MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 43/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 43         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 20 ianuarie 2014

 

SUMAR

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.509/733/2013. - Ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 674/252/2012 privind aprobarea formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu şi a Normelor metodologice privind utilizarea şi modul de completare a formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu

 

M.2. - Ordin al ministrului apărării naţionale pentru aprobarea Regulamentului privind asistenţa religioasă în Armata României

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

Decizia nr. 1 din 18 noiembrie 2013 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept)

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

Nr. 1.509 din 12 decembrie 2013

CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

Nr. 733 din 17 octombrie 2013

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 674/252/2012 privind aprobarea formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu şi a Normelor metodologice privind utilizarea şi modul de completare a formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. EN 12.669 din 2013 al Ministerului Sănătăţii şi nr. DG/1.843 din 17 octombrie 2013 al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, în temeiul prevederilor:

- titlului VIII - Asigurările sociale de sănătate din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 117/2013 pentru aprobarea Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2013-2014, cu modificările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 124/2013 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2013 şi 2014;

- Ordinului ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 423/191/2013 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2013 a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2013-2014, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordinului preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 190/2013 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative pentru anii 2013 şi 2014, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 972/2006 pentru aprobarea Statutului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii şi preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate emit următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 674/252/2012 privind aprobarea formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu şi a Normelor metodologice privind utilizarea şi modul de completare a formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 2 iulie 2012, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Anexa nr. 1 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

2. La anexa nr. 2, capitolul I, la punctul 1, prima frază se modifică şi va avea următorul cuprins:

“1. Începând cu data de 1 februarie 2014, prescrierea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu se face pe formularul prevăzut în anexa nr. 1 la ordin de către medicii care au, potrivit legii, dreptul de a prescrie în sistemul de asigurări sociale de sănătate.”

3. La anexa nr. 2, capitolul II, la punctul I “Modul de completare a formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală - componenta prescriere”, după litera j) de la punctul 4 se introduce o nouă literă, litera j1), cu următorul cuprins:

„j1) Justificare medicală prescriere Denumire comercială - se vor menţiona succint situaţiile pentru care medicamentul a fost prescris pe Denumire comercială în conformitate cu prevederile normelor metodologice de aplicare a contractului-cadru .”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare începând cu data de 1 februarie 2014.

*

Prezentul ordin transpune în legislaţia naţională Directiva de punere în aplicare 2012/52/UE a Comisiei din 20 decembrie 2012 de stabilire a unor măsuri pentru facilitarea recunoaşterii prescripţiilor medicale emise în alt stat membru, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 356 din 22 decembrie 2012.

 

Ministrul sănătăţii,

Gheorghe-Eugen Nicolăescu

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate;

Cristian Silviu Buşoi

 

ANEXA*)

Anexa nr. 11) la Ordinul nr. 674/252/2012)

 

RETETA

 


*) Anexa este reprodusă în facsimil.

 

1) NOTĂ:

Mesajele din componenta I şi componenta II:

"Foloseşte-ţi drepturile! Alege să fii corect informat! La întocmirea reţetei, solicită medicului precizări privind preţurile medicamentelor recomandate"

şi, respectiv,

"Foloseşte-ţi drepturile! Alege să fii corect informat! La eliberarea medicamentelor, solicită farmacistului precizări privind preţurile medicamentelor recomandate."

vor avea următoarele caracteristici: Mărime: 6; Format: Arial, bold, italic.

 

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

 

ORDIN

pentru aprobarea Regulamentului privind asistenţa religioasă în Armata României

 

În baza prevederilor art. 10 alin. (3) şi ari. 20 alin. (2) din Legea nr. 195/2000 privind constituirea şi organizarea clerului militar,

având în vedere prevederile art. 5 alin. (1) lit. p) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, cu modificările ulterioare, şi ale art. 25 şi 27 din Legea nr. 195/2000,

în temeiul prevederilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 346/2006, cu modificările ulterioare,

ministrul apărării naţionale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul privind asistenţa religioasă în Armata României, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.149/2000*) privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a asistenţei religioase în armată.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul apărării naţionale,

Mircea Duşa

 

Bucureşti, 13 ianuarie 2014.

Nr. M.2.


*) Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M. 149/2000 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea l. deoarece are ca obiect reglementări din domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

privind asistenţa religioasă în Armata României

 

CAPITOLUL l

Principii generale

 

Art. 1. - (1) Prezentul regulament stabileşte modul de organizare şi funcţionare a structurilor de asistenţa religioasă, participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, precum şi normele privind aprecierea de serviciu, recrutarea, selecţionarea, încadrarea, evidenţa, promovarea, recompensele şi sancţiunile preoţilor militari în Ministerul Apărării Naţionale.

(2) Clerul militar este o categorie socioprofesională constituită din preoţii militari care îşi desfăşoară activitatea în structurile Ministerului Apărării Naţionale în scopul satisfacerii cerinţelor spiritual-religioase ale personalului.

(3) Statutul şi ierarhia preoţilor militari din Ministerul Apărării Naţionale sunt stabilite de lege.

(4) Preoţii militari sunt asimilaţi corpului ofiţerilor şi încadrează funcţii în condiţiile legii, conform statelor de organizare.

(5) Exercitarea asistenţei religioase în garnizoane şi unităţi militare completează gama activităţilor de educare a personalului.

Art. 2. - (1) Preoţii militari se subordonează militar-administrativ şefilor structurilor militare în care sunt încadraţi şi spiritual-canonic ierarhiei bisericeşti sau cultului legal constituit care i-a recomandat.

(2) Preoţii militari se subordonează, pe linie de asistenţă religioasă, în limitele impuse de regulamentele militare, inspectorului general şi şef al Secţiei asistenţă religioasă.

(3) Preoţii militari contribuie, prin mijloace specifice, fără a face prozelitism, la cultivarea virtuţilor ostăşeşti, formarea răspunderii civice şi a sentimentelor patriotice în rândul militarilor.

(4) Preoţii militari respectă întocmai reglementările militare în vigoare, principiile doctrinare şi morale ale cultului, precum şi reglementările, canoanele şi legiuirile bisericeşti potrivit propriilor statute.

(5) Preoţii militari de la toate eşaloanele aplică în teritoriu atât reglementările specifice ale Ministerului Apărării Naţionale, cât şi cele elaborate de Secţia asistenţă religioasă.

 

CAPITOLUL II

Organizarea asistenţei religioase în Armata României

 

Art. 3. - (1) în Ministerul Apărării Naţionale funcţionează Secţia asistenţă religioasă, ca structură specializată, în subordinea nemijlocită a şefului Statului Major General, cu responsabilităţi şi competenţe în domeniul asistenţei religioase în Armata României.

(2) La nivelul statelor majore ale categoriilor de forţe ale armatei şi al comandamentelor de sprijin pot funcţiona entităţi organizaţionale de asistenţă religioasă, cu avizul Secţiei asistenţă religioasă, potrivit statelor de organizare; dimensionarea acestora se realizează în funcţie de necesităţi, cu respectarea reglementărilor în vigoare.

(3) La nivelul structurilor de tip divizie/similare, al instituţiilor militare de învăţământ, al unităţilor sanitare cu paturi, al marilor unităţi şi unităţilor militare este încadrat câte un preot militar, în conformitate cu prevederile cuprinse în statele de organizare.

(4) Preotul militar care este încadrat la o mare unitate, respectiv unitate militară, al cărei comandant este şi comandant al garnizoanei, este preotul militar al garnizoanei.

Art. 4. - Clerul militar face parte din serviciul culte şi deţine una din specialităţile militare corespunzătoare, potrivit nomenclatorului armelor, serviciilor şi specialităţilor militare.

Art. 5. - Preotul militar beneficiază de ajutorul unui cântăreţ, selecţionat pe bază de voluntariat din rândul soldaţilor/gradaţilor profesionişti, încadrat la aceeaşi unitate militară.

Art. 6. - Evidenţa clerului militar se realizează nominal, statistic şi în sistem informatic, în mod similar cadrelor militare. Modelul fişei matricole pentru preoţii militari este prevăzut în anexa nr. 1. Coperta memoriului original este de culoare neagră.

Art. 7. - (1) Toate lăcaşurile de cult, respectiv paraclise, capele şi biserici destinate asigurării asistenţei religioase în spaţiul militar se asigură prin construcţii/părţi din acestea edificate pe terenuri aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale.

(2) Beneficiarul unui lăcaş de cult din cadrul unei unităţi militare este Ministerul Apărării Naţionale, prin unitatea militară în care se execută investiţia imobiliară sau schimbarea de destinaţie

(3) Procesul de realizare a unui obiectiv de investiţie imobiliară cu destinaţia lăcaş de cult se desfăşoară conform prevederilor legale în vigoare privind realizarea obiectivelor de investiţii imobiliare în Ministerul Apărării Naţionale.

(4) în cazul în care. În urma restructurării şi/sau desfiinţării unităţii militare care are în evidenţă lăcaşul de cult şi în cazul în care în garnizoană nu mai există o altă unitate militară care să preia în administrare lăcaşul, acesta poate trece în administrarea unei alte instituţii, conform prevederilor legale, pentru folosinţa unităţii de cult în a cărei jurisdicţie canonică se află, potrivit scopului pentru care a fost construit.

(5) Lăcaşurile de cult sunt gestionate şi utilizate de către unităţile militare în perimetrul cărora sunt construite.

(6) Lăcaşurile de cult sunt utilizate şi de către personalul militar şi civil din afara unităţilor militare în care sunt construite acestea.

(7) Comandanţii unităţilor militare prevăzute la alin. (5) asigură condiţiile necesare şi aprobă proceduri interne în vederea interzicerii accesului în zone neautorizate, precum şi pentru protejarea informaţiilor clasificate.

Art. 8. - Şeful Secţiei asistenţă religioasă este inspectorul general al clerului militar, asimilat gradului de general de brigadă, are rang onorific de vicar administrativ şi este numit în funcţie în condiţiile legii.

 

CAPITOLUL III

Funcţionarea structurilor de asistenţă religioasă

 

Art. 9. - Secţia asistenţă religioasă are următoarele atribuţii:

a) coordonează asigurarea asistenţei religioase personalului din Armata României, organizează şi execută activităţile de îndrumare şi control pe această linie;

b) obţine de la conducătorii cultelor legal recunoscute aprobările/avizele necesare numirii, mutării sau eliberării din funcţie a clerului militar, indiferent de eşalon sau de cult;

c) elaborează şi promovează proiecte de acte normative specifice, rapoarte şi alte documente privind conducerea şi desfăşurarea activităţii de asistenţă religioasă;

d) concepe şi realizează programe, metodologii şi documente privind activitatea de asistenţă religioasă;

e) propune şi pregăteşte în timp de pace măsurile necesare continuării procesului de educaţie moral-religioasă în vreme de război, elaborează metode de conservare şi/sau ocrotire a patrimoniului naţional şi spiritual al Armatei României, ce aparţine serviciului de asistenţă religioasă;

f) colaborează cu Secretariatul de Stat pentru Culte, cu Biserica Ortodoxă Română şi cu celelalte biserici sau culte legal recunoscute, în vederea asigurării asistenţei religioase pentru toţi militarii în activitate şi familiile acestora, indiferent de confesiune;

g) dezvoltă relaţii de colaborare cu structurile similare din armatele altor state, pentru sporirea prestigiului Armatei României pe plan extern şi pentru perfecţionarea asistenţei religioase pe plan intern;

h) colaborează cu structurile de relaţii publice din Ministerul Apărării Naţionale în vederea mediatizării activităţilor moral-religioase din Armata României, asigurând o legătură permanentă cu societatea civilă, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind protecţia informaţiilor clasificate;

i) asigură asistenţa religioasă personalului militar şi civil, precum şi familiilor acestora din structurile centrale, din cele care funcţionează în subordinea nemijlocită a ministrului apărării naţionale şi din cele care funcţionează în sediul Ministerului Apărării Naţionale, cu excepţia celui din structurile care au prevăzut şi încadrat preot militar;

j) elaborează tematicile şi programele de pregătire a preoţilor militari;

k) propune modelul documentelor prin care preoţii militari se identifică în ţară, străinătate şi teatrele de operaţii; documentul prin care se dovedeşte identitatea şi calitatea de preot militar este legitimaţia preotului militar, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 2;

l) preoţii militari încadraţi în Secţia asistenţă religioasă execută si atribuţiile preotului militar prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. c)-o).

Art. 10. - Preoţii militari încadraţi în entităţile organizaţionale din cadrul statelor majore ale categoriilor de forţe ale armatei şi comandamentelor de sprijin sunt subordonaţi nemijlocit comandanţilor acestor unităţi militare şi au următoarele atribuţii:

a) coordonează asistenţa religioasă din structurile statelor majore ale categoriilor de forţe ale armatei şi comandamentelor de sprijin, execută activităţi de îndrumare şi control pe această linie, cu avizul Secţiei asistenţă religioasă;

b) implementează în structurile statelor majore ale categoriilor de forţe ale armatei şi comandamentelor de sprijin, regulamentele, normele, dispoziţiile şi instrucţiunile elaborate de Secţia asistenţă religioasă;

c) înaintează semestrial la Secţia asistenţă religioasă un raport de activitate propriu şi o sinteză a activităţilor desfăşurate de preoţii militari din cadrul statelor majore ale categoriilor de forţe ale armatei şi comandamentelor de sprijin;

d) asigură asistenţa religioasă personalului militar în activitate şi civil din statele majore ale categoriilor de forţe ale armatei şi comandamentele de sprijin, precum şi familiilor acestora;

e) organizează, cu avizul Secţiei asistenţă religioasă, convocările anuale ale preoţilor militari din structurile subordonate statelor majore ale categoriilor de forţe ale armatei şi comandamentelor de sprijin;

f) execută atribuţiile preotului militar prevăzute la art. 11 alin. (1)lit. c)-o).

Art. 11. - (1) Preotul militar care funcţionează la nivel divizie/similar, instituţie militară de învăţământ, mare unitate şi unitate militară are următoarele atribuţii:

a) înaintează un raport de activitate Secţiei asistenţă religioasă, semestrial, ierarhic, prin entităţile organizaţionale de la statele majore ale categoriilor de forţe ale armatei şi comandamentele de sprijin;

b) asigură asistenţa religioasă cadrelor militare, personalului civil, precum şi familiilor acestora, conform prevederilor art. 4 din Legea nr. 195/2000 privind constituirea şi organizarea clerului militar;

c) oficiază Sfânta Liturghie, celelalte slujbe şi servicii religioase, administrează Sfintele Taine, asigurând mărturisirea şi împărtăşirea personalului militar şi civil, desfăşoară activităţi de pastoraţie individuală şi de grup în unităţi militare, în timp de pace sau la campanie;

d) transmite militarilor învăţătura de credinţă a Bisericii strămoşeşti/cultului legal recunoscut, cultivă în sufletele acestora valorile spirituale străbune, precum omenia, dragostea şi respectul faţă de memoria şi jertfele înaintaşilor, moralitatea sănătoasă, demnitatea şi onoarea militară, responsabilitatea, iubirea aproapelui, iubirea de neam şi de ţară, grija pentru ducerea la îndeplinire a misiunilor încredinţate, modestia, supunerea, precum şi alte virtuţi;

e) desfăşoară activităţi de educaţie moral-religioasă, etică şi civică a personalului armatei prin conferinţe, prelegeri, predici, cateheze, articole şi alte modalităţi misionar-pastorale;

f) colaborează cu ceilalţi factori educaţionali din unităţi militare, comandamente şi garnizoane pentru organizarea serviciilor religioase cu ocazia unor evenimente importante din istoria şi spiritualitatea poporului român - Ziua Naţională a României, sărbători religioase, aniversări, comemorări şi evocări, Ziua Armatei României, Ziua Eroilor, Ziua rezervistului militar, zilele categoriilor de forţe ale armatei, armelor, unităţilor militare, depunerea jurământului militar şi alte manifestări comemorative;

g) acordă asistenţă religioasă personalului militar şi civil care suferă de afecţiuni, aflat în spital sau la domiciliu, la cererea acestuia ori a familiei;

h) expune punctul de vedere creştin, când consideră necesar sau când este solicitat, în cazul sancţionării disciplinare a militarilor, ţinând cont atât de iubirea aproapelui, cât şi de grija pentru păstrarea ordinii, disciplinei, onoarei şi demnităţii militare;

i) propune comandantului unităţii militare, în funcţie de activităţile specifice desfăşurate la nivelul unităţii militare, în zilele de sărbători religioase, acordarea de învoiri sau permisii militarilor ce aparţin cultelor legal recunoscute;

j) conlucrează cu toţi factorii pentru prevenirea şi combaterea, prin mijloace pastorale specifice, atât a manifestărilor antisociale, cât şi a celor îndreptate împotriva ordinii constituţionale ori a capacităţii de luptă;

k) se preocupă de starea psiho-morală şi disciplinară a militarilor, conlucrând cu factorii responsabili din unităţile militare;

l) acordă o atenţie deosebită problemelor de educaţie privind familia;

m) participă, cu aprobarea comandanţilor, la programele de pregătire pastorală, organizate de Biserică, fără a afecta activitatea de asistenţă religioasă din structurile militare unde îşi desfăşoară activitatea;

n) întocmeşte şi supune aprobării comandantului/şefului unităţii militare programe de lucru pe perioade de timp determinate - lunar, trimestrial, semestrial - şi urmăreşte îndeplinirea acestora;

o) preotul militar poate acorda interviuri şi declaraţii de presă sau poate participa la emisiuni radio şi TV, în conformitate cu instrucţiunile privind activitatea de informare şi relaţii publice în Ministerul Apărării Naţionale, cu aprobarea prealabilă a ierarhului locului şi înştiinţarea, ierarhic, a Secţiei asistenţă religioasă despre activitate.

(2) în sensul prezentului regulament, prin sintagma cadre militare se înţelege:

a) cadre militare în activitate;

b) cadre militare în rezervă şi retragere care anterior au avut calitatea de cadru militar în activitate.

(3) Acordarea asistenţei religioase pentru cadrele militare în rezervă şi retragere se face fără alocarea de fonduri financiare din bugetul Ministerului Apărării Naţionale.

 

CAPITOLUL IV

Participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român

 

Art. 12. - (1) Preoţii militari însoţesc structurile militare ce participă la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român cu acordul scris/binecuvântarea conducătorilor bisericilor/cultelor legal constituite care i-au recomandat

(2) Secţia asistenţă religioasă organizează şi desfăşoară testările pe linie de specialitate şi pregătirea pentru preoţii militari care vor participa la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, în colaborare cu entitatea organizaţională de asistenţă religioasă de la nivelul statului major al categoriei de forţe ale armatei sau al comandamentului de sprijin care gestionează misiunea.

(3) Examinarea medicală a preoţilor militari se efectuează în perioada în care sunt planificate structurile militare pe care le însoţesc.

(4) Secţia asistenţă religioasă avizează propunerile şi efectuează demersurile necesare obţinerii binecuvântării/ aprobări Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române/şefului bisericii sau cultului de care aparţin, pentru preoţii militari care au fost selectaţi în urma testărilor şi examenelor prevăzute la alin. (2) şi (3) pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român.

Art. 13. - (1) Pe durata participării la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, preoţii militari în cauză sunt asimilaţi corpului ofiţerilor cu gradul corespunzător funcţiei prevăzute în statul de organizare al structurii militare pe care o însoţesc.

(2) Preoţii militari participanţi la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român asigură asistenţa religioasă şi consiliază comandantul/şeful structurii militare pe care o însoţesc, pe linie de asistenţă religioasă.

Art. 14. - La încheierea misiunii şi operaţiilor în afara teritoriului statului român, preoţii militari întocmesc un raport de activitate, avizat de comandantul/şeful structurii militare pe care au însoţit-o, pe care-l înaintează, ierarhic, Secţiei asistenţă religioasă.

 

CAPITOLUL V

Aprecierea de serviciu a preoţilor militari

 

Art. 15. - (1) Evaluarea profesională a preoţilor militari se efectuează cu respectarea principiilor şi regulilor privind aprecierea, desfăşurarea activităţii specifice, precum şi contestarea şi revizuirea, prevăzute de actele normative specifice în vigoare care reglementează aprecierea de serviciu a cadrelor militare; responsabilităţile privind evaluarea profesională a preoţilor militari se stabilesc prin prezentul regulament.

(2) Aprecierea de serviciu a preoţilor militari se realizează conform fişei de apreciere a activităţii preotului militar anuală/specială, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 3.

(3) Evaluatorul iniţial este comandantul/şeful structurii militare în care este încadrat preotul militar.

(4) Evaluatorul decident este inspectorul general şi şef al Secţiei asistenţă religioasă.

(5) Fişa de apreciere a activităţii preotului militar anuală/speciala este trimisă, ierarhic, la Secţia asistenţă religioasă prin statele majore ale categoriilor de forţe ale armatei şi comandamentele de sprijin.

(6) Evaluarea preoţilor militari din Secţia asistenţă religioasă se face de către inspectorul general şi şef al Secţiei asistenţă religioasă, ca evaluator unic.

(7) Calificativul obţinut de preotul militar la activitatea specifică se comunică de către Secţia asistenţă religioasă ierarhului în a cărui eparhie îşi desfăşoară activitatea preotul militar, prin Sectorul social-filantropic al Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române.

Art. 16. - (1) Secţiunea E1 “Organizarea şi desfăşurarea asistenţei religioase din anexa nr. 3 se completează de către evaluatorul iniţial avându-se în vedere următorii indicatori analitici:

a) cunoaşterea şi aplicarea legislaţiei, regulamentelor şi normativelor ce reglementează activitatea de asistenţă religioasă în Armata României;

b) îndeplinirea atribuţiilor funcţionale care îi revin preotului militar conform fişei postului acestuia; întocmirea planului anual cu principalele activităţi şi, eventual, împărţirea lui pe trimestre, luni, săptămâni,

c) participarea preotului militar la activităţile din mari unităţi sau unităţi militare cu implicarea în desfăşurarea activităţilor organizate sau la care este invitat să participe.

(2) Secţiunea E2 “Activitatea liturgică şi pastoral㔠din anexa nr. 3 se completează de către evaluatorul iniţial avându-se în vedere următorii indicatori analitici:

a) programul liturgic şi oficierea celorlalte slujbe religioase - duminica şi sărbătorile din timpul săptămânii - în măsura în care programul liturgic este în concordanţă cu planul anual cu principalele activităţi şi/sau cu planul instrucţiei;

b) activităţile pastoral-misionare individuale şi de grup care presupun desfăşurarea unor activităţi cu militarii care îndeplinesc diferite misiuni, cu militarii care săvârşesc abateri disciplinare, cu cadrele militare tinere sau cu cele care au probleme deosebite, precum şi cu membrii familiilor acestora sau cu militarii ce aparţin altor confesiuni religioase;

c) prelegerile/conferinţele susţinute cu diferite ocazii în măsura în care au fost susţinute prelegeri/conferinţe cu caracter religios moral în cadrul adunărilor de comandament, cu ocazia participării la diferite evenimente cu specific religios şi/sau militar.

(3) Secţiunea E3 .Asigurarea logistică specific㔠din anexa nr. 3 se completează de către evaluatorul iniţial avându-se în vedere următorii indicatori analitici:

a) spaţiul liturgic - capelă amenajată/paraclis/biserică construită - şi modul amenajării acestuia, care presupun preocuparea şi grija pentru construirea/administrarea unui spaţiu liturgic propriu în incinta unităţii militare;

b) asigurarea obiectelor şi materialelor de cult necesare oficierii slujbelor aparţinând cultului divin public.

Art. 17. - (1) în stabilirea calificativului final, evaluatorul decident ia în considerare rapoartele de activitate înaintate.

(2) Raportul de activitate al preotului militar, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 4, se înaintează semestrial, până la data de 15 ale primei Suni a semestrului următor, iar preoţii de la statele majore ale categoriilor de forţe si comandamentele de sprijin ale armatei înaintează Secţiei asistenţă religioasă, centralizat, rapoartele de activitate până la data de 20 a aceleiaşi luni.

(3) Raportul de activitate se completează în două exemplare, exemplarul al doilea fiind păstrat la preotul militar care l-a întocmit, şi se marchează cu litera “X” numai căsuţele ce corespund activităţii desfăşurate.

(4) Raportul de activitate nu trebuie să depăşească trei pagini şi se redactează folosind fontul “Times New Roman”, mărimea 14, iar detalierea activităţilor de la sfârşitul fiecărui capitol se face succint şi la obiect.

 

CAPITOLUL VI

Recrutarea, selecţia, încadrarea şi promovarea preoţilor militari

 

Art. 18. - (1) Recrutarea preoţilor militari se face de către Ministerul Apărării Naţionale prin Secţia asistenţă religioasă şi Direcţia personal şi mobilizare din Statul Major General în condiţiile legii.

(2) Vârsta minimă a candidaţilor este de 25 de ani, iar vârsta maximă este de 30 de ani.

Art. 19. - (1) Selecţia personalului hirotonit sau ordinat aparţinător cultelor legal recunoscute, recrutat în condiţiile prevăzute la art. 18 alin. (1) se realizează prin concurs sau examen, potrivit legislaţiei în vigoare.

(2) Pentru preoţii ortodocşi, examenul se desfăşoară la Patriarhia Română, cu o comisie alcătuită din reprezentanţi ai Secţiei asistenţă religioasă şi ai Direcţiei personal şi mobilizare din Statul Major General şi profesori de la Facultatea de Teologie nominalizaţi de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, preşedintele comisiei fiind ierarhul din Sfântul Sinod care gestionează asistenţa religioasă în mediul militar, tematica după care se va desfăşura concursul fiind cea aprobată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

(3) Pentru candidaţii aparţinând altor biserici sau culte, examenul se desfăşoară la sediul bisericii sau cultului respectiv, din comisie făcând parte şi reprezentanţi ai bisericii sau cultului de care aparţin candidaţii. Reprezentanţii bisericii sau cultului stabilesc tematica de specialitate.

(4) încadrarea personalului declarat admis în urma concursului se face în baza contractului individual de muncă încheiat între comandantul/şeful unităţii/instituţiei militare şi acesta.

Art. 20. - (1) Promovarea în funcţii se face pe bază de concurs sau examen şi cu acordul autorităţilor cultului care i-a recomandat şi/sau în a căror jurisdicţie canonică se află.

(2) Candidaţii la concursul/examenul pentru ocuparea unor funcţii superioare, dacă acestea sunt prevăzute în statele de organizare ale comandamentelor de divizie/similare, ale statelor majore ale categoriilor de forţe ale armatei şi ale comandamentelor de sprijin, inclusiv a celor din Secţia asistenţă religioasă, trebuie să fie absolvenţi de studii postuniversitare de specialitate, organizate de Universitatea Naţională de Apărare “Carol I” la propunerea Secţiei asistenţă religioasă sau de alte instituţii de învăţământ superior.

(3) Criteriile de studii se consemnează în fişele posturilor de la eşaloanele respective.

 

CAPITOLUL VII

Recompense şi sancţiuni

 

Art. 21. - (1) Preoţilor militari li se pot acorda decoraţii, medalii, titluri de onoare, ordine militare, ranguri şi distincţii bisericeşti, recompense morale şi materiale potrivit reglementărilor militare şi bisericeşti şi în conformitate cu prevederile art. 19 din Legea nr. 195/2000.

(2) Pentru abateri de la disciplină, neîndeplinirea atribuţiilor funcţionale sau încălcarea regulilor de convieţuire socială, preoţii militari pot fi sancţionaţi disciplinar, conform prezentului regulament şi/sau regulamentelor ecleziastice, potrivit canoanelor şi legiuirilor bisericeşti, de către comandanţii/şefii unităţilor militare în care sunt încadraţi, inspectorul general şi şef al Secţiei asistenţă religioasă sau autoritatea eclesiastică în a cărei jurisdicţie se află, după ca2.

(3) Orice abatere disciplinară a preoţilor militari este adusă la cunoştinţa inspectorului general şi şef al Secţiei asistenţă religioasă de către comandanţii/şefii unităţilor militare în care aceştia îşi desfăşoară activitatea. În cazul în care abaterea are conotaţii penale şi face obiectul unor sancţiuni canonice, ea este adusă şi la cunoştinţa autorităţii ecleziastice în a cărei sferă de competenţă canonică se găseşte cei în cauză, prin Sectorul social-filantropic al Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române.

Art. 22. - (1) Sancţiunile disciplinare care pot fi aplicate de către comandanţii/şefii unităţilor militare în care sunt încadraţi preoţii militari şi inspectorul general şi şef al Secţiei asistenţă religioasă sunt:

a) avertisment;

b) mustrare scrisă;

c) reducerea soldei funcţiei de bază pe o durată de 1-3 luni cu 5-10%;

d) desfacerea disciplinară a contractului de muncă.

(2) Aplicarea sancţiunilor disciplinare prevăzute la alin. (1) lit. c) şi d) se face după executarea unei cercetări prealabile efectuate de către o comisie stabilită de către comandantul/şeful unităţii militare din care fac parte, în mod obligatoriu, un reprezentant al Secţiei asistenţă religioasă şi reprezentantul autorităţii eclesiastice locale în a cărei jurisdicţie canonică este preotul militar cercetat; comisia se alcătuieşte din 5 membri.

(3) Aplicarea sancţiunilor disciplinare preoţilor militari se face cu respectarea prevederilor art. 251 alin. (2)-(4) şi ale art. 252 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în părţile care corespund.

Art. 23. - (1) Pentru cercetarea şi aplicarea sancţiunilor de către autoritatea eclesiastică competentă, inspectorul general şi şef al Secţiei asistenţă religioasă întocmeşte şi transmite un referat.

(2) Referatul cuprinde prezentarea detaliată a cazului şi se transmite prin Sectorul social-filantropic al Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române sau conducătorilor cultelor legal constituite şi reprezentate în Ministerul Apărării Naţionale, după caz.

 

CAPITOLUL VIII

Dispoziţii finale

 

Art. 24. - (1) Candidaţii declaraţi admişi pot urma, după încadrare, cursuri specifice domeniului militar în cadrul Universităţii Naţionale de Apărare “Carol P.

(2) Durata cursurilor şi programa acestora se stabileşte de către Universitatea Naţională de Apărare “Carol I” împreună cu Secţia asistenţă religioasă şi sunt avizate de către Direcţia management resurse umane.

(3) Pregătirea de specialitate a preoţilor militari se face şi prin cursuri organizate în sistemul clerical civil de către cultul de care aparţin sau în alte instituţii de învăţământ superior.

(4) Cursurile efectuate în străinătate pe linia cultului respectiv pot fi asimilate celor organizate în sistemul militar de învăţământ, dacă au durate şi programe asemănătoare şi sunt recunoscute/omologate de către statul român şi cu respectarea prevederilor/procedurilor interne ale Ministerului Apărării Naţionale.

Art. 25. - Preoţii militari participă la convocările de specialitate organizate de Secţia asistenţă religioasă şi de entitatea organizaţională de asistenţă religioasă de la statele majore ale categoriilor de forţe ale armatei şi comandamentele de sprijin.

Art. 26. - (1) Drepturile băneşti, de hrană şi celelalte drepturi prevăzute de lege pentru preoţii militari sunt cele corespunzătoare cadrelor militare din structurile unde sunt încadraţi, potrivit legislaţiei în vigoare.

(2) Preoţii militari poartă la serviciile religioase vestimentaţia cultului de care aparţin, iar în celelalte ocazii, uniforma clericală adecvată şi beneficiază de drepturile de echipament prevăzute de Regulamentul privind descrierea uniformei militare clericale, a însemnelor distinctive şi de ierarhizare, specifice clerului militar din Ministerul Apărării Naţionale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 774/2004.

(3) Uniformele militare clericale sunt asigurate conform normelor de echipare a cadrelor militare şi confecţionate în atelierele Ministerului Apărării Naţionale sau prin atelierele civile de haine preoţeşti, potrivit legislaţiei în vigoare.

(4) Normele de înzestrare în timp de pace şi la campanie, cu tehnică şi materiale specifice, se elaborează de Secţia asistenţă religioasă împreună cu Direcţia logistică din Statul Major General şi se aprobă de către ministrul apărării naţionale.

Art. 27. - Preoţii militari beneficiază de încadrare în condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, în funcţie de situaţia concretă a fiecăruia, în aceleaşi condiţii ca şi cadrele militare.

Art. 28. - Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentul regulament.

 

ANEXA Nr. 1

la regulament

 

- Model –

 

FIŞA MATRICOLĂ

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

(cod numeric personal)

 

...............................................................................................................................................................................................................................................................................................

(numele, prenumele tatălui şi prenumele preotului militar)

...............................................................................................................................................................................................................................................................................................

(schimbări de nume)

 

1. Grade militare asimilate

Grade militare asimilate

Data acordării

(înaintării)

Numărul şi data decretului sau ordinului

Observaţii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2. Arma, serviciul şi specialitatea militară

Denumirea

Numărul specialităţii militare

Numărul şi data ordinului

Armei sau serviciului

Specialităţii militare

 

 

 

 

 

 

 

 

3. Starea civilă

 

a) Născut(ă) la .......... în .........., naţionalitatea (etnia) .........., de religie .........., fiul (fiica) lui .........., de profesie .........., ocupaţia .........., naţionalitatea (etnia) .........., de religie .........., şi al(a) .........., de profesie .........., ocupaţia .........., naţionalitatea (etnia) .........., de religie ..........

 

b) Căsătorit(ă) la .......... cu .........., născut(ă) la .......... în .........., de profesie .........., ocupaţia .........., naţionalitatea (etnia) .........., de religie .........., absolvent(ă) al(a) .........., fiul (fiica) lui .........., de profesie .........., ocupaţia .........., naţionalitatea (etnia) .........., de religie .........., şi al(a) .........., de profesie .........., ocupaţia .........., naţionalitatea (etnia) .........., de religie ..........

c) Copii:

prenumele .......... născut(ă) la .......... ocupaţia ..........

prenumele .......... născut(ă) la .......... ocupaţia ..........

prenumele .......... născut(ă) la .......... ocupaţia ..........

prenumele .......... născut(ă) la .......... ocupaţia ..........

prenumele .......... născut(ă) la .......... ocupaţia ..........

prenumele .......... născut(ă) la .......... ocupaţia ..........

 

d) Divorţat(ă): din vina cui s-a pronunţat .........., nr. şi data sentinţei .......... ; de către cine a fost pronunţată: ..........

 

e) Divorţat(ă): din vina cui s-a pronunţat .........., nr. şi data sentinţei .......... ; de către cine a fost pronunţată: ..........

 

f) Recăsătorit(ă) cu .........., născut(ă) la .......... în .........., de profesie .........., ocupaţia .........., naţionalitatea (etnia) .........., de religie .........., absolvent(ă) al(a) .........., fiul (fiica) lui .........., de profesie .........., ocupaţia .........., naţionalitatea (etnia) .........., de religie .........., şi al(a) .........., de profesie .........., ocupaţia .........., naţionalitatea (etnia) .........., de religie ..........

 

g) Recăsătorit(ă) .......... cu .........., născut(ă) la .......... în .........., de profesie .........., ocupaţia .........., naţionalitatea (etnia) .........., de religie .........., absolvent(ă) al(a) .........., fiul (fiica) lui .........., de profesie .........., ocupaţia .........., naţionalitatea (etnia) .........., de religie .........., şi al(a) .........., de profesie .........., ocupaţia .........., naţionalitatea (etnia) .........., de religie ..........

 

 

 

h) Decese (militar, soţie, copii):    

 

 

 

4. Studii

 

a) Civile: profesionale, liceale, postliceale, superioare şi postuniversitare (se vor menţiona: denumirea instituţiei de învăţământ absolvite, durata studiilor şi anul absolvirii).

 

 

 

 

 

 

 

 

b) Militare: se vor menţiona: denumirea instituţiei militare de învăţământ (cursului, colegiului), durata studiilor şi anul absolvirii, media la absolvire.

 

 

 

 

 

 

 

 

Date clericale

 

 

Data

Ierarhul care a hirotonit

Hirotonia întru diacon

 

 

Hirotonia întru preot

 

 

 

Distincţia bisericească

Data acordării

Ierarhul care a acordat-o

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Rangul bisericesc

Data acordării

Ierarhul care l-a acordat

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

5. Limbi străine, sporturi practicate, descrierea fizică

a) Limbi străine şi nivelul de cunoaştere

 

 

 

b) Sporturi practicate; hobby

 

 

 

c) Descrierea fizică: înălţimea .........., culoarea ochilor .........., culoarea părului .........., dacă poartă mustaţă/barbă .........., semne particulare ..........

 

6. Ocupaţiile avute în viaţa civilă

(după terminarea gimnaziului, şcolii profesionale, liceului sau instituţiei de învăţământ superior)

Intervalul (luna şi anul)

Funcţii îndeplinite

Denumirea agentului economic sau a instituţiei şi localitatea

Numărul şi data documentului care atestă vechimea în muncă

de la

până la

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

7. Dacă are rude până la gradul II inclusiv, stabilite în străinătate*

(unde şi când au plecat)

 

 

 

 

 

8. Dacă a fost condamnat*

[numărul sentinţei, data, instanţa care a pronunţat-o, pedeapsa aplicată şi infracţiunea săvârşită.

Dacă s-a pronunţat o hotărâre de amnistiere, graţiere sau de anulare a pedepsei (numărul şi data hotărârii).

Dacă a fost reabilitat.]

 

 

 

 

 

 

* Titularul şi soţia (soţul)

 

9. Alte date

a) Averea personală, data dobândirii

 

 

 

 

 

 

 

b) Activităţi salarizate practicate în afara serviciului

Intervalul (luna şi anul)

Activitatea

Locul de muncă

de la

până la

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

c) Date referitoare la: specialitatea de clasă (menţionându-se calificarea sau clasa pe care o are). Permis de conducere auto şi categoria.

 

 

 

 

 

Data completării .........................................

 

(gradul, numele, prenumele şi semnătura titularului fişei)

 

.........................................

(gradul, numele, prenumele şi semnătura persoanei din structura de resurse umane care a efectuat înscrisurile)

10. Funcţii îndeplinite ca militar şi ca preot militar

(militar în termen, militar cu termen redus, soldat şi gradat profesionist - se vor scoate în evidenţă inclusiv perioadele de pregătire în cadrul modulelor).

Data numirii în funcţie (ziua, luna, anul)

Funcţia*

Unitatea şi eşalonul superior acesteia

Numărul şi data ordinului de numire în funcţie şi cine l-a emis

Depus jurământul militar la ...............................................

(ziua, luna, anul, ordinul de zi pe unitate nr. ..........)

 

 

 

 

Data numirii în funcţie (ziua, luna, anul)

Funcţia*

Unitatea şi eşalonul superior acesteia

Numărul şi data ordinului de numire în funcţie şi cine l-a emis

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

* După înscrierea funcţiei în care a fost numit se vor menţiona în paranteză următoarele: gradul funcţiei, numărul specialităţii militare, coeficientul de ierarhizare

 

11. Detaşări

Perioada

Unde se detaşează

Scopul

Numărul şi data ordinului de detaşare şi cine l-a emis

de la

până la

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

12. Misiuni de menţinere a păcii sau în scopuri umanitare

(denumirea misiunii, ţara, funcţia şi perioada)

 

 

 

 

 

 

13. Decoraţii, distincţii militare şi titluri

Denumirea decoraţiei sau a titlului

Numărul şi data decretului

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

14. Gradaţii

Data acordării (ziua, luna, anul)

Numărul gradaţiei acordate

Numărul şi data ordinului de zi şi unitatea emitentă

Observaţii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

15. Schimbări intervenite după întocmirea fişei matricole care nu are spaţii rezervate în cuprinsul acesteia sau pentru care s-au completat spaţiile

Data raportării

Schimbări intervenite

Data producerii schimbărilor

Gradul, numele, prenumele şi semnătura titularului fişei matricole

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

16. Starea de sănătate

a) Grupa sanguină

b) Internări în spitale, concedii medicale, concedii pentru creşterea şi îngrijirea copilului, scutiri medicale

Perioada internării în spital, a concediului medical sau a scutirii medicale

Menţiuni privind: internarea, locul şi diagnosticul; concediul sau scutirea medicală acordată; diagnosticul, nr. şi data O.Z.U.*

 

 

 

 

 

 

 

 

 

c) Clasări medicale şi ridicarea acestora (felul clasării, diagnosticul care a hotărât clasarea sau ridicarea acesteia;denumirea, numărul şi data documentului).

 

 

 

 

 

 

* Ordin de zi pe unitate.

 

17. Recompense

Nr. şi data O.Z.U.

Felul recompensei

De către cine a fost recompensat

 

 

 

 

 

 

 

 

18. Sancţiuni disciplinare

Pentru ce a fost sancţionat

Data săvârşirii abaterii

Sancţiunea aplicată şi data când a fost executată

De către cine a fost sancţionat

Când şi de către cine a fost ridicată sancţiunea

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

19. Confruntarea datelor din fişă cu titularul

Data

Semnătura titularului

Gradul, numele şi prenumele persoanei din compartimentul resurse umane în prezenţa căreia s-a efectuat confruntarea

Semnătura persoanei din compartimentul resurse umane în prezenţa căreia s-a efectuat confruntarea

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA Nr. 2*)

la regulament

 

 

LEGITIMAŢIA PREOTULUI MILITAR

 

- Model –

 


*) Anexa nr. 2 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA nr. 3*)

la regulament

 

- Model –

 

FIŞĂ DE APRECIERE A ACTIVITĂŢII PREOTULUI MILITAR

 


*) Anexa nr. 3 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 4

la regulament

 

- Model –

 

ROMÂNIA

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

U.M. ............

Nr. ....... din .............

Aprob,

Comandantul U.M.,

....................................

 

 

RAPORT DE ACTIVITATE

al preotului militar

Nume ............................... prenume ..............................

Sem. ....... anul ..................

 

I. Activitatea liturgică

1) Sfânta Liturghie:

duminica     sărbători în cursul săptămânii           alte ocazii 

2) Sfintele Taine:

duminica     în cursul săptămânii 

3) Ierurgii: 

Tipul a) ..............;      b) ..............;     Periodicitatea ..............;

 

Activităţi cultice care ţin de specificul unităţii militare:

 

II. Activitatea misionar-pastorală

1) Consiliere spirituală personal㠁

2) Prelegeri pe teme religios-morale:

săptămânal                          lunar             ocazional 

3) Cateheze susţinute:

săptămânal                          lunar             ocazional 

4) Vizite pastorale la personalul aflat în situaţii deosebite: spitale             infirmerie 

5) Participare la pregătirea militarilor care vor efectua serviciul de pază şi intervenţie 

6) Activitate pastorală cu membrii familiilor personalului 

7) Activităţi cu militarii care aparţin altor confesiuni religioase 

 

Activităţi pastorale date de specificul unităţii militare:

Tematica prelegerilor susţinute:

 

III. Alte tipuri de activităţi

1) Participarea la ceremoniale religios-militare 

2) Participarea la aplicaţii şi exerciţii 

3) Participarea la misiuni internaţionale 

4) Participarea la pregătirea militarilor care vor efectua diverse misiuni 

 

Alte activităţi date de specificul unităţii militare:

 

IV. Asigurarea bazei materiale specifice

1) Spaţiul liturgic existent

capel㠁         biseric㠁

2) Dotarea spaţiului liturgic

insuficient㠁            suficient㠁     bun㠁            foarte bun㠁

 

Detalierea situaţiei logistice

 

V. Relaţia cu autoritatea ecleziastică locală

insuficient㠁            suficient㠁     bun㠁            foarte bun㠁

Preot militar .......................

Semnătura .................

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE şi JUSTIŢIE

COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT

 

DECIZIA Nr. 1

din 18 noiembrie 2013

 

Dosar nr. 1/1/2013/HP

Iulia Cristina Tarcea - vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, completului

Lavinia Curelea - preşedintele Secţiei I civile

Roxana Popa - preşedintele delegat al Secţiei a II-a civile

Adina Georgeta Nicolae - judecător la Secţia I civilă

Simona Gina Pietreanu - judecător la Secţia I civilă

Simona Lala Cristescu - judecător la Secţia I civilă

Mihaela Laura Ivanovici - judecător la Secţia I civilă

Cristina Petronela Văleanu - judecător la Secţia I civilă - judecător-raportor

Ileana Izabela Dolache - judecător la Secţia a II-a civilă - judecător-raportor

Aurelia Motea - judecător la Secţia a II-a civilă

Rodica Dorin - judecător la Secţia a II-a civilă

Nela Petrişor - judecător la Secţia a II-a civilă

Ruxandra Monica Duţă - judecător la Secţia a II-a civilă

 

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ce formează obiectul Dosarului nr. 1/1/2013/HP a fost constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă adoptat prin Legea nr. 134/2010 şi ale art. 275 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Şedinţa este prezidată de doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

La şedinţa de judecată participă doamna Mihaela Lorena Mitroi, magistrat-asistent la Secţia I civilă, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 276 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Braşov în Dosarul nr. 259/64/2013 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 650 şi art. 665 raportat la art. 818 şi art. 819 din Codul de procedură civilă adoptat prin Legea nr. 134/2010, respectiv determinarea instanţei competente teritorial să judece cererea de încuviinţare a executării silite imobiliare atunci când imobilul supus urmăririi este situat în raza unei instanţe (judecătorii), iar biroul executorului judecătoresc sesizat cu efectuarea executării silite se află în raza altei instanţe (judecătorii), dar ambele instanţe sunt situate în raza aceleiaşi curţi de apel.

Magistratul asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosarul cauzei au fost depuse: practică judiciară şi raportul întocmit de judecătorii-raportori. Se mai referă că raportul a fost comunicat părţilor, în conformitate cu dispoziţiile art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă adoptat prin Legea nr. 134/2010 şi că nu au fost depuse puncte de vedere ale părţilor privind chestiunea de drept supusă judecăţii.

Doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, preşedintele completului de judecată, a constatat că nu există chestiuni prealabile sau excepţii, iar completul de judecată a rămas în pronunţare asupra sesizării privind pronunţarea unei hotărâri prealabile.

ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:

1. Titularul şi obiectul sesizării

Curtea de Apel Braşov a dispus, prin Încheierea de şedinţă pronunţată în camera de consiliu din data de 30 mai 2013 în Dosarul nr. 259/64/2013 aflat pe rolul acestei instanţe, sesizarea din oficiu a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă adoptat prin Legea nr. 134/2010, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: dezlegarea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 650 şi art. 665 raportat la art. 818 şi art. 819 din Codul de procedură civilă adoptat prin Legea nr. 134/2010, respectiv determinarea instanţei competente teritorial să judece cererea de încuviinţare a executării silite imobiliare atunci când imobilul supus urmăririi este situat în raza unei instanţe (judecătorii), iar biroul executorului judecătoresc sesizat cu efectuarea executării silite se află în raza altei instanţe (judecătorii), dar ambele instanţe sunt situate în raza aceleiaşi curţi de apel.

2. Expunerea succintă a procesului

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sfântu Gheorghe, Biroul executorului judecătoresc I. H., cu sediul în oraşul Braşov, a solicitat instanţei încuviinţarea executării silite asupra unui imobil situat în municipiul Sfântu Gheorghe, în baza titlurilor executorii reprezentate de contract de credit şi contract de ipotecă.

Judecătoria Sfântu Gheorghe a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Judecătoriei Braşov, reţinând că, potrivit dispoziţiilor art. 650 din Codul de procedură civilă adoptat prin Legea nr. 134/2010, competenţa soluţionării cererii aparţine instanţei în a cărei circumscripţie se află biroul executorului judecătoresc care face executarea. În speţă, faţă de sediul biroului executorului judecătoresc indicat în cererea introductivă, s-a apreciat că soluţionarea cererii este de competenţa Judecătoriei Braşov.

Judecătoria Braşov a declinat competenţa de soluţionare în favoarea instanţei iniţial învestite, respectiv Judecătoria Sfântu Gheorghe, având în vedere că obiectul cererii de încuviinţare a executării silite este un imobil ipotecat aflat în circumscripţia Judecătoriei Sfântu Gheorghe, ceea ce atrage incidenţa prevederilor art. 818 şi art. 819 din Codul de procedură civilă adoptat prin Legea nr. 134/2010. Prin urmare, constatându-se ivit conflictul negativ de competenţă între cele două judecătorii, s-a trimis dosarul Curţii de Apel Braşov, în vederea soluţionării regulatorului de competenţă. Curtea de Apel Braşov, în cadrul soluţionării conflictului negativ de competenţă, a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 650 şi art. 665 raportat la art. 818 şi art. 819 din Codul de procedură civilă adoptat prin Legea nr. 134/2010.

3. Motivele de admisibilitate reţinute de titularul sesizării

Curtea de Apel Braşov a constatat admisibilitatea sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în conformitate cu dispoziţiile art. 519 din Codul de procedură civilă adoptat prin Legea nr. 134/2010, motivat de faptul că:

a) de lămurirea modului de interpretare a dispoziţiilor art. 650 şi art. 665 raportat la art. 818 şi art. 819 din Codul de procedură civilă adoptat prin Legea nr. 134/2010, respectiv de determinarea instanţei de executare competente să judece cererea de încuviinţare a executării silite imobiliare, depinde legalitatea actelor de executare întrucât, potrivit art. 651 alin. (4) din Codul de procedură civilă adoptat prin Legea nr. 134/2010, sancţiunea nerespectării normelor privitoare la competenţa teritorială a executorului judecătoresc este "nulitatea necondiţionată a actelor de procedură executate";

b) problema de drept enunţată este nouă, deoarece, prin consultarea jurisprudenţei, s-a constatat că asupra acestei probleme Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat printr-o altă hotărâre;

c) problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, conform evidenţelor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie consultate la data de 30 mai 2013.

4. Punctul de vedere al părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

Părţile litigante nu şi-au exprimat punctul de vedere.

Curtea de Apel Braşov a reţinut că judecarea regulatorului de competenţă cu care instanţa de judecată a fost învestită se soluţionează fără citarea părţilor, potrivit art. 135 alin. (4) din Codul de procedură civilă adoptat prin Legea nr. 134/2010, astfel că, în atare condiţii, nu s-au solicitat părţilor, în mod distinct, puncte de vedere.

În urma comunicării raportului întocmit în condiţiile art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă adoptat prin Legea nr. 134/2010, părţile nu au depus, în scris, punctele lor de vedere privind chestiunea de drept supusă judecăţii, deşi aveau această posibilitate potrivit dispoziţiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă adoptat prin Legea nr. 134/2010.

5. Punctul de vedere al completului de judecată cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

Prin încheierea de sesizare în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, completul de judecată învestit cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă în Dosarul nr. 259/64/2013 al Curţii de Apel Braşov a exprimat punctul de vedere asupra chestiunii de drept semnalate, arătând că instanţa de executare competentă să soluţioneze cererea de încuviinţare a executării silite imobiliare este instanţa (judecătoria) în circumscripţia căreia este situat imobilul supus urmăririi silite, chiar dacă biroul executorului sesizat cu executarea se află în raza altei instanţe (judecătorii).

În argumentarea punctului de vedere s-a reţinut că dispoziţiile Codului de procedură civilă adoptat prin Legea nr. 134/2010, prin art. 650, au introdus, pentru determinarea competenţei instanţei de executare, un criteriu uşor verificabil, în funcţie de locul situării biroului executorului judecătoresc care face executarea, exceptând cazul când legea prevede altfel. S-a reţinut că, pentru stabilirea instanţei competente potrivit criteriului prevăzut de art. 650 alin. (1) din Codul de procedură civilă adoptat prin Legea nr. 134/2010, este necesar a se stabili executorul judecătoresc competent să efectueze executarea, răspunsul fiind regăsit în art. 651 din Codul de procedură civilă adoptat prin Legea nr. 134/2010, care stabileşte o competenţă funcţională a oricărui executor din raza curţii de apel.

În materia urmăririi silite imobiliare, prevederile art. 650 alin. (1) lit. a) trebuie corelate cu dispoziţiile art. 818-819 din Codul de procedură civilă adoptat prin Legea nr. 134/2010. Astfel, potrivit art. 818 alin. (1) din Codul de procedură civilă adoptat prin Legea nr. 134/2010, în materia urmăririi silite imobiliare, cererea de urmărire se va adresa unui executor judecătoresc din raza curţii de apel unde se află imobilul urmărit, iar potrivit art. 819 din Codul de procedură civilă adoptat prin Legea nr. 134/2010, instanţa de executare în raza căreia se află imobilul va încuviinţa urmărirea lui silită, fiind instituită o normă specială care stabileşte o competenţă teritorială absolută în cazul urmăririi silite imobiliare, ceea ce înseamnă că poate fi vorba de orice executor judecătoresc din raza teritorială a curţii de apel unde se află imobilul. În consecinţă, raportat la speţa dedusă judecăţii, deşi imobilul se află situat în oraşul Sfântu Gheorghe, creditorul poate trimite cererea de urmărire oricărui executor din raza Curţii de Apel Braşov.

În ceea ce priveşte instanţa de executare imobiliară, derogatoriu de la prevederile generale ale art. 650 alin. (1) din Codul de procedură civilă adoptat prin Legea nr. 134/2010, potrivit art. 819 din Codul de procedură civilă adoptat prin Legea nr. 134/2010, executorul judecătoresc poate solicita încuviinţarea executării silite doar "instanţei de executare în circumscripţia căreia se află imobilul", în speţă Judecătoria Sfântu Gheorghe. Prevederile art. 819 din Codul de procedură civilă adoptat prin Legea nr. 134/2010 instituie norme de competenţă teritorială exclusivă a instanţei judecătoreşti de la locul situării imobilului, inclusiv în ipoteza în care acesta se află în raza teritorială a mai multor instanţe, iar dacă legiuitorul ar fi vrut ca instanţa de executare imobiliară să fie orice judecătorie din raza curţii de apel în care este situat imobilul ar fi prevăzut expres acest lucru, astfel cum a procedat prin art. 650 alin. (1) din Codul de procedură civilă adoptat prin Legea nr. 134/2010.

6. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie

6.1. Jurisprudenţa Curţii de Apel Braşov este în sensul că instanţa de executare competentă să soluţioneze cererea de încuviinţare a executării silite imobiliare este judecătoria în circumscripţia căreia este situat imobilul supus urmăririi silite, fiind exemplificate Sentinţa civilă nr. 7/Fcc/15.04.2013 a Curţii de Apel Braşov şi Sentinţa civilă nr. 8/Fcc/30.04.2013 a Curţii de Apel Braşov.

6.2. Jurisprudenţa altor instanţe din ţară: la nivelul Curţii de Apel Constanţa (respectiv Tribunalul Constanţa şi Tribunalul Tulcea), al Curţii de Apel Bacău (respectiv Tribunalul Bacău, Judecătoria Bacău, Judecătoria Podu Turcului, Judecătoria Buhuşi, Judecătoria Oneşti, Judecătoria Moineşti, Judecătoria Roman, Judecătoria Târgu-Neamţ, Judecătoria Bicaz, Judecătoria Piatra-Neamţ) nu s-a identificat o practică unitară asupra problemei de drept semnalate.

6.3. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este în sensul că instanţa de executare competentă să soluţioneze cererea de încuviinţare a executării silite imobiliare este judecătoria în circumscripţia căreia este situat imobilul supus urmăririi silite, fiind exemplificate Decizia nr. 2.115 din 10 aprilie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă; Decizia nr. 3.154 din 5 iunie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă; Decizia nr. 3.486 din 19 iunie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă; Decizia nr. 2.235 din 4 iunie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă.

7. Raportul asupra chestiunii de drept

Prin raportul întocmit în cauză, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă adoptat prin Legea nr. 134/2010, s-a apreciat, referitor la admisibilitatea sesizării, că nu sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate a instituţiei juridice privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, iar în subsidiar, pentru cazul în care se va opina asupra întrunirii condiţiilor de admisibilitate a sesizării, s-a concluzionat că interpretarea dispoziţiilor art. 650 şi art. 665 raportat la art. 818 şi art. 819 din Codul de procedură civilă adoptat prin Legea nr. 134/2010 este în sensul că instanţa de executare competentă teritorial să judece cererea de încuviinţare a executării silite imobiliare atunci când imobilul ipotecat supus urmăririi este situat în raza unei instanţe (judecătorii), iar biroul executorului judecătoresc sesizat cu efectuarea executării silite se află în raza altei instanţe (judecătorii), dar ambele instanţe sunt situate în raza aceleiaşi curţi de apel, este instanţa (judecătoria) în circumscripţia căreia este situat imobilul ipotecat supus urmăririi.

8. Înalta Curte

Examinând sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori şi chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele:

Înainte de a proceda la o analiză în fond a problemei de drept supuse dezbaterii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile de admisibilitate a sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, faţă de prevederile art. 519 din Codul de procedură civilă adoptat prin Legea nr. 134/2010, pentru considerentele arătate în continuare:

Potrivit dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă adoptat prin Legea nr. 134/2010, "Dacă, în cursul judecăţii, un complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului, învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, este nouă şi asupra acesteia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va putea solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată".

Prin reglementarea prevăzută de legiuitor în cuprinsul textului citat mai sus se instituie o serie de condiţii de admisibilitate pentru declanşarea procedurii de sesizare în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, condiţii care se impune a fi întrunite în mod cumulativ, respectiv:

- existenţa unei cauze aflate în curs de judecată;

- instanţa care sesizează Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să judece cauza în ultimă instanţă;

- cauza care face obiectul judecăţii să se afle în competenţa legală a unui complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului învestit să soluţioneze cauza;

- soluţionarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere;

- chestiunea de drept a cărei lămurire se cere să fie nouă;

- chestiunea de drept nu a făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

Prin prezenta sesizare se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 650 şi art. 665 raportat la art. 818 şi art. 819 din Codul de procedură civilă adoptat prin Legea nr. 134/2010, respectiv determinarea instanţei competente teritorial să judece cererea de încuviinţare a executării silite imobiliare atunci când imobilul supus urmăririi este situat în raza unei instanţe (judecătorii), iar biroul executorului judecătoresc sesizat cu efectuarea executării silite se află în raza altei instanţe (judecătorii), dar ambele instanţe sunt situate în raza aceleiaşi curţi de apel.

Raportând sesizarea privind pronunţarea hotărârii prealabile la condiţiile impuse de dispoziţiile art. 519 din Codul de procedură civilă adoptat prin Legea nr. 134/2010, se constată că există o cauză în curs de judecată, iar Curtea de Apel Braşov, învestită cu soluţionarea regulatorului de competenţă, a judecat ca ultimă instanţă, potrivit legii.

Prin urmare, nu există aspecte de inadmisibilitate în ceea ce priveşte existenţa unui litigiu şi calitatea instanţei de sesizare, situaţie în care se impune analiza admisibilităţii cererii prin raportare la condiţiile legate de chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită.

Aşa cum s-a arătat, textul de lege în discuţie impune limitativ condiţiile legate de chestiunea de drept ce trebuie lămurită, iar dintre acestea trebuie analizat cu prioritate raportul de dependenţă dintre chestiunea de drept ce face obiectul sesizării şi soluţionarea pe fond a cauzei.

Sintagma folosită de legiuitor - "de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei" - impune cu necesitate legătura strânsă dintre chestiunea de drept ce face obiectul sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi obiectul acţiunii civile, deoarece numai analizând pretenţia concretă dedusă judecăţii instanţele realizează o judecată pe fond a cauzei.

Pe cale de consecinţă, admisibilitatea procedurii hotărârii prealabile, indiferent dacă priveşte o normă de drept material sau o normă de drept procedural, este condiţionată de împrejurarea ca interpretarea pe care o va da instanţa supremă să producă consecinţe juridice de natură să determine soluţionarea pe fond a cauzei.

În cauză, Judecătoria Sfântu Gheorghe a fost sesizată cu o cerere prin care s-a solicitat încuviinţarea executării silite asupra unui imobil, în baza titlurilor executorii reprezentate de contractul de credit şi contractul de ipotecă.

În cadrul procedurii de soluţionare a cererii de încuviinţare a executării, Judecătoria Sfântu Gheorghe şi Judecătoria Braşov şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a cauzei, motiv pentru care, constatându-se ivit conflictul negativ de competenţă, Curtea de Apel Braşov a fost sesizată în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

Obiectul sesizării instanţei supreme în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile vizează o problemă de drept ce se circumscrie sferei normelor de drept procesual, completul de judecată - titular al sesizării - fiind chemat să se pronunţe definitiv în procedura regulatorului de competenţă, fără a pune în discuţie şi analiză fondul litigiului, ci doar intervenirea unui incident procedural referitor la competenţă în cadrul litigiului de fond.

Examinând conţinutul unei hotărâri pronunţate în cadrul regulatorului de competenţă în cazul unui conflict negativ de competenţă, se constată că aceasta nu soluţionează fondul unei cauze, ci doar un incident procesual în care stabileşte care din cele două instanţe va trebui să judece, potrivit dispoziţiilor legale.

Cum, în cazul analizat, titularul sesizării solicită interpretarea unor dispoziţii procedurale în scopul determinării instanţei competente teritorial să judece o cerere de încuviinţare a executării silite imobiliare, se constată că stabilirea competenţei nu reprezintă o chestiune de care să depindă soluţionarea pe fond a cauzei.

Deşi, în principiu, este admisibil ca şi problemele de drept procesual să facă obiectul sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, atunci când rezolvarea de principiu dată de instanţa supremă determină soluţionarea în fond a cauzei, chestiunea de drept semnalată nu se încadrează în categoria celor de lămurirea cărora depinde soluţionarea pe fond a cauzei.

În consecinţă, se constată că mecanismul de unificare a practicii judiciare reglementat de dispoziţiile art. 519 şi următoarele din Codul de procedură civilă adoptat prin Legea nr. 134/2010 nu poate fi uzitat atât timp cât legiuitorul a limitat, prin condiţia restrictivă de admisibilitate analizată, rolul unificator al instituţiei juridice a hotărârii prealabile numai chestiunilor de drept care conduc la dezlegarea în fond a cauzei sub aspectul statuării în privinţa raportului juridic dedus judecăţii.

Faţă de argumentele evocate mai sus, ce fundamentează inadmisibilitatea sesizării privind pronunţarea unei hotărâri prealabile, care prevalează, nu se mai impune analizarea celorlalte elemente de admisibilitate.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 521, cu referire la art. 519 din Codul de procedură civilă adoptat prin Legea nr. 134/2010,

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Curtea de Apel Braşov în Dosarul nr. 259/64/2013 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 650 şi art. 665 raportat la art. 818 şi art. 819 din Codul de procedură civilă adoptat prin Legea nr. 134/2010, respectiv determinarea instanţei competente teritorial să judece cererea de încuviinţare a executării silite imobiliare atunci când imobilul supus urmăririi este situat în raza unei instanţe (judecătorii), iar biroul executorului judecătoresc sesizat cu efectuarea executării silite se află în raza altei instanţe (judecătorii), dar ambele instanţe aflate în raza aceleiaşi curţi de apel.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă adoptat prin Legea nr. 134/2010.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 noiembrie 2013.

 

VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

IULIA CRISTINA TARCEA

Magistrat-asistent,

Mihaela Lorena Mitroi


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.