se achită din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de către casele de asigurări de sănătate unde medicul de familie al asiguratului are încheiată convenţie.”

5. La articolul 32, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) în cazul în care, potrivit legii, angajatorul îşi suspendă temporar activitatea sau activitatea acestuia încetează prin divizare ori fuziune, dizolvare, reorganizare, lichidare, reorganizare judiciara, lichidare judiciară, faliment sau prin orice altă modalitate prevăzută de lege, drepturile prevăzute la art. 2 alin. (1), care s-au născut anterior ivirii acestor situaţii, se achită din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de către casele de asigurări de sănătate unde medicul de familie al asiguratului are încheiată convenţie.”

6. Articolul 34 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 34. - Durata concediilor pentru tuberculoză, neoplazii, SIDA, boli cardiovasculare, a concediilor pentru sarcină şi lăuzie, îngrijirea copilului bolnav, pentru reducerea timpului de muncă şi pentru carantină, precum şi pentru risc maternal nu diminuează numărul zilelor de concediu medical acordate unui asigurat pentru celelalte afecţiuni.”

7. La articolul 40, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(1) Indemnizaţiile pot fi solicitate pe baza actelor justificative, în termen de 90 de zile de la data de la care persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2), art. 32 alin. (1), precum şi plătitorii prevăzuţi la art. 36 alin. (3) lit. a) şi b) erau în drept să le solicite.”

Art. VI. - Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. După articolul 873 se introduce un nou articol, articolul 8731, cu următorul cuprins:

“Art. 8731. - (1) Procedurile administrative privind accesul la asistenţa medicală transfrontalieră, precum şi rambursarea contravalorii asistenţei medicale transfrontaliere acordate într-un alt stat membru au la bază criterii obiective şi nediscriminatorii care sunt necesare şi proporţionale cu obiectivul urmărit.

(2) Procedurile administrative prevăzute la alin. (1) sunt uşor accesibile şi informaţiile privind o astfel de procedură sunt puse la dispoziţia publicului la nivelul adecvat acestuia. O astfel de procedură permite asigurarea prelucrării solicitărilor în mod Obiectiv şi imparţial.”

2. La articolul 874, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

“(11) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), pensionarii şi membrii lor de familie care au reşedinţa pe teritoriul unui alt stat membru al UE şi pentru care, conform Regulamentului (CE) nr. 883/2004 şi Regulamentului (CE) nr. 987/2009, România este responsabilă pentru rambursarea costurilor asistenţei medicale, beneficiază pe teritoriul României de asistenţa medicală acordată în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate în aceleaşi condiţii ca în cazul în care pensionarii şi membrii lor de familie şi-ar avea reşedinţa în România, cu excepţia:

a) asistenţei medicale care, potrivit Directivei 2011/24/UE, este supusă autorizării prealabile în statul membru al UE de reşedinţă, pentru pensionarii şi membrii lor de familie care şi-au stabilit reşedinţa în statul membru respectiv şi în cazul în care acest stat membru a optat pentru o rambursare de sume fixe;

b) asistenţei medicale furnizate în conformitate cu cap. I al titlului III din Regulamentul (CE) nr. 883/2004;

c) serviciilor prevăzute la art. 864 alin. (3) din prezentul titlu.” Art. VII. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2009 privind gestionarea fondurilor comunitare nerambursabile provenite din Fondul european de garantare agricolă, Fondul european agricol de dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat, privind gestionarea fondurilor nerambursabile alocate de la Comunitatea Europeană şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat aferente programului de colectare şi gestionare a datelor necesare desfăşurării politicii comune în domeniul pescuitului şi a programului de control, inspecţie şi supraveghere în domeniul pescuitului şi pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorbţiei fondurilor SAPARD, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul european pentru pescuit şi Fondul european pentru garantare agricolă, prin preluarea riscului de creditare de către fondurile de garantare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 434 din 25 iunie 2009, aprobată cu modificări prin Legea nr. 371/2009, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 181, alineatele (1) şi (15) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“(1) După efectuarea verificărilor cererilor de plată, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) virează beneficiarului, care are calitatea de ordonator de credite al bugetului local, contravaloarea taxei pe valoarea adăugată aferente cheltuielilor declarate eligibile, într-un cont de disponibil distinct, deschis pe numele acestui beneficiar la unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului.

……………………………………………………………………………..

(15) Pentru sumele virate şi nejustificate prin cereri de plată, AFIR notifică beneficiarilor în termen de 5 zile lucrătoare obligaţia restituirii acestora.”

2. La articolul 181 alineatul (2), litera a) se modificaşi va avea următorul cuprins:

“a) numărul, data şi valoarea facturii/facturilor care face/fac obiectul cererii de plată;”.

3. După articolul 181 se introduce un nou articol, articolul 182, cu următorul cuprins:

“Art. 182. - (1) Beneficiarii măsurilor din cadrul PNDR 2007-2013, alţii decât cei prevăzuţi la art. 14-16, denumiţi în continuare beneficiari privaţi, la depunerea spre decontare a cererii de plată pot proceda după cum urmează:

a) anexează documentele solicitate prin anexa nr. V «Instrucţiuni de plată» la contractul de finanţare, inclusiv ordinele de plată şi extrasele de cont sau alte documente cu valoare echivalentă care dovedesc efectuarea plăţilor atât pentru partea de contribuţie publică, cât şi pentru cea proprie; sau

b) anexează documentele solicitate prin anexa nr. V «Instrucţiuni de plată» la contractul de finanţare, inclusiv cele care dovedesc plata integrală a taxei pe valoarea adăugată aferente fiecărei facturi, cu excepţia ordinelor de plată şi/sau a extraselor de cont ori a altor documente cu valoare echivalentă care dovedesc efectuarea plăţilor pentru partea de contribuţie publică.

(2) Pentru situaţia prevăzută la alin. (1) lit. b), beneficiarul privat trebuie să deschidă un cont distinct de disponibil la unitatea teritorială a Trezoreriei Statului în raza căreia este înregistrat fiscal, derularea operaţiunilor specifice decontării cererilor de plată urmând a se efectua cu respectarea următoarelor etape:

a) după efectuarea verificărilor dosarului cererii de plată şi autorizării plăţii, AFIR virează beneficiarului privat valoarea cheltuielilor rambursabile pentru cheltuielile eligibile, reprezentând contribuţia publică, în contul distinct de disponibil, deschis pe numele beneficiarului privat la unitatea teritorială a Trezoreriei Statului;

b) în ziua imediat următoare efectuării viramentului, AFIR notifică beneficiarul privat cu privire la efectuarea plăţii, iar o copie a notificării transmise beneficiarului privat se transmite unităţii teritoriale a Trezoreriei Statului la care acesta are deschis contul;

c) beneficiarul privat prezintă la unitatea teritorială a Trezoreriei Statului, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la încasarea în cont a contribuţiei publice, pentru fiecare factură în parte, ordine de plată pentru suma reprezentând contribuţia

publică, precum şi pentru sumele declarate neeligibile în urma verificării cererii de plată de către AFIR.

(3) Notificarea prevăzută la alin. (2) lit. b) trebuie să conţină cel puţin următoarele elemente, potrivit modelului prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă:

a) numărul şi data facturilor;

b) codul de identificare fiscală şi denumirea furnizorilor de bunuri/prestatorilor de servicii/executanţilor de lucrări;

c) suma aferentă fiecărei facturi, care trebuie să fie plătită de beneficiarul privat din suma primită de la AFIR, detaliată pe cheltuială eligibilă şi contravaloarea taxei pe valoarea adăugată, în cazul în care aceasta reprezintă o cheltuială eligibilă;

d) suma aferentă fiecărei facturi care trebuie să fie plătită de beneficiarul privat din contribuţia acestuia reprezentând cheltuielile solicitate la plată şi declarate neeligibile în urma verificării cererii de plată de către AFIR, precum şi contravaloarea taxei pe valoarea adăugată, după caz.

(4) Unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului, la prezentarea ordinelor de plată de către beneficiarii privaţi aflaţi în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. b), verifică existenţa următoarelor condiţii:

a) concordanţa dintre denumirea furnizorului de bunuri/executantului de lucrări/prestatorului de servicii/codul de identificare fiscală şi suma înscrisă în notificare cu datele din ordinele de plată depuse de beneficiarii privaţi pentru facturi;

b) concordanţa dintre numărul şi data facturii înscrise în notificare şi cele înscrise în rubrica «Reprezentând» din ordinul de plată;

c) dacă suma din ordinele de plată este egală cu suma înscrisă în notificare, potrivit detalierilor prevăzute la alin. (3). pentru fiecare factură în parte;

d) dacă suma totală din ordinele de plată este egală cu suma totală din notificarea prevăzută la alin. (2) lit. b).

(5) Beneficiarii privaţi aflaţi în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. b), care derulează operaţiuni aferente proiectului/proiectelor prin conturi deschise la bănci comerciale, au obligaţia de a-şi transfera contribuţia proprie în contul pe care aceştia au obligaţia să îl deschidă la unitatea Trezoreriei Statului în raza căreia sunt înregistraţi fiscal, reprezentând cheltuieli declarate neeligibile de AFIR.

(6) După efectuarea verificărilor prevăzute la alin. (4), unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului, în cazul constatării concordanţei de date, virează suma totală primită de la AFIR din contul prevăzut la alin. (2) în contul prevăzut la alin. (5).

(7) Operaţiunile prevăzute la alin. (4) şi (5) se efectuează în aceeaşi zi în care s-au primit ordinele de plată de la beneficiari.

(8) în cazul în care beneficiarul privat nu depune ordinele de plată conform cerinţelor şi termenului prevăzute la alin. (2) pentru toată suma prevăzută în notificare sau nu respectă condiţiile menţionate la alin. (4), unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului restituie integral, în conturile AFIR, sumele primitele acestea din contul prevăzut la alin. (2).

(9) în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data încasării sumelor virate de către AFIR, beneficiarii privaţi au Obligaţia de a depune la AFIR ordinele de plată şi extrasele de cont aferente plăţilor efectuate din contribuţia publică.

(10) AFIR virează sumele prevăzute la alin. (8) şi restituite de trezorerie în conturile MADR din care s-au efectuat plăţile, deschise la Activitatea de Trezorerie şi Contabilitate Publică a Municipiului Bucureşti.”

4. La articolul 20, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(6) Beneficiarul poate primi avansul după avizarea favorabilă de către AFIR a unei achiziţii, conform procedurilor de lucru ale acesteia, aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, în conformitate cu prevederile art. 18 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2014 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, prin reorganizarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, cu modificările ulterioare.”

5. Ordonanţa de urgenţă se completează cu o anexă, având cuprinsul prevăzut în anexa la prezenta ordonanţă de urgenţă.

Art. VIII. - În cuprinsul prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74/2009, cu modificările şi completările ulterioare, denumirea “Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP)” se modifică şi se înlocuieşte cu denumirea “Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR)”, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2014 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, prin reorganizarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, cu modificările ulterioare.

Art. IX. - Alineatul (3) al articolului IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2013, aprobată prin Legea nr. 3/2013, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,(3) Drepturile de pensie, rezultate în urma aplicării indicilor de corecţie prevăzuţi la alin. (1), se cuvin începând cu data de 1 ianuarie 2013, în situaţia persoanelor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b), respectiv de la data deschiderii drepturilor de pensie, în cazul persoanelor prevăzute la alin. (1) lit. c).”

Art. X. - După alineatul (4) al articolului 11 din Legea nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilităţi publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 5 martie 2013, se introduc trei noi alineate, alineatele (5)-(7), cu următorul cuprins:

,,(5) în vederea constituirii serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat, astfel cum este acesta definit la art. 5 pct. 29 din Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, cu modificările ulterioare, Guvernul poate aproba transferul de participaţii deţinute de stat la operatori economici în domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale.

(6) Transferul prevăzut la alin. (5) se poate face cu titlu gratuit şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului, cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:

a) să aibă ca scop reducerea nivelului arieratelor, restructurarea sau eşalonarea la plată a acestora;

b) efectuarea unei analize tehnico-economice care să cuprindă justificarea operaţiunii şi efectele în plan economic şi social la nivel local;

c) transferul se efectuează cu respectarea normelor naţionale şi comunitare în materie de ajutor de stat şi concurenţă;

d) să fie exprimat acordul creditorilor în cazul în care acţiunile transferate sunt grevate de sarcini/garanţii;

e) unitatea administrativ-teritorială să fi solicitat transferul pârtiei păţii lor deţinute de stat.

(7) Prevederile alin. (5) şi (6) nu se aplică societăţilor de interes strategic, astfel cum sunt acestea definite la art. 3 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor, aprobată prin Legea nr. 44/1998, cu modificările şi completările ulterioare.”

Art. V din prezenta ordonanţă de urgenţă transpune art. 7 şi 8 din Directiva 2010741/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 iulie 2010 privind aplicarea principiului egalităţii de tratament între bărbaţii şi femeile care desfăşoară o activitate independentă şi de abrogare a Directivei 86/613/CEE a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 180 din 15 iulie 2010.

Art. VI din prezenta ordonanţă de urgenţă transpune art. 7 alin. (2) lit. b) şi art. 9 alin. (1) şi (2) din Directiva 2011/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 martie 2011 privind aplicarea drepturilor pacienţilor în cadrul asistenţei medicale transfrontaliere, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 88 din 4 aprilie 2011, pag. 45-65.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne,

Gabriel Oprea

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

Ministrul apărării naţionale,

Mircea Duşa

Viceprim-ministru, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Daniel Constantin

Ministrul economiei,

Constantin Niţă

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

Ministrul delegat pentru energie,

Răzvan-Eugen Nicolescu

Secretariatul de Stat pentru Culte,

Victor Opaschi,

secretar de stat

p. Ministrul afacerilor externe,

George Ciamba,

secretar de stat

Ministrul sănătăţii,

Nicolae Bănicioiu

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

Ministrul delegat pentru buget,

Darius-Bogdan Vâlcov

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Rovana Plumb

Ministrul fondurilor europene,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 21 octombrie 2014.

Nr. 68.

 

ANEXĂ

(Anexă la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2009)

 

NOTIFICARE

aferentă Cererii de plată nr. ......................

 

Beneficiar ............................

Cod fiscal beneficiar ..........................

Tel. .../fax ...,/e-mail ..................................

Nr. contract de finanţare .................................

Denumirea proiectului ........................................

Cheltuieli eligibile reprezentând contravaloarea lucrărilor efectuate/bunurilor achiziţionate/serviciilor prestate

 

Nr. crt.

Categorii de cheltuieli eligibile

[1]

Descrierea activităţii

Contract de achiziţie

nr. ....

Factura

Denumirea furnizorului

Codul de identificare fiscală al furnizorului

Valoarea cheltuielilor solicitate în baza facturilor acceptate la plată

[2]

Valoarea cheltuielilor de plătit de către beneficiar din

fonduri virate de AFIR

Valoarea cheltuielilor de plătit de către beneficiar din fonduri proprii

Numărul/ data

Valoarea facturii

Valoarea fără TVA

TVA aferentă

Fără TVA

TVA aferentă

Fără TVA

TVA aferentă

Fără TVA

TVA aferentă

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

 

….

….

 

….

….

….

….

….

….

….

….

….

….

….

 

….

….

 

….

….

….

….

….

….

….

….

….

….

….

 

Total:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

[1] Se vor prelua denumirile capitolelor bugetare şi liniilor bugetare din bugetul aprobat al proiectului.

[2] Valoarea cheltuielilor solicitate de către beneficiarul privat în prezenta cerere de plată în baza facturilor acceptate la plată de către beneficiari privaţi, inclusiv contravaloarea taxei pe valoarea adăugată, în cazul în care reprezintă cheltuială eligibilă.

 

[semnătura]

[ştampila]

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice privind procedurile de planificare a resursei de aviaţie, cooperarea şi accesul la bordul aeronavelor Ministerului Afacerilor Interne, aprobate prin Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 94/2010

În temeiul art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul afacerilor interne, emite următorul ordin:

Art. I. - Normele metodologice privind procedurile de planificare a resursei de aviaţie, cooperarea şi accesul la bordul aeronavelor Ministerului Afacerilor Interne, aprobate prin Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 94/2010, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 20 aprilie 2010, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 2, literele g) şi h) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“g) misiuni de cooperare - ansamblul de activităţi efectuate pentru organizarea, desfăşurarea şi evaluarea misiunilor ce presupun activităţi aeronautice, executate în baza planului-cadru, planurilor de cooperare sau dispoziţiei secretarului de stat pentru ordine publică şi/sau secretarului de stat, şef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, denumit în continuare D.S.U.;

h) situaţii deosebite - stările determinate de evenimente care, prin efectele sau amploarea lor, impun intervenţia aeriană cu mijloacele şi aeronavele utilizate de Inspectoratul General de Aviaţie al MAI, pentru asigurarea cu operativitate a misiunilor în domeniul ordinii şi siguranţei publice, a misiunilor umanitare/SMURD, precum şi pentru protecţia mediului înconjurător.”

2. Articolul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 3. - (1) Direcţia generală management operaţional, denumită în continuare D.G.M.O., prin structura de specialitate, asigură suportul decizional, necesar conducerii MAI, în acord cu legislaţia incidenţă, în vederea dispunerii măsurilor optime pentru îndeplinirea activităţilor aeronautice din competenţă.

(2) Inspectoratul General de Aviaţie al MAI, denumit în continuare IGAv, planifică, organizează şi execută, în condiţiile legii, activităţile aeronautice, la solicitarea conducerii ministerului, a structurilor operative sau a autorităţilor publice centrale sau locale, denumite în continuare beneficiarii resursei de aviaţie”

3. La articolul 4, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(2) în vederea elaborării planului-cadru, inspectoratele generale/similare din cadrul MAI înaintează IGAv solicitările privind necesarul resursei de aviaţie pentru anul următor, în scris, până la data de 10 noiembrie a anului curent. Solicitările trebuie să fie argumentate corespunzător şi să cuprindă necesarul de ore de zbor în vederea realizării activităţilor specifice, precum şi a celor de pregătire sau instruire.

(3) Planul-cadru se întocmeşte până la data de 30 noiembrie a anului curent pentru anul următor, se semnează de beneficiarii resursei de aviaţie, se avizează de Direcţia generală monitorizare, control operaţional şi inspecţie a activităţii serviciilor de ambulanţă şi UPU/CPU, denumită în continuare D.G.M.C.I.A.U, precum şi de D.G.M.O., Direcţia generală logistică, denumită în continuare D.G.L., Direcţia generală financiară, denumită în continuare D.G.F., şi se aprobă de secretarul de stat pentru ordine publică şi secretarul de stat, şef al D.S.U.”

4. La articolul 5, alineatele (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

,,(3) Solicitările prevăzute la alin. (1) şi (2) se analizează la nivelul conducerii IGAv, care transmite ordinele necesare structurilor subordonate, pentru executarea misiunilor de zbor.

(4) în situaţii deosebite sau de urgenţă, astfel cum acestea sunt definite potrivit legii, când situaţia operativă o impune, solicitarea se adresează direct inspectorului general al IGAv sau, după caz, comandanţilor structurilor din subordinea acestuia care, potrivit reglementărilor şi procedurilor interne proprii, au competenţa de a ordona executarea misiunilor de zbor şi obligaţia de a raporta ierarhic decizia luată.”

5. La articolul 5, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

“(5) Echipajele integrate de salvare şi intervenţie aeriană/SMURD execută misiunile de zbor, în baza alertării, prin Sistemul naţional unic pentru apeluri de urgenţă «112», potrivit legii.”

6. Articolul 6 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 6. - Structurile/Instituţiile operative ale MAI care nu sunt cuprinse în planul-cadru pot solicita, în scris, secretarului de stat pentru ordine publică resursă de aviaţie din rezerva la dispoziţia IGAv, pentru executarea unor misiuni specifice. Detaliile privind realizarea acestora şi modul de cooperare se stabilesc în acord cu prevederile prezentelor norme metodologice.”

7. Articolul 7 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 7. - (1) Solicitările beneficiarilor resursei de aviaţie, alţii

decât structurile/instituţiile operative ale MAI, se adresează, după caz, secretarului de stat pentru ordine publică şi/sau secretarului de stat, şef al D.S.U.

(2) Solicitările primite direct de IGAv se transmit, în funcţie de natura lor, în termen de cel mult 24 de ore de la primire, la D.G.M.O. şi/sau, după caz, la D.G.M.C.I.A.U.

(3) Solicitările transmise în condiţiile alin. (1) şi (2) se analizează de D.G.M.O. şi/sau D.G.M.C.I.A.U, care formulează propuneri şi, după caz, elaborează dispoziţia secretarului de stat pentru ordine publică şi/sau secretarului de stat, şef al D.S.U. Conţinutul şi structura dispoziţiei privind executarea misiunilor sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(4) în situaţii deosebite sau de urgenţă, când se impune utilizarea de aeronave de capacitate mare, D.S.U./D.G.M.C.I.A.U solicită intervenţia în aceste condiţii inspectorului general al IGAv sau, după caz, comandanţilor structurilor din subordine care, potrivit reglementărilor incidente în materie, dispun executarea misiunilor de zbor şi au obligaţia de a raporta ierarhic realizarea intervenţiei.”

8. La articolul 8, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 8. - (1) IGAv informează zilnic, în scris, structura de specialitate cu atribuţii în monitorizarea situaţiei operative din cadrul D.G.M.O., cu privire la resursa de aviaţie utilizată, misiunile executate, cele planificate pentru ziua următoare şi disponibilitatea tehnică, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 3. Aceste date se comunică secretarului de stat pentru ordine publică şi secretarului de stat, şef al D.S.U.”

9. Articolul 9 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 9- - Raportările realizate potrivit art. 8 alin. (2), precum şi stadiul îndeplinirii misiunilor cuprinse în planul-cadru se analizează semestrial sau atunci când situaţia o impune de către D.G.M.O. şi IGAv care, în funcţie de misiunile executate, fondurile financiare aflate la dispoziţie, resursa existentă/utilizată, înaintează propuneri corespunzătoare secretarului de stat pentru ordine publică şi secretarului de stat, şef al D.S.U.”

10. Articolul 10 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 10. - Răspunderea pentru organizarea şi realizarea activităţilor aeronautice revine, în părţile ce-i privesc, inspectorului general al IGAv şi/sau comandanţilor structurilor din subordine, respectiv beneficiarilor resursei de aviaţie.”

11. Articolul 11 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 11. - Regulile şi detaliile privind cooperarea între IGAv şi beneficiarii resursei de aviaţie se stabilesc prin planuri de măsuri/acţiune, care respectă prevederile prezentelor norme metodologice. Planurile de măsuri/acţiune cuprind, în principal, următoarele:

a) misiunile desfăşurate de personalul participant la activităţile specifice;

b) detalii despre zonele/locurile de acţiune;

c) forţele şi mijloacele la dispoziţie, precum şi de intervenţie în caz de urgenţă la faţa locului;

d) mijloacele de comunicaţii necesare desfăşurării/îndeplinirii misiunii, precum şi frecvenţele repartizate;

e) instructajul privind respectarea normelor de siguranţa zborului, precum şi a normelor de securitate şi sănătate în muncă cu personalul participant pe timpul misiunii;

f) prevederi referitoare la dispozitivul de pază a aeronavelor la locul de aterizare şi staţionare;

g) măsuri de asigurare a transportului, cazării şi hrănim echipajelor aeronavelor participante la misiune;

h) elemente de evaluare a misiunilor executate; i) alte precizări care se impun, în funcţie de activitatea aeronautică desfăşurată.”

12. Articolul 12 se modifică şi va avea următorul cuprins:

«Art. 12. - (1) Pentru misiunile sau activităţile temporare dispuse de conducerea MAI, în scopul asigurării ordinii şi siguranţei publice pentru care se alocă resursă de aviaţie, structurile implicate întocmesc planuri de măsuri/acţiune, conform competenţelor.

(2) Pentru misiunile în afara teritoriului naţional care presupun activităţi aeronautice cu privire la gestionarea situaţiilor deosebite sau de urgenţă, IGAv elaborează o notă-raport, cu avizul D.G.M.C.I.A.U şi D.G.M.O., respectiv al Direcţiei afaceri europene şi relaţii internaţionale, denumită în continuare D.A.E.R.I., D.G.F., care se supune aprobării ierarhice secretarului de stat pentru ordine publică şi secretarului de stat, şef al D.S.U., şi ministrului afacerilor interne.”

13. Articolul 13 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 13. - (1) Accesul persoanelor la bordul aeronavelor MAI utilizate de IGAv, cu excepţia personalului aeronautic, se realizează în conformitate cu planurile de măsuri/acţiune aprobate sau, în lipsa acestora, cu aprobarea inspectorului general al IGAv ori, după caz, a comandanţilor structurilor din subordine.

(2) în cadrul unor activităţi aniversare sau demonstrative sau în alte situaţii justificate, inspectorul general al IGAv poate aproba accesul la bordul aeronavelor şi pentru persoanele care nu sunt prevăzute în planurile de măsuri/acţiune.

(3) în situaţii deosebite sau de urgenţă, când nu mai există timpul necesar solicitării aprobărilor legale, comandantul echipajului poate permite accesul la bordul aeronavei şi altor persoane, având obligaţia de a raporta ierarhic, de îndată, despre decizia luată.

(4) Inspectorul general al IGAv asigură accesul la bordul aeronavelor personalului aeronautic aparţinând Autorităţii Aeronautice Militare Naţionale şi Autorităţii Aeronautice Civile Române, precum şi al altor organizaţii din ţară şi străinătate, la activităţi aeronautice de cooperare, instruire, calificare şi autorizare a personalului navigant propriu.

(5) Comandantul echipajului are autoritatea finală de a decide în legătură cu accesul persoanelor la bordul aeronavei MAI, în funcţie de numărul locurilor disponibile, capacitatea de transport, performanţele aeronavei şi condiţiile de zbor.

(6) intervenţia în deciziile şi acţiunile echipajului a oricărei persoane aflate la bordul aeronavei MAI, pe timpul executării misiunii de zbor, este interzisă.”

14. Anexele nr. 1 şi 2 se modifică şi se înlocuiesc cu anexele nr. 1 şi 2 care fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, IGAv şi structurile care au alocată resursă de aviaţie prin planul-cadru îşi actualizează procedurile interne specifice.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne,

Gabriel Oprea

 

Bucureşti, 31 octombrie 2014.

Nr. 157.

 

ANEXA Nr. 1

(Anexa nr. 1 la normele metodologice)

 

            MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

 

Aprob.

Secretar de stat,

Şef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă,

.......................................................................

Aprob.

Secretar de stat pentru ordine publică,

.......................................................................

 

De acord, rog aprobaţi.

 

Director general al Direcţiei generale monitorizare, control operaţional şi inspecţie a activităţii serviciilor de ambulanţă şi UPU/CPU

.......................................................................

Director general ai Direcţiei generale logistice,

.......................................................................

Director general al Direcţiei generale management operaţional,

.......................................................................

Director general al Direcţiei generale financiare,

.......................................................................

 

PLAN-CADRU

de alocare a resursei de aviaţie al Inspectoratului General de Aviaţie în anul ........

 

Nr. crt.

Structura

Tipul misiunii

Ore de zbor

Observaţii

 

 

 

Solicitate

Alocate

 

I. Misiuni operative

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Total ore zbor

 

 

 

II. Misiuni umanitare/SMURD

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Total ore zbor

 

 

 

III. Instruire şi pregătire

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Total ore zbor

 

 

 

IV. Rezervă la dispoziţie pentru alte misiuni

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Total ore zbor

 

 

 

TOTAL GENERAL:

 

 

 

 

NOTE:

- Fiecare inspectorat general/similar va solicita resursă de aviaţie pe structuri subordonate şi tipuri de misiuni.

- Planul va fi semnat de inspectorii generali/similari, care solicită resursă de aviaţie.

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa nr. 2 la normele metodologice)

 

CONŢINUTUL ŞI STRUCTURA

dispoziţiei pentru executarea misiunilor

 

În conţinutul dispoziţiei se vor stabili principalele elemente necesare executării misiunii, care vor viza:

1. descrierea tipului, caracterului şi scopului misiunii;

2. data şi ora decolării;

3. autorizări/aprobări/limite speciale de zbor;

4. zonele/localităţile sau rutele autorizate pentru operare;

5. aeroporturile/terenurile de decolare-aterizare;

6. forţele şi mijloacele de intervenţie şi modul de realizare a cooperării, în situaţii de urgenţă la faţa locului;

7. personalul care are acces la bordul aeronavei;

8. precizări privind structura de la care se alocă orele de zbor;

9. alte date necesare desfăşurării în siguranţă a misiunii.

 

COMISIA NAŢIONALĂ PENTRU CONTROLUL ACTIVITĂŢILOR NUCLEARE

 

ORDIN

pentru aprobarea Normelor privind protecţia instalaţiilor nucleare împotriva ameninţărilor cibernetice

 

Luând în considerare Referatul nr. 12.999 din 20 octombrie 2014, având în vedere:

- art. 5 din Legea nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 20 alin. (5) lit. a) din Strategia naţională de securitate şi siguranţă nucleară, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 600/2014,

în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 1.627/2003 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare emite următorul ordin:

Art. 1. - Începând cu data prezentului ordin se aprobă Normele privind protecţia instalaţiilor nucleare împotriva ameninţărilor cibernetice, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea L

 

Preşedintele Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare,

Constantin Popescu

 

Bucureşti, 21 octombrie 2014.

Nr. 181.

 

ANEXĂ

 

NORME

privind protecţia instalaţiilor nucleare împotriva ameninţărilor cibernetice

 

CAPITOLUL I

Domeniu, scop, definiţii

 

Domeniu şi scop

Art. 1. - (1) Prezentele norme sunt emise în conformitate cu prevederile Legii nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Prin prezentele norme se stabilesc cerinţele generale privind protecţia sistemelor, componentelor şi echipamentelor, inclusiv software-ul pentru instrumentaţie şi control şi reţelele informatice, denumite în continuare SCE, ale instalaţiilor nucleare împotriva ameninţărilor cibernetice.

Art. 2. - (1) îndeplinirea prevederilor prezentelor norme constituie o condiţie necesară pentru autorizarea de către Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare, denumită în continuare CNCAN, a activităţilor de punere în funcţiune, exploatare şi dezafectare a unei instalaţii nucleare.

(2) Prevederile prezentelor norme se aplică atât solicitanţilor, cât şi titularilor de autorizaţie pentru fazele de punere în funcţiune, exploatare, respectiv dezafectare ale unei instalaţii nucleare. În cadrul procesului de autorizare, precum şi pe durata de valabilitate a unei autorizaţii, CNCAN poate impune cerinţe suplimentare, după caz, pentru a ţine cont de experienţa de exploatare şi cele mai noi standarde şi bune practici recunoscute la nivel internaţional.

(3) în afara cazurilor în care se precizează altfel, cerinţele prezentelor norme sunt aplicabile tuturor organizaţiilor responsabile pentru punerea în funcţiune, exploatarea şi dezafectarea instalaţiilor nucleare.

(4) Orice derogare de la aplicarea prevederilor prezentelor norme trebuie aprobată de CNCAN şi de autoritatea naţională responsabilă pentru securitate cibernetică, în baza unei justificări scrise, formulate de solicitantul sau titularul de autorizaţie, dacă acesta demonstrează că asigură măsuri de protecţie echivalente cu cele cerute prin prezentele norme.

Definiţii

Art. 3. - (1) Termenii utilizaţi în prezentele norme sunt definiţi în anexa nr. 1, cu excepţia acelora ale căror definiţii se regăsesc în textul prezentelor norme, în Legea nr. 111/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi în Hotărârea Guvernului nr. 271/2013 pentru aprobarea Strategiei de securitate cibernetică a României şi a Planului de acţiune la nivel naţional privind implementarea Sistemului naţional de securitate cibernetică.

(2) Autoritatea naţională responsabilă pentru securitatea cibernetică este Centrul Naţional Cyberint, denumit în continuare CNC.

 

CAPITOLUL II

Cerinţe generale

 

Art. 4. - Titularul de autorizaţie trebuie să asigure protecţia împotriva ameninţărilor cibernetice pentru următoarele categorii de SCE:

a) SCE cu funcţii de securitate nucleară;

b) SCE care fac parte din sistemul de protecţie fizică;

c) SCE care fac parte din sistemul de control de garanţii nucleare;

d) SCE cu funcţii în răspunsul la situaţii de urgenţă, inclusiv sistemele de comunicaţii utilizate în situaţii de urgenţă.

Art. 5. - Titularul de autorizaţie trebuie să asigure protecţia SCE care fac parte din categoriile stabilite la art. 4 împotriva ameninţărilor cibernetice care ar putea avea drept consecinţe:

a) un impact advers asupra funcţionării SCE;

b) un impact advers asupra integrităţii sau confidenţialităţii datelor şi/sau a programelor software;

c) indisponibilitatea şi/sau limitarea accesului la sisteme, servicii şi/sau date.

Art. 6. - (1) Titularul de autorizaţie trebuie să analizeze toate SCE care fac parte din categoriile stabilite la art. 4 şi să identifice acele SCE care necesită protecţie împotriva ameninţărilor cibernetice astfel încât să satisfacă cerinţele din art. 5.

(2)în vederea stabilirii unei abordări gradate privind aplicarea cerinţelor de securitate cibernetică, SCE identificate în conformitate cu cerinţele de la alin. (1) se vor clasifica în funcţie de consecinţele potenţiale ale materializării ameninţărilor cibernetice.

(3) Lista SCE identificate în conformitate cu cerinţele de la alin. (1), inclusiv clasificarea acestora, stabilită conform prevederilor de la alin. (2), trebuie transmisă pentru evaluare la CNCAN.

(4) Lista SCE trebuie revizuită şi actualizată ţinând cont de experienţa de exploatare, evaluările şi auditurile de securitate periodice.

(5) Ca urmare a auditurilor de securitate cibernetică efectuate de autoritatea naţională responsabilă pentru securitatea cibernetică, solicitantul/titularul de autorizaţie are Obligaţia de a include în lista SCE acele componente pentru care a fost identificată necesitatea protecţiei suplimentare.

Art. 7. - (1) Ameninţările cibernetice care trebuie luate în considerare de titularul de autorizaţie se stabilesc de către CNCAN în cooperare cu autoritatea naţională responsabilă pentru securitatea cibernetică şi se comunică solicitantului/titularului de autorizaţie, cel mai târziu la data intrării în vigoare a prezentelor norme.

(2) Ameninţările cibernetice sunt tratate independent sau în combinaţie cu tipurile de ameninţări specificate în Normele de protecţie fizică în domeniul nuclear, respectiv sabotaj şi furt sau deturnarea unor cantităţi de materiale protejate.

(3) Reevaluarea ameninţărilor cibernetice pentru SCE ale instalaţiilor nucleare se efectuează anual sau ori de câte ori este necesar, la iniţiativa CNCAN, a CNC sau a solicitantului/ titularului de autorizaţie.

 

CAPITOLUL III

Cerinţe privind planul de securitate cibernetică

 

Art. 8. - (1) Titularul de autorizaţie trebuie să stabilească, să implementeze şi să menţină un plan pentru protecţia SCE identificate în conformitate cu cerinţele art. 6 împotriva ameninţărilor cibernetice, numit în continuare planul de securitate cibernetică.

(2) Planul de securitate cibernetică trebuie să aibă la bază o analiză de risc, ţinând cont de ameninţările cibernetice stabilite conform prevederilor art. 7.

Art. 9. - Planul de securitate cibernetică trebuie stabilit astfel încât să se asigure:

a) implementarea controalelor necesare pentru protecţia SCE identificate în conformitate cu cerinţele art. 6;

b) implementarea şi menţinerea unei strategii de protecţie în adâncime pentru detecţia, răspunsul şi recuperarea SCE în urma materializării ameninţărilor cibernetice;

c) limitarea consecinţelor materializării ameninţărilor cibernetice şi menţinerea funcţiilor importante pentru securitatea nucleară, protecţia fizică, controlul de garanţii nucleare şi răspunsul la situaţii de urgenţă.

Art. 10. - (1) Planul de securitate cibernetică trebuie să ţină cont de caracteristicile relevante ale amplasamentului şi proiectului instalaţiei sau instalaţiilor nucleare aflate în responsabilitatea titularului de autorizaţie.

(2) Planul de securitate cibernetică trebuie să includă măsuri de răspuns la incidente şi de recuperare în urma materializării ameninţărilor cibernetice.

(3) Planul de securitate cibernetică trebuie să descrie modul în care titularul de autorizaţie va asigura următoarele:

a) menţinerea capacităţii pentru detecţia rapidă şi răspunsul în timp util la incidente cibernetice;

b) limitarea consecinţelor materializării ameninţărilor cibernetice;

c) corectarea vulnerabilităţilor exploatate în atacurile cibernetice;

d) repunerea în funcţiune a SCE afectate de incidentele cibernetice.

Art. 11. - Titularul de autorizaţie trebuie să se asigure că există în permanenţă o echipă de specialişti care să asigure detecţia şi răspunsul rapid la un incident de securitate cibernetică, inclusiv protecţia SCE identificate în conformitate cu cerinţele art. 6 şi limitarea consecinţelor materializării ameninţărilor cibernetice.

Art. 12. - (1) Titularul de autorizaţie trebuie să asigure, ca parte a planului de securitate cibernetică, următoarele:

a) pregătirea personalului propriu şi a contractorilor cu privire la cunoaşterea, aplicarea şi respectarea cerinţelor de securitate cibernetică, pentru toate etapele ciclului de viaţă al SCE, începând cu etapa de proiectare, în funcţie de sarcinile şi responsabilităţile stabilite;

b) evaluarea şi gestionarea riscurilor asociate cu ameninţările cibernetice;

c) evaluarea modificărilor care afectează SCE identificate conform cerinţelor art. 6, în scopul menţinerii unei protecţii adecvate împotriva ameninţărilor cibernetice.

(2) Titularul de autorizaţie trebuie să dezvolte şi să menţină o politică şi proceduri scrise pentru punerea în aplicare a planului de securitate cibernetică.

Art. 13. - Titularul de autorizaţie trebuie să implementeze măsuri pentru colectarea, evaluarea şi utilizarea experienţei de exploatare interne şi externe în vederea îmbunătăţirii continue a protecţiei împotriva ameninţărilor cibernetice, respectiv a planului de securitate cibernetică.

Art. 14. - (1) Titularul de autorizaţie trebuie să asigure evaluarea periodică a eficacităţii planului de securitate cibernetică.

(2) Evaluarea eficacităţii planului de securitate cibernetică trebuie efectuată:

a) cel puţin o dată pe an;

b) după fiecare eveniment relevant pentru securitatea cibernetică, din experienţa de exploatare internă sau externă.

(3) Evaluarea eficacităţii planului de securitate cibernetică trebuie să includă exerciţii de testare a măsurilor de protecţie împotriva ameninţărilor cibernetice.

Art. 15. - (1) Titularul de autorizaţie trebuie să demonstreze că a implementat toate măsurile necesare, la nivelul celor mai noi standarde şi bune practici recunoscute la nivel internaţional, pentru asigurarea protecţiei instalaţiilor nucleare împotriva ameninţărilor cibernetice.

(2) Documentele de referinţă menţionate în anexa nr. 2 reprezintă standarde şi ghiduri privind bune practici recunoscute pe plan naţional şi internaţional şi se recomandă ca orice nouă revizie a acestora să fie luată în considerare de către titularul de autorizaţie, în vederea îmbunătăţirii protecţiei instalaţiilor nucleare împotriva ameninţărilor cibernetice,

Art. 16. - Măsurile de protecţie împotriva ameninţărilor cibernetice trebuie implementate astfel încât sa nu producă efecte adverse asupra funcţionării SCE conform cerinţelor şi intenţiei de proiectare.

Art. 17. - (1) Titularul de autorizaţie trebuie să stabilească şi să impună un set de cerinţe şi reguli de securitate cibernetică pentru furnizorii de produse şi servicii pentru instalaţiile nucleare, în scopul prevenirii incidentelor cibernetice.

(2) Cerinţele pentru SCE noi din categoria celor identificate conform cu cerinţele art. 6 sau pentru modernizările SCE existente trebuie să includă remedierea vulnerabilităţilor pentru toată durata de viaţă a SCE respective.

 

CAPITOLUL IV

Cerinţe privind documentaţia, înregistrările şi raportarea

 

Art. 18. - Titularul de autorizaţie trebuie să păstreze toate înregistrările şi documentaţia tehnică suport pentru demonstrarea conformităţii cu cerinţele prezentelor norme pentru toată durata de viaţă a instalaţiei nucleare.

Art. 19. - (1) Titularul de autorizaţie va raporta imediat la CNCAN orice condiţie anormală cu impact asupra securităţii cibernetice a SCE identificate în conformitate cu cerinţele art. 6, inclusiv incidentele cibernetice.

(2) Orice incident de securitate cibernetică cu impact asupra SCE se comunică la CNC în maximum 12 ore de la constatarea acestuia.

 

CAPITOLUL V

Dispoziţii tranzitorii şi finale

 

Art. 20. - (1) în 240 de zile de la intrarea în vigoare a prezentelor norme, titularii de autorizaţie trebuie să transmită la CNCAN, spre evaluare şi avizare, planul de securitate cibernetică pentru instalaţiile nucleare de care răspund, prin care să demonstreze:

a) conformitatea cu cerinţele prezentelor norme;

b) alinierea la recomandările din documentele de referinţă menţionate în anexa nr. 2;

c) implementarea măsurilor de protecţie împotriva ameninţărilor cibernetice comunicate de CNCAN în cooperare cu CNC, în conformitate cu prevederile de la art. 7.

(2) Planul de securitate cibernetică trebuie să includă măsurile de implementare şi termenele aferente.

(3) Conţinutul minim recomandat al planului de securitate cibernetică este cel din anexa nr. 3.

Art. 21. - Anexele nr. 1. 2 şi 3 fac parte integrantă din prezentele norme.

 

ANEXA Nr. 1

la norme

 

DEFINIŢII

 

- ameninţare cibernetică - circumstanţă sau eveniment care constituie un pericol potenţial la adresa securităţii cibernetice;

- atac cibernetic - acţiune ostilă desfăşurată în spaţiul cibernetic de natură să afecteze securitatea cibernetică;

- funcţie de securitate nucleară - un scop specific care trebuie îndeplinit pentru asigurarea securităţii nucleare. Funcţiile generale de securitate nucleară sunt următoarele:

a) controlul reactivităţii; pentru un reactor nuclear, această funcţie se referă inclusiv la oprirea reactorului şi menţinerea acestuia într-o stare de oprire sigură pentru o perioadă de timp nedeterminată;

b) răcirea combustibilului nuclear;

c) reţinerea materialelor radioactive, inclusiv menţinerea barierelor fizice în calea eliberării acestora în mediul înconjurător;

d) monitorizarea stării instalaţiei nucleare şi furnizarea serviciilor-suport necesare pentru menţinerea funcţiilor a), b) şi c);

- incident cibernetic - eveniment survenit în spaţiul cibernetic ale cărui consecinţe afectează securitatea cibernetică;

- infrastructuri cibernetice - infrastructuri de tehnologia informaţiei şi comunicaţii, constând în sisteme informatice, aplicaţii aferente, reţele şi servicii de comunicaţii electronice;

- securitate cibernetică - starea de normalitate rezultată în urma aplicării unui ansamblu de măsuri proactive şi reactive prin care se asigură confidenţialitatea, integritatea, disponibilitatea, autenticitatea şi nonrepudierea informaţiilor în format electronic, a resurselor şi serviciilor publice sau private, din spaţiul cibernetic. Măsurile proactive şi reactive pot include politici, concepte, standarde şi ghiduri de securitate, managementul riscului, activităţi de instruire şi conştientizare, implementarea de soluţii tehnice de protejare a infrastructurilor cibernetice, managementul identităţii, managementul consecinţelor;

- SCE - sistemele, componentele şi echipamentele instalaţiei nucleare;

- SCE cu funcţii de securitate nucleară - sunt acele SCE care contribuie, direct sau indirect, în condiţii de operare normală, în cazul evenimentelor anticipate în exploatare şi/sau în condiţii de accident, la îndeplinirea funcţiilor generale de securitate nucleară; acestea includ SCE a căror defectare poate avea un impact advers asupra îndeplinirii unei funcţii de securitate nucleară.

 

ANEXA Nr. 2

la norme

 

DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

 

1. Computer Security at Nuclear Facilities, IAEA Nuclear Security Series 17, International Atomic Energy Agency, Vienna, 2011.

2. Nuclear Security Recommendations on Physical Protection of Nuclear Material and Nuclear Facilities, INFCIRC/225/Revision 5, IAEA Nuclear Security Series 13, International Atomic Energy Agency, Vienna, 2011.

3. IEEE Standard Criteria for Digital Computers în Safety Systems of Nuclear Power Generating Stations, IEEE Std 7-4.3.2-2010, Institute of Electrical and Electronics Engineers, 2010.

4. IEC 62645 Ed.1.0: Nuclear power plants - Instrumentation and control systems - Requirements for security programmes for computer-based systems.

5. Hotărârea Guvernului nr. 271/2013 pentru aprobarea Strategiei de securitate cibernetică a României şi a Planului de acţiune la nivel naţional privind implementarea Sistemului naţional de securitate cibernetică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 296 din 23 mai 2013.

 

ANEXA Nr. 3

la norme

 

Conţinutul minim al planului de securitate cibernetică pentru o instalaţie nucleară

 

Secţiunea 1 - Organizare şi responsabilităţi

1.1. Scheme organizatorice, inclusiv organigrama organizaţiei titularului de autorizaţie şi a departamentului sau departamentelor cu responsabilităţi pentru securitatea cibernetică a instalaţiilor nucleare;

1.2. Persoanele cu responsabilităţi şi autoritate pentru securitatea cibernetică a instalaţiilor nucleare; responsabilităţi pentru elaborare, raportare, avizare şi aprobare a procedurilor şi documentelor aferente;

1.3. Procesul de elaborare, revizie periodică şi aprobare a procedurilor şi documentelor aferente.

Secţiunea 2 - Inventarul SCE relevante pentru securitatea cibernetică a instalaţiilor nucleare

2.1. Lista SCE a căror funcţionare depinde de computere şi programe software;

2.2. Lista tuturor aplicaţiilor şi programelor software;

2.3. Diagramele reţelelor informatice, inclusiv toate conexiunile către sisteme informatice externe, care nu sunt sub controlul titularului de autorizaţie.

Secţiunea 3 - Analiza riscurilor, vulnerabilităţilor şi a conformităţii cu cerinţele aplicabile

3.1. Periodicitatea reevaluării şi revizuirii planului de securitate cibernetică;

3.2. Autoevaluarea eficacităţii planului şi măsurilor de securitate cibernetică, inclusiv testele de penetrare;

3.3. Procedurile de audit şi de identificare, urmărire şi corectare a neconformităţilor;

3.4. Conformitatea cu cerinţele din legislaţia naţională şi din standardele internaţionale aplicabile.

Secţiunea 4 - Proiectarea sistemului de securitate cibernetică şi controlul configuraţiei

4.1. Principiile de proiectare şi arhitectura de bază a sistemului de securitate cibernetică; nivelurile de securitate cibernetică;

4.2. Cerinţele pentru fiecare nivel de securitate cibernetică;

4.3. Stabilirea cerinţelor de securitate cibernetică pentru furnizorii de produse şi servicii destinate instalaţiilor nucleare;

4.4. Asigurarea securităţii cibernetice pentru tot ciclul de viaţă a SCE.

Secţiunea 5 - Procedurile operaţionale de securitate cibernetică

5.1. Controlul accesului la SCE;

5.2. Protecţia datelor;

5.3. Protecţia comunicaţiilor;

5.4. Protecţia platformelor şi aplicaţiilor informatice;

5.5. Supravegherea/Monitorizarea sistemelor;

5.6. Activităţile de întreţinere necesare pentru SCE a căror funcţionare depinde de computere şi programe software;

5.7. Managementul incidentelor/Răspunsul la incidente cibernetice;

5.8. Asigurarea continuităţii funcţiilor de securitate şi siguranţă nucleară;

5.9. Măsuri pentru salvarea datelor - system backup - în caz de incident cibernetic;

5.10. Achiziţia şi transferul de SCE;

5.11. Eliminarea din sistem a SCE.

Secţiunea 6 - Managementul personalului

6.1. Verificarea/Avizarea personalului;

6.2. Pregătirea personalului;

6.3. Calificarea personalului;

6.4. Terminarea accesului şi transferul personalului.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

privind aprobarea valorilor bonusurilor de referinţă pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi ale preţurilor de referinţă pentru energia termică produsă în cogenerare, aplicabile în anul 2015

 

Având în vedere prevederile art. 5 alin. (1) lit. b) şi alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012, ale art. 79 alin. (7) lit. a) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 6 lit. d) şi e), art. 10 alin. (3) şi art. 22 din Hotărârea Guvernului nr. 1.215/2009 privind stabilirea criteriilor şi a condiţiilor necesare implementării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă pe baza cererii de energie termică utilă, cu modificările ulterioare, precum şi ale Metodologiei de stabilire şi ajustare a preţurilor pentru energia electrică şi termică, produsă şi livrată din centrale de cogenerare ce beneficiază de schema de sprijin, respectiva bonusului pentru cogenerarea de înaltă eficienţă, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare În Domeniul Energiei nr. 3/2010, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit. (x) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă valorile bonusurilor de referinţă pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi livrată din centralele care beneficiază de schemă de sprijin, prevăzute în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Se aprobă valorile preţurilor de referinţă pentru energia termică produsă în cogenerare şi livrată din centralele care beneficiază de schemă de sprijin, prevăzute în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. - Prevederile prezentului ordin se aplică producătorilor de energie electrică şi termică în cogenerare care beneficiază de schemă de sprijin şi administratorului schemei de sprijin Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice “Transelectrtca” - S.A.

Art. 4. - Entităţile organizatorice din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei urmăresc respectarea prevederilor prezentului ordin.

Art. 5. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 78/2013 privind aprobarea valorilor bonusurilor de referinţă pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi ale preţurilor de referinţă pentru energia termică produsă în cogenerare, aplicabile în anul 2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 664 din 30 octombrie 2013.

Art. 6. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2015.

 

p. Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Emil Calotă

 

Bucureşti, 29 octombrie 2014.

Nr. 109.

 

ANEXA Nr. 1

 

Valorile bonusurilor de referinţă pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi livrată din centralele care beneficiază de schemă de sprijin

 

 

lei/MWh, exclusiv TVA

 

An I

An II

An III

An IV

An V

An VI

An VII

An viii

An IX

An X

An XI

Centrale de cogenerare - la funcţionarea cu combustibil solid

205,65

195,79

190,37

179,97

169,75

163,64

154.86

146,03

137,16

128,24

119,27

Centrale de cogenerare - la funcţionarea cu combustibil gazos asigurat din reţeaua de transport

208,57

203,74

198,90

194,04

189,18

184,32

179,47

174,61

169,76

164,91

160,07

Centrale de cogenerare - la funcţionarea cu combustibil gazos asigurat din reţeaua de distribuţie

222,18

218,67

215,05

211,36

207,61

203,89

200,18

196,50

192,83

189,19

185,57

 

ANEXA Nr. 2

 

Valorile preţurilor de referinţă pentru energia termică produsă în cogenerare, destinată consumului populaţiei

 

lei/MWh, exclusiv TVA

 

An I

An II

An III

An IV

An V

An VI

An VII

An viii

An IX

An X

An XI

Centrale de cogenerare - la funcţionarea cu combustibil solid

89,83

91,66

93,32

94,84

96,27

97,74

99,24

100,78

102,35

103,95

105,60

Centrale de cogenerare - la funcţionarea cu combustibil gazos asigurat din reţeaua de transport

121,91

124,88

127,56

130,02

132,34

134,71

137,14

139,62

142,16

144,76

147,42

Centrale de cogenerare - la funcţionarea cu combustibil gazos asigurat din reţeaua de distribuţie

144,74

148,47

151,83

154,92

157,83

160,81

163,86

166,98

170,17

173,43

176,77

 

Valorile preţurilor de referinţă pentru energia termică produsă în cogenerare, destinată consumatorilor noncasnici

 

lei/MWh, exclusiv TVA

 

An I

An II

An III

An IV

An V

An VI

An VII

An viii

An IX

An X

An XI

Centrale de cogenerare - la funcţionarea cu combustibil solid

89,83

91,66

93,32

94,84

96,27

97,74

99,24

100,78

102,35

103,95

105,60

Centrale de cogenerare - la funcţionarea cu combustibil gazos asigurat din reţeaua de transport

145,01

148,72

152,06

155,14

158,03

161,00

164,03

167,13

170,31

173,55

176,87

Centrale de cogenerare - la funcţionarea cu combustibil gazos asigurat din reţeaua de distribuţie

168,45

172,93

176,97

180,67

184,17

187,74

191,40

195,14

198,97

202,89

206,90

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.