MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 07/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 7         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 7 ianuarie 2014

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.122/2013. - Hotărâre pentru aprobarea Structurii organizatorice şi a Statutului Academiei de Ştiinţe Militare

 

1.123/2013. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 475/2007 privind aprobarea Planului naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare II, pentru perioada 2007-2013

 

1.148/2013. - Hotărâre pentru aprobarea Amendamentului nr. 4 convenit între Guvernul României şi Banca Europeană de Investiţii, prin scrisoarea semnată la Luxemburg la 29 august 2013 şi la Bucureşti la 23 octombrie 2013, la Contractul de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii destinat finanţării proiectului privind reabilitarea sectorului sanitar, semnat la Bucureşti la 28 februarie 2005

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

Decizia nr. 18 din 18 noiembrie 2013

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

1.202/2013. - Decizie privind sancţionarea Societăţii UIRB-UNITED INSURANCE REINSURANCE BROKER - S.A. cu interzicerea temporară a exercitării activităţii

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Structurii organizatorice şi a Statutului Academiei de Ştiinţe Militare

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 5 şi 24 din Legea nr. 56/2012 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Militare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Structura organizatorică a Academiei de Ştiinţe Militare, prevăzută în anexa nr. 1.

Art. 2. - Numărul maxim de posturi din aparatul de lucru propriu al Academiei de Ştiinţe Militare este de 26.

Art. 3. - Se aprobă Statutul Academiei de Ştiinţe Militare, prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 4. - Constituirea organelor de conducere ale Academiei de Ştiinţe Militare se realizează în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 5. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru,

Gabriel Oprea

Ministrul apărării naţionale,

Mircea Duşa

Ministrul afacerilor interne,

Radu Stroe

Directorul Serviciului Român de Informaţii,

George Cristian Maior

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

p. Ministrul delegat pentru buget,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

Ministrul educaţiei naţionale,

Remus Pricopie

Ministrul delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică,

Mihnea Cosmin Costoiu

 

Bucureşti, 18 decembrie 2013.

Nr. 1.122.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

a Academiei de Ştiinţe Militare

 

NOTĂ: Numărul maxim de posturi – 26


*) Anexa nr. 1 este reprodusă îh facsimil.

 

ANEXA Nr. 2

 

STATUTUL

Academiei de Ştiinţe Militare

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - Academia de Ştiinţe Militare, denumită în continuare ASM, este organizată şi funcţionează potrivit Legii nr. 56/2012 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Militare, precum şi conform prezentului statut.

 

CAPITOLUL II

Organizare şi funcţionare

 

Art. 2. - (1) ASM are în structură un număr de 3 secţii ştiinţifice.

(2) Secţiile ştiinţifice reprezintă verigile de bază ale organizării ASM, care asigură îndeplinirea obiectului de activitate al acesteia

(3) Secţiile ştiinţifice de specialitate sunt următoarele:

a) Secţia de ştiinţe militare;

b) Secţia de ordine publică;

c) Secţia de informaţii şi securitate naţională.

Art. 3. - În domeniul lor de activitate, secţiile ştiinţifice ale ASM au următoarele atribuţii:

a) contribuie la activitatea de cercetare ştiinţifică din domeniul său de activitate;

b) urmăresc modul de realizare a proiectelor şi programelor de cercetare proprii;

c) dezbat probleme ştiinţifice şi stabilesc acţiunile care interesează ASM;

d) analizează informările membrilor secţiei privind activitatea desfăşurată anual;

e) propun premierea celor mai valoroase realizări ştiinţifice;

f) colaborează cu filialele;

g) organizează manifestări ştiinţifice;

h) fac propuneri pentru direcţii de cercetare şi pentru comenzi de cercetare pentru atragerea de fonduri necesare finanţării activităţii secţiei ştiinţifice şi ASM;

i) verifică îndeplinirea criteriilor de eligibilitate a candidaţilor în procedura de alegere de noi membri.

Art. 4. - (1) Secţia ştiinţifică este condusă de un birou format din preşedinte. 1-3 membri şi un secretar ştiinţific.

(2) Preşedintele secţiei ştiinţifice este reprezentant al instituţiei de învăţământ superior în care se desfăşoară activităţi de cercetare ştiinţifică din domeniul de coordonare conform ariilor de competenţă, iar membrii biroului şi secretarul ştiinţific sunt aleşi dintre membrii titulari şi corespondenţi, pentru un mandat de 4 ani. Pentru a fi ales, candidatul trebuie să întrunească două treimi din numărul de voturi ale membrilor cu drept de vot prezenţi din cadrul secţiei. În fiecare secţie două treimi din membrii acesteia sunt propuşi de către instituţia coordonatoare a domeniului de cercetare.

(3) în cazul absenţei preşedintelui, conducerea secţiei ştiinţifice este asigurată de către un membru al biroului secţiei ştiinţifice, prin delegare de competenţă, iar în caz de indisponibilitate mai mare de 6 luni se alege un preşedinte interimar pe durata rămasă până la încheierea mandatului iniţial.

(4) Secţia ştiinţifică se reuneşte pentru dezbaterea problemelor din domeniul lor de competenţă lunar sau ori de câte ori este nevoie, la solicitarea preşedintelui sau a cel puţin două treimi din numărul membrilor acesteia. Convocarea membrilor şi ordinea de zi se transmit, de către secretarul ştiinţific, cu cel puţin 5 zile înainte de şedinţă. Ordinea de zi se elaborează pe baza propunerilor membrilor secţiei ştiinţifice aprobate de biroul secţiei ştiinţifice.

(5) Secţia ştiinţifică îşi desfăşoară lucrările în prezenţa a jumătate din numărul membrilor şi adoptă hotărâri cu majoritatea membrilor prezenţi. Pentru probleme de importanţă majoră, biroul secţiei ştiinţifice poate decide ca majoritatea să fie formată din jumătate plus unu din numărul membrilor secţiei ştiinţifice.

Art. 5. - (1) Preşedintele secţiei ştiinţifice organizează, îndrumă şi controlează întreaga activitate a secţiei şi are următoarele atribuţii:

a) reprezintă secţia ştiinţifică;

b) convoacă şi conduce şedinţele biroului şi secţiei ştiinţifice;

c) ia măsurile necesare realizării hotărârilor luate în şedinţele biroului şi secţiei ştiinţifice;

d) informează membrii secţiei asupra activităţii biroului secţiei;

e) prezintă anual consiliului ştiinţific al ASM informări asupra activităţii secţiei ştiinţifice.

(2) Biroul secţiei ştiinţifice are următoarele atribuţii:

a) coordonează şi evaluează activitatea secţiei ştiinţifice;

b) conduce secţia ştiinţifică punând în aplicare hotărârile secţiei ştiinţifice;

c) administrează fondurile obţinute din activitatea proprie.

(3) Secretarul ştiinţific are următoarele atribuţii:

a) realizează lucrările curente şi de specialitate ale biroului şi secţiei;

b) pregăteşte ordinea de zi şi documentaţiile şedinţelor de birou şi secţie şi contribuie la cele ale adunării generale;

c) duce la îndeplinire alte atribuţii stabilite de preşedintele secţiei şi biroul consiliului ştiinţific al ASM;

d) ţine evidenţa corespondenţei secţiei ştiinţifice;

e) întocmeşte informări, sinteze şi alte materiale solicitate secţiei ştiinţifice;

f) întocmeşte dările de seamă periodice şi anuale.

Art. 6. - (1) Filiala ASM reprezintă forma teritorială de organizare a activităţii ASM, care reuneşte toţi membrii ASM din zona respectivă.

(2) Filiala se înfiinţează prin hotărârea adunării generale, în limita numărului maxim al membrilor titulari şi al membrilor corespondenţi, conform legii.

(3) Filiala funcţionează în mod similar cu secţia ştiinţifică, atribuţiile biroului secţiei ştiinţifice fiind exercitate de preşedintele filialei.

Art. 7. - (1) Organele de conducere ale filialei sunt preşedintele şi secretarul ştiinţific, alese de membrii filialei dintre membrii titulari sau corespondenţi, pe o perioadă de 4 ani.

(2) Prevederile art. 4 alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător.

Art. 8. - Filiala are următoarele atribuţii:

a) dezbate probleme ştiinţifice şi alte aspecte care interesează activitatea de cercetare ştiinţifică din aria teritorială de competenţă;

b) organizează manifestări ştiinţifice zonale;

c) ia hotărâri cu majoritatea simplă sau calificată din numărul membrilor filialei, după caz;

d) face propuneri pentru direcţii de cercetare şi pentru comenzi de cercetare pentru atragerea de fonduri necesare finanţării activităţii filialei şi ASM.

Art. 9. - Preşedintele filialei are următoarele atribuţii:

a) reprezintă filiala în toate relaţiile ei şi rezolvă problemele curente;

b) convoacă şi conduce şedinţele filialei;

c) ia măsurile necesare realizării hotărârilor luate în şedinţele filialei;

d) prezintă anual consiliului ştiinţific al ASM informări asupra activităţii filialei.

 

CAPITOLUL III

Membrii ASM

 

Art. 10. - (1) Numărul maxim de membri titulari ai Secţiei de ştiinţe militare este de 25, numărul maxim de membri corespondenţi este de 25, numărul membrilor de onoare este de 25, iar numărul membrilor asociaţi este de 25.

(2) Numărul maxim de membri titulari ai Secţiei de ordine publică şi securitate naţională este de 13, numărul maxim de membri corespondenţi este de 12, numărul membrilor de onoare este de 13, iar numărul membrilor asociaţi este de 12.

(3) Numărul maxim de membri titulari ai Secţiei de informaţii şi securitate naţională este de 12, numărul maxim de membri corespondenţi este de 13, numărul membrilor de onoare este de 12, iar numărul membrilor asociaţi este de 13.

Art. 11. - (1) Alegerea membrilor titulari şi corespondenţi ai ASM se face în limita numărului maxim al membrilor prevăzut la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 56/2012.

(2) Membrii titulari şi membrii corespondenţi sunt aleşi pe viaţă, iar membrii de onoare sunt aleşi pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de a fi realeşi încă un mandat.

(3) Membrii asociaţi sunt selectaţi pe perioadele şi în condiţiile stabilite prin contractele de asociere.

Art. 12. - (1) Propunerile de candidaţi pentru membrii titulari se fac de către membrii titulari ai secţiilor ştiinţifice de specialitate, iar candidaţii sunt aleşi din rândul membrilor corespondenţi pe baza criteriilor minimale prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul statut.

(2) Propunerile de candidaţi pentru membrii corespondenţi se fac de către membrii titulari şi corespondenţi ai secţiilor ştiinţifice de specialitate, iar candidaţii sunt aleşi din rândul membrilor de onoare pe baza criteriilor minimale prevăzute în anexa la prezentul statut.

(3) Propunerile de candidaţi pentru membrii de onoare se fac de către membrii titulari şi membrii corespondenţi dintre personalităţile române şi străine distinse prin realizări deosebite în domeniul cercetării ştiinţifice corespunzător obiectului de activitate al ASM.

(4) Propunerile de candidaţi pentru membrii asociaţi se pot face de către membrii titulari, membrii corespondenţi şi membrii de onoare dintre persoanele juridice care au ca obiect de activitate un domeniu de interes pentru realizarea atribuţiilor ASM.

(5) Propunerile de candidaţi se transmit secţiilor ştiinţifice pentru verificarea condiţiilor care trebuie îndeplinite conform prezentului statut, apoi consiliului ştiinţific care le avizează şi le supune votului adunării generale, conform legii.

(6) Lista candidaţilor se publică pe site-ul ASM.

Art. 13. - (1) Calitatea de membru încetează în următoarele situaţii:

a) membrul titular, corespondent sau de onoare solicită în scris retragerea;

b) în caz de deces;

c) în cazul desfiinţării persoanei juridice.

(2) Un membru poate fi exclus dacă:

a) a săvârşit abateri profesionale şi etice stabilite de comisia de etică care se organizează şi funcţionează conform prevederilor Regulamentului de organizare si funcţionare al ASM;

b) nu îndeplineşte obligaţiile prevăzute de prezentul statut;

c) nu se implică în asigurarea de resurse financiare necesare funcţionării ASM;

d) este condamnat definitiv la o pedeapsă privativă de libertate.

(3) Propunerile privind excluderea se pot face de către membrii titulari, corespondenţi sau de onoare şi se adoptă de către adunarea generală pe baza referatului elaborat de comisia de etică. Comisia de etică elaborează referatul pe baza audierii membrului, probelor prezentate şi a altor documente şi fapte considerate relevante.

(4) Pentru membrii asociaţi condiţiile de încetare a activităţii în cadrul ASM se stabilesc prin clauzele contractelor de asociere.

Art. 14. - Membrii ASM au următoarele drepturi şi îndatoriri:

a) să contribuie la dezvoltarea ştiinţelor din sistemul apărării, ordinii publice si securităţii naţionale în scopul alinierii la cerinţele NATO şi UE;

b) să promoveze pe plan naţional şi internaţional cercetările ştiinţifice din sistemul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale;

c) să contribuie la fundamentarea necesarului de resurse de finanţare a activităţilor de cercetare-dezvoltare pe termen mediu şi lung din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională;

d) să îşi expună opiniile asupra problemelor dezbătute;

e) să interpeleze conducerile secţiilor şi filialelor în şedinţele acestora şi conducerea ASM în adunarea generală a ASM asupra problemelor de interes comun;

f) să ia parte la activitatea şi lucrările secţiei şi ale filialei de care aparţin şi să se implice în activităţile ASM;

g) să participe activ la manifestările ştiinţifice iniţiate de ASM, de secţii, filiale şi alte unităţi de profil;

h) să prezinte anual secţiilor din care fac parte informări scrise asupra activităţii lor;

i) să participe la crearea cadrului legal pentru introducerea continuă a progresului ştiinţific şi tehnic în sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională;

j) să se implice în asigurarea de fonduri necesare funcţionării ASM.

 

CAPITOLUL IV

Conducerea ASM

 

Art. 15. - Adunarea generală este forul suprem de conducere al ASM, care este alcătuită şi exercită atribuţiile prevăzute de Legea nr. 56/2012.

Art. 16. - (1) Consiliul ştiinţific are următoarele atribuţii:

a) îndeplineşte hotărârile adunării generale;

b) adoptă hotărâri referitoare la orientarea şi coordonarea activităţii ştiinţifice;

c) avizează şi supune la vot adunării generale primirea de noi membri. Procedura de avizare şi verificare a îndeplinirii condiţiilor se stabileşte prin Regulamentul de organizare şi funcţionare ai ASM;

d) propune adunării generale spre aprobare Regulamentul de organizare şi funcţionare al ASM;

e) prezintă adunării generale informări asupra activităţii ASM, precum şi programul de activitate;

f) validează rezultatele alegerii conducerii secţiilor ştiinţifice şi filialelor;

g) aprobă destinaţia veniturilor obţinute de către ASM şi priorităţile privind cheltuirea acestora, în conformitate cu actele normative în vigoare şi cu obiectivele fundamentale ale ASM;

h) hotărăşte convocarea adunării generale ordinare şi extraordinare;

i) stabileşte atribuţiile şi răspunderile vicepreşedintelui şi ale secretarului general, la propunerea preşedintelui;

j) avizează proiectul de buget anual al ASM;

k) aprobă colaborări ştiinţifice cu academii şi instituţii similare din ţară şi din străinătate şi hotărăşte cu privire la afilierea ASM la organisme ştiinţifice internaţionale;

l) sprijină organizarea de manifestări ştiinţifice cu participare naţională şi internaţională;

m) răspunde în faţa adunării generale pentru întreaga activitate a ASM.

(2) Hotărârile consiliului ştiinţific se iau prin vot deschis, cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor.

Art. 17. - (1) Biroul executiv al consiliului ştiinţific are următoarele atribuţii:

a) analizează propunerile privind alegerea de noi membri şi le transmite, pe cele care întrunesc condiţiile de eligibilitate, spre avizare, consiliului ştiinţific al ASM;

b) răspunde în faţa consiliului ştiinţific pentru buna desfăşurare a activităţii ASM;

c) întocmeşte proiectul de buget anual al ASM conform prevederilor legale şi îl spune avizării consiliului ştiinţific şi aprobării adunării generale, pe baza procedurii stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a ASM;

d) aprobă primirea de sponsorizări, donaţii şi alte bunuri, în folosul ASM, în condiţiile legii;

e) conduce aparatul de lucru al ASM pe baza procedurii stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a ASM.

(2) Şedinţele biroului executiv al consiliului ştiinţific au loc cel puţin bilunar şi se convoacă de preşedinte.

(3) Hotărârile biroului executiv al consiliului ştiinţific se iau cu majoritatea numărului total de membri, prin vot deschis.

Art. 18. - Preşedintele ASM conduce şi îndruma întreaga activitate a ASM pe baza legislaţiei în vigoare şi a hotărârilor adunării generale, a consiliului ştiinţific al ASM şi a biroului executiv al consiliului ştiinţific. În absenţa preşedintelui, acesta este reprezentat de vicepreşedinte sau de secretarul general al ASM, desemnat de preşedinte, prin delegare de competenţă.

Art. 19. - Preşedintele ASM are următoarele atribuţii:

a) reprezintă ASM în relaţiile cu terţii;

b) conduce întreaga activitate a ASM pe baza hotărârilor adunării generale, ale consiliului ştiinţific şi biroului executiv al consiliului ştiinţific. În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele emite decizii;

c) asigură legătura permanentă cu ministerele de resort, Ministerul Educaţiei Naţionale şi cu alte ministere şi instituţii;

d) reprezintă şi angajează ASM, în condiţiile legii, în relaţiile cu persoane juridice şi fizice române şi străine; informează consiliul ştiinţific asupra acţiunilor întreprinse şi a rezultatelor acestora;

e) convoacă şi prezidează şedinţele adunării generale, ale consiliului ştiinţific şi ale biroului executiv al consiliului ştiinţific.

Art. 20. - Vicepreşedintele şi secretarul general al ASM exercită atribuţiile ce le sunt stabilite de către adunarea generală şi preşedintele ASM.

 

CAPITOLUL V

Dispoziţii finale

 

Art. 21. - Modificările şi/sau completările prezentului statut se adoptă de adunarea generală şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Modificările şi completările intră în vigoare la data publicării hotărârii Guvernului în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

ANEXĂ

la statut

 

CRITERII MINIMALE

pentru obţinerea calităţii de membru titular (corespondent) al ASM, secţiile „Ştiinţe militare”,

„Informaţii şi securitate naţională”, „Ordine publică şi securitate naţională”

 

1. Recomandare scrisă dată de 2 membri titulari, pe baza activităţii şi operei ştiinţifice.

2. Standarde minimale pentru criteriul 1 privind activitatea publicistică şi de cercetare ştiinţifică: cel puţin 220 de puncte pentru membru titular şi 150 de puncte pentru membru corespondent.

3. Standarde minimale pentru criteriul 2 privind activitatea didactică şi ştiinţifică: cel puţin 200 de puncte pentru membru titular şi 150 de puncte pentru membru corespondent.

Dosarul de candidat va conţine lista de activităţi şi documente conform celor două criterii, însoţite de dovezile aferente.

 

CRITERIUL 1:

Activitatea publicistică şi de cercetare ştiinţifică

 

1.1. Standarde minimale pentru membru titular (corespondent)

 

Indicatorul

Denumirea indicatorului

Număr minim de lucrări titular (corespondent)

Punctajul

Număr minim de puncte/membru titular

(corespondent)

Elementul pentru care se acordă

punctajul

1.

Cărţi, manuale, cursuri universitare, monografii - unic autor

3(2)

20 p

60 (40) p

Pe lucrare

2.

Cărţi, manuale, cursuri universitare, monografii - coautor (colectiv)

5(3)

8p

40 (24) p

Pe lucrare

3.

Articole publicate în reviste recunoscute de CNCS

5(4)

5p

25 (20) p

Pe articol

4.

Articole publicate în volume ale unor manifestări ştiinţifice internaţionale (cu participare internaţională)

5(4)

5p

25 (20) p

Pe articol

5.

Articole publicate în volume ale unor manifestări ştiinţifice naţionale

10(9)

4p

40 (36) p

Pe articol

6.

Proiecte de cercetare-dezvoltare pe bază de contract/grant - director (codirector)

1(0)

15p

15(0)p

Pe proiect

7.

Proiecte de cercetare-dezvoltare pe bază de contract/grant - membru în colectiv

3(2)

5p

15(10)p

Pe proiect

Total punctaj minim obligatoriu

220(150) p

 

 

1.2. Alte lucrări

 

Indicatorul

Denumirea indicatorului

Punctajul

Elementul pentru care se acordă punctajul

1.

Capitole din: cărţi, manuale (studii) de specialitate, cursuri universitare

5p

Pe lucrare

2.

Lucrări ştiinţifice în domeniul secţiei - unic autor

8p

Pe lucrare

3.

Lucrări ştiinţifice în domeniul secţiei - coautor (colectiv)

5p

Pe lucrare

4.

Articole publicate în reviste cotate ISI

8p

Pe articol

5.

Citări (nu autocitări) în reviste sau în articole (lucrări) cotate ISI sau indexate de o bază de date internaţională recunoscută (ISI Web of Knowledge, Scopus, EBSCO, CEEOL, SpringerLink, Science Direct, Francis, JSTOR, ProQuest, Persee)

5p

Pe citare

6.

Brevete de invenţii/inovaţii

15 p

Pe brevet

 

CRITERIUL 2:

Activitatea didactică şi ştiinţifică

 

Indicatorul

Denumirea indicatorului

Punctajul

Elementul pentru care se acordă punctajul

1.

Organizator de conferinţe şi paneluri în ţară

5p

Pe activitate

2.

Organizator de conferinţe şi paneluri în străinătate

10p

Pe activitate

3.

Moderator/Keynote speaker la conferinţe naţionale sau internaţionale

5p

Pe activitate

4.

Profesor asociat la alte universităţi din ţară

5p

Pe an universitar

5.

Profesor asociat la universităţi din străinătate

15p

Pe an universitar

6.

Titlul de doctor în ştiinţe, obţinut în ţară (străinătate)

20 (30) p

Pe titlu

7.

Conducător de doctorat

30 p

Pe titlu

8.

Număr de teze de doctorat finalizate şi titluri confirmate

10p

Pe teză de doctorat

9.

Membru în consiliul editorial al unei reviste cu prestigiu recunoscut, indexată ISI sau indexată de o bază de date internaţională recunoscută

5p

Pe revistă

10.

Membru în Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare sau al Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice

15p

Pe consiliu

11.

Membru în comisiile de specialitate ale Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în învăţământul Superior

10p

Pe comisie

12.

Iniţierea unor programe de studii universitare

5p

Pe program

13.

Director al unui centru de cercetare ştiinţifică

15p

Pe centru

14.

Membru într-un centru de cercetare ştiinţifică

5p

Pe centru

15.

Cadru didactic (cercetător ştiinţific) titular pe post într-o instituţie de învăţământ superior (de cercetare ştiinţifică)

5p

Pe an

16.

Funcţii de conducere într-o instituţie de învăţământ superior (de cercetare ştiinţifică)

5p

Pe an

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 475/2007 privind aprobarea Planului naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare II, pentru perioada 2007-2013

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 475/2007 privind aprobarea Planului naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare II, pentru perioada 2007-2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 371 din 31 mai 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

1. Titlul hotărârii va avea următorul cuprins:

„HOTĂRÂRE

privind aprobarea Planului naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare II, pentru perioada 2007-30 iunie 2014”

2. Articolul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 1. - Se aprobă Planul naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare II, pentru perioada 2007-30 iunie 2014, denumit în continuare Planul naţional li (PNII).”

3. La articolul 4, alineatul (5) va avea următorul cuprins:

„(5) Plăţile aferente angajamentelor asumate pe durata aprobată a Planului naţional II pot fi eşalonate şi după această perioadă, până la finalizarea tuturor acţiunilor cuprinse în plan, cel mai târziu până la data de 31 decembrie 2016.”

4. În tot cuprinsul hotărârii, sintagma „perioada 2007- 2013” se înlocuieşte cu sintagma „perioada 2007-30 Iunie 2014”.

Art. II. - Hotărârea Guvernului nr. 475/2007 privind aprobarea Planului naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare II, pentru perioada 2007-2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 371 din 31 mai 2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu modificările aduse prin prezenta hotărâre, se va republica în Monitorul Oficial al României, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul educaţiei naţionale,

Remus Pricopie

Ministrul delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică,

Mihnea Cosmin Costoiu

Viceprim-ministru,

ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

p, Ministrul delegat pentru buget,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucureşti, 18 decembrie 2013.

Nr. 1.123.

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Amendamentului nr. 4 convenit între Guvernul României şi Banca Europeană de Investiţii, prin scrisoarea semnată la Luxemburg la 29 august 2013 şi la Bucureşti la 23 octombrie 2013, la Contractul de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii destinat finanţării proiectului privind reabilitarea sectorului sanitar, semnat la Bucureşti la 28 februarie 2005

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 5 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 442/2005 pentru aprobarea Contractului de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii destinat finanţării proiectului privind reabilitarea sectorului sanitar, semnat la Bucureşti la 28 februarie 2005, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Amendamentul nr. 4 convenit între Guvernul României, prin Ministerul Finanţelor Publice, şi Banca Europeană de Investiţii, prin scrisoarea*) semnată la Luxemburg la 29 august 2013 şi la Bucureşti la 23 octombrie 2013, la Contractul de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii destinat finanţării proiectului privind reabilitarea sectorului sanitar, semnat la Bucureşti la 28 februarie 2005, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 442/2005, cu modificările şi completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

Ministrul sănătăţii,

Gheorghe-Eugen Nicolăescu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

p. Ministrul afacerilor externe,

George Ciamba,

secretar de stat

 

Bucureşti, 23 decembrie 2013.

Nr. 1.148.


*) Traducere.

 

Banca Europeană de Investiţii

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

Str. Apolodor nr. 17, sectorul 5, RO-70060 Bucureşti

România

 

În atenţia domnului Daniel Chiţoiu, viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice

 

Luxemburg, 29 august 2013   JUII/SEE/AIA

 

Ref: ROMÂNIA- PROIECTUL PRIVIND REABILITAREA SECTORULUI SANITAR (FI Nr. 22.943)

 

Contract de finanţare între România şi Banca Europeană de Investiţii, din data de 28 februarie 2005, cu amendamentele ulterioare („Contractul de finanţare”)

Amendamentul nr. 4 la Contractul de finanţare

 

Stimaţi domni,

Ne referim la Contractul de finanţare menţionat mai sus.

1. Interpretare

Daca nu sunt definiţi altfel, termenii scrişi cu majusculă utilizaţi în această scrisoare au înţelesul atribuit acestora în Contractul de finanţare. Referirile la articole sunt referiri la articole în Contractul de finanţare.

În această scrisoare:

„Data efectivă” înseamnă data la care Banca confirmă împrumutatului, în scris (pentru evitarea oricărei neînţelegeri, prin poşta electronică), că a primit două (2) exemplare originale ale acestei scrisori, contrasemnate în mod corespunzător,

În numele împrumutatului, împreună cu o copie a împuternicirii corespunzătoare a semnatarilor, dacă aceasta nu a fost transmisă anterior şi faptul că niciun alt document nu este necesar pentru finalizarea procesului de semnare a prezentului amendament nr. 4.

2. Amendamente la Contractul de finanţare

Ca urmare a scrisorii dumneavoastră din 18 iunie 2013, avem plăcerea să confirmăm că Banca acceptă amendarea anumitor prevederi ale Contractului de finanţare, astfel cum sunt stipulate mai jos.

Articolul 1.02A

În articolul 1.02A data „31 octombrie 2013” se înlocuieşte cu data „31 decembrie 2014”.

Articolul 1.02B

În articolul 1.02B data „30 iunie 2013” se înlocuieşte cu data „31 august 2014”.

Articolul 4.01 D

După articolul 1.04C se introduce un nou articol 1.04D, care va avea următorul cuprins:

„1.04D. Disponibilizarea oricărei tranşe după data de 29 august 2013 va fi condiţionată de primirea de către Bancă la sau cu 5 zile lucrătoare în Luxemburg, înainte de data de disponibilizare planificată (în forma şi conţinutul satisfăcător pentru Bancă), a confirmării că:

(i) au fost efectuate aranjamentele necesare pentru a permite Ministerului Sănătăţii, la cererea acestuia, utilizarea alocaţiilor bugetare destinate proiectului, prevăzute iniţial în trim. IV 2013 în trimestrul III 2013; şi

(ii) sunt alocate fonduri suficiente pentru implementarea proiectului pentru a acoperi cheltuieli eligibile în cadrul proiectului necesare finalizării acestuia până la 31 decembrie 2014.”

Articolul 4.01 A se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Împrumutatul va rambursa:

(i) fiecare tranşă disponibilizată până la data de 31 august 2009 inclusiv, conform graficului de rambursare prezentat în anexa B1;

(ii) fiecare tranşă disponibilizată după data de 31 august 2009 şi anterior datei de 9 mai 2012 conform graficului de rambursare prezentat în anexa B2; şi

(iii) fiecare tranşă disponibilizată după data de 9 mai 2012 şi înaintea datei de 29 august 2013, conform graficului de rambursare prezentat în anexa B3; şi (iv) fiecare tranşă disponibilizată la sau după 29 august 2013, conform graficului de rambursare prezentat în anexa B4.

Articolul 12.03

Primul paragraf al articolul 12.03 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Preambulurile şi următoarele anexe fac parte integrantă din acest Contract:

- Anexa A (A1 şi A2) Descrierea tehnică şi Cerinţele privind informaţiile în cadrul Proiectului;

- Anexa B1 Graficul de rambursare (pentru tranşele disponibilizate până la data de 31 august 2009 inclusiv);

- Anexa B2 Graficul de rambursare (pentru tranşele disponibilizate după data de 31 august 2009 şi anterior datei de 9 mai 2012);

-. Anexa B3 Graficul de rambursare (pentru tranşele disponibilizate după data de 9 mai 2012 şi anterior datei de 29 august 2013);

- Anexa B4 Graficul de rambursare (pentru tranşele disponibilizate la sau după data de 29 august 2013);

- Anexa C Definiţia EURIBOR şi LIBOR;

- Anexa D Forma Certificatului din partea împrumutatului; şi

- Anexa E Formularul Cererii de tragere”

Modificări în cadrul anexei A1 - Descrierea tehnică

Ultimul rând din anexa A1 va fi modificat şi va avea următorul cuprins: „Finalizarea Proiectului: 31 decembrie 2014” Anexa B4

În ceea ce priveşte fiecare tranşă disponibilizată la sau după data de 29 august 2013 inclusiv, o nouă anexă, anexa B4 (Graficul de rambursare), se inserează după anexa B3 în forma prevăzută în anexa la prezentul amendament nr. 4.

3. Continuarea obligaţiilor

Împrumutatul confirmă şi acceptă că, în afara celor prevăzute şi agreate prin prezentul, această scrisoare nu constituie o renunţare din partea Băncii sau un amendament al celorlalţi termeni sau condiţii ale Contractului de finanţare. Banca îşi rezervă oricare dintre şi toate drepturile contractuale şi juridice pe care le are în cadrul acestui Contract de finanţare şi potrivit legislaţiei aplicabile.

4. Legislaţia şi jurisdicţia aplicabile

Prezenta scrisoare va fi guvernată de legea Marelui Ducat al Luxemburgului, iar părţile la aceasta se supun Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

Dacă sunteţi de acord cu cele de mai sus, vă rugăm să returnaţi Băncii, în atenţia doamnei Stella Renita (tel. +352 4379 83445, e-mail renita@eib.org), două (2) exemplare originale ale prezentei scrisori, cu iniţiale pe fiecare pagină, datate şi semnate

În numele şi din partea României, reprezentată de Ministerul Finanţelor Publice, împreună cu o copie a împuternicirii corespunzătoare a semnatarilor, dacă aceasta nu a fost transmisă anterior, până la cel mai târziu 30 noiembrie 2013. După această dată, Banca îşi rezervă dreptul, în funcţie de propria sa decizie, de a confirma, prin notificarea împrumutatului, dacă acceptarea prezentei scrisori de către împrumutat este considerată a fi dată în mod valabil de către împrumutat.

Cu stimă,

 

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIŢII

Dietmar Michael Dumlich                Stella Renita

Agreat şi acceptat pentru şi în numele României,

reprezentată de Ministerul Finanţelor Publice

Daniel Chiţoiu,

viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice

 

Data: 23 octombrie 2013

 

ANEXA I

Anma B4

 

GRAFIC DE RAMBURSARE

ROMÂNIA- Proiectul privind reabilitarea sectorului sanitar

 

Data de scadenţă a rambursării tranşei

Sume care vor fi rambursate exprimate ca o fracţie din împrumutul disponibilizat de către Bancă după data de 29 august 2013 inclusiv

1. 25.02.2015

1/30

2. 25.08.2015

1/30

3. 25.02.2016

1/30

4. 25.08.2016

1/30

5. 25.02.2017

1/30

6. 25.08.2017

1/30

7. 25.02.2018

1/30

8. 25.08.2018

1/30

9. 25.02.2019

1/30

10. 25.08.2019

1/30

11. 25.02.2020

1/30

12. 25.08 2020

1/30

13. 25.02.2021

1/30

14, 25.08.2021

1/30

15. 25.02.2022

1/30

16. 25.08.2022

1/30

17. 25.02.2023

1/30

18. 25.08.2023

1/30

19. 25.02.2024

1/30

20. 25.08.2024

1/30

21. 25.02.2025

1/30

22. 25.08.2025

1/30

23. 25.02.2026

1/30

24. 25.08.2026

1/30

25. 25.02.2027

1/30

26. 25.08.2027

1/30

27. 25.02.2028

1/30

28. 25.08.2028

1/30

29. 25.02.2029

1/30

30. 25.08.2029

1/30

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

COMPLETUL COMPETENT SĂ JUDECE RECURSUL ÎN INTERESUL LEGII

 

DECIZIA Nr. 18

din 18 noiembrie 2013

 

Dosarul nr. 18/2013

 

Livia Doina Stanciu - preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele completului

Lavinia Curelea - preşedintele Secţiei I civile

Roxana Popa - preşedintele delegat al Secţiei a II-a civile

Ionel Barbă - preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal

Corina Michaela Jîjîie - preşedintele Secţiei penale

Ilie Iulian Dragomir - judecător la Secţia penală

Mariana Ghena - judecător la Secţia penală

Lavinia Valeria Lefterache - judecător la Secţia penală

Francisca Maria Vasile - judecător la Secţia penală

Leontina Şerban - judecător la Secţia penală

Dan Marius Foitoş - judecător la Secţia penală

Ana Maria Dascălu - judecător la Secţia penală

Mirela Sorina Popescu - judecător la Secţia penală

Valentin Horia Şelaru - judecător la Secţia penală

Magdalena Iordache - judecător la Secţia penală

Angela Dragne - judecător la Secţia penală

Livia Luminiţa Zglimbea - judecător la Secţia penală

Ionuţ Mihai Matei - judecător la Secţia penală

Lucia Tatiana Rog - judecător la Secţia penală - judecător-raportor

Adina Georgeta Nicolae - judecător la Secţia I civilă

Simona Gina Pietreanu - judecător la Secţia I civilă

Ileana Izabela Dolache - judecător la Secţia II civilă

Aurelia Motea - judecător la Secţia II civilă

Zoiţa Milăşan - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Gheorghiţa Luţac - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

 

Completul competent să judece recursul în interesul legii ce formează obiectul Dosarului nr. 18/2013 este constituit conform dispoziţiilor art. 4144 alin. (3) din Codul de procedură penală, modificat şi completat prin Legea nr. 202/2010, raportate la dispoziţiile art. 271 şi 272 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Şedinţa completului este prezidată de doamna Livia Doina Stanciu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este reprezentat de doamna procuror Iuliana Nedelcu - procuror şef al Secţiei judiciare al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

La şedinţa de judecată participă doamna Adina Andreea Ciuhan Teodoru, magistrat asistent în cadrul Secţiei penale, desemnat în conformitate cu dispoziţiile art. 273 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a luat în examinare recursul în interesul legii formulat de către Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov, vizând interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, respectiv posibilitatea instanţei de judecată de a dispune prelevarea probelor biologice de la persoanele condamnate definitiv la pedeapsa închisorii pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute în anexa Legii nr. 76/2008 în ipoteza în care executarea acesteia este suspendată condiţionat sau sub supraveghere.

Reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a susţinut recursul în interesul legii, învederând că există o jurisprudenţă neunitară, în sensul că unele instanţe au apreciat că prelevarea probelor biologice poate fi dispusă în cazul persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii a cărei executare a fost suspendată condiţionat sau sub supraveghere, iar, dimpotrivă, altele au apreciat că prelevarea probelor biologice nu poate fi dispusă în cazul persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii a cărei executare a fost suspendată condiţionat sau sub supraveghere.

A fost arătată opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în sensul că prelevarea probelor biologice poate fi dispusă în cazul persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii a cărei executare a fost suspendată condiţionat sau sub supraveghere.

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, doamna judecător Livia Doina Stanciu, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunţare asupra recursului în interesul legii.

ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:

1. Problema de drept ce a generat practica neunitară Prin recursul în interesul legii formulat de către Colegiul de

conducere al Curţii de Apel Braşov s-a arătat că în practica judiciară naţională nu există un punct de vedere unitar cu privire la stabilirea faptului dacă, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, se dispune prelevarea probelor biologice de la persoanele condamnate definitiv la pedeapsa închisorii pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute în anexa la Legea nr. 76/2008 şi în ipoteza în care executarea acesteia este suspendată condiţionat sau sub supraveghere.

2. Examenul jurisprudenţial

Colegiul de conducere al Curţii de apel Braşov a învederat că, în urma verificării jurisprudenţei la nivel naţional cu privire la aplicarea dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 76/2008, a fost relevată o practică neunitară.

3. Soluţiile pronunţate de instanţele judecătoreşti într-o primă orientare instanţele au considerat că prelevarea probelor biologice poate fi dispusă în cazul persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii a cărei executare a fost

suspendată condiţionat sau sub supraveghere, motivat pe considerentul că art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 nu face distincţie în funcţie de modul de individualizare a executării pedepsei închisorii. Pornind de la interpretarea sistematică a legii în ansamblul ei şi a art. 1 din Legea nr. 76/2008 s-a arătat că voinţa legiuitorului a fost aceea de a constitui o bază de date, Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare, de natură să servească pentru prevenirea şi combaterea unor categorii de infracţiuni prin care se aduc atingeri grave drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor.

În raport cu acest scop s-a arătat că restrângerea sferei de aplicare a legii la persoanele condamnate la pedeapsa închisorii cu executare în regim de detenţie este nejustificată.

Într-o a două orientare instanţele au reţinut că dispoziţiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 sunt incidente doar dacă pedeapsa aplicată este cea a închisorii cu executare în regim de detenţie.

S-a argumentat că stabilirea sensului normei juridice se realizează prin metoda interpretării sistemice care impune examinarea art. 7 alin, (1) din Legea nr. 76/2008 în strânsă legătură cu alin. (2) al aceluiaşi articol.

În condiţiile în care în alin. (2) al textului de lege se statuează că prelevarea probelor biologice de la persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b) se realizează la eliberarea din penitenciar de către personalul medical al penitenciarului, cu sprijinul personalului de pază şi în prezenţa unui poliţist, fără nicio altă notificare prealabilă din partea instanţei de judecată, în cazul condamnărilor la pedeapsa închisorii a cărei executare a fost suspendată condiţionat sau sub supraveghere neavând loc o executare efectivă şi, implicit, o eliberare din penitenciar, măsura prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 nu poate fi incidenţă.

4. Opinia Colegiului de conducere al Curţii de Apel Braşov

Prin Adresa nr. 1.348/33 din 25 iunie 2013, Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov a solicitat pronunţarea unei decizii în interesul legii în vederea soluţionării problemei de drept supuse interpretării.

Deşi prin sesizare s-a constatat că la instanţele din raza teritorială a Curţii de Apel Braşov s-au pronunţat soluţii divergente asupra problemelor de drept invocate, Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov nu a exprimat un punct de vedere.

5. Opinia procurorului general

Soluţia propusă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este în sensul orientării jurisprudenţiale potrivit căreia prelevarea probelor biologice de la persoanele condamnate definitiv la pedeapsa închisorii pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute în anexa Legii nr. 76/2008 poate fi dispusă şi în ipoteza în care executarea acesteia este suspendată condiţionat sau sub supraveghere.

În susţinerea acestei opinii s-a motivat că determinarea sensului dispoziţiei art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 trebuie făcută printr-o interpretare sistemică, teleologică şi logică, respectiv prin examinarea întregului act normativ în acord şi cu principiul ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus şi nu doar prin coroborarea acestuia cu art. 7 alin. (2).

Astfel s-a precizat că în condiţiile în care legea nu distinge între condamnări în raport de modul de individualizare a executării pedepsei, nici judecătorului nu-i este îngăduit să facă o asemenea distincţie.

În acest sens s-a opinat că includerea în anexa legii a unor infracţiuni precum vătămarea corporală din culpă sau uciderea din culpă, care, în mod majoritar, în practica judiciară sunt sancţionate cu pedeapsa închisorii a cărei executare este suspendată condiţionat sub supraveghere, constituie un argument suplimentar în susţinerea punctului de vedere expus.

6. Raportul asupra recursului în interesul legii

Proiectul de soluţie propus prin raportul întocmit în cauză a vizat prima soluţie identificată de examenul jurisprudenţial, în sensul că prelevarea probelor biologice de la persoanele condamnate definitiv la pedeapsa închisorii pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute în anexa Legii nr. 76/2008 poate fi dispusă şi în ipoteza în care executarea acesteia este suspendată condiţionat sau sub supraveghere.

În susţinerea acestei opinii, în esenţă, s-a argumentat că art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 nu distinge între condamnări în raport cu modalitatea de individualizare a executării pedepsei închisorii, iar, pe de altă parte, analiza dispoziţiilor art. 7 în contextul întregului act normativ impune concluzia că, pentru a se dispune prelevarea de probe biologice de la persoanele condamnate definitiv la pedeapsa închisorii, nu prezintă relevanţă juridică individualizarea modalităţii de executare a pedepsei, interpretarea contrară conducând implicit la o diminuarea a cantităţii de informaţii conţinute de Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare, ceea ce nu corespunde finalităţii legii în ansamblul ei, respectiv de a constitui o bază de date de natură să servească pentru prevenirea şi combaterea unor categorii de infracţiuni prin care se aduc atingeri grave drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor.

7. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, examinând sesizarea cu recurs în interesul legii, raportul întocmit de judecătorul-raportor şi dispoziţiile legale ce se solicită a fi interpretate îi mod unitar, reţine următoarele:

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost legal sesizată, iar recursul în interesul legii este admisibil, fiind îndeplinite cerinţele impuse de dispoziţiile art. 4142 din Codul de procedură penală, referitoare la autorul sesizării, şi de dispoziţiile art. 4143 din Codul de procedură penală referitoare la existenţa unei jurisprudenţe neunitare relativ la problema de drept ce se cere a fi interpretată.

Practica neunitară ce face obiectul prezentului recurs în interesul legii a fost generată de formularea dispoziţiilor art. 7 alin. (2) din Legea nr. 76/2008, care prevăd că „prelevarea probelor biologice de la persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b), în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J., se realizează la eliberarea din penitenciar de personalul medical al penitenciarului, cu sprijinul personalului de pază şi în prezenţa unui poliţist, fără nicio altă notificare prealabilă din partea instanţei de judecată”.

În primul rând se observă că prevederile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008, care statuează că „prelevarea probelor biologice de la persoanele condamnate definitiv la pedeapsa închisorii pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute în anexă este dispusă de instanţa de judecată, prin hotărârea de condamnare”, nu disting între condamnări în raport CU modalitatea de individualizarea a executării pedepsei închisorii, or, în principiu, unei formulări generale trebuie să-i corespundă o aplicare a sa tot generală, fără a introduce alte distincţii pe care legea nu le conţine.

Împrejurarea că în art. 7 alin. (2) din Legea nr. 76/200B este reglementată procedura de ducere la îndeplinire a acestei măsuri doar pentru situaţiile în care executarea pedepsei are loc în regim de detenţie nu poate conduce la concluzia incidenţei dispoziţiilor art. 7 doar în cazurile în care există dispoziţii procedurale care să prevadă modalitatea de recoltare.

Aceasta întrucât, spre deosebire de normele de drept penal, pentru care analogia nu este admisă, având în vedere principiile nullum crimen sine lege şi nulla poena sine lege, în domeniul procedurii penale este acceptată folosirea suplimentului analogic, constând în umplerea lacunelor legislative prin recurgerea la norme care reglementează cazuri similare, tăcerea legii neputând constitui un obstacol în realizarea scopului procesului penal.

În cazul de faţă există dispoziţii în lege care prevăd modalitatea de recoltare a probelor biologice pentru situaţia în care persoana nu este privată de libertate (suspectul), aceasta realizându-se, la solicitarea organului de urmărire penală sau a instanţei de judecată, de către personalul Poliţiei Române instruit în acest sens sau de către personal medico-sanitar calificat (art. 6), procedură ce poate fi folosită şi în cazul în care pedeapsa aplicată este suspendată condiţionat sau sub supraveghere.

De asemenea, nu se poate susţine că, în realitate, voinţa legiuitorului a fost aceea de a restrânge sfera de aplicare a acestei măsuri doar la cazurile în care pedeapsa închisorii se execută în mod efectiv, interpretarea sistematică a dispoziţiilor legale în discuţie infirmând o atare ipoteză.

Interpretarea sistematică presupune stabilirea înţelesului art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008, nu doar prin coroborarea sa cu alin. (2) al aceluiaşi articol, ci această metodă impune ca înţelegerea sensului dispoziţiei legale să se facă prin încadrarea sa în economia întregii legi.

În acest sens se reţine că art. 1 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 prevede expres că aceasta are drept scop constituirea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, pentru prevenirea şi combaterea unor categorii de infracţiuni prin care se aduc atingeri grave drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, în special dreptului la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, precum şi pentru identificarea cadavrelor cu identitate necunoscută, a persoanelor dispărute sau a persoanelor decedate în urma catastrofelor naturale, a accidentelor în masă, a infracţiunilor de omor sau a actelor de terorism.

În vederea realizării acestei baze naţionale de date, art. 3 al Legii nr. 76/2008 stabileşte infracţiunile pentru care pot fi prelevate probe biologice (cele prevăzute în anexa legii), iar în art. 4 sunt indicate categoriile de persoane de la care pot fi prelevate asemenea probe, respectiv:

„a) suspecţi - persoanele despre care există date şi informaţii că ar putea fi autori, instigatori sau complici ai infracţiunilor cuprinse în anexă;

b) persoane condamnate definitiv la pedeapsa închisorii pentru săvârşirea infracţiunilor cuprinse în anexă. (...)”.

Legea reglementează şi durata până la care probele biologice sunt păstrate. Pentru cazul suspectului (art. 13), profilele genetice introduse în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare sunt păstrate până când organele de urmărire penală sau instanţele judecătoreşti dispun ştergerea lor din baza de date.

În caz de neîncepere a urmăririi penale, scoatere de sub urmărire penală, încetare a urmăririi penale sau, după caz, de achitare sau încetare a procesului penal, ştergerea datelor din Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare se efectuează pe baza ordonanţei sau rezoluţiei emise de procuror ori, după caz, pe baza hotărârii judecătoreşti, dacă în cuprinsul acestora există menţiuni exprese cu privire la măsura ştergerii.

Conform art. 14 din Legea nr. 76/2008, profilele genetice obţinute de la persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b), introduse în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare, sunt păstrate până când persoana împlineşte vârsta de 60 de ani, iar în cazul în care aceasta decedează înainte de împlinirea acestei vârste sunt păstrate încă 5 ani după deces, după care sunt şterse.

Se constată că, pentru ipoteza în care prelevarea probelor biologice are loc înainte de începerea urmăririi penale sau în cursul efectuării acesteia, în situaţia reţinerii incidenţei unuia dintre cazurile prevăzute la art. 10 din Codul de procedură penală, ştergerea profilelor genetice nu intervine în mod automat, ci doar dacă procurorul sau instanţa dispune în mod expres.

Ca atare, dacă pentru varianta mai sus expusă legiuitorul a acordat implicit posibilitatea instanţei de judecată ca, în funcţie de temeiul soluţiei de achitare sau de încetare a procesului penal, să dispună sau nu ştergerea datelor, rezultă în mod evident că, pentru situaţia pronunţării unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii, acesta nu a urmărit, prin dispoziţiile art. 7 alin. (2) din Legea nr. 76/2008, să restrângă sfera de aplicare a măsurii prelevării de probe biologice doar la cazurile în care aceasta se execută în mod efectiv.

Analizând, aşadar, dispoziţiile art. 7 în contextul întregului act normativ, concluzia ce se impune este aceea că, pentru a se dispune prelevarea de probe biologice de la persoanele condamnate definitiv la pedeapsa închisorii, nu prezintă relevanţă juridică individualizarea modalităţii de executare a pedepsei, interpretarea contrară conducând implicit la o diminuare a cantităţii de informaţii conţinute de Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare, ceea ce nu corespunde finalităţii legii în ansamblul ei, respectiv de a constitui o bază de date de natură să servească pentru prevenirea şi combaterea unor categorii de infracţiuni prin care se aduc atingeri grave drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor.

În considerarea celor expuse rezultă că prelevarea probelor biologice de la persoanele condamnate definitiv la pedeapsa închisorii pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute în anexa Legii nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare poate fi dispusă şi în ipoteza în care executarea acesteia este suspendată condiţionat sau sub supraveghere.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 4144 si 4145 din Codul de procedură penală, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr. 202/2010,

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

În numele legii

DECIDE:

Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov.

În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, stabileşte că:

Prelevarea probelor biologice de la persoanele condamnate definitiv la pedeapsa închisorii pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute în anexa Legii nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare poate fi dispusă şi în ipoteza în care executarea acesteia este suspendată condiţionat sau sub supraveghere.

Obligatorie, potrivit art. 4145 alin. (4) din Codul de procedură penală.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 18 noiembrie 2013.

 

PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE LIVIA

DOINA STANCIU

Magistrat-asistent,

Adina Andreea Ciuhan Teodoru

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

DECIZIE

privind sancţionarea Societăţii UIRB-UNITED INSURANCE REINSURANCE BROKER - S.A. cu interzicerea temporară a exercitării activităţii

 

Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu sediul în municipiul Bucureşti, str. Splaiul Independenţei nr. 15, sectorul 5, cod de înregistrare fiscală 31588130/30.04.2013, reprezentată legal prin preşedinte, în temeiul prevederilor art. 13 alin. (1) coroborate cu ale art. 2 alin. (1) lit. b) şi art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în şedinţa din data de 20 noiembrie 2013, Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară a analizat Referatul de constatare întocmit de Direcţia autorizare avizare cu nr. SAR/DAA/B-60.866 din 5 noiembrie 2013, ca urmare a controlului permanent efectuat la Societatea UIRB-UNITED INSURANCE REINSURANCE BROKER - S.A., cu sediul social în municipiul Bucureşti, Calea Victoriei nr. 16-18-20, pasaj Macca, sectorul 3, J40/5797/13.05.2009, CUI 25546335/13.05.2009, RBK-615/26.03.2010,

şi a constatat următoarele:

Societatea UIRB-UNITED INSURANCE REINSURANCE BROKER - S.A. nu a transmis documentaţia completă pentru aprobarea unei noi persoane semnificative/conducător executiv în termen de 15 zile de la data vacantării poziţiei începând cu data de 27 septembrie 2013 ca urmare a demisiei dlui Tiganus Razvan.

Prin Adresa nr. SAR-DAA/B-51.997 din 14 octombrie 2013 societatea a fost notificată cu privire la încălcarea dispoziţiilor legale.

Societatea UIRB-UNITED INSURANCE REINSURANCE BROKER - SA. nu a transmis documentaţia completă pentru aprobarea unei noi persoane semnificative/conducător executiv în termen de 15 zile de la data vacantării acestei poziţii, fiind astfel încălcate prevederile art. 14 alin. (2) din Normele privind autorizarea brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare, precum şi condiţiile de menţinere a acesteia, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 15/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

Fapta constituie contravenţie în conformitate cu prevederile art. 39 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare.

Faţă de motivele de fapt şi de drept arătate, pentru fapta nelegală reţinută în sarcina Societăţii UIRB-UNITED INSURANCE REINSURANCE BROKER - S.A., în scopul apărării drepturilor asiguraţilor şi al promovării stabilităţii activităţii de asigurare în România,

Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară emite următoarea decizie:

Art. 1. - În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) lit. b), art. 3 alin. (1) lit. d) şi art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 8 alin. (2) lit. a) şi k), precum şi ale art. 39 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările si completările ulterioare, se sancţionează Societatea UIRB-UNITED INSURANCE REINSURANCE BROKER - S.A., cu sediul social în Bucureşti, Calea Victoriei nr. 16-18-20, pasaj Macca, sectorul 3, J40/5797/13.05.2009, CUI 25546335/13.05.2009, RBK-615/26.03.2010, cu interzicerea temporară a exercitării activităţii până la aprobarea de către Autoritatea de Supraveghere Financiară a conducătorului executiv care să îndeplinească condiţiile prevăzute în Normele privind autorizarea brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare, precum şi condiţiile de menţinere a acesteia, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 15/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - (1) Pe toată perioada de interzicere temporară a exercitării activităţii de intermediere, brokerului de asigurare i se interzic desfăşurarea activităţii de negociere şi încheiere de noi contracte de asigurare pentru persoanele fizice sau juridice, acordarea de asistenţă pe durata derulării contractelor în curs ori în legătură cu regularizarea daunelor, precum şi desfăşurarea oricăror operaţiuni specifice brokerilor de asigurare, astfel cum sunt definite în Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Brokerul de asigurare are obligaţia să aducă la cunoştinţa clienţilor săi interzicerea temporară a exercitării activităţii de intermediere în asigurări. În termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data primirii prezentei decizii, în vederea efectuării plăţii ratelor scadente la contractele în curs de derulare direct la asigurător, rămânând direct răspunzător pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate prin contractele în vigoare.

Art. 3. - Reluarea activităţii Societăţii UIRB-UNITED INSURANCE REINSURANCE BROKER - S.A. se dispune prin decizie motivată a Autorităţii de Supraveghere Financiară.

Art. 4. - Împotriva prezentei decizii. Societatea UIRB-UNITED INSURANCE REINSURANCE BROKER - S.A. poate formula plângere prealabilă adresată Autorităţii de Supraveghere Financiară, în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei, şi poate sesiza Curtea de Apel Bucureşti în termen de 6 luni, conform Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 5. - Prezenta decizie produce efecte de la data comunicării, conform prevederilor art. 39 alin. (5) din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară,

Dan Radu Ruşanu

 

Bucureşti, 11 decembrie 2013.

Nr. 1.202.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.