MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 196         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 20 martie 2014

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

78. - Hotărâre privind aprobarea stemelor comunelor Boita. Cârţişoara, Loamneş, Marpod, Păuca, Poplaca şi Şura Mică, judeţul Sibiu

 

98. - Hotărâre privind aprobarea stemelor comunelor Farcaşa, Ruginoasa şi Taşca, judeţul Neamţ

 

140. - Hotărâre privind aprobarea stemei judeţului Satu Mare

 

141. - Hotărâre privind aprobarea stemelor comunelor Gălăuţaş şi Sărmaş, judeţul Harghita

 

142. - Hotărâre privind aprobarea stemei oraşului Darabani, judeţul Botoşani

 

146. - Hotărâre privind aprobarea stemei comunei Şieu-Măgheruş, judeţul Bistriţa-Năsăud

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

            11. - Circulară privind ratele dobânzilor plătite la rezervele minime obligatorii constituite în lei şi în dolari SUA începând cu perioada de aplicare 24 februarie - 23 martie 2014

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE PENTRU ADMINISTRARE SI REGLEMENTARE ÎN COMUNICAŢII

 

            562. - Decizie privind procedura de selecţie pentru acordarea licenţelor de utilizare a frecvenţelor radio în sistem digital terestru de televiziune

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARA

 

            27. - Hotărâre pentru suspendarea aplicării prevederilor Instrucţiunii nr. 2/2011 privind auditarea sistemelor informatice utilizate de entităţile autorizate, reglementate şi supravegheate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare

 

ACTE ALE PARTIDELOR POLITICE

 

            Cuantumul total al sumelor provenite din finanţările private ale partidelor politice în anul 2013, conform Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale - Forumul Democrat al Germanilor din România - Organizaţia Judeţeană Braşov

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemelor comunelor Boita, Cârţişoara, Loamneş, Marpod, Păuca, Poplaca şi Şura Mică, judeţul Sibiu

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stemele comunelor Boita, Cârţişoara, Loamneş, Marpod, Păuca, Poplaca şi Şura Mică, judeţul Sibiu, prevăzute în anexele nr. 1.1-1.7*).

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemelor sunt prevăzute în anexele nr. 2.1-2.7.

(3) Anexele nr. 1.1-1.7 şi 2.1-2.7 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

 

Bucureşti, 12februarie 2014.

Nr. 78.

*) Anexele nr. 1.1-1.7 sunt reproduse în facsimil.

 

ANEXA Nr. 1.1

 

STEMA

comunei Boita, judeţul Sibiu

 

ANEXA Nr. 2.1

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Boita, judeţul Sibiu

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1.1, stema comunei Boita se compune dintr-un scut triunghiular roşu cu marginile rotunjite.

În vârful scutului se află trei coline verzi din care apare un brad de argint.

Bradul este flancat de câte un turn de cetate de aur.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Bradul şi dealurile fac referire la vegetaţia şi relieful specifice zonei.

Numărul colinelor reprezintă numărul satelor componente ale localităţii.

Cele două turnuri de cetate simbolizează monumentele istorice: castelul Turnu şi Turnul Spart.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1.2

 

STEMA

comunei Cârtişoara, judeţul Sibiu

 

ANEXA Nr. 2.2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Cârtişoara, judeţul Sibiu

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1.2, stema comunei Cârtişoara se

compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un vârf de ţeapă.

În partea dreaptă, în câmp albastru, se află o floare-de-colţ cu petale de argint şi stamine verzi.

În partea stângă, în câmp albastru, se află o carte deschisă de argint.

În vârf de ţeapă răsturnat, în câmp verde, se află două puşti încrucişate de argint.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Puştile fac referire la statutul de localitate de grăniceri pe care l-a avut în trecut

Floarea-de-colţ simbolizează bogăţia florală a zonei.

Cartea evocă rolul lui Badea Cârţan în difuzarea cărţii româneşti în Transilvania.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1.3

 

STEMA

comunei Loamneş, judeţul Sibiu

 

ANEXA Nr. 2.3

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Loamneş, judeţul Sibiu

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1.3, stema comunei Loamneş se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă.

În partea superioară, în câmp argintiu, se află un mănunchi cu şapte spice de grâu verzi.

În dreapta, în câmp roşu, se află un berbec contumat de argint, în salt.

În stânga, în câmp albastru, pe o terasă neagră, se află o erupţie de gaze de argint.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Mănunchiul cu spice de grâu şi berbecul simbolizează ocupaţiile de bază ale locuitorilor, agricultura şi păstoritul.

Erupţia de gaze reprezintă bogăţia subsolului în gaz metan.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1.4

 

STEMA

comunei Marpod, Judeţul Sibiu

 

ANEXA Nr. 2.4

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Marpod, judeţul Sibiu

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1.4, stema comunei Marpod se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat.

În partea superioară, în dreapta, în câmp roşu, se află o carte deschisă de argint.

În partea superioară, în stânga, în câmp verde, se află un cap de berbec de argint, văzut din profil, spre dreapta.

În partea inferioară, în dreapta, în câmp verde, se află un fir de trifoi de argint.

În partea inferioară, în stânga, în câmp roşu, se află o erupţie de gaze de argint.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Cartea aminteşte de Iacob Bologa, unul dintre fondatorii ASTRA, originar din localitate.

Capul de berbec reprezintă ocupaţia de bază a locuitorilor, creşterea animalelor.

Trifoiul simbolizează comunitatea săsească din zonă.

Erupţia de gaze denotă bogăţia subsolului în gaz metan.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1.5

 

STEMA

comunei Păuca, judeţul Sibiu

 

 

ANEXA Nr. 2.5

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Păuca, judeţul Sibiu

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1.5, stema comunei Păuca se compune dintr-un scut triunghiular roşu cu marginile rotunjite, cu vârful verde.

În mijlocul scutului se află un turn foişor cu o cruce treflată, de aur, flancat dreapta-stan ga de câte un vrej cu ciorchine de struguri cu frunză, de aur.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Turnul foişor reprezintă locul unde se oficia odinioară serviciul religios.

Vrejurile cu ciorchini de struguri simbolizează bogăţia viticolă a zonei.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1.6

 

STEMA

comunei Poplaca, judeţul Sibiu

 

 

ANEXA Nr. 2.6

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Poplaca, judeţul Sibiu

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1.6, stema comunei Poplaca se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, cu bordură albastră şi câmp roşu încărcat cu o bandă de argint.

În partea superioară se află trei brăduţi de argint.

În partea inferioară se află un cerb de aur.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Brazii şi cerbul simbolizează bogăţiile silvice şi cinegetice ale zonei.

Banda de argint reprezintă pârtia de schi din localitate.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1.7

 

STEMA

comunei Şura Mică, judeţul Sibiu

 

ANEXA Nr. 2.7

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Şura Mică, judeţul Sibiu

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1.7, stema comunei Şura Mică se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în bară.

În partea dreaptă, în câmp albastru, se află o roată dinţată de argint.

În partea stângă, în câmp roşu, se află cornul abundenţei de aur,

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Roata dinţată reprezintă activitatea industrială din localitate şi principală resursă de dezvoltare.

Cornul abundenţei simbolizează agricultura, ca fiind una dintre ocupaţiile de bază ale locuitorilor.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemelor comunelor Farcaşa, Ruginoasa şi Taşca, judeţul Neamţ

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stemele comunelor Farcaşa, Ruginoasa şi Taşca, judeţul Neamţ, prevăzute în anexele nr. 1.1-1.3.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemelor sunt prevăzute în anexele nr. 2.1-2.3.

(3) Anexele nr. 1.1-1.3 şi 2.1-2.3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

 

Bucureşti, 19 februarie 2014.

Nr. 98.

 

ANEXA Nr. 1.1*)

 

STEMA

comunei Farcaşa, judeţul Neamţ

 

 

ANEXA Nr. 2.1

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Farcaşa, judeţul Neamţ

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1.1, stema comunei Farcaşa se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în chef.

În şef, pe fond de argint, se află un cap de lup negru, văzut din lateral şi îndreptat spre dreapta.

În câmpul inferior, pe fond albastru, se află o plută de aur, formată din şase buşteni, cu cârmă, văzută de sus.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Capul de lup face referire la toponimul localităţii. Pluta face trimitere la ocupaţia tradiţională a locuitorilor. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

*) Anexa nr. 1.1 este reprodusă În facsimil

 

ANEXA Nr. 1.2*)

 

STEMA

comunei Ruginoasa, judeţul Neamţ

 

ANEXA Nr. 2.2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Ruginoasa, judeţul Neamţ

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1.2, stema comunei Ruginoasa se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat.

În partea superioară, în câmp roşu, se află un vârf de cârjă episcopală de aur.

În partea inferioară, în câmp argintiu, se află un brâu undat roşu.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Brâul undat reprezintă etimologia numelui localităţii. Vârful de cârjă episcopală aminteşte de arhiereul Ilarion Mircea Băcăoanul, vicarul Sfintei Episcopii, o mare personalitate, născut în localitate.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

*) Anexa nr. 1.2 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 1.3)

 

STEMA

comunei Taşca, judeţul Neamţ

 

ANEXA Nr. 2.3

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Taşca, judeţul Neamţ

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1.3, stema comunei Taşca se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, cu bordură verde încărcată de patru conuri de brad de aur, iar câmpul scutului este tăiat de un brâu undat de argint.

În partea superioară, pe fond albastru, se află o cruce de argint.

În partea inferioară, pe fond roşu, se află o taşcă şi un topor, de aur.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Bordura verde cu cele patru conuri de brad de aur reprezintă bogăţia silvică a zonei, iar numărul conurilor indică numărul satelor componente ale comunei.

Brâul undat simbolizează râul Bicaz, care străbate localitatea.

Crucea de argint semnifică existenţa a trei biserici în comună, toate ortodoxe.

Taşca reprezintă denumirea localităţii.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

*) Anexa nr. 1.3 este reprodusă în facsimil.

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei judeţului Satu Mare

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema judeţului Satu Mare, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea elementelor stemei şi semnificaţia acestora sunt prevăzute În anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru,

ministrul dezvoltării regionale

şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

 

Bucureşti, 6 martie 2014.

Nr. 140.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

STEMA

judeţului Satu Mare

 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei judeţului Satu Mare

 

Descrierea stemei

Stema judeţului Satu Mare, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat cu patru cartiere şi un ecuson central.

În partea superioară, în dreapta, în câmp roşu, se află un cerb de argint, iar în stânga, în câmp albastru, se află un măr cu poame, totul de aur.

În partea inferioară, în dreapta, în câmp albastru, se află spice de grâu de aur, iar în stânga, în câmp roşu, se află un strugure cu o frunză de viţă-de-vie, totul de argint.

În interiorul scutului, în ecusonul central, în câmp auriu, se află o cetate de culoare roşie, cu poartă luminată negru.

Semnificaţiile elementelor însumate

Figurile heraldice din cele patru cartiere ale scutului de bază transpun simbolic bogăţiile naturale ale judeţului şi ocupaţiile locuitorilor acestuia.

Cerbul de argint este un element de acţiune şi reprezintă cutezanţa, măreţia, îndrăzneala.

Mărul este considerat pom al vieţii şi reprezintă rodul, împlinirea; coroana pătrată semnifică echilibru prin cele patru elemente: pământ, aer, foc, apă.

Spicele reprezintă bogăţia holdei, tradiţia, câmpiile întinse ale judeţului.

Strugurele semnifică bogăţia viticolă a zonei; vinul reprezintă sacralitatea acestuia.

Turnul, ca element stilizat al unei cetăţi, simbolizează rădăcinile istorice ale judeţului şi reprezintă gradul cel mai înalt de nobleţe a locuitorilor judeţului, demonstrând continuitatea lor în acest spaţiu, aflat la întretăierea de hotare.

*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemelor comunelor Gălăuţaş şi Sărmaş, judeţul Harghita

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stemele comunelor Gălăuţaş şi Sărmaş, judeţul Harghita, prevăzute în anexele nr. 1.1 şi 1.2.

(2) Descrierea elementelor stemelor şi semnificaţia acestora sunt prevăzute în anexele nr. 2.1 şi 2.2.

(3) Anexele nr. 1.1,1.2,2.1 şi 2.2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

 

Bucureşti, 6 martie 2014.

Nr. 141.

 

ANEXA Nr. 1.1*)

 

STEMA

comunei Gălăuţaş, judeţul Harghita

 

ANEXA Nr. 2.1

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Gălăuţaş, judeţul Harghita

 

Descrierea stemei

Stema comunei Gălăuţaş, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată.

În partea superioară, în dreapta, în câmp roşu, se află o cruce de aur.

În partea superioară, în stânga, în câmp verde, se află un cap de berbec de aur, privind spre dreapta.

În vârful scutului se află un munte din care iese un brad, totul de argint.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat

Semnificaţiile elementelor însumate

Crucea simbolizează biserica de lemn cu hramul Adormirii Maicii Domnului.

Capul de berbec reprezintă ocupaţia de bază a locuitorilor, creşterea oilor.

Muntele reprezintă forma de relief predominantă, iar bradul face referire la bogăţia silvică a zonei.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

*) Anexa nr. 1.1 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 1.2*)

 

STEMA

comunei Sărmaş, judeţul Harghita

 

ANEXA Nr. 2.2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Sărmaş, judeţul Harghita

 

Descrierea stemei

Stema comunei Sărmaş, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat şi despicat.

În partea superioară, în câmp de aur, se află o creangă de brad verde cu cinci conuri maro.

În partea inferioară, în dreapta, în câmp verde, se află un buştean orientat faţă-profil şi un joagăr înfipt în trunchi, în secţiune, totul de aur.

În partea inferioară, în stânga, în câmp roşu, se află un mănunchi de patru spice şi un porumb, totul de aur.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Creanga de brad simbolizează bogăţia silvică a zonei.

Buşteanul cu joagăr fac referire la una din ocupaţiile de bază ale locuitorilor, prelucrarea lemnului.

Grâul şi porumbul reprezintă ponderea importantă pe care a avut-o agricultura în economia localităţii.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

*) Anexa nr. 1.2 este reprodusa în facsimil,

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei oraşului Darabani, judeţul Botoşani

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema oraşului Darabani, judeţul Botoşani, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemei sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

 

Bucureşti, 6 martie 2014.

Nr. 142.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

STEMA

oraşului Darabani, judeţul Botoşani

 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei oraşului Darabani, judeţul Botoşani

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1, stema oraşului Darabani se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, având, în câmpul albastru, două puşti dispuse “În săritoare”; peste cele două puşti se află un ecuson roşu încărcat cu o stea de aur cu opt raze.

În şeful undat al scutului, pe fond negru, se află trei lacrimi de argint.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate.

Semnificaţiile elementelor însumate

Cele două puşti fac referire la corpul de darabani, instalat acolo de caimacamul Theodor Balş, de la care provine denumirea localităţii.

Steaua din ecuson reprezintă blazonul familiei Balş, care a avut o reşedinţă pe această moşie şi care a conferit localităţii statutul de “târg”.

Şeful negru încărcat cu lacrimi de argint simbolizează Pactul Ribbentrop-Molotov din anul 1939, prin care a fost aşezată graniţa pe râul Prut, act prin care Darabani a devenit localitate de frontieră.

Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş.

*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei comunei Şieu-Măgheruş, judeţul Bistriţa-Năsăud

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema comunei Şieu-Măgheruş, judeţul Bistriţa-Năsăud, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemei sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

 

Bucureşti, 6 martie 2014.

Nr. 146.

 

ANEXA Nr. V)

 

STEMA

comunei Şieu-Măgheruş, judeţul Bistriţa-Năsăud

 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Şieu-Măgheruş, judeţul Bistriţa-Năsăud

 

Descrierea stemei

Stema comunei Şieu-Măgheruş se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat şi despicat, tripartit.

În partea superioară, în dreapta, în câmp roşu, se află un clopot cu cruce, de aur, iar în stânga, în câmp verde, se află trei spice de grâu, de aur.

În vârful scutului, în câmp albastru, se află o cetate zidită, crenelată, cu intrare arcuită, deasupra intrării fiind poziţionate două ferestre arcuite. Cetatea este înălţată prin trei turnuri crenelate, fiind străpunse fiecare de câte o fereastră.

Scutul este timbrat de o coroană murală, de argint, cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor stemei

Clopotul cu cruce face referire la lăcaşurile de cult de pe teritoriul comunei.

Cele trei spice de grâu fac referire la una dintre ocupaţiile de bază ale locuitorilor, şi anume agricultura.

Cetatea reprezintă castelul contelui Bethlen din Arcalia, fiind considerată singura construcţie realizată după stilul arhitectural mauro-bizantin din Transilvania, în anul 1850.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

*) Anexa nr. 1 este reprodusa în facsimil.

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

 

CIRCULARĂ

privind ratele dobânzilor plătite la rezervele minime obligatorii constituite în lei şi în dolari SUA începând cu perioada de aplicare 24 februarie-23 martie 2014

 

În baza dispoziţiilor art. 5 şi art. 8 alin. (3) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României,

în aplicarea prevederilor art. 15, 16 şi 17 din Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 6/2002 privind regimul rezervelor minime obligatorii, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 48 din Legea nr. 312/2004,

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României hotărăşte:

începând cu perioada de aplicare 24 februarie-23 martie 2014, rata dobânzii plătită la rezervele minime obligatorii constituite în lei este de 0,49% pe an, iar rata dobânzii plătită la rezervele minime obligatorii constituite în dolari SUA este de 0,19% pe an.

 

Preşedintele Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucureşti, 17 martie 2014.

Nr. 11.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE PENTRU ADMINISTRARE ŞI REGLEMENTARE ÎN COMUNICAŢII

 

AUTORITATEA NAŢIONALA PENTRU ADMINISTRARE ŞI REGLEMENTARE ÎN COMUNICAŢII

 

DECIZIE

privind procedura de selecţie pentru acordarea licenţelor de utilizare a frecvenţelor radio în sistem digital terestru de televiziune

 

În temeiul art. 10 alin. (2) pct. 10 şi 12, art. 11 alin. (1) şi art. 12 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 22/2009 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, aprobată prin Legea nr. 113/2010, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 28 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 140/2012,

preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii emite prezenta decizie.

Art. 1. - (1) Prezenta decizie are ca obiect adoptarea regulilor privind desfăşurarea procedurii de selecţie pentru acordarea licenţelor de utilizare a frecvenţelor radio în sistem digital terestru de televiziune, denumite în continuare licenţe.

(2) Acordarea licenţelor se realizează prin intermediul procedurilor prevăzute de art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 86/2014 privind acordarea licenţelor de utilizare a frecvenţelor radio în sistem digital terestru de televiziune.

Art. 2. - (1) Drepturile de utilizare a frecvenţelor radio ce urmează a fi acordate prin procedură de selecţie competitivă sunt structurate după cum urmează:

a) o licenţă naţională în banda UHF (Ultra High Frequency), conform criteriilor determinate în cadrul pct. 3.2.1 din Strategia privind tranziţia de la televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră şi implementarea serviciilor multimedia digitale la nivel naţional, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 403/2013, denumită în continuare Strategia;

b) 4 licenţe naţionale [3 licenţe în banda UHF şi o licenţă în banda VHF (Very High Frequency)], conform criteriilor determinate în cadrul pct. 3.2.2 din Strategie.

(2) ANCOM poate acorda, ulterior procedurilor de selecţie prevăzute la alin. (1), şi licenţe regionale/locale, conform prevederilor pct. 3.2.5 din Strategie, în funcţie de posibilităţile tehnice rezultate ca urmare a asignării drepturilor de utilizare acordate la nivel naţional.

(3) Anterior organizării procedurii de selecţie pentru acordarea licenţelor regionale/locale, ANCOM va face Cunoscute regiunile/localităţile pentru care pot fi acordate drepturi de utilizare.

Art. 3. - La procedura de selecţie nu pot participa persoane care fac parte din acelaşi grup de firme; noţiunea de “grup” are înţelesul stabilit, pentru scopurile controlului concentrărilor economice, de Instrucţiunile privind conceptele de concentrare economică, întreprindere implicată, funcţionare deplină şi cifră de afaceri, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 386/2010.

Art. 4. - În vederea organizării procedurii de selecţie, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, denumită în continuare ANCOM, va elabora un caiet de sarcini, document ce va conţine cel puţin următoarele elemente:

a) cerinţele pe care ofertanţii trebuie să le îndeplinească pentru a fi consideraţi eligibili;

b) condiţiile tehnice de utilizare a benzilor de frecvenţe ce urmează a fi acordate prin procedura de selecţie, inclusiv eventuale restricţii;

c) obligaţiile pe care participanţii trebuie să şi le asume în cazul în care vor fi declaraţi câştigători ai procedurii de selecţie;

d) descrierea formatului procedurii de selecţie;

e) descrierea mecanismului de licitare;

f) reguli privind independenţa şi comportamentul participanţilor şi confidenţialitatea informaţiilor;

g) sancţiunile aplicabile în caz de nerespectare a regulilor;

h) dispoziţii privind modificarea, suspendarea sau anularea procedurii de selecţie.

Art. 5. - Procedura de selecţie competitivă se desfăşoară în următoarele etape:

a) etapa de depunere a candidaturilor;

b) etapa de calificare;

c) etapa principală (etapa de licitaţie);

d) etapa de înmânare a licenţelor.

Art. 6. - (1) în etapa de depunere a candidaturilor, participanţii trebuie să întocmească şi să depună un dosar având conţinutul şi cerinţele de formă stabilite prin caietul de sarcini. Se admite depunerea unui singur dosar de candidatură.

(2) Depunerea dosarului de candidatură este condiţionată de acceptarea termenilor şi condiţiilor prevăzute în legislaţia de specialitate adoptată, în prezenta decizie, precum şi în caietul de sarcini întocmit pentru procedura de selecţie competitivă

(3) Dosarul de candidatură depus de fiecare persoană interesată va include, pe lângă oferta financiară iniţială, şi declaraţia de acceptare a termenilor şi condiţiilor prevăzute la alin. (2).

Art. 7. - (1) Calificarea candidaţilor pentru a participa la etapa de licitaţie în cursul procedurii de selecţie competitive se determină în cadrul etapei de calificare, pentru fiecare caz în parte, în funcţie de îndeplinirea criteriilor stabilite prin caietul de sarcini.

(2) Participarea în cadrul etapei de licitaţie este condiţionată de rezultatul obţinut în cadrul etapei de calificare.

(3) Ulterior analizei din cadrul etapei de calificare ANCOM va anunţa persoanele declarate eligibile să participe la etapa de licitaţie.

Art. 8. - În cazul în care numărul solicitărilor depuse de persoanele declarate eligibile este mai mic decât numărul drepturilor de utilizare disponibile, ANCOM va acorda licenţele în funcţie de oferta financiară iniţială depusă în cadrul dosarului de candidatură.

Art. 9. - (1) Etapa de licitaţie se desfăşoară în cazul în care există mai multe solicitări de drepturi decât numărul drepturilor de utilizare disponibile.

(2) Etapa de licitaţie se desfăşoară în runde prin depunerea ofertelor financiare în plic închis în conformitate cu procedura descrisă în caietul de sarcini.

Art. 10. - (1) Pentru participarea la procedura de selecţie ofertanţii vor constitui o garanţie de participare în cuantum de 50% din valoarea taxei de licenţă aferente drepturilor de utilizare pe care ofertantul intenţionează să le achiziţioneze.

(2) Garanţia se poate constitui prin scrisoare de garanţie bancară emisă de o bancă română sau de o bancă străină cu care o bancă română are relaţii de corespondent, din care să rezulte fără echivoc angajamentul irevocabil şi necondiţionat al acesteia de a plăti imediat, la prima şi simpla solicitare a ANCOM, fără a invoca vreo excepţie legată de procedura de selecţie, o sumă în cuantum egal cu garanţia de participare, în cazul în care:

a) ofertantul declarat câştigător renunţă la dreptul de a i se acorda licenţa de utilizare a frecvenţelor radio;

b) ofertantul declarat câştigător nu achită taxa de licenţă rezultată în urma procedurii de selecţie în condiţiile stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 86/2014 privind acordarea licenţelor de utilizare a frecvenţelor radio în sistem digital terestru de televiziune;

c) ofertantul încalcă regulile privind participarea la procedură indicate în caietul de sarcini.

(3) Valabilitatea scrisorii de garanţie se stabileşte prin caietul de sarcini.

(4) Garanţia de participare se restituie integral tuturor participanţilor la finalizarea procedurii de selecţie, cu excepţia câştigătorilor procedurii de selecţie, cărora le va fi restituită după momentul eliberării licenţelor.

Art. 11. - (1) Apariţia situaţiei de la art. 10 alin. (2) lit. c) conduce şi la descalificarea ofertanţilor în cauză.

(2) în cazul în care încălcarea regulilor menţionate se constată după emiterea licenţelor, ANCOM poate revoca licenţele acordate participanţilor implicaţi şi/sau poate executa garanţiile de participare depuse de aceştia, după caz.

Art. 12. - (1) ANCOM are dreptul de a suspenda procedura de selecţie în orice moment pe parcursul acesteia, în cazul apariţiei unor situaţii excepţionale care pot afecta desfăşurarea procedurii.

(2) în conformitate cu dispoziţiile art. 26 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 140/2012, ANCOM poate anula procedura de selecţie demarată, înainte de data-limită de depunere a ultimei oferte; decizia de a anula procedura de selecţie trebuie să fie obiectiv justificată ori să reprezinte consecinţa unor condiţii ce nu au putut fi cunoscute la iniţierea procedurii de selecţie; ANCOM va comunica public, în termen de cel mult 30 de zile, motivele anulării procedurii de selecţie.

Art. 13. - (1) Licenţele se acordă câştigătorilor procedurii de selecţie ulterior achitării taxei de licenţă rezultate în urma procedurii de selecţie, în condiţiile stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 86/2014.

(2) Taxa de licenţă rezultată în urma procedurii de selecţie competitive, pentru acordarea drepturilor de utilizare a frecvenţelor radio în sistem digital terestru conform pct. 3.2 din Strategie, reprezintă oferta financiară iniţială depusă în cadrul dosarului de candidatură în situaţia prevăzută la art. 8 ori valoarea cea mai mare ofertată de un participant declarat câştigător în etapa de licitaţie prevăzută la art. 9.

Art. 14. - (1) Pentru organizarea şi conducerea procedurii de selecţie, preşedintele ANCOM va desemna o comisie formată din cel puţin 5 membri, persoane care nu pot fi acţionari, asociaţi, administratori, cenzori sau angajaţi, cu carnet de muncă ori în alt mod, ai vreuneia dintre persoanele juridice care participă la procedurile de selecţie sau ai vreunei persoane juridice din grupul ofertanţilor; noţiunea de “grup” are înţelesul stabilit, pentru scopurile controlului concentrărilor economice, de Instrucţiunile privind conceptele de concentrare economică, întreprindere implicată, funcţionare deplină şi cifră de afaceri, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 386/2010.

(2) Interdicţia prevăzută la alin. (1) se aplică şi în cazul în care persoanele care au deţinut, în ultimii 5 ani anterior lansării procedurii de selecţie, una dintre calităţile menţionate.

(3) în cadrul comisiei va fi desemnat un preşedinte, care va conduce procedura de selecţie, şi un secretar, care va întocmi procesele-verbale şi orice alte documente necesare.

(4) Comisia are următoarele atribuţii principale:

a) analizarea dosarelor de candidatură;

b) selectarea ofertanţilor calificaţi şi stabilirea modului de continuare a procedurii de selecţie în urma etapei de calificare;

c) organizarea etapei de licitaţie;

d) supravegherea respectării de către ofertanţi a regulilor privind participarea la procedura de selecţie;

e) prezentarea rezultatului procedurii de selecţie preşedintelui ANCOM în scopul aprobării acestuia, precum şi efectuarea propunerii de acordare a licenţelor;

f) orice alte atribuţii stabilite prin caietul de sarcini.

(5) în vederea soluţionării eventualelor contestaţii apărute după etapa de calificare prevăzută la art. 7, ANCOM va constitui o comisie formată din alte persoane decât cele care au făcut parte din comisia de licitaţie prevăzută la alin, (1); incompatibilităţile prevăzute la alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi membrilor comisiei constituite potrivit prezentului alineat.

Art. 15. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii,

Marius Cătălin Marinescu

 

Bucureşti, 17 martie 2014.

Nr. 562.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

HOTĂRÂRE

pentru suspendarea aplicării prevederilor Instrucţiunii nr. 2/2011 privind auditarea sistemelor informatice utilizate de entităţile autorizate, reglementate şi supravegheate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare

În temeiul prevederilor art. 1 alin. (2), art. 5 şi art. 6 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară emite următoarea hotărâre:

Art. 1. - Se suspendă până la data de 30 iunie 2014 aplicarea prevederilor Instrucţiunii nr. 2/2011 privind auditarea sistemelor informatice utilizate de entităţile autorizate, reglementate şi supravegheate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, aprobată prin Ordinul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 10/2011.

Art. 2. - Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi în Buletinul electronic al Autorităţii de Supraveghere Financiară.

 

Prim-vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară,

Daniel Dăianu

 

Bucureşti, 18 martie 2014.

Nr. 27.

 

ACTE ALE PARTIDELOR POLITICE

 

CUANTUMUL TOTAL

al sumelor provenite din finanţările private ale partidelor politice în anul 2013, conform Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale - Forumul Democrat al Germanilor din România - Organizaţia Judeţeană Braşov

 

1. Cuantumul total al veniturilor din cotizaţii: 10.309,00 lei

2. Lista persoanelor juridice care au făcut în anul 2013 donaţii a căror valoare cumulată depăşeşte 10 salarii minime brute pe ţară:

 

Nr. crt.	Denumirea	Sediul	Naţionalitatea	C.U.I.	Valoarea	Felul donaţiei	Data
1	Fundaţia de Cooperare Internaţională Saxonia Transilvania	Râşnov, str. Caraiman nr. 34, judeţul Braşov	română	23930886	17.100,00 lei	bani	11 iulie 2013

 

            3. Alte venituri conform statutului: 188.248,48 lei.