MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 33/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXV - Nr. 33         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 16 septembrie 2013

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

7. - Hotărâre privind aprobarea stemei comunei Orlat, judeţul Sibiu

 

8. - Hotărâre privind aprobarea stemelor comunelor Creţeni şi Sălătrucel, judeţul Vâlcea

 

9. - Hotărâre privind aprobarea stemei comunei Vânători, judeţul Mureş

 

12. - Hotărâre privind aprobarea stemelor oraşelor Cisnădie şi Copşa Mică, judeţul Sibiu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

16. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, pentru modificarea Statutului CEC BANK- SA., aprobat prin Ordinul ministrului economiei si finanţelor nr. 425/2008

 

ACTE ALE UNIUNII NAŢIONALE A BAROURILOR DIN ROMÂNIA

 

852/2013. - Hotărâre privind modificarea şi completarea Statutului profesiei de avocat, adoptat prin Hotărârea Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România nr. 64/2011

 

ACTE ALE CAMEREI AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMÂNIA

 

52/2013. - Hotărâre pentru aprobarea Normelor privind stabilirea numărului mediu minim de ore pentru finalizarea unei misiuni pe baza de proceduri convenite (ISRS 4400) contractate prin participarea la licitaţii, referitoare la verificarea utilizării fondurilor nerambursabile

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei comunei Orlat, judeţul Sibiu

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţârii şi sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema comunei Orlat, judeţul Sibiu, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemei sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

 

Bucureşti, 7 ianuarie 2014.

Nr. 7.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

STEMA

comunei Orlat, judeţul Sibiu

 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Orlat, judeţul Sibiu

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1, stema comunei Orlat se compune dintr-un scut triunghiular roşu cu marginile rotunjite.

În interiorul scutului se află un grifon negru, întors spre dreapta, broşând peste o cetate de argint.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Grifonul simbolizează vechiul sigiliu al Regimentului I Grăniceresc, înfiinţat de Maria Tereza, pentru a păzi graniţa dintre Transilvania şi Ţara Românească.

Cetatea de argint evocă cetăţile care odinioară străjuiau această zonă.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemelor comunelor Creţeni şi Sălătrucel, judeţul Vâlcea

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stemele comunelor Creţeni şi Sălătrucel, judeţul Vâlcea, prevăzute în anexele nr. 1.1 şi 1.2.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemelor sunt prevăzute în anexele nr. 2.1 şi 2.2.

(3) Anexele nr. 1.1,1.2, 2.1 şi 2.2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

 

Bucureşti, 7 ianuarie 2014.

Nr. 8.

 

ANEXA Nr. 1.1*)

 

STEMA

comunei Creţeni, judeţul Vâlcea

 

ANEXA Nr. 2.1

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Creţeni, judeţul Vâlcea

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1.1, stema comunei Creţeni se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat.

În partea superioară, în câmp albastru, se află patru albine de aur.

În vârful scutului, în câmp roşu, se află o viţă-de-vie cu şapte frunze şi trei ciorchini de struguri, înfăşurată pe un arac aşezat în pal.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Albinele reprezintă una dintre ocupaţiile de bază ale locuitorilor, apicultura, iar suma acestora indică numărul satelor componente ale comunei.

Viţa-de-vie simbolizează o altă ocupaţie a locuitorilor, viticultura.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.


*) Anexa nr. 1.1 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 1.2)

 

STEMA

comunei Sălătrucel, judeţul Vâlcea

 

ANEXA Nr. 2.2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Sălătrucel, Judeţul Vâlcea

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1.2, stema comunei Sălătrucel se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat.

În partea superioară, în câmp argintiu, se află patru brazi de culoare verde.

În partea inferioară, în câmp albastru, se află două flori-de-colţ de argint şi, în vârf, două fascii undate subţiri.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Brazii reprezintă bogăţia silvică a zonei, iar cifra lor indică numărul satelor componente ale comunei.

Floarea-de-colţ face parte din flora localităţii, care este parte componentă a Parcului Naţional Cozia.

Fasciile undate reprezintă râul Olt şi pârâul Coisca care se varsă în acesta.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.


*) Anexa nr. 1.2 este reprodusa în facsimil.

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei comunei Vânători, judeţul Mureş

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema comunei Vânători, judeţul Mureş, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemei sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

 

Bucureşti, 7 ianuarie 2014.

Nr. 9.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

STEMA

comunei Vânători, judeţul Mureş

 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Vânători, judeţul Mureş

 

Descrierea stemei

Stema comunei Vânători, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în bandă.

În partea superioară, în stânga, în câmp roşu, se află un cap de mistreţ de aur.

Pe banda de argint se află trei frunze de stejar roşii.

În partea inferioară, în dreapta, în câmp azur, se află trei romburi roşii cu bordură de aur.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Capul de mistreţ - trofeu de vânătoare - face aluzie la toponimul comunei Vânători, reprezintă fauna zonei şi este simbolul forţei şi curajului.

Frunzele de stejar se referă la istoria, toponimul şi eroii comunei, respectiv Regimentul 1 Vânători de Munte al Armatei Române din Primul Război Mondial, reprezentând geografia zonei, apa şi pădurile de foioase.

Romburile cu bordură, stilizând flacăra, reprezintă bogăţia gazului metan din zonă.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemelor oraşelor Cisnădie şi Copşa Mică, judeţul Sibiu

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stemele oraşelor Cisnădie şi Copşa Mică, judeţul Sibiu, prevăzute în anexele nr. 1.1 şi 1.2.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemelor sunt prevăzute în anexele nr. 2.1 şi 2.2.

(3) Anexele nr. 1.1,1.2,2.1 şi 2.2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre,

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

 

Bucureşti, 7 ianuarie 2014.

Nr. 12.

 

ANEXA Nr. 1.1*)

 

STEMA

oraşului Cisnădie, judeţul Sibiu

 

ANEXA Nr. 2.1

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei oraşului Cisnădie, judeţul Sibiu

 

Descrierea stemei

Stema oraşului Cisnădie, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite.

În interiorul scutului se află un scut de argint cu vârful ascuţit, susţinut de doi lei de aur afrontaţi, având deasupra o coroană de aur care pluteşte.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate.

Semnificaţiile elementelor însumate

Stema de faţă este cea mai veche reprezentare heraldică a localităţii.

Scutul de argint reprezintă vechile tradiţii şi privilegii ale localităţii, „martori” fiind cei doi lei; coroana sugerează faptul că localitatea a fost menţionată documentar într-un privilegiu regal, dar şi dreptul de târg primit în anul 1500.

Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş.


*) Anexa nr. 1.1 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 1.2*)

 

STEMA

oraşului Copşa Mică, judeţul Sibiu

 

ANEXA Nr. 2.2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei oraşului Copşa Mică, judeţul Sibiu

 

Descrierea stemei

Stema oraşului Copşa Mică, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată.

În partea superioară, în dreapta, în câmp roşu, se află o grapă de poartă de argint.

În partea superioară, în stânga, în câmp argintiu, se află un ciorchine de strugure albastru cu vrejul şi cele două frunze de culoare verde.

În partea inferioară, în câmp albastru, se află trei halebarde de argint, aşezate în triunghi.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate.

Semnificaţiile elementelor însumate

Grapa medievală de poartă simbolizează faptul că pe locul bisericii evanghelice actuale, în secolul al XV-lea s-a construit un turn de pază în jurul căruia a luat fiinţă localitatea; acest turn avea rol de punct vamal pentru comercianţii din acea vreme.

Strugurele este simbolul regional pentru renumita zonă viticolă Valea Târnavelor.

Halebardele sugerează faptul că oraşul nu a cunoscut supunerea, fiind considerat un oraş liber.

Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş.


*) Anexa nr. 1.2 este reprodusă în facsimil.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

pentru modificarea Statutului CEC BANK - S.A., aprobat prin Ordinul ministrului economiei si finanţelor nr. 425/2008

 

În temeiul prevederilor art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 42/2005 privind instituirea unor măsuri de reorganizare a Casei de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A. În vederea privatizării, aprobată prin Legea nr. 285/2005, cu modificările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul finanţelor publice, emite următorul ordin:

Art. I. - Statutul CEC BANK - S.A., aprobat prin Ordinul ministrului economiei şi finanţelor nr. 425/2008, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 4 martie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 3 va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 3

Emblema

3.1. Emblema aniversară a Băncii este formată din numele societăţii, «CEC Bank» şi un element figurativ. Literele «CEC» sunt scrise cu majuscule, într-o grafie specială, de culoare verde, iar cuvântul «Bank» este realizat în aceeaşi grafie şi culoare, cu deosebirea că literele «ank» sunt mici. Între cele trei litere şi cuvânt este desenat cu o nuanţă de roşu numărul «150» într-o grafie specială. Cifra «0» este împărţită pe verticală în două culori, jumătatea din stânga fiind de culoare roşie, iar cea din dreapta de culoare albă, şi include o frunză de stejar stilizată, partea stângă a frunzei fiind de culoare albă, iar cea din dreapta de culoare roşie. Fundalul emblemei este verde-deschis. Sub emblemă stă scris cu roşu şi cu majuscule: «De 150 de ani încrezători în viitorul României».

3.2. Emblema Băncii este prezentată în forma grafică prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul statut.

3.3. Emblema aniversară se foloseşte pe perioadă determinată, după care se revine la emblema iniţială.”

2. Anexa la Statutul CEC BANK - SA, „Emblema Băncii”, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Cheltuielile de publicare a acestui ordin în Monitorul Oficial al României, Partea I, se suportă de CEC BANK -S.A.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

 

Bucureşti, 10 ianuarie 2014.

Nr. 16.

 

ANEXĂ*)

(Anexa la statut)

 

EMBLEMA BĂNCII

 


*) Anexa este reprodusă în facsimil.

 

ACTE ALE UNIUNII NAŢIONALE A BAROURILOR DIN ROMÂNIA

 

UNIUNEA NAŢIONALĂ A BAROURILOR DIN ROMÂNIA

 

HOTĂRÂRE

privind modificarea şi completarea Statutului profesiei de avocat, adoptat prin Hotărârea Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România nr. 64/2011

 

Având în vedere dezbaterile din şedinţa Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România referitoare la necesitatea modificării şi completării Statutului profesiei de avocat,

în temeiul prevederilor art. 2 din Hotărârea Congresului Avocaţilor nr. 6 din 29-30 martie 2013 privind mandatarea Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România de a îndeplini atribuţiunea prevăzută la art. 64 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 51/1995,

Consiliul Uniunii Naţionale a Barourilor din România hotărăşte:

Art. I. - Statutul profesiei de avocat, adoptat prin Hotărârea Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România nr. 64/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 898 din 19 decembrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 24, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Decizia este definitivă şi se comunică solicitantului în termen de 30 de zile de la data emiterii.”

2. La articolul 26, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(5) Decizia motivată se comunică în termen de 15 zile avocatului în cauză, precum şi preşedintelui U.N.B.R., împreună cu hotărârea judecătorească şi înscrisurile în baza cărora a fost verificată starea de nedemnitate.”

3. La articolul 66, alineatul (2) se abrogă.

4. La articolul 69, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Procesul-verbal va fi înregistrat şi depus la barou, putând fi consultat de membrii baroului şi de U.N.B.R.”

5. După articolul 88 se introduce un nou articol, articolul 881, cu următorul cuprins:

„Art. 881. - La cererea avocatului, Comisia permanentă a U.N.B.R. are obligaţia să apere reputaţia profesională a acestuia, dacă cercetările întreprinse şi propunerile înaintate de consiliul baroului din care face parte avocatul fundamentează acest demers.”

6. După articolul 91 se introduce o nouă subsecţiune, subsecţiunea a 21-a, cuprinzând articolul 91L cu următorul cuprins:

„SUBSECŢIUNEA a 21-a

Activitatea de curator special

Art. 911. - (1) Avocatul poate îndeplini activitatea de curator special, în condiţiile legii. În cadrul activităţii judiciare, în îndeplinirea acestei sarcini, avocatul are toate drepturile şi obligaţiile reprezentatului legal.

(2) Dispoziţiile art. 108-119 se aplică în mod corespunzător şi avocatului care îndeplineşte funcţia de curator special.

(3) Fiecare barou organizează un Registru al avocaţilor care pot fi desemnaţi de instanţele judecătoreşti, în condiţiile legii, în calitate de curatori speciali, în care sunt înregistraţi toţi avocaţii care au consimţit să îndeplinească activitatea de curator special. U.N.B.R. centralizează registrele barourilor şi ţine evidenţa Registrului naţional al avocaţilor care pot fi desemnaţi de instanţele judecătoreşti, în condiţiile legii, în calitate de curatori speciali. Dispoziţiile art. 161 şi 162 se aplică în mod corespunzător.

(4) Avocatului desemnat i se vor comunica de către decan înştiinţarea de numire, precum şi copia încheierii prin care a fost numit curator special. Dispoziţiile art. 153 alin, (1)şi (2) se aplică în mod corespunzător.

(5) Plata remuneraţiei pentru activitatea de curatelă care se suportă din bugetul statului se efectuează numai prin barou. Sumele destinate plăţii remuneraţiilor pentru activitatea de curatelă, stabilite prin încheierea instanţei, se virează într-un cont distinct deschis de fiecare barou. Baroul va comunica instanţei detaliile contului bancar aflat la dispoziţia sa în vederea plăţii sumelor stabilite prin încheiere cu titlul de remuneraţie a curatorului special. Dispoziţiile art. 85 alin. (3) din Lege se aplică în mod corespunzător. Respectarea de către barouri a destinaţiei acestor fonduri este supusă şi controlului U.N.B.R.”

7. La articolul 92, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Avocatul este obligat să ţină evidenţa actelor întocmite conform art. 3 alin. (1) lit. c) din Lege şi să le păstreze în arhiva sa profesională, în ordinea întocmirii lor. În termen de cel mult 3 zile de la data întocmirii actelor prevăzute la alin. (1), sub sancţiunea inopozabilităţii faţă de terţi, avocatul este obligat să înregistreze operaţiunea în Registrul electronic al actelor întocmite de avocat potrivit art. 3 alin. (1) lit. c) din Lege în conformitate cu procedura prevăzută în Regulamentul de organizare si funcţionare a registrului, aprobat de Consiliul U.N.B.R.”

8. La articolul 162 alineatul (4), după litera c) se introduce o nouă literă, litera d), cu următorul cuprins:

,,d) dacă a refuzat să îndeplinească activitatea de curator după ce a fost numit sau a fost înlocuit din această calitate din motive imputabile acestuia.”

9. La articolul 180, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3) La constituirea formelor de exercitare a profesiei, precum şi ulterior acestui moment, avocaţii au dreptul să stabilească patrimoniul afectat exercitării profesiei, în condiţiile legii, cu respectarea procedurii reglementate de Consiliul U.N.B.R. cu privire la constituirea Registrului electronic al evidenţei patrimoniului de afectaţiune al avocaţilor. Înscrierea efectuată în registru are efecte de opozabilitate faţă de terţi în condiţiile prevăzute de lege.”

10. La articolul 185, alineatul (3) se abrogă.

11. La articolul 223, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(6) în cazul acelor forme de exercitare a profesiei de avocat a căror activitate se desfăşoară preponderent în circumscripţia unui barou situat pe raza altui judeţ decât cel în care se află situat sediul lor principal, stabilirea” unui sediu secundar în circumscripţia celui dintâi barou este obligatorie. Nerespectarea acestei obligaţii constituie abatere disciplinară gravă. În sensul dispoziţiilor prezentului alineat, o activitate va fi considerată a fi desfăşurată preponderent pe raza altui barou dacă aceasta generează majoritatea angajamentelor profesionale încheiate în decursul unui semestru calendaristic de către respectiva formă de exercitare a profesiei. În acest caz, forma de exercitare a profesiei are obligaţia de a solicita aprobarea deschiderii sediului secundar în termen de cel mult 15 zile de la începerea următorului semestru.”

12. La articolul 231, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) Asigurarea pentru răspundere profesională va fi încheiată pentru un an de zile şi va fi reînnoită în mod obligatoriu anual. Poliţa de asigurare se depune, în copie certificată de avocat, la secretariatul baroului în termen de 15 zile de la data emiterii acesteia.”

13. După articolul 242 se Introduce un nou articol, articolul 2421, cu următorul cuprins:

„Art. 2421. - (1) Avocatul este obligat să se abţină de la desfăşurarea unor activităţi de natură a aduce atingere drepturilor profesionale rezervate avocaţilor prin lege şi statutul profesiei.

(2) Nerespectarea acestor obligaţii constituie abatere disciplinară gravă.”

14. Articolul 243 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 243. - (1) Publicitatea formelor de exercitare a profesiei este distinctă de publicitatea profesională, care urmăreşte promovarea profesiei de avocat.

(2) Publicitatea formelor de exercitare este constituită din orice formă de comunicare publică, indiferent de mijloacele utilizate, care urmăreşte să aducă la cunoştinţa publicului informaţii asupra naturii ori calităţii practicii profesionale.

(3) Publicitatea profesională are drept obiect promovarea profesiei de avocat şi se realizează în exclusivitate de către organele profesiei sau la cererea şi sub supravegherea acestora.

(4) Mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei nu pot fi folosite ca reclamă în scopul dobândirii de clientelă.”

15. Articolul 244 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 244. - (1) Formele de exercitare a profesiei de avocat pot utiliza una sau mai multe mijloace de publicitate, respectiv:

a) amplasarea unei firme conforme cu prevederile art. 245;

b) anunţuri de publicitate potrivit prezentului statut;

c) anunţuri şi menţiuni în anuare şi cărţi de telefon;

d) invitaţii, broşuri şi anunţuri de participare la conferinţe, colocvii etc. profesionale ori cu o componentă de specialitate juridică;

e) corespondenţă profesională şi cărţi de vizită profesionale;

f) domeniu de internet şi adrese de e-mail;

g) pagină web;

h) publicarea de articole în reviste sau alte publicaţii de specialitate ori care nu sunt destinate publicului larg.

(2) Nu este permisă utilizarea următoarelor forme de publicitate:

a) racolarea clientelei, constând în oferirea serviciilor, prin prezentare proprie sau prin intermediar, la domiciliul sau reşedinţa unei persoane sau într-un loc public, ori în propunerea personalizată de prestări de servicii efectuată de o formă de exercitare a profesiei, fără ca aceasta să fi fost în prealabil solicitată în acest sens. Se consideră racolare şi adresarea personală sau prin terţi către victimele accidentelor sau către moştenitorii acestora, aflaţi în imposibilitate de a alege un avocat;

b) acordarea de consultaţii şi/sau redactarea de acte juridice, realizate pe orice suport material, precum şi prin orice alt mijloc de comunicare în masă, inclusiv prin emisiuni radiofonice sau televizate, cu excepţia publicaţiilor care conţin o rubrică de consultanţă juridică;

c) publicarea unor materiale cu conţinut publicitar în publicaţii, altele decât cele de specialitate ori care nu sunt destinate publicului larg;

d) aducerea la cunoştinţa publicului, prin orice mijloace, a donaţiilor sau altor liberalităţi acordate de forma de exercitare a profesiei sau de avocaţii din cadrul acesteia, cu excepţia sponsorizărilor de conferinţe, colocvii etc. profesionale ori cu o componentă de specialitate juridică, ori a unor alte evenimente sau acţiuni care nu sunt destinate publicului larg;

e) utilizarea, în scopul realizării corespondenţei prin e-mail sau al postării unei pagini web, a unui domeniu de internet rezervat de un operator economic în scopul prezentării sale;

f) prezentarea formei de exercitare a profesiei sau a avocaţilor care funcţionează în cadrul acesteia prin orice mijloace de publicitate realizate sau asociate cu numele şi denumirea unui operator economic sau cu domeniul de internet rezervat de acesta în scopul prezentării sale;

g) promiterea obţinerii unor rezultate profesionale care nu depind exclusiv de activitatea formei de exercitare a profesiei;

h) comunicarea publică a funcţiilor deţinute anterior în cadrul unor autorităţi, de către avocaţii incluşi în forma de exercitare a profesiei;

i) incitarea publică la iniţierea unui litigiu sau a unui conflict sau la amplificarea acestora.

(3) în raporturile sale cu mijloacele de comunicare în masă, avocatul este obligat să respecte interesele clientului său, onoarea şi reputaţia profesiei, precum şi obligaţiile profesionale. În exercitarea mandatului său sunt permise luări de poziţie publice, prin mijloacele de comunicare în masă, dacă acestea nu contravin interesului clientului şi dacă există permisiune expresă din partea acestuia.

(4) Barourile, U.N.B.R. şi organele profesiei nu răspund pentru opinia sau activitatea avocatului reflectată în mijloacele de comunicare în masă.”

16. Articolul 247 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 247. - (1) Invitaţiile şi anunţurile de participare la întruniri şi colocviile de specialitate pot menţiona denumirea formei de exercitare a profesiei şi baroul din care aceasta face parte.

(2) în vederea participării la manifestările menţionate la alin. (1), formele de exercitare a profesiei pot edita broşuri de prezentare generală, ale căror formă şi conţinut trebuie transmise, în prealabil, consiliului baroului, în vederea autorizării comunicării acestora către public.

(3) Broşura de prezentare generală nu poate face referire la:

a) numele clienţilor formei de exercitare a profesiei. Prin excepţie, broşura poate indica doar numele clienţilor care şi-au dat acordul în acest sens;

b) activităţi care nu au legătură cu exercitarea profesiei.

(4) Formele de exercitare a profesiei pot difuza broşuri de prezentare generală către toate categoriile de public numai la manifestările prevăzute la alin. (1) şi în condiţiile stabilite de alin. (2). Difuzarea poate fi realizată numai de către forma de exercitare a profesiei, fără posibilitatea de a le depune în locurile publice sau de a le transmite terţilor în vederea difuzării, cu excepţia serviciilor poştale.”

17. Articolul 248 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 248. - (1) Corespondenţa formei de exercitare a profesiei poate cuprinde:

a) numărul de telefon, telefax, adresa de internet şi adresa electronică (e-mail);

b) indicarea sediului principal şi, după caz, a sediului secundar şi/sau a biroului de lucru;

c) sigla formei de exercitare a profesiei, avizată, în prealabil, de consiliul baroului.

(2) Cărţile de vizită profesionale ale avocatului care îşi desfăşoară activitatea în cadrul formei de exercitare a profesiei pot cuprinde menţiunile permise corespondenţei, precum şi titlul de asociat, colaborator sau salarizat şi, dacă este cazul, titlurile ştiinţifice şi/sau profesionale dobândite în ţară sau în străinătate, precum şi ariile de practică ale acestuia.”

18. Articolul 249 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 249. - (1) Formele de exercitare a profesiei pot avea adresă proprie de internet, care poate cuprinde menţiuni referitoare la activitatea desfăşurată, la avocaţii care îşi desfăşoară activitatea în cadrul acestora, precum şi la modul de realizare a corespondenţei.

(2) Conţinutul şi modul de prezentare a adresei de internet se avizează, în prealabil, de consiliul baroului şi trebuie să respecte demnitatea şi onoarea profesiei, precum şi secretul profesional.

(3) Adresa de internet nu poate cuprinde nicio intercalare cu caracter de reclamă sau menţiune publicitară pentru un produs sau serviciu diferit de activităţile prevăzute la art. 3 alin. (1) din Lege.

(4) Adresa de internet nu poate conţine legături către alte adrese de internet (linkuri) al căror conţinut ar fi contrar principiilor esenţiale ale profesiei de avocat. Este admisă includerea unor legături care să permită accesarea paginilor de internet ale entităţilor cu care sunt încheiate convenţii de conlucrare profesională avizate de consiliul baroului, ale conferinţelor sau altor manifestări profesionale organizate de forma de exercitare a profesiei sau cu participarea acesteia, a articolelor publicate în reviste de specialitate juridică.

(5) Pentru îndeplinirea condiţiilor menţionate la alin. (4), forma de exercitare a profesiei deţinătoare a adresei de internet trebuie să asigure în mod regulat vizitarea şi evaluarea paginilor proprii şi a paginilor la care este permis accesul pe baza legăturilor realizate prin intermediul adresei proprii, la cererea organelor profesiei. Consiliul baroului poate dispune eliminarea de îndată a menţiunilor şi legăturilor ale căror conţinut şi formă sunt contrare principiilor esenţiale ale profesiei de avocat.”

19. După articolul 249 se introduce un nou articol, articolul 2491, cu următorul cuprins:

„Art. 2491. - (1) Mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei nu pot fi folosite ca reclamă în scopul dobândirii de clientelă.

(2) Indiferent de mijlocul de publicitate utilizat, sunt interzise:

a) menţiunile autolaudative sau comparative;

b) nominalizarea clienţilor din portofoliu sau indicarea litigiilor în care forma de exercitare a profesiei a fost sau este implicată;

c) informaţiile privind realizările de ordin financiar, cifra de afaceri sau succesele profesionale;

d) furnizarea de informaţii în vederea includerii în clasamente întocmite pe criterii financiare;

e) menţiunile referitoare la valoarea serviciilor oferite de avocat, la gratuităţi sau la modalitatea de plată şi care constituie politici de dumping;

f) orice afirmaţii contrare demnităţii persoanelor, profesiei sau justiţiei;

g) orice forme de publicitate realizate de către terţi.”

20. Articolul 250 se modifică şi va avea următorul cuprins:

,Art. 250. - Nerespectarea obligaţiilor prevăzute de Lege şi de prezentul statut privind publicitatea formelor de exercitare a profesiei de avocat prin fapte săvârşite în nume propriu sau

În numele şi pentru forma de exercitare a profesiei din care avocatul face parte constituie abatere disciplinară gravă.”

21. La articolul 265, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Fapta săvârşită de avocat, în nume propriu sau în numele şi pentru forma de exercitare a profesiei din care face parte, prin care se încalcă dispoziţiile legii, ale statutului profesiei, deciziile obligatorii ale organelor profesiei la nivel naţional sau ale consiliului baroului în care avocatul este înscris sau în care acesta îşi are sediul secundar şi care este de natură să prejudicieze onoarea ori prestigiul profesiei sau al corpului de avocaţi constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit art. 89 din Lege.”

22. Anexa nr. XXVI se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. II. - Dispoziţiile art. 92 alin. (2) din Statutul profesiei de avocat adoptat prin Hotărârea Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România nr. 64/2011, cu modificările şi completările ulterioare, privitoare la Registrul electronic al actelor întocmite de avocat potrivit art. 3 alin. (1) lit. c) din Lege se pun în aplicare după aprobarea de către Consiliul U.N.B.R. a Regulamentului de organizare şi funcţionare a registrului.

Art. III. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi pe pagina web www.unbr.ro

Art. IV. - Prezenta hotărâre se comunică decanilor barourilor şi preşedintelui Comisiei Centrale de Disciplină, care vor lua măsuri de încunoştinţare a avocaţilor şi a comisiilor de disciplină din cadrul barourilor pentru punerea în aplicare a acesteia.

Art. V. - Statutul profesiei de avocat, adoptat prin Hotărârea Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România nr. 64/2011, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 898 din 19 decembrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta hotărâre, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

Preşedintele Uniunii Naţionale a Barourilor din România,

Gheorghe Florea

 

Bucureşti, 14 decembrie 2013.

Nr. 852.

 

ANEXĂ

(Anexa nr. XXVI la statut)

 

MODELUL LEGITIMAŢIEI DE AVOCAT

 

I. Formele legitimaţiei de avocat

Legitimaţia de avocat prevăzută la art. 237 din Statutul profesiei de avocat, adoptat prin Hotărârea Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România nr. 64/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se prezintă sub două forme distincte, în funcţie de calitatea de avocat definitiv sau stagiar a deţinătorului, după cum urmează:

a) în cazul avocaţilor definitivi, legitimaţia are forma de legitimaţie tip card prevăzut cu cip de proximitate, conform modelului prevăzut în prezenta anexă;

b) în cazul avocaţilor stagiari, legitimaţia are forma de legitimaţie pe suport hârtie (care poate fi înlocuită cu legitimaţie tip card fără cip de proximitate, pentru barourile care au optat pentru această modalitate de legitimare).

II. Legitimaţia tip card prevăzut cu cip de proximitate

Avocaţii definitivi se legitimează, în toate cazurile, cu un card prevăzut cu cip de proximitate, conform modelului prevăzut în contractul de licenţă încheiat între Uniunea Naţională a Barourilor din România (U.N.B.R.) şi Consiliul Barourilor Europene (denumit în continuare C.C.B.E.) - în calitatea acestuia de titular al drepturilor privitoare la deţinerea şi utilizarea cardului european de identitate pentru avocaţi - şi care va cuprinde în mod obligatoriu, potrivit formatului corespunzător al acestuia, cel puţin următoarele menţiuni:

a) Uniunea Naţională a Barourilor din România - U.N.B.R.;

b) sigla U.N.B.R.;

c) baroul;

d) numele, prenumele, fotografia şi titlul profesional al avocatului;

e) numărul cardului corespunzător codului unic al avocatului din sistemul de evidenţă oficială al avocaţilor denumit „Tabloul naţional al avocaţilor”;

f) data înscrierii în barou;

g) data definitivării în profesie;

h) durata de valabilitate, care nu poate depăşi 5 ani de la data emiterii.

În spaţiul de deasupra fotografiei de pe faţa 2 se aplică de către baroul în tabloul căruia este înscris avocatul viza anuală, sub formă de timbru holografic, cu inscripţia „Vizat....” (se indică anul), şi care atestă că avocatul este înscris în Tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei din barou, în anul pentru care s-a aplicat viza.

Aplicarea vizei anuale se face după verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege, de statutul profesiei şi de hotărârile consiliului baroului.

La eliberarea cardului se va achita de către avocat suma necesară confecţionării şi implementării sistemului informatic de gestionare a acestuia, care a fost avansată de către U.N.B.R.

Modelele de legitimaţie vechi aflate în circulaţie şi care sunt în vigoare potrivit vizelor aplicate de către barou sunt valabile până la data înlocuirii lor cu formele de legitimaţie prevăzute de prezenta anexă. În cazu barourilor Bucureşti, Dolj şi Ilfov, data-limită prevăzută pentru înlocuirea modelelor de legitimaţie vechi aflate în circulaţie va fi stabilită prin hotărârea consiliului baroului.

 

Model exemplificativ:*)

 

Fata 1:

 

Faţa 2:


*) Modelul este reprodus în facsimil.

 

III. Legitimaţia pe suport hârtie sau tip card fără cip de proximitate

Avocaţii stagiari se legitimează, în regulă generală, cu o legitimaţie pe suport hârtie, conform modelului stabilit în prezenta anexă. Barourile pot opta pentru înlocuirea acesteia cu o legitimaţie tip card fără cip de proximitate.

1. Legitimaţia pe suport hârtie

Legitimaţia*) este constituită în interior din file tipografiate pe care se fac menţiuni şi se aplică vize semestriale şi are coperţi din piele sintetică de culoare identică cu fondul insignei de avocat.

 

Coperta 1 - exterior

 

Coperta 1 - interior

culoare GRENA

 

 

dimensiune: 9 x 6 cm

 

 

 

UNIUNEA NAŢIONALĂ A

BAROURILOR DIN

ROMÂNIA

 

 

 

 

 

 

 

 

Loc pentru

fotografie

tip 3 x 4 cm

 

Baroul ………….

 

LEGITIMAŢIE

DE

AVOCAT

 

 

 

 

 

 

Pagina 1

 

Pagina2, 3 ... n-1

 

UNIUNEA NAŢIONALĂ A

BAROURILOR DIN ROMÂNIA

 

 

 

 

VIZAT

Sem. I

 

Anul......

 

VIZAT

Sem. II

 

Anul......

BAROUL ………….

 

LEGITIMAŢIE NR. ………….

 

 

 

VIZAT

Sem. I

 

Anul......

 

VIZAT

Sem. II

 

Anul......

DI./D-na …………………………………

Cod unic avocat: …………………………………

Este înscris în tabloul avocaţilor în

 

 

calitate de avocat stagiar la data de: …………… prin decizia nr. …………… / …………… ;

VIZAT

Sem. I

 

Anul......

 

 

VIZAT

Sem. II

 

Anul......

 

 

 

DECAN,

SECRETAR,

L.S.

 

 

 

 

Pagina n

 

 

 

 

 

1. Eliberată la data de …………………………………

…………………………………………………..………

2. Menţiuni privind situaţia profesională:

- incompatibil de la data de:

…………………………………………………..………

- ridicat incompatibilitatea la data de:

…………………………………………………..………

- suspendat pe perioada: …………………………….

…………………………………………………..………

 

DECAN,

 

 

 

 

 

Coperta 2 interior

 

Coperta 2 – exterior

Culoare GRENA

dimensiune: 9x6 cm

 

 

Are competenţa profesională a avocatului stagiar.

 

 

 

DECAN,

 

 

 

 


*) Modelul legitimaţiei este reprodus în facsimil.

 

2. Legitimaţia tip card fără cip de proximitate

Legitimaţia tip card fără cip de proximitate va cuprinde în mod obligatoriu cel puţin următoarele menţiuni: U.N.B.R., baroul, numele şi prenumele, numărul cardului, codul unic al avocatului, fotografia, data înscrierii în barou, sigla U.N.B.R. şi sigla baroului.

Acest tip de legitimaţii se confecţionează pe cheltuiala fiecărui barou care iniţiază şi implementează acest tip de legitimaţie.

 

Model*) exemplificativ:

 


*) Modelul este reprodus în facsimil.

 

ACTE ALE CAMEREI AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMÂNIA

 

CAMERAAUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMÂNIA

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Normelor privind stabilirea numărului mediu minim de ore pentru finalizarea unei misiuni pe bază de proceduri convenite (ISRS 4400) contractate prin participarea la licitaţii, referitoare la verificarea utilizării fondurilor nerambursabile

În temeiul prevederilor:

- art. 5 alin. (3) lit. e) si alin. (5) lit. c), h) şi i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 15 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Camerei Auditorilor Financiari din România, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 433/2011,

Consiliul Camerei Auditorilor Financiari din România, întrunit în şedinţa din data de 12 decembrie 2013, hotărăşte:

Art. 1. - Se aprobă Normele privind stabilirea numărului mediu minim de ore pentru finalizarea pe bază de proceduri convenite (ISRS 4400) contractate prin participarea la licitaţii, referitoare la verificarea fondurilor nerambursabile, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - (1) Normele prevăzute la art. 1 reglementează bugetul indicativ al numărului mediu minim de ore de lucru necesare pentru finalizarea unei misiuni pe bază de proceduri convenite (ISRS 4400), referitoare la verificarea fondurilor nerambursabile contractate prin participarea la licitaţii pe SEAP, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Normele nu reglementează o limită superioară a bugetului de timp, aceasta putând varia în funcţie de specificul fiecărui proiect finanţat din fonduri europene, gradul de complexitate şi volumul cheltuielilor care trebuie verificate, precum şi de situaţia specifică întâlnită în practică.

Art. 3 - Pentru misiunile cu un grad mai mic de complexitate, potrivit legii, numărul minim de ore pe ansamblu poate fi mai mic cu până la 25% fată de numărul total prevăzut în anexă.

Art. 4. - Nerespectarea prevederilor prezentei hotărâri constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit prevederilor art. 73 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Camerei Auditorilor Financiari din România, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 433/2011.

Art. 5. - Departamentul de etică, conduită profesională şi investigaţii va propune măsuri de sancţionare, în baza procesului-verbal de inspecţie întocmit de inspectorii din cadrul Departamentului de monitorizare şi competenţă profesională, conform Regulamentului de organizare şi funcţionare a Camerei Auditorilor Financiari din România, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 433/2011, în funcţie de gradul de nerespectare a prevederilor prezentei hotărâri.

Art. 6. - Departamentul de monitorizare şi competenţă profesională va urmări punerea în aplicare a prevederilor prezentei hotărâri.

Art. 7. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform prevederilor art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Preşedintele Camerei Auditorilor Financiari din România,

Horia Neamţu

 

Bucureşti, 12 decembrie 2013.

Nr. 52.

 

ANEXĂ

 

NORME

privind stabilirea numărului mediu minim de ore pentru finalizarea unei misiuni pe bază de proceduri convenite (ISRS 4400) contractate prin participarea la licitaţii, referitoare la verificarea utilizării fondurilor nerambursabile

 

Numărul minim de ore care trebuie executate pentru finalizarea unei misiuni pe bază de proceduri convenite (JSRS4400) referitoare la verificarea utilizării fondurilor nerambursabile contractate prin participarea la licitaţii se determină astfel:

 

Nr. crt.

Activitatea

Număr de ore

I

Planificarea iniţială a proiectului presupune:

20 de ore

1

Procedurile de acceptare a clientului/acceptarea misiunii

 

2

Alte activităţi de planificare conform ISRS 4400

 

3

întâlnirea iniţială cu clientul

 

4

înţelegerea proiectului clientului

 

5

Stabilirea procedurilor ce trebuie realizate pentru flecare etapă

 

6

Stabilirea formei şi conţinutului raportului

 

7

Încheierea contractului cu clientul

 

II

Desfăşurarea misiunii pe bază de proceduri convenite pentru fiecare raport de constatări efective, care include:

75 de ore

1

Planificarea misiunii pentru un raport de constatări efective:

5 ore

 

- înţelegerea sistemelor de contabilitate şi control intern;

- evaluarea sistemului de înregistrare şi procesare a tranzacţiilor entităţii;

- testarea sistemelor de contabilitate şi control intern;

- testarea sistemului informatic etc.

 

2

Desfăşurarea procedurilor de verificare:

60 de ore

 

- utilizarea procedurilor specifice pentru obţinerea probelor de audit prevăzute de paragraful 16 din ISRS 4400 (investigaţii şi analize; recalculări, comparări şi alte verificări ale acurateţei redactării, observări;

inspecţii; obţinerea de confirmări)

- verificarea costurilor directe, pe baza documentelor justificative, sub aspectul eligibilităţii, acurateţei şi înregistrării, clasificării, realităţii, conformităţii cu regulile privind achiziţiile publice;

- verificarea încadrării cheltuielilor generale de administraţie în procentul admis.

 

3

Procedurile legate de finalizarea misiunii, inclusiv:

10 ore

 

- discuţiile finale cu clientul privind aspectele constatate în realizarea misiunii;

 

 

- întocmirea raportului de constatări efective

 

 

Pentru misiunile cu un grad mai mic de complexitate, potrivit legii, numărul minim de ore, pe ansamblu, poate fi mai mic cu până la 25% faţă de numărul total prevăzut în prezentele norme.

Normele nu precizează o limită superioară a bugetului de timp, aceasta putând varia în funcţie de specificul fiecărui proiect finanţat din fonduri europene, gradul de complexitate şi volumul cheltuielilor care trebuie verificate, precum şi de situaţia specifică întâlnită în practică.


Copyright 1998-2024
DSC.NET All rights reserved.