MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 483/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 483         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 30 iunie 2014

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

 

            38. - Hotărâre cu privire la Cartea verde a Comisiei privind sănătatea mobilă (“m-sănătatea*) - COM (2014) 219 final

 

ORDONANŢE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

50. - Ordonanţă de urgenţă privind modificarea şi completarea Legii petrolului nr. 238/2004

 

514. - Hotărâre privind aprobarea bilanţului general al Trezoreriei Statului şi a contului de execuţie a bugetului Trezoreriei Statului pe anul 2013

 

516. - Hotărâre pentru aprobarea Acordului de cooperare în domeniul arhivistic între Ministerul Afacerilor Interne din România, prin Arhivele Naţionale, şi Serviciul de Stat de Arhivă al Republicii Moldova, semnat la laşi la 24 ianuarie 2014

 

Acord de cooperare în domeniul arhivistic între Ministerul Afacerilor Interne din România, prin Arhivele Naţionale, şi Serviciul de Stat de Arhivă al Republicii Moldova

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

95. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne, pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr. 176/2012 privind atribuirea de denumiri onorifice şi stabilirea de zile aniversare pentru unele structuri din Ministerul Afacerilor Interne

 

97. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne, privind abrogarea Ordinului viceprim-ministrului, ministrul administraţiei şi internelor, interimar, nr. 285/2009 pentru aprobarea Metodologiei de lucru privind planificarea strategică şi planificarea bugetară pe programe în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor şi a Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr. 269/2010 pentru aprobarea Metodologiei de monitorizare şi evaluare a documentelor de planificare strategică şi planificare bugetară pe programe în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor

 

3.608. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea centrelor judeţene/al municipiului Bucureşti de resurse şi asistenţă educaţională, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.555/2011

 

3.648. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa “Ducky-Duck” din municipiul Ploieşti

 

3.650. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa “Samariteanul nr. 11” din localitatea Sâmbăteni

 

3.651. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa “Gamex” din municipiul Constanţa

 

ACTE ALE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

 

            694. - Hotărâre pentru modificarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru numirea în funcţie a inspectorilor judiciari, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 801/2012

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

cu privire la Cartea verde a Comisiei privind sănătatea mobilă

(“m-sănătatea*) - COM (2014) 219 final

În temeiul dispoziţiilor art. 67, art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi ale Protocolului (nr. 1) anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

luând în considerare Punctul de vedere comun al Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/249 din 18 iunie 2014 şi al Comisiei pentru sănătate publică nr. XXXII/261 din 18 iunie 2014,

 

Senatul adoptă următoarea hotărâre:

 

Art. 1. - La punctul 3 din Cartea verde a Comisiei privind sănătatea mobilă (“m-sănătatea*), intitulat “Problemele existente”, punctul de vedere al Senatului este următorul:

I. La subpunctul 3.1 - Protecţia datelor, inclusiv securitatea datelor medicale, răspunsurile la primele două întrebări sunt:

1. Care sunt garanţiile de securitate specifice soluţiilor de m-sănătate care ar putea contribui la prevenirea prelucrării neautorizate şi inutile a datelor medicale într-un context de m-sănătate?

Senatul consideră că folosirea tehnicilor ştiinţifice modeme ar trebui să aibă în vedere realizarea unui echilibru între beneficiile folosirii extensive a acestor tehnici şi interesele importante legate de viaţa privată, iar orice stat membru care doreşte să aibă un rol de pionier în dezvoltarea noilor tehnologii poartă responsabilitatea obţinerii unui echilibru corect în această privinţă.

Implementarea în domeniul sănătăţii mobile a unor soluţii tehnologice (de exemplu, de tip smartphone) ce permit colectarea şi prelucrarea unui număr considerabil de date, precum datele medicale, presupune o prelucrare pe scară largă a datelor personale şi poate reprezenta o situaţie de risc pentru protecţia datelor cu caracter personal ale persoanelor fizice şi, implicit, pentru respectarea şi garantarea drepturilor fundamentale ale acestora, în special la viaţa privată. Spre exemplu, comunicările electronice ale datelor medicale efectuate între persoane vizate care utilizează soluţii tehnologice de sănătate mobilă şi diverse entităţi (medici, spitale, unităţi farmaceutice sau de cercetare etc.) pot fi expuse unor serii de riscuri, cum ar fi pierderea, distrugerea, chiar accidentală, a datelor.

Senatul susţine că prelucrarea datelor medicale în soluţiile informatice ale sistemului m-sănătate ar trebui să fie reglementate, standardizate, certificate. În lipsa unei standardizări, pacientul nu poate şti ce se întâmplă cu datele lui medicale personale.

Drept urmare, Senatul consideră că următoarele garanţii de securitate pot contribui la prevenirea prelucrării neautorizate şi inutile a datelor medicale obţinute în urma folosirii aplicaţiilor mobile:

a) securitatea la nivel fizic să fie făcută prin stocarea şi replicarea în centre de date naţionale, proiectate şi construite astfel încât să asigure un nivel de securitate excepţional;

b) stocarea datelor pe dispozitiv şi transmiterea lor să se facă doar cu acordul posesorului dispozitivului, sub protecţia anonimatului, tot pacientul fiind şi cel care decide punerea acestor date la dispoziţia altor utilizatori;

c) setările aflate la dispoziţia utilizatorului ar trebui să îi permită acestuia nu doar un consimţământ explicit (setările consimţământ implicit ridicând multe probleme etice), ci şi alegerea cât mai detaliată a informaţiilor pe care le doreşte transmise şi a destinatarului, dar şi opţiuni cum ar fi netransmiterea datelor şi stocarea lor doar pe dispozitivul propriu, ştergerea tuturor datelor asociate profilului său pe care Ie-a autogenerat, jurnale de acces. Utilizatorul trebuie să aibă controlul datelor utilizate în aplicaţiile şi dispozitivele m-sănătate;

d) utilizatorul ar trebui să primească avertizări privind eventualele riscuri la care se expune prin folosirea aplicaţiei sau dispozitivului. În cazul în care apare un eveniment negativ generat sau în legătură cu utilizarea aplicaţiei sau a dispozitivului, sunt necesare prevederi clare asupra responsabililor;

e) schimbul de informaţii între actorii implicaţi, în vederea colectării datelor medicale, să fie criptat folosind canale de comunicaţii de tip VPN. Pentru întărirea încrederii cetăţenilor ar trebui folosite şi mediatizate tipurile de criptografie cu chei publice, numite şi asimetrice, care şi-au dovedit eficacitatea de-a lungul timpului. O astfel de metodă de criptare ce ar putea fi folosită în contextul m-sănătate o constituie PGP sau standardul OpenPGP. În aceste condiţii, unor entităţi terţe le-ar fi foarte dificil să acceseze, într-un mod neautorizat, datele unei anumite persoane sau ale unui grup de persoane cu anumite caracteristici, fără consimţământul acestora;

f) accesul personalului medical la datele medicale ale unui pacient să se realizeze pe baza semnăturii digitale calificate care va confirma identitatea şi dreptul de acces al respectivei persoane la date cu caracter personal;

g) aplicaţiile informatice utilizate de către personalul medical pentru înregistrarea şi raportarea datelor medicale ale unui pacient să fie protejate prin user şi parolă;

h) asigurarea securităţii stocării datelor la locul de transmitere a datelor.

Asigurarea protecţiei datelor medicale organizate în volume mari ar trebui să se realizeze folosind atât echipamente cu capacitate de stocare mare, cât şi echipamente de arhivare electronică a datelor cu acces controlat şi condiţionat la datele respective, elemente care trebuie avute în vedere de către dezvoltatorul sistemelor informatice din cadrul proiectului de m-sănătate.

Senatul susţine că, în contextul unei viitoare implementări a proiectului de m-sănătate, cerinţele de securitate mai sus menţionate ar trebui să fie respectate şi în relaţia pacient - personal medical.

2. Cum ar putea dezvoltatorii de aplicaţii să pună cel mai bine în aplicare principiile de “minimizare a datelor”, “protecţie a datelor începând cu momentul conceperii” şi “protecţie implicită a datelor” în aplicaţiile de m-sănătate?

Senatul consideră că:

a) producătorii de sisteme de operare şi de dispozitive, în calitate de operatori, deţin o responsabilitate importantă în ceea ce priveşte garantarea protecţiei datelor cu caracter personal şi a vieţii private a utilizatorilor de aplicaţii;

b) producătorii de sisteme de operare şi de dispozitive ar trebui să ţină seama de principiile referitoare la respectarea vieţii private începând din momentul conceperii sistemelor de m-sănătate (“privacy by design*) şi de cele referitoare la respectarea vieţii private în setările standard (“privacy by defaulf);

c) problematica definirii principiului minimizării datelor ar trebui să fie dezvoltată şi tratată mai mult decât în cadrul m-sănătăţii, fiind valabilă pentru procesarea tuturor datelor medicale;

d) pentru asigurarea principiului minimizării datelor, aplicaţiile informatice ar trebui ca, în cazul acordului deţinătorului datelor, să permită accesul unei terţe entităţi doar la un subset de date absolut necesare. Acesta se poate face cu recriptarea datelor existente şi criptarea datelor ce urmează a fi colectate folosind şi cheia terţului. Criptografia cu chei publice PGP permite această funcţionalitate şi este folosită cu succes de ceva timp în securizarea şi autentificarea poştei electronice;

e) aplicaţiile de colectare a datelor personale, prin intermediul senzorilor de monitorizare, ar trebui să cripteze implicit datele personale, într-un mod în care să se împiedice accesul la date şi identificarea deţinătorului, fără consimţământul acestuia, folosind metode puternice şi eficace, înainte de a le trimite, spre stocare, pe un dispozitiv local sau către centre de stocare special concepute;

f) dezvoltatorii de aplicaţii ar trebui să asigure garantarea disponibilităţii mecanismelor corespunzătoare care permit utilizatorilor aplicaţiei să modifice parametrii procesului de prelucrare a datelor;

g) pentru a-şi respecta obligaţiile în materie de securitate şi confidenţialitate în m-sănătate, este necesar ca dezvoltatorii şi furnizorii de aplicaţii, precum şi producătorii de sisteme de operare şi de dispozitive şi terţii, să evalueze continuu, sistematic şi comprehensiv atât riscurile existente, cât şi riscurile viitoare în ceea ce priveşte protecţia datelor.

II. La subpunctul 3.2 - Volumele mari de date, răspunsul la următoarea întrebare este:

3. Care sunt măsurile necesare în vederea valorificării depline a potenţialului volumelor mari de date generate de m-sănătate în UE, respectând-se în acelaşi timp cerinţele legale şi de natură etică?

Senatul consideră că:

a) o măsură importantă ar fi anonimizarea datelor de la nivel individual, beneficiarii direcţi ai volumelor mari de date nefiind pacienţii, ci organismele profesionale, instituţiile de stat/guvernamentale implicate în elaborarea strategiilor naţionale de sănătate etc;

b) beneficiile înscrierii în diferite programe ce presupun colectarea, accesarea şi prelucrarea datelor specifice m-sănătate ar trebui explicate şi mediatizate pe înţelesul cetăţeanului;

c) pentru a întări buna-credinţă şi scopul utilizării datelor cu caracter personal, programele ar trebui să asigure un înalt nivel de transparenţă. În orice moment, cetăţenii ar trebui să poată afla progresul şi rezultatele utilizării propriilor date personale. Mai mult, ei ar trebui să aibă posibilitatea şi poate chiar ar trebui să fie încurajaţi să se implice activ, pe bază de voluntariat, spre exemplu, în diverse programe ce presupun procesarea şi inovarea pe volume mari de date specifice contextului de m-sănătate.

III. La subpunctul 3.3 - Situaţia actuală a cadrului juridic aplicabil al UE, răspunsurile la cele două întrebări sunt:

4. Cerinţele privind siguranţa şi performanţa aplicaţiilor pentru stil de viaţă şi bunăstare sunt definite în mod corespunzător de cadrul legislativ actual al UE?

Senatul consideră că sunt necesare, în continuare, eforturi, în special în domeniul definirii mai specifice şi al asigurării standardizării şi interoperabilităţii sistemelor de m-sănătate.

Pentru un acces echitabil la aplicaţiile de m-sănătate, consolidarea legislaţiei UE ar trebui să vizeze, în primul rând, asigurarea unor (re)formulări unitare la nivelul cadrului legislativ naţional şi european.

5. Este necesar să se consolideze aplicarea legislaţiei UE în vigoare în materie de m-sănătate de către autorităţile şi instanţele competente? în caz afirmativ, de ce şi în ce mod?

Senatul consideră că este necesar să se consolideze aplicarea legislaţiei UE în vigoare în materie de m-sănătate, posibil prin crearea unui organism european care să se preocupe de colectarea datelor privind modalităţile naţionale specifice de aplicare şi care să pregătească o eventuală aplicare unitară la nivelul tuturor ţârilor membre.

IV. La subpunctul 3.4 - Siguranţa pacienţilor şi transparenţa informaţiilor, răspunsurile la următoarele două întrebări sunt:

6. Ce acţiuni privind politicile ar trebui întreprinse, dacă este cazul, pentru a asigura/a verifica eficacitatea soluţiilor de m-sănătate?

Senatul consideră că.

a) sunt necesare acţiuni pentru derularea de studii comparative prospective şi/sau retrospective care să demonstreze eficacitatea soluţiilor de m-sănătate;

b) o altă acţiune ar consta în omologarea/certificarea aplicaţiilor informatice de către autoritatea competentă în domeniul medical. Evaluarea individuală a stării de sănătate din partea pacientului nu este dezirabilă. Orice apreciere privind concluziile rezultate din datele medicale colectate prin dispozitive informatice ar trebui tranşată de către medic.

7. Cum să se asigure utilizarea în condiţii de siguranţă a soluţiilor de m-sănătate pentru cetăţenii care îşi evaluează singuri sănătatea şi bunăstarea?

Senatul consideră că asigurarea utilizării în condiţii de siguranţă a soluţiilor m-sănătate este posibilă prin punerea la dispoziţia cetăţenilor de echipamente fiabile, simplu de utilizat, care să asigure protecţia datelor transmise şi siguranţa utilizatorilor în cursul funcţionării.

V. La subpunctul 3.5 - Rolul m-sănătăţii în sistemele de sănătate şi asigurarea accesului egal, răspunsurile la cele 4 întrebări sunt următoarele:

8. Aveţi informaţii privind preluarea unor soluţii de m-sănătate în sistemele de sănătate ale UE?

Senatul susţine că soluţiile de m-sănătate sunt implementate deja în mai multe ţări. În România funcţionează sisteme de telemedicină pre- şi intraspitalicească în cadrul sistemului naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi prim ajutor calificat, precum şi un proiect-pilot de telemedicină.

9. Ce bune practici există în ceea ce priveşte organizarea asistenţei medicale pentru utilizarea la maximum a m-sănătăţii în scopul unei îngrijiri de calitate superioară (de exemplu, orientări clinice pentru utilizarea m-sănătăţii)?

Senatul consideră că aplicaţiile informatice de sănătate sunt în faza de complementaritate a actului medical. Soluţiile informatice pot fi deosebit de utile ca soluţie alternativă în situaţiile în care este dificil de realizat contactul direct medic-pacient sau în cazul monitorizării la distanţă, decisă de către medic. O soluţie informatică nu trebuie să înlocuiască un cadru medical, fiind doar o soluţie de necesitate.

Utilizarea în România a sistemului de telemedicină prespitalicească dintre autospecialele de intervenţie de urgenţă şi unităţile de primiri urgenţă ale spitalelor a permis transferul şi interpretarea rapidă a datelor pacienţilor transportaţi, precum şi activarea precoce a măsurilor din programul naţional de tratament al infarctului miocardic acut (IMA), anterior ajungerii la spital a pacientului, contribuind la scăderea semnificativă a mortalităţii prin IMA în România.

10. Dispuneţi de informaţii care confirmă contribuţia pe care m-sănătatea ar putea să o aducă la limitarea sau reducerea costurilor asistenţei medicale în UE?

Din experienţa românească, prin utilizarea sistemelor de telemedicină prespitalicească în situaţiile prevăzute la subpunctul anterior, a scăzut mortalitatea prin IMA şi a crescut procentul de pacienţi recuperaţi fără sechele post-IMA, cu scăderea cheltuielilor generate de tratamentul complicaţiilor şi cu un beneficiu evident prin reintegrarea în circuitul economico-social a pacienţilor recuperaţi.

11. Ce acţiuni politice ar putea fi adecvate la nivelul UE, precum şi Sa nivel naţional, pentru a sprijini accesul egal la asistenţă medicală prin intermediul m-sănătăţii, precum şi accesibilitatea acesteia?

Senatul consideră că acţiunile referitoare la sprijinirea accesului egal la servicii de m-sănătate ar trebui să vizeze asigurarea accesului la consultaţii de telemedicină pentru pacienţii din zonele defavorizate şi constituirea de reţele funcţionale de telemedicină între cabinetele medicilor de familie şi ambulatoriile de specialitate, precum şi asigurarea finanţării corespunzătoare a acestor activităţi.

În privinţa asigurării accesului egal la serviciile de sănătate prin intermediul m-sănătăţii, Senatul susţine că sunt necesare dovezi privind beneficiile clinice şi siguranţa pacienţilor. De asemenea, beneficiile economice trebuie analizate în comparaţie cu costurile necesare pentru pregătirea atât a personalului medical, cât şi a pacienţilor, dar şi cu costurile echipamentelor propriu-zise. Nu poate fi ignorată nici infrastructura existentă în domeniul telecomunicaţiilor.

Un alt element important este contextul cultural şi gradul de acceptare a soluţiilor m-sănătate şi e-sănătate atât în rândul pacienţilor, cât şi în rândul personalului medical. Deciziile şi direcţiile de dezvoltare trebuie să ţină cont de toate aceste aspecte.

Accesul egal la asistenţă medicală prin intermediul m-sănătăţii, precum şi accesibilitatea acesteia ar putea fi sprijinite prin:

a) asigurarea resurselor economice, materiale şi umane necesare asigurării serviciilor de m-sănătate în mod echitabil, pentru depăşirea diferenţelor teritoriale, de gen ş.a.;

b) realizarea unor proiecte-pilot pe grupuri-ţintă;

c) dezvoltarea unor aplicaţii pentru dispozitive mobile utile şi uşor de folosit, inclusiv de persoanele în vârstă şi de persoanele cu handicap;

d) promovarea serviciilor de m-sănătate la nivelul populaţiei prin desfăşurarea de campanii de informare şi de formare, adaptate la nevoile specifice ale grupurilor-ţintă;

e) măsurarea permanentă a gradului de satisfacţie al utilizatorilor aplicaţiilor de m-sănătate.

Astfel de acţiuni ar trebui considerate ca fiind alternative de necesitate în cazul în care, din diverse motive, relaţia directă medic-pacient este imposibilă sau întârzie, cu afectarea stării de sănătate.

VI. La subpunctul 3.6 - Interoperabilitatea, răspunsurile la cele două întrebări sunt:

12. Ce acţiuni credeţi că ar trebui întreprinse, dacă este cazul, în plus faţă de acţiunile propuse de “Planul de acţiune privind e-sănătatea 2012-2020”, pentru a spori interoperabilitatea soluţiilor de m-sănătate?

Senatul nu consideră că sunt necesare acţiuni suplimentare, susţinând aplicarea acţiunilor deja propuse, cel puţin a celor privind setul de date minime, la nivelul tuturor ţărilor europene până în anul 2020.

13. Consideraţi că este necesar să se depună eforturi în vederea asigurării interoperabilităţii aplicaţiilor de m-sănătate cu dosarele medicale electronice? în caz afirmativ, cine ar trebui să facă aceasta şi în ce mod?

Senatul consideră că asigurarea interoperabilităţii aplicaţiilor de m-sănătate cu dosarele medicale electronice este obligatorie. Aceasta trebuie să fie asigurată de către administratorii celor două sisteme şi trebuie să fie prevăzută încă din construcţia conceptuală a sistemelor medicale electronice.

VII. La subpunctul 3.7 - Modele de rambursare, răspunsul la următoarea întrebare este:

14. Care sunt serviciile de m-sănătate care se rambursează în statele membre UE în care vă desfăşuraţi activitatea şi în ce măsură?

Rambursarea unor servicii care utilizează tehnologiile m-sănătate este posibilă în România începând din 2012, prin includerea lor în Contractul-cadru de furnizare de servicii medicale, în cadrul asigurărilor sociale de sănătate gestionate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Este posibila plata pentru serviciile medicale de consultaţii şi diagnostic, furnizate de medicii de familie la distanţă prin sisteme de telemedicină rurală dezvoltate de Ministerul Sănătăţii. Acestea sunt servicii de urgenţă, consultaţii periodice pentru afecţiunile cronice, consultaţii de monitorizare activă prin plan de management integrat pentru bolile cronice cu impact major asupra poverii îmbolnăvirilor, precum şi în cazul consultaţiilor acordate pacienţilor nedeplasabili. Ca urmare a lipsei de infrastructură dezvoltată de Ministerul Sănătăţii, aceste servicii sunt însă extrem de limitate în prezent.

VIII. La subpunctul 3.8 - Responsabilitatea, răspunsul la următoarea întrebare este:

15. Ce recomandări ar trebui făcute producătorilor de m-sănătate şi cadrelor medicale pentru a-i ajuta în vederea limitării riscurilor pe care le prezintă utilizarea şi prescrierea de soluţii de m-sănătate?

Senatul consideră că atât producătorii de soluţii de m-sănătate, cât şi cadrele medicale care le utilizează trebuie să fie informaţi şi să fie conştienţi în legătură cu limitările pe care sistemele de m-sănătate le prezintă, comparativ cu serviciile medicale tradiţionale standard, astfel încât să se evite utilizarea instrumentelor de m-sănătate în situaţii nepotrivite şi nerecomandate, care ar putea să genereze riscuri pentru pacienţi (de exemplu, un consult audiovideo prin telemedicină nu poate înlocui, la nivelul actual de dezvoltare tehnologică, consultul clasic şi contactul direct între medic şi pacient).

Din punctul de vedere al legii, trebuie asigurat accesul nediscriminatoriu la serviciile din domeniul m-sănătate. Totodată, orice informaţie referitoare la eventuale costuri implicate de utilizarea serviciilor m-sănătate ar trebui să fie larg accesibilă şi disponibilă consumatorilor/utilizatorilor, pentru ca decizia de utilizare/cumpărare să poată fi luată în cunoştinţă de cauză.

IX. La subpunctul 3.9 - Cercetarea şi inovarea în materie de m-sănătate, răspunsul la următoarea întrebare este:

16. Puteţi propune teme specifice pentru priorităţile de cercetare şi inovare, precum şi de implementare la nivel UE în materie de m-sănătate?

Ministerul Educaţiei Naţionale, în calitate de autoritate de stat pentru cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi inovare (CD&I), a publicat deja pentru consultare versiunea finală a proiectului de hotărâre de guvern pentru aprobarea documentului de strategie, respectiv Strategia naţională în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi inovării pentru perioada 2014-2020 şi instrumentele principale de implementare - Planul Naţional CD&I 2014-2020 şi componenta din Programul operaţional de competitivitate, cu obiectivul tematic “Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice şi inovării pentru perioada 2014-2020”. Conform acestor documente, domeniile: Sănătate şi Tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor, în cadrul cărora se regăsesc tematic subiectele aferente aplicaţiilor pe mobil în domeniul sănătăţii, sunt priorităţi naţionale şi, respectiv, priorităţi ale Strategiei de Specializare Inteligentă şi vor face obiectul finanţărilor pe bază competiţională.

La nivel european, temele specifice de cercetare-inovare primite din partea ţărilor membre sunt propuse Comisiei Europene prin Comitetul de program sănătate, schimbări demografice şi bunăstare - aferent Programului European de Cercetare-Inovare Orizont 2020, pe baza consultării cercetătorilor. Reprezentarea intereselor României în acest comitet este asigurată de Ministerul Educaţiei Naţionale.

Ca teme specifice pentru priorităţile de cercetare, inovare şi implementare la nivelul UE în materie de m-sănătate, Senatul propune:

a) îmbunătăţirea comunicaţiilor şi creşterea fiabilităţii transmiterii la distantă de date;

b) crearea de dispozitive integrate pentru culegerea şi transmiterea de date medicale de bază, uşor de utilizat de către pacienţii obişnuiţi.

X. La subpunctul 3.10 - Cooperarea internaţională, răspunsurile la cele două întrebări sunt:

17. Ce aspecte ar trebui abordate (în mod prioritar) în contextul cooperării internaţionale pentru a spori implementarea m-sănătăţii şi în ce mod?

Senatul consideră că ar trebui abordată asigurarea interoperabilităţii şi a funcţionării pe bază de standarde unitare a sistemelor de m-sănătate şi implementarea acestor sisteme, inclusiv la nivelul serviciilor medicale de diagnostic şi tratament înalt specializate, astfel încât să se asigure accesul la aceste servicii fără cheltuieli suplimentare sau cu cheltuieli minime de transport, pentru pacienţii din zonele mai îndepărtate sau greu accesibile.

18. Care sunt bunele practici de pe alte pieţe mari (de exemplu, SUA şi Asia) care ar putea fi puse în aplicare în UE pentru a stimula implementarea m-sănătăţii?

Senatul consideră că exemple de experienţe pozitive din celelalte zone geografice neeuropene (SUA, Asia) care ar putea să fie preluate în UE sunt următoarele:

a) consultaţiile la domiciliu prin telemedicină;

b) serviciile de interpretare imagistică medicală de specialitate interlocalităţi, interstatale sau intercontinentale;

c) managementul secţiilor spitaliceşti realizat de experţi aflaţi la distanţă, cu ajutorul personalului tehnic aflat la faţa locului.

XI. La subpunctul 3.11 - Accesul antreprenorilor din domeniul internetului pe piaţa m-sănătăţii, răspunsurile la cele două întrebări sunt:

19. Este accesul pe piaţa m-sănătăţii o problemă pentru antreprenorii din domeniul internetului? în caz afirmativ, care sunt dificultăţile cu care se confruntă aceştia? Cum pot fi remediate aceste dificultăţi şi de către cine?

Senatul consideră că problemele legate de accesul pe o piaţă pot face obiectul unei analize privind incidenţa legii, în momentul în care apar disfuncţionalităţi ale acelei pieţe. Pentru prevenirea acestor disfuncţionalităţi, trebuie asigurat accesul liber, neîngrădit şi nediscriminatoriu pe piaţă, pentru toţi antreprenorii din domeniu.

20. Cum ar putea Comisia, în cazul în care este necesar, să stimuleze implicarea industriei şi a antreprenorilor în m-sănătate, de exemplu, prin iniţiative cum ar fi “Start-up Europe” sau “Parteneriatul european pentru inovare privind îmbătrânirea activă şi în condiţii bune de sănătate”?

Senatul consideră că implicarea industriei şi a antreprenorilor în m-sănătate poate fi stimulată printr-o bună informare pe scară largă a mediului de afaceri în privinţa tuturor iniţiativelor de acest gen.

Art. 2. - Opinia Senatului, cuprinsă în prezenta hotărâre, se transmite către Comisia Europeană şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 24 iunie 2014, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

CRISTIAN-SORIN DUMITRESCU

 

Bucureşti, 24 iunie 2014.

Nr. 38.

 

ORDONANŢE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

privind modificarea şi completarea Legii petrolului nr. 238/2004

 

În contextul dificultăţilor economice şi al situaţiei geopolitice existente se impune consolidarea securităţii energetice prin diversificarea surselor şi a rutelor de aprovizionare cu gaze naturale.

Având în vedere că un factor esenţial pentru prevenirea situaţiilor de criză generate de întreruperile în alimentarea cu gaze naturale o constituie interconectarea sistemelor naţionale de transport al gazelor naturale din România cu sistemele din ţările vecine,

întrucât interconectarea sistemelor naţionale de transport al gazelor naturale, atât pentru România, cât şi pentru ţările vecine, constituie un obiectiv strategic şi contribuie la consolidarea securităţii energetice a ţărilor care participă la interconectare, se impune reglementarea de urgenţă a acestei situaţii, în actualul context politic şi de evitare a crizei energetice.

Ţinând cont că au fost deja realizate conducte de interconectare, se impune asigurarea cadrului legal pentru punerea lor în funcţiune,

întrucât neadoptarea acestor măsuri în regim de urgenţă conduce la situaţia de inoperabilitate a interconectorilor, la afectarea perioadei de recuperare a investiţiilor, precum şi afectarea veniturilor la bugetul de stat, aferente operării conductelor de interconectare şi neîndeplinirea principalului obiectiv privind continuitatea asigurării aprovizionării cu gaze naturale,

luând în considerare faptul că aspectele prezentate constituie o situaţie de urgenţă, vizează un interes public şi constituie o situaţie extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, impunând adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Articol unic. - Legea petrolului nr. 238/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea t, nr. 535 din 15 iunie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 2, punctul 37 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“37. sistemul naţional de transport al petrolului reprezintă ansamblul conductelor magistrale interconectate care asigură colectarea petrolului extras din perimetrele de exploatare sau a celui provenit din import şi dirijarea lui de la punctele de predare de către producători, respectiv importatori, la unităţile de prelucrare, spre centrele de distribuţie şi consum sau la export, staţiile de pompare şi comprimare, rampele de încărcare-descărcare pe calea ferată, precum şi toate instalaţiile, echipamentele şi dotările aferente acestora, inclusiv segmentele din conductele de interconectare, definite conform art. 100 pct. 34 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, aflate pe teritoriul României;”.

2. La articolul 31, după alineatul (3) se introduce uri nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

,,(4) Segmentele din conductele de interconectare situate pe teritoriul României se vor constitui ca bunuri de retur ale concesiunilor petroliere în vigoare, prin modificarea/completarea acordului petrolier prin act adiţional. Actul adiţional intră în vigoare la data aprobării lui de către Guvern.”

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

p. Ministrul economiei,

Măricel Popa,

secretar de stat

Ministrul delegat pentru energie,

Răzvan-Eugen Nicolescu

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Resurse Minerale,

Gheorghe Duţu

p. Ministrul finanţelor publice,

Gyorgy Attila,

secretar de stat

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

 

Bucureşti, 28 iunie 2014.

Nr. 50.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bilanţului general al Trezoreriei Statului şi a contului de execuţie a bugetului Trezoreriei Statului pe anul 2013

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 13 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă bilanţul general al Trezoreriei Statului, încheiat la data de 31 decembrie 2013, care cuprinde atât în activ, cât şi în pasiv suma de 29.194.351.329 lei, prevăzut În anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă contul de execuţie a bugetului Trezoreriei Statului pe anul 2013, care cuprinde la venituri suma de 1.291.733.107 lei şi la cheltuieli suma de 923.231.531 lei şi un excedent curent în sumă de 368.501.576 lei, prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 3. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

p. Ministrul delegat pentru buget,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucureşti, 26 iunie 2014.

Nr. 514.

 

ANEXA Nr. 1

 

BILANŢUL GENERAL AL TREZORERIEI STATULUI

la data de 31 decembrie 2013

 

 

 

- lei –

 

Denumirea posturilor bilanţiere

Sold la

 

 

 

începutul anului

finele anului

 

A

1

2

A

DISPONIBILITĂŢI BĂNEŞTI ŞI CASA

9.118.096.310

6.247.622.418

B

ALTE ACTIVE

2.012.447

2.218.499

C

DEFICITE, total,

19.871.724.919

22.944.510.412

 

din care:

 

 

c1

Deficit al bugetului de stat

16.498.965.322

19.468.857.234

c2

Deficit al bugetului asigurărilor sociale de stat

2.213.199.232

2.261.036.842

c4

Deficit al sistemului asigurărilor pentru şomaj

0

55.055.971

c6

Deficit al bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate

1.159.560.365

1.159.560.365

 

TOTAL ACTIV

28.991.833.676

29.194.351.329

A

DISPONIBILITĂŢI ŞI DEPOZITE ÎN CONTURI DESCHISE LA TREZORERIA STATULUI

17.212.490.146

15.936.237.795

a1

Disponibilităţi ale instituţiilor publice şi operatorilor economici în conturi deschise la Trezoreria Statului

11.363.923.232

12.470.660.558

a2

Depozite constituite din disponibilităţi ale instituţiilor publice şi operatorilor economici (exclusiv depozite din excedente)

626.678.000

961.496.500

a3

Disponibilităţi în conturi deschise la Trezoreria Operativă Centrală

4.834.784.203

2.131.441.437

a4

Disponibilităţi în contul României de resurse proprii al Uniunii Europene

53.765.008

59.599.697

a5

Disponibilităţi din certificate de depozit ale populaţiei

333.339.703

313.039.603

B

CONTURI DE DECONTARE ŞI ALTE PASIVE

2.622.203

3.187.431

C

EXCEDENTE, total, din care:

11.776.721.327

13.254.926.103

c3

Excedent al sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, total,

3.809.667.736

4.071.065.693

 

- din care, în depozite

3.573.154.000

3.809.667.000

c4

Excedent al bugetului local

3.662.880.313

4.374.944.247

c5

Excedent al sistemului asigurărilor pentru şomaj

163.305.080

0

c6

Excedent al Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale

1.156.693.125

1.360.322.827

c8

Excedent al bugetului Trezoreriei Statului

1.877.404.862

2.245.906.438

c9

Excedent al bugetului Fondului pentru mediu, total

1.106.770.211

1.202.686.898

 

- din care, în depozite

800.000.000

1.100.000.000

 

TOTAL PASIV

28.991.833.676

29.194.351.329

 

ANEXA Nr. 2

 

Contul de execuţie a bugetului Trezoreriei Statului la 31 decembrie 2013

 

- lei -

Capitol

Subcapitol/ Paragraf

Titlu; Articol

Alineat

Denumire indicator

Prevederi iniţiale anul 2013

Prevederi definitive anul 2013

Încasări realizate/Plăţi efectuate 31 decembrie 2013

%

3/2

A

B

1

2

3

4

 

 

 

 

VENITURI

1.109.328.000

1.109.328.000

1.291.733.107

118,44%

 

 

 

 

I. Venituri curente

1.109.328.000

1.109.328.000

1.291.733.107

11B,44%

 

 

 

 

C VENITURI NEFISCALE

1.109328.000

1.109.328.000

1.291733.107

11B,44%

 

 

 

 

C1. Venituri din proprietate

1.106.186.000

1.106.186.000

1.269.889.247

114,80%

31.09

 

 

 

Venituri din dobânzi

1.106.186.000

1.106.186.000

1.269.889.247

114,80%

 

01

 

 

Venituri din dobânzi aferente Trezoreriei Statului de la alte bugete

246.016.000

246.016.000

170.978.872

69,50%

 

02

 

 

Venituri din dobânzi aferente Trezoreriei Statului de la alte sectoare

857,948.000

857.948.000

1.096.447.886

127,80%

 

03

 

 

Alte venituri din dobânzi

2.222.000

2.222.000

2.462.489

110,82%

35.09

 

 

 

C2. Vânzări de bunuri şi servicii

3.142.000

3.142.000

21843.860

695,22%

 

 

 

 

Amenzi, penalităţi şi confiscări

50.000

50.000

18.573.675

37147,35%

 

04

 

 

Majorări de întârziere pentru venituri nevărsate la termen

50.000

50.000

18.573.675

37147,35%

36.09

 

 

 

Diverse venituri

3.092.000

3.092.000

3.270.185

105,76%

 

50

 

 

Alte venituri

3.092.000

3.092.000

3.270.185

105,76%

50.09

 

 

 

CHELTUIELI

1.100.536.000

1.100.536.000

923.231.531

83,89%

 

 

 

 

a) Clasificaţia funcţională

 

 

 

 

 

 

 

 

Partea 1 - Servicii publice generale

1.100.536.000

1.100.536.000

923.231.531

83,89%

51.09

 

 

 

Autorităţi pub1ice şi acţiuni externe

41.736.000

41.736.000

21.202.656

50,80%

01

 

 

 

Autorităţi executive şi legislative

41.736.000

41.736.000

21.202.656

50,80%

01.03

 

 

 

Autorităţi executive

41.736.000

41.736.000

21.202.656

50,80%

55.09

 

 

 

Tranzacţii privind datoria publică şl împrumuturi

1.058.800.000

1.058.800.000

902.028.875

85,19%

 

 

 

 

b. clasificaţia economică

 

 

 

 

50.09

 

 

 

CHELTUIELI

1.100.536.000

1.100.536.000

923.231.531

83,89%

51.09

 

 

 

AUTORITĂŢI PUBLICE ŞI ACŢIUNI EXTERNE

41.736.000

41.736.000

21.202.656

50,80%

 

 

01

 

CHELTUIELI CURENTE

33.421.000

33.421.000

21.203,280

63/44%

 

 

20

 

Titlul II Bunuri şi servicii

33.326.000

33.326.000

21.203.280

63,62%

 

 

20.01

 

Bunuri şi servicii

28.302.000

28.275.680

18.906.297

66,86%

 

 

 

01

Furnituri de birou

2.413.000

2.373.550

1979.213

83,39%

 

 

 

02

Materiale pentru curăţenie

97.000

94.860

79.545

83,86%

 

 

 

03

Încălzit, iluminat şi forţă motrică

5.088.000

5.132.212

4.259.844

83,00%

 

 

 

04

Apă, canal şi salubritate

406.000

407.003

337,977

83,04%

 

 

 

05

Carburanţi şi lubrifianţi

1.423.000

1.439.600

1286.486

89,36%

 

 

 

06

Piese de schimb

287.000

268.175

176.483

65,81%

 

 

 

07

Transport

26.000

24.920

2.760

11,08%

 

 

 

08

Poştă, telecomunicaţii, radio, tv, internet

954.000

935.550

738,000

73,88%

 

 

 

09

Materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional

14.798.000

14.816.020

7.606.142

51,34%

 

 

 

30

Alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare

2.810.000

2.783.790

2.439.847

87,64%

 

 

20.02

 

Reparaţii curente

1.158.000

1.145.790

839.395

73,26%

 

 

20.05

 

Bunuri de natura obiectelor de inventar

2.128.000

2.125.475

67.124

3,16%

 

 

 

30

Alte obiecte de inventar

2.128.000

2.125.475

67.124

3,16%

 

 

20.11

 

Cărţi, publicaţii şi materiale documentare

34.000

32.650

21333

65,34%

 

 

20.30

 

Alte cheltuieli

1.704.000

1.746.405

1.369.131

73/40%

 

 

 

03

Prime de asigurare non-viaţă

807.000

849.605

572.538

67,39%

 

 

 

04

Chirii

897.000

896.800

796.593

88,83%

 

 

59

 

Titlul IX Alte cheltuieli

95.000

95.000

0

9,00%

 

 

59.17

 

Despăgubiri civile

95.000

95.000

-

0,00%

51.09 70

 

 

 

CHELTUIELI DE CAPITAL

8.315.000

8.315.000

0

 

71

 

 

 

Titlul X Active nefinanciare

8.315.000

8.315.000

0

 

71.01

 

 

 

Active fixe

8.315.000

8.315.000

0

 

 

 

 

02

Maşini, echipamente şi mijloace de transport

3.500.000

3.500.000

0

 

 

 

 

03

Mobilier, aparatură birotică şi alte active

4.815.000

4.815.000

0

 

 

 

84

 

PLAŢI EFECTUATE ÎNANUL PRECEDENT ŞI RECUPERATE ÎN ANUL CURENT

 

 

-624

 

 

 

85

 

Titlul XVII Plăţi efectuate în anul precedent şi recuperate în anul curent

 

 

-624

 

 

 

85.01

 

Plăţi efectuate în anul precedent şi recuperate în anul curent

 

 

-624

 

55.09

 

 

 

TRANZACŢII PRIVIND DATORIA PUBLICĂ ŞI ÎMPRUMUTURI

1.058.800.000

1.058.800.000

902.028.875

85,19%

 

 

01

 

CHELTUIELI CURENTE

1.058.800.000

1.058.800.000

902.028.875

85,19%

 

 

30

 

Titlul III - Dobânzi

1.058.800.000

1.058.800.000

902.028.875

85,19%

 

 

30.01

 

Dobânzi aferente datoriei publice interne

835.540.000

835.540.000

751.986.000

99,00%

 

 

 

01

Dobânzi aferente datoriei publice interne directe

835.540.000

835.540.000

751.986.000

90,00%

 

 

30.03

 

Alte dobânzi

223.260.000

223.260.000

150.042.875

67,21%

 

 

 

04

Dobânzi la depozite şi disponibilităţi păstrate în contul Trezoreriei Statului

223.260.000

223.260.000

150.042.875

67,21%

 

 

84

 

PLĂŢI EFECTUATE ÎN ANUL PRECEDENT SI RECUPERATE ÎN ANUL CURENT

 

 

0

 

 

 

85

 

Titlul XVII Plăţi efectuate în anul precedent şi recuperate în anul curent

 

 

0

 

 

 

85.01

 

Plăţi efectuate în anul precedent şi recuperate în anul curent

 

 

 

 

 

 

 

 

Excedent/Deficit

8.792 000

8.792.000

368.501.576

4.191,33%

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Acordului de cooperare în domeniul arhivistic între Ministerul Afacerilor Interne din România, prin Arhivele Naţionale, şi Serviciul de Stat de Arhivă al Republicii Moldova, semnat la laşi la 24 ianuarie 2014

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Acordul de cooperare în domeniul arhivistic între Ministerul Afacerilor Interne din România, prin Arhivele Naţionale, şi Serviciul de Stat de Arhivă al Republicii Moldova, semnat la laşi la 24 ianuarie 2014.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne,

Gabriel Oprea

p. Ministrul afacerilor externe,

George Ciamba,

secretar de stat

 

Bucureşti, 26 iunie 2014.

Nr. 516.

 

ACORD

de cooperare în domeniul arhivistic între Ministerul Afacerilor Interne din România, prin Arhivele Naţionale, şi Serviciul de Stat de Arhivă al Republicii Moldova

 

            Ministerul Afacerilor Interne din România, prin Arhivele Naţionale, şi Serviciul de Stat de Arhivă al Republicii Moldova, denumite în continuare părţi, pornind de la dorinţa reciprocă de a stabili şi dezvolta cooperarea în domeniul arhivistic, au convenit următoarele:

 

ARTICOLUL 1

 

            Părţile sunt de acord să efectueze schimb de experienţă în domeniul teoriei şi practicii arhivistice, pe bază de reciprocitate, în conformitate cu legislaţia în vigoare în statele lor.

 

ARTICOLUL2

 

            Părţile sunt de acord să efectueze schimb de specialişti, în cadrul unor stagii de documentare în arhivele aflate în administrarea lor, durata acestora urmând a fi stabilită anual, de comun acord. În acest sens, partea trimiţătoare va asigura cheltuielile de transport internaţional şi partea primitoare pe cele de cazare şi masă, în condiţiile respectării legislaţiei naţionale în vigoare în fiecare stat.

 

ARTICOLUL 3

 

            Părţile vor conveni asupra datei şi tematicii de studiu urmărite în cadrul stagiilor documentare, precum şi a numărului de specialişti, cu cel puţin două luni înainte.

 

ARTICOLUL 4

 

            Părţile sunt de acord să faciliteze accesul altor specialişti din cadrul institutelor de cercetare, la documentele deţinute de fiecare parte, care se referă la istoria statului celeilalte părţi sau la relaţiile dintre statele lor, în conformitate cu prevederile legale în vigoare în ambele state.

 

ARTICOLUL 5

 

(1) în vederea completării fondurilor de arhivă şi pentru a răspunde mai bine necesităţilor cercetării ştiinţifice din fiecare stat, părţile sunt de acord să realizeze un schimb gratuit de copii de pe documentele de arhivă, pe bază de reciprocitate, în condiţiile respectării legislaţiei în vigoare în cele două state.

(2) Copiile astfel obţinute vor fi folosite de către fiecare parte exclusiv în scopuri ştiinţifice şi pot fi publicate numai cu acordul acestora.

 

ARTICOLUL 6

 

            Părţile sunt de acord să efectueze în comun expoziţii documentare referitoare la teme convenite anterior şi să realizeze ediţii de documente de arhivă şi instrumente de lucru.

 

ARTICOLUL 7

 

            Părţile sunt de acord să efectueze în mod gratuit schimb de publicaţii arhivistice ca inventare, ghiduri arhivistice, cataloage, ediţii de documente, precum şi altă literatură de specialitate.

 

ARTICOLUL 8

 

            Părţile vor facilita contactele profesionale şi vor sprijini relaţiile de colaborare dintre structurile teritoriale de arhive, în condiţiile respectării prevederilor legale în vigoare în cele două state.

 

ARTICOLUL 9

 

(1) Prezentul acord se încheie pe o perioadă nedeterminată.

(2) Prezentul acord intră în vigoare la data primirii ultimei notificări, prin canale diplomatice, prin care părţile îşi comunică reciproc îndeplinirea procedurilor legale interne necesare intrării în vigoare a acordului.

(3) Orice modificare sau completare a prezentului acord va fi stabilită prin acordul părţilor şi va intra în vigoare în conformitate cu procedura prevăzută la alineatul (2) al acestui articol.

(4) Fiecare parte poate denunţa prezentul acord prin notificare scrisă, adresată celeilalte părţi. Denunţarea va produce efecte de la data primirii notificării.

(5) La data intrării în vigoare a prezentului acord îşi încetează valabilitatea Acordul între Direcţia Generală a Arhivelor Statului din România şi Serviciul de Stat de Arhivă din Republica Moldova, semnat la Moscova la 30 septembrie 1991.

Semnat la laşi în 24 ianuarie 2014, în două exemplare originale.

 

Pentru Ministerul Afacerilor Interne din România

Ioan Drăgan,

Director Arhivele Naţionale ale României

Pentru Serviciul de Stat de Arhivă al Republicii Moldova

Ion Varta,

director

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr. 176/2012 privind atribuirea de denumiri onorifice şi stabilirea de zile aniversare pentru unele structuri din Ministerul Afacerilor Interne

 

În temeiul art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul afacerilor interne, emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 176/2012 privind atribuirea de denumiri onorifice şi stabilirea de zile aniversare pentru unele structuri din Ministerul Afacerilor Interne, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 24 iulie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 1 alineatul (1), după punctul 4 se introduc două noi puncte, punctele 5 şi 6, cu următorul cuprins:

“5. «Lascăr Catargiu» pentru Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Ilfov;

6. «Petru Rareş» pentru Şcoala Militară de Subofiţeri de Jandarmi Fălticeni.”

2. La articolul 2 alineatul (1), după punctul 13 se introduc patru noi puncte, punctele 14--17, cu următorul cuprins:

“14. Ziua Agenţiei Naţionale împotriva Traficului de Persoane în data de 12 mai

15. Ziua Clubului Sportiv «Dinamo» Bucureşti în data de 14 mai

16. Ziua Unităţii Speciale 30 Jandarmi Protecţie Instituţională «Obiective Diplomatice» Bucureşti în data de 1 iunie

17. Ziua Şcolii Militare de Subofiţeri de Jandarmi Fălticeni în data de 1 noiembrie.”

3. La articolul 2 alineatul (2), punctul 2 se modifică şl va avea următorul cuprins:

“2. Ziua Inspectoratului General de Aviaţie al Ministerului Afacerilor Interne în data de 20 iulie”.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial la României, Partea I.

 

Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne,

Gabriel Oprea

 

Bucureşti, 25 iunie 2014.

Nr. 95.

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

 

ORDIN

privind abrogarea Ordinului viceprim-ministrului, ministrul administraţiei şi internelor, interimar, nr. 285/2009 pentru aprobarea Metodologiei de lucru privind planificarea strategică şi planificarea bugetară pe programe în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor şi a Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr. 269/2010 pentru aprobarea Metodologiei de monitorizare şi evaluare a documentelor de planificare strategică şi planificare bugetară pe programe în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor

În temeiul art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul afacerilor interne, emite următorul ordin:

Art. 1. - Ordinul viceprim-ministrului, ministrul administraţiei şi internelor, interimar, nr. 285/2009 pentru aprobarea Metodologiei de lucru privind planificarea strategică şi planificarea bugetară pe programe în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 856 din 9 decembrie 2009, şi Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 269/2010 pentru aprobarea Metodologiei de monitorizare şi evaluare a documentelor de planificare strategică şi planificare bugetară pe programe în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 869 din 27 decembrie 2010, se abrogă.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne,

Gabriel Oprea

 

Bucureşti, 26 iunie 2014.

Nr. 97.

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea centrelor judeţene/al municipiului Bucureşti de resurse şi asistenţă educaţională, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.555/2011

 

În baza prevederilor art. 94 şi art. 99 alin. (2) şi (7) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 185/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

Art. I. - Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea centrelor judeţene/al municipiului Bucureşti de resurse şi asistenţă educaţională, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.555/2011, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 759 din 27 octombrie 2011, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 14 din anexa nr. 1 la regulament, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(2) Norma didactică aferentă postului de profesor consilier şcolar din cabinetele de asistenţă psihopedagogică cuprinde un număr de 40 de ore/săptămână, repartizate astfel:

a) 18 ore/săptămână care constau în: activităţi de asistenţă psihopedagogică, desfăşurate individual şi colectiv cu preşcolarii/elevii, orientare, reorientare şcolară şi profesională, activităţi de consiliere a preşcolarilor, elevilor, părinţilor, cadrelor didactice, din care 4 ore/săptămână de predare în specialitate sau ore în cadrul curriculumului la decizia şcolii din ariile curriculare om şi societate ori consiliere şi orientare, în acord cu planul-cadru, conform specializării/specializărilor înscrise pe diploma/diplomele de studii, în concordanţă cu Centralizatorul privind disciplinele de învăţământ, domeniile şi specializările, precum şi probele de concurs, valabile pentru încadrarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar;

b) 22 de ore/săptămână care constau în: activităţi de pregătire metodico-ştiinţifică şi complementară, stabilirea măsurilor şi întocmirea programelor de prevenire şi intervenţie psihoeducaţională, activităţi metodico-ştiinţifice, colaborarea cu comunităţile locale, participarea la şedinţe şi lectorate cu părinţii, la comisiile metodice şi consiliile profesorale cu tematică specifică, respectiv activităţi de diriginte la solicitarea conducerilor unităţilor de învăţământ în care îşi desfăşoară activitatea.”

2. La articolul 14 din anexa nr. 1 la regulament, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

“(3) Fiecare profesor consilier şcolar care desfăşoară activităţi de diriginte beneficiază de o singură indemnizaţie de dirigenţie, calculată conform prevederilor legale.”

Art. II. - Direcţia generală educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii, Direcţia generală management, resurse umane şi reţea şcolară naţională din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale, inspectoratele şcolare şi unităţile de învăţământ preuniversitar duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei naţionale,

Remus Pricopie

 

Bucureşti, 18 iunie 2014.

Nr. 3.608.

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa “Ducky-Duck” din municipiul Ploieşti

 

Având în vedere prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

ţinând cont de dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 1.258/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar (ARACIP), cu modificările ulterioare,

luând în considerare dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 22/2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie,

având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi a Standardelor de acreditare şi de evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar,

luând în considerare Hotărârea Consiliului ARACIP nr. 13 din 21 noiembrie 2013 privind propunerea de acordare a acreditării pentru unităţile de învăţământ preuniversitar particular evaluate în perioada 14 octombrie-8 noiembrie 2013,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 185/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se acordă acreditarea pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa “Ducky-Duck”, cu sediul în municipiul Ploieşti, Strada Fortunei nr. 21, judeţul Prahova, pentru nivelul de învăţământ “preşcolar”, limba de predare “română”, program “normal” şi “prelungit”.

Art. 2. - Unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa “Ducky-Duck” din municipiul Ploieşti, acreditată potrivit dispoziţiilor art. 1, este persoană juridică de drept privat şi de interes public, parte a sistemului naţional de învăţământ, şi beneficiază de toate drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege, începând cu anul şcolar 2014-2015.

Art. 3. - (1) Unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa “Ducky-Duck” din municipiul Ploieşti dispune de patrimoniu propriu, care nu poate fi înstrăinat sau diminuat şi va fi utilizat numai în interesul învăţământului.

(2) în cazul desfiinţării, dizolvării sau lichidării, patrimoniul unităţii de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa “Ducky-Duck” din municipiul Ploieşti revine fondatorilor.

Art. 4. - Personalul didactic, didactic auxiliar şi personalul nedidactic din unitatea de învăţământ autorizată, angajat conform prevederilor legii, se preia la unitatea de învăţământ preuniversitar particular acreditată Grădiniţa “Ducky-Duck” din municipiul Ploieşti.

Art. 5. - Unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa “Ducky-Duck” din municipiul Ploieşti este monitorizată şi controlată periodic de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar al judeţului Prahova, în vederea verificării respectării standardelor care au stat la baza acreditării.

Art. 6. - Societatea “Ducky-Duck” - S.R.L. din municipiul Ploieşti, unitatea de învăţământ preuniversitar particular acreditată Grădiniţa “Ducky-Duck” din municipiul Ploieşti, Ministerul Educaţiei Naţionale, Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar, respectiv Inspectoratul Şcolar al Judeţului Prahova vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 7. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul educaţiei naţionale,

Gigel Paraschiv,

secretar de stat

 

Bucureşti, 19 iunie 2014.

Nr. 3.648.

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa “Samariteanul nr. 11” din localitatea Sâmbăteni

 

Având în vedere prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

ţinând cont de dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 1.258/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar (ARACIP), cu modificările ulterioare,

luând în considerare dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 22/2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie,

având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi a Standardelor de acreditare şi de evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar,

luând în considerare Hotărârea Consiliului ARACIP nr. 14 din 12 decembrie 2013 privind propunerea de acordare a acreditării pentru unităţile de învăţământ preuniversitar particular evaluate în perioada 21 octombrie-6 decembrie 2013,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 185/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se acordă acreditarea pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa “Samariteanul nr. 11”, cu sediul în localitatea Sâmbăteni, nr. 422, judeţul Arad, pentru nivelul de învăţământ “preşcolar”, limba de predare “română”, program “normal”.

Art. 2. - Unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa “Samariteanul nr. 11” din localitatea Sâmbăteni, acreditată potrivit dispoziţiilor art. 1, este persoană juridică de drept privat şi de interes public, parte a sistemului naţional de învăţământ şi beneficiază de toate drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege, începând cu anul şcolar 2014-2015.

Art. 3. - (1) Unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa “Samariteanul nr. 11” din localitatea Sâmbăteni dispune de patrimoniu propriu, care nu poate fi înstrăinat sau diminuat şi va fi utilizat numai în interesul învăţământului.

(2) în cazul desfiinţării, dizolvării sau lichidării, patrimoniul unităţii de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa “Samariteanul nr. 11” din localitatea Sâmbăteni revine fondatorilor.

Art. 4. - Personalul didactic, didactic auxiliar şi personalul nedidactic din unitatea de învăţământ autorizată, angajat conform prevederilor legii, se preia la unitatea de învăţământ preuniversitar particular acreditată Grădiniţa “Samariteanul nr. 11” din localitatea Sâmbăteni.

Art. 5. - Unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa “Samariteanul nr. 11” din localitatea Sâmbăteni este monitorizată şi controlată periodic de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar al Judeţului Arad, în vederea verificării respectării standardelor care au stat la baza acreditării.

Art. 6. - Asociaţia Creştină de Caritate “Samariteanul” - Filiala Arad, unitatea de învăţământ preuniversitar particular acreditată Grădiniţa “Samariteanul nr. 11” din localitatea Sâmbăteni, Ministerul Educaţiei Naţionale, Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar, respectiv Inspectoratul Şcolar al Judeţului Arad vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 7. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul educaţiei naţionale,

Gigel Paraschiv,

secretar de stat

 

Bucureşti, 19 iunie 2014.

Nr. 3.650.

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa “Gamex” din municipiul Constanţa

 

Având în vedere prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

ţinând cont de dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 1,258/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar (ARACI P), cu modificările ulterioare,

luând în considerare dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 22/2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie,

având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi a Standardelor de acreditare şi de evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar,

luând în considerare Hotărârea Consiliului ARACIP nr. 14 din 12 decembrie 2013 privind propunerea de acordare a acreditării pentru unităţile de învăţământ preuniversitar particular evaluate în perioada 21 octombrie-6 decembrie 2013,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 185/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se acordă acreditarea pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa “Gamex”, cu sediul în municipiul Constanţa, strada Lahovari nr. 71, judeţul Constanţa, pentru nivelul de învăţământ “preşcolar”, limba de predare “română”, program “normal” şi “prelungit”.

Art. 2. - Unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa “Gamex” din municipiul Constanţa, acreditată potrivit dispoziţiilor art. 1, este persoană juridică de drept privat şi de interes public, parte a sistemului naţional de învăţământ, şi beneficiază de toate drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege, începând cu anul şcolar 2014-2015.

Art. 3. - (1) Unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa “Gamex” din municipiul Constanţa dispune de patrimoniu propriu, care nu poate fi înstrăinat sau diminuat şi va fi utilizat numai în interesul învăţământului.

(2) în cazul desfiinţării, dizolvării sau lichidării, patrimoniul unităţii de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa “Gamex” din municipiul Constanţa revine fondatorilor.

Art. 4. - Personalul didactic, didactic auxiliar şi personalul nedidactic din unitatea de învăţământ autorizată, angajat conform prevederilor legii, se preia la unitatea de învăţământ preuniversitar particular acreditată Grădiniţa “Gamex” din municipiul Constanţa.

Art. 5. - Unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa “Gamex” din municipiul Constanţa este monitorizată şi controlată periodic de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar al Judeţului Constanţa, în vederea verificării respectării standardelor care au stat la baza acreditării.

Art. 6. - Societatea “Gamex” - S.R.L. din municipiul Constanţa, unitatea de învăţământ preuniversitar particular acreditată Grădiniţa “Gamex” din municipiul Constanţa, Ministerul Educaţiei Naţionale, Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar, respectiv Inspectoratul Şcolar al Judeţului Constanţa vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 7. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul educaţiei naţionale,

Gigel Paraschiv,

secretar de stat

 

Bucureşti, 19 iunie 2014.

Nr. 3.651.

 

ACTE ALE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

 

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

PLENUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru numirea în funcţie a inspectorilor judiciari, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 801/2012

 

Având în vedere dispoziţiile art. 70 alin. (2) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările ulterioare, în temeiul prevederilor art. 133 alin. (5) şi (7) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăşte:

Art. I. - Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru numirea în funcţie a inspectorilor judiciari, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 801/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 682 din 2 octombrie 2012, se modifică după cum urmează:

- La articolul 2, alineatul (4) va avea următorul cuprins:

“(4) Data, locul, tematica şi bibliografia concursului se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea inspectorului-şef, care se afişează pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Inspecţiei Judiciare.”

Art. II. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii,

judecător Adrian Bordea

 

Bucureşti, 18 iunie 2014.

Nr. 694.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.