MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 177/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 177         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 12 martie 2014

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

91. - Hotărâre privind aprobarea Protocolului celei de-a noua reuniuni a Comisiei mixte româno-ungare, semnat la Budapesta la 26 noiembrie 2013, pentru aplicarea prevederilor Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea în domeniul protecţiei mediului, semnat la Bucureşti la 26 mai 1997

 

Protocolul celei de-a noua reuniuni a Comisiei mixte româno-ungare pentru aplicarea prevederilor Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Ungariei privind cooperarea în domeniul protecţiei mediului

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

            340. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale privind aprobarea Listei specialiştilor împuterniciţi să constate contravenţiile şi să aplice sancţiunile prevăzute la art. 83 din Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, precum şi pentru aprobarea modelului legitimaţiei de identificare a acestora şi a modelului procesului-verbal de constatare a contravenţiilor şi de aplicare a sancţiunilor în domeniul îmbunătăţirilor funciare

 

REPUBLICĂRI

 

            Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Protocolului celei de-a noua reuniuni a Comisiei mixte româno-ungare, semnat la Budapesta la 26 noiembrie 2013, pentru aplicarea prevederilor Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea în domeniul protecţiei mediului, semnat la Bucureşti la 26 mai 1997

 

Având în vedere prevederile art. 7 lit. a) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediului, semnat la Budapesta la 16 septembrie 2003, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 926/2004, în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Protocolul celei de-a noua reuniuni dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind a Comisiei mixte româno-ungare, semnat la Budapesta la cooperarea în domeniul protecţiei mediului, semnat la Bucureşti 26 noiembrie 2013, pentru aplicarea prevederilor Acordului la 26 mai 1997, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.050/2000.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul mediului şi schimbărilor climatice,

Rovana Plumb

Ministrul afacerilor externe,

Titus Corlăţean

 

Bucureşti, 12 februarie 2014.

Nr. 91.

 

PROTOCOLUL

celei de-a noua reuniuni a Comisiei mixte româno-ungare pentru aplicarea prevederilor Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Ungariei privind cooperarea în domeniul protecţiei mediului

 

Budapesta, Ungaria, 26 noiembrie 2013

 

În conformitate cu prevederile articolului 4 din Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Ungariei privind cooperarea în domeniul protecţiei mediului, intrat în vigoare la 14 decembrie 2000, în perioada 14-15 februarie 2011, a avut loc în România, la Oradea, cea de-a opta reuniune a Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediului (denumită în continuare Comisia mixtă).

De la a opta reuniune a Comisiei mixte a avut loc câte o întâlnire a grupului permanent de experţi pentru ocrotirea naturii, a grupului permanent de experţi pentru programe şi proiecte internaţionale, a grupului permanent de experţi pentru protecţia mediului şi a grupului ad-hoc de experţi Roşia Montană.

Cea de-a noua reuniune a Comisiei mixte a fost prezidată de domnul dr. Zoltan Illes, secretar de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării Rurale din Ungaria şi de doamna Anne-Rose-Marie Jugănaru, secretat de stat în cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice din România.

Lista participanţilor la cea de-a noua reuniune este prezentată în anexa nr. I.

La întâlnire s-a adoptat şi s-a dezbătut următoarea ordine de zi:

1. Activitatea grupului permanent de experţi pentru ocrotirea naturii;

2. Activitatea grupului permanent de experţi pentru programe şi proiecte internaţionale;

3. Activitatea grupului ad-hoc de experţi Roşia Montană;

4. Activitatea grupului permanent de experţi pentru protecţia mediului;

5. Diverse: Strategia Dunării;

6. Organizarea celei de-a zecea reuniuni a Comisiei mixte.

În cadrul celei de-a noua reuniuni, copreşedinţii Comisiei mixte, domnul secretar de stat dr. Zoltan Illes şi doamna secretar de stat Anne-Rose-Marie Jugănaru, au apreciat cooperarea neîntreruptă de mai mulţi ani la nivel de experţi şi şi-au exprimat convingerea că grupurile permanente de experţi şi grupul ad-hoc de experţi Roşia Montană vor continua întâlnirile periodice stabilite prin regulamentele lor de funcţionare, în vederea continuării activităţilor comune.

Preşedinţii celor două delegaţii au apreciat pozitiv activitatea desfăşurată la nivelul grupurilor permanente de experţi.

În urma reuniunii desfăşurate conform ordinii de zi, Comisia mixtă a luat următoarele hotărâri:

1. Activitatea grupului permanent de experţi pentru ocrotirea naturii

Comisia mixtă a fost informată asupra activităţii grupului permanent de experţi pentru ocrotirea naturii.

Cea de-a şaptea reuniune a grupului permanent de experţi pentru ocrotirea naturii a avut loc în perioada 3-4 noiembrie 2011, la Szarvas, Ungaria. Cu această ocazie experţii au evaluat activităţile cuprinse în planul de lucru pe anul 2011.

Comisia mixtă a apreciat pozitiv realizarea următoarelor activităţi:

- vizita, în comun, pe teren a siturilor Natura 2000 din zona de frontieră, armonizarea procesului de monitorizare a populaţiilor de specii prioritare de importanţă comunitară, dezvoltarea în continuare a cooperării;

- organizarea unei conferinţe româno-ungare privind protecţia naturii, la Szarvas, Ungaria, în perioada 19-20 februarie 2013, de către Direcţia Parcului Naţional Criş-Mureş, cu participarea a peste 100 de experţi din Ungaria şi din România;

- continuarea colaborării dintre Direcţia Parcul Naţional Criş-Mureş şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita, în special în ceea ce priveşte managementul zonelor umede de interes comunitar;

- continuarea cooperării dintre Direcţia Parcului Naţional Criş-Mureş şi Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului, prin continuarea monitorizării speciilor protejate din zona de frontieră;

- crearea sistemului de cooperare transfrontalieră între Direcţia Parcul Naţional Criş-Mureş şi Administraţia Parcului Natural Apuseni privind gestionarea Parcului Natural Cefa; implementarea proiectului "Dezvoltarea ariei protejate transfrontaliere pe teritoriul Parcului Naţional Criş-Mureş şi al Parcului Natural Cefa";

- continuarea cooperării în vederea asigurării sustenabilităţii rezultatelor proiectului LIFE Natura "Conservarea vânturelului de seară (Falco vespertinus) în Regiunea Biogeografică Panonică", pe durata celor 4 ani în care există obligaţia de monitorizare;

- implementarea acordului de monitorizare şi evaluare a populaţiilor de dropii în contextul Convenţiei de la Bonn. Prezentarea rezultatelor comune la cea de-a 3-a întâlnire a părţilor semnatare ale Memorandumului de înţelegere privind conservarea populaţiei de dropii în Europa Centrală în cadrul Convenţiei de la Berna, întâlnire găzduită de Direcţia Parcului Naţional Criş-Mureş la Szarvas, Ungaria, în perioada 8-12 aprilie 2013;

- continuarea cooperării dintre Direcţia Parcului Naţional Hortobagy, Direcţia Parcului Naţional Criş-Mureş, Administraţia Parcului Natural Apuseni şi Direcţia Parcului Natural Lunca Mureşului în vederea prezervării patrimoniului natural în zona de frontieră (proiecte comune, armonizarea planurilor de gestiune, schimb de experienţă între părţi);

- cooperare în vederea implementării în comun a proiectului LIFE+ "Protecţia şoimului dunărean în zona de nord-est a Bulgariei, Ungariei, României şi Slovaciei";

- implementarea proiectului iniţiat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Bihor, Inspectoratul pentru protecţia mediului, protecţia naturii şi apelor de dincolo de Tisa şi cu Direcţia Parcului Naţional Hortobagy, în cadrul Programului de cooperare transfrontalieră 2007-2013, pe tema: Crearea infrastructurii de vizitare a ariilor naturale protejate de pe teritoriul judeţelor Bihor şi Hajdu-Bihar;

- Implementarea proiectului "Prezentarea şi prezervarea patrimoniului natural în valea Ierului şi în împrejurimi" în cadrul cooperării transfrontaliere româno-ungare 2007-2013, împreună cu autoritatea locală a comunei Dioşig, organizaţia Milvus Transilvania Vest, Parcul Naţional Hortobagy şi Autoritatea locală a comunei Kokad.

Comisia mixtă a identificat următoarele priorităţi pentru perioada următoare:

- dezvoltarea în continuare a cooperării interinstituţionale dintre Administraţia Parcului Natural Apuseni şi Direcţia Parcului Naţional Criş-Mureş în vederea gestionării Parcului Natural Cefa;

- monitorizarea permanentă şi armonizată a populaţiei de dropii din zona de graniţă Mezogyan-Salonta şi a habitatelor acestora, luarea măsurilor necesare pentru protejarea populaţiei şi a habitatelor, conform Convenţiei de la Bonn;

- continuarea cooperării dintre Direcţia Parcului Naţional Criş-Mureş şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita privind în special administrarea zonelor umede de importanţă comunitară;

- cooperarea permanentă dintre Direcţia Parcului Naţional Criş-Mureş şi Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului în ceea ce priveşte monitorizarea speciilor protejate în zona de frontieră;

- dezvoltarea cooperării privind organismele modificate genetic;

- intensificarea cooperării dintre partenerii Direcţia Parcului Naţional Bukk şi Administraţia Parcului Natural Retezat, în conformitate cu acordul de cooperare semnat în Ungaria la Eger;

- implementarea proiectului LIFE+ "Protecţia şoimului dunărean în zona de Nord-Est a Bulgariei, Ungariei, României şi Slovaciei";

- cooperarea în domeniul ştiinţific şi al protecţiei naturii pentru identificarea populaţiilor tuturor speciilor de orbete (Spalax spp) din ambele ţări şi protejarea habitatelor lor, în vederea perpetuării acestor populaţii;

- cooperarea în vederea aplicării reglementărilor UE privind comerţul cu specii sălbatice de floră şi faună;

- intensificarea cooperării dintre experţii care activează în domeniul proiectelor internaţionale;

- schimb de experienţă privind măsurile la nivel european referitoare la dezvoltarea rurală în scopul conservării biodiversităţii (măsurile de agro-mediu, plăţile Natura 2000, împădurirea terenurilor agricole, protecţia mediului în zonele de pădure);

- schimb de experienţă în vederea elaborării şi aplicării metodelor de gestiune ecologică a pădurilor, de silvicultură ecologică (metode de gestiune a pădurilor care conduc la împăduriri în trupuri compacte, cercetări privind dinamica resurselor forestiere, situaţia tipurilor endemice de pădure şi a pădurilor virgine, programe privind rezervaţiile forestiere).

Comisia mixtă adoptă protocolul celei de-a şaptea reuniuni a Grupului permanent de experţi pentru ocrotirea naturii (anexa nr. II).

2. Activitatea grupului permanent de experţi pentru programe şi proiecte internaţionale

Comisia mixtă a fost informată asupra activităţii grupului permanent de experţi pentru programe şi proiecte internaţionale.

Cea de-a şaptea reuniune a grupului permanent de experţi pentru programe şi proiecte internaţionale a avut loc în data de 29 septembrie 2011, la Budapesta, Ungaria. În cadrul întâlnirii, părţile au trecut în revistă activitatea din perioada 2010-2011.

Comisia mixtă a apreciat pozitiv colaborarea experţilor din cadrul grupului, în special cu privire la următoarele activităţi:

- schimbul de informaţii permanente asupra progresului înregistrat în implementarea programelor operaţionale de mediu naţionale din România şi Ungaria;

- schimbul de experienţă în ceea ce priveşte implementarea Programului operaţional sectorial Mediu din România şi Programului operaţional Mediu şi Energie din Ungaria;

- schimbul de experienţă privind strategia şi metodologia remunerării structurilor implicate şi a colaboratorilor autorităţilor de management din Fondul de asistenţă tehnică;

- schimbul de experienţă privind achiziţiile publice - experienţele contextului legal din Uniunea Europeană şi din cele două ţări, experienţele şi problemele legate de folosirea documentaţiei din dosarele prezentate la licitaţie;

- informarea reciprocă despre situaţia programelor relevante ETE/ENPI;

- rezultatele implementării Strategiei UE pentru regiunea Dunării şi stadiul acestei implementări;

- elaborarea unui mecanism de coordonare în vederea identificării necesităţilor de investiţii, pentru a înlesni proiectele transfrontaliere de cooperare, dincolo de cadrul financiar multianual (sau pentru a identifica alte mijloace financiare relevante);

Comisia mixtă a identificat următoarele priorităţi pentru perioada următoare:

- informarea reciprocă privind pregătirile la nivel naţional referitoare la politica de coeziune pentru perioada financiară 2014-2020, armonizarea priorităţilor naţionale pentru a înlesni crearea unui portofoliu de proiecte de interes comun în domeniile prioritare, care au implicaţii asupra protecţiei mediului şi gospodăririi apelor;

- sprijinirea activităţii grupurilor de experţi din cadrul Comisiei mixte, respectiv a Comisiei mixte româno-ungare de gospodărire a apelor, prin informarea lor asupra mecanismelor şi oportunităţilor de finanţare relevante şi prin identificarea posibilităţilor de accesare de fonduri pentru necesităţile de finanţare a proiectelor prezentate de aceste grupuri;

- informarea reciprocă şi schimb de experienţă privind implementarea Programului operaţional sectorial Mediu al României şi al Programului operaţional de Mediu şi Energie al Ungariei;

- informarea reciprocă asupra proiectelor transfrontaliere de cofinanţare relevante în Uniunea Europeană, având în vedere în special Programul de cooperare transfrontalieră dintre Ungaria şi România şi Programul de cooperare transfrontalieră dintre Ungaria-Slovacia-România-Ucraina;

- identificarea din timp a proiectelor comune din domeniul gospodăririi apelor, protecţiei mediului şi protecţiei naturii, prin elaborarea unui mecanism de coordonare şi prin crearea unui portofoliu de proiecte de interes comun, precum şi concertarea poziţiei comune privind accesarea unor finanţări posibile.

Următoarea reuniune a grupului permanent de experţi pentru programe şi proiecte internaţionale va avea loc în primul semestru al anului 2014, în România.

Comisia mixtă adoptă minuta celei de-a şaptea reuniuni a grupului permanent de experţi pentru programe şi proiecte internaţionale (anexa nr. III).

3. Activitatea grupului ad-hoc de experţi Roşia Montană

Comisia mixtă a fost informată asupra subiectului aflat pe agenda grupului ad-hoc de experţi Roşia Montană.

Cea de-a şaptea reuniune a grupului ad-hoc de experţi Roşia Montană a avut loc în data de 25 noiembrie 2013, la Budapesta, Ungaria.

Comisia mixtă a apreciat pozitiv informaţiile prezentate de partea română, respectiv:

- În prezent, în România, nu se mai desfăşoară activităţi de extracţie şi prelucrare a minereurilor auro-argentifere.

- În ceea ce priveşte proiectul minier Roşia Montană, procedura privind evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectul minier Roşia Montană, demarată în anul 2004, nu a fost finalizată. De la ultima reuniune a grupului ad-hoc, în procedura privind evaluarea impactului asupra mediului, au fost analizate aspectele privind garanţiile financiare în caz de accident la închidere şi monitorizarea postînchidere. În conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale, acordul de mediu se va emite prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, după luarea deciziei în cadrul CAT.

- În ceea ce priveşte proiectul minier Baia Mare, în prezent nu se desfăşoară nicio activitate pe amplasament. În cazul în care se va solicita emiterea de acte administrative de reglementare în domeniul protecţiei mediului, partea română va notifica partea ungară conform prevederilor Convenţiei Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier.

- În ceea ce priveşte proiectul minier Certej, procedura naţională privind evaluarea impactului asupra mediului nu a fost finalizată, întrucât actul administrativ a fost contestat în instanţă. După finalizarea procedurilor în instanţă, partea română va comunica părţii ungare, în conformitate cu prevederile Convenţiei Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier, Acordul de mediu în care se vor regăsi propunerile părţii ungare.

- Partea ungară a luat act de informaţiile prezentate de partea română şi a solicitat să fie informată cu privire la orice modificare substanţială a proiectelor prezentate.

- Având în vedere faptul că aspectele discutate în cadrul grupului ad-hoc sunt de acelaşi tip ca cele discutate în cadrul grupului permanent de experţi pentru protecţia mediului, partea română a sugerat părţii ungare ca discuţiile privind proiectul minier Roşia Montană, precum şi a altor proiecte miniere să fie continuate în cadrul grupului permanent de experţi pentru protecţia mediului, iar grupul ad-hoc de experţi Roşia Montană să îşi înceteze activitatea.

- Partea ungară a acceptat sugestia părţii române.

Comisia mixtă a decis ca de la data încheierii acestui protocol grupul ad-hoc de experţi Roşia Montană să îşi înceteze activitatea, iar discuţiile privind acest proiect să fie continuate în cadrul grupului permanent de experţi pentru protecţia mediului.

Comisia mixtă adoptă protocolul reuniunii grupului ad-hoc de experţi Roşia Montană (anexa nr. IV).

Comisia mixtă consideră că, în privinţa proiectului de la Roşia Montană, schimbul permanent de informaţii are o importanţă majoră.

În rest, poziţia Ungariei în privinţa proiectului de la Roşia Montană nu s-a schimbat.

4. Activitatea grupului permanent de experţi pentru protecţia mediului

Comisia mixtă a fost informată asupra activităţii grupului permanent de experţi pentru protecţia mediului.

Cea de-a noua reuniune a grupului permanent de experţi pentru protecţia mediului a avut loc în data de 25 noiembrie 2013, la Budapesta, Ungaria.

La reuniunea grupului permanent de experţi pentru protecţia mediului părţile au discutat noutăţile legate de gestionarea deşeurilor. Partea ungară a informat despre intrarea în vigoare cu data de 1 ianuarie 2013 a Legii CLXXXV din 2012 care a modificat procedurile de gestionare a deşeurilor, iar partea română a prezentat noua Strategie naţională de gestionare a deşeurilor pentru perioada 2014-2020.

Părţile au prezentat starea actuală a calităţii aerului, reţelele naţionale de monitorizare şi cele mai importante măsuri de reducere a poluării aerului.

Părţile au concluzionat că ambele ţări au probleme similare: nivel ridicat de emisii de NO2 şi emisii de PM10, dificultăţi financiare legate de managementul şi modernizarea reţelelor de monitorizare, dificultăţi în reducerea nivelului de emisii din activităţi rezidenţiale.

Comisia a apreciat pozitiv schimbul de informaţii privind E/PRTR.

La cererea părţii române delegaţia din Ungaria a prezentat situaţia actuală în urma dezastrului ecologic care a avut loc în apropierea localităţii Kolontar, respectiv:

- monitorizarea apelor Dunării în urma dezastrului privind în special poluarea cu metale grele;

- strategii şi măsuri în urma evenimentului;

- experienţe acumulate pe o perioadă de 3 ani privind implementarea reglementărilor UE.

Totodată, partea ungară a prezentat Planul de acţiune privind utilizarea şi managementul rezervelor de resurse minerale energetice.

Comisia mixtă adoptă protocolul reuniunii grupului permanent de experţi pentru protecţia mediului (anexa nr. V).

5. Diverse: Strategia Dunării

Ungaria şi România s-au angajat împreună să coordoneze cel de-al 5-lea domeniu prioritar din Strategia UE pentru regiunea Dunării, privind gestionarea riscurilor de mediu (PA5). Comisia mixtă se felicită pentru constituirea în timpul Preşedinţiei ungare a UE a Steering Grupului pentru PA5, care s-a reunit până în prezent de mai multe ori. În vederea participării semnificative a celorlalte state partenere la reuniunile Steering Grupului pentru PA5, părţile coordonatoare vor stimula şi vor facilita participarea celorlalte 12 state la eforturile comune, prin folosirea mijloacelor financiare disponibile.

Partenerii coordonatori au o cooperare constructivă şi eficientă, iar schimbarea coordonatorului de către partea română a avut loc fără dificultăţi. Părţile confirmă intenţia lor de a acorda tot sprijinul necesar coordonatorilor PA5 pentru a face faţă sarcinilor care le revin.

Comisia mixtă invită grupul permanent de experţi pentru programe şi proiecte internaţionale să coopereze în continuare cu grupul EDS, având în vedere, în special, identificarea acelor proiecte de interes comun la care România şi Ungaria, în următoarea perioadă financiară a UE, vor putea prezenta dosare la licitaţii pentru finanţarea unor proiecte cu obiective care corespund Strategiei UE pentru regiunea Dunării, în domeniile în care există autorităţi de management în cele două ţări.

6. Organizarea celei de-a 10-a reuniuni a Comisiei mixte

Părţile sunt de acord pentru organizarea celei de-a 10-a reuniuni a Comisiei mixte în 2014 pe teritoriul României. Locul şi data vor fi stabilite ulterior.

Protocolul celei de-a noua reuniuni a Comisiei mixte pentru aplicarea prevederilor art. 4 alin. 3 din Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Ungariei privind cooperarea în domeniul protecţiei mediului a fost încheiat şi adoptat de ambele părţi.

Anexele nr. I-V constituie parte integrantă a prezentului protocol.

Întocmit în Ungaria, la Budapesta, la data de 26 noiembrie 2013, în câte două exemplare, fiecare în limbile română şi maghiară. Ambele variante sunt egal autentice.

 

DIN PARTEA GUVERNULUI ROMÂNIEI
Doamna Anne-Rose-Marie Jugănaru,
secretat de stat
Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice din România

DIN PARTEA GUVERNULUI UNGARIEI
Domnul dr. Zoltan Illes,
secretar de stat
Ministerul Dezvoltării Rurale din Ungaria

 

ANEXA Nr. I 
la protocol

 

Participanţii la cea de-a noua reuniune a Comisiei mixte româno-ungare pentru aplicarea prevederilor

Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea în domeniul protecţiei mediului

Budapesta, 26 noiembrie 2013

Delegaţia ungară:

Dr. Zoltan Illes

Secretar de stat, Ministerul Dezvoltării Rurale

Kovacs Peter

Secretar de stat adjunct pentru ape, Ministerul Dezvoltării Rurale, conducătorul Grupului ad-hoc de experţi Roşia Montană

Dr. Makai Martina

Şef departament, Ministerul Dezvoltării Rurale, conducătorul grupului permanent de experţi pentru programe şi proiecte internaţionale

Dr. Dobi Balint

Şef Departamentul de conservare a mediului, Ministerul Dezvoltării Rurale, conducătorul grupului permanent de experţi pentru protecţia mediului

Ugron Akos Gabor

Şef Departament Parcuri Naţionale şi Conservarea Naturii, Ministerul Dezvoltării Rurale, conducătorul grupului permanent de experţi privind conservarea naturii

Tirjak Lazlo

Director, Parcul Naţional Criş-Mureş

Kuntar Tamas

Director adjunct, Departamentul de relaţii internaţionale, Ministerul Dezvoltării Rurale

Ijgyarto Judit

Consilier-şef, Departamentul de relaţii internaţionale, Ministerul Dezvoltării Rurale

Bogar Ferenc

Consilier, Ministerul Afacerilor Externe

Vajna Tunde

Interpret


Delegaţia română:

Anne-Rose-Marie Jugănaru

Secretar de stat, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, conducătorul delegaţiei

Alexandru Victor Micula

Ambasadorul României la Budapesta

Florian Udrea

Director, Direcţia dezvoltare durabilă şi protecţia naturii, Ministerul Mediului şi Schimbărilor
Climatice, conducătorul grupului permanent de experţi privind conservarea naturii

Ciprian Constantin Ghioc

Director general, Direcţia generală AM POS Mediu, Ministerul Mediului şi Schimbărilor
Climatice, conducătorul grupului permanent de experţi pentru programe şi proiecte
internaţionale

Octavian Pătraşcu

Director, Direcţia evaluare impact şi controlul poluării, Ministerul Mediului şi Schimbărilor
Climatice, conducătorul grupului permanent de experţi pentru protecţia mediului şi al grupului
ad-hoc de experţi Roşia Montană

Gheorghe Constantin

Director, Departamentul pentru ape, păduri şi piscicultură

Liliana Bara

Director, Direcţia afaceri europene şi relaţii internaţionale, Ministerul Mediului şi Schimbărilor
Climatice

Lăcrămioara Claudia Chioaru

Director adjunct, Direcţia afaceri europene şi relaţii internaţionale, Ministerul Mediului şi
Schimbărilor Climatice

Adela Paţiu

Consilier pentru afaceri europene, Direcţia afaceri europene şi relaţii internaţionale, Ministerul
Mediului şi Schimbărilor Climatice

Adriana Calapod

Şef serviciu, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor

Liviu Dumitru

Director adjunct, Ministerul Afacerilor Externe

Zenovia Maria Popa

Secretar III, Ambasada României la Budapesta

 

ANEXA Nr. II 
la protocol

Protocol al celei de-a şaptea reuniuni a Grupului bilateral româno-ungar de experţi

pentru ocrotirea naturii din cadrul Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediului

 

3-4 noiembrie 2011, Szarvas, Ungaria

 

Întâlnirea s-a organizat conform celor convenite la cea de-a şasea întâlnire a Grupului bilateral de experţi pentru ocrotirea naturii din 12-13 septembrie 2010 de la Oradea, România.

Scopul întâlnirii este de a evalua activităţile realizate în planul de lucru pentru perioada 2010-2011, precum şi întocmirea şi aprobarea unui plan de activitate pentru anul 2012.

Participanţi:

Din România:

• Doamna Alina Frim, director, Direcţia biodiversităţii - Ministerul Mediului şi Pădurilor

• Domnul Nicolae Manta, consilier, Direcţia biodiversităţii - Ministerul Mediului şi Pădurilor

• Domnul Jozsef Both, şef birou, APM Harghita

• Doamna Monika Ciupleu, şef birou, APM Bihor

• Domnul Alin Moş, director, Administraţia Parcului Natural Apuseni

 

Din Ungaria:

• Domnul Peter Toth, şef serviciu, Ministerul Dezvoltării Rurale, Departamentul Parcuri Naţionale şi Protecţia Peisajului

• Domnul Laszlo Tirjak, director, Direcţia Parcului Naţional Koros-Maros

• Doamna Agnes L'Aune, consilier, Ministerul Dezvoltării Rurale, Departamentul Parcuri Naţionale şi Protecţia Peisajului

• Domnul Istvan Gyarmathy, consilier superior, Direcţia Parcului Naţional Hortobagy

• Domnul Attila Molnar, inspector ecolog, Direcţia Parcului Naţional Hortobagy

Şefii grupului de experţi au prezentat, în debutul întâlnirii, membrii delegaţiilor.

Părţile au evaluat cooperarea pe perioada anului trecut şi au constatat de comun acord că au avut o activitate diversificată şi cu rezultate bune (anexa nr. 1). Grupul de experţi a dezbătut şi a adoptat programul de lucru pe anul 2012 (anexa nr. 2).

Următoarea întâlnire a grupului de experţi va avea loc în cel de-al doilea semestru din anul 2012 în România.

Prezentul protocol a fost încheiat şi semnat la Szarvas la data de 3 noiembrie 2011, în câte două exemplare originale, în limbile română şi maghiară.

Protocolul a fost adoptat:

DIN PARTEA ROMÂNIEI
Alina Frim

DIN PARTEA UNGARIEI
Peter Toth


ANEXA Nr. 1

 

Raport privind stadiul realizării obiectivelor din programul de lucru pentru perioada 2010-2011

al Grupului bilateral de experţi pentru ocrotirea naturii a Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediului

 

1. Vizitarea siturilor de importanţă comunitară şi evaluarea speciilor şi habitatelor din siturile Natura 2000 în zona transfrontieră şi intensificarea cooperării

Începând din 2007, de la desemnarea siturilor Natura 2000 în România, vizitele comune s-au efectuat permanent. În decursul anului 2011 au avut loc alte 6 întâlniri atât pe teritoriul României, cât şi pe cel al Ungariei. Între timp, în România au fost lansate sesiunile de atribuire în administrare/custodie a siturilor Natura 2000. Parcul Naţional Criş-Mureş a contactat două organizaţii neguvernamentale care au câştigat deja dreptul de administrare-custodie a terenurilor din zona de frontieră, respectiv Asociaţia Grupul Milvus, Târgu Mureş/Milvus Egyesulet, Marosvasarhely şi Asociaţia "EXCELSIOR" Arad/"EXCELSIOR" Egyesulet, Arad). Odată cu monitorizarea speciilor comunitare prioritare din Parcul Natural Cefa (care este în acelaşi timp şi o arie specială de protecţie a păsărilor) s-a efectuat şi numărătoarea sincronizată a speciei de dropii (Otis tarda) din Ungaria, la nivel naţional. S-a continuat numărătoarea sincronizată a păsărilor de baltă, care migrează în zona heleşteielor din parcurile naturale Cefa-Bihor, privind în special raţa roşie (Aythya nyroca), specie strict protejată.

Implementarea proiectului Interreg HURO 0801/218 (Evaluarea ariilor protejate din zona de frontieră), proiect comun al "Cercului Verde" din Hajduboszormeny, al Asociaţiei Ronaorzo Termeszetvedelmi Egyesulet şi al Asociaţiei Ecotop din Oradea, s-a încheiat la începutul anului 2011. Direcţiunea Parcului Naţional Hortobagy a participat ca partener la acest proiect. Rezultatele proiectului: de partea ungară s-a iniţiat înregistrarea a 3 noi zone de importanţă locală ca arii protejate, s-a început întocmirea planului de management, iar de partea română s-a iniţiat extinderea unei arii protejate existente Natura 2000. S-au organizat 6 vizite în comun cu participanţi atât din România, cât şi din Ungaria, iar ca rezultat al acestor vizite s-a colectat un număr considerabil de date botanice şi zoologice. S-au organizat 8 prelegeri de popularizare a ocrotirii naturii (4 RO + 4 HU), cu prezentarea, în paralel, a unor expoziţii itinerante (4 RO + 4 HU). S-au organizat acţiuni voluntare de monitorizare pentru care în două situaţii s-au ţinut cursuri de pregătire şi s-a organizat o acţiune cu participarea a 20-25 de persoane şi în cadrul proiectului s-au organizat, de asemenea, forumuri de parteneriat. S-a realizat un album de fotografii (1.000 de imagini), un pliant (5.000 de exemplare) şi unele afişe (500 buc.).

În scopul continuării activităţilor părţile s-au prezentat la concursul publicat de fundaţia Interreg în vederea derulării unui nou proiect. Programul iniţial a fost publicat pentru situri Natura 2000 învecinate, de exemplu: Fulopi lapretek Ktt., Hanelek Ktt., Pocsaji-kapu Ktt., Kismarja-Pocsaj-Esztari gyepek Ktt., Kismarjai Nagyszik Ktt., Sebes-Koros Ktt. de partea ungară şi Câmpia Careiului ROSCI, Câmpia Nirului-Valea Ierului ROSPA, Diosig ROSCI, Lunca Barcăului ROSPA, Lunca inferioară a Crişului Repede ROSCI de partea română.

Proiectul vizează ca în urma evaluărilor să se întocmească pliante, pagini web, să fie plasate panouri indicatoare, să se amenajeze două trasee educative transfrontiere, să se întocmească harta habitatelor prioritare din zone de ambele părţi, respectiv harta răspândirii speciilor prioritare identificate. În cadrul proiectului se va întocmi, de asemenea, planul de management pentru câte două situri Natura 2000 de ambele părţi în conformitate cu legislaţia în vigoare în fiecare ţară, dar cu consultări permanente între părţi.

Proiectul HURO/0802/087, intitulat "Amenajarea infrastructurii de mediu în ariile protejate din Bihor şi Hajdu- Bihar," a început în 2011 şi se va încheia în anul 2012. Beneficiarii proiectului sunt autorităţile locale din judeţele Bihor (Consiliul Judeţean Bihor, primăriile Sălacea, Oşorhei, Şimian şi Lugaşu de Jos) şi Autoguvernarea Hajdu-Bihar. Partenerii asociaţi ai acestui proiect sunt Direcţia Parcului Naţional Hortobagy, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor, Direcţia Silvică Bihor, Universitatea Oradea. Scopul a fost prezentarea şi dezvoltarea ariilor protejate din zona de frontieră (trasee educative, pliante, crearea unor puncte de informare pe 6 zone protejate de partea română). Există o cooperare sistematică între Parcul Natural Szatmar-Bereg (Szatmar-Beregi Tajvedelmi Korzet) şi Asociaţia Carpatina Ardeleană (Erdelyi Karpat Egyesulet) vizând monitorizarea ariilor protejate din zona de frontieră.

La începutul anului 2011 colegii din Parcul Natural Szatmar- Bereg şi Asociaţia Carpatina Ardeleană din Satul Mare au avut o întâlnire pe probleme practice de ocrotire a naturii Ei au prevăzut, de asemenea, o activitate comună de evaluare a populaţiei de lepidoptere din zona de graniţă.

2. Continuarea implementării protocolului de colaborare între Parcul Naţional Criş-Mureş şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita, având în vedere în special managementul habitatelor din zonele umede de importanţă comunitară

Reprezentanţii instituţiilor vizate au convenit în acest protocol să coopereze în vederea managementului/custodiei habitatelor din zonele umede de importanţă comunitară. Având în vedere că unele dintre aceste situri au fost extinse în cursul anului 2011, cele două instituţii continuă cooperarea.

3. Cooperare între Parcul Naţional Koros Maros şi Parcul Natural Lunca Mureşului, consultări permanente privind monitorizarea populaţiilor de specii sălbatice prioritare în zona transfrontalieră

În octombrie 2011 toţi specialiştii Administraţiei Parcului Natural Lunca Mureşului au efectuat o vizită de studii la invitaţia Parcului Naţional Criş-Mureş. Cele două direcţii şi-au prezentat reciproc activităţile purtând discuţii pe marginea experienţelor acumulate şi au identificat împreună domeniile de cooperare pentru viitor. Cele două instituţii au efectuat în zona de frontieră - ca şi în anii precedenţi - monitorizarea coordonată în perioada de iarnă a populaţiei de vultur codalb (Haliaeetus albicilla) şi a acvilei ţipătoare mici (Aquila pomarina).

De asemenea, Administraţia Parcului Naţional Criş-Mureş a participat, în parteneriat cu autorităţile oraşelor Pecica şi Morahalom şi cu Asociaţia Natura din Pecica, la concursul publicat în cadrul Programului de cooperare transfrontalieră între România şi Ungaria la proiect care implică şi Parcul Naţional Criş-Mureş, privind reluarea tradiţiei de creştere a bivolilor în această zonă.

4. Colaborarea dintre Administraţia Parcului Naţional Criş-Mureş şi Parcul Natural Apuseni pentru înfiinţarea Parcului Natural Cefa: obiectivul fiind constituirea parcului Natural Cefa (definitivarea publicării actului de constituire a Parcului)

În această perioadă au avut loc 4 întâlniri şi vizite la faţa locului. Desemnarea Parcului Natural Cefa ca arie protejată a avut loc pe data de 2 decembrie 2010. Constituirea Parcului Natural Cefa are o importanţă majoră atât pentru Parcul Naţional Criş-Mureş, cât şi pentru toate localităţile din zonă.

În februarie 2011, Administraţia Parcului Naţional Criş-Mureş şi Administraţia Parcului Natural Apuseni s-au prezentat împreună la licitaţia publicată pentru finanţarea proiectului în cadrul Programului HURO/1001 de cooperare transfrontalieră între România şi Ungaria. Proiectul " Dezvoltarea ariilor protejate transfrontaliere în Parcul Naţional Criş-Mureş şi în Parcul Natural Cefa", cu un buget de 84.000 euro, are ca obiectiv armonizarea activităţii celor două parcuri. Adjudecarea dosarelor prezentate este de aşteptat până la sfârşitul anului 2011.

În luna iunie 2011 Administraţia Parcului Naţional Criş- Mureş, la invitaţia Administraţiei Parcului Natural Cefa, şi-a ţinut întâlnirea anuală a Consiliului consultativ în Parcul Natural Cefa.

5. Instaurarea sistemului de cooperare interinstituţională privind managementul Parcului Natural Cefa

La data de 2 decembrie 2010 s-a publicat actul normativ care desemnează Parcul Natural Cefa ca arie protejată. S-au stabilit forma de administrare, precum şi modul de funcţionare a structurii de administrare, administratorul desemnat fiind Administraţia Parcului Natural Apuseni. Cooperarea dintre cele două instituţii este continuă.

6. Continuarea cooperării pe perioada de monitorizare obligatorie timp de 4 ani, în vederea perenizării rezultatelor obţinute în proiectul vânturelul de seară LIFE Natura

Programul a fost încheiat cu succes la data de 31 decembrie 2009. Administraţia Parcului Naţional Criş-Mureş, titularul proiectului, în luna aprilie 2010 a înaintat Comisiei Europene raportul. Comisia a aprobat raportul în scris la data de 14 iunie 2011, atât sub aspect profesional, cât şi sub aspect financiar. Astfel, programul s-a încheiat. Cel mai important rezultat al acestui program, cu un buget de 1,4 milioane euro şi cu o durată de 4 ani, este creşterea efectivă a populaţiei vânturelului de seară (Falco vespertinus) atât în Ungaria, cât şi în zona de nord a Transilvaniei şi în Banat. În primul an de implementare a proiectului, în zona prinsă în proiect s-au numărat 800-920 de perechi clocitoare, iar în 2009 numărul lor a crescut, fiind de 1.400-1.500 de perechi.

Participanţii la acest proiect s-au angajat ca după încheierea proiectului să monitorizeze şi să asigure protejarea speciei timp de 4 ani în vederea perenizării rezultatelor obţinute în perioada de implementare. Astfel, de ambele părţi s-au efectuat lucrări de mentenanţă şi de monitorizare a cuiburilor artificiale, respectiv s-au efectuat numărătorile sincronizate în perioada de toamnă. În cursul anului 2011 Asociaţia Grupul Milvus, în colaborare cu Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor, a desfăşurat următoarele activităţi suplimentare: montarea a 97 de cuiburi noi artificiale, plantarea a 50 de puieţi în plantaţiile existente cu colonii de vânturei şi continuarea programului de inelare aplicându-se alte 140 de inele. De partea maghiară Parcul Naţional Koros-Moros şi Hortobagy au continuat aceleaşi activităţi suplimentare.

7. Monitorizarea şi evaluarea populaţiilor de dropii în conformitate cu Memorandumul de înţelegere ca parte a Convenţiei de la Bonn

Administraţia Parcului Naţional Criş-Mureş efectuează în permanenţă evaluarea populaţiilor din zona de graniţă la Kissarret, notând datele observate. Pe teritoriul românesc aferent, în zona Salontei, s-a constatat o creştere a populaţiei cu ocazia numărătorilor efectuate la vizitele la faţa locului. De atunci înregistrarea datelor se face fără întrerupere. La numărătoarea sincron de pe teritoriul Ungariei s-a numărat populaţia de ambele părţi ale graniţei.

Partenerii de proiect, în vederea protejării şi mai accentuate a speciei, în cadrul proiectului de cooperare transfrontalieră dintre România şi Ungaria, HURO/1001, la care s-au prezentat împreună în februarie 2011, au intenţia de a monitoriza şi mai eficient populaţiile de dropii care trăiesc pe ambele părţi ale graniţei, pe teritoriul SPA din administrarea Parcului Natural Apuseni, care cuprinde şi habitatul de la Salonta.

8. Cooperare în privinţa implementării regulamentelor UE privind comerţul cu specii de plante şi animale sălbatice

Cooperarea cu colegii de la autorităţile de management CITES din România este foarte bună, eficientă, de la caz la caz - aşa cum trebuie să fie între state membre UE - privind în special eliberarea autorizaţiilor sau identificarea unor activităţi ilicite. În anul în curs nu am avut niciun program special în afara cazurilor în care s-a luat ocazional legătura.

9. Cooperare în scopul creării condiţiilor pentru informarea reciprocă între autorităţile din cele două ţări, privind capturile de fosile din speciile non-CITES şi de flori de mină

Ministerul Dezvoltării Rurale din Ungaria s-a adresat prin curier acelor organe din Ungaria care pot avea competenţă în rezolvarea unor probleme curente.

Procedurile judiciare în curs au fost începute nu din cauza unor daune aduse naturii, ci din cauza unor acte criminale de natură vamală. În actualul context de pază a frontierei, foarte rar, numai ocazional se efectuează controlul vamal, astfel nu se poate controla şi împiedica efectiv traficul de fosile. Dat fiind că astfel de transporturi de obicei nu fac decât să tranziteze pe teritoriul Ungariei, traficantul nu poate fi prins nici măcar atunci când îşi vinde marfa. Părţile, dincolo de obligaţia celor două state de a avea o consultare susţinută în materie, au căzut de acord în a preciza că soluţia ar fi o protecţie mai riguroasă a siturilor geologice. Informaţii privind identitatea traficanţilor de fosile nu pot fi obţinute decât la tribunalele care au cazul pe rol sau la autorităţile care îi urmăresc pe traficanţi. Legea LXIII din 2009 privind cooperarea dintre România şi Republica Ungară pentru prevenirea şi oprirea criminalităţii transfrontaliere ar fi o soluţie. Legea stipulează dreptul României de a cere informaţii privind identitatea traficanţilor prin organele centrale de legătură.

10. Dezvoltarea cooperării în domeniul organismelor modificate genetic

Cooperarea dintre organele competente în domeniul contaminării seminţelor: cooperarea cu organele române OMG, deşi ocazională, este foarte bună şi eficientă, în special privind cazurile de contaminare a seminţelor cu OMG, ceea ce are o importanţă majoră pentru Ungaria, dat fiind că de multe ori astfel de seminţe contaminate provin din România. Comisia europeană a prezentat pe data de 13 iulie 2010 un nou "pachet OMG", vizând dreptul statelor membre de a decide în mod autonom delimitarea parţială sau integrală a culturilor de OMG pe teritoriul lor. Tema a fost de mare importanţă în perioada preşedinţiei Ungariei. Pentru a putea ajunge la un compromis, Ungaria a prezentat în perioada preşedinţiei sale la sesiunea Coreper din data de 25 mai 2011 un proiect (10532/11), care nu a fost adoptat, deşi majoritatea delegaţiilor l-au susţinut.

Cooperarea dintre specialiştii români şi unguri a fost deosebit de bună, este de menţionat că România a susţinut proiectul înaintat de Ungaria, bazat deja pe un compromis. Părţile continuă cooperarea în acest domeniu.

Sarcinile perioadei următoare: se va intra în legătură cu România pe cale diplomatică în vederea protejării zonelor de graniţă faţă de culturile cu OMG, în vederea evitării eventualelor poluări, se va iniţia căutarea unor soluţii eficiente în acest domeniu.

11. Continuarea cooperării dintre Administraţia Parcului Naţional Criş-Mureş, Administraţia Parcului Naţional Hortobagy, Administraţia Parcului Natural Apuseni şi Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului în vederea conservării valorilor naturii în zona de graniţă (proiecte comune, armonizarea planurilor de management, schimb de experienţă pe teme specifice)

Principala orientare a cooperării actuale cu Direcţia Parcului Naţional Criş-Mureş este bazată pe activităţile legate de Parcul Natural Cefa (Vezi pct. 4-5).

Între Direcţia Parcului Naţional Hortobagy şi Administraţia Parcului Natural Apuseni în perioada aceasta au avut loc în primul rând schimburi de informaţii privind managementul. Direcţia Parcului Naţional Hortobagy este gata să pună la dispoziţia părţii române experienţele sale legate de constituirea parcului "Cerul înstelat".

12. Reînnoirea parteneriatului dintre Parcul Naţional Bukk şi Parcul Naţional Retezat în baza acordului de parteneriat. Ariile evidenţiate ale cooperării: GIS, habitate comunitare şi prioritare, reţeaua Natura 2000, amenajarea pădurilor, ecoturism

Cooperarea care începuse între Administraţia Parcului Naţional Bukk şi Parcului Naţional Retezat, importantă pentru ambele părţi, s-a întrerupt şi nu s-a reluat nici în acest an, ceea ce se datorează în parte schimbărilor structurale care au avut loc şi în parte lipsei de fonduri.

13. Cooperare în privinţa proiectelor comune, transfer de know-how, cooperare cu Grupul de experţi româno-ungar pentru proiecte şi programe internaţionale comune (internaţionale: LIFE şi Interreg)

Grupul permanent de experţi pentru proiecte şi programe internaţionale comune s-a întrunit la data de 28-29 septembrie 2011 în intenţia unui schimb de experienţă privind unele proiecte de interes comun, programele naţionale operaţionale de protecţia mediului, respectiv implementarea programelor de cooperare transfrontalieră, precum şi a unui schimb pe domeniile speciale de ocrotire a naturii, de management al apelor şi de protecţia mediului.

În ziua premergătoare celei de a 29-a sesiuni a grupului de experţi Societatea Comercială Energia Kozpont Nonprofit Sarl a organizat un workshop pe tema "Schimb reciproc de experienţă şi informare între România şi Ungaria privind programele şi proiectele de interes comun în domeniul protecţiei mediului". Tema principală a fost schimbul de experienţă privind implementarea programelor naţionale operative în cele două state. Părţile au considerat că întâlnirea a fost eficientă şi au determinat împreună sarcinile pentru perioada următoare.

14. Transmiterea experienţelor privind măsurile de dezvoltare rurală în vederea prezervării biodiversităţii (agromediu, compensări Natura 2000, împădurirea unor terenuri agricole)

În cadrul proiectului "Improving the Financial Sustainability of the Carpathian System of Protected Areas", al cărui beneficiar este ROMSILVA, finanţat în cadrul programului UNDP-GEF, la data de 22-24 iunie 2011 a avut loc la Băile Felix o conferinţă cu participarea statelor semnatare ale Convenţiei Carpatice.

La acest eveniment au participat atât reprezentanţii Ministerului Dezvoltării Rurale din Ungaria, cât şi cei ai Ministerului Mediului şi Pădurilor din România.

Prezentarea susţinută de partea ungară pe tema "Utilizarea fondurilor de dezvoltare rurală pentru ocrotirea naturii" a servit ca bază pentru schimburile de experienţă şi consultările purtate între părţi. Părţile au exprimat necesitatea organizării unei întâlniri pentru a cunoaşte detaliile şi practicile de utilizare a fondurilor asigurate în cadrul PAC-ului pentru ocrotirea naturii.

15. Cooperare pentru implementarea proiectului LIFE+ "Protecţia şoimului dunărean în zona de N-E a Bulgariei, Ungariei, României şi Slovaciei"

Administraţia Parcului Naţional Bukk este beneficiarul proiectului LIFE09 NAT/HU/000384 privind protecţia şoimului dunărean în zona de N-E a Bulgariei, Ungariei, României şi Slovaciei.

În pofida greutăţilor de la începutul proiectului, ritmul implementării este satisfăcător. Se păstrează o legătură permanentă şi fără probleme între organele competente în implementarea proiectului, cu repetate întâlniri directe între specialişti, atât în România, cât şi în Ungaria.

16. Analiza oportunităţii şi necesităţii înfiinţării unui institut internaţional de cercetare a bazinului hidrografic al Tisei

Ambele părţi caută posibilităţile de constituire a acestui institut pentru cercetarea bazinului hidrografic al Tisei, în această perioadă căutându-se sursele de finanţare.

ANEXA Nr. 2 

Programul de lucru pentru anul 2012 al Grupului bilateral de experţi pentru ocrotirea naturii al Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediului

1. Vizitarea siturilor de importanţă comunitară şi evaluarea speciilor şi habitatelor din siturile Natura 2000 în zona transfrontalieră şi intensificarea cooperării

Responsabili:

- Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor

- Agenţia pentru Protecţia Mediului Satu Mare

- Agenţia pentru Protecţia Mediului Arad

- Agenţia pentru Protecţia Mediului Timiş

- Administraţia Parcului Natural Apuseni

- Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului

- Direcţia Parcului Naţional Hortobagy

- Direcţia Parcului Naţional Koros-Maros

- ONG-uri

Termen: permanent

2. Continuarea implementării protocolului de colaborare între Parcul Naţional Koros-Maros şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita, în special în ceea ce priveşte managementul habitatelor din zonele umede de interes comunitar

Responsabili:

- Agenţiile pentru Protecţia Mediului Harghita

- Administraţiile Parcului Naţional Koros-Maros

Termen: permanent

3. Colaborare între Directoratul Parcului Naţional Koros-Maros şi Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului: menţinerea unei colaborări permanente, respectiv monitorizarea populaţiilor speciilor de animale protejate în regiunea de graniţă

Responsabili:

- Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului

- Direcţia Parcului Naţional Koros-Maros

Termen: permanent

 

4. Implementarea cooperării dintre Parcul Naţional Koros-Maros şi Parcul Natural Apuseni în legătură cu administrarea Parcului Natural Cefa

Responsabili:

- Administraţia Parcului Natural Apuseni

- Direcţia Parcului National Koros-Maros, cu sprijinul ministerului

Termen: permanent

 

5. Asigurarea sustenabilităţii rezultatelor proiectului LIFE Natura "Conservarea lui Falco vespertinus în Regiunea Biogeografică Panonică" pentru o perioadă de 4 ani

Responsabili:

- Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor şi Grupul Milvus

- Direcţia Parcului Naţional Koros-Maros

- Direcţia Parcului Naţional Hortobagy

Termen: permanent

 

6. Monitorizarea şi evaluarea populaţiilor de dropii în conformitate cu Memorandumul de înţelegere ca parte a Convenţiei de la Bonn

Responsabili:

- Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor

- Agenţia pentru Protecţia Mediului Arad

- Agenţia pentru Protecţia Mediului Timiş

- Direcţia Parcului Naţional Koros-Maros

Termen: permanent

 

7. Cooperare în privinţa implementării regulamentelor UE privind comerţul cu specii de plante şi animale sălbatice

Responsabili:

- Ministerul Mediului şi Pădurilor din România

- Ministerul Dezvoltării Rurale din Ungaria

Termen: permanent

 

8. Dezvoltarea cooperării în domeniul organismelor modificate genetic

Responsabili:

- Ministerul Mediului şi Pădurilor din România

- Ministerul Dezvoltării Rurale din Ungaria

Termen: permanent

 

9. Continuarea cooperării dintre Direcţia Parcului Naţional Koros-Maros, Direcţia Parcului Naţional Hortobagy, Administraţia Parcului Natural Apuseni şi Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului în domeniul protecţiei şi conservării valorilor naturale în zona de graniţă (proiecte comune, armonizarea planurilor de management, schimb de experienţă pe teme specifice)

Responsabili:

- Direcţia Parcului Naţional Koros-Maros

- Direcţia Parcului Naţional Hortobagy

- Administraţia Parcului Natural Apuseni

- Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului

Termen: permanent

 

10. Cooperare în privinţa proiectelor comune, transfer de know-how, cooperare cu Grupul de experţi româno-ungar pentru proiecte şi programe internaţionale comune (internaţionale: LIFE şi Interreg)

Responsabili:

- Ministerul Mediului şi Pădurilor din România

- Ministerul Dezvoltării Rurale din Ungaria

Termen: permanent

 

11. Transmiterea experienţelor privind măsurile de dezvoltare rurală în vederea prezervării biodiversităţii (agromediu, compensări Natura 2000, împădurirea unor terenuri agricole)

Responsabili:

- Ministerul Mediului şi Pădurilor din România

- Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita

- Ministerul Dezvoltării Rurale din Ungaria

Termen: permanent

 

12. Cooperare pentru implementarea proiectului LIFE+ "Protecţia şoimului dunărean în zona de N-E a Bulgariei, Ungariei, României şi Slovaciei"

Responsabili:

- Grupul Milvus

- Societatea Ornitologică Română

- Direcţia Parcului Naţional Hortobagy

- Direcţia Parcului Naţional Koros-Maros

Termen: permanent

 

13. Analiza oportunităţii şi necesităţii înfiinţării unui institut internaţional de cercetare a bazinului hidrografic al Tisei

Responsabili:

- Ministerul Mediului şi Pădurilor din România

- Ministerul Dezvoltării Rurale din Ungaria

Termen: până la următoarea şedinţă

 

14. Cooperare vizând transferul reciproc de know-how în domeniul protecţiei habitatelor subterane (peşteri)

Responsabili:

- Ministerul Mediului şi Pădurilor din România

- Ministerul Dezvoltării Rurale din Ungaria

- Administraţia Parcului Natural Apuseni

Termen: permanent

 

15. Cooperare în vederea monitorizării şi protecţiei speciilor cu migraţie la nivel regional peste graniţă (micromamifere şi păsări)

Responsabili:

- Direcţia Parcului Naţional Hortobagy

- Administraţia Parcului Natural Apuseni

- Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor

Termen: permanent

 

ANEXA Nr. III 
la protocol

 

MINUTA 
celei de a şaptea reuniuni a Grupului permanent de experţi pentru programe şi proiecte internaţionale din cadrul Comisiei româno-ungare pentru protecţia mediului

28 - 29 septembrie 2011, Budapesta, Ungaria

OBIECTIVE

În conformitate cu cele prevăzute în Regulamentul de procedură al Grupului permanent de experţi pentru programe şi proiecte internaţionale (denumit în continuare grupul de experţi), precum şi cele convenite în cadrul celei de a şasea reuniuni care a avut loc la Bucureşti la data de 11 octombrie 2010, principalele obiective ale reuniunii au fost:

• informarea reciprocă cu privire la experienţele şi posibilităţile oferite de programele naţionale de mediu operaţionale din România şi Ungaria şi schimbul de experienţă în privinţa lecţiilor învăţate, respectiv Programul operaţional sectorial Mediu din România, precum şi Programul operaţional Mediu şi Energie din Ungaria;

• informarea reciprocă cu privire la stadiul programelor relevante de cooperare transfrontalieră, cum ar fi Programul de cooperare transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013 şi Programul de cooperare transfrontalieră Ucraina-Ungaria- Slovacia-România 2007-2013;

• asigurarea de sprijin pentru activitatea altor grupuri permanente de experţi în cadrul Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediului şi a Comisiei româno-ungare în domeniul apelor.

 

PARTICIPANŢI

Lista participanţilor se regăseşte în anexa 1 a prezentei minute.

Principalele subiecte incluse în agendă au cuprins următoarele:

• schimbul de informaţii cu privire la stadiul implementării şi evaluarea programelor operaţionale naţionale în domeniul mediului;

• schimbul de experienţă privind lecţiile învăţate pe parcursul implementării Programului operaţional sectorial Mediu din România, precum şi a Programului operaţional Mediu şi Energie din Ungaria;

• strategia şi metodologia de motivare a personalului din cadrul Organismului intermediar şi Autorităţii de management prin folosirea fondurilor dedicate asistenţei tehnice;

• schimbul de informaţii cu privire la achiziţiile publice - aplicarea legislaţiei naţionale, modele ale documentaţiei de atribuire UE;

• informarea reciprocă cu privire la stadiul programelor de cooperare teritoriale relevante;

• stadiul şi progresul înregistrat în implementarea Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării;

• discuţii cu privire la mecanismul de coordonare ce permite identificarea nevoilor de dezvoltare, care să fie sprijinit în cadrul programelor operaţionale transfrontaliere (sau orice alt instrument de finanţare relevant) ale următorului cadru financiar multianual;

• rezultatele obţinute în cadrul programului de lucru pentru 2011-2012.

 

Ziua 1, 28 septembrie 2011

Reuniunea grupului de experţi a fost precedată de atelierul "România şi Ungaria - Schimbul de informaţii şi schimbul de lecţii cu privire la programele şi proiectele de interes comun în domeniul protecţiei mediului", care a avut loc la data de 28 septembrie 2011 şi a fost organizat de organizaţia nonprofit "Centrul de Energie". Scopul acestui eveniment a fost de a face schimb de informaţii între România şi Ungaria şi de a împărtăşi lecţiile învăţate cu privire la programele şi proiectele de mediu de interes comun. Ordinea de zi detaliată a atelierului este prezentată în anexa 2.

În cadrul atelierului, delegaţii au prezentat evoluţia programelor lor naţionale operaţionale de mediu, respectiv Programul operaţional sectorial Mediu din România şi Programul operaţional Mediu şi Energie din Ungaria, şi au discutat despre aspecte specifice, precum achiziţiile publice, motivaţia personalului OI/AM şi alte subiecte de interes comun.

Principalele concluzii ale atelierului pot fi sintetizate după cum urmează:

• Delegaţiile au ajuns la concluzia că atelierul a fost util şi de succes şi au concluzionat că această formă de cooperare ar trebui continuată în viitor.

• Delegaţia română a precizat că în toamna anului 2012 se va organiza o vizită de studiu în Ungaria, cu participarea autorităţilor de management şi a organismelor intermediare din ambele ţări.

• Ca urmare a discuţiilor, delegaţiile au convenit că Ungaria va furniza informaţii suplimentare cu privire la implementarea axei prioritare dedicate energiei regenerabile şi eficienţei energetice din cadrul Programului operaţional Mediu şi Energie din Ungaria, raportul-sinteză al evaluării intermediare a Programul operaţional Mediu şi Energie şi a listelor de verificare a achiziţiilor publice şi a procesului de selecţie a proiectelor.

 

Ziua 2, 29 septembrie 2011

Domnul Andras Racz, secretar de stat adjunct în cadrul Ministerului Dezvoltării Rurale din Ungaria, a deschis reuniunea subliniind importanţa cooperării şi a schimbului de informaţii realizate în cadrul grupului, în special cu privire la lecţiile învăţate în timpul implementării programelor operaţionale de mediu şi de cooperare transfrontalieră şi, de asemenea, stadiul şi progresul Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării.

Doamna dr. Martina Makai şi domnul Adrian Mîndroiu, în calitate de conducători ai delegaţiilor ungare şi române, au prezentat componenţa delegaţiei fiecărei părţi şi au prezentat agendei reuniunii (anexa 3).

Participanţii la atelierul "România şi Ungaria - Schimbul de informaţii şi schimbul de lecţii învăţate cu privire la programele de mediu şi proiecte de interes comun" şi-au exprimat opinia cu privire la rezultatele discuţiilor şi au ajuns la concluzia că informaţiile transmise au fost utile pentru activitatea lor viitoare.

Odată cu prezentările autorităţilor de management, urmate de întrebări şi răspunsuri, delegaţiile părţilor s-au informat reciproc cu privire la stadiul şi oportunităţile de finanţare ale programelor de importanţă bilaterală.

Doamna Nikoletta Horvath, reprezentând Autoritatea de management HU-RO CBC, a prezentat stadiul Programului de cooperare transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013 şi oportunităţile de proiecte comune viitoare în domeniul mediului, managementului apei şi protecţiei naturii.

Domnul Gabor Street, din partea Autorităţii de management CBC HU-SK-RO-UA, a prezentat stadiul Programului de cooperare transfrontalieră Ungaria-România-Ucraina-Slovacia 2007-2013.

Din perspectiva prezentărilor oferite, delegaţia română a solicitat o listă de proiecte de gestionare a deşeurilor aprobate pentru a evita eventuale suprapuneri între măsurile susţinute în cadrul programelor operaţionale naţionale şi al celor de cooperare transfrontalieră.

Doamna Erzsebet Gergely, din partea Ministerului Dezvoltării Rurale din Ungaria, a prezentat stadiul implementării Strategiei UE pentru regiunea Dunării cu privire la progresele înregistrate de statele membre.

Doamna Elvira Gabos, din partea Ministerului Dezvoltării Rurale din Ungaria. a prezentat progresele realizate în cadrul Strategiei UE pentru regiunea Dunării din punctul de vedere al coordonării celei de-a 5-a arii prioritare "Gestionarea riscurilor de mediu".

Delegaţii au convenit să exploreze posibilităţile de cooperare privind planificarea pentru următorul cadru financiar multianual, după cum urmează:

• schimbul de experienţă în ceea ce priveşte lecţiile învăţate din punerea în aplicare a programelor de cooperare transfrontalieră actuale, cu un accent special pe performanţa măsurilor de mediu ale Programului de cooperare transfrontalieră Ungaria-România şi ale Programului de cooperare transfrontalieră Ungaria-România-Ucraina-Slovacia, eventual în cadrul unui atelier de lucru care poate fi organizat cu ocazia următoarei reuniuni a grupului de experţi;

• definirea nevoilor de dezvoltare şi priorităţilor tematice pentru următoarea generaţie de programe de cooperare transfrontalieră care implică cele două ţări, bazate printre altele pe contribuţia altor grupuri permanente de experţi din cadrul Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediului.

Grupul de experţi a decis să aibă a opta reuniune în al doilea trimestru al anului 2012, în România.

Prezenta minută a fost elaborată şi semnată la 29 septembrie 2011, la Budapesta, de conducătorii Grupului permanent de experţi pentru programe şi proiecte internaţionale.

 

Doamna dr. Martina Makai,
în numele Ministerului Dezvoltării Rurale din Ungaria

Domnul Adrian Mîndroiu,
în numele Ministerului Mediului şi Pădurilor din România


ANEXA 1 

 

Atelier "România şi Ungaria - Schimbul de informaţii şi schimbul de lecţii cu privire la programele şi proiectele de interes comun în domeniul protecţiei mediului"

Budapesta, 28 septembrie 2011
Locaţie: Organizaţia nonprofit Centrul de Energie
(1134 Budapesta, str. Vaci nr. 45)

 

PARTICIPANŢI

ROMÂNIA

Dl Adrian Mîndroiu
Director general, Autoritatea de management POS Mediu, Ministerul Mediului şi Pădurilor, România - şef delegaţie

Dl Florian Burnar
Director, Direcţia programare şi evaluare, Autoritatea de management POS Mediu, Ministerul Mediului şi Pădurilor

Jozsef Attila Nagy
Director, Direcţia asistenţă tehnică, Autoritatea de management POS Mediu, Ministerul Mediului şi Pădurilor

Dna Cerasela Doniceanu
Şef serviciu, Direcţia fondul de coeziune, Autoritatea de management POS Mediu, Ministerul Mediului şi Pădurilor

Dna Anna Erzsebet Peter
Consilier, Direcţia pentru managementul apelor, Ministerul Mediului şi Pădurilor

Dna Erzsebet Bekessy

Director executiv, Agenţia pentru Protecţia Mediului Satu Mare

 

UNGARIA

Dr. Martina Makai

Şef departament, Departamentul de politici de mediu, Ministerul Dezvoltării Rurale - şef delegaţie

Dl Norbert Boros
Şef serviciu, Organism intermediar pentru Programul operaţional Energie şi Mediu, Centrul de Energie

Dl Ivan Vitalyos

Consilier, Departamentul de politici de mediu, Ministerul Dezvoltării Rurale

Dr. Zsolt Hafra

Expert-şef, Centrul de Energie

Dl Attila Boros

Manager de proiect, Centrul de Energie

Dna Gyongyver Gyene

Expert-şef, Agenţia Naţională de Dezvoltare

Dna Szilvia Szanto

Expert-şef, Centrul de Energie

Dr. Andras Kiss

Centrul de Energie

Dna Eva Anka

Agenţia Naţională de Dezvoltare

A şaptea reuniune a Grupului permanent de experţi pentru programe şi proiecte internaţionale din cadrul Comisiei româno-ungare pentru protecţia mediului

Budapesta, 29 septembrie 2011
Locaţie: Ministerul Dezvoltării Rurale
(1134 Budapesta, str. Kossuth nr. 11, camera 101/a)


PARTICIPANŢI

ROMÂNIA

Dl Adrian Mîndroiu

Director general, Autoritatea de management POS Mediu, Ministerul Mediului şi Pădurilor, România - şef delegaţie

Dl Florian Burnar

Director, Direcţia programare şi evaluare, Autoritatea de management POS Mediu, Ministerul Mediului şi Pădurilor

Jozsef Attila Nagy

Director, Direcţia asistenţă tehnică, Autoritatea de management POS Mediu, Ministerul Mediului şi Pădurilor

Dna Cerasela Doniceanu

Şef serviciu, Direcţia fondul de coeziune, Autoritatea de management POS Mediu, Ministerul Mediului şi Pădurilor

Dna Anna Erzsebet Peter

Consilier, Direcţia pentru managementul apelor, Ministerul Mediului şi Pădurilor

Dna Erzsebet Bekessy

Director executiv, Agenţia pentru Protecţia Mediului, Satu Mare

Andras Peti

Consilier personal al ministrului mediului şi pădurilor

UNGARIA

Dr. Martina Makai

Şef departament, Departamentul de politici de mediu, Ministerul Dezvoltării Rurale - şef delegaţie

Dl Norbert Boros

Şef serviciu, Organism intermediar pentru Programul operaţional Energie şi Mediu, Centrul de Energie

Dl Ors Marczin

Consilier superior, Departamentul conservarea naturii, Ministerul Dezvoltării Rurale

Dl Ivan Vitalyos

Consilier, Departamentul de politici de mediu, Ministerul Dezvoltării Rurale

Dr. Andras Racz

Secretar de stat adjunct, Ministerul Dezvoltării Rurale

Dl Laszlo Tirjak

Director, Direcţia Parcului Naţional Koros - Maros

Dl Laszlo Kothay

Director general, Institutul de Cercetare a Managementului Apei VITUKI

Dna Nikoletta Horvath

Şef serviciu, Autoritatea de management HU-RO CBC, Agenţia Naţională de Dezvoltare

Dl Gabor Street

Manager de program, Autoritatea de management HU-RO CBC, Agenţia Naţională de Dezvoltare

Dna Magdolna Kalapati

Director, Secretariatul tehnic comun HU-RO CBC, Vati

Dl Attila Darabos

Manager de program, Secretariatul tehnic comun HU-RO CBC, Vati

Dna Elvira Gabos

Referent, Departamentul de avertizare a distrugerilor provocate de ape, Ministerul Dezvoltării Rurale

Dna Erzsebet Gergely,

Şef de departament adjunct, Departamentul strategii, Ministerul Dezvoltării Rurale

Dr. Zsuzsanna Kerekesne Steindl

Şef de departament adjunct, Departamentul managementul bazinelor hidrografice şi protecţiei apelor, Ministerul Dezvoltării Rurale

Dna Judit Ijgyarto

Referent, Departamentul relaţii internaţionale, Ministerul Dezvoltării Rurale

ANEXA 2 

Atelier "România şi Ungaria - Schimbul de informaţii şi schimbul de lecţii cu privire

la programele şi proiectele de interes comun în domeniul protecţiei mediului"

AGENDA
Budapesta, 28 septembrie 2011
Locaţie: Organizaţie Nonprofit - Centrul de Energie
(1134 Budapesta, str. Vaci nr. 45)

Moderator: Dl Norbert Boros, şef serviciu, Centrul de Energie, Ungaria

09:30

Sosirea participanţilor, înregistrarea

10:00

Deschiderea atelierului - prezentarea scopului, agenda reuniunii, introducerea participanţilor
Prezentarea activităţilor Centrului de Energie, rolul organizaţiei în implementarea fondurilor europene
Dna Timea Lasch, director executiv, Centrul de Energie, Ungaria

10:20

Prezentarea raportului intermediar al Programului operaţional sectorial Mediu din România, schimbul de informaţii cu privire la stadiul punerii implementării şi evaluării programului
Dl Florian Burnar, director, Direcţia programare şi evaluare, Autoritatea de management POS Mediu, Ministerul Mediului şi Pădurilor

10:50

Prezentarea raportului intermediar al Programului operaţional Energie şi Mediu din Ungaria, schimbul de informaţii cu privire la stadiul punerii implementării şi evaluării programului
Dna Gyongyver Gyene, Agenţia Naţională de Dezvoltare

11:20

Pauză de cafea

11:30

Schimb de informaţii cu privire la achiziţiile publice - aplicarea prevederilor legale naţionale şi europene, modele de documentaţii de atribuire
Dl dr. Zsolt Hafra, expert-şef, Centrul de Energie, Ungaria
Dl Attila Boros, manager de proiect, Centrul de Energie, Ungaria
Dl Adrian Mîndroiu, director general, Autoritatea de management POS Mediu, Ministerul Mediului şi Pădurilor
Întrebări şi răspunsuri

12:45

Pauză de prânz

14:15

Motivarea personalului organismelor intermediare şi ale Autorităţii de management folosind fondurile disponibile prin asistenţă tehnică
Dl Norbert Boros, şef serviciu, Centrul de Energie
Întrebări şi răspunsuri

15:15

Alte subiecte propuse de delegaţia română şi Centrul de Energie

16:00

Închiderea întâlnirii

18:30

Cină informală

 

ANEXA 3


A şaptea reuniune oficială a Grupului permanent de experţi pe programe şi proiecte

internaţionale ale Comisiei mixte maghiaro-române privind protecţia mediului

AGENDA
Budapesta, 29 septembrie 2011
Locaţie: Ministerul Dezvoltării Rurale
(1055 Budapest, Kossuth ter 11, camera 101/a)

9:00

Discurs introductiv susţinut de Dl Andras Racz, Secretar de Stat adjunct, Ministerul Dezvoltării Rurale, Hungary

9:05

Deschiderea lucrărilor - prezentarea oficială a delegaţiilor
Dna Martina Makai, şef departament, Ministerul Dezvoltării Rurale, Hungary
Dl Adrian Mîndroiu, director general, Autoritatea de management POS Mediu, Ministerul Mediului şi Pădurilor, România

9:10

Rezumatul rezultatelor-cheie ale workshopului cu privire la experienţele şi oportunităţile oferite de programele operaţionale de mediu (ziua 1)
Dl Norbert Boros şef serviciu, Centrul de Energie, Ungaria
Dl Florian Burnar, director, Direcţia programare şi evaluare, Autoritatea de management POS Mediu, Ministerul Mediului şi Pădurilor, România
Dna Cerasela Doniceanu, şef serviciu, Direcţia fondul de coeziune, Autoritatea de management POS Mediu, Ministerul Mediului şi Pădurilor România

9:30

Schimbul de informaţii privind stadiul de implementare a programelor relevante de cooperare transfrontalieră:
Programul de cooperare transfrontalieră Ungaria-România
Nikoletta Horvath, şef serviciu, Autoritatea de management HU-RO CBC

9:50

Schimbul de informaţii cu privire la stadiul implementării programelor relevante de cooperare transfrontalieră:
Programul de cooperare transfrontalieră Ungaria-Slovacia-România-Ucraina
Dl Gabor Street, manager de program, Autoritatea de management HU-RO CBC

10:10

Stadiul implementării Strategiei Dunării, prezentare cu privire la progresele realizate de statele membre, eventualele proiecte de interes comun, introducerea de proiecte care pot fi depuse, discuţii cu privire la posibilităţile unor mecanisme de coordonare
Dna Erzsebet Gergely, şef adjunct de departament, Ministerul Dezvoltării Rurale, Ungaria

10:30

Pauză de cafea

10:45

Progresul strategiei macroregionale din zona dunăreană privind coordonarea domeniului prioritar 5 "Gestionarea riscurilor de mediu"
Mrs Elvira Gabos, referent, Departamentul de prevenire a daunelor apelor, Ministerul Dezvoltării Rurale, Ungaria

11:05

Punerea în aplicare a unui mecanism de coordonare care permite identificarea timpurie a proiectelor de interes comun în domeniul gospodăririi apelor, de mediu şi de conservare a naturii
Discuţie liberă (tur de masă)

11:35

Concluzii, finalizarea minutei

12:30

Închiderea reuniunii

12:35

Prânz

 

ANEXA Nr. IV 
la protocol

PROTOCOLUL 
semnat la cea de-a şaptea reuniune a grupului ad-hoc de experţi Roşia Montană din cadrul Comisiei mixte româno-ungare pentru aplicarea prevederilor Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea în domeniul protecţiei mediului

Budapesta, 25 noiembrie 2013

 

Reuniunea a avut loc ca urmare a deciziilor luate la reuniunea grupului ad-hoc de experţi Roşia Montană din cadrul Comisiei mixte româno-ungare pentru aplicarea prevederilor Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea în domeniul protecţiei mediului, care a avut loc la Bucureşti la data de 27 octombrie 2010.

Lista participanţilor la reuniune este prezentată în anexa protocolului.

Conducătorul părţii ungare al grupului ad-hoc Roşia Montană, dl Kovacs Peter, a deschis lucrările salutând experţii prezenţi şi prezentând agenda, cu care participanţii au fost de acord. Singurul punct al agendei a fost prezentarea de informaţii privind stadiul procedurilor de autorizare a extracţiei minereurilor auro-argentifere din România.

Partea română a precizat că în prezent, în România, nu se mai desfăşoară activităţi de extracţie şi prelucrare a minereurilor auro-argentifere.

În ceea ce priveşte proiectul minier Roşia Montană, partea română a menţionat următoarele:

• Procedura privind evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectul minier Roşia Montană, demarată în anul 2004, nu a fost finalizată.

• Proiectul de Lege care include Acordul privind anumite măsuri de extragere de minereu de aur şi argint din zona Roşia Montană nu are nicio legătură cu procedura de evaluare a impactului asupra mediului, care este în derulare. Prin această lege Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice a dorit să prevadă aspecte referitoare la:

- garanţia financiară, instituită conform prevederilor Directivei privind deşeurile miniere, să fie de 146 mil. USD şi să fie actualizată periodic prin luarea în considerare a evoluţiei legislaţiei în domeniu şi stadiului amplasamentului în ansamblul său1;

- garanţia financiară pentru posibile poluări accidentale, instituită conform prevederilor Directivei privind răspunderea de mediu, să fie de 25 mil. USD şi să fie actualizată gradual în funcţie de evoluţia proiectului2;

- cianurile să fie utilizate în circuit închis, controlat, în condiţii de maximă securitate, iar evacuarea tulburelii sterile în iazul de decantare să se facă la o concentraţie a cianurilor de 3 ppm, faţă de 10 ppm cât prevede Directiva privind deşeurile miniere.

• Comisia special constituită în cadrul Parlamentului a respins propunerea de Lege a Guvernului şi a propus promovarea unui act normativ cu aplicabilitate pentru toate proiectele majore sau modificarea Legii minelor care să includă un capitol special privind proiectele majore.

• Procedura privind evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectul minier Roşia Montană nu a avansat prea mult în ultimii ani, însă au fost analizate aspectele privind garanţiile financiare în caz de accident la închidere şi monitorizarea postînchidere.

• Nu se poate estima data la care procedura de evaluare a impactului va fi finalizată.

• În conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale, acordul de mediu se va emite prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, după luarea deciziei în cadrul Comisiei de analiză tehnică.

În ceea ce priveşte proiectul minier Baia Mare, în prezent nu se desfăşoară nicio activitate pe amplasament. În cazul în care se va solicita emiterea de acte administrative de reglementare în domeniul protecţiei mediului, partea română va notifica partea ungară conform prevederilor Convenţiei Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier.

În ceea ce priveşte proiectul minier Certej, procedura naţională privind evaluarea impactului asupra mediului nu a fost finalizată, întrucât actul administrativ a fost contestat în instanţă.

Procedura transfrontalieră a fost derulată conform prevederilor Convenţiei Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier, iar propunerile părţii ungare se vor regăsi în conţinutul Acordului de mediu.

După finalizarea procedurilor în instanţă, partea română va comunica părţii ungare Acordul de mediu, în conformitate cu prevederile Convenţiei Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier.

Partea ungară a luat act de informaţiile prezentate de partea română şi a solicitat să fie informată cu privire la orice modificare substanţială a proiectelor prezentate.

Având în vedere faptul că aspectele discutate în cadrul grupului ad-hoc sunt de acelaşi tip cu cele discutate în cadrul grupului permanent de experţi pentru protecţia mediului, partea română a sugerat părţii ungare ca discuţiile privind proiectul minier Roşia Montană, precum şi alte proiecte miniere să fie continuate în cadrul grupului permanent de experţi pentru protecţia mediului, iar grupul ad-hoc de experţi Roşia Montană să îşi înceteze activitatea.

Partea ungară a precizat că aşteaptă o solicitare formală a părţii române în acest sens.

Conform propunerii părţii române, cu care şi partea ungară a fost de acord, următoarea reuniune a grupului ad-hoc de experţi Roşia Montană va avea loc în a doua jumătate a anului 2014 în România. Conducătorii celor două delegaţii vor fixa agenda pe parcurs pe cale electronică.

În încheiere, părţile au propus ca până la următoarea întâlnire dialogul între experţi pe domeniile de interes să se desfăşoare şi pe alte canale de comunicaţie (de exemplu, sub formă de corespondenţă electronică).

Protocolul a fost adoptat de conducătorii grupului ad-hoc de experţi Roşia Montană.


1 Costurile vor acoperi în orice moment lucrările de închidere, reabilitare şi monitorizare postînchidere a mediului, corelat cu impactul generat de fiecare stadiu de dezvoltare a proiectului. 
2 Pentru stabilirea acestei garanţii au fost analizate 45 de scenarii pentru cele mai nefavorabile condiţii.

DIN PARTEA ROMÂNĂ
Octavian Pătraşcu,
conducătorul grupului ad-hoc de experţi Roşia Montană

DIN PARTEA UNGARĂ
Kovacs Peter,
conducătorul grupului ad-hoc de experţi Roşia Montană


ANEXĂ

Participanţii la cea de-a şaptea reuniune a grupului ad-hoc de experţi Roşia Montană

Budapesta, 25 noiembrie 2013

Delegaţia ungară:

Kovacs Peter

Secretar de stat adjunct pentru ape, Ministerul Dezvoltării Rurale, conducătorul grupului ad-hoc de experţi Roşia Montană

Dr. Toldi Otto

Director adjunct, Direcţia generală de strategii şi politici energetice, Departamentul strategii din Ministerul Dezvoltării Rurale

Pomozi Virag

Expert, Direcţia generală protecţia naturii, Ministerul Dezvoltării Rurale

Hasznos Gabor

Expert, Direcţia protecţia apelor şi management bazinal, Ministerul Dezvoltării Rurale

Horvathne Kiss Ildiko

Expert, Direcţia protecţia apelor şi management bazinal, Ministerul Dezvoltării Rurale

Ijgyarto Judit

Referent internaţional, Departamentul de relaţii internaţionale, Ministerul Dezvoltării Rurale

Dr. Kuntar Tamas

Director adjunct, Departamentul de relaţii internaţionale, Ministerul Dezvoltării Rurale

Vajna Tunde

Interpret


Delegaţia română:

Octavian Pătraşcu

Director, Direcţia evaluare impact şi controlul poluării, Ministerul Mediului şi Schimbărilor
 limatice, conducătorul român al grupului ad-hoc de experţi Roşia Montană

Dorina Mocanu

Consilier superior, Direcţia evaluare impact şi controlul poluării, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice

Ana-Maria Nistorescu

Şef serviciu, Direcţia deşeuri şi substanţe periculoase, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice

Gheorghe Constantin

Director, Departamentul pentru ape, păduri şi piscicultură

Corina Lupu

Director general, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

Elena Mehedinţu

Director, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

Lăcrămioara Claudia Chioaru

Director adjunct, Direcţia afaceri europene şi relaţii internaţionale, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice

Adela Paţiu

Consilier pentru afaceri europene, Direcţia afaceri europene şi relaţii internaţionale, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice

Adriana Calapod

Şef serviciu, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor

Liviu Dumitru

Director adjunct, Ministerul Afacerilor Externe

Zenovia Popa

Secretar III, Ambasada României la Budapesta


ANEXA Nr. V

la protocol

 

 

PROTOCOLUL

semnat la cea de-a noua reuniune a grupului permanent de experţi pentru protecţia mediului din cadrul Comisiei mixte româno-ungare pentru aplicarea prevederilor Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea în domeniul protecţiei mediului

 

Budapesta, 25 noiembrie 2013

 

Reuniunea a avut loc ca urmare a deciziilor luate la cea de-a opta reuniune a Grupului permanent de experţi pentru protecţia mediului din cadrul Comisiei mixte româno-ungare pentru aplicarea prevederilor Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea în domeniul protecţiei mediului, care a avut loc la Bucureşti, în 27 octombrie 2010.

Lista participanţilor la reuniune este prezentată în anexa protocolului.

Domnul Peter Kovacs, secretar de stat pentru ape în cadrul Ministerului Dezvoltării Rurale, în calitate de conducător al delegaţiei părţii ungare, a urat bun venit delegaţiei României, precizând importanţa organizării acestor două reuniuni, precum şi a Comisiei mixte care va avea loc în 26 noiembrie 2013 şi a prezentat delegaţia.

Doamna Anne Rose Marie Jugănaru, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice din România, în calitate de conducător al delegaţiei părţii române, a mulţumit pentru invitaţia la această reuniune şi a prezentat delegaţia. Doamna secretar de stat Anne Rose Marie Jugănaru a precizat că subiectele de pe agenda reuniunii sunt deosebit de importante, iar schimbul de informaţii care va avea loc pe parcursul reuniunii va ajuta ambele părţi.

În final doamna secretar de stat Anne Rose Marie Jugănaru şi domnul secretar de stat Peter Kovacs au urat succes în continuarea discuţiilor şi schimburilor de informaţii, care să contribuie la consolidarea colaborării între cele două părţi.

Conducătorul părţii ungare al grupului permanent de experţi pentru protecţia mediului, dl Dobi Balint, a deschis lucrările salutând experţii prezenţi şi a prezentat agenda reuniunii.

Participanţii au adoptat agenda reuniunii prezentată de dl Dobi Balint, respectiv:

1. Schimb de informaţii în domeniul gestiunii deşeurilor

2. Schimb de informaţii între părţi privind calitatea aerului şi reţeaua de monitorizare

3. Schimb de informaţii privind EPRTR

4. Partea ungară informează partea română despre dezastrul de mediu de la Kolontar din Ungaria

5. Schimb de informaţii în ceea ce priveşte exploatările miniere

 

Conform agendei, participanţii au abordat următoarele teme:

Punctul 1 din agendă:

Partea ungară prezintă modificările intervenite în gestionarea deşeurilor din Ungaria, în urma adoptării legii CLXXXV din 2012 (în continuare Ht), care a intrat în vigoare pe data de 1 ianuarie 2013. Legea Ht fixează principiile de bază de gestionare a deşeurilor (de exemplu, prevenirea, proximitatea, principiul poluatorul plăteşte sau principiul autonomiei), respectiv reglementează ierarhia deşeurilor, încetarea statutului de deşeu şi produsele complementare. Legea Ht, respectiv unele norme de aplicare ale ei, fixează obligaţii lărgite pentru producători şi agenţi comerciali, punând un accent deosebit pe reutilizarea deşeurilor şi pregătirea pentru reutilizare. Legea Ht stipulează noi norme pentru unii agenţi noi de gestionare a deşeurilor (precum comercianţii, intermediarii), definind amănunţit drepturile şi obligaţiile lor.

În privinţa serviciilor publice de gospodărie comunală, cea mai relevantă schimbare - în vederea ridicării nivelului serviciilor - este introducerea unor forme de societăţi nelucrative şi avantajarea autorităţii locale ca acţionar majoritar în aceste structuri. De asemenea, legea Ht leagă serviciul public de gestionare a deşeurilor de o autorizaţie specială, care se poate obţine, conform legii aferente, printr-o procedură specială de calificare a prestatorului de serviciu public de gospodărie comunală.

Regulile privind taxa de depozitare a deşeurilor sunt de asemenea stabilite prin legea Ht în vederea reducerii cantităţii deşeurilor şi a creşterii ratei de reutilizare. Legea Ht introduce restricţii privind regulile de înregistrare şi de raportare a deşeurilor, privind campaniile de colectare a obiectelor de prisos din casă sau privind depozitarea ilegală a deşeurilor şi stipulează crearea unui sistem de colectare de la domiciliu a deşeurilor. Astfel s-au pus bazele unui nou model de tarifare, conform căruia începând din 2015 se va aplica un sistem tarifar unic pentru prestările de servicii publice de gospodărie comunală.

Partea română a prezentat, de asemenea, ultimele evoluţii în ceea ce priveşte domeniul gestiunii deşeurilor, şi anume adoptarea unei noi Strategii naţionale de gestionare a deşeurilor pentru perioada 2014-2020 (SNGD), în acord cu noile cerinţe din Legea 211/2011 privind regimul deşeurilor, care a transpus Directiva nr. 2008/98/CE.

Strategia propune cadrul de măsuri care să asigure trecerea de la modelul actual de dezvoltare bazat pe producţie şi consum la un model bazat pe prevenirea generării deşeurilor şi utilizarea materiilor prime din industria de valorificare, asigurând astfel prezervarea resurselor naturale naţionale, creând premisele reconcilierii imperativelor economice şi "de mediu". Scopul SNGD este de a îndrepta România către o "societate a reciclării" prin:

- prioritizarea eforturilor din domeniul gestionării deşeurilor în conformitate cu ierarhia deşeurilor;

- încurajarea prevenirii generării deşeurilor şi reutilizarea pentru o mai mare eficienţă a resurselor;

- dezvoltarea şi extinderea sistemelor de colectare separată a deşeurilor în vederea promovării unei reciclării de înaltă calitate;

- dezvoltarea/implementarea tehnologiilor/instalaţiilor de reciclare şi/sau valorificarea cu randament ridicat de extragere şi utilizare a materiei prime din deşeuri;

- susţinerea recuperării energiei din deşeuri, după caz, pentru deşeurile care nu pot fi reciclate;

- reducerea cantităţilor de deşeuri eliminate prin depozitare.

Această nouă strategie reprezintă un reper important în procesul de punere în aplicare a Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, care a transpus Directiva 2008/98/CE, şi de stabilire a unei abordări integrate în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor în sens mai larg.

Totodată, strategia reprezintă o condiţionalitate ex-ante pentru accesarea viitoarelor fonduri europene pentru perioada 2014-2020. România doreşte să continue investiţiile în dezvoltarea sistemelor de management al deşeurilor şi să sprijine investiţiile care promovează prevenirea generării de deşeuri, reutilizarea, reciclarea, valorificarea (inclusiv utilizarea lor ca materii prime secundare/subproduse, în vederea creşterii eficienţei utilizării resurselor naturale).

Punctul 2 din agendă:

Partea ungară a prezentat situaţia actuală privind poluarea atmosferei, reţeaua de monitorizare şi modalităţile de management al reţelei, cât şi cele mai importante măsuri de reducere a nivelului de poluare. În Ungaria, în comparaţie cu celelalte state de pe glob, problema cea mai mare este cea legată de particulele în suspensie (PM10), dioxidul de azot şi poluarea cu ozon la nivelul solului. În ceea ce priveşte valorile concentraţiilor de PM10, în 2011 au fost înregistrate niveluri ridicate, iar cauzele nu au fost identificate decât în parte. Programul integrat pentru PM10, care prevede măsuri pentru toate sursele de emisii, a fost adoptat în 2011 în vederea reducerii nivelului de poluare în diferitele domenii de activitate, respectiv transporturile, agricultura şi operatorii industriali, inclusiv fumători.

Partea română a arătat că, având în vederea intrarea în vigoare a Directivei 2008/50/EC privind calitatea aerului ambiental şi un aer mai curat pentru Europa, România a stabilit 13 aglomerări şi 41 de zone pentru evaluarea şi gestionarea calităţii aerului.

În urma evaluării calităţii aerului la nivel naţional, în perioada 2008-2012, în mai multe aglomerări urbane s-au înregistrat depăşiri ale valorilor-limită pentru indicatorul PM10, unde au fost întocmite programe pentru gestionarea calităţii aerului care cuprind măsuri de reducere a emisiilor de particule în suspensie. Sursele principale pentru aceste depăşiri identificate sunt traficul rutier, marile şantiere în construcţie, activităţile industriale.

Cu referire la evaluarea calităţii aerului în zona de graniţă româno-ungară, ca urmare a aplicării măsurilor din programele de gestionare a calităţii aerului, aceasta s-a îmbunătăţit, astfel că pentru anul 2012 şi primul semestru al anului 2013 nu s-au mai înregistrat depăşiri ale valorilor-limită pentru niciun indicator în această zonă, inclusiv în aglomerarea Timişoara, care face obiectul unei scrisori de avertizare din partea Comisiei Europene.

Din cele două prezentări reiese că ambele ţări au probleme similare (nivel ridicat de emisii de NO2 şi PM10, dificultăţi financiare legate de managementul şi modernizarea reţelelor de monitorizare, dificultăţi în reducerea nivelului de emisii din activităţi rezidenţiale etc.).

Punctul 3 din agendă:

Partea ungară a prezentat emisiile de cianuri şi metale grele în atmosferă şi în apele de suprafaţă pe anul 2011, înregistrate în E/PRTR.

Partea română a precizat că se încearcă dezvoltarea unei baze de date integrate în care toţi operatorii economici, IPPC şi non-IPPC, să îşi asume responsabilitatea privind emisiile în apă, aer şi transferul deşeurilor.

Punctul 4 din agendă:

La cererea părţii române delegaţia din Ungaria a prezentat situaţia actuală în urma dezastrului ecologic care a avut loc în apropierea localităţii Kolontar. A dat informaţii în urma întrebărilor care i-au fost adresate, respectiv:

- Monitorizarea apelor Dunării în urma dezastrului privind în special poluarea cu metale grele

În timpul evenimentelor legate de dezastrul ecologic s-a asigurat monitorizarea permanentă a mediului (apă/sol/aer) şi a efectelor asupra sănătăţii umane/sănătăţii la locul de muncă. În prima perioadă a dezastrului s-a asigurat luarea de probe din oră în oră pentru monitorizarea nivelului de poluare în undele râurilor şi pârâurilor, a apelor de suprafaţă din zona afectată. În faza de reparare a daunelor frecvenţa probelor a fost redusă la nivel zilnic. În privinţa poluării apelor Dunării am emis imediat alerta către centrele PIAC din ţările riverane conform sistemului AEWS instituit în temeiul Convenţiei internaţionale privind protecţia Dunării, iar apoi am transmis informaţii detaliate despre măsurători şi despre stadiile poluării. De asemenea, am informat despre stadiul evenimentelor şi centrul OCHRA al ONU care se ocupă cu situaţiile de urgenţă. Din aceste rapoarte şi informări reiese că nivelul de poluare al apelor Dunării nu s-a modificat în urma evenimentului de la Kolontar, valorile măsurătorilor de calitate a apei nu au arătat o creştere a concentraţiei de metale grele în apă.

- Strategii şi măsuri în urma evenimentului

În urma prelungirii situaţiei de urgenţă pe o perioadă de mai bine de o jumătate de an, timp în care s-au efectuat lucrări de reparare a daunelor aduse mediului, în afară de monitorizare nu au mai rămas alte măsuri de întreprins. Managementul riscurilor de mediu s-a asigurat prin refacerea calităţii solului terenurilor agricole şi intravilane, securizarea şi izolarea rezervorului de nămol roşu, schimbarea tehnologiei în activitatea industrială (în loc de nămol roşu lichid nămol roşu solid), măsuri de bioinginerie în urma tratării chimice a apelor de suprafaţă. Starea mediului înconjurător din zonă este investigată în permanenţă.

- Experienţe acumulate pe o perioadă de 3 ani privind implementarea reglementărilor UE

Direcţia generală mediu a Comisiei Europene a verificat permanent implementarea Directivei 2004/35/CE privind răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu prevenirea şi repararea daunelor aduse mediului, derulând şi o procedură EU pilot în legătură cu acest eveniment.

Punctul 5 din agendă:

Partea ungară a prezentat Planul de acţiune privind utilizarea şi managementul rezervelor de resurse minerale energetice, ale cărui prevederi sunt următoarele:

- în domeniul geotermic: atingerea obiectivelor fixate pentru 2020 la nivelul UE, în conformitate cu prevederile Planului de acţiune al Ungariei privind folosirea energiei din surse regenerabile şi a programelor operaţionale;

- cărbunele: menţinerea, eventual, creşterea nivelului de folosire a cărbunilor pentru producerea energiei electrice şi intensificarea cercetărilor privind posibilităţile de folosire a cărbunelui curat şi a tehnologiilor CCS în condiţiile pieţii;

- hidrocarburi: intensificarea explorării şi exploatării zăcămintelor de hidrocarburi, investigarea tehnologiilor de exploatare şi analiza impactului asupra mediului a explorării şi exploatării resurselor nonconvenţionale din Ungaria, derularea procedurilor de autorizare a exploatării prin fracturare, în baza viitoarelor reglementări ale UE şi asigurarea cadrului legislativ necesar;

- materiale radioactive: investigarea oportunităţilor de reluare a mineritului;

- metale neferoase rare: elaborarea unei strategii, a unui studiu economic privind exploatarea şi a evaluării impactului asupra mediului.

Conform propunerii avansate de partea română, cu care ambele părţi au fost de acord, următoarea întâlnire a grupului permanent de experţi pentru protecţia mediului va avea loc în România în a doua jumătate a anului 2014. Agenda acestei întâlniri va fi stabilită prin corespondenţă electronică între cei 2 conducători ai grupului.

În încheiere părţile au propus ca până la următoarea întâlnire dialogul între experţii, pe domeniile de interes, să se desfăşoare şi pe alte canale de comunicare.

Protocolul a fost adoptat de conducătorii grupului permanent de experţi pentru protecţia mediului.

 

Din partea română
Octavian Pătraşcu,
conducătorul grupului permanent de experţi
privind protecţia mediului

Din partea ungară
Dr. Dobi Balint,
conducătorul grupului permanent de experţi
privind protecţia mediului


ANEXĂ 

 

Participanţii la cea de-a noua reuniune a grupului permanent de experţi pentru protecţia mediului

din cadrul Comisiei mixte româno-ungare pentru aplicarea prevederilor Acordului dintre

Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea în domeniul protecţiei mediului


Budapesta, 25 noiembrie 2013

 

Delegaţia ungară:

Kovacs Peter

Secretar de stat adjunct pentru ape, Ministerul Dezvoltării Rurale, conducătorul grupului ad-hoc de experţi Roşia Montană

Dr. Dobi Balint

Şef Departamentul de conservare a mediului, Ministerul Dezvoltării Rurale, conducătorul grupului permanent de experţi pentru protecţia mediului

Petrov Ferdinand

Director interimar, Direcţia generală protecţia naturii, Ministerul Dezvoltării Rurale

Fehervary Akos

Consilier-şef, Departamentul de conservare a mediului, Ministerul Dezvoltării Rurale

Dr. Varga Judit

Expert, Departamentul de conservare a mediului, Ministerul Dezvoltării Rurale

Szogyenyi-Kovacs Szabolcs

Expert, Departamentul de politică de dezvoltare a mediului, Ministerul Dezvoltării Rurale

Dr. Toldi Otto

Director adjunct, Direcţia generală de strategii şi politici energetice, Departamentul strategii din Ministerul Dezvoltării Rurale

Hasznos Gabor

Expert, Direcţia protecţia apelor şi management bazinal, Ministerul Dezvoltării Rurale

Horvathne Kiss Ildiko

Expert, Direcţia protecţia apelor şi management bazinal, Ministerul Dezvoltării Rurale

Kuntar Tamas

Director adjunct, Departamentul de relaţii internaţionale, Ministerul Dezvoltării Rurale

Ijgyarto Judit

Consilier-şef, Departamentul de relaţii internaţionale, Ministerul Dezvoltării Rurale

Vajna Tunde

Interpret


Delegaţia română:

Anne Rose Marie Jugănaru

Secretar de stat, Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice
Conducătorul delegaţiei

Octavian Pătraşcu

Director, Direcţia evaluare impact şi controlul poluării, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice

Conducătorul român al grupului permanent de experţi pentru protecţia mediului

Ana-Maria Nistorescu

Şef serviciu, Direcţia deşeuri şi substanţe periculoase, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice

Dorina Mocanu

Consilier superior, Direcţia evaluare impact şi controlul poluării, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice

Gheorghe Constantin

Director, Departamentul pentru ape, păduri şi piscicultură

Corina Lupu

Director general, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

Elena Mehedinţu

Director, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

Lăcrămioara Claudia Chioaru

Director adjunct, Direcţia afaceri europene şi relaţii internaţionale, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice

Adela Paţiu

Consilier pentru afaceri europene, Direcţia afaceri europene şi relaţii internaţionale, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice

Adriana Calapod

Şef serviciu, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor

Liviu Dumitru

Director adjunct, Ministerul Afacerilor Externe

Zenovia Popa

Secretar III, Ambasada României la Budapesta

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

privind aprobarea Listei specialiştilor împuterniciţi să constate contravenţiile şi să aplice sancţiunile prevăzute la art. 83 din Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, precum şi pentru aprobarea modelului legitimaţiei de identificare a acestora şi a modelului procesul ui-verbal de constatare a contravenţiilor şi de aplicare a sancţiunilor în domeniul îmbunătăţirilor funciare

 

Văzând Referatul de aprobare nr. 109.543 din 12 februarie 2014 al Direcţiei generale politici agricole şi strategii - Direcţia îmbunătăţiri funciare şi organizări de piaţă în sectorul vegetal,

pentru aplicarea prevederilor art. 83 alin. (4) din Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 7 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 725/2010 privind reorganizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi a unor structuri aflate în subordinea acestuia, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Se aprobă Lista specialiştilor împuterniciţi să constate contravenţiile şi să aplice sancţiunile prevăzute la art. 83 din Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Specialiştii prevăzuţi la alin. (1) au calitatea de agenţi constatatori şi primesc, fiecare în parte, o legitimaţie specială, eliberată de directorul general al Agenţiei Naţionale de îmbunătăţiri Funciare.

(3) Legitimaţia specială atestă o împuternicire nominală a titularului şi are prevăzut spaţiu pentru viză anuală.

(4) Orice faptă săvârşită împotriva agenţilor constatatori se sancţionează potrivit legii.

Art. 2. - (1) Se aprobă modelul şi conţinutul legitimaţiei speciale utilizate pentru identificarea specialiştilor menţionaţi în anexa nr. 1, prevăzute în anexa nr. 2.

(2) Legitimaţiile speciale se emit şi sunt vizate anual de către Agenţia Naţională de îmbunătăţiri Funciare.

(3) Evidenţa legitimaţiilor speciale se ţine într-un registru general, în care se vor menţiona, pentru fiecare legitimaţie de control, seria, numărul de ordine, numele, prenumele şi funcţia titularului.

Art. 3. - (1) Atunci când calitatea de agent constatator a titularului legitimaţiei speciale încetează, acesta o va preda Agenţiei Naţionale de îmbunătăţiri Funciare, în vederea anulării, care va fi consemnată în evidentă.

(2) Pierderea sau furtul legitimaţiei speciale se comunică Agenţiei Naţionale de îmbunătăţiri Funciare în termen de 15 zile şi se publică în presă.

Art. 4. - Se aprobă modelul procesului-verbal de constatare a contravenţiilor şi de aplicare a sancţiunilor în domeniul îmbunătăţirilor funciare, prevăzut în anexa nr. 3.

Art. 5. - Agenţia Naţională de îmbunătăţiri Funciare va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 6. - Nerespectarea prevederilor prezentului ordin atrage răspunderea materială, civilă sau penală, după caz, potrivit legii.

Art. 7. - Anexele nr. 1, 2 şi 3 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 8. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 1.202/2005 privind aprobarea Listei specialiştilor împuterniciţi să constate şi să sancţioneze contravenţiile prevăzute la art. 82 din Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, cu modificările şi completările ulterioare, a modelului legitimaţiei de identificare a acestora, precum şi a modelului procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor în domeniul îmbunătăţirilor funciare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.024 din 18 noiembrie 2005, cu modificările ulterioare, se abrogă.

Art. 9. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

George Octavian Turtoi,

secretar de stat

 

Bucureşti, 27 februarie 2014.

Nr. 340.

 

ANEXA Nr. 1

 

LISTA

specialiştilor împuterniciţi să constate contravenţiile şi să aplice sancţiunile prevăzute la art. 83 din Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

 

Nr. crt.

Unitatea centrală/ Filiala Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare

Specialist împuternicit să constate contravenţiile şi să aplice sancţiunile prevăzute la art. 83 din Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

Funcţia

Numele

Prenumele

1

Unitatea centrală

Barbu

Adi-Florinel

Director general

2

 

Mărăcine

Nicolae

Director general adjunct

3

 

Popa

Cornel

Director tehnic

4

 

Nica

Adrian-Mircea

Sef serviciu

5

 

Bocănete

Liviu-Florin

Consilier IA

6

 

Maxim

Ioan

Consilier IA

7

 

Alecu

Răsvan

Sef serviciu

8

 

Ciulavu

Laurenţiu

Consilier IA

9

 

Roza

Albertino Giovani

Sef birou

10

 

Pătraşcu

Petrişor

Consilier IA

11

 

Tuas

Mircea

Consilier IA

12

1. Alba

Ispas

Aurel-Costică

Director

13

 

Sorescu

Laura Delia

Sef serviciu

14

 

Steop

Ildiko

Consilier IA

15

 

Moldovan-Trişcău

Adrian

Consilier IA

16

2. Arad

Pele

Gheorghe

Director

17

 

Faur

Zeni

Şef serviciu

18

 

Toba

Hortensia Sena

Sef serviciu

19

 

Meriu

Alina Aurelia

Inspector specialitate IA

20

 

Unc

Dimitrie

Inspector specialitate IA

21

 

Koller

Florica

Inspector IA

22

 

Stan

Florica

Consilier IA

23

3. Argeş

Zenovie

Manuel

Director

24

 

Capatina

Ion

Sef serviciu

25

 

Rosulescu

Liliana

Sef serviciu

26

 

Brutaru

Ion

Consilier IA

27

 

Radu

Mihai

Subinginer IA

28

4. Bacău

Ifrim

George

Director

29

 

Diaconu

Florentina

Sef serviciu

30

 

Sârbu

Costica

Sef serviciu

31

 

Stegaru

Viorel

Şef birou

32

 

Popa

Liliana-Sorina

Consilier IA

33

 

Ifrim

Veronica

Consilier IA

34

 

Mitregner

Rita

Subinginer IA

35

 

Stratula

Costel

Inspector specialitate IA

36

 

Bahrim

Claudia

Consilier IA

37

 

Manole

Cerasela

Consilier IA

38

 

Avadanei

Tatieana

Consilier IA

39

 

Macovei

Lilioara

Subinginer IA

40

 

Petrut

Dan Corneliu

Subinginer IA

41

5. Bihor

Gligor

Claudiu Octavian

Director

42

 

Tulvan

Adina-Olimpia

Sef serviciu

43

 

Vardai

Alexandru

Subinginer IA

44

 

Balaj

Iosif-Ciprian

Inspector specialitate I

45

 

Bungiu

Nicolae

Şef serviciu

46

 

Bocsan

Emanoil

Referent IA


47

6. Bistriţa-Năsăud

Braşoveanu

Constantin

Director

48

 

Chilom

Ion-Liviu

Şef serviciu

49

 

Chiorean

Alexandru

Subinginer IA

50

 

Covaciu

Gavril

Subinginer IA

51

7. Botoşani

Asaftei

Florin

Director

52

 

Leonte

Mihaela

Şef serviciu

53

 

Lungu

Vasile

Consilier IA

54

 

Muha

Elena

Consilier IA

55

 

Nacu

Valentin

Consilier IA

56

 

Apăvăloaie

Măricel

Sef serviciu

57

 

Lazar

Ionel

Consilier IA

58

 

Apăvăloaie

Constantin Dorel

Subinginer IA

59

 

Coteti

Aglaia

Subinginer IA

60

8. Brăila

Turdtu

Vasile

Director

61

 

Anghel

Florea

Director UA*)

62

 

Paveliuc

Petru

Şef serviciu

63

 

Birzoi

Adrian Constantin

Sef serviciu

64

 

Drăgulin

Stelea

Subinginer IA

65

9. Braşov

Ştefan

Dan Marian

Director

66

 

Necşulescu

Dumitru Dorel

Consilier IA

67

 

Dragomir

Constantin

Inspector specialitate IA

68

 

Zgondea

Gheorghe

Consilier IA

69

 

Constantin

Veronica

Subinginer IA

70

 

Băcanu

Gheorghe

Consilier IA

71

 

Luca

Adrian Valeriu

Sef serviciu

72

 

Luca

Mariana-Emilia

Consilier IA

73

 

Mantarau

Ion

Consilier IA

74

 

Jianu

Daniel Ioan

Consilier I

75

 

Nedelcu

Radu Daniel

Consilier I

76

10 Buzău

Tudor

Constantin

Director

77

 

Duta

Marinela

Sef serviciu

78

 

Murgoci

Ion

Subinginer IA

79

 

Simion

Gheorghe

Consilier IA

80

 

Voicu

Angela Simina

Consilier IA

81

 

Chitimus

Vasile

Sef serviciu

82

 

Molan

Gheorghe

Consilier IA

83

 

Tache

Gheorghe Nicolae

Subinginer IA

84

 

Tănăse

Nicolae

Subinginer IA

85

11. Caraş-Severin

Maran

Ilie Ciprian

Director

86

 

Mutascu

Ghişă

Sef serviciu

87

 

Mutascu

Daniela Mariana

Consilier IA

88

 

Nistora

Vasile Ioan

Subinginer IA

89

 

Jivan

Mariana Lenuţa

Subinginer IA

90

12. Călăraşi

Marin

Ştefan

Director

91

 

Stanciu

Marian

Inspector specialitate IA

92

 

Petrache

Dan

Inspector IA

93

 

Neagu

Vasile

Inspector specialitate IA

94

13. Cluj

Balog

Iulia- Ana

Director

95

 

Dirja

Cori na Teofilia

Sef serviciu

96

 

Buzaş

Cătălin Mihael

Sef serviciu


90

 

Bogdanffy

Gabor

Consilier IA

98

 

Ivascau

Ovidiu Ioan

Consilier IA

99

 

Palffi Pataki

Csilla

Subinginer IA

100

 

Buna

Maria Cătălina

Consilierii

101

 

Pleşa

Ioan

Consilier IA

102

 

Gorgan

Mircea

Consilier IA

103

14. Constanţa

Stanca

Teodor

Director

104

 

Bolma

Gheorghe-Andrian

Şef serviciu

105

 

Marsu

Ana

Şef serviciu

106

 

Trifan

Alin-Romeo

Director UA

107

 

Iordache

Gheorghe

Director UA

108

 

Onuta

Simona Cornelia

Sef birou

109

 

Savu

Rodica

Şef birou

110

 

Albu

Vasile

Inspector IA

111

 

Popa

Florica

Inspector IA

112

 

Ciogolea

Didina

Inspector specialitate IA

113

 

Balamaci

Mihai

Inspector specialitate IA

114

15. Covasna

Gaureanu

Mariana Aurora

Director

115

 

Kozma

Ruxandra

Şef serviciu

116

16. Dâmboviţa

Alexandru

Ion

Director

117

 

Pieptea

Ion

Sef serviciu

118

 

Boboc

Ion Florin

Consilier IA

119

 

Nişa

Gheorghe

Subinginer IA

120

17. Dolj

Bucur

Iulian

Director

121

 

Constantin

Constantin Adrian Dănuţ

Şef serviciu

122

 

Ciobanu

Nicolae

Şef serviciu

123

 

Ploae

Paul

Inspector specialitate IA

124

 

Serban

Aurel

Inspector specialitate IA

125

 

Muşuroi

Ionel

Inspector specialitate IA

126

 

Mihailica

Marin

Inspector specialitate IA

127

 

Gîscan

Mihail Grigore

Inspector specialitate IA

128

 

Calitoiu

Marcel

Subinginer IA

129

18. Galaţi

Barceanu

Petru

Director

130

 

Manea

Geta

Şef serviciu

131

 

Ioan

Dumitru Viorel

Consilier IA

132

 

Lefter

Gheorghe

Director UA

133

 

Chicos

Dragoş

Şef birou

134

 

Roman

Gavrilă

Inspector IA

135

 

Galben

Valerica Mihai

Director UA

136

 

Şerban

Măricel

Sef birou

137

 

Grecu

Neculai

Inspector IA

138

19. Giurgiu

Ardei

Dumitru

Director

139

 

Burciu

Petrica

Şef serviciu

140

 

Burciu

Ioana

Şef serviciu

141

 

Badoi

Mihai

Consilier IA

142

 

Dutia

Niculai

Consilier IA

143

 

Ene

Gheorghe

Subinginer IA


144

20. Gorj

Contoloru

Constantin

Director

145

 

Vladoescu

Carmen Narcisa

Sef serviciu

146

 

Bicoi

Vasile

Subinginer IA

147

21. Harghita

Tompa

Eniko

Director

148

 

Tamas

Emil

Şef serviciu

149

 

Darvas

Gabriela Florina

Consilier IA

150

 

Ilas-Ion

Mihai-Cristian

Consilier I

151

 

Ilas-Ion

Irina

Consilier I

152

 

Burjan

Gyorgy

Consilier IA

153

22. Hunedoara

Steolea

Petru

Director

154

 

Bocanici

Octavian

Şef serviciu

155

 

Filimon

Eleonora

Consilier IA

156

 

Omota

Felicia

Consilier IA

157

23. Ialomiţa

Popescu

Ionuţ

Director

158

 

Cîmpeanu

Constantin

Director UA

159

 

Dutu

Neculae

Director UA

160

 

Mihai

Cezar-Adrian

Şef serviciu

161

24. Iaşi

Manole

Grigore

Director

162

 

Văleanu

Cătălin

Şef serviciu

163

 

Radu

Romeo

Consilier IA

164

 

Carp

Ana

Consilier IA

165

 

Paraschivescu

Mariana Clarisa

Consilier IA

166

 

Neagu

Ioan

Şef serviciu

167

 

Dascalu

Constantin

Consilier IA

168

 

Albert

Vasile

Consilier IA

169

 

Diaconescu

Georgeta

Consilier IA

170

25 Ilfov

Dobre

Paul

Sef serviciu

171

 

Dragnea

Marcel

Subinginer IA

172

26. Maramureş

Pasca

Grigore Vlad

Director

173

 

Chira

Aurel

Şef serviciu

174

 

Popan

Larion

Subinginer IA

175

 

Pop

Dinu

Consilier IA

176

27. Mehedinţi

Căprărescu

Constantin

Director

177

 

Geagim

Lucreţia

Şef serviciu

178

 

Stoica

Ion

Şef serviciu

179

 

Flondor

Luminiţa-Nicoleta

Consilier IA

180

 

Untaru

Daniela-Cristina

Consilier I

181

 

Macovei

Florica

Consilier IA

182

 

Tarăşescu

Remus

Subinginer IA

183

 

Ghelsinger

Vasile

Subinginer IA

184

 

Popescu

Gheorghe-Aurel

Consilier IA

185

 

Doandeşi

Ileana

Subinginer IA

186

 

Croitoru

Constantin

Consilier IA

187

 

Pucică

Dumitru

Sef birou

188

28. Mureş

Rusu

Alexandru Ioan

Director

189

 

Keresztes

Sandor

Sef serviciu


190

29. Neamţ

Daia

Despina

Director

191

 

Dârloman

Vasile

Sef serviciu

192

 

Bodnar

Elena

Consilier IA

193

 

Ursu

Ioan

Consilier IA

194

30. Olt

Vruse

Cristian-Dan

Director

195

 

Puchiu

Gabriel

Consilier IA

196

 

Puchiu

Irina

Sef serviciu

197

 

Tudoran

Ion

Şef serviciu

198

 

Dumitrescu

Gheorghe

Consilier IA

199

 

Petroi

Marin

Consilier IA

200

 

Pătraşcu

Gabriel

Consilier IA

201

 

Cazacu

Constantin

Inspector specialitate IA

202

 

Stoenescu

Constantin

Consilier IA

203

31. Prahova

Bolocan

Dumitru

Director

204

 

Tasica

Florea

Şef serviciu

205

 

Ioniţă

Nicoleta

Şef serviciu

206

 

Gheorghiţă

Viorel

Subinginer IA

207

 

Mihalache

Georgeta

Consilier IA

208

 

Panait

Constantin

Consilier IA

209

32. Satu Mare

Bucureştean

Adrian

Director

210

 

Spătărel

Carmen-Tisa-Doina

Sef serviciu

211

 

Komis

Robert

Inspector specialitate IA

212

 

Bartha

Lorand

Inspector specialitate IA

213

 

Petric

Gheorghe

Inspector IA

214

33 Sălaj

Stan

Adrian-Călin

Director

215

 

Nicolae

Viorica

Consilier IA

216

 

Petreuş

Ioan

Consilier IA

217

 

Mureşan

Nicolae Mircea

Consilier IA

218

 

Păscuta

Maria

Sef serviciu

219

34. Sibiu

Baba

Ioan-Cristian

Director

220

 

Nemeş

Gabor Balind

Consilier II

221

 

David

Ioan

Subinginer IA

222

35. Suceava

Florea

Florin Nicolae-Răzvan

Director

223

 

Filip

Mircea

Şef serviciu

224

 

Savu

Ioan

Consilier IA

225

 

Savencu

Simion-Ioan

Consilier IA

226

 

Agavriloae

Minai

Consilier IA

227

 

Vatamanu

Gheorghe

Subinginer IA

228

36. Teleorman

Dasa

Ionel

Director

229

 

Pintea

Gheorghe

Şef serviciu

230

 

Lungu

Floricel

Sef serviciu

231

 

Cismelaru

Ionel

Inspector IA

232

 

Iana

Gheorghe

Inspector IA

233

37. Timiş

Pau

Radu-Adrian

Director

234

 

Nedelcu

Radu

Sef serviciu

235

 

Bedreag

Victor

Consilier IA

236

 

Lauer

Ioan

Consilier IA


237

 

Bota

Marcela-Simona

Sef serviciu

238

 

Romanu

Corina Mihaela

Inspector specialitate IA

239

 

Rustac

Ioan

Consilier IA

240

 

Bosneag- Antila

Marian

Consilier I

241

 

Nicorescu

Ciprian-Mihai

Consilier I

242

 

Horga

Ioan

Subinginer IA

243

 

Brasovan

Ionel-Emil

Inspector IA

244

 

Valcaneant

Mihai-Gheorghe

Inspector IA

245

 

Zamosteanu

Mihai-Gheorghe

Inspector IA

246

38. Tulcea

Damian

Marius-Florin

Director

247

 

Toda

Victor

Inspector specialitate IA

248

 

Tudor

Gica

Inspector specialitate IA

249

 

Damian

Florica-Eugenia

Sef serviciu

250

 

Tudor

Paul

Consilier IA

251

 

Genunche

Alina-Denisia

Consilier IA

252

 

Vasile

Loghin

Consilier IA

253

39. Vaslui

Anton

Cezar

Director

254

 

Blanariu

Victor

Sef serviciu

255

 

Baltag

Mihai

Director UA

256

 

Dumitriu

Sorin Costel

Director UA

257

 

Damian

Sandu

Şef serviciu

258

 

Rosca

Marian

Şef birou

259

 

Munteanu

Marian

Inspector specialitate IA

260

 

Ciocoiu

Adrian

Inspector specialitate IA

261

 

Popa

Vasile

Inspector IA

262

 

Atanasie

Mircea Dimitrie

Inspector specialitate IA

263

 

Chelarasu

Natalia

Consilier IA

264

 

Brodoceanu

Neculai

Referent IA

265

40. Vâlcea

Fârtat

Aurel

Director

266

 

Tanasie

Dumitru Emilian

Şef serviciu

267

 

Costache

Ion

Consilier IA

268

 

Duta

Mircea Sebastian

Şef birou

269

 

Boboc

Elena

Consilier IA

270

 

Constantin

Constantin

Subinginer IA

271

41. Vrancea

Mocanu

Dan-Adrian

Director

272

 

Rosca

Grigore

Şef serviciu

273

 

Cervenschi

Elena

Sef serviciu

274

 

Paunescu

Tatiana

Consilier IA

275

 

Caldarescu

Culiţă

Consilier IA

276

 

Partene

Ionel

Consilier IA

277

 

Guritoiu

Vasile

Consilier IA

278

 

Caia

Virgiliu Florin

Subinginer IA

279

 

Sandu

Nicolaie

Consilier IA

280

 

Bălan

Georgian

Consilier IA

281

 

Chirila

Gheorghe

Sef birou


*) Director unitate de administrare

 

ANEXA Nr. 2

 

LEGITIMAŢIE SPECIALA

de Identificare a specialiştilor împuterniciţi să constate contravenţiile şi să aplice sancţiunile prevăzute la art. 83 din Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

 

- model –

 

MINISTERI L AGRICULTURII ŞI

DEZVOLTĂRII RURALE

Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare

 

Posesorul acestei legitimaţii speciale este împuternicit să constate contravenţiile şi să aplice, sancţiunile prevăzute la art. 83 din Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pe întreg teritoriul României.

Orice faptă săvârşită împotriva agentului constatator .se sancţionează potrivit legii

Foto

LEGITIMAŢIE SPECIALĂ

Seria ….. nr. ........

 

Numele:

Prenumele:

BI/ CI: seria       nr.

CNP:

Director general,

Data eliberării:

Vizat anul

201…

Vizat anul

201…

Vizat anul

201…

Vizat anul

201…

Legitimaţia nu este transmisibilă.

 

ANEXA 3

 

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare

Unitatea centrală/Filiala.................................

Adresa:................................................

 

PROCES-VERBAL

de constatare a contravenţiilor şi de aplicare a sancţiunilor în domeniul îmbunătăţirilor funciare

- model -

Încheiat în ziua............luna...................anul.........ora...........locul......................

 

Subsemnatul/Subsemnata,......................................... (numele şi prenumele) având calitatea de agent constatator şi funcţia de.......................... în cadrul Agenţiei Naţionale de îmbunătăţiri Funciare — Unitatea centrală/Filiala.................................., împuternicit să constat contravenţii şi să aplic sancţiuni în domeniul îmbunătăţirilor funciare prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 340/2014, având legitimaţia seria ...... nr. ........ din data de.............................., în urma controlului efectuat la................................

am constatat:*)........................................................................................................................................................................................

Fapta/Faptele de mai sus constituie contravenţie/contravenţii conform art. 83 alin. (1) din Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi se sancţionează potrivit art. 83 alin. (2) şi, după caz, alin. (3) din acelaşi act normativ.

Fapta/Faptele a fost/au fost constatată/constatate în ziua de ............. ora ......... locul .......................... şi se sancţionează cu..........................., conform ............................ V.V

De săvârşirea faptei/faptelor se face/fac vinovat/vinovaţi contravenientul/contravenienţii:

A. ................... în calitate de persoana juridică, cu sediul în ................. cod fiscal .......... nr. J................/........cod unic de înregistrare (CUI) nr.........., reprezentată prin ................ funcţia ............... legitimaţia seria ........nr. .......... eliberată de ............. la data..............;

B. ................., în calitate de persoana fizică, cu domiciliul în ............... legitimat cu B.l./C.l. seria ..... nr. .......... eliberat/eliberată de ............. la data de.........., C.N.P........................... având ocupaţia................................la............................

Alte menţiuni: Obiecţiuni ale contravenientului/contravenienţilor:.........................................................................................

S-au constatat următoarele fapte şi s-au luat măsuri cu caracter obligatoriu:..........................................................................

Contravenientul/Contravenienţii nu este/nu sunt de faţă/refuza/nu poate/nu pot să semneze procesul-verbal.

Amenda se achită integral în contul nr....................................................................în termen de 15 zile de la comunicare.

O copie de pe dovada plăţii, însoţită de copia procesului-verbal de constatare a contravenţiilor şi de aplicare a sancţiunilor, va fi comunicată prin poştă sau fax instituţiei noastre, astfel: Agenţia Naţională de îmbunătăţiri Funciare - Unitatea centrală/Filiala............................adresa...................................................nr. fax....................

Împotriva prezentului proces-verbal de constatare a contravenţiilor şi de aplicare a sancţiunilor, care ţine loc şi de înştiinţare de plată, se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării ori, după caz, a comunicării acestuia la judecătoria în raza căreia s-a săvârşit fapta.

Prezentul proces-verbal s-a întocmit în 3 exemplare, dintre care unul s-a înmânat personal/comunicat contravenientului/prin poştă cu aviz de primire.

 

Agent constatator - Specialist împuternicit cu constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor pentru contravenţiile

prevăzute la art. 83 din Legea nr. 138/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

.....................................................

(semnătura)

Contravenient

.....................................................

(semnătura)

 

 

            La încheierea prezentului proces-verbal de constatare a contravenţiilor şi de aplicare a sancţiunilor a fost de faţă .........................., în calitate de martor, domiciliat în ................ str. ............ nr. ....... judeţul ............ legitimat cu B.I./C.I. seria ...... nr. ......... eliberat/eliberată de .......... la data de .............., C.N.P. ......................

 

Data........................

Semnătura martorului.................................

 

            Motivele încheierii procesului-verbal fără martor:

 

 

Agent constatator - Specialist împuternicit cu constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor pentru contravenţiile

prevăzute la art. 83 din Legea nr. 138/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

.....................................................

(semnătura)

 


*) Se descriu contravenţia, articolul de lege încălcat şi împrejurările în care a fost săvârşită contravenţia.

 

REPUBLICĂRI

 

LEGEA Nr. 126/1995

privind regimul materiilor explozive*)

 


*) Republicată în temeiul art. 248 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, rectificată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 117 din 1 martie 2013, cu modificările ulterioare, dându-se textelor o nouă numerotare.

Legea nr. 126/1995 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 660 din 15 septembrie 2011.

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - (1) Prevederile prezentei legi se aplică la prepararea, producerea, procesarea, experimentarea, deţinerea, tranzitarea pe teritoriul ţării, transmiterea sub orice formă, transferul, transportul, introducerea pe piaţă, depozitarea, încărcarea, încartuşarea, delaborarea, distrugerea, mânuirea, comercializarea şi folosirea de către persoanele juridice sau fizice autorizate a materiilor explozive.

(2) în sensul prezentei legi, prin materii explozive se înţelege explozivii de tipul amestecuri explozive, emulsii explozive, mijloace de iniţiere, fitile detonante, fitile de siguranţă, fitile de aprindere, capse electrice, capse pirotehnice, tuburi de şoc, relee detonante, inclusiv explozivii de uz civil şi articolele pirotehnice.

(3) Prezenta lege nu aduce atingere regimului juridic al explozivilor de uz civil, astfel cum este reglementat în Hotărârea Guvernului nr. 207/2005 privind stabilirea cerinţelor esenţiale de securitate ale explozivilor de uz civil şt a condiţiilor pentru introducerea lor pe piaţă, cu modificările şi completările ulterioare, şi în Hotărârea Guvernului nr. 612/2010 privind stabilirea cerinţelor esenţiale de securitate ale articolelor pirotehnice şi a condiţiilor pentru introducerea lor pe piaţă, cu modificările ulterioare.

Art. 2. - Producerea şi procesarea de materii explozive sunt permise numai persoanelor juridice care posedă autorizaţie din partea inspectoratului teritorial de muncă pe raza căruia îşi desfăşoară activitatea.

Art. 3. - (1) Amestecurile explozive simple pot fi preparate manual sau mecanizat numai de persoane juridice autorizate în acest scop, pe baza instrucţiunilor tehnice şi de securitate şi sănătate a muncii elaborate în acest sens.

(2) Materiile explozive noi cu destinaţie militară, indiferent de provenienţă, pot fi folosite numai cu aprobarea Ministerului Apărării Naţionale, pe baza avizului structurii de specialitate din subordinea acestui minister, desemnată în acest scop prin hotărâre a Guvernului.

Art. 4. - (1) Furnizorii, inclusiv producătorii, au obligaţia de a garanta materiile explozive şi de a inscripţiona ambalajele cu datele prevăzute de reglementările în vigoare.

(2) Termenul de garanţie poate fi prelungit numai cu acordul producătorului.

Art. 5. - (1) Introducerea pe piaţă a explozivilor de uz civil şi a articolelor pirotehnice este admisă numai în condiţiile în care acestea respectă cerinţele esenţiale aplicabile lor, stabilite de legislaţia în vigoare ce urmăreşte să asigure un înalt nivel de protecţie a sănătăţii umane şi siguranţei publice, protecţia şi siguranţa consumatorilor, precum şi protecţia mediului.

(2) La introducerea pe piaţă a explozivilor de uz civil şi a articolelor pirotehnice trebuie respectate prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.907/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH), de înfiinţare a Agenţiei Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 1.488/94 al Comisiei, precum şi a Directivei 76/769/CEE a Consiliului şi a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE şi 2000/21/CE ale Comisiei, cu modificările şi completările ulterioare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 396 din 30 decembrie 2006, şi prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.272/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi amestecurilor, de modificare şi abrogare a Directivelor 67/548/CEE şi 1999/45/CE, precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.907/2006, cu modificările şi completările ulterioare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 353 din 31 decembrie 2008.

Art. 6. - Prin deţinător de materii explozive, în sensul prezentei legi, se înţelege orice persoană juridică sau fizică în posesia sau detenţia căreia se află, licit, astfel de materii.

Art. 7. - (1) Persoanele fizice nu au dreptul să deţină, să utilizeze, să transporte, să depoziteze, să experimenteze ori să mânuiască explozivi de uz civil sau articole pirotehnice dacă nu fac dovada calităţii de artificier, respectiv de pirotehnician autorizat şi nu reprezintă o persoană juridică autorizată şi înregistrată conform prevederilor legale.

(2) Personalul special instruit poate manipula materii explozive numai sub supravegherea unui artificier sau a unui pirotehnician autorizat.

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1):

a) persoanele care au împlinit vârsta de 16 ani pot deţine şi utiliza articole pirotehnice din categoriile 1 şi P1;

b) persoanele care au vârsta peste 15 ani şi care urmează cursuri de formare în învăţământul de specialitate pot avea la dispoziţie articole pirotehnice numai pe timpul instruirii,

 

CAPITOLUL II

Autorizarea şi înregistrarea deţinătorilor de materii explozive

 

Art. 8. - (1) Pentru a putea prepara materii explozive, persoanele juridice care, prin actul constitutiv al societăţii, au ca obiect de activitate astfel de operaţiuni sunt obligate să obţină în prealabil autorizaţia din partea inspectoratului teritorial de muncă şi de la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti sau inspectoratul judeţean de poliţie pe raza cărora îşi desfăşoară activitatea.

(2) Obligaţia de a obţine în prealabil autorizaţia revine şi persoanelor juridice şi fizice care deţin, folosesc sau comercializează materii explozive, cu excepţia unităţilor şi formaţiunilor Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Protecţie şi Pază şi Serviciului Român de Informaţii.

(3) Persoanele care produc, deţin, transferă sau comercializează articole pirotehnice, precum şi persoanele care folosesc obiecte pirotehnice pentru scopuri tehnice au obligaţia de a obţine autorizaţia din partea inspectoratului teritorial de muncă şi de la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti sau inspectoratul judeţean de poliţie pe raza cărora îşi desfăşoară activitatea, după caz.

(4) Autorizarea se obţine numai la solicitarea celui interesat şi pe o durată determinată, cu posibilitate de prelungire.

(5) îndeplinirea activităţilor prevăzute în autorizaţie prin intermediari neautorizaţi este interzisă.

Art. 9. - (1) Materiile explozive pot fi depozitate numai în spaţii special construite şi amenajate pe baza documentaţiilor tehnice avizate de inspectoratele teritoriale de muncă.

(2) Depozitele de materii explozive construite şi amenajate în condiţiile alin. (1) pot funcţiona numai după obţinerea prealabilă a autorizaţiei, emisă în comun de către inspectoratul teritorial de muncă şi Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti sau inspectoratul judeţean de poliţie, după caz.

(3) Se interzice autorizarea producerii, preparării, experimentării, deţinerii sau depozitării materiilor explozive în clădiri cu locuinţe.

(4) în autorizaţia de funcţionare a oricărui depozit se stabileşte capacitatea maximă de depozitare în echivalent trotil.

(5) Depozitarea materiilor explozive în depozitele de stoc şi la unităţile care au ca obiect de activitate producerea/procesarea de materii explozive se face numai în spaţii proiectate, construite şi amenajate pe baza documentaţiilor tehnice.

(6) Inspectoratele teritoriale de muncă pot aviza depăşirea temporară a capacităţilor de depozitare autorizate cu maximum 25 %, pentru o perioadă de cel mult 3 luni.

(7) Conducerile persoanelor juridice care au ca obiect de activitate producerea/procesarea de materii explozive pot aviza depăşirea capacităţilor de depozitare uzinale şi de stoc cu maximum 25 %, pentru o perioadă de cel mult 3 luni.

Art. 10. - În situaţia în care un depozit de materii explozive este utilizat de mai mulţi operatori economici, în baza unor contracte de custodie, evidenţele se păstrează separat pentru fiecare operator economic.

Art. 11. - (1) Inspectoratul teritorial de munca sau Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti ori inspectoratul judeţean de poliţie poate, după caz, suspenda sau restrânge activităţile pentru producere, preparare, deţinere, transfer, transport, folosire ori comercializare a materiilor explozive sau poate retrage autorizaţiile dacă sunt încălcate reglementările legale în vigoare cu privire la respectarea normelor de securitate.

(2) Retragerea autorizaţiei atrage încetarea dreptului acordat persoanelor juridice şi fizice de a mai efectua activităţile pentru care aceasta a fost acordată.

(3) La încetarea activităţii este obligatorie predarea autorizaţiei, în termen de 15 zile, instituţiei care a emis-o.

Art. 12. - (1) Autorizaţiile eliberate pe baza prezentei legi se vizează anual de către autorităţile emitente în a căror rază titularul îşi are sediul. Neprezentarea autorizaţiei pentru viză, în termen de 15 zile de la data expirării acesteia, atrage pierderea dreptului titularului de a efectua operaţiuni cu materii explozive.

(2) Organele prevăzute la art. 8 vor elibera persoanelor juridice, în termen de 15 zile, o nouă autorizaţie titularului, care face cunoscute:

a) schimbarea denumirii sau a sediului;

b) deteriorarea, sustragerea sau pierderea autorizaţiei;

c) completa epuizare a spaţiilor rezervate vizei anuale.

Art. 13. - Persoanele juridice autorizate care execută lucrări, cu caracter temporar, de prospecţiuni şi explorări geologice sau în cadrul intervenţiilor cu mijloace antigrindină sunt obligate să anunţe inspectoratul teritorial de muncă şi inspectoratul judeţean de poliţie sau Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, după caz, în raza cărora se află localităţile unde îşi vor desfăşura activitatea, cu cel puţin 48 de ore înainte de începerea lucrărilor.

 

CAPITOLUL III

Operaţiuni cu materii explozive şi evidenţa acestora

 

Art. 14. - Transportul şi mânuirea explozivilor propriu-zişi şi ale mijloacelor de iniţiere şi aprindere, cu excepţia articolelor pirotehnice, se efectuează sub directa supraveghere a artificierilor autorizaţi şi numai cu personal special instruit pentru asemenea operaţiuni. Transportul şi mânuirea articolelor pirotehnice se efectuează de către personal special instruit.

Art. 15. - (1) Orice transfer sau transport de materii explozive se efectuează numai cu mijloace de transport amenajate în acest scop, pe baza documentelor eliberate conform reglementărilor legale în vigoare şi semnate de cei în drept.

(2) Transportul de la depozitele de consum la firidele artificierilor şi la locurile de muncă sau la atelierele de procesare a materiilor explozive când acestea se găsesc în cadrul aceluiaşi amplasament este permis pe baza documentelor de ridicare a materiilor explozive din depozit.

Art. 16. - (1) încărcarea, transferul, transportul, descărcarea, depozitarea şi distrugerea materiilor explozive în timpul nopţii sunt interzise.

(2) Fac excepţie transferurile pe calea ferată sau pe apă, transporturile din fabrica producătoare la depozitele proprii, precum şi cele executate în cadrul aceluiaşi amplasament.

Art. 17. - (1) Transferul sau transportul în acelaşi mijloc de transport al materiilor explozive împreună cu alte materiale sau materii cu care acestea sunt incompatibile, precum şi accesul în mijlocul de transport al persoanelor fără atribuţii de serviciu în ceea ce priveşte transferul sau transportul respectiv sunt interzise.

(2) Se exceptează de la prevederile alin. (1) mijloacele de transport folosite de echipele de prospecţiuni geologice, perforări de sonde, construcţii hidroenergetice, hidrotehnice, reparaţii sau construcţii de drumuri, căi ferate şi poduri sau intervenţii antigrindină, dacă sunt amenajate conform reglementărilor legale.

Art. 18. - Transferul, transportul sau depozitarea în comun a mai multor tipuri de explozivi se face numai în condiţiile stabilite în anexa la prezenta lege.

Art. 19. - (1) Paza transferurilor de materii explozive de la producător la depozitele de bază sau de stoc, indiferent de mijlocul de transport, se asigură cu efective de jandarmi, pe cheltuiala beneficiarului.

(2) Pentru transferul de materii explozive şi subansambluri explozive utilizate la intervenţiile antigrindină de la depozitele de bază sau de stoc la depozitele de consum, la locurile de utilizare sau la atelierele de procesare a materiilor explozive când acestea nu se află în acelaşi amplasament cu depozitul de consum, paza se asigură de către operatorii economici, prin personal dotat cu arme de foc, în condiţiile legii.

(3) Pentru transferul de materii explozive de la depozitele de bază la depozitele de consum, operatorii economici sunt obligaţi să anunţe în prealabil organul de poliţie pe teritoriul căruia se efectuează transferul.

(4) Paza materiilor explozive, în tranzit pe teritoriul României, se asigură contra cost numai cu efective de jandarmi, după verificarea prealabilă a integrităţii sigiliilor aplicate de expeditor, în conformitate cu procedurile privind transporturile şi expediţiile internaţionale de mărfuri periculoase.

(5) Paza transferurilor şi transporturilor de materii explozive cu destinaţie militară, pe teritoriul României, se asigură de către unităţile Ministerului Apărării Naţionale.

Art. 20. - Asupra amplasamentului şi cantităţii maxime de materii explozive destinate depozitării pentru firidele artificierilor, precum şi pentru încăperile în care se depozitează şi se mânuiesc materii explozive pentru perforări de sonde, articole de vânătoare, obiecte pirotehnice de distracţie, pistoale pentru împlântat bolţuri, mijloace antigrindină, capse de alarmare CFR şi capse de asomare este necesar avizul dat de inspectoratul teritorial de muncă.

Art. 21. - (1) Capsele detonante vor fi depozitate în clădiri sau în camere subterane, separate de cele în care se depozitează explozivii propriu-zişi.

(2) Fac excepţie depozitele de la suprafaţă cu capacităţi până la 500 kg în echivalent trotil, în care mijloacele de iniţiere pot fi depozitate în aceeaşi clădire cu explozivii propriu-zişi, însă în încăperi separate.

Art. 22. - Terenul aferent depozitelor de suprafaţă sau subterane de materii explozive de uz civil, nelegate de reţeaua minei, precum şi depozitelor de stoc de materii explozive trebuie împrejmuit conform reglementărilor legale.

Art. 23. - Paza depozitelor de materii explozive trebuie asigurată permanent cu personal dotat cu arme de foc, în condiţiile legii, cu excepţia depozitelor subterane legate de reţeaua minei.

Art. 24. - (1) Accesul în depozit este permis, în prezenţa gestionarului sau a înlocuitorului său, numai persoanelor cu atribuţii în gestiune, mânuire şi control asupra materiilor explozive.

(2) în timpul nopţii este interzis accesul în depozit.

(3) Se exceptează de la prevederile alin. (2) depozitele de consum ale unităţilor în care se lucrează şi în schimburi de noapte.

Art. 25 - (1) La toate depozitele se ţine o evidenţă strictă a intrării, ieşirii şi consumurilor de materii explozive.

(2) Registrele de evidenţă de la depozite, precum şi formularele privind mişcarea materiilor explozive - intrări, ieşiri, consum - au caracter de documente cu regim special.

(3) Orice lipsă de materii explozive trebuie anunţată imediat organului local al poliţiei şi inspectoratului teritorial de muncă.

Art. 26. - (1) Gestionarul depozitului de materii explozive de uz civil, precum şi înlocuitorul acestuia sunt desemnaţi de conducătorul unităţii deţinătoare din rândul artificierilor autorizaţi şi răspund, după caz, disciplinar, administrativ, civil sau penal pentru gestiunea încredinţată.

(2) Gestionarii depozitelor de materii explozive din cadrul uzinelor producătoare sau ai depozitelor de stoc de materii explozive, precum şi înlocuitorii acestora sunt desemnaţi de conducătorii unităţii deţinătoare numai din rândul pirotehniştilor care cunosc şi îşi asumă în mod liber riscurile la care sunt supuşi în operaţiunile de mânuire şi depozitare a materiilor explozive.

Art. 27. - (1) Lucrările de împuşcare sunt executate numai de persoane autorizate ca artificier, cu excepţia celor care îndeplinesc funcţiile prevăzute la art. 26.

(2) Nu necesită a fi autorizate ca artificier următoarele categorii de personal:

a) personalul calificat care produce, verifică şi experimentează materii explozive la producător şi la laboratoarele de specialitate autorizate în acest scop;

b) personalul care mânuieşte şi foloseşte materii explozive la activităţi specifice în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Protecţie şi Pază şi Serviciului Român de Informaţii;

c) personalul care mânuieşte şi foloseşte materii explozive, altele decât explozivi şi mijloace de iniţiere şi aprindere.

Art. 28. - Condiţiile şi cerinţele pentru autorizarea calităţii de artificier şi de pirotehnician se stabilesc prin normele tehnice privind deţinerea, prepararea, experimentarea, distrugerea, transportul, depozitarea, mânuirea şi folosirea materiilor explozive utilizate în orice alte operaţiuni specifice în activităţile deţinătorilor, precum şi autorizarea artificierilor şi a pirotehniştilor, aprobate prin hotărâre a Guvernului.*)

Art. 29. - (1) Angajatul căruia i s-au încredinţat materii explozive nu are dreptul, în nicio împrejurare, să le înstrăineze, să le folosească în alte scopuri ori să efectueze alte operaţiuni decât cele stabilite pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu.

(2) Orice persoană care găseşte materii explozive este obligată să le predea celui mai apropiat organ de poliţie sau să îi indice locul în care se află, pentru ca acesta să procedeze de îndată la ridicarea lor.

(3) Materiile explozive reţinute în condiţiile alin. (2) constituie corpuri delicte, asupra măsurii confiscării urmând a se pronunţa, după caz, procurorul sau instanţa judecătorească.

(4) Materiile explozive nedetonate în urma operaţiunilor de împuşcare se predau artificierului.

Art. 30. - Persoanele fizice sau juridice autorizate au obligaţia ca la depozitarea, păstrarea sau manipularea articolelor pirotehnice să respecte reglementările tehnice şi instrucţiunile producătorului.

Art. 31. - (1) Articolele pirotehnice trebuie să aibă inscripţionate în limba română categoria din care fac parte, instrucţiunile de folosire, termenul de garanţie, precum şi pericolele care apar la păstrarea, depozitarea, manipularea sau folosirea lor.

(2) Persoanele fizice sau juridice autorizate au obligaţia ca, la solicitarea justificată a autorităţii de supraveghere a pieţei, să furnizeze acesteia toate informaţiile şi documentaţia necesară pentru a demonstra conformitatea produsului cu cerinţele esenţiale de securitate.

Art. 32. - (1) Vânzarea articolelor pirotehnice se face numai de către persoanele juridice autorizate în acest sens şi numai în locurile autorizate în condiţiile legii.

(2) Spaţiile de comercializare a articolelor pirotehnice se vor amenaja în afara imobilelor cu destinaţia de locuit, în condiţiile stabilite prin normele tehnice prevăzute la art. 28.

Art. 33. - Se interzic confecţionarea, deţinerea, comercializarea, importul, folosirea sau orice altă operaţiune cu materii explozive de către persoanele fizice sau juridice neautorizate.

Art. 34. - (1) Persoanele fizice sau juridice autorizate pot folosi articolele pirotehnice de divertisment numai cu luarea măsurilor de protejare a persoanelor, bunurilor materiale, animalelor şi a mediului.

(2) Se interzice folosirea articolelor pirotehnice în următoarele situaţii:

a) între orele 24,00 şi 6,00, cu excepţia perioadelor autorizate, precum şi a evenimentelor de interes local, naţional sau internaţional, în baza aprobării autorităţilor locale;

b) la o distanţă mai mică de 50 m de construcţiile de locuinţe cu până la 4 niveluri şi la mai puţin de 100 m faţă de cele cu peste 4 niveluri;

c) la o distanţă mai mică de 500 m de instalaţiile electrice de înaltă tensiune, de locurile de depozitare şi livrare a combustibililor lichizi sau solizi, de instalaţiile de gaze;

d) la o distanţă mai mică decât cea prevăzută de reglementările în vigoare pentru obiectivele chimice şi petrochimice ori pentru alte obiective care prezintă pericol de incendiu sau explozie;

e) în locurile în care există riscul producerii de alunecări de teren, avalanşe sau căderi de pietre;

f) pe drumurile publice deschise circulaţiei rutiere, pe aleile pietonale şi în spaţii deschise cu aglomerări de persoane;

g) la o distanţă mai mică de 500 m de păduri.

(3) Organizarea de jocuri cu articole pirotehnice de divertisment din categoriile 3 şi 4 este permisă numai în condiţiile în care există acordul primăriei, al inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean sau, după caz, al municipiului Bucureşti şi avizul inspectoratului judeţean de poliţie, respectiv al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, pe a cărui rază se execută jocurile respective.

Art. 35. - Comercializarea materiilor explozive se face numai după înscrierea acestora în registrul prevăzut la art. 25 alin. (2) de către operatorii economici autorizaţi implicaţi.

Art. 36. - Condiţiile în care persoanele fizice şi juridice având cetăţenia, respectiv naţionalitatea unui stat membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European ori care sunt stabilite într-unui sau mai multe dintre aceste state, în înţelesul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 68/2010, pot să presteze servicii în domeniul reglementat de prezenta lege pe teritoriul României se stabilesc prin normele tehnice prevăzute la art. 28.


*) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 536/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind deţinerea, prepararea, experimentarea, distrugerea, transportul, depozitarea, mânuirea şi folosirea materiilor explozive utilizate în orice alte operaţiuni specifice în activităţile deţinătorilor, precum şi autorizarea artificierilor şi a pirotehnicienilor, publicată În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 4 iulie 2002, cu modificările şi completările ulterioare.

 

CAPITOLUL IV

Infracţiuni şi contravenţii

 

Art. 37. - Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă:

a) orice operaţiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept;

b) comercializarea articolelor pirotehnice din categoriile 1 şi P1 către persoane care nu au împlinit vârsta de 18 ani;

c) comercializarea către publicul larg a articolelor pirotehnice destinate a fi utilizate de către pirotehnicieni.

Art. 38. - (1) Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează astfel:

a) nerespectarea prevederilor art. 11 alin. (2), art. 15, 20, 22, 24, art. 25 alin. (1) şi (2), art. 26, 28*) şi art. 29 alin. (2) şi (4), cu amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei;

b) nerespectarea prevederilor art. 8, art. 11 alin. (3), art. 12, 13,14, 21, 30 şi 35, cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei;

c) nerespectarea prevederilor art. 34, cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei;

d) nerespectarea prevederilor art. 3, 4, 5, 7, 9, 16, 17, 18, 19,23, art. 25 alin. (3), art. 27 alin. (1) şi art. 31, cu amendă de la 5.000 lei la 7.500 lei.

(2) Sancţiunile contravenţionale cu amendă pot fi aplicate şi persoanelor juridice. În cazul persoanelor juridice, limitele minime şi maxime ale amenzilor prevăzute la alin. (1) se majorează cu 100%.

Art. 39. - (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către inspectorii de muncă din cadrul Inspecţiei Muncii, precum şi de către poliţişti.

(2) împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii contravenientul poate face plângere în termen de 15 zile de la comunicare.

Art. 40. - Contravenţiilor prevăzute la art. 38 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

 

CAPITOLUL V

Dispoziţii finale

 

Art. 41. - (1) Controlul privind respectarea obligaţiilor tehnice, precum şi respectarea măsurilor de securitate referitoare la producerea, prepararea, procesarea, experimentarea, deţinerea, folosirea, comercializarea, depozitarea şi transportul materiilor explozive se exercită de către personalul de specialitate desemnat din cadrul Inspecţiei Muncii şi persoanele special desemnate de către conducerile unităţilor care folosesc materii explozive.

(2) Controlul privind transferurile de materii explozive, precum şi cel privind modul cum sunt asigurate cerinţele de siguranţă în cadrul acestor transferuri se exercită de către personalul special desemnat din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române.

Art. 42. - Ministerul Apărării Naţionale poate participa cu specialişti la executarea unor controale privind transportul, depozitarea şi mânuirea materiilor explozive, organizate, în situaţii deosebite, de către Ministerul Afacerilor Interne sau de către Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, la cererea acestora.

Art. 43. - (1) Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Economiei vor emite în comun, în termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, norme tehnice privind deţinerea, prepararea, experimentarea, distrugerea, transportul, depozitarea, mânuirea şi folosirea materiilor explozive utilizate în orice alte operaţiuni specifice în activităţile deţinătorilor, precum şi autorizarea artificierilor şi a pirotehniştilor.

(2) Normele tehnice prevăzute la alin. (1) vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului**).

(3) Ministerul Apărării Naţionale, în acelaşi termen, va elabora norme tehnice proprii, cu respectarea dispoziţiilor prezentei legi.

Art. 44. - Prezenta lege nu se aplică armelor, muniţiilor şi explozivilor nucleari.

Art. 45. - (1) Prezenta lege intră în vigoare după 30 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României***).

(2) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, Decretul nr. 297/1977 privind regimul materialelor explozive în economie, precum şi reglementările referitoare la materiile explozive din Decretul nr. 367/1971 privind regimul armelor, muniţiilor şi materiilor explozive se abrogă.


*) În prezent art. 28 are un conţinut diferit faţa de ultima configuraţie dată prin Legea nr. 262/2005, în sensul că acesta nu are în vedere o faptă care poate constitui o contravenţie sancţionată cu amendă.

**) A se vedea nota de subsol corespunzătoare asteriscului din finalul art. 28.

***) Legea nr. 126/1995 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 298 din 28 decembrie 1995.

 

ANEXĂ

 

Diferitele tipuri de explozivi şi mijloace de iniţiere şi aprindere care pot fi depozitate sau transportate în comun

 

a) explozivii cu conţinut de nitroglicerină sau nitroglicol mai mare de 6%, împreună cu explozivii de siguranţă (antigrizutoşi), cu condiţia să fie depozitaţi pe rafturi separate;

b) hexogenul, împreună cu pentrita, tetrilul şi amestecurile făcute cu trotil sau cu aceştia;

c) trotilul, împreună cu explozivii pe bază de azotat de amoniu şi conţinut de nitroglicerină sau nitroglicol mai mic de 6%, precum şi cu încărcături speciale pe bază de trotil (cu bustere, detoroc etc.);

d) pulberile negre cu fum, de toate felurile, inclusiv amestecurile mecanice care au viteze de ardere lentă şi degajări mici de fum, împreună cu explozivii pe bază de cloraţi şi percloraţi;

e) pulberile coloidale fără fum;

f) capsele detonante de orice fel, împreună cu relee detonante şi sistem de iniţiere "Nonel";

g) fitilele detonante pe bază de pentrită, împreună cu explozivii prevăzuţi la lit. b) şi c), iar cele pe bază de hexogen, împreună cu cei de la lit. b);

h) încărcăturile de hexogen, împreună cu pulberile de sondă, folosite de echipele de perforare la sondă.

Fitilele cu ardere lentă se pot depozita la un loc cu oricare dintre explozivii prevăzuţi la lit. a)-h). De asemenea, mijloacele de aprindere a fitilului pot fi păstrate la un loc cu materialele explozive, cu excepţia celor din categoriile prevăzute la lit. a), d) şi e) de mai sus.

Mijloacele de iniţiere şi de aprindere se pot transporta împreună cu explozivii propriu-zişi de la depozit la locul de muncă de către artificier, precum şi cu vehicule special amenajate.

Excepţii de la prevederile de mai sus privind păstrarea în comun a explozivilor de tipuri diferite sunt admise numai în:

- depozitele de consum şi cele temporare sau de scurtă durată cu capacităţi până la maximum 200 kg de explozivi;

- camerele depozitelor de consum care sunt amenajate pentru păstrarea explozivilor rămaşi nefolosiţi de către artificieri, la sfârşitul schimbului de lucru.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.