MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 502/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 502         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 7 iulie 2014

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

540. - Hotărâre privind actualizarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, precum şi trecerea unui imobil din domeniul public al statului şi administrarea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Cpt. Puică Nicolae” al Judeţului Argeş din subordinea Ministerului Afacerilor Interne în domeniul privat al statului

 

541. - Hotărâre privind modificarea valorilor de inventar ale unor bunuri aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului

 

542. - Hotărâre privind suplimentarea bugetului Ministerului Finanţelor Publice pentru plata titlurilor executorii prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

            233. - Decizie privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare, de către doamna Roxana-Cezarina Bănică a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Finanţelor Publice

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

            1.103. - Ordin al ministrului transporturilor privind aprobarea hărţilor strategice de zgomot şi a planurilor de acţiune pentru căile ferate principale cu trafic mai mare de 30.000 treceri de trenuri/an ale Companiei Naţionale de Căi Ferate “C.F.R.” - S.A.

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

            Decizia nr. 10 din 2 iunie 2014 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală)

 

ACTE ALE COMITETULUI INTERMINISTERIAL DE FINANŢĂRI, GARANŢII ŞI ASIGURĂRI

 

            73. - Hotărâre pentru aprobarea Normei privind compensarea parţială a dobânzii (NI-CST-15-1 V/0)

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind actualizarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, precum şi trecerea unui imobil din domeniul public al statului şi administrarea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Cpt. Puică Nicolae” al Judeţului Argeş din subordinea Ministerului Afacerilor Interne în domeniul privat al statului

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, în conformitate cu art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi art. 2 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă actualizarea valorii de inventar a imobilului aparţinând domeniului public al statului, înregistrat cu nr. MFP 36686 în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, potrivit datelor prevăzute în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al statului a unei părţi dintr-un teren, ale cărei date de identificare sunt prevăzute în anexa nr. 2, care se află în administrarea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Cpt. Puică Nicolae” al Judeţului Argeş din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, în vederea realizării unui schimb.

Art. 3. - Ministerul Afacerilor Interne îşi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenţa cantitativ-valorică şi, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, va opera modificarea corespunzătoare a anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 4. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne,

Gabriel Oprea

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

 

Bucureşti, 2 iulie 2014.

Nr. 540.

 

ANEXA Nr. 1

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale imobilului aflat în domeniul public al statului şi administrarea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Cpt. Puică Nicolae” al Judeţului Argeş din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, pentru care se actualizează valoarea de inventar, ca urmare a reevaluării

 

Adresa imobilului

Codul de clasificare

Denumirea imobilului

Persoana juridică ce administrează imobilul

Valoarea de inventar actualizată

(în lei)

Anul dobândirii

Tipul bunului

Nr. M.F.P.

Judeţul Argeş

8.19.01

48-08

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Cpt. Puică Nicolae” al Judeţului Argeş din subordinea Ministerului Afacerilor Interne

CUI 4317894

4.282.735,07

1978

imobil

36.686

 

ANEXA Nr. 2

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale părţii din imobilul aflat în domeniul public al statului şi administrarea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Cpt. Puică Nicolae” al Judeţului Argeş din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, care trece în domeniul privat al statului

 

Locul unde este situat imobilul

Codul de clasificare

Denumirea imobilului

Persoana juridică ce administrează imobilul care trece din domeniul public al statului în domeniul privat al statului

Caracteristicile tehnice ale imobilului

Nr. M.F.P.

Municipiul Piteşti,

judeţul Argeş

8.19.01

48-08

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Cpt. Puică Nicolae” al Judeţului Argeş din subordinea Ministerului Afacerilor Interne

CUI 4317894

Teren Suprafaţă: 435 mp

CF 82046

Valoarea contabilă: 350.968,52 lei

36.686 (parţial)

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind modificarea valorilor de inventar ale unor bunuri aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 20 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă modificarea valorilor de inventar ale unor bunuri aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului, reevaluate conform Ordonanţei Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, va opera modificarea corespunzătoare a anexei nr. 27 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul economiei,

Constantin Niţă

Preşedintele Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului,

Nicolae Minea

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

 

Bucureşti, 2 iulie 2014.

Nr. 541.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale bunurilor din domeniul public al statului aflate în administrarea Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului - cod fiscal 11795573, a căror valoare contabilă se modifică în urma reevaluării

 

Nr. M.F.P.

Codul de

clasificare

Denumirea

Adresa

Datele de identificare

Valoarea contabilă actualizată

- lei -

0

1

2

3

4

5

40199

8.29.07

Imobil

Bacău,

str. Nicolae Bălcescu nr. 5

Spaţii cu destinaţie birouri situate la etajul 1 în clădirea cu regim de înălţime P + 10 E, având o suprafaţă utilă de 524 mp

Teren aferent imobil Bacău - cotă indiviză 58,13 mp

1.252.895,84

38.168,07

Total:

1.291.063,91

143708

8.29.07

Imobil

Bucureşti,

str. Cpt. Av. Alexandru Şerbănescu nr. 50,

sectorul 1

Clădire de tip P + 7-8

Suprafaţa construită = 837,5 mp Suprafaţa desfăşurată = 7.188,82 mp

Teren aferent imobil - 925 mp

28.159.100,20

972.613,64

Total:

29.131.713,84

150061

8.29.07

Imobil

Bucureşti,

bd. Dimitrie Pompei nr. 5-7, sectorul 1

Hală de producţie (arhivă) cu suprafaţa construită . 73,8 mp şi suprafaţa desfăşurată = 73,8 mp

Teren aferent imobil - 73,8 mp

6.289,00

49.437,03

Total: 55.726,03

150062

150063

8.29.07

8.29.07

Imobil

Teren aferent imobil M.F.P. 150062

Bucureşti,

bd. Dimitrie Pompei nr. 5-7, sectorul 1

Hală de producţie (arhivă) cu suprafaţa construită = 741,69 mp şi suprafaţa desfăşurată = 741,69 mp

Teren aferent imobil - 741,69 mp

63.205,00

496.877,02

 

 

 

TOTAL

 

31.038.585,80

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind suplimentarea bugetului Ministerului Finanţelor Publice pentru plata titlurilor executorii prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariate personalului din sectorul bugetar

În temeiul ari 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 46 alin. (2) din Legea bugetului de stat pe anul 2014 nr. 356/2013,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă suplimentarea bugetului Ministerului Finanţelor Publice pe anul 2014 cu suma de 13.988 mii lei, la capitolul 51.01 “Autorităţi publice şi acţiuni externe”, titlul I “Cheltuieli de personal”, din suma globală prevăzută cu această destinaţie în bugetul Ministerului Finanţelor Publice - .Acţiuni generale”.

Art. 2. - Sumele alocate potrivit prezentei hotărâri vor fi utilizate numai pentru plata titlurilor executorii care intră sub incidenţa prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011.

Art. 3. - Se autorizează Ministerul Finanţelor Publice Să introducă, la propunerea ordonatorului principal de credite, modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat şi în volumul şi structura bugetului Ministerului Finanţelor Publice pe anul 2014.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

 

Bucureşti, 2 iulie 2014.

Nr. 542.

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare, de către doamna Roxana-Cezarina Bănică a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Finanţelor Publice

 

Având în vedere propunerea Ministerului Finanţelor Publice formulată prin Adresa nr. 100.722 din data de 2 iulie 2014, precum şi Avizul favorabil nr. 27.753/2014 al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici pentru exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare, de către doamna Roxana-Cezarina Bănică a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Finanţelor Publice,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b), al art. 89 alin. (21) şi al art. 92 alin. (11) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Roxana-Cezarina Bănică exercită, cu caracter temporar, prin detaşare, funcţia publică vacantă din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Finanţelor Publice.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 3 iulie 2014.

Nr. 233.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

 

ORDIN

privind aprobarea hărţilor strategice de zgomot şi a planurilor de acţiune pentru căile ferate principale cu trafic mai mare de 30.000 treceri de trenuri/an ale Companiei Naţionale de Căi Ferate “C.F.R.” - S.A.

În temeiul art. 4 alin. (25) din Hotărârea Guvernului nr. 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 24/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul transporturilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă hărţile strategice de zgomot ale Companiei Naţionale de Căi Ferate “C.F.R.” - S.A. conform prevederilor legale în vigoare, prevăzute în anexa nr. 1*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Se aprobă planurile de acţiune pentru căile ferate principale cu un trafic mai mare de 30.000 treceri de trenuri/an ale Companiei Naţionale de Căi Ferate “C.F.R.” - S.A. conform prevederilor legale în vigoare, prevăzute în anexa nr. 2*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul transporturilor,

István Zoltán,

secretar de stat

 

Bucureşti, 25 iunie 2014.

Nr. 1.103.


*) Anexele nr. 1 şi 2 nu pot fi publicate în Monitorul Oficial al României din motive de natură tehnico-redacţională, respectiv datorită complexităţii acestora, fiind disponibile în format electronic pe pagina de internet a Companiei Naţionale de Căi Ferate “C.F.R.” - S.A., http://www.cfr.ro/cfr/folderul Protecţia Mediului/hărţi strategice de zgomot.

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT ÎN MATERIE PENALA

DECIZIA Nr. 10

din 2 iunie 2014

 

Dosar nr. 9/1/2014/HP/P

 

Corina Michaela Jîjîie - preşedintele Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele completului

Geanina Cristina Arghir - judecător la Secţia penală

Ioana Bogdan - judecător la Secţia penală

Lavinia Valeria Lefterache - judecător la Secţia penală - judecător-raportor

Lucia Rog - judecător la Secţia penală

Ioana Alina Mie - judecător la Secţia penală

Valentin Horia Şelaru - judecător la Secţia penală

Rodica Aida Popa - judecător la Secţia penală

Simona Cristina Neniţă - judecător la Secţia penală

Otilia Constantin - magistrat-asistent

 

S-a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori în Dosarul nr. 30.259/215/2013, prin care, în baza art. 475 din Codul de procedură penală, se solicită Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor probleme de drept:

- dacă în aplicarea art. 418 din Codul de procedură penală, privind neagravarea situaţiei în propriul apel, circumstanţele atenuante reţinute de prima instanţă în favoarea inculpatei în condiţiile art. 74 alin. 1 din Codul penai anterior pot fi menţinute în condiţiile art. 5 din Codul penal de instanţa de control judiciar, învestită doar cu soluţionarea apelului declarat de inculpată, chiar dacă pentru fapta analizată legea penală mai favorabilă o reprezintă noul Cod penal;

- în măsura în care circumstanţele atenuante trebuie menţinute, efectele atenuante ale acestora sunt cele prevăzute de art. 76 din Codul penal anterior sau cele prevăzute de art. 76 din noul Cod penal.

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a fost constituit conform prevederilor art. 476 alin. (6) din Codul de procedură penală şi art. 274 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Şedinţa este prezidată de către preşedintele Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, doamna judecător Corina Michaela Jîjîie.

La şedinţa de judecată participă doamna Otilia Constantin, magistrat-asistent în cadrul Secţiei penale, desemnat în conformitate cu dispoziţiile art. 276 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este reprezentat de doamna procuror Irina Kuglay.

Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la data de 5 mai 2014 a fost depus raportul, întocmit în cauză de către judecătorul-raportor, doamna Lavinia Valeria Lefterache, care a fost comunicat părţii, în conformitate cu dispoziţiile art. 476 alin. (9) din Codul de procedură penală, însă la dosar nu s-a depus punctul de vedere din partea acesteia privind chestiunea de drept supusă judecăţii.

Reprezentantul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a solicitat pronunţarea unei decizii prin care problemele de drept supuse dezlegării în cauza de faţă să primească următoarea rezolvare:

“În procesul de aplicare a art. 5 din Codul penal, dacă legea nouă este mai favorabilă, înlăturarea în apelul exercitat de inculpată a circumstanţei atenuante reţinute de instanţa de fond în favoarea acesteia pe considerentul că nu mai este prevăzută de legea nouă nu încalcă principiul reglementat de art. 418 din Codul de procedură penală.”

Preşedintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, doamna judecător Corina Michaela Jîjîie, a declarat dezbaterile închise, reţinându-se dosarul în pronunţare privind sesizarea formulată.

ÎNALTA CURTE,

asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:

I. Titularul şi obiectul sesizării

Prin încheierea din 20 martie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 30.259/215/2013, în baza art. 475 din Codul de procedură penală, Curtea de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemelor de drept vizând menţinerea circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 alin. 1 din Codul penal anterior atunci când pentru fapta concretă legea mai favorabilă este Codul penal actual în condiţiile neagravării situaţiei în propria cale de atac, precum şi efectele circumstanţelor atenuante prevăzute de Codul penal anterior (art. 76 din Codul penal anterior sau art. 76 din Codul penal actual) în condiţiile neagravării situaţiei în propria cale de atac.

II. Expunerea succintă a cauzei

În speţă, inculpata P.M. a fost condamnată prin Sentinţa penală nr. 4.077 din 3 decembrie 2013, pronunţată de Judecătoria Craiova în Dosarul nr. 30.259/215/2013, în baza art. 2151 alin. 1 şi 4 din Codul penal anterior, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal anterior, art. 74 alin. 1 lit. a), art. 76 alin. 1 lit. a), art. 76 alin. 2 din Codul penal anterior, art. 32Q1 din Codul de procedură penală anterior, la pedeapsa de 5 ani închisoare.

În temeiul art. 65 din Codul penal anterior s-a interzis inculpatei exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) din Codul penal anterior pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 290 alin. 1 din Codul penal anterior, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal anterior, art. 74 alin. 1 lit. a), art. 76 alin. 1 lit. d) din Codul penal anterior, art. 3201 din Codul de procedură penală anterior, a fost condamnată aceeaşi inculpată la pedeapsa de o lună închisoare.

Conform art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. 1 din Codul penal anterior au fost contopite pedepsele stabilite, urmând ca inculpata să execute pedeapsa principală de 5 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) din Codul penal anterior pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul art. 71 din Codul penal anterior s-a interzis inculpatei exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) din Codul penal anterior pe durata executării pedepsei principale.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut în fapt că faptele inculpatei care, în perioada 1.01.2008-27.06.2011, şi-a însuşit 221.757,43 lei, sumă de a cărei gestiune se ocupa în calitate de administrator-casier al asociaţiei de proprietari, iar la datele de 12.05.2009 şi 19.02.2010 a emis două chitanţe privind efectuarea plăţilor la întreţinere de către o altă persoană, în cele două exemplare ale fiecărei chitanţe menţionând sume diferite de bani, întrunesc elementele constitutive ale unei infracţiuni de fals material în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată şi ale unei infracţiuni de delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată.

La alegerea sancţiunii şi individualizarea judiciară a pedepsei, instanţa a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 din Codul penal anterior, respectiv gradul de pericol social concret al faptelor, modalitatea şi împrejurările în care au fost săvârşite, în formă continuată, perioada mare de timp în care au fost săvârşite faptele, valoarea ridicată a prejudiciului, nerecuperat, persoana inculpatei, necunoscută cu antecedente penale, care a avut o atitudine sinceră, recunoscând săvârşirea faptelor, astfel că a reţinut în beneficiul inculpatei circumstanţa atenuantă prevăzută de art. 74 alin. 1 lit. a) din Codul penal anterior, având în vedere că din fişa de cazier judiciar a rezultat că aceasta nu a mai fost condamnată anterior, nefiind cunoscută cu antecedente penale.

S-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) din Codul penal anterior, respectiv interdicţia dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau funcţii elective publice, interdicţia dreptului de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, precum şi interdicţia de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie care să implice controlul gestiunii.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs inculpata la 9 decembrie 2013, cauza fiind înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova la 19 decembrie 2013, cu prim termen de judecată la data de 30 ianuarie 2014. La termenul din 28 februarie 2014, instanţa, în condiţiile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, a recalificat calea de atac exercitată ca fiind apel, judecata continuându-se în complet de 2 judecători, conform art. 99 alin. 3 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti. La termenul din 20 martie 2014, instanţa de apel, din oficiu, a pus în discuţie sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.

Instanţa care a sesizat Înalta Curte cu chestiunea de drept supusă dezlegării şi-a exprimat punctul de vedere, apreciind că “nu se pot înlătura circumstanţele atenuante reţinute de prima instanţă în favoarea inculpatei, chiar dacă dispoziţiile art. 74 din vechiul Cod penal nu au corespondent ca şi conţinut în dispoziţiile art. 75 alin. (2) din noul Cod penal.”

III. Opinia instanţelor judecătoreşti

Nu au fost solicitate puncte de vedere de la instanţele judecătoreşti.

IV. Opinia specialiştilor consultaţi

Nu au fost solicitate opiniile scrise ale unor specialişti recunoscuţi asupra chestiunilor de drept ce formează obiectul sesizării.

V. Punctul de vedere al Direcţiei legislaţie, studii şi documentare din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şl Justiţie nu a fost solicitat, fiind consultat cel referitor la aplicarea legii penale mai favorabile conform instituţiilor autonome.

VI. Jurisprudenţă relevantă în cauză

VI. 1. Examenul Jurisprudenţei naţionale în materie

La nivelul instanţei supreme se constată că, în cadrul Secţiei penale, au fost pronunţate mai multe decizii prin care a fost soluţionată problema de drept ce formează obiectul Dosarului nr. 9/1/2014/HP/P aflat pe rolul Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală: d.p. nr. 510/2014, d.p. nr. 514/12.02.2014 - Dosarul nr. 36.005/3/2012, d.p. nr. 788/5.03.2014 - Dosarul nr. 5.709/118/2012, d.p. nr. 935/14.03.2014 - Dosarul nr. 7.587/111/2012, d.p. nr. 1.017/21.03.2014 - Dosarul nr. 7.521/86/2013, d.p. nr. 1.039/24.03.2014 - Dosarul nr. 11.803/99/2011, d.p. nr. 1.074/26.03.2014 - Dosarul nr. 1.935/89/2009*, d.p. nr. 1.090/27.03.2014 - Dosarul nr. 41.876/3/2012, d.p. nr. 1.095/27.03.2014 - Dosarul nr. 2.948/114/2012, d.p. nr. 1.154/1.04.2014 - Dosarul nr. 1.531/97/2013, d.p. nr. 1.155/1.04.2014 - Dosarul nr. 1.048/112/2009, d.p. nr. 1.166/2.04.2014 - Dosarul nr. 1502/110/2009*. d.p. nr. 1.168/2.04.2014 - Dosarul nr. 4.159/118/2011).

În hotărârile pronunţate s-a decis, majoritar, în sensul că dacă în noua reglementare pedeapsa ce se poate stabili este mai mică decât cea până la care se poate ajunge în vechea reglementare, ca urmare a reţinerii circumstanţelor atenuante, legea mai favorabilă este legea nouă. Înlăturarea circumstanţelor atenuante nu aduce atingere principiului non reformatio in peius prevăzut în art. 418 din Codul de procedură penală, atunci când în concret pentru aceeaşi faptă se stabileşte o sancţiune mai puţin severă, întrucât procesul de stabilire a legii penale mai favorabile are ca scop determinarea efectivă a legii mai favorabile, cu consecinţa aplicării unei pedepse într-un cuantum mai redus faţă de cuantumul pedepsei aplicate anterior intrării în vigoare a noului Cod penal.

VI.2 Istoric de jurisprudenţă

a) Jurisprudenţa relevantă în aplicarea legii penale mai favorabile cu privire la situaţiile tranzitorii determinate de intrarea în vigoare a Codului penal Carol al II-lea [Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, deciziunea penală nr. 659 din 5 martie 1937: “(...) Ceea ce legiuitorul a voit să înţeleagă prin cuvintele lege mai favorabile inculpatului,, (...) a fost consfinţirea principiului retroactivităţii legilor penale mai blânde, faţă de inculpat, ceea ce însemnează că s-a referit la culpabilitatea şi calificarea faptului acestuia, şi ca o consecinţă la pedeapsa mai uşoară prevăzută în legea mai blândă, iar nu la principiile şi normele de procedură care rămân acelea care au fost în vigoare la data când S-a judecat cazul. Că aceasta este adevărata interpretare a textului de mai sus, rezultă şi din dispoziţiunile art. 3 din noul Cod penal, care dispune că: dacă după săvârşirea infracţiunii şi înainte de condamnarea infractorului printr-o hotărâre definitivă, intervine o lege sau mai multe legi succesive, se aplică legea ale cărei dispoziţiuni sunt mai favorabile infractorului, ceea ce însemnează că legiuitorul în grija de a face aplicaţiunea principiului de mai sus a pus la îndemâna inculpatului, aflat în recurs la intervenirea legii mai blânde, o nulitate care să-i dea posibilitatea ca acest principiu al retroactivităţii să-si capete aplicaţiunea sa.” Biblioteca Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în Buletinul anului 1938 al Curţii de Casaţie şi Justiţie, Secţiunea II (penale), p. 1403-1404J

b) Jurisprudenţa relevantă în aplicarea legii penale mai favorabile cu privire la situaţiile tranzitorii determinate de intrarea în vigoare a Codului penal din 1969

Instanţele naţionale, în perioada 1969-1971, perioada imediat următoare intrării în vigoare a Codului penal din 1969, au reţinut că legea penală mai favorabilă se alege în funcţie de evaluarea tuturor circumstanţelor cauzei şi influenţa lor asupra sancţiunilor în raport cu fiecare din legile succesive, fără a fi posibilă combinarea lor (TS, d.p. nr. 1.012/1971; TMB - Secţia I penală, d.p. nr. 4.136/1969).

VI.3. Doctrina în materia legii penale mai favorabile cu privire la circumstanţele atenuante.

Doctrina publicată cu privire la Codul penal Carol al II-lea

a) Const. G. Rătescu, I. Ionescu-Dolj, I. Gr. Perieţeanu, Vintilă Dongoroz, H. Aznavorian, Traian Pop, Mihail I. Papadopolu, N. Pavelescu, Codul penal adnotat, voi. I, partea generală, art. 1-183, Ed. Socec & Co, SAR., Bucureşti, 1937

- Comentariu de V. Dongoroz: “Comentare nr. 1, p. 9: Art. 2-5 din prezentul cod statorniceşte reguli cu privire la aplicaţiunea legilor penale în raport cu timpul. Comentare nr. 3, lit. c, p. 9: (...) dacă fapta întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii în raport cu ambele legi, atunci se va examina care este legea care este mai uşoară în raport de circumstanţele cauzei şi cu toate instituţiunile de individualizarea pedepsei prevăzute în fiecare lege şi cari şi-ar găsi aplicaţiunea în cauză. Comentare nr. 4, lit. b, p. 10: Alegerea legii mai blânde exclude implicit legea mai severă. Nu este deci îngăduit a se îmbina dispoziţiunile unei legi cu ale celeilalte pentru a se obţine un rezultat şi mai favorabil, fiindcă aceasta ar însemna crearea pe cale de aplicaţiune a unei a treia lege (lex tertia). ceea ce nu este admis. Odată însă fapta stabilită şi pedeapsa fixată conform unei din legi se poate recurge la instituţiunile cari funcţionează independent din cealaltă lege dacă ele sunt favorabile infractorului”;

b) Vintilă Dongoroz, Drept penal, reeditarea ediţiei din 1939, Asociaţia Română de Ştiinţe Penale, Bucureşti, 2000:

- p. 109-110, lit. b: “Alegerea legii mai blânde este mai greu de făcut atunci când şi legea veche şi cea nouă incriminează acelaşi fapt, însă cele două legi diferă, fie sub aspectul raportului condiţiunilor de aplicare, fie sub raportul sancţiunilor. Aplicarea legii mai blânde însemnă reţinerea unei din legi, cu excluderea absolută a celeilalte legi, ca şi cum nu ar exista. Deci, nu este îngăduit, pentru a uşura situaţiunea învinuitului, să se ia dispoziţiuni din legea veche şi altele din legea nouă şi prin combinarea lor să se creeze lex tertia şi mai favorabilă inculpatului.

Regula I: Pentru a alege legea cea mai blândă, se vor examina mai întâi condiţiunile de aplicare a represiunii, în raport cu fiecare din cele două legi succesive, dar în mod separat. Acest examen priveşte condiţiunile de urmărire, condiţiunile de imputabilitate, cauzele care apără de pedeapsă etc. (...)

Regula II: Când faptul urmează a fi pedepsit, fiindcă nu există vreo cauză să împiedice urmărirea sau să apere de pedeapsă, atunci legea cea mai blândă va fi cea care prevede o sancţiune mai uşoară. (...)

Regula III: Legea cea mai blândă nu este aceea care, în abstracte, conţine dispoziţiuni mai favorabile, ci aceea care, faţă cu cazul concret reţinut de judecători, conduce la o situaţiune avantajoasă infractorului.”

Doctrina publicată cu privire la Codul penal din 1969

a) Vintilă Dongorz, Siegfried Kahane, Ion Oncea, Rodica Stănoiu, Josif Fodor, Nicoleta Iliescu, Constantin Bulai, Explicaţii teoretice ale Codului Penal Român, Partea generală, voi. I şi II, Academia Română, Institutul de Cercetări Juridice, Ed. Academiei, Bucureşti, ediţia a II-a, Bucureşti 2003 (reeditarea ediţiei din 1969)

Legea penală şi limitele ei de aplicare (S. Kahane), p. 71: “Se poate întâmpla ca legile penale succesive să cuprindă în acelaşi timp dispoziţiuni mai favorabile şi altele mai severe. (...) Art. 13 Cod penal prevede că dacă au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea cea mai favorabilă, iar nu dispoziţiunile cele mai favorabile din legile succesive. Prin urmare, în situaţia analizată, dintre legile succesive urmează să se aplice numai una dintre ele, cu exclusivitate.”

b) Practica judiciară penală, voi. I, Partea generală (art. 1-51 din Codul penal), Institutul de cercetări juridice, Ed. Academiei Române, 1988, George Antoniu, Constantin Bulai, Rodica Mihaela Stănoiu, Avram Filipaş, Constantin Mitrache, Vasile Papadopol, Cristina Filipaş, coordonatori: George Antoniu şi Constantin Bulai

Cu privire la aplicarea legii penale în timp, respectiv la aplicarea legii penale mai favorabile potrivit art. 13 din Codul penal anterior, în soluţiile instanţelor judecătoreşti s-a statuat imposibilitatea combinării dispoziţiilor mai favorabile din legile succesive şi crearea unei alte legi (aşa-numita lex tertia), evidenţiindu-se caracterul unitar al dispoziţiilor pe baza cărora au loc încadrarea juridică a faptei şi aplicarea pedepsei. Unitatea dintre incriminare şi pedeapsă exclude posibilitatea, în cazul legilor succesive, de a combina incriminarea dintr-o lege cu pedeapsa din altă lege. Aceeaşi unitate împiedică şi combinarea dispoziţiilor de favoare privitoare la circumstanţele atenuante şi agravante, acestea participând, în egală măsură, la configurarea cadrului legal unitar pe baza căruia se stabileşte incriminarea şi se individualizează sancţiunea penală.

VI.4. Jurisprudenţa relevantă a Curţii Constituţionale

Prin decizia nr. 1.483 din 8 noiembrie 20111 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3201 alin. 1 din Codul de procedură penală se precizează: “(...) Cât priveşte determinarea concretă a legii penale mai favorabile, este de observat că aceasta vizează aplicarea legii, şi nu a dispoziţiilor mai blânde, neputându-se combina prevederi din vechea şi din noua lege, deoarece s-ar ajunge la o tex tertia, care, în pofida dispoziţiilor art. 61 din Constituţie, ar permite judecătorului să legifereze.

Or, dispoziţiile art. 3201 alin. 1 din Codul de procedură penală fiind de imediată aplicare, coroborat cu natura substanţial penală a alin. 7, este evident că acestea sunt mai favorabile atât timp cât, anterior soluţionării definitive a cauzei, nu a existat posibilitatea reducerii limitelor de pedeapsă în cazul recunoaşterii vinovăţiei.

Determinarea caracterului «mai favorabil» are în vedere o serie de elemente, cum ar fi: cuantumul sau conţinutul pedepselor, condiţiile de incriminare, cauzele care exclud sau înlătură responsabilitatea, influenţa circumstanţelor atenuante sau agravante, normele privitoare la participare, tentativă, recidivă etc. Aşa fiind, criteriile de determinare a legii penale mai favorabile au în vedere atât condiţiile de incriminare şi de tragere la răspundere penală, cât şi condiţiile referitoare la pedeapsă (...)”

VII. Dispoziţii legale incidente

Constituţia României

Art. 15 Universalitatea

(1) Cetăţenii beneficiază de drepturile şi libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea.

(2) Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.

Codul penal din 1969

Art. 13 Aplicarea legii penale mai favorabile

În cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea cea mai favorabilă.

Când legea anterioară este mai favorabilă, pedepsele complementare care au corespondent în legea penală nouă se aplică în conţinutul şi limitele prevăzute de aceasta, iar cele care nu mai sunt prevăzute în legea penală nouă nu se mai aplică.

Art. 73 Circumstanţe atenuante

Următoarele împrejurări constituie circumstanţe atenuante:

a) depăşirea limitelor legitimei apărări sau ale stării de necesitate;

b) săvârşirea infracţiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoţii, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin violenţă, printr-o atingere gravă a demnităţii persoanei sau prin altă acţiune ilicită gravă.

Art. 74 împrejurări care pot constitui circumstanţe atenuante Următoarele împrejurări pot fi considerate circumstanţe atenuante:

a) conduita bună a infractorului înainte de săvârşirea infracţiunii;

b) stăruinţa depusă de infractor pentru a înlătura rezultatul infracţiunii sau a repara paguba pricinuită;

c) atitudinea infractorului după săvârşirea infracţiunii, rezultând din prezentarea sa în faţa autorităţii, comportarea sinceră în cursul procesului, înlesnirea descoperirii ori arestării participanţilor.

Împrejurările enumerate în prezentul articol au caracter exemplificativ.

Art. 76 Efectele circumstanţelor atenuante

În cazul în care există circumstanţe atenuante, pedeapsa principală pentru persoana fizică se reduce sau se schimbă, după cum urmează:

a) când minimul special al pedepsei închisorii este de 10 ani sau mai mare, pedeapsa se coboară sub minimul special, dar nu mai jos de 3 ani;

b) Când minimul special al pedepsei închisorii este de 5 ani sau mai mare, pedeapsa se coboară sub minimul special, dar nu mai JOS de un an;

c) când minimul special al pedepsei închisorii este de 3 ani sau mai mare, pedeapsa se coboară sub minimul special, dar nu mai jos de 3 luni;

d) când minimul special al pedepsei închisorii este de un an sau mai mare, pedeapsa se coboară sub acest minim, până la minimul general;

e) când minimul special al pedepsei închisorii este de 3 luni sau mai mare, pedeapsa se coboară sub acest minim, până la minimul general, sau se aplică o amendă care nu poate fi mai mică de 250 lei, iar când minimul special este sub 3 luni, se aplică o amendă care nu poate fi mai mică de 200 lei;

f) când pedeapsa prevăzută de lege este amenda, aceasta se coboară sub minimul ei special, putând fi redusă până la 150 lei în cazul când minimul special este de 500 lei sau mai mare, ori până la minimul general, când minimul special este sub 500 lei.

În cazul infracţiunilor contra siguranţei statului, al infracţiunilor contra păcii şi omenirii, al infracţiunii de omor, al infracţiunilor săvârşite cu intenţie care au avut ca urmare moartea unei persoane, sau al infracţiunilor prin care s-au produs consecinţe deosebit de grave, dacă se constată că există circumstanţe atenuante, pedeapsa închisorii poate fi redusă cel mult până la o treime din minimul special.

Când există circumstanţe atenuante, pedeapsa complementară privativă de drepturi, prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită, poate fi înlăturată.

În cazul în care există circumstanţe atenuante, amenda pentru persoana juridică se reduce după cum urmează:

a) când minimul special al amenzii este de 10.000 lei sau mai mare, amenda se coboară sub acest minim, dar nu mai mult de o pătrime;

b) când minimul special al amenzii este de 5.000 lei sau mai mare, amenda se coboară sub acest minim, dar nu mai mult de o treime.

Art. 77 Circumstanţe atenuante în cazul pedepsei detenţiunii pe viaţă.

Când pentru infracţiunea săvârşită legea prevede pedeapsa detenţiunii pe viaţă, dacă există circumstanţe atenuante, se aplică pedeapsa închisorii de la 10 la 25 de ani. (...)

Art. 141 Legea penală

Prin “lege penală” se înţelege orice dispoziţie cu caracter penal cuprinsă în legi sau decrete.

Codul penal Legea nr. 286/2009 privind Codul penal în vigoare de la 1 februarie 2014

Art. 5 Aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei

(1) în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi actelor normative ori prevederilor din acestea declarate neconstituţionale, precum şi ordonanţelor de urgenţă aprobate de Parlament cu modificări sau completări ori respinse, dacă în timpul când acestea s-au aflat în vigoare au cuprins dispoziţii penale mai favorabile.

Art. 75 Circumstanţe atenuante

(1) Următoarele împrejurări constituie circumstanţe atenuante legale:

a) săvârşirea infracţiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoţii, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin violenţă, printr-o atingere gravă a demnităţii persoanei sau printr-o altă acţiune ilicită gravă;

b) depăşirea limitelor legitimei apărări;

c) depăşirea limitelor stării de necesitate;

d) acoperirea integrală a prejudiciului material cauzat prin infracţiune, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la primul termen de judecată, dacă făptuitorul nu a mai beneficiat de această circumstanţă într-un interval de 5 ani anterior comiterii faptei. Circumstanţa atenuantă nu se aplică în cazul săvârşirii următoarelor infracţiuni: contra persoanei, de furt calificat, tâlhărie, piraterie, fraude comise prin sisteme informatice şi mijloace de plată electronice, ultraj, ultraj judiciar, purtare abuzivă, infracţiuni contra siguranţei publice, infracţiuni contra sănătăţii publice, infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate, contra securităţii naţionale, contra capacităţii de luptă a forţelor armate, infracţiunilor de genocid, contra umanităţii şi de război, a infracţiunilor privind frontiera de stat a României, a infracţiunilor la legislaţia privind prevenirea şi combaterea terorismului, a infracţiunilor de corupţie, infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, a celor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, a infracţiunilor privitoare fa nerespectarea regimului materiilor explozive, materialelor nucleare sau al altor materii radioactive, privind regimul juridic al drogurilor, privind regimul juridic al precursorilor de droguri, a celor privind spălarea banilor, privind activităţile aeronautice civile şi cele care pot pune în pericol siguranţa zborurilor şi securitatea aeronautică, privind protecţia martorilor, privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii, a celor privind traficul de organe, ţesuturi sau celule de origine umană, privind prevenirea şi combaterea pornografiei şi a celor la regimul adopţiilor.

(2) Pot constitui circumstanţe atenuante judiciare:

a) eforturile depuse de infractor pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii;

b) împrejurările legate de fapta comisă, care diminuează gravitatea infracţiunii sau periculozitatea infractorului.

Art. 76 Efectele circumstanţelor atenuante

(1) în cazul în care există circumstanţe atenuante, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunea săvârşită se reduc cu o treime.

(2) Dacă pedeapsa prevăzută de lege este detenţiunea pe viaţă, în cazul reţinerii circumstanţelor atenuante se aplică pedeapsa închisorii de la 10 la 20 de ani.

(3) Reducerea limitelor speciale ale pedepsei se face o singură dată, indiferent de numărul circumstanţelor atenuante reţinute.

 Art. 173 Legea penală

Prin lege penală se înţelege orice dispoziţie cu caracter penal cuprinsă în legi organice, ordonanţe de urgenţă sau alte acte normative care la data adoptării lor aveau putere de lege. (...)

Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal

Art. 12

(1) în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii şi complementare se aplică potrivit legii care a fost identificata ca lege mai favorabilă în raport cu infracţiunea comisă.

(2) Pedeapsa complementară prevăzută la art. 55 lit. c) din Codul penat nu se aplică în cazul infracţiunilor comise anterior intrării în vigoare a acestuia.

VIII. Opinia Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Prin Adresa nr. 788/C/1088/MI-5/2014 din data de 9 aprilie 2014, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că nu există în lucru nicio sesizare având ca obiect promovarea unui recurs în interesul legii vizând menţinerea circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 alin. 1 din Codul penal anterior atunci când pentru fapta concretă legea mai favorabilă este Codul penal actual în condiţiile neagravării situaţiei în propria cale de atac, precum şi referitoare la efectele circumstanţelor atenuante prevăzute de Codul penal anterior (art. 76 din Codul penal anterior sau art. 76 din Codul penal actual) în condiţiile neagravării situaţiei în propria cale de atac.

De asemenea, în opinia formulată, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a apreciat că în procesul de aplicare a art. 5 din Codul penal, dacă legea nouă este mai favorabilă, înlăturarea în apelul exercitat de inculpată a circumstanţei atenuante reţinute de instanţa de fond în favoarea acesteia pe considerentul că nu mai este prevăzută de legea nouă nu încalcă principiul reglementat de art. 418 din Codul de procedură penală.

IX. Raportul asupra chestiunii de drept supuse dezlegării

Având în vedere că la data întocmirii raportului, potrivit Deciziei nr. 2/2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, statuase că aplicarea legii penale mai favorabile se face pe instituţii autonome, opinia judecătorului-raportor este în sensul că în aplicarea art. 5 din Codul penal stabileşte că circumstanţele atenuante nu reprezintă o instituţie autonomă în raport de incriminare şi sancţiune. În situaţia intrării în vigoare a unei legi noi, ce aduce modificări atât cu privire la pedepse, cât şi cu privire la circumstanţe atenuante, circumstanţele ca parte din instituţia sancţiunii unei infracţiuni nu pot fi privite şi analizate distinct (autonom) faţă de instituţia pedepsei.

Înlăturarea circumstanţelor atenuante nu aduce atingere principiului neagravării situaţiei în propria cale de atac prevăzut în art. 418 din Codul de procedură penală, atunci când în concret pentru aceeaşi faptă se stabileşte o sancţiune mai puţin severă.

X. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Examinând sesizarea formulată în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, se reţin următoarele:

A. Cu privire la condiţiile de admisibilitate ale sesizării

Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului se constată că, în mod legal, a fost sesizată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin încheierea din 20 martie 2014, pronunţată de Curtea de Apel

Craiova, învestită cu soluţionarea unei cauze în ultimă instanţă [apel, conform art. 10 alin.(2) din Legea nr. 255/2013] în Dosarul nr. 30.259/215/2013, fiind îndeplinite cerinţele impuse de dispoziţiile art. 475 din Codul de procedură penală.

De asemenea, se constată că această chestiune de drept a cărei lămurire se solicită a fost invocată în cursul judecăţii (din oficiu de către instanţa de apel), respectiv, că de lămurirea acesteia depinde soluţionarea pe fond a cauzei în care a fost invocată (soluţionarea căii de atac depinde de lămurirea ce se va da chestiunii de drept). Totodată, în chestiunea de drept supusă lămuririi, nu au fost pronunţate anterior de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie hotărâri prealabile sau în recurs în interesul legii. Problema de drept nu face nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

B. Cu privire la chestiunea de drept a cărei dezlegare este solicitată

Chestiunea de drept ce se solicită a fi lămurită constă în posibilitatea instanţei de apel, învestită cu judecarea căii de atac exercitate de inculpată, ca în raport cu principiul non reformatio în peius, să înlăture circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 alin. 1 din Codul penal anterior reţinute în favoarea acesteia, în condiţiile în care noul Cod penal, prin prisma art. 5, reprezintă legea penală mai favorabilă şi nu mai prevede o parte dintre aceste circumstanţe atenuante. De asemenea, dacă se concluzionează în sensul că, în situaţia dată, aceste circumstanţe atenuante trebuie menţinute, s-a solicitat a se stabili dacă efectele de atenuare ale acestora sunt cele prevăzute de Codul penal anterior sau de noul Cod penal.

După data sesizării completului competent pentru dezlegarea unor chestiuni de drept din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi, respectiv, după data întocmirii raportului, a fost publicată Decizia nr. 265 din 6 mai 2014 a Curţii Constituţionale, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 20 mai 2014, care a stabilit că dispoziţiile art. 5 din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea şi aplicarea legii penale mai favorabile.

Ca urmare a acestei decizii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a pronunţat Decizia nr. 5 din 26 mai 2014, statuând că în aplicarea art. 5 din Codul penal în vigoare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are în vedere criteriul aprecierii globale a legii penale mai favorabile, constatând că nu este permisă combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea şi aplicarea legii penale mai favorabile cu privire la condiţiile de existenţă şi sancţionare ale infracţiunii în formă continuată.

În acelaşi sens a statuat şi Curtea Constituţională, şi anume determinarea concretă a legii penale mai favorabile vizează aplicarea legii, şi nu a dispoziţiilor mai blânde, neputându-se combina prevederi din vechea şi din noua lege, deoarece s-ar ajunge la o tex tertia, care, în pofida dispoziţiilor art. 91 din Constituţie, ar permite judecătorului să legifereze.2

Potrivit dispoziţiilor art. 5 din Codul penal, în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea penală mai favorabilă, iar pentru a determina legea penală incidenţă se impune a se analiza dacă fapta mai este incriminată de legea penală nouă şi aceasta poate retroactiva, în sensul că este mai favorabilă cu privire la încadrarea juridică; caracterul unitar al dispoziţiilor referitoare la pedeapsă şi circumstanţe de individualizare în raport cu încadrarea juridică la momentul săvârşirii faptei şi la data judecării recursului şi instituţiile incidente în raport cu incriminarea sau sancţiunea (care agravează sau atenuează răspunderea penală şi limitele de pedeapsă).

Mecanismul de aplicare a legii mai favorabile în situaţii tranzitorii determinate de intrarea în vigoare a unei legi noi care modifică atât cadrul circumstanţelor atenuante, cât şi efectele acestora, presupune, în concret, analizarea consecinţelor faptei raportate la legea aflată în vigoare la data săvârşirii ei, respectiv încadrarea juridică pentru care inculpatul a fost condamnat cu reţinerea circumstanţelor atenuante şi consecinţele faptei în urma intrării în vigoare a legii noi, precum şi compararea limitelor de pedeapsă în raport cu fiecare dintre conţinuturile stabilite anterior, cu precizarea că se va avea în vedere caracterul unitar al dispoziţiilor referitoare la pedeapsă şi circumstanţele de individualizare în raport cu încadrarea juridică dată faptei.

În cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, determinarea legii mai favorabile în cazul circumstanţelor atenuante presupune, întotdeauna, examinarea prealabilă a tuturor dispoziţiilor legale din fiecare lege în parte, privitoare la aplicarea pedepsei, raportându-le la împrejurările în care s-a săvârşit fapta şi la persoana infractorului, spre a putea constata pe baza căror dispoziţii se ajunge în cazul dat la o pedeapsă mai uşoară. Instanţa soluţionează această problemă calculând pedeapsa pe baza dispoziţiilor privitoare la circumstanţele atenuante, raportate la împrejurările de fapt, din fiecare lege în parte şi comparând între ele limitele de pedeapsă astfel stabilite,

Stabilirea legii penale mai favorabile în condiţiile în care limitele pedepselor în noul Cod penal sunt mai mici decât cele din vechiul Cod, iar circumstanţele atenuante reţinute de instanţă la individualizarea judiciară a pedepsei nu se mai regăsesc în reglementările în vigoare, implică examinarea limitelor pedepsei din vechea lege, inclusiv cu reţinerea circumstanţelor atenuante şi a efectelor acestora, corespunzător incriminării faptei din aceeaşi lege şi compararea doar cu limitele pedepsei prevăzute de noua incriminare atunci când circumstanţele atenuante din legea abrogată nu se mai regăsesc în legea nouă.

În materia căilor de atac exercitate de părţi operează principiul procesual prevăzut de art. 418 din Codul de procedură penală, corespondent al art. 372 din reglementarea anterioară, astfel instanţa de apel, soluţionând cauza, nu poate crea o situaţie mai grea pentru cel ce a declarat apel.

Raţiunea acestui principiu porneşte de la dreptul părţilor de a supune hotărârea atacată unui control jurisdicţional fără a i se crea titularului căii de atac o situaţie mai grea, pentru că astfel s-ar putea determina abţinerea părţii de la exercitarea drepturilor sale procesuale de teama asumării acestui risc.

Este recunoscut în doctrină faptul că în cazul în care instanţa este învestită numai cu soluţionarea apelului inculpatului, aceasta nu-i poate agrava situaţia prin înlăturarea incidenţei unor împrejurări favorabile acestuia, spre exemplu, prin înlăturarea circumstanţelor acordate prin hotărârea atacată. În acelaşi timp însă neagravarea situaţiei în propria cale de atac nu poate aduce atingere legalităţii sancţiunii şi incriminării. Pedeapsa decurge din norma care incriminează fapta. Unitatea dintre incriminare şi pedeapsă exclude posibilitatea, în cazul legilor succesive, să se combine incriminarea dintr-o lege cu pedeapsa dintr-o altă lege. Aceeaşi unitate împiedică şi combinarea dispoziţiilor de favoare privitoare la circumstanţe agravante şi atenuate, acestea participând în egală măsură la configurarea cadrului legal unitar pe baza căruia se stabileşte incriminarea şi se individualizează sancţiunea penală.

În acelaşi sens, s-a pronunţat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţiile Unite, prin Decizia nr. 8/2008: “În cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea cea mai favorabilă, adică în ansamblul ei, iar nu doar anumite dispoziţii mai favorabile rezultate din combinarea prevederilor mai multor legi succesive.”

În consecinţă, în măsura în care circumstanţele atenuante reţinute de prima instanţă nu au corespondent în prevederile art. 75 alin. (2) din Codul penal actual [fiind vorba doar despre cele prevăzute de art. 74 alin. 1 lit. a) şi c) din Codul penal anterior, întrucât circumstanţa atenuantă prevăzută de art. 74 alin. 1 lit. b) din Codul penal anterior este preluată în art. 75 alin. (2) în actualul Codul penal], acestea pot fi înlăturate dacă instanţa de control judiciar apreciază că în cauză pentru fapta analizată legea penală mai favorabilă o reprezintă Cod penal actual, iar pedeapsa potrivit acestor dispoziţii este mai mică decât cea aplicată de prima instanţă, fără ca în acest fel să fie încălcat principiul non reformatio în pejus prevăzut de art. 418 din Codul de procedură penală.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 477 din Codul de procedură penală,

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

În numele legii

DECIDE:

Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori în Dosarul nr. 30.259/215/2013 în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemelor de drept:

- dacă în aplicarea art. 418 din Codul de procedură penală, privind neagravarea situaţiei în propriul apel, circumstanţele atenuante reţinute de prima instanţă în favoarea inculpatei în condiţiile art. 74 alin. 1 din Codul penal anterior pot fi menţinute în condiţiile art. 5 din Codul penal de instanţa de control judiciar, învestită doar cu soluţionarea apelului declarat de inculpată, chiar dacă pentru fapta analizată legea penală mai favorabilă o reprezintă noul Cod penal;

- în măsura în care circumstanţele atenuante trebuie menţinute, efectele atenuante ale acestora sunt cele prevăzute de art. 76 din Codul penal anterior sau cele prevăzute de art. 76 din noul Cod penal.

Stabileşte că, în aplicarea art. 5 din Codul penal, circumstanţele atenuante se apreciază global în funcţie de incriminare şi sancţiune. În situaţia intrării în vigoare a unei noi legi, ce aduce modificări atât cu privire la pedepse, cât şi cu privire la circumstanţele atenuante, circumstanţele ca parte din instituţia sancţiunii unei infracţiuni nu pot fi privite şi analizate distinct faţă de instituţia pedepsei.

Înlăturarea circumstanţelor atenuante nu aduce atingere principiului neagravării situaţiei în propria cale de atac prevăzut în art. 418 din Codul de procedură penală, atunci când în concret, pentru aceeaşi faptă, se stabileşte o sancţiune mai puţin severă.

Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 2 iunie 2014.

 

PREŞEDINTELE SECŢIEI PENALE A ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

judecător CORINA MICHAELA JÎJÎIE

Magistrat-asistent,

Otilia Constantin


1 Admite excepţia de neconstituţionalitate şi constată că dispoziţiile art. 3201 alin. 1 din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale în măsura în care înlătură aplicarea legii penale mai favorabile. Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 2 decembrie 2011.

2 Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.470 din 8 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 2 decembrie 2011.

 

ACTE ALE COMITETULUI INTERMINISTERIAL DE FINANŢĂRI, GARANŢII SI ASIGURĂRI

 

COMITETUL INTERMINISTERIAL DE FINANŢĂRI, GARANŢII ŞI ASIGURĂRI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Normei privind compensarea parţială a dobânzii (NI-CST-15-IV/0)

 

În baza Hotărârii Guvernului nr. 534/2007 privind înfiinţarea, atribuţiile, competenţele şi modul de funcţionare ale Comitetului Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări şi reglementarea operaţiunilor de finanţare, garantare şi asigurare efectuate de Banca de Export-Import a României EXIMBANK - S.A. În numele şi în contul statului, cu modificările şi completările ulterioare, luând în analiză propunerea de aprobare a Normei privind compensarea parţială a dobânzii (NI-CST-15-1 V/0) şi ţinând seama de:

- Legea nr. 96/2000 privind organizarea şi funcţionarea Băncii de Export-Import a României EXIMBANK - SA, republicată;

- Nota de aprobare nr. 82 din 5 iunie 2014 şi Avizul de transmitere nr. 80 din 5 iunie 2014 întocmite de Banca de Export-Import a României EXIMBANK - S.A,

Comitetul Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări, întrunit în şedinţa din ziua de 24 iunie 2014, hotărăşte:

Art. 1. - Se aprobă Norma privind compensarea parţială a dobânzii (Nl-CST-15-1 V/0), prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, cu intrare în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Comitetului Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări nr. 45/2012 pentru aprobarea Normei privind compensarea parţială a dobânzii plătite de operatorii economici la creditele în lei (NI-CST-15-III/0), publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 23 aprilie 2012.

 

Preşedintele Comitetului Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări,

Enache Jiru

 

Bucureşti, 24 iunie 2014.

Nr. 73.

 

ANEXĂ

 

NORMĂ

privind compensarea parţială a dobânzii (NI-CST-15-IW0)

 

            Prezenta normă este elaborată în conformitate cu Legea nr. 96/2000 privind organizarea şi funcţionarea Băncii de Export-Import a României EXIMBANK- SA, republicată1, cu Hotărârea Guvernului nr. 534/2007 privind înfiinţarea, atribuţiile, competenţele şi modul de funcţionare ale Comitetului Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări şi reglementarea operaţiunilor de finanţare, garantare şi asigurare efectuate de Banca de Export-Import a României EXIMBANK - S.A. în numele şi în contul statului2, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu Regulamentul (UE) nr. 1.407/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013 privind aplicarea articolelor 107 şi 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis3 [denumit în continuare Regulament (UE) nr. 1.407/2013].


1 Republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 18 aprilie 2007.

2 Publicată În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 417 din 22 iunie 2007.

3 Publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 352 din 24 decembrie 2013.

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - (1) Prezenta normă stabileşte condiţiile de acordare a compensării parţiale a dobânzii în cadrul unei scheme transparente de ajutor de minimis (denumită în continuare schemă), pentru perioada de implementare 1 iulie 2014- 30 iunie 2015, cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) nr. 1.407/2013.

(2) Conform Regulamentului (UE) nr. 1.407/2013, prezenta schemă de ajutor nu intră sub incidenţa obligaţiei de notificare către Comisia Europeană.

Art. 2. - În cadrul schemei, Banca de Export-Import a României EXIMBANK - S.A., denumită în continuare EximBank, compensează parţial dobânda plătită de solicitanţi la creditele în lei, contractate de la bănci.

            Art. 3. - Pentru facilităţile acordate conform schemei, EximBank acţionează în numele şi în contul statului şi are calitatea de furnizor de ajutor de stat.

 

CAPITOLUL II

Definiţii

 

Art. 4. - În sensul prezentei norme, următoarele noţiuni se definesc astfel:

a) solicitant - întreprinderi mici şi mijlocii şi întreprinderi mari;

b) întreprindere unică - conceptul include toate întreprinderile între care există cel puţin una dintre relaţiile următoare:

(i) o întreprindere deţine majoritatea drepturilor de vot ale acţionarilor sau ale asociaţilor unei alte întreprinderi;

(ii) o întreprindere are dreptul de a numi sau revoca majoritatea membrilor organelor de administrare, de conducere sau de supraveghere ale unei alte întreprinderi;

(iii) o întreprindere are dreptul de a exercita o influenţă dominantă asupra altei întreprinderi în temeiul unui contract încheiat cu întreprinderea în cauză sau în temeiul unei prevederi din contractul de societate sau din statutul acesteia;

(iv) o întreprindere care este acţionar sau asociat al unei alte întreprinderi şi care controlează singură, în baza unui acord cu alţi acţionari sau asociaţi ai acelei întreprinderi, majoritatea drepturilor de vot ale acţionarilor sau ale asociaţilor întreprinderii respective;

c) credit - creditul de investiţii în lei, acordat de o bancă finanţatoare unui solicitant, ulterior datei de 1 ianuarie 2007, şi care nu include:

1. creditul acordat pentru refinanţarea creditelor de investiţii;

2. creditul acordat pentru retrofinanţarea investiţiilor;

3. creditul acordat pentru investiţii financiare (destinat achiziţiei de acţiuni/părţi sociale, majorarea capitalului social al altor societăţi etc.);

4. creditul de investiţii acordat iniţial în valută şi al cărui sold a fost transformat în lei;

5. creditul de investiţii în lei, supus unei operaţiuni de înlocuire a expunerii, care a generat includerea dobânzilor restante şi/sau penalizatoare în principalul creditului;

d) transport rutier - transport rutier de marfă în contul terţilor sau contra cost;

e) tranzacţii imobiliare - cumpărarea/construirea de imobile în scopul vânzării/închirierii;

f) produse agricole - produsele enumerate în anexa I la Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, cu excepţia produselor obţinute din pescuit şi acvacultura prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 104/20004 ai Consiliului din 17 decembrie 1999 privind organizarea comună a pieţelor în sectorul produselor pescăreşti şi de acvacultura;

g) prelucrarea produselor agricole - orice operaţiune efectuată asupra unui produs agricol care are drept rezultat un produs care este tot un produs agricol, cu excepţia activităţilor desfăşurate în exploataţiile agricole, necesare în vederea pregătirii unui produs de origine animală sau vegetală pentru prima vânzare;

h) comercializarea produselor agricole - deţinerea sau expunerea unui produs agricol în vederea vânzării, a punerii în vânzare, a livrării sau a oricărei alte forme de introducere pe piaţă, cu excepţia primei vânzări de către un producător primar

către revânzători sau prelucrători şi a oricărei alte activităţi de pregătire a produsului pentru această primă vânzare; o vânzare efectuată de către un producător primar către consumatori finali este considerată comercializare în cazul în care se desfăşoară în localuri distincte, rezervate acestei activităţi.


4 Publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 17 din 21 ianuarie 2000.

 

CAPITOLUL III

Bugetul şi durata schemei

 

Art. 5. - Sursa de finanţare a acestor operaţiuni este, potrivit art. 10 lit. c)din Legea nr. 96/2000, republicată, “fondul destinat stimulării operaţiunilor de comerţ exterior, precum şi pentru finanţarea, cofinanţarea şi refinanţarea activităţilor de dezvoltare a infrastructurii, a utilităţilor de interes public, dezvoltare regională, susţinere a activităţii de cercetare-dezvoltare, protecţia mediului înconjurător, ocupare şi formare a personalului, susţinere şi dezvoltare a întreprinderilor mici şi mijlocii şi a tranzacţiilor internaţionale”.

Art. 6. - (1) Bugetul total al schemei pe perioada de implementare 1 iulie 2014-30 iunie 2015, defalcat pe trimestre, este următorul:

 

 

2014

2015

 

Total

T3

T4

Total

TI

Ajutor de minimis

- milioane lei -

8

4

4

8

4

Număr estimat de beneficiari

250

125

125

250

125

 

            (2) Sumele neutilizate într-un trimestru se reportează în trimestrul următor. Sumele rămase disponibile la finele trimestrului IV se reportează la bugetul pentru anul următor.

 

CAPITOLUL IV

Criterii de eligibilitate

 

Art. 7. - Un solicitant este eligibil pentru a beneficia de compensarea parţială a dobânzii şi implicit de ajutor de minimis în cadrul schemei dacă, la data depunerii cererii, îndeplineşte cumulativ următoarele criterii;

a) nu s-a instituit procedura judiciară a insolvenţei;

b) nu se află în litigiu, în calitate de pârât, cu Ministerul Finanţelor Publice, inclusiv Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi cu EximBank;

c) nu a fost subiectul unei decizii a Comisiei Europene de recuperare a unui ajutor de stat sau, în cazul în care a făcut obiectul unei astfel de decizii, aceasta a fost deja executată şi creanţa integral recuperată;

d) valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate solicitantului pe o perioadă de 3 ani fiscali consecutivi (2 ani fiscali precedenţi şi anul fiscal în curs), inclusiv ajutoarele de minimis acordate de către EximBank, nu depăşeşte echivalentul în lei a 200.000 euro (100.000 euro în cazul solicitanţilor care efectuează transport de mărfuri în contul terţilor sau contra cost); în cazul în care solicitantul face parte dintr-o întreprindere unică, în sensul definiţiei prevăzute la art. 4 lit. b), pentru verificarea îndeplinirii acestui criteriu se vor lua în considerare ajutoarele de minimis acordate întreprinderii unice;

e) nu înregistrează datorii restante către bugetul general consolidat al statului, al căror mod de plată nu a fost reglementat conform prevederilor legale în vigoare.

Solicitanţii care, la data depunerii cererii, înregistrează sume de recuperat care acoperă datoriile restante şi care au solicitat restituirea/compensarea pot prezenta, în termen de maximum 20 de zile lucrătoare de la data depunerii cererii de compensare, documentele emise de organul fiscal competent care atestă reglementarea datoriilor restante. Neprezentarea acestor documente în termenul menţionat determină încadrarea solicitării ca fiind neeligibilă şi restituirea dosarului de compensaţie de dobândă;

f) din verificarea bazei de date a Centralei Riscurilor de Credit (C.R.C.) rezultă un serviciu al datoriei de tip A5; în cazul în care din verificarea C.R.C. rezultă existenţa unei sume restante, iar solicitantul compensaţiei prezintă documente din care să reiasă că a reglementat restanţa, se consideră criteriul îndeplinit.


5 Conform prevederilor Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 2/2012 privind organizarea şi funcţionarea la Banca Naţională a României a Centralei Riscului de Credit, ratele de credit sunt plătite la scadenţă sau cu o întârziere de maximum 15 zile inclusiv.

 

Art. 8. - (1) Nu sunt eligibile pentru a fi selectate în cadrul schemei creditele de investiţii acordate pentru proiecte din sectorul/domeniul:

a) pescuitului şi acvaculturii, acoperite de Regulamentul (CE) nr. 104/2000;

b) producţiei primare a produselor agricole;

c) prelucrării şi comercializării produselor agricole, în următoarele cazuri:

- când cuantumul ajutorului este stabilit pe baza preţului sau a cantităţii produselor de acest tip achiziţionate de la producătorii primari sau introduse pe piaţă de operatorii economici respectivi;

- când ajutorul este condiţionat de a fi parţial sau integral cedat producătorilor primari (fermieri);

d) activităţilor care favorizează utilizarea produselor naţionale în detrimentul celor din import;

e) achiziţionării de vehicule pentru transport rutier de mărfuri de către solicitanţii care desfăşoară activitate de transport rutier;

f) producţiei de armament;

g) jocurilor de noroc;

h) producţiei şi comerţului cu alcool şi tutun;

i) tranzacţiilor imobiliare;

j) achiziţiei de vehicule pentru transport de persoane, cu o capacitate de până la 8 persoane;

k) serviciilor de contabilitate, consultanţă, altor activităţi similare, dacă finanţarea este destinată construirii/achiziţionării/ amenajării/renovării de imobile cu destinaţie de sedii sociale/puncte de lucru;

            l) activităţilor de poştă şi de curierat;

m) publicităţii şi activităţii de studiere a pieţei;

n) activităţilor de închiriere şi leasing;

o) activităţilor de investigare şi protecţie.

(2) Nu se poate acorda ajutor de minimis pentru activităţi legate de exportul către state terţe sau către alte state membre ale Uniunii Europene, respectiv ajutor legat direct de cantităţile exportate, ajutor destinat înfiinţării şi funcţionării unei reţele de distribuţie sau destinat altor cheltuieli curente legate de activitatea de export.

            Art. 9. - Un solicitant care îşi desfăşoară activitatea atât în sectoare/domenii eligibile, cât şi în sectoare/domenii neeligibile, aşa cum sunt definite conform prezentei norme, poate beneficia de compensare parţială a dobânzii pentru sectoarele eligibile, cu condiţia prezentării documentelor contabile care atestă separarea evidenţei acestor activităţi.

 

CAPITOLUL V

Descrierea măsurii de sprijin

 

Art. 10. - Schema are ca scop reducerea cheltuielilor cu dobânda pentru creditele în lei contractate de solicitanţi de la bănci.

Art. 11. - (1) Compensaţia de dobândă reprezintă maximum 50% din dobânda curentă plătită la credit în trimestrul anterior solicitării de compensare.

(2) Solicitantul poate cere compensarea parţială a dobânzii pentru unul sau mai multe contracte de credit, cu respectarea prevederilor prezentei norme.

(3) Nu se compensează dobânzile restante sau penalizatoare.

Art. 12. - Valoarea maximă a ajutorului obţinut de un solicitant în cadrul schemei nu poate să depăşească echivalentul în lei a 200.000 euro (100.000 euro în cazul solicitanţilor care efectuează transport rutier de mărfuri în contul terţilor sau contra cost) pe durata a 3 ani fiscali consecutivi (2 ani fiscali precedenţi şi anul fiscal în curs).

Art. 13. - (1) Solicitantul poate beneficia de compensarea parţială a dobânzii doar pentru trimestrul calendaristic anterior solicitării, cu respectarea prevederilor cap. VI.

            (2) Compensarea parţială a dobânzii se acordă doar pentru trimestrele calendaristice în care solicitantul întruneşte condiţiile stipulate în prezenta normă. Refuzul de acordare a compensaţiei aferente unui anumit trimestru calendaristic nu exclude posibilitatea ca solicitantul să ceară şi să primească compensarea dobânzii plătite, aferentă trimestrelor calendaristice în care întruneşte condiţiile de acordare.

 

CAPITOLUL VI

Regula de cumul

 

Art. 14. - Ajutorul de minimis acordat în baza prezentei scheme poate fi cumulat cu:

a) ajutorul de minimis acordat în baza Regulamentului (UE) nr. 360/2012, în limita plafonului de minimis6 prevăzut în acest regulament;

b) ajutorul de minimis acordat în baza altor regulamente de minimis, cu condiţia încadrării în plafonul prevăzut la art. 12.

Art. 15. - În cazul fuziunilor sau al achiziţiilor, verificarea încadrării în limita plafonului de minimis se face luând în considerare toate ajutoarele de minimis anterioare acordate tuturor întreprinderilor care fuzionează.

Art. 16. - În cazul în care solicitantul se împarte în două sau mai multe întreprinderi separate, ajutoarele de minimis acordate înainte de separare se alocă, în principiu, întreprinderii care preia activităţile pentru care au fost utilizate ajutoarele de minimis. În cazul în care o astfel de alocare nu este posibilă, ajutoarele de minimis se alocă proporţional, pe baza valorii contabile a capitalului social al noilor întreprinderi la data la care separarea produce efecte.

Art. 17. - (1) Ajutorul de minimis acordat de EximBank în baza prezentei scheme nu va fi cumulat cu niciun alt ajutor de stat acordat pentru aceleaşi costuri eligibile (legate de acelaşi proiect de investiţii), în cazul în care un asemenea cumul ar duce la depăşirea intensităţii maxime admise prevăzute în legislaţia specifică aplicabilă, după caz.

(2) în acest sens, solicitanţii care beneficiază de alt ajutor de stat pentru susţinerea cheltuielilor eligibile ale unui proiect de investiţii nu pot beneficia de compensaţie de dobândă pentru creditul de investiţii destinat finanţării acestor cheltuieli eligibile, în cazul în care, conform contractelor încheiate, ajutorul de stat este prevăzut a se acorda fa nivelul intensităţii maxime menţionate de legislaţia aplicabilă, indiferent de stadiul încasării efective a ajutorului.

Art. 18. - Ajutorul de minimis va fi acordat numai după ce EximBank a verificat respectarea regulii de cumul, pe baza declaraţiei pe propria răspundere privind ajutoarele stat acordate solicitantului pentru aceleaşi cheltuieli eligibile, precum şi cu privire la ajutoarele de minimis acordate întreprinderii unice, după caz, în cursul anului fiscal curent şi al celor 2 ani fiscali anteriori.


6 Regulamentul (UE) nr. 360/2012 al Comisiei din 25 aprilie 2012 privind aplicarea articolelor 107 şi 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene în cazul ajutoarelor de minimis acordate întreprinderilor care prestează servicii de interes economic general.

 

CAPITOLUL VII

Acordarea compensaţiei de dobândă

 

Art. 19. - (1) în vederea analizării solicitării de acordare a compensaţiei de dobândă, solicitanţii vor depune la EximBank documentaţia, cuprinzând:

a) cererea de acordare a compensaţiei de dobândă;

b) situaţia dobânzilor plătite la credit, întocmită pentru fiecare contract de credit şi avizată de banca finanţatoare;

c) declaraţia pe propria răspundere cu privire la ajutoarele de stat acordate solicitantului pentru aceleaşi cheltuieli eligibile, precum şi cu privire la ajutoarele de minimis acordate întreprinderii unice, după caz, în cursul anului fiscal curent şi al celor 2 ani fiscali anteriori;

d) acordul de consultare a C.R.C.;

e) certificatul de atestare fiscală, la zi, şi certificatul constatator emis de către oficiul registrului comerţului, la zi;

f) copia contractului/contractelor de credit pentru care solicită compensaţia de dobândă, împreună cu toate actele adiţionale la acesta/acestea;

g) dovada plăţii comisionului de înregistrare a cererii de acordare a compensaţiei de dobândă;

h) lista persoanelor împuternicite să semneze Convenţia de acordare a compensaţiei de dobândă;

i) alte documente specifice solicitate de EximBank, în funcţie de specificul finanţării pentru care se solicită compensaţia de dobândă.

(2) Informaţiile şi declaraţiile furnizate de solicitant stau la baza stabilirii de către EximBank a valorii compensaţiei de dobândă.

Art. 20. - (1) Cererea şi documentaţia necesare pentru acordarea compensării parţiale a dobânzii se depun la sediul unităţilor teritoriale ale EximBank ulterior încheierii fiecărui trimestru calendaristic; nu se acceptă transmiterea cererii şi a documentaţiei prin poştă.

(2) Termenul-limită de depunere a solicitărilor este de 5 zile lucrătoare, începând cu data de 15 a primei luni din trimestrul calendaristic.

Art. 21. - Pentru obţinerea compensării parţiale a dobânzii, solicitantul va plăti comisioane conform Caietului de comisioane al EximBank.

Art. 22. - EximBank va analiza solicitarea de compensare parţială a dobânzii pe următoarele coordonate:

- urmărirea încadrării solicitării de compensaţie în criteriile de eligibilitate prevăzute de prezenta normă;

- verificarea încadrării în plafonul de minimis, respectiv suma totală a ajutoarelor de minimis acordate solicitantului/ întreprinderii unice într-o perioadă de 3 ani fiscali (2 ani fiscali anteriori plus anul curent), inclusiv compensarea parţială a dobânzii acordată prin EximBank, nu trebuie să depăşească plafonul de minimis stabilit la art. 12;

- stabilirea punctajului aferent solicitărilor de compensaţie de dobândă;

- calcularea valorii compensaţiei, aferentă perioadei pentru care se solicită, conform următoarei formule:

Compensaţia = maximum 50% x dobânda plătită Art. 23. - Solicitările pentru acordarea compensării dobânzii vor fi selectate în limita bugetului trimestrial alocat schemei, în ordine descrescătoare a punctajului aferent fiecărui contract de credit, stabilit pe baza matricei prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta normă. În cazul în care se obţine punctaj egal, selecţia se face în ordinea depunerii la EximBank a dosarelor complete şi eligibile.

Art. 24. - (1) Acordarea compensaţiei se aprobă de către Comitetul Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări (C.I.F.G.A.).

(2) în baza hotărârii C.I.F.G.A. de aprobare a solicitării de compensare parţială a dobânzii, EximBank va comunica beneficiarului de compensare valoarea maximă a ajutorului acordat şi caracterul de minimis al acestuia.

            (3) Plata compensaţiei se face în lei.

 

CAPITOLUL VIII

Monitorizarea şi raportarea ajutorului de minimis

 

Art. 25. - (1) în cazul în care, ulterior acordării compensării parţiale de dobândă, se constată că au fost încălcate condiţiile prevăzute de legislaţia în domeniul ajutorului de minimis, EximBank va lua toate măsurile necesare pentru recuperarea sumelor plătite din fondurile statului sub formă de compensare parţială de dobândă.

(2) Recuperarea prin executare silită se efectuează prin Corpul executorilor fiscali al EximBank, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare privind Codul de procedură fiscală şi prevederilor normelor interne privind recuperarea creanţelor administrate de EximBank în numele şi în contul statului.

Art. 26. - EximBank va păstra evidenţa ajutoarelor de minimis acordate în baza prezentei scheme şi informaţiile referitoare la acestea pe o perioadă de 10 ani de la data ultimei alocări specifice de ajutor în cadrul acesteia, pentru a stabili dacă sunt respectate toate condiţiile prevăzute de Regulamentul (UE)nr. 1.407/2013.

Art. 27. - EximBank va transmite anual Consiliului Concurenţei un raport cu privire la implementarea schemei în conformitate cu legislaţia comunitară şi cu prevederile Regulamentului privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat, pus în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 175/2007.

Art. 28. - Beneficiarii de ajutor de minimis vor ţine o evidenţă specifică a ajutoarelor primite, în conformitate cu legislaţia în domeniul ajutorului de stat.

Art. 29. - În vederea asigurării transparenţei şi a unui control eficient al ajutoarelor de minimis, EximBank va aplica prevederile referitoare la schemele de minimis prevăzute la art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 137/2007, şi va transmite spre informare Consiliului Concurenţei schema de ajutor de minimis în termen de 15 zile de la data adoptării.

            Art. 30. - EximBank va furniza Consiliului Concurenţei toate informaţiile solicitate de Comisia Europeană cu privire la schema de ajutor de minimis, pentru a fi transmise acesteia, în termen de 20 de zile lucrătoare de la primirea solicitării.

 

CAPITOLUL IX

Dispoziţii finale

 

Art. 31. - În scopul aplicării prezentei norme, EximBank emite proceduri care se supun aprobării C.I.F.G.A.

Art. 32. - Prezenta normă se aplică începând cu solicitările de compensare parţială a dobânzii ce se vor depune la EximBank în luna iulie 2014, pentru dobânda plătită aferentă trimestrului II din anul 2014.

Art. 33. - În cazul în care compensaţiile de dobândă aprobate în luna iunie 2014, în baza prevederilor Normei privind compensarea parţială a dobânzii plătite de operatorii economici la creditele în lei (NI-CST-15-III/0), aprobată prin Hotărârea Comitetului Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări nr. 45/2012, nu se plătesc până la data de 30 iunie 2014, bugetul prevăzut la art. 6 alin. (1) pentru trimestrul III din anul 2014 va fi suplimentat cu suma de 3 milioane lei.

 

ANEXĂ

la normă

 

MATRICE

pentru determinarea punctajului aferent solicitărilor de compensaţii de dobândă

 

Nr. crt.

Indicator/Caracteristică

Punctaj

1

Domeniul de activitate* corespunzător proiectului susţinut prin acordarea compensaţiei de dobândă

Industrie

Secţiunile B-D

4

Construcţii

Secţiunea F

3

Comerţ şi servicii

Secţiunea G

2

Hoteluri şi restaurante

Secţiunea 1

1

Altele

0

2

Activitatea de export a solicitantului (ponderea** exporturilor în total cifră de afaceri)

Mai mult de 50%

5

Mai puţin de 50%

2

Nu are activitate de export

0

3

Tipul investiţiei

Investiţie de modernizare/extindere

2

Investiţie de înlocuire

1

Alt tip de investiţie

0

4

Proiectul de investiţii contribuie la protecţia mediului

Da

1

Nu

0

TOTAL:

maximum 12 puncte


* Secţiunea CAEN conform anexei nr. 1 la Ordinul preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 337/2007 privind actualizarea Clasificării activităţilor din economia naţională - CAEN. ** La 31 decembrie 20.. (anul anterior solicitării).


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.