MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 801/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 801         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 4 noiembrie 2014

 

SUMAR

 

DECRETE

 

659. - Decret pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a Acordului euro-mediteranean în domeniul aviaţiei între Uniunea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi Guvernul Statului Israel, pe de altă parte, semnat la Luxembourg la 10 iunie 2013

 

660. - Decret pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a Acordului de cooperare în domeniul navigaţiei prin satelit între Uniunea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi Regatul Norvegiei, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 22 septembrie 2010

 

661. - Decret pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a Acordului de cooperare între Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi Confederaţia Elveţiană, pe de alta parte, privind programele europene de radionavigaţie prin satelit, semnat la Bruxelles la 18 decembrie 2013

 

662. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

663. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

664. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui procuror

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

            Decizia nr. 469 din 23 septembrie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a două prin raportare la art. 33, art. 34 alin. (1) şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

941. - Hotărâre pentru modificarea art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 138/2013 privind adoptarea unor măsuri pentru siguranţa alimentării cu energie electrică, precum şi pentru prorogarea unui termen

 

942. - Hotărâre privind recunoaşterea Asociaţiei Naţionale a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România ca fiind de utilitate publică

 

943. - Hotărâre privind aprobarea Actului adiţional nr. 1 la Acordul de concesiune de dezvoltare-exploatare petrolieră în perimetrul PIX - 4 Cosminele, încheiat între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Societatea Comercială”Alpha Metal” - S.A., aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 611/2011

 

944. - Hotărâre privind aprobarea Actului adiţional nr. 1 la Acordul de concesiune de dezvoltare-exploatare petrolieră în perimetrul P VIII - 16 Oporelu-Constantineşti, încheiat între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi compania Fora Energy Ltd., aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 625/2011

 

945. - Hotărâre privind aprobarea Actului adiţional nr. 1 la Acordul de concesiune de dezvoltare-exploatare petrolieră în perimetrul P VIII - 24 Siliştea-Măgureni, încheiat între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi compania Fora Energy Ltd., aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 626/2011

 

946. - Hotărâre privind aprobarea Actului adiţional nr. 1 la Acordul de concesiune de dezvoltare-exploatare petrolieră în perimetrul P IX - 2 Chişlaz, încheiat între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Societatea Comercială “Alpha Metal” - S.A., aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 608/2011

 

947. - Hotărâre privind aprobarea Actului adiţional nr. 1 la Acordul de concesiune de dezvoltare-exploatare petrolieră în perimetrul P IX - 3 Coseşti, încheiat între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Societatea Comercială “Alpha Metal” - S.A., aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 610/2011

 

948. - Hotărâre privind desfiinţarea Centrului de Sănătate Şomcuta Mare, judeţul Maramureş

 

953. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2014 al Companiei Naţionale de Căi Ferate “C.F.R.” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.501. - Ordin al ministrului transporturilor privind unele măsuri pentru aplicarea Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 402/2013 al Comisiei din 30 aprilie 2013 privind metoda comună de siguranţă pentru evaluarea riscurilor şi de modificarea Regulamentului (CE) nr. 352/2009

 

1.502. - Ordin al ministrului transporturilor pentru completarea Ordinului ministrului transporturilor nr. 535/2007 privind aprobarea normelor pentru acordarea licenţei de transport feroviar şi a certificatelor de siguranţă în vederea efectuării serviciilor de transport feroviar pe căile ferate din România

 

1.503. - Ordin al ministrului transporturilor pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1.078/2012 al Comisiei din 16 noiembrie 2012 privind o metodă de siguranţă comună pentru monitorizarea pe care trebuie să o aplice întreprinderile feroviare şi administratorii de infrastructură după primirea unui certificat de siguranţă sau a unei autorizaţii de siguranţă, precum şi entităţile responsabile cu întreţinerea

 

DECRETE

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a Acordului euro-mediteranean în domeniul aviaţiei între Uniunea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi Guvernul Statului Israel, pe de altă parte, semnat la Luxembourg la 10 iunie 2013

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (1) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele, la propunerea Guvernului,

potrivit Hotărârii nr. E 160 din 21 octombrie 2014,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se supune spre ratificare Parlamentului Acordul euro-mediteranean în domeniul aviaţiei între Uniunea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi Guvernul Statului Israel, pe de altă parte, semnat la Luxembourg la 10 iunie 2013, şi se dispune publicarea prezentului decret în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

 

Bucureşti, 31 octombrie 2014.

Nr. 659.

 

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a Acordului de cooperare în domeniul navigaţiei prin satelit între Uniunea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi Regatul Norvegiei, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 22 septembrie 2010

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (1) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele, la propunerea Guvernului,

potrivit Hotărârii nr. E 156 din 15 octombrie 2014,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se supune spre ratificare Parlamentului Acordul de cooperare în domeniul navigaţiei prin satelit între Uniunea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi Regatul Norvegiei, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 22 septembrie 2010, şi se dispune publicarea prezentului decret în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

 

Bucureşti, 31 octombrie 2014.

Nr. 660.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a Acordului de cooperare între Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi Confederaţia Elveţiană, pe de altă parte, privind programele europene de radionavigaţie prin satelit, semnat la Bruxelles la 18 decembrie 2013

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (1) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele, la propunerea Guvernului,

potrivit Hotărârii nr. E 155 din 15 octombrie 2014,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se supune spre ratificare Parlamentului Acordul de cooperare între Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi Confederaţia Elveţiană, pe de altă parte, privind programele europene de radionavigaţie prin satelit, semnat la Bruxelles la 18 decembrie 2013, şi se dispune publicarea prezentului decret în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

 

Bucureşti, 31 octombrie 2014.

Nr. 661.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare, având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.103/2014,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Doru Mercan, vicepreşedintele Curţii de Apel Piteşti, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionarii.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 31 octombrie 2014.

Nr. 662.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare, având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.100/2014,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna Carmen-Minodora Ianoşi, judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 31 octombrie 2014.

Nr. 663.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui procuror

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare, având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.105/2014,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Lucian Homoceanu, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Adjud, în prezent delegat în funcţia de prim-procuror la această unitate de parchet, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 31 octombrie 2014.

Nr. 664.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 469

din 23 septembrie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a două prin raportare la art. 33, art. 34 alin. (1) şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Irina-Loredana Gulie - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4, art. 33, art. 34 alin. (1) şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Rica Elena Neagu în Dosarul nr. 1.730/2/2011* al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 282D/2014.

2. La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, domnul avocat Dănilă Ştefan Matei, cu delegaţie depusă la dosar. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, dat fiind faptul că se aplică retroactiv, sancţionând conduita persoanelor care au formulat cereri de restituire cu respectarea termenelor instituite de Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. Invocă în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 830 din 8 iulie 2008. Se mai arată că prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, prin discriminarea creată faţă de persoanele care trebuie să se supună noilor termene, mai lungi, de soluţionare a cererilor. De asemenea, este încălcat şi dreptul de acces liber la justiţie, drept a cărui exercitare nu este posibilă în interiorul termenelor stabilite de prevederile art. 35 din Legea nr. 165/2013.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale în această materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 3 martie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 1.730/2/2011*, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şl fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4, art. 33, art. 34 alin. (1) şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Rica Elena Neagu într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii privind obligarea Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor la desemnarea unui evaluator pentru întocmirea raportului de evaluare, în vederea stabilirii măsurilor reparatorii prin echivalent, precum şi la emiterea deciziei reprezentând titlu de despăgubire.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că interpretarea dispoziţiilor art. 4 din Legea nr. 165/2013, raportate la însuşi domeniul de reglementare al legii, astfel cum este definit în titlul acesteia, impune aplicabilitatea acestora doar în privinţa cererilor aflate în etapa de finalizare a procedurilor de stabilire a măsurilor reparatorii ce se acordă persoanelor ale căror cereri au fost formulate şi depuse în termenul legal. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, în temeiul art. 4 din Legea nr. 165/2013, termenele din art. 33 s-ar aplica şi cererilor de chemare în judecată aflate în curs de soluţionare pe rolul instanţelor, întrucât nu există referire expresă la faptul că litigiilor aflate în procedura judiciară, introduse înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, le sunt aplicabile doar măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist din România, iar nu şi dispoziţiile relative la procedura administrativă, prevăzute de art. 33, art. 34 şi art. 35 din Legea nr. 165/2013, referitoare la pronunţarea deciziilor de admitere sau respingere a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 10/2001. În acest sens, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate consideră că este absurd să se pretindă unui subiect de drept să răspundă pentru o conduită ce a avut-o în cadrul ordinii de drept în vigoare, anterioară intrării în vigoare a unei legi care reglementează o altă conduită, în condiţiile în care nu putea să prevadă o reglementare viitoare de către legiuitor.

7. Se mai arată că prevederile art. 4 din Legea nr. 165/2013 aduc atingere principiului neretroactivităţii legii, dat fiind că o lege adoptată după momentul iniţierii unui litigiu nu este aplicabilă acestuia, decât cu consecinţa afectării drepturilor şi intereselor legitime ale persoanei. În acest sens, se invocă principiul tempus regit actum, în virtutea căruia orice litigiu este guvernat de legea aplicabilă la momentul demarării lui. De asemenea, invocă principiul securităţii raporturilor juridice, principiu care trebuie respectat prin raportare la principiul neretroactivităţii legii. Totodată, arată că prin invocarea de către instanţele de judecată, din oficiu, a excepţiei de prematuritate, se încălca dreptul la un proces echitabil, din perspectiva soluţionării cauzei într-un termen rezonabil. Aşa fiind, apreciază că prevederile art. 4 raportat la art. 33-35 din Legea nr. 165/2013, prin extinderea aplicabilităţii lor şi asupra cererilor aflate pe rolul instanţelor la data de 20 mai 2013, care au ca obiect soluţionarea notificărilor în temeiul Legii nr. 10/2001 şi a Deciziei nr. XX din 19 martie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, încalcă principiul fundamental al neretroactivităţii legii prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituţie.

8. Se mai susţine că prevederile art. 4 raportat la art. 33-35 din Legea nr. 165/2013 încalcă principiul constituţional al egalităţii în drepturi. Astfel, se apreciază că prevederile legale criticate nu oferă drepturi egale pentru toate persoanele care au formulat cereri potrivit Legii nr. 10/2001, creând inegalităţi majore între persoanele care au depus cereri la entităţile învestite de lege. În acest context, arată că cetăţenii care au promovat acţiuni în justiţie pentru soluţionarea notificărilor anterior apariţiei Legii nr. 165/2013, având în prezent cauzele pe rol, sunt în mod evident dezavantajaţi prin aplicarea legii noi sub aspectul termenelor impuse de art. 33-35 ale acestei legi, faţă de cei ale căror notificări au fost soluţionate deja pe fond, în procedura administrativă sau judiciară, chiar dacă aceştia din urmă nu au primit efectiv măsurile reparatorii.

9. Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate mai arată că dreptul de acces la justiţie permite depunerea oricărei cereri a cărei rezolvare este de competenţa instanţelor judecătoreşti, iar caracterul legitim sau nelegitim al cererilor va fi apreciat în urma judecării lor şi va fi constatat prin hotărâre judecătorească. Prevederile art. 33-35 din Legea nr. 165/2013 aduc atingere dreptului de acces la justiţie, drept a cărui exercitare nu este posibilă în interiorul termenelor stabilite de textele de lege criticate. Or, restrângerea exerciţiului acestui drept poate avea loc doar în condiţiile reglementate de art. 53 din Constituţie. Aşa fiind, efectivitatea dreptului de acces la justiţie şi termenul rezonabil de soluţionare a cererilor formulate potrivit Legii nr. 10/2001 sunt încălcate de prevederile art. 33-35 din Legea nr. 165/2013, în condiţiile în care accesul ta justiţie este permis abia după 6 luni de la expirarea termenelor de 12,24 sau 36 de luni, ce încep să curgă de la 1 ianuarie 2014.

10. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal îşi exprimă opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate în sensul că aceasta este neîntemeiată. În acest sens, arată că trebuie făcută distincţia între situaţiile juridice de natură legală, cărora li se aplică legea nouă, în măsura în care aceasta le surprinde în curs de constituire, şi situaţii juridice voluntare, care rămân supuse, în ceea ce priveşte validitatea condiţiilor de fond şi de formă, legii în vigoare la data întocmirii actului juridic care Ie-a dat naştere. Unor situaţii juridice voluntare nu pot fi asimilate acţiunile în justiţie aflate în curs de soluţionare la data intrării în vigoarea Legii nr. 165/2013. Dimpotrivă, acestea sunt asimilabile unor situaţii juridice legale, în desfăşurare, surprinse de legea nouă înaintea definitivării lor şi, de aceea, intrând sub incidenţa noului act normativ. De asemenea, nu sunt încălcate nici dispoziţiile constituţionale referitoare la dreptul la un proces echitabil şi soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, având în vedere faptul că, pe de o parte, modul de interpretare şi aplicare a prevederilor art. 4 din Legea nr. 165/2013 este de competenţa instanţelor judecătoreşti, nefiind o chestiune de neconstituţionalitate a legii, iar, pe de altă parte, legea nouă preia această categorie de litigii, indiferent de stadiul procesual, şi instituie o altă procedură de continuare a procedurilor de reparaţie, fără să aducă atingere drepturilor câştigate în procedurile anterioare.

11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

12. Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 4 prin raportare la prevederile art. 34 din Legea nr. 165/2013 sunt neconstituţionale în măsura în care termenele instituite se aplică proceselor în curs de judecată, iar prevederile art. 35 din acelaşi act normativ sunt constituţionale. În acest sens, arată că, prin aplicarea art. 4 raportat la art. 34 din Legea nr. 165/2013, ne aflăm într-o situaţie similară celei constatate ca fiind neconstituţională prin Decizia nr. 88 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 281 din 16 aprilie 2014, în măsura în care termenele instituite de noua lege, în care vor fi soluţionate dosarele înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, reprezintă un impediment în desfăşurarea procesului aflat pe rolul instanţei de judecată. În acest mod, s-a acţionat, de fapt, asupra fazei iniţiale de constituire a situaţiei juridice, modificând în mod esenţial regimul juridic creat prin depunerea cererilor de chemare în judecată în termenul legal, cu încălcarea principiului tempus regit actum. Or, neretroactivitatea legii impune ca noua lege să nu se aplice actelor îndeplinite conform dispoziţiilor legii anterioare, ci doar acţiunilor care se efectuează după intrarea în vigoare a acesteia, rămânând valabile cele efectuate în perioada activităţii legii vechi. De asemenea, intervenţia art. 34 din Legea nr. 165/2013, în procesele aflate pe rolul instanţelor de judecată, de cele mai multe ori a condus la respingerea ca prematur introduse a cererilor de chemare în judecată formulate în contradictoriu cu Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, ceea ce apare ca o ingerinţă a legiuitorului în procesul de realizare a justiţiei. În egală măsură, reluarea procedurilor cu caracter administrativ, ca urmare a respingerii acţiunii ca inadmisibilă sau prematur introdusă, contravine şi principiului soluţionării cauzei într-un termen optim şi previzibil, prevăzut de art. 6 din noul Cod de procedură civilă, consacrare a art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, la care România a devenit parte. Se mai apreciază că prevederile art. 4 raportate la cele cuprinse în art. 34 din Legea nr. 165/2013 contravin şi dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, dat fiind faptul că persoanele ale căror procese s-au finalizat înainte de intrarea în vigoare a legii s-au aflat într-o situaţie mai favorabilă, dar discriminatorie faţă de persoanele ale căror procese au fost în curs de soluţionare la data intrării în vigoare a noului act normativ. Pe de altă parte, se arată că prevederile art. 35 din Legea nr. 165/2013 sunt constituţionale, deoarece introducerea unor noi termene de soluţionare a dosarelor, precum şi pentru sesizarea instanţelor de judecată nu aduce atingere principiilor constituţionale invocate. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 prin raportare la art. 33 din Legea nr. 165/2013, apreciază că aceasta este inadmisibilă, ca urmare a pronunţării Deciziei Curţii Constituţionale nr. 88 din 27 februarie 2014.

13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl reprezintă prevederile art. 4, ari. 33, art. 34 alin. (1) şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, cu modificările şi completările ulterioare. Analizând motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, Curtea reţine că obiectul acesteia îl reprezintă dispoziţiile art. 4 teza a două prin raportare la art. 33, art. 34 alin. (1) şi art. 35 din Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare, astfel încât, în acord cu motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea se va pronunţa asupra acestor din urmă prevederi legale, potrivit cărora:

- Art. 4 teza a doua: “Dispoziţiile prezentei legi se aplică (...) cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanţelor, (...) la data intrării în vigoare a prezentei legi.”;

- Art. 33: “(1) Entităţile învestite de lege au obligaţia de a soluţiona cererile formulate potrivit Legii nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, înregistrate şi nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi şi de a emite decizie de admitere sau de respingere a acestora, după cum urmează:

a) în termen de 12 luni, entităţile învestite de lege care mai au de soluţionat un număr de până la 2.500 de cereri;

b) în termen de 24 de luni, entităţile învestite de lege care mai au de soluţionat un număr cuprins între 2.500 şi 5.000 de cereri;

c) în termen de 36 de luni, entităţile învestite de lege care mai au de soluţionat un număr de peste 5.000 de cereri.

(2) Termenele prevăzute la alin. (1) curg de la data de 1 ianuarie 2014.

(3) Entităţile învestite de lege au obligaţia de a stabili numărul cererilor înregistrate şi nesoluţionate, de a afişa aceste date la sediul lor şi de a le comunica Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor. Datele transmise de entităţile învestite de lege vor fi centralizate şi publicate pe pagina de internet a Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.

(4) Cererile se analizează în ordinea înregistrării lor la entităţile prevăzute la alin. (1).”;

- Art. 34 alin. (1): “(1) Dosarele înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor vor fi soluţionate în termen de 60 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu excepţia dosarelor de fond funciar, care vor fi soluţionate în termen de 36 de luni.”;

- Art. 35: “(1) Deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 şi 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptăţită la secţia civilă a tribunalului în a cărui circumscripţie se află sediul entităţii, în termen de 30 de zile de la data comunicării.

(2) în cazul în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele prevăzute la art. 33 şi 34, persoana care se consideră îndreptăţită se poate adresa instanţei judecătoreşti prevăzute la alin. (1) în termen de 6 luni de la expirarea termenelor prevăzute de lege pentru soluţionarea cererilor.

(3) în cazurile prevăzute la alin. (1) şi (2), instanţa judecătorească se pronunţă asupra existenţei şi întinderii dreptului de proprietate şi dispune restituirea în natură sau, după caz, acordarea de măsuri reparatorii în condiţiile prezentei legi.

(4) Hotărârile judecătoreşti pronunţate potrivit alin. (3) sunt supuse numai apelului.

(5) Cererile sau acţiunile în justiţie formulate în temeiul alin, (1) şi (2) sunt scutite de taxa judiciară de timbru.”

16. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii, art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil şi art. 53 alin. (2) privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. De asemenea, sunt invocate dispoziţiile art. 6 - Dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a două prin raportare la art. 33 din Legea nr. 165/2013, Curtea reţine că aceste prevederi legale au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, prin prisma unor critici de neconstituţionalitate identice celor formulate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 88 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 281 din 16 aprilie 2014, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a două din Legea nr. 165/2013 şi a constatat că aceste prevederi legale sunt constituţionale în măsura în care termenele prevăzute la art. 33 din aceeaşi lege nu se aplică şi cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv aflate pe rolul instanţelor. Prin urmare, în prezenta cauză, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a doua, prin raportare la prevederile art. 33 din Legea nr. 165/2013, urmează a fi respinsă ca devenită inadmisibilă. Curtea mai reţine că, în aceste condiţii, decizia de constatare a neconstituţionalităţii dispoziţiilor art. 4 teza a două raportate la cele ale art. 33 din Legea nr. 165/2013 reprezintă temei al revizuirii conform art. 322 pct. 10 din noul Cod ele procedură civilă din 1865 sau art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă, după caz. În cauza în care a fost invocată prezenta excepţie de neconstituţionalitate (a se vedea, în acest sens, şi Decizia nr. 122 din 6 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 27 mai 2014).

18. În ceea ce priveşte invocarea neconstituţionalităţii dispoziţiilor art. 4 teza a două prin raportare la art. 34 alin. (1)şi art. 35 din Legea nr. 165/2013, Curtea reţine că, în raport cu obiectul cauzei deduse soluţionării instanţei de judecată, prevederile art. 34 alin. (1) şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 nu sunt incidente în cadrul soluţionării cauzei aflate pe rolul instanţei de judecată. Astfel, litigiul în cadrul căruia s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate a fost declanşat ca urmare a acţiunii persoanei îndreptăţite de a sesiza instanţa de judecată în cazul refuzului nejustificat de soluţionare a notificării privind restituirea unui imobil preluat în mod abuziv, în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. Prin urmare, având în vedere că prevederile art. 34 din Legea nr. 165/2013 se referă la soluţionarea dosarelor înregistrate Sa Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor şi la cele care vor fi transmise acestuia ulterior datei intrării în vigoare a legii, iar dispoziţiile art. 35 din acelaşi act normativ reglementează căile de atac împotriva deciziilor emise cu respectarea prevederilor art. 33 şi art. 34 din Legea nr. 165/2013, Curtea reţine că prevederile legale criticate nu au legătură cu soluţionarea fondului cauzei. În consecinţă, în temeiul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a două prin raportare art. 34 alin. (1) şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al arh 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a două prin raportare la art. 33 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Rica Elena Neagu în Dosarul nr. 1.730/2/2011* al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

2. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a două prin raportare la art. 34 alin. (1) şi art. 35 Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de aceeaşi autoare în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 23 septembrie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Irina-Loredana Gulie

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 138/2013 privind adoptarea unor măsuri pentru siguranţa alimentării cu energie electrică, precum şi pentru prorogarea unui termen

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Articolul 4 din Hotărârea Guvernului nr. 138/2013 privind adoptarea unor măsuri pentru siguranţa alimentării cu energie electrică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 8 aprilie 2013, se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 4. - Pentru menţinerea nivelului de siguranţă a sistemului electroenergetic naţional, Societatea Complexul Energetic Hunedoara - S.A. are obligaţia de a furniza servicii tehnologice de sistem către operatorul de transport şi sistem la o valoare a puterii electrice de cel puţin 500 MW, în condiţiile reglementărilor emise de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei.”

Art. II. - Termenul stabilit pentru aplicarea măsurilor prevăzute la art. 1, 3 şi 4 din Hotărârea Guvernului nr. 138/2013 privind adoptarea unor măsuri pentru siguranţa alimentării cu energie electrică, astfel cum a fost modificată prin prezenta hotărâre, se prorogă până la 31 decembrie 2017, pentru Societatea Complexul Energetic Hunedoara - S.A.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

p. Ministrul economiei,

Măricel Popa,

secretar de stat

Ministrul delegat pentru energie,

Răzvan-Eugen Nicolescu

 

Bucureşti, 29 octombrie 2014.

Nr. 941.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind recunoaşterea Asociaţiei Naţionale a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România ca fiind de utilitate publică

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 39 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se recunoaşte Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România, persoană juridică română de drept privat, fără scop patrimonial, cu sediul în municipiul Bucureşti, str. Dr. Nicolae D. Staicovici nr. 15, et. 2, camera 2, sectorul 5, ca fiind de utilitate publică.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

p. Viceprim-ministru, ministrul culturii, interimar,

Hegedüs Csilla,

secretar de stat

p. Ministrul finanţelor publice,

Dan Manolescu,

secretar de stat

Ministrul educaţiei naţionale,

Remus Pricopie

Ministrul delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică,

Mihnea Cosmin Costoiu

 

Bucureşti, 29 octombrie 2014.

Nr. 942.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Actului adiţional nr. 1 la Acordul de concesiune de dezvoltare-exploatare petrolieră în perimetrul P IX - 4 Cosminele, încheiat între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Societatea Comercială “Alpha Metal” - S.A., aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 611/2011

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 31 alin. (3) din Legea petrolului nr. 238/2004, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Actul adiţional nr. 1 la Acordul de concesiune de dezvoltare-exploatare petrolieră în perimetrul P IX - 4 Cosminele, încheiat între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Societatea Comercială “Alpha Metal” - SA., aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 611/2011, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Preşedintele Agenţiei Naţionale

pentru Resurse Minerale,

Gheorghe Duţu

p. Ministrul finanţelor publice,

Dan Manolescu,

secretar de stat

Ministrul delegat pentru buget,

Darius-Bogdan Vâlcov

p. Ministrul economiei,

Măricel Popa,

secretar de stat

Ministrul delegat pentru energie,

Răzvan-Eugen Nicolescu

Ministrul mediului şi schimbărilor climatice,

Attila Korodi

Ministrul delegat pentru ape, păduri şi piscicultura,

Adriana Doina Pană

 

Bucureşti, 29 octombrie 2014.

Nr. 943.


*) Anexa nu se publică, fiind clasificată potrivit legii.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Actului adiţional nr. 1 la Acordul de concesiune de dezvoltare-exploatare petrolieră în perimetrul P VIII -16 Oporelu-Constantineşti, încheiat între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi compania Fora Energy Ltd., aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 625/2011

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 31 alin. (3) din Legea petrolului nr. 238/2004, cu

modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Actul adiţional nr. 1 la Acordul de concesiune de dezvoltare-exploatare petrolieră în perimetrul P VIII - 16 Oporelu-Constantineşti, încheiat între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi compania Fora Energy Ltd., aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 625/2011, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Preşedintele Agenţiei Naţionale

pentru Resurse Minerale,

Gheorghe Duţu

p. Ministrul finanţelor publice,

Dan Manolescu,

secretar de stat

Ministrul delegat pentru buget,

Darius-Bogdan Vâlcov

p. Ministrul economiei,

Măricel Popa,

secretar de stat

Ministrul delegat pentru energie,

Răzvan-Eugen Nicolescu

Ministrul mediului şi schimbărilor climatice,

Attila Korodi

Ministrul delegat pentru ape, păduri şi piscicultura,

Adriana Doina Pană

 

Bucureşti, 29 octombrie 2014.

Nr. 944.


*) Anexa nu se publică, fiind clasificată potrivit legii.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Actului adiţional nr. 1 la Acordul de concesiune de dezvoltare-exploatare petrolieră în perimetrul P VIII - 24 Siliştea-Măgureni, încheiat între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi compania Fora Energy Ltd., aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 626/2011

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 31 alin. (3) din Legea petrolului nr. 238/2004, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Actul adiţional nr. 1 la Acordul de concesiune de dezvoltare-exploatare petrolieră în perimetrul P VIII - 24 Siliştea-Măgureni, încheiat între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi compania Fora Energy Ltd., aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 626/2011, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Preşedintele Agenţiei Naţionale

pentru Resurse Minerale,

Gheorghe Duţu

p. Ministrul finanţelor publice,

Dan Manolescu,

secretar de stat

Ministrul delegat pentru buget,

Darius-Bogdan Vâlcov

p. Ministrul economiei,

Măricel Popa,

secretar de stat

Ministrul delegat pentru energie,

Răzvan-Eugen Nicolescu

Ministrul mediului şi schimbărilor climatice,

Attila Korodi

Ministrul delegat pentru ape, păduri şi piscicultura,

Adriana Doina Pană

 

Bucureşti, 29 octombrie 2014.

Nr. 945.


*) Anexa nu se publică, fiind clasificată potrivit legii.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Actului adiţional nr. 1 la Acordul de concesiune de dezvoltare-exploatare petrolieră în perimetrul PIX - 2 Chişlaz, încheiat între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Societatea Comercială “Alpha Metal” - S.A., aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 608/2011

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 31 alin. (3) din Legea petrolului nr. 238/2004, cu

modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Actul adiţional nr. 1 la Acordul de concesiune de dezvoltare-exploatare petrolieră în perimetrul P IX - 2 Chişlaz, încheiat între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Societatea Comercială “Alpha Metal” - SA, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 608/2011, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Preşedintele Agenţiei Naţionale

pentru Resurse Minerale,

Gheorghe Duţu

p. Ministrul finanţelor publice,

Dan Manolescu,

secretar de stat

Ministrul delegat pentru buget,

Darius-Bogdan Vâlcov

p. Ministrul economiei,

Măricel Popa,

secretar de stat

Ministrul delegat pentru energie,

Răzvan-Eugen Nicolescu

Ministrul mediului şi schimbărilor climatice,

Attila Korodi

Ministrul delegat pentru ape, păduri şi piscicultura,

Adriana Doina Pană

 

Bucureşti, 29 octombrie 2014

Nr. 946.


*) Anexa nu se publică, fiind clasificată potrivit legii.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Actului adiţional nr. 1 la Acordul de concesiune de dezvoltare-exploatare petrolieră în perimetrul P IX - 3 Coseşti, încheiat între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Societatea Comercială “Alpha Metal” - S.A., aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 610/2011

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 31 alin. (3) din Legea petrolului nr. 238/2004, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Actul adiţional nr. 1 la Acordul de concesiune de dezvoltare-exploatare petrolieră în perimetrul P IX - 3 Coseşti, încheiat între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Societatea Comercială “Alpha Metal” - SA, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 610/2011, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Preşedintele Agenţiei Naţionale

pentru Resurse Minerale,

Gheorghe Duţu

p. Ministrul finanţelor publice,

Dan Manolescu,

secretar de stat

Ministrul delegat pentru buget,

Darius-Bogdan Vâlcov

p. Ministrul economiei,

Măricel Popa,

secretar de stat

Ministrul delegat pentru energie,

Răzvan-Eugen Nicolescu

Ministrul mediului şi schimbărilor climatice,

Attila Korodi

Ministrul delegat pentru ape, păduri şi piscicultura,

Adriana Doina Pană

 

Bucureşti, 29 octombrie 2014.

Nr. 947.


*) Anexa nu se publică, fiind clasificată potrivit legii.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind desfiinţarea Centrului de Sănătate Şomcuta Mare, judeţul Maramureş

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 174 alin. (3) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în

domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă desfiinţarea Centrului de Sănătate Şomcuta Mare, judeţul Maramureş, unitate sanitară publică cu paturi, cu personalitate juridică, cu sediul în oraşul Şomcuta Mare, Str. Cornului nr. 20, judeţul Maramureş, pentru care managementul asistenţei medicale a fost transferat către Consiliul Local al Oraşului Şomcuta Mare, judeţul Maramureş.

Art. 2. - Componentele bazei materiale a Centrului de Sănătate Şomcuta Mare achiziţionate cu finanţare de la bugetul de stat sau cu credite externe garantate de Guvern şi celelalte componente ale bazei materiale, inclusiv stocurile de medicamente, materiale sanitare şi alimente, care se încadrează în prevederile art. 1 alin, (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 70/2002 privind administrarea unităţilor sanitare publice de interes judeţean şi local, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 99/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi care se află în administrarea unităţii sanitare prevăzute la art. 1, se dau în administrarea Spitalului Judeţean de Urgenţă “Dr. Constantin Opriş” din Baia Mare şi se vor prelua prin protocol de predare-preluare, semnat de Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Maramureş, în numele statului, şi de Spitalul Judeţean de Urgenţă “Dr. Constantin Opriş” din Baia Mare, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă:

a) poziţia 225 “Centrul de Sănătate Şomcuta Mare” din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 529/2010 pentru aprobarea menţinerii managementului asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale care au desfăşurat faze-pilot, precum şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se menţine managementul asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale şi la Primăria Municipiului Bucureşti şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se transferă managementul asistenţei medicale către autorităţile administraţiei publice locale şi către Primăria Municipiului Bucureşti, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 385 din 10 iunie 2010, cu modificările şi completările ulterioare;

b) poziţia 42 “Centrul de Sănătate Şomcuta Mare” din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 212/2011 pentru aprobarea Programului de interes naţional “Dezvoltarea reţelei naţionale de cămine pentru persoanele vârstnice”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 175 din 11 martie 2011, cu modificările şi completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

Ministrul sănătăţii,

Nicolae Bănicioiu

p. Ministrul finanţelor publice,

Dan Manolescu,

secretar de stat

Ministrul delegat pentru buget,

Darius-Bogdan Vâlcov

 

Bucureşti, 29 octombrie 2014.

Nr. 948.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2014 al Companiei Naţionale de Căi Ferate “C.F.R.” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor

 

Având în vedere prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 9/2014 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2014, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 4 alin. (1) lit. a) şi al art. 10 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2014 al Companiei Naţionale de Căi Ferate “C.F.R.”-S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Angajarea sumelor alocate de la bugetul de stat se face cu respectarea prevederilor art. 36 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2014 nr. 356/2013, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 3. - În execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2014 â Companiei Naţionale de Căi Ferate “C.F.R.” - S.A. se va avea în vedere data de la care preluarea filialelor S.C. Sere şi Pepiniere C.F.R. - S.A. şi S.C. Întreţinere Mecanizată a Căii Ferate - S.A. îşi va produce efectele juridice, conform prevederilor legale în vigoare.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor,

Ioan Rus

p. Ministrul finanţelor publice,

Dan Manolescu,

secretar de stat

Ministrul delegat pentru buget,

Darius-Bogdan Vâlcov

Ministrul muncii,

familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Rovana Plumb

 

Bucureşti, 29 octombrie 2014.

Nr. 953.

 

ANEXĂ

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

Compania Naţională de Căi Ferate “C.F.R.” - S.A.

Bd. Dinicu Golescu nr. 38, sectorul 1, Bucureşti

Codul unic de înregistrare: 11054529

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI RECTIFICAT

pe anul 2014

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

 

Nr. rd.

 

BVC RECTIFICAT 2014

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5+Rd.6)

1

2,571.775,42

 

1

 

Venituri totale din exploatare, din care:

2

2.095.618,72

 

 

a)

subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare

3

 

 

 

b)

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

4

854.330,00

2

 

Venituri financiare

5

476.156,70

3

 

Venituri extraordinare

6

0,00

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.7=Rd.8+Rd.20+Rd.21)

7

2.571.775,42

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

8

2.096.230,42

 

A.

cheltuieli cu bunuri şi servicii

9

715.019,62

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

10

80.972,07

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

11

846.097,67

C0

Cheltuieli de natură salarială (Rd.13+Rd.14)

12

658.777,98

C1

ch. cu salariile

13

646.823,91

C2

bonusuri

14

11.954,07

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

15

135,00

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

16

 

C4

Cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete

17

1.031,32

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

18

186.153,37

D.

alte cheltuieli de exploatare

19

451.141,06

2

 

Cheltuieli financiare

20

475.545,00

3

 

Cheltuieli extraordinare

21

0,00

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

22

0,00

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

23

 

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

24

 

 

1

 

Rezerve legale

25

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

26

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

27

 

4

 

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

28

 

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

29

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28, 29

30

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

31

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

32

 

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat

33

 

 

 

b)

- dividende cuvenite bugetului local

33a

 

 

 

c)

- dividende cuvenite altor acţionari

34

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.31 - Rd.32 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

35

 

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

36

 

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

37

 

 

 

a)

cheltuieli materiale

38

 

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

39

 

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

40

 

 

 

d)

cheltuieli cu reclama şi publicitate

41

 

 

 

e)

alte cheltuieli

42

 

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

43

1.504.858,32

 

1

 

Alocaţii de la buget

44

26.184,00

 

 

 

 

alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori

45

 

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

46

1.500.286.32

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

47

 

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

48

24.430

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

49

24.029

3

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială (Rd.12/Rd.49)/12*1000

50

2.284,66

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile (lei/persoană) (Rd.13/Rd.49)/12*1000

51

2.243.21

5

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.49)

52

87.21

6

 

Productivitatea muncit în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/persoana)

53

 

7

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.7/Rd.1)x1000

54

1 000.00

8

 

Plăţi restante

55

478.263,23

9

 

Creanţe restante

56

528.351.87

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

 

ORDIN

privind unele măsuri pentru aplicarea Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 402/2013 al Comisiei din 30 aprilie 2013 privind metoda comună de siguranţă pentru evaluarea riscurilor şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 352/2009

 

Având în vedere prevederile Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 402/2013 al Comisiei din 30 aprilie 2013 privind metoda comună de siguranţă pentru evaluarea riscurilor şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 352/2009, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (2) lit. x) din anexa nr. 1 “Regulament de organizare şi funcţionare al Autorităţii de Siguranţă Feroviară Română - ASFR” la anexa nr. 1 “Regulament de organizare şi funcţionare al Autorităţii Feroviare Române-AFER” la Hotărârea Guvernului nr. 626/1998 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Feroviare Române-AFER, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul ari. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 24/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul transporturilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se desemnează Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română - ASFR, organism independent în cadrul Autorităţii Feroviare Române - AFER, pentru exercitarea atribuţiilor de organism de evaluare recunoscut la nivel naţional, pentru toate domeniile de competenţă din cadrul sistemului feroviar, în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 402/2013 al Comisiei din 30 aprilie 2013 privind metoda comună de siguranţă pentru evaluarea riscurilor şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 352/2009.

Art. 2. - Operatorii de transport feroviar, administratorul/ gestionarii de infrastructură feroviară şi entităţile responsabile cu întreţinerea care intră sau nu sub incidenţa Regulamentului (UE) nr. 445/2011 al Comisiei din 10 mai 2011 privind un sistem de certificare a entităţilor responsabile cu întreţinerea vagoanelor de marfă şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 653/2007, identificate în Registrul Naţional al Vehiculelor (RNV), în baza convenţiilor încheiate cu aceştia, includ audituri ale aplicării Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 402/2013 în sistemul lor periodic de audit.

Art. 3 - Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română - ASFR, administratorul/gestionarii de infrastructură feroviară, operatorii de transport feroviar, entităţile responsabile cu întreţinerea, entităţile contractante, producătorii şi solicitanţii de autorizaţii de punere în funcţiune a subsistemelor structurale şi vehiculelor vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - Până la aplicarea Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 402/2013, Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română - ASFR este recunoscută la nivel naţional pentru exercitarea atribuţiilor de organism de evaluare în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 352/2009 al Comisiei din 24 aprilie 2009 privind adoptarea unei metode de siguranţă comune pentru evaluarea riscului prevăzută la articolul 6 alineatul (3) litera (a) din Directiva 2004/49/CE a Parlamentului European şi a Consiliului.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării.

 

Ministrul transporturilor,

Ioan Rus

 

Bucureşti, 29 octombrie 2014.

Nr. 1.501.

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

 

ORDIN

pentru completarea Ordinului ministrului transporturilor nr. 535/2007 privind aprobarea normelor pentru acordarea licenţei de transport feroviar şi a certificatelor de siguranţă în vederea efectuării serviciilor de transport feroviar pe căile ferate din România

În temeiul prevederilor art. 3 alin. (2) lit. k) pct. (ii) din anexa nr. 1 “Regulament de organizare şi funcţionare al Autorităţii de Siguranţă Feroviară Română - ASFR1 la anexa nr. 1 “Regulament de organizare şi funcţionare al Autorităţii Feroviare Române - AFER” la Hotărârea Guvernului nr. 626/1998 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Feroviare Române - AFER, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 24/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul transporturilor emite următorul ordin:

Art. I. - După alineatul (2) al articolului 4 al Ordinului ministrului transporturilor nr. 535/2007 privind aprobarea normelor pentru acordarea licenţei de transport feroviar şi a certificatelor de siguranţă în vederea efectuării serviciilor de transport feroviar pe căile ferate din România, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 501 din 26 iulie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se introduc două noi alineate, alineatele (3) şi (4), cu următorul cuprins:

“(3) Un operator de transport feroviar care efectuează servicii feroviare de tip B are acces pe liniile ferate industriale, inclusiv cele de tranzit aferente acestora, pentru efectuarea unor activităţi de manevră feroviară cu caracter sezonier (pentru transportul produselor agricole, combustibililor necesari alimentării CET-urilor), fără înscrierea în certificatul de siguranţă a acestor linii, pentru o perioadă care poate dura între 30 şi

120 de zile în decurs de un an calendaristic, cu îndeplinirea următoarelor cerinţe:

a) existenţa unei proceduri proprii pentru accesul pe liniile ferate industriale în cauză, inclusiv cele de tranzit aferente acestora, care să fie inclusă în sistemul de management al siguranţei;

b) aplicarea unui proces de management al riscului şi întocmirea unui raport de evaluare a siguranţei pentru schimbarea semnificativă de ordin operaţional, conform Regulamentului (CE) nr. 352/2009 al Comisiei din 24 aprilie 2009 privind adoptarea unei metode de siguranţă comune pentru evaluarea riscului prevăzută la articolul 6 alineatul (3) litera (a) din Directiva 2004/49/CE a Parlamentului European şi a Consiliului;

c) notificarea Autorităţii de Siguranţă Feroviară Română - ASFR cu 10 zile înainte de începerea activităţii pe liniile ferate industriale respective.

(4) Operatorul de transport feroviar prevăzut la alin. (3) are acces pe liniile ferate industriale, inclusiv pe cele de tranzit aferente acestora, şi pentru efectuarea unor activităţi de manevră feroviară în situaţii de urgenţă, definite conform legislaţiei în vigoare, sau cu caracter militar, fără înscrierea acestor linii în certificatul de siguranţă, cu notificarea Autorităţii de Siguranţă Feroviară Română - ASFR”.

Art. II. - Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română - ASFR din cadrul Autorităţii Feroviare Române - AFER, administratorul infrastructurii feroviare publice, gestionarii infrastructurii feroviare neinteroperabile, operatorii de transport feroviar şi deţinătorii de linii ferate industriale vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării.

 

Ministrul transporturilor,

Ioan Rus

 

Bucureşti, 29 octombrie 2014.

Nr. 1.502.

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

 

ORDIN

pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1.078/2012 al Comisiei din 16 noiembrie 2012 privind o metodă de siguranţă comună pentru monitorizarea pe care trebuie să o aplice întreprinderile feroviare şi administratorii de infrastructură după primirea unui certificat de siguranţă sau a unei autorizaţii de siguranţă, precum şi entităţile responsabile cu întreţinerea

În temeiul prevederilor art. 6 alin. (6) din Legea nr. 55/2006 privind siguranţa feroviară, cu modificările şi completările ulterioare, art. 3 alin. (2) lit. k) pct. (ii) din anexa nr. 1 “Regulament de organizare şi funcţionare al Autorităţii de Siguranţă Feroviară Română - ASFR” la anexa nr. 1 “Regulament de organizare şi funcţionare al Autorităţii Feroviare Române - AFER” la Hotărârea Guvernului nr. 626/1998 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Feroviare Române - AFER, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 24/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul transporturilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Operatorii de transport feroviar, administratorul/ gestionarii de infrastructură feroviară publică şi entităţile responsabile cu întreţinerea au obligaţia aplicării Regulamentului (UE) nr. 1.078/2012 al Comisiei din 16 noiembrie 2012 privind o metodă de siguranţă comună pentru monitorizarea pe care trebuie să o aplice întreprinderile feroviare şi administratorii de infrastructură după primirea unui certificat de siguranţă sau a unei autorizaţii de siguranţă, precum şi entităţile responsabile cu întreţinerea, denumit în continuare Regulament.

Art. 2. - Operatorii economici prevăzuţi la art. 1, în baza concluziilor relevante reieşite din procesul de monitorizare, prezintă Autorităţii de Siguranţă Feroviară Române - ASFR din cadrul Autorităţii Feroviare Române - AFER un raport privind aplicarea Regulamentului, prin intermediul rapoartelor lor anuale de siguranţă sau, după caz, ale celor privind întreţinerea.

Art. 3. - Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română - ASFR prezintă Agenţiei Feroviare Europene un raport privind aplicarea Regulamentului de către operatorii economici prevăzuţi la art. 1.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul transporturilor,

Ioan Rus

 

Bucureşti, 29 octombrie 2014.

Nr. 1.503.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.