MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 141/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 141         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 26 februarie 2014

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

 

            6. - Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind comisioanele interbancare pentru operaţiunile de plată pe bază de card - COM (2013) 550

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 6 din 16 ianuarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor ari. 169 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

 

Decizia nr. 20 din 21 ianuarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 alin. 2, 3, 31 şi 4 şi ale art. 2781 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură penală

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

87. - Ordin al ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultura pentru modificarea anexei nr. 2 la Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1.225/2013 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru speciile de faună de interes cinegetic, la care vânarea este permisă, pentru sezonul de vânătoare 15 mai 2013-14 mai 2014

 

141. - Ordin al ministrului mediului şi schimbărilor climatice pentru aprobarea Ghidului de finanţare a Programului vizând educaţia şi conştientizarea publicului privind protecţia mediului

 

193. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, pentru extinderea desemnării Societăţii Comerciale “Societatea de Certificare ICECON CERT” - S.R.L. în vederea notificării la Comisia Europeană pentru realizarea de funcţii specifice pentru evaluarea şi verificarea constanţei performanţei produselor pentru construcţii

 

272. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 246/2008 privind stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice şi a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare în sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de agromediu şi zone defavorizate

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea opiniei referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind comisioanele interbancare pentru operaţiunile de plată pe bază de card - COM (2013) 550

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi al art. 40 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 11/2011 privind procedura de lucru şi mecanismul decizional pentru exercitarea controlului parlamentar asupra proiectelor de acte legislative ale Uniunii Europene, în temeiul prevederilor Tratatului de la Lisabona privind rolul parlamentelor naţionale,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Proiectul de opinie nr. 4 c-19/83, adoptat de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 19 februarie 2014,

1. Camera Deputaţilor ia act că propunerea face parte din iniţiativele menite să pună în aplicare Agenda digitală, parte, la rândul său, a Strategiei Europa 2020, şi se adaugă unui pachet mai larg de măsuri legislative privind serviciile de plată, urmând să completeze şi să actualizeze cadrul juridic existent; consideră că propunerea este coerentă cu Agenda digitală, în particular cu obiectivul creării unei pieţe unice digitale.

2. Camera Deputaţilor susţine punctul de vedere al Parlamentului European potrivit căruia, în contextul crizei actuale, piaţa digitală este o oportunitate importantă pentru creşterea economică, crearea de locuri de muncă şi relansarea consumului, cu precizarea că Uniunea Europeană trebuie să continue eforturile pentru a institui o piaţă internă digitală completă.

3. Camera Deputaţilor susţine punctul de vedere al Parlamentului European potrivit căruia este esenţial, pe de o parte, să se elimine obstacolele existente şi, pe de altă parte, să se încurajeze încrederea consumatorilor; în acest sens, existenţa unei pieţe unice europene a plăţilor efectuate cu cardul, pe internet şi de pe telefonul mobil, neutră şi sigură, care să faciliteze libera concurenţă şi inovarea, este esenţială pentru realizarea unei veritabile pieţe unice digitale şi ar putea aduce o contribuţie majoră la creşterea încrederii consumatorilor.

4. Camera Deputaţilor constată că se perpetuează practici de excludere a cetăţenilor europeni de la accesul la anumite sectoare ale pieţei interne şi că opoziţia dintre libertatea întreprinderii de a decide în ce regiune doreşte să activeze şi dreptul consumatorilor de a nu fi discriminaţi de refuzul de a furniza servicii numai pe motive de cetăţenie sau loc de reşedinţă reprezintă încă un fapt de viaţă.

5. Camera Deputaţilor observă că în mediul digital, extrem de dinamic, fiecare progres în tehnologie pare a genera o nouă formă de discriminare sau a facilita formele tradiţionale de discriminare, în loc să determine creşterea calităţii vieţii sociale, prin aplicarea principiilor şi respectarea valorilor Uniunii Europene.

6. Camera Deputaţilor reaminteşte că articolul 18 din TFUE interzice discriminarea pe motive de cetăţenie şi că interzicerea practicilor discriminatorii are scopul de a asigura integritatea pieţei, iar criteriul reşedinţei ar putea fi văzut ca un caz de discriminare indirectă pe motiv de cetăţenie.

7. Camera Deputaţilor ia act de evaluarea instituţiilor europene potrivit căreia veniturile obţinute din comisioanele interbancare multilaterale (CIM) sunt în multe cazuri prea ridicate comparativ cu costul pe care ar trebui să îl acopere, iar măsurile pentru ca CIM-urile să nu denatureze concurenţa prin crearea de obstacole în calea noilor participanţi la piaţă şi a inovării ar trebui stabilite prin regulament.

8. Camera Deputaţilor ia act de Hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din 24 mai 2012 în “cauza MasterCard”, potrivit căreia comisionul interbancar multilateral (CIM) poate fi considerat anticoncurenţial.

9. Camera Deputaţilor ia act de faptul că în România nivelul comisioanelor suportate de comercianţi variază între 0,5% şi 1,9% din valoarea unei tranzacţii cu cardul de debit sau de credit, acoperind atât cheltuielile de emitere, cât şi cheltuielile de acceptare la plată a cardurilor, şi că nivelul comisionului creşte în funcţie de serviciile/beneficiile auxiliare oferite de emitenţi la utilizarea cardurilor.

10. Camera Deputaţilor susţine regulamentul din perspectiva aplicării prevederilor care vizează reducerea comisioanelor multilaterale interbancare şi a asigurării transparenţei comisioanelor aplicate operaţiunilor de plată pe bază de card.

11. Camera Deputaţilor salută măsurile care permit comercianţilor să accepte la plată doar cardurile cu costuri mai reduse, apreciind că acest demers este în beneficiul consumatorilor prin reducerea costurilor comercianţilor care acceptă plata cu cardul şi, respectiv, a preţurilor bunurilor şi serviciilor furnizate de aceşti comercianţi.

12. Camera Deputaţilor semnalează că în România numărul persoanelor care utilizează serviciile bancare este totuşi redus, mai ales în mediul rural, iar nivelul scăzut al salariului mediu, comparativ cu cel înregistrat în ţările europene dezvoltate, nu asigură nici atingerea masei critice de utilizatori ai cardurilor şi nici veniturile necesare instituţiilor emitente pentru acoperirea costurilor de emitere, procesare şi decontare a acestora.

13. Camera Deputaţilor semnalează, în acelaşi context, că în România utilizarea cu preponderenţă a numerarului, în aproximativ 95% din totalul plăţilor de vânzare cu amănuntul, pentru plata bunurilor şi serviciilor oferite consumatorilor nu va permite, pe termen mediu, o reducere importantă a preţului final al acestor bunuri şi servicii, chiar în condiţiile în care nivelul comisioanelor interbancare asociate plăţilor cu cardul de consum s-ar diminua ca urmare a punerii în aplicare a reglementării propuse.

14. Camera Deputaţilor consideră că, din motivele expuse mai sus, aplicarea unor comisioane multilaterale interbancare pentru operaţiunile de plată pe bază de card la nivelul maxim prevăzut de regulament şi la termenele de punere în aplicare propuse de acesta, de către prestatorii de servicii de plată care operează pe teritoriul României, nu poate asigura atingerea obiectivelor avute în vedere de actul normativ.

15. Camera Deputaţilor reiterează punctele de vedere exprimate cu prilejul examinării propunerii în cadrul mecanismului de alertă timpurie, când arăta că:

- recunoaşte că realizarea unei pieţe interne pe deplin funcţionale în domeniul cardurilor de plată a fost împiedicată de aplicarea pe scară largă a anumitor reguli şi practici comerciale restrictive;

- subliniază contribuţia importantă pe care plăţile electronice şi plăţile prin telefonul mobil o au în cadrul luptei pentru combaterea economiei gri şi, în special, a evaziunii fiscale;

- susţine limitarea aplicării “regulii privind acceptarea tuturor cardurilor”, în condiţiile în care se vor interzice discriminările în funcţie de banca emitentă sau de provenienţa deţinătorului de card ori între cardurile care aplică acelaşi nivel al comisioanelor interbancare;

- recunoaşte că aceste restricţii generează, printre altele, şi o lipsă de informare a consumatorilor şi a comercianţilor cu amănuntul cu privire la costurile şi la stabilirea preţurilor aferente Operaţiunilor, ceea ce reduce rezultatele pieţei sub nivelul optim;

- salută efortul de a se asigura o mai mare transparenţă şi O mai bună informare a consumatorului cu privire la suprataxele şi taxele suplimentare pentru diversele metode de plată, întrucât comercianţii includ adesea costurile tranzacţiei în preţurile produselor şi serviciilor lor;

- accentuează importanţa organizării unor campanii de informare la nivel european, în scopul sensibilizării consumatorilor cu privire la opţiunile disponibile pe piaţă şi la condiţiile şi cerinţele pentru plăţi electronice sigure;

- salută măsurile menite să pună capăt practicii frecvente de discriminare a consumatorilor europeni, ale căror plăţi pentru tranzacţiile electronice transfrontaliere nu sunt acceptate din cauza provenienţei acestora;

- susţine interzicerea aplicării oricărei reguli care i-ar împiedica sau i-ar descuraja pe comercianţi să îşi orienteze clienţii către instrumente de plată mai eficiente sau să divulge clienţilor lor taxele pe care le plătesc acceptanţilor de servicii de plată;

- consideră că încrederea consumatorilor reprezintă un factor esenţial şi că ar trebui să se asigure un nivel ridicat de securitate ca garanţie împotriva riscului de fraudă şi pentru a proteja datele sensibile şi cu caracter personal ale consumatorilor;

- consideră că responsabilitatea finală pentru măsurile de securitate asociate diferitelor metode de plată nu poate reveni clienţilor, că aceştia ar trebui să fie informaţi asupra precauţiilor în materie de securitate, iar instituţiile financiare ar trebui să îşi asume responsabilitatea pentru costurile legate de fraude, cu excepţia cazului în care sunt generate de client;

- recunoaşte că nu poate fi exclus cu certitudine un impact negativ asupra prestatorilor de servicii de plată şi a băncilor existente deja pe piaţă, dar crede că sporirea volumului operaţiunilor efectuate cu cardul şi economiile realizate în ceea ce priveşte gestionarea de numerar ar putea oferi băncilor cel puţin o compensare parţială a eventualelor pierderi provocate de plafonarea comisioanelor interbancare;

- recomandă Comisiei Europene să examineze posibilitatea de a completa propunerea de regulament cu prevederi care să exonereze cetăţenii europeni cu venituri reduse de plata comisioanelor legate de operaţiunile cu carduri bancare;

- recomandă aplicarea principiului transparenţei, promovat de altfel în propunerea de regulament, inclusiv pe calea unei informări cuprinzătoare a consumatorului, prin afişarea costurilor operaţiunii atât în cazul retragerilor de numerar, cât şi în cazul plăţilor cu cardul la comercianţi, atât înainte de efectuarea plăţii, pe ecranul ATM sau POS, cât şi după efectuarea plăţii, pe chitanţă.

16. Camera Deputaţilor ia act de hotărârea Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor de a susţine adoptarea acestei iniţiative legislative, cu observaţiile şi recomandările enunţate mai jos, în consens cu opiniile Ministerului Finanţelor Publice:

- plafonarea comisionului interbancar poate genera anumite distorsiuni în piaţa serviciilor de plăţi cu cardul, printre care descurajarea investiţiilor, scăderea competiţiei, scăderea condiţiilor privind securitatea şi siguranţa tranzacţiilor pentru a reduce o parte din costuri, obligarea băncilor să caute soluţii alternative pentru a menţine nivelul veniturilor provenite din acest tip de servicii;

- comisioanele ar putea fi limitate la nivelul celor mai mici comisioane percepute de prestatorii de servicii de plată şi/sau sistemele de plată care procesează tranzacţii efectuate cu cardul în cele mai performante 3 state membre, astfel încât să avem o limită minimă şi una maximă;

- altă soluţie ar fi plafonarea la o sumă fixă, indiferent de valoarea tranzacţionată şi nu prin procent, eventual introducerea unor plafoane diferenţiate pe tranşe de valori, ceea ce ar conduce la creşterea transparenţei şi la facilitarea comparabilităţii comisioanelor;

- ar fi de dorit reducerea progresivă a comisioanelor pe un interval de maximum 2-3 ani, pentru punerea în aplicare a unor proiecte de optimizare şi adaptare a operaţiunilor la un nou cadru legal şi pentru evitarea unor şocuri pe această piaţă;

- introducerea plafoanelor ar trebui să fie aplicată în acelaşi moment atât la nivel transfrontalier, cât şi pe plan naţional pentru reducerea eventualelor costuri prilejuite de menţinerea unor infrastructuri multiple, care să permită direcţionarea separată a operaţiunilor transfrontaliere şi naţionale;

- ar trebui stabilit tipul de card utilizat în operaţiunile de plată pentru a evita posibilitatea de a ocoli prevederile propunerii de regulament prin dezvoltarea unor sisteme paralele care utilizează alte tipuri de carduri;

- formularea art. 5 - Interzicerea eludării, conform căruia orice compensaţie netă primită de o bancă emitentă de la un sistem de plată cu cardul în legătură cu operaţiuni de plată sau activităţi conexe este considerată ca făcând parte din comisionul interbancar, acoperă doar circuitul clasic, în care banca acceptantă plăteşte comision interbancar băncii emitente, însă nu acoperă şi situaţia în care se modifică fluxul comisioanelor.

17. Camera Deputaţilor ia act şi subscrie la opinia Comisiei pentru industrii şi servicii, care consideră că reglementarea unitară şi direct aplicabilă la nivel european în domeniul plăţilor cu cardul şi al tarifelor aplicabile tranzacţiilor interbancare va contribui la creşterea gradului de utilizare a acestor modalităţi de plată în rândul cetăţenilor, asigurând premisele pentru dezvoltarea de noi scheme de plată implicând tranzacţii cu cardul.

18. Camera Deputaţilor ia act de hotărârea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci de a sprijini adoptarea acestei propuneri de regulament, deoarece prevederile conţinute de acesta vin în sprijinul consumatorilor.

19. Camera Deputaţilor, din perspectiva protecţiei datelor şi drepturilor consumatorilor, consideră că sunt necesare măsuri suplimentare pentru reducerea riscurilor generate de furnizarea către terţe părţi a datelor cu privire la disponibilitatea fondurilor din conturile bancare, eventual prin limitarea accesului părţilor terţe la informaţii binare privind disponibilitatea fondurilor, prin stabilirea părţilor care pot avea acces la informaţii, precum şi prin stabilirea condiţiilor în care pot fi stocate datele; relaţia contractuală formală între părţile implicate asupra aspectelor menţionate ar rezolva în mare măsură cerinţa informării consumatorului.

20. Camera Deputaţilor consideră că, în cadrul de reglementare a accesului părţilor terţe, ar trebui stabilită o distincţie clară între accesul la informaţiile privind disponibilitatea fondurilor pentru o anumită tranzacţie şi accesul la informaţiile referitoare la contul unui client în general.

21. Camera Deputaţilor consideră că drepturile la rambursare ale consumatorilor ar trebui consolidate atât în cazul plăţilor neautorizate, cât şi al bunurilor şi serviciilor nelivrate sau livrate necorespunzător şi că mecanismele eficiente de acţiune colectivă şi de soluţionare alternativă a litigiilor sunt instrumente indispensabile pentru protecţia consumatorilor şi în domeniul plăţilor electronice.

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 25 februarie 2014, cu respectarea prevederilor ari. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

 

Bucureşti, 25 februarie 2014.

Nr.6.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 6

din 16 ianuarie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169 alin. (2) din Legea nr. 263/20Î0 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Ioan Bondar, Viorel Borodan, Iosif Ciuciu, Teodor Simion Costa, Vasile Frater, Emilia Hava, Alexandru Mela, Irina Viorica Mocsi, Mie Nas, Miron Olar, Liviu Pasca, Dumitru Petrică, Gheorghe Preoteasa, Petru Vana, Sandor Varga şi Ianoş Viland în Dosarul nr. 4.882/111/2012 al Tribunalului Bihor - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr.504D/2013.

La apelul nominal răspunde autorul excepţiei Teodor Simion Costa. Lipsesc ceilalţi autori ai excepţiei şi partea Casa Judeţeană de Pensii Bihor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autorului excepţiei Teodor Simion Costa, care arată că a fost discriminat de către Casa Judeţeană de Pensii Bihor, care a refuzat să-i acorde drepturile de pensie prevăzute de art. 169 din Legea nr. 263/2010, deşi s-a pensionat în temeiul Legii nr. 3/1977. Depune la dosar o listă cu numele a 12 “pensionari CFR cu vechime îndelungată în condiţii speciale”, în vederea anexării acestei liste la soluţionarea dosarului.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 277/2013. Totodată, arată că aspectele invocate vizează modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor de lege criticate şi precizează că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizată cu soluţionarea unui recurs în interesul legii referitor la interpretarea si aplicarea dispoziţiilor art. 169 din Legea nr. 263/2010.

Având cuvântul în replică, autorul excepţiei Teodor Simion

Costa susţine că, în această materie, există jurisprudenţă neunitară a instanţelor judecătoreşti.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 21 iunie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 4.882/111/2012, Tribunalul Bihor - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de contestatorii Ioan Bondar şi alţii în cadrul soluţionării unei cauze având ca obiect cererea de obligare a Casei Judeţene de Pensii Bihor la recalcularea şi revizuirea pensiilor - prin revenirea la stagiul iniţial de 30 ani - în vederea aplicării punctajului superior cuvenit potrivit art. 169 din Legea nr. 263/2010.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1), art. 20, art. 44 alin. (2) şi art. 47, precum şi prevederilor art. 14 şi art. 17 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

În acest sens, arată că prin refuzul Casei Judeţene de Pensii Bihor de a recalcula pensiile în baza Legii nr. 263/2010 se încalcă principiul prevăzut în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005, potrivit căruia “la condiţii de pensionare egale, pensii egale, indiferent de anul ieşirii la pensie”.

Autorii excepţiei arată că au desfăşurat activităţi încadrate în grupa I de muncă şi că şi-au câştigat stagiile de cotizare în instanţă, obţinând un minimum de beneficiu, în sensul c㠓Însumarea punctajelor anuale nu s-a mai împărţit la stagiul complet de cotizare de 30 ani, ci la 25 ani”. Ulterior, au solicitat casei de pensii recalcularea şi revizuirea pensiilor, în baza art. 169 din Legea nr. 263/2010, însă casa de pensii Ie-a refuzat aplicarea prevederilor Legii nr. 263/2010, pentru motivul că la determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat o vechime de 25 ani, în urma punerii în executare a sentinţei civile.

Or, autorii excepţiei consideră că faptul firesc de a se adresa instanţei de judecată nu poate duce la concluzia privării unui drept de către casa de pensii. Este evident că trebuie soluţionată situaţia în care colegii care nu s-au adresat instanţelor judecătoreşti beneficiază de pensii mai mari, deşi au stagii de vechime egale sau similare.

Tribunalul Bihor - Secţia I civilă opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât este de competenţa legiuitorului de a alege modalitatea de majorare a pensiilor unei categorii de persoane cu excluderea altei categorii care beneficiază de dispoziţii speciale în materie, inclusiv de pensii mai mari şi de alte dispoziţii speciale care au dus la majorarea pensiilor şi care sunt aplicate fie direct de către organul administrativ, fie indirect în baza dispoziţiilor instanţei de judecată, fără să se poată afirma că s-ar încălca principiile nediscriminării şi al egalităţii de tratament.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului apreciază, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, nefiind contrare dispoziţiilor art. 16 alin. (1), art. 20, art. 44 alin. (2) şi art. 47 din Constituţie. Totodată, arată că autorii excepţiei nu formulează veritabile critici de neconstituţionalitate, ci sunt nemulţumiţi, în realitate, de modul de interpretare şi aplicare a prevederilor de lege criticate de către autorităţile competente.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 169 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu următorul conţinut: “Prevederile alin. (1) nu se aplică în situaţia în care, la recalcularea pensiilor în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobată cu completări prin Legea nr. 78/2005, cu modificările şi completările ulterioare, pentru determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie prevăzută de acte normative cu caracter special.”

Prevederile alin. (1) al art. 169 la care fac referire prevederile de lege criticate au următorul conţinut: “Pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa I şi/sau grupa a II-a de muncă, beneficiază de o creştere a punctajelor anuale realizate în aceste perioade, după cum urmează:

a) cu 50% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa I de muncă;

b) cu 25% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă.”

Autorii excepţiei de neconstituţionalitate consideră că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 44 alin. (2) privind proprietatea privată şi art. 47 privind nivelul de trai, precum şi dispoziţiilor art. 14 privind interzicerea discriminării şi art. 17 privind interzicerea abuzului de drept din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele:

1. Dispoziţiile art. 169 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 instituie excepţii de la creşterea punctajelor anuale realizate în perioadele în care au fost desfăşurate activităţi în locuri încadrate în grupa I şi/sau grupa a II-a de muncă şi au un conţinut similar cu dispoziţiile art. 1651 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Asupra constituţionalităţii acestor din urmă prevederi, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 1.300/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 26 ianuarie 2011. Cu acel prilej, Curtea a arătat c㠓textele de lege criticate au urmărit chiar îndepărtarea unor inechităţi ce rezultau din reglementările anterioare, care nu ţineau cont de anumite bonusuri ce fuseseră acordate la stagiul de cotizare şi care, potrivit legislaţiei în vigoare, nu reprezentau perioade contributive, astfel că s-a reglementat acordarea unor sporuri care să compenseze aceste inechităţi.”

Cu privire la dispoziţiile art. 169 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, criticate din perspectiva instituirii unei discriminări, Curtea s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 274/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 16 iulie 2013, constatând următoarele:

“Legea nr. 263/2010, în vigoare de la 1 ianuarie 2011, reglementează prin textul art. 169 alin. (1) faptul că pensionarii sistemului unitar de pensii publice ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001 şi care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa I şi/sau grupa a II-a de muncă beneficiază de o creştere a punctajelor anuale realizate în aceste perioade cu 50% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa I de muncă şi, respectiv, cu 25% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă.

Categoriile de persoane care nu beneficiază de măsura de majorare prevăzută de reglementarea mai sus menţionată sunt acelea pentru care, la recalcularea pensiilor, în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005, pentru determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie, prevăzută de acte normative cu caracter special, precum şi persoanele pensionate după 1 aprilie 2001 şi pentru care la deschiderea drepturilor de pensie s-au utilizat alte stagii complete de cotizare.”

În speţa respectivă, Curtea a reţinut că autorului excepţiei de neconstituţionalitate i-au fost stabilite drepturile la pensie pentru munca depusă şi limită de vârstă, printr-o decizie emisă în baza unui act normativ cu caracter special, începând cu data de 1 iulie 2008, iar în considerarea activităţii desfăşurate în condiţii speciale, prevăzute de actul normativ amintit, stagiul complet de cotizare utilizat la calcularea drepturilor de pensie l-a constituit stagiul de 25 de ani.

Astfel, Curtea a constatat că autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu putea beneficia de majorarea prevăzută de Legea nr. 263/2010, întrucât aceasta se aplică numai în situaţiile în care, potrivit legii, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează stagiile complete de cotizare şi nu se aplică în situaţia în care fa recalcularea pensiilor s-a utilizat vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie, prevăzută de acte normative cu caracter special.

Prin urmare, Curtea a constatat că aplicarea unui tratament juridic diferenţiat unor situaţii diferite nu poate fi privită ca o încălcare a principiului constituţional al egalităţii în drepturi, critica de neconstituţionalitate formulată fiind, astfel, neîntemeiată.

Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia deciziei amintite îşi păstrează valabilitatea şt în prezenta cauză.

Referitor la critica privind încălcarea art. 44 alin, (2) din Constituţie, Curtea reţine că aceasta nu poate fi primită, deoarece, aşa cum a stabilit în jurisprudenţa sa constantă, de exemplu, prin Decizia nr. 977 din 12 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 10 octombrie 2011, “cuantum uri le viitoare ale pensiilor aflate în plată nu pot fi subsumate unui drept de proprietate pe care beneficiarul unei pensii l-ar avea. Cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în măsura în care acesta a devenit exigibil”. Astfel, garantarea dreptului de proprietate nu implică dreptul la o pensie într-un anumit cuantum.

Cât priveşte invocarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 47 privind nivelul de trai, aşa cum s-a reţinut în mod constant în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, de exemplu, prin Decizia nr. 725/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 590 din 22 august 2011, “atât asigurarea unui anumit nivel de trai, cât şi instituirea unor măsuri de protecţie socială, altele decât cele nominalizate de Constituţie, reprezintă o obligaţie de mijloace a statului, fără un conţinut fix şi care este influenţată direct de condiţiile social-economice în care se adoptă astfel de măsuri”.

În ce priveşte dispoziţiile art. 17 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind interzicerea abuzului de drept, Curtea constată că acestea nu au incidenţă în cauza de faţă.

2. Referitor la critica autorilor excepţiei privind modul de aplicare şi interpretare a dispoziţiilor art. 169 din Legea nr. 263/2010 de către Casa Judeţeană de Pensii Bihor, Curtea constată că nu poate analiza acest aspect, întrucât, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii dispoziţiilor de lege criticate. Aşa cum a statuat Curtea Constituţională în mod constant în jurisprudenţa sa, de exemplu, prin Decizia nr. 93/2000, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 444 din 8 septembrie 2000, “interpretarea legilor este o operaţiune raţională, utilizată de orice subiect de drept, în vederea aplicării şi respectării legii, având ca scop clarificarea înţelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare. Instanţele judecătoreşti interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluţionării cauzelor cu care au fost învestite. În acest sens, interpretarea este faza indispensabilă procesului de aplicare a legii”.

Curtea observă că autorii excepţiei de neconstituţionalitate sunt beneficiari ai pensiei pentru limită de vârstă, în baza Legii nr. 3/1977, şi şi-au desfăşurat activitatea în tocuri încadrate în grupa I de muncă. Aşa cum arată instanţa de judecată care a sesizat Curtea Constituţională, calculul cuantumului pensiei acestora a fost făcut prin utilizarea unui stagiu de cotizare de 25 ani, stagiu special şi redus, stabilit prin sentinţe civile ale Tribunalului Bihor şi prin decizii ale Curţii de Apel Oradea.

Referitor la interpretarea dată dispoziţiilor art. 169 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 - sub aspectul considerării stagiului prevăzut de art. 14 din Legea nr. 3/1977 ca făcând parte sau nu dintr-un “act normativ cu caracter special” - nu există o practică unitară la nivelul ţârii, iar Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bucureşti a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu judecarea unui recurs în interesul legii, care este în curs de soluţionare.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ioan Bondar, Viorel Borodan, Iosif Ciuciu, Teodor Simion Costa, Vasile Frater, Emilia Hava, Alexandru Mela, Irina Viorica Mocsi, Ilie Nas, Miron Olar, Liviu Pasca, Dumitru Patrică, Gheorghe Preoteasa, Petru Vana, Sandor Varga şi Ianoş Viland în Dosarul nr. 4.882/111/2012 al Tribunalului Bihor - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 169 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bihor - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 16 ianuarie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 20

din 21 ianuarie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 alin. 2, 3, 31 şi 4 şi ale art. 2781 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură penală

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 alin. 2, 3, 31 şi 4 şi ale art. 2781 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ion Moţoi în Dosarul nr. 15.327/280/2012 al Judecătoriei Piteşti - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr.416D/2013.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând, în acest sens, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: Prin încheierea din 10 iunie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 15.327/280/2012, Judecătoria Piteşti - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 alin. 2, 3, 31 şi 4 şi ale art. 2781 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură penală.

Excepţia a fost ridicată de Ion Moţoi cu ocazia soluţionării plângerii împotriva unei ordonanţe a procurorului de netrimitere în judecată.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată că, având calitatea de parte vătămată - făptuitor în Dosarul nr. 5.646/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti, soluţionat prin ordonanţa cu acelaşi număr din 30 aprilie 2012, comunicată la 28 mai 2012, a formulat plângere împotriva acestei ordonanţe la prim-procurorul parchetului la 18 iunie 2012. Cum plângerea nu a fost soluţionată de prim-procuror în termenul rezultant de 40 de zile, care reiese din coroborarea alin. 1 şi 2 ale art. 2781 din Codul de procedură penală, s-a adresat cu plângere Judecătoriei Piteşti, înregistrată la data de 27 iulie 2012. Cu mult peste termenul de 40 de zile mai sus arătat, prin Ordonanţa nr. 1.395/11/2/2012 din 3 septembrie 2012, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti a admis în parte plângerea înregistrată la 18 iunie 2012, ordonanţa fiind comunicată patentului la 5 octombrie 2012. Mai arată că împotriva acestei ordonanţe nu a mai făcut plângere, considerând formale aspectele în legătură cu care prim-procurorul a dispus admiterea.

Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile art. 278 alin. 2 şi 3 şi ale art. 2781 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură penală, astfel cum acestea trebuie interpretate conform Deciziei nr. 1 din 19 ianuarie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - dată în soluţionarea unui recurs în interesul legii şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 18 iunie 2009 -, încalcă prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil în ceea ce priveşte componenta referitoare la claritatea şi previzibilitatea normei juridice. Astfel, consideră că soluţia de netrimitere în judecată nu poate fi infirmată de către procurorul ierarhic superior în procedura prevăzută de art. 278 alin. 2 şi 3 din Codul de procedură penală, ci în cea prevăzută de art. 278 alin. 31 din Codul de procedură penală, întrucât în procedura prevăzută de art. 278 alin. 2 şi 3 din Codul de procedură penală pot fi atacate toate celelalte acte ale procurorului, cu excepţia celui de soluţionare a cauzei prin netrimitere în judecată. Mai arată că, în măsura în care procurorul ierarhic superior celui care a dat soluţia de netrimitere în judecată nu soluţionează plângerea în termen de 40 de zile de la primirea acesteia, persoana nemulţumită este decăzută din dreptul de a se mai plânge instanţei, potrivit Deciziei nr. 15 din 6 aprilie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - dată în soluţionarea unui recurs în interesul legii şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 29 octombrie 2009 -, fiind evident că persoana nemulţumită nu are de unde să ştie ce soluţie va fi dată plângerii sale de procurorul ierarhic superior. De asemenea, arată că, în situaţia în care plângerea adresată procurorului ierarhic superior este admisă doar în parte, persoana nemulţumită ar trebui, pe de o parte, să se adreseze superiorului acestuia pentru aspectele infirmate de procurorul ierarhic superior, dar soluţionate de acesta tot prin netrimitere în judecată, iar, pe de altă parte, pentru aspectele menţinute de procurorul ierarhic superior ar trebui să se adreseze instanţei de judecată, ceea ce este cu totul nefiresc. În fine, pune întrebarea dacă în situaţia în care, la rândul său, procurorul ierarhic superior al procurorului ierarhic superior infirmă soluţia acestuia din urmă, dar dă tot o soluţie de netrimitere în judecată, trebuie oare mers la cel de-al treilea nivel de procuror ierarhic superior, în condiţiile în care ideea fundamentală este aceea de a facilita accesul cât mai rapid la instanţa de judecată.

De asemenea, autorul excepţiei consideră că dispoziţiile art. 278 alin. 3, 31 şi 4 din Codul de procedură penală aduc atingere prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (1) referitor la accesul liber la justiţie şi prevederilor art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil şi ale art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, întrucât persoana nemulţumită trebuie să se adreseze aceluiaşi procuror ierarhic superior care a verificat soluţia procurorului de netrimitere în judecată şi nu a infirmat-o în condiţiile art. 64 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, potrivit căruia “Soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale”. Dispoziţiile de lege criticate determină aşadar, pe de-o parte, o dedublare, o repetare a controlului intern, iar pe de altă parte, atacarea soluţiei la acelaşi procuror ierarhic superior, care însă nu este o instanţă independentă şi imparţială, în înţelesul dat de jurisprudenţa constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului, sens în care invocă Hotărârea din 22 mai 1998 pronunţată în Cauza Vasilescu împotriva României.

Judecătoria Piteşti - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile art. 278 alin. 2,3,31 şi 4 şi ale art. 2781 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură penală nu aduc nicio atingere prevederilor din Constituţie şi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale invocate de autorul excepţiei. Arată că dispoziţiile de lege criticate, care reglementează posibilitatea formulării plângerii la instanţa de judecată împotriva actelor de netrimitere în judecată date de procuror, asigură exercitarea dreptului de acces la justiţie în concordanţă cu dispoziţiile art. 21 din Legea fundamentală, respectiv cu cele ale art. 6 paragraful 1 şi art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Prin stabilirea termenelor în care se soluţionează plângerile împotriva rezoluţiilor şi ordonanţelor de netrimitere în judecată nu se încalcă dreptul la un proces echitabil, având în vedere că autorităţile judiciare la care se referă textele atacate sunt obligate, în limitele acestor termene, să respecte toate normele şi principiile procesuale care asigură dreptul la un proces echitabil, dispoziţiile de lege criticate fiind instituite tocmai în vederea respectării exigenţei termenului rezonabil, impusă de art. 21 alin. (3) din Constituţie, împrejurarea că prin rezoluţia prim-procurorului parchetului poate fi modificat temeiul rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale dispuse de procurorul de caz nu afectează dreptul părţilor la un proces echitabil, acestea beneficiind de garanţii procesuale adecvate care asigură soluţionarea cauzei în mod legal şi temeinic de către o instanţă independentă şi imparţială, care are posibilitatea să cenzureze inclusiv soluţia dispusă de prim-procurorul parchetului.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile de lege criticate nu încalcă prevederile din Constituţie invocate de autorul excepţiei. Astfel, arată că dispoziţiile art. 278 alin. 2-4 din Codul de procedură penală reglementează procedura căii de atac ce se poate exercita în interiorul ierarhiei Ministerului Public împotriva soluţiilor de netrimitere în judecată dispuse de către procurorul de caz. Împrejurarea că, în temeiul art. 64 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 şi în virtutea principiului subordonării ierarhice a procurorilor în cadrul Ministerului Public, soluţiile nelegale ale procurorului de caz pot fi infirmate de procurorul ierarhic superior nu determină o stare de incompatibilitate pentru acesta din urmă în soluţionarea plângerii întemeiate pe art. 278 alin. 3 din Codul de procedură penală. În acest sens, precizează că art. 64 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 instituie un control facultativ, care se exercită din oficiu şi vizează exclusiv infirmarea soluţiilor nelegale, iar nu verificarea tuturor soluţiilor dispuse de procurorul de caz. În plus, în ipoteza în care, în urma controlului exercitat conform art. 64 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, soluţia procurorului de caz este infirmată şi se dispune netrimiterea în judecată, persoana interesată poate formula plângere împotriva acestei soluţii la procurorul ierarhic superior celui care a dispus-o. Mai arată că art. 2781 alin. 1 din Codul de procedură penală recunoaşte oricărei persoane vătămate prin soluţia de netrimitere în judecată dispusă de procuror dreptul de a se adresa instanţei, solicitând verificarea legalităţii şi temeiniciei acestei soluţii. Exercitarea dreptului de a sesiza instanţa este condiţionată de epuizarea căii de atac în cadrul ierarhiei Ministerului Public, prin formularea prealabilă a unei plângeri la prim-procurorul parchetului sau, după caz, la procurorul ierarhic superior. De asemenea, acest drept este supus unui termen procedural de decădere, ce curge fie de la data comunicării rezoluţiei prim-procurorului sau, după caz, a procurorului ierarhic superior, când acesta soluţionează plângerea înăuntrul termenului de 20 de zile prevăzut de art. 277 din Codul de procedură penală - potrivit art. 2781 alin. 1 -, fie de la expirarea acestui din urmă termen, când procurorul ierarhic superior nu respectă termenul de soluţionare a plângerii, ipoteză avută în vedere de art. 2781 alin. 2. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 278* alin. 2 din Codul de procedură penală, acestea dau posibilitatea persoanei vătămate să se adreseze instanţei de judecată chiar dacă nu a primit o soluţie din partea procurorului ierarhic superior, într-un termen ce poate fi determinat obiectiv prin raportare la momentul înregistrării plângerii adresate acestuia. Face trimitere şi la Decizia nr. 718/2012, prin care Curtea Constituţională a statuat că nu poate fi primită teza potrivit căreia justiţiabilul nu poate cunoaşte momentul din care începe să curgă termenul de decădere instituit de art. 2781 alin. 1 din Codul de procedură penală, întrucât tocmai în alin. 2 a statuat univoc acest lucru. Prin reglementarea contestată s-a urmărit, printre altele, să nu se tergiverseze în mod nejustificat soluţionarea cauzei, aşa încât o eventuală nerespectare a dispoziţiilor legii de către procuror să nu se transforme într-o sancţiune pentru justiţiabil, care într-o atare situaţie ar trebui să aştepte sine die o comunicare din partea celui obligat să rezolve plângerea sa.

Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. 278 alin. 2, 3, 31 şi 4 din Codul de procedură penală sunt constituţionale, deoarece nu aduc atingere prevederilor din Constituţie şi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale invocate de autorul excepţiei. Observă că, în fapt, autorul acesteia nu formulează o veritabilă critică de neconstituţionalitate, ci sugerează o completare a legii în sensul de a reglementa posibilitatea atacării în faţa judecătorului a soluţiilor date de procuror fără ca acestea să poată fi supuse controlului procurorului ierarhic superior, motivat de faptul c㠓ideea fundamentală este aceea de a facilita accesul cât mai rapid ai celui nemulţumit de soluţia procurorului la instanţa de judecată”. O asemenea solicitare nu intră însă în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizata, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. În plus, eventualele abuzuri ale organelor de urmărire penală, la care face referire în motivarea excepţiei şi care constituie cauza nemulţumirii autorului acesteia, nu pot constitui însă motive de neconstituţionalitate a dispoziţiilor de lege criticate şi, prin urmare, nu pot fi cenzurate de instanţa de contencios constituţional, fiind de competenţa instanţei de judecată învestite cu soluţionarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. În fine, face trimitere şi la Decizia Curţii Constituţionale nr. 568/2012.

Referitor la critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2781 alin. 2 din Codul de procedură penală raportată la prevederile art. 21 din Constituţie şi ale art. 6 şi 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Avocatul Poporului apreciază că aceasta este întemeiată sub aspectul lipsei de previzibilitate a normei şi, prin urmare, dispoziţiile art. 2781 alin. 2 din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale. Astfel, prin Decizia nr. XV/2009, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, interpretând dispoziţiile art. 278 alin. 3 şi ale art. 2781 alin. 2 din Codul de procedură penală sub aspectul naturii juridice a termenelor, a stabilit ca acestea sunt termene de decădere. Aşa fiind, neexercitarea dreptului procesual de a formula plângere împotriva actelor procurorului în termenul stabilit de art. 2781 alin. 2 din Codul de procedură penală duce la decăderea din acest drept, determinând nulitatea plângerii depuse cu depăşirea termenului prevăzut de lege, astfel încât calea de atac declarată în aceste condiţii devine tardivă. Avocatul Poporului consideră că discuţiile determinate de sancţiunea aplicabilă în cazul nerespectării termenelor în mare măsură au fost generate şi de reglementarea existentă, care nu cuprinde elemente clare de referinţă pentru calcularea acestora. Astfel, prevederile de lege criticate nu îndeplinesc criteriile de claritate, precizie, previzibilitate şi predictibilitate. pentru ca o persoană să îşi poată conforma conduita, astfel încât să evite consecinţele nerespectării lor, criterii ce constituie tot atâtea garanţii ale dreptului oricărui cetăţean la un proces echitabil. Arată că, în Cauza Dragotoniu şi Militaru-Pidhorni împotriva României, 2007, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a amintit că însemnătatea noţiunii de previzibilitate depinde în mare măsură de contextul textului de lege, de domeniul pe care îl acoperă, precum şi de numărul şi calitatea destinatarilor săi. Previzibilitatea legii nu se opune ca persoana interesată să fie nevoită să recurgă la o bună consiliere pentru a evalua, la un nivel rezonabil, în circumstanţele cauzei, consecinţele ce ar putea decurge dintr-o anumită acţiune. Consideră că termenul prevăzut de textul de lege criticat este imprevizibil, întrucât depinde de factori externi, independenţi de voinţa petentului, care nu i se pot imputa. De regulă, persoana care a transmis prin poştă plângerea împotriva soluţiei procurorului, după primirea comunicării, nu are posibilitatea să cunoască data la care a fost înregistrată la parchet pentru a calcula momentul de la care începe sa curgă termenul în care trebuie să se adreseze instanţei de judecată. Acesta este şi motivul pentru care, în cazul nerezolvării plângerii în cele 20 de zile şi, implicit, al necomunicării soluţiei, pierde termenul de introducere a plângerii la instanţă. În acest context, în cazul valorificării unui drept procesual într-o anumită perioadă de timp, curgerea termenului este pusă, de regulă, în legătură cu luarea la cunoştinţă sau cu data comunicării într-o anumită formă a actului care urmează a fi contestat; de exemplu, termenul de apel curge de la pronunţare sau de la comunicare, după caz. În cazul în care procurorul ierarhic competent nu a soluţionat plângerea transmisă prin poştă în termenul stabilit de lege, este încălcat dreptul persoanei de a avea acces liber la justiţie, prin faptul că, necunoscând data de la care începe să curgă termenul pentru a formula plângere la instanţa de judecată, pierde dreptul de a se adresa acesteia.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îi constituie dispoziţiile art. 278 alin. 2, 3, 31 şi 4 şi ale art. 2781 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură penală. Cuprinsul art. 278 din Codul de procedură penală a fost modificat prin Legea nr. 281/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură penală şi a unor legi speciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 1 iulie 2003, iar alin. 31 al aceluiaşi articol a fost introdus prin Legea nr. 480/2004 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.088 din 23 noiembrie 2004. Dispoziţiile art. 2781 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură penală au fost modificate prin Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006. Textele de lege criticate au următorul cuprins:

- Art. 278 alin. 2, 3, 31 şi 4: “in căzui când măsurile şi actele sunt ale prim-procurorului ori ale procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apei sau ale procurorului şef de secţie ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori au fost luate sau efectuate pe baza dispoziţiilor date de către aceştia, plângerea se rezolvă de procurorul ierarhic superior.

[...] în cazul rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penate sau al ordonanţei ori, după caz, al rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, plângerea se face în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei de pe ordonanţă sau rezoluţie, persoanelor interesate, potrivit art. 228 alin. 6, art. 246 alin. 1 şi art. 249 alin. 2.

Rezoluţiile sau ordonanţele prin care se soluţionează plângerile împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor de neîncepere a urmăririi penale, de clasare, de scoatere de sub urmărire penală ori de încetare a urmăririi penale, se comunică persoanei care a făcut plângerea şi celorlalte persoane interesate.

Dispoziţiile art. 275-277 se aplică în mod corespunzător.”;

- Art. 2781 alin. 1 şi 2: “După respingerea plângerii făcute conform art. 275-278 împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanţei ori. după caz. a rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum şi orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere, în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 şi 278, la judecătorul de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă. Plângerea poate fi făcută şi împotriva dispoziţiei de netrimitere în judecată cuprinse în rechizitoriu.

În cazul în care prim-procurorul parchetului sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori procurorul ierarhic superior nu a soluţionat plângerea în termenul prevăzut în art. 277, termenul prevăzut în alin. 1 curge de la data expirării termenului iniţial de 20 de zile.”

În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (1) şi (3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil şi a prevederilor art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil şi ale art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că acelaşi autor a mai ridicat excepţia de neconstituţionalitate â dispoziţiilor 2781 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură penală în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe, prin raportare la prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, invocate şi în prezenta cauză, dar cu o motivare diferită, astfel încât decizia pronunţată de Curtea Constituţională cu acel prilej nu are autoritate de lucru judecat în cauza de faţă.

Dispoziţiile de lege criticate în prezenta cauză au mai fost supuse controlului de constituţionalitate prin raportare la prevederile art. 21 din Constituţie, invocate şi în cauza de faţă, şi cu motivări similare, Curtea statuând, în mod constant, că textele de lege criticate nu încalcă liberul acces la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, ci dau expresie acestor garanţii constituţionale. Astfel, prin Decizia nr. 568 din 29 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 5 iulie 2012, prin care a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 şi 2781 din Codul de procedură penală, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 278 din Codul de procedură penală privind plângerea împotriva actelor procurorului constituie norme de procedură prin care legiuitorul, în temeiul competenţei sale constituţionale, stabilită de art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală, şi dând expresie principiului controlului ierarhic ce guvernează activitatea procurorilor, în conformitate cu art. 132 alin. (1) din Constituţie, a creat posibilitatea ca eventualele măsuri eronate luate de procuror să fie îndreptate de către procurorul ierarhic superior celui care a emis actul atacat. Contrar susţinerilor autorului excepţiei, nu se aduce astfel atingere liberului acces la justiţie, câtă vreme legiuitorul a asigurat posibilitatea cenzurării actelor procurorului de către instanţele judecătoreşti. În acest sens, art. 2781 alin. 1 din Codul de procedură penală reglementează plângerea la instanţa de judecată împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanţei ori, după caz, a rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale date de procuror. De asemenea, Curtea a statuat că dispoziţiile art. 2781 alin. 1 din Codul de procedură penală reprezintă concretizarea prevederilor constituţionale referitoare la dreptul la un proces echitabil. Astfel, faptul că legiuitorul a prevăzut că pot fi atacate la instanţa de judecată toate categoriile de acte ale procurorului prin care nu s-a dispus trimiterea în judecată reprezintă tocmai o garanţie a dreptului părţilor la un proces echitabil, prin instituirea acestei modalităţi de verificare de către instanţa de judecată a activităţii procurorului şi a soluţiilor acestuia.

În acelaşi sens este şi Decizia nr. 329 din 10 aprilie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 467 din 10 iulie 2012.

Pentru motivele arătate, nu poate fi reţinută nici încălcarea prevederilor art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil şi ale art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

De altfel, autorul excepţiei nu formulează veritabile critici de neconstituţionalitate, ci este nemulţumit, în realitate, de modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 278 alin. 2, 3, 31 şi 4 şi ale art. 2781 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură penală de către organele de urmărire penală şi de instanţa de judecată. Eventualele abuzuri ale procurorilor sau întârzierile în soluţionarea plângerilor adresate acestora, la care face referire autorul excepţiei şi care constituie, în realitate, cauza nemulţumirii acestuia, nu pot constitui motive de neconstituţionalitate a textelor de lege criticate şi, prin urmare, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte, ci sunt de competenţa instanţei de judecată învestite cu soluţionarea litigiului. A răspunde criticilor autorului excepţiei în această situaţie ar însemna o ingerinţă a Curţii Constituţionale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituţie, potrivit cărora justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură Să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate pronunţată de Curte prin deciziile mai sus menţionate, precum şi considerentele care au fundamentat-o îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ion Moţoi în Dosarul nr. 15.327/280/2012 al Judecătoriei Piteşti - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 278 alin. 2, 3, 31 şi 4 şi ale art. 2781 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Piteşti - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 21 ianuarie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puică

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL MEDIULUI ŞI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE

DEPARTAMENTUL PENTRU APE, PĂDURI ŞI PISCICULTURA

 

ORDIN

pentru modificarea anexei nr. 2 la Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1.225/2013 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru speciile de faună de interes cinegetic, la care vânarea este permisă, pentru sezonul de vânătoare 15 mai 2013-14 mai 2014

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 200.954 din 6 decembrie 2013 al Direcţiei de management al resurselor forestiere şi cinegetice,

în temeiul prevederilor art. 6 alin. (1) lit. f) şi art. 36 din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

în baza prevederilor art. 6 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 428/2013 privind organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru ape, păduri şi piscicultura, precum şi pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 48/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice şi pentru modificarea unor acte normative în domeniul mediului şi schimbărilor climatice, cu modificările ulterioare,

ministrul delegat pentru ape, păduri şi piscicultura emite următorul ordin:

Art. I. - Anexa nr. 2 la Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1.225/2013 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru speciile de faună de interes cinegetic, la care vânarea este permisă, pentru sezonul de vânătoare 15 mai 2013-14 mai 2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 272 şi 272 bis din 15 mai 2013, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- Poziţiile nr. 265, 266, 309 şi “TOTAL LA NIVEL DE ŢARÔ vor avea cuprinsul prevăzut în anexă.

Art. II. - Anexa face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul delegat pentru ape, păduri şi piscicultura,

Lucia Ana Varga

 

Bucureşti, 13 februarie 2014.

Nr. 87.

 

ANEXĂ

 

Modificări la Situaţia cotelor de recoltă aprobate pentru sezonul de vânătoare 2013/2014, la speciile mistreţ, iepure, fazan şi potârniche

 

Nr. crt.

Jud.

Gestionari

Fond cinegetic

Cote de recoltă aprobate la [buc]:

 

 

 

Nr.

Denumire

Mistreţ

Iepure

Fazan

Potârniche

0

1

2

3

4

5

6

7

8

…

…

…

…

…

…

…

…

…

265

BH

D.S. Bihor

4

Simian

30

50

75

10

266

BH

D.S. Bihor

9

Cubulcut

40

50

225

10

…

…

…

…

…

…

…

…

…

309

Total judeţ

 

 

1599

4510

10314

865

…

…

…

…

…

…

…

…

…

 

TOTAL LA NIVEL DE ŢARA

 

 

25256

123330

94674

19142

 

MINISTERUL MEDIULUI şi SCHIMBĂRILOR CLIMATICE

 

ORDIN

pentru aprobarea Ghidului de finanţare a Programului vizând educaţia şi conştientizarea publicului privind protecţia mediului

 

Luând în considerare Referatul de aprobare al Administraţiei Fondului pentru Mediu nr. 64 din 10 februarie 2014 pentru aprobarea Ghidului de finanţare a Programului vizând educaţia şi conştientizarea publicului privind protecţia mediului,

având în vedere prevederile art. 13 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 13 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 48/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice şi pentru modificarea unor acte normative în domeniul mediului şi schimbărilor climatice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul mediului şi schimbărilor climatice emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Ghidul de finanţare a Programului vizând educaţia şi conştientizarea publicului privind protecţia mediului, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 2.533/2013 pentru aprobarea Ghidului de finanţare a Programului vizând educaţia şi conştientizarea publicului privind protecţia mediului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 694 din 13 noiembrie 2013, se abrogă.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul mediului şi schimbărilor climatice,

Rovana Plumb

 

Bucureşti, 11 februarie 2014.

Nr. 141.

 

ANEXĂ

 

GHID DE FINANŢARE

a Programului vizând educaţia si conştientizarea publicului privind protecţia mediului

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

ARTICOLUL 1

Rolul ghidului de finanţare

 

            Ghidul de finanţare constituie un suport informativ complex, având rolul de a furniza solicitantului finanţării din Fondul pentru mediu informaţii esenţiale privind derularea Programului vizând educaţia şi conştientizarea publicului privind protecţia mediului, denumit în continuare Program.

 

ARTICOLUL 2

Scopul şi indicatorii de performanţă ai Programului

 

(1) Scopul Programului îl reprezintă finanţarea nerambursabilă din Fondul pentru mediu a proiectelor vizând educaţia şi conştientizarea publicului privind protecţia mediului.

            (2) Indicatorii de performanţă ai Programului sunt reprezentaţi de dimensiunea grupului-ţintă vizat de activităţile întreprinse.

 

ARTICOLUL 3

Sursa de finanţare pentru derularea Programului

 

(1) Finanţarea Programului se realizează de către Administraţia Fondului pentru Mediu.

            (2) Programul poate fi derulat anual, în limita fondurilor prevăzute cu această destinaţie prin bugetul anual de venituri şi cheltuieli al Fondului pentru mediu.

 

ARTICOLUL 4

Definiţii

 

În sensul prezentului ghid de finanţare, termenii şi expresiile de mai jos se definesc astfel:

a) Autoritate - Administraţia Fondului pentru Mediu;

b) beneficiar - organizaţiile neguvernamentale care au solicitat finanţare din Fondul pentru mediu şi al căror proiect a fost aprobat în vederea finanţării;

c) cerere de finanţare - document completat şi depus în cadrul sesiunii de depunere de către solicitant, în vederea obţinerii finanţării din Fondul pentru mediu (anexa nr. 1);

d) cerere de tragere - solicitare a beneficiarului adresată în scris Autorităţii, în baza căreia se face decontarea eşalonată a lucrărilor prevăzute în graficul de finanţare;

e) cheltuieli eligibile - cheltuieli efectuate de către beneficiar cu achiziţia de produse, servicii sau lucrări necesare implementării proiectului şi care pot fi decontate din Fondul pentru mediu, cu condiţia îndeplinirii în mod cumulativa criteriilor de eligibilitate şi a încadrării lor în categoriile de cheltuieli eligibile;

f) contribuţie proprie - partea de cheltuieli eligibile nefinanţate din Fondul pentru mediu şi cheltuielile neeligibile care vor fi susţinute de către beneficiar (contribuţia proprie a beneficiarului constă doar în susţinere financiară);

g) criterii de eligibilitate - condiţii care trebuie îndeplinite cumulativ pentru obţinerea finanţării şi care vizează solicitantul, proiectul propus şi cheltuielile proiectului;

h) dosar de finanţare - cererea de finanţare, însoţită de documentaţia care trebuie depusă de către solicitant în vederea analizării, evaluării, selectării, avizării şi aprobării finanţării de către Autoritate;

i) dosar de decontare - cererea de tragere, însoţită în mod obligatoriu de documentele justificative;

j) finanţare nerambursabilă - modalitate de susţinere financiară a proiectului, caracterizată prin decontarea de către Autoritate a unei cote-părţi din cheltuielile eligibile realizate de către beneficiar cu achiziţia produselor, serviciilor sau lucrărilor;

            k) organizaţii neguvernamentale - persoane juridice române, asociaţii sau fundaţii, înfiinţate în baza Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare.

 

ARTICOLUL 5

Organizarea sesiunii de finanţare

 

(1) Anual se pot organiza una sau mai multe sesiuni de finanţare, în limita sumei alocate în condiţiile prevăzute la art. 3.

(2) Organizarea sesiunii de finanţare constă în stabilirea şi aprobarea, prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, a:

a) sesiunii de depunere a dosarelor de finanţare;

b) sumei alocate sesiunii de finanţare.

(3) Ordinul prevăzut la alin. (2) se publică pe pagina de internet a Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, precum şi pe pagina de internet a Autorităţii, cu cel puţin 10 zile înainte de data deschiderii sesiunii de finanţare.

            (4) Aprobarea componenţei Comisiei de analiză şi a Comisiei de soluţionare a contestaţiilor se face prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.

 

ARTICOLUL 6

Etapele sesiunii de finanţare

 

Etapele sesiunii de finanţare sunt următoarele:

a) publicarea pe pagina de internet a Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice şi a Autorităţii a ghidului de finanţare, a anunţului de deschidere a sesiunii de finanţare şi a sumei alocate;

b) depunerea dosarelor de finanţare;

c) analiza conformităţii administrative şi a eligibilităţii solicitantului (anexa nr. 2);

d) analiza şi selectarea proiectelor din punct de vedere economic şi tehnic (anexa nr. 3);

e) analiza şi aprobarea listei proiectelor respinse;

f) avizarea proiectelor selectate;

g) transmiterea scrisorilor de respingere a finanţării;

h) soluţionarea contestaţiilor depuse în urma scrisorilor de respingere;

i) aprobarea finanţării proiectelor avizate;

j) transmiterea scrisorilor de aprobare a finanţării;

            k) negocierea, semnarea contractelor şi implementarea proiectului.

 

ARTICOLUL 7

Depunerea dosarului de finanţare

 

(1) Solicitantul poate depune dosarul de finanţare începând cu prima zi de deschidere a sesiunii de depunere.

(2) Un solicitant poate depune în cadrul sesiunii de finanţare un singur proiect.

(3) Dosarul de finanţare conţinând toate documentele obligatorii, menţionate în prezentul ghid de finanţare, va fi depus la registratura Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice într-un singur exemplar, în plic sigilat, iar solicitantul va înscrie pe plic următoarele informaţii:

a) denumirea completă şi adresa sa completă;

b) titlul programului: “Programul vizând educaţia şi conştientizarea publicului privind protecţia mediului”;

c) titlul proiectului;

d) sesiunea de depunere, aprobată conform dispoziţiilor art. 5.

(4) Dosarul de finanţare poate fi transmis prin orice modalitate care asigură confirmarea, cu condiţia ca data primirii şi a înregistrării la Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice să nu depăşească data-limită a sesiunii de depunere.

(5) Cererea de finanţare se completează prin tehnoredactare computerizată. Nu se acceptă cereri de finanţare cu ştersături sau cu completări făcute manual.

(6) Dosarul de finanţare va avea ordinea prezentată în art. 21 alin. (2). Documentele depuse de solicitanţi trebuie să fie legate, numerotate şi opisate.

            (7) Lipsa unui document, neprezentarea la termenul stabilit, prezentarea acestuia sub o altă formă decât cea solicitată sau ieşirea sa din perioada de valabilitate, precum şi neîndeplinirea unui criteriu de eligibilitate determină respingerea dosarului de finanţare.

 

ARTICOLUL 8

Analiza şi selectarea

 

(1) După închiderea sesiunii de depunere, Comisia de analiză procedează la:

a) verificarea informaţiilor înscrise pe plicurile conţinând dosarul de finanţare;

b) deschiderea plicurilor conţinând dosarul de finanţare al solicitantului;

c) verificarea conformităţii administrative şi a eligibilităţii solicitantului/proiectului;

d) analiza şi selectarea proiectelor pe baza documentelor care însoţesc cererea de finanţare;

e) înaintarea către Comitetul director al Autorităţii a centralizatorului cuprinzând proiectele selectate, precum şi a centralizatorului cuprinzând proiectele neselectate la finanţare.

(2) Comisia de analiză poate solicita documente sau informaţii suplimentare, în vederea clarificării dosarului de finanţare, dacă pe parcursul analizei şi selecţiei se constată necesitatea furnizării lor. Solicitanţii au obligaţia de a furniza, în maximum 10 zile lucrătoare de la data solicitării, documentele şi informaţiile solicitate; în caz contrar, proiectul este respins.

(3) Este selectat proiectul care obţine un punctaj de minimum 71 de puncte, inclusiv.

(4) Proiectele selectate vor fi dispuse într-un centralizator, în ordinea descrescătoare a punctajului obţinut, cu indicarea valorii totale a acestora.

            (5) Proiectele neselectate vor fi dispuse într-un centralizator, cu indicarea motivului neselectării.

 

ARTICOLUL 9

Avizarea proiectelor

 

(1) Comitetul director al Autorităţii avizează proiectele selectate şi le propune spre aprobare Comitetului de avizare, în limita bugetului alocat. În cazul obţinerii aceluiaşi punctaj, criteriul de departajare îl constituie ordinea depunerii proiectelor la registratura Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice.

            (2) Comitetul director al Autorităţii poate solicita Comisiei de analiză orice document relevant, în vederea avizării proiectelor.

 

ARTICOLUL 10

Aprobarea finanţării proiectelor

 

            (1) Comitetul de avizare adopta hotărârea privind aprobarea/respingerea finanţării proiectelor.

(2) Comitetul de avizare poate solicita atât Comisiei de analiză, cât şi Comisiei de soluţionare a contestaţiilor şi/sau Comitetului director al Autorităţii orice document relevant, în vederea fundamentării şi adoptării hotărârii.

 

ARTICOLUL 11

Comunicarea rezultatelor sesiunii de finanţare

 

(1) Comunicarea rezultatelor sesiunii de finanţare se face prin transmiterea către solicitant a unei scrisori de aprobare/respingere a finanţării.

(2) Scrisoarea de aprobare a finanţării se transmite solicitantului prin poştă/fax cu confirmare de primire şi cuprinde:

a) proiectul şi suma aferentă aprobată în vederea finanţării;

b) documentele care trebuie prezentate de către solicitant în vederea perfectării contractului pentru finanţare nerambursabilă cu Autoritatea;

c) defalcarea sumei aprobate pe categorii de cheltuieli şi cantităţi, informaţii ce vor fi utilizate la întocmirea anexelor la contractul de finanţare.

(3) Scrisoarea de respingere a finanţării, care cuprinde motivul neselectării, se transmite solicitantului prin poştă/fax cu confirmare de primire.

            (4) Data confirmării de primire a scrisorii de aprobare/respingere a finanţării se consideră ca fiind data recepţionării acesteia de către solicitant.

 

ARTICOLUL 12

Contestaţiile

 

(1) Solicitanţii nemulţumiţi de decizia Comitetului director al Autorităţii/Comitetului de avizare pot depune contestaţie la sediul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, în termen de 5 zile de la data comunicării scrisorii de respingere.

(2) Comisia de soluţionare a contestaţiilor analizează motivele respingerii şi înaintează Comitetului director al Autorităţii/Comitetului de avizare propunerea de admitere/respingere a contestaţiei.

(3) în vederea soluţionării contestaţiei, Comisia de soluţionare a contestaţiilor are dreptul de a solicita un punct de vedere Comisiei de analiză/Comitetului director al Autorităţii/Comitetului de avizare, în măsura în care acesta este relevant în raport cu obiectul contestaţiei.

            (4) Comisia de soluţionare a contestaţiilor soluţionează contestaţia în termen de 30 de zile de la înregistrarea acesteia la registratura Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice.

 

ARTICOLUL 13

Perfectarea şi acordarea finanţării

 

(1) Solicitantul, prin reprezentantul său legal sau împuternicitul acestuia, se prezintă la sediul Autorităţii, în vederea semnării contractului pentru finanţare nerambursabilă, cu documentele solicitate în cuprinsul scrisorii de aprobare a finanţării, având asupra sa ştampila persoanei juridice şi următoarele documente:

a) actul de identitate al reprezentantului legal/împuternicitului solicitantului. În original şi copie;

b) împuternicire notarială, în situaţia în care semnarea contractului pentru finanţare nerambursabilă se face de către o altă persoană decât reprezentantul legal;

c) documentul doveditor al deschiderii unui cont la orice unitate bancară.

(2) Se consideră renunţare la finanţarea aprobata neprezentarea solicitantului pentru semnarea contractului pentru finanţare nerambursabilă în termen de maximum 30 de zile de la primirea scrisorii de aprobare a finanţării.

(3) Modelul de contract pentru finanţare nerambursabilă, prevăzut în anexa nr. 7, cuprinde majoritatea clauzelor contractuale, fără a fi interzise adăugarea de către Autoritate a unor noi clauze de natură legală şi/sau renunţarea justificată la unele dintre acestea, precum şi modificarea lor, dacă aceste acţiuni sunt esenţiale pentru îndeplinirea contractului şi atingerea scopului şi obiectivelor Programului.

(4) Solicitantul, împreună cu Autoritatea, stabileşte planificarea temporală a implementării proiectului aprobat şi acordarea finanţării, prin întocmirea listelor cuprinzând capitolele şi subcapitolele de cheltuieli eligibile, prevăzute în anexa nr. 1 la contractul pentru finanţare nerambursabilă, precum şi a graficului de finanţare nerambursabilă a proiectului, prevăzut în anexa nr. 2 la contractul pentru finanţare nerambursabilă.

(5) Contractul pentru finanţare nerambursabilă se întocmeşte în două exemplare originale, dintre care unul pentru Autoritate şi unul pentru beneficiar.

(6) Contractul pentru finanţare nerambursabilă intră în vigoare la data semnării acestuia de către ambele părţi şi are o valabilitate cu 6 luni mai mare decât durata de realizare a proiectului, dar nu mai mare de 24 de luni de la data încheierii acestuia.

(7) Durata de realizare a proiectului este de maximum 18 luni de la data intrării în vigoare a contractului.

            (8) Finanţarea se utilizează numai după data intrării în vigoare a contractului pentru finanţare nerambursabilă şi numai în termenul de valabilitate al acestuia.

 

ARTICOLUL 14

Contractul pentru finanţare nerambursabilă

 

(1) Orice modificare şi/sau completare a contractului pentru finanţare nerambursabilă şi a anexelor acestuia se vor/va face cu acordul părţilor, prin act adiţional fa contractul pentru finanţare nerambursabilă, cu excepţia modificărilor privind data depunerii cererii de tragere, dacă prin acestea nu se modifică şi durata de realizare a proiectului. În cazul în care solicitarea de modificare prin act adiţional aparţine beneficiarului, aceasta va fi prezentată Autorităţii cu minimum 10 zile lucrătoare înainte de data la care se doreşte a se opera modificarea.

(2) Pentru neregularităţile constatate pe parcursul derulării contractului pentru finanţare nerambursabilă, Autoritatea va transmite beneficiarului Notificarea privind deficienţe constatate în derularea contractului pentru finanţare nerambursabilă.

(3) în condiţiile neexecutării de către beneficiar a obligaţiilor prevăzute în contractul pentru finanţare nerambursabilă, acesta poate fi reziliat, beneficiarul fiind înştiinţat asupra rezilierii contractului prin Notificarea de reziliere a contractului pentru finanţare ne ram bursa bilă.

(4) Rezilierea contractului pentru finanţare nerambursabilă din culpa beneficiarului are drept consecinţă restituirea, în termenul precizat în notificare, de către beneficiar a finanţării primite, sub formă de plată de daune-interese în cuantum egal cu suma trasă din finanţarea nerambursabilă acordată, la care se adaugă dobânda legală pentru suma acordată, la nivelul dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României, calculată de la data plăţii. În cazul nerestituirii finanţării, Autoritatea procedează la executarea contractului pentru finanţare nerambursabilă, în condiţiile legii.

            (5) în cazul în care încetarea contractului intervine înainte de termenul stabilit pentru prima tragere, beneficiarul nu este obligat la plata de daune-interese.

 

ARTICOLUL 15

Decontarea cheltuielilor eligibile

 

(1) Susţinerea de către Autoritate a finanţării proiectului se face prin decontarea, în baza documentelor justificative, a sumelor reprezentând cheltuielile eligibile stabilite prin contractul pentru finanţare nerambursabilă şi efectuate ulterior încheierii contractului.

(2) Autoritatea nu acordă plaţi în avans, beneficiarul susţinând realizarea proiectului, până la momentul decontării, din surse financiare proprii.

(3) Autoritatea nu efectuează plăţi pentru facturile reprezentând avansuri în baza contractelor încheiate între beneficiarii finanţării şi furnizorii de produse/servicii/lucrări aferente proiectului.

(4) Decontarea se realizează prin virament în contul beneficiarului, pe măsura realizării proiectului, în conformitate cu graficul de finanţare nerambursabilă a proiectului, prevăzut în anexa nr. 2 la contractul pentru finanţare nerambursabilă.

(5) Decontarea se face pe baza dosarului de decontare depus la Autoritate, potrivit anexelor la contractul pentru finanţare nerambursabilă.

(6) Condiţii generale referitoare la dosarul de decontare:

a) dosarul va avea opis, iar documentele cuprinse trebuie să fie lizibile, numerotate, semnate şi ştampilate de către beneficiar;

b) pentru documentul redactat într-o limbă străină, se va anexa traducerea în limba română făcută de un traducător autorizat;

c) beneficiarul trebuie să se asigure că valoarea cheltuielilor eligibile solicitate în cererea de tragere pentru decontare se încadrează în valoarea programată în graficul de finanţare nerambursabilă al contractului. Valoarea solicitată spre decontare trebuie să fie aferentă capitolelor de cheltuieli eligibile programate în cadrul tragerii (anexele nr. 1 şi 2 la contractul pentru finanţare nerambursabilă). Cheltuielile care depăşesc valoarea din graficul de finanţare nerambursabilă al contractului sunt considerate cheltuieli neeligibile şi sunt suportate în integralitate de către beneficiar.

(7) Condiţii generale referitoare la factură:

a) să fie corect completată şi să existe semnătura de primire a beneficiarului finanţării:

b) datele înscrise pe factură să fie ulterioare datei încheierii contractului pentru finanţare nerambursabilă cu Autoritatea;

c) data înscrisă pe factură să fie ulterioară datei semnării contractului de achiziţii;

d) să fie datată anterior documentului/documentelor de plată cu care se achită;

e) pe factura fiscală se vor menţiona numărul şi data contractului de furnizare produse/servicii în baza căruia se va emite, după caz.

(8) Condiţii generale privitoare la documentul de plată, corespunzător cererii de tragere anterioare:

a) să aibă semnătura şi ştampila beneficiarului finanţării;

b) să menţioneze clar numărul facturii sau contractul pe care le achită, iar contul şi banca beneficiarului plăţii să corespundă cu datele din contractul de achiziţii sau din adresa furnizorului de produse/servicii/lucrări privind contul bancar al acestuia.

(9) Condiţii generale privitoare la extrasul de cont:

a) să fie datat şi ştampilat de banca la care are cont deschis beneficiarul finanţării;

b) să existe corespondenţa datelor din documentele de plată şi contractul de achiziţii pentru produse/servicii/lucrări privind banca şi numărul contului;

c) să fie menţionate în cuprinsul sau contractele şi facturile care se achită cu documentele de plată;

d) să ateste, din punct de vedere valoric şi al datei, efectuarea plăţilor din documentele de plată corespondente.

(10) Decontarea se face în maximum 30 de zile de la depunerea cererii de tragere, sub rezerva îndeplinirii de către beneficiar a obligaţiilor ce îi revin conform contractului, la data respectivă.

(11) La data depunerii fiecărei cereri de tragere, cu excepţia primei cereri de tragere, beneficiarul finanţării este obligat să depună la sediul Autorităţii dovada achitării integrale, inclusiv contribuţia proprie, a facturilor pentru produse/servicii/lucrări aferente tragerii anterioare.

            (12) La finalul implementării proiectului, beneficiarul finanţării va întocmi şi va transmite Autorităţii, în termenul stabilit în contractul pentru finanţare nerambursabilă, în original, un raport de finalizare, care va fi verificat de responsabilul de proiect al Autorităţii şi va fi supus aprobării preşedintelui acesteia. Odată cu transmiterea raportului de finalizare, beneficiarul este obligat să facă dovada plăţii integrale a produselor/serviciilor achiziţionate, prin ordin de plată şi extras de cont.

 

ARTICOLUL 16

Publicarea informaţiilor relevante privind Programul

 

(1) Toate datele, informaţiile, instrucţiunile, comunicatele şi alte documente relevante în legătură cu Programul se publică pe site-ul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, www.mmediu.ro, şi pe site-ul Autorităţii, www.afm.ro, la secţiunea “Informaţii privind Programul vizând educaţia şi conştientizarea publicului privind protecţia mediului”.

            (2) Singurele informaţii şi instrucţiuni valabile prezentate în mass-media referitoare la Program sunt cele transmise sub formă de comunicate de presă din partea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice şi/sau a Autorităţii.

 

CAPITOLUL II

            Eligibilitatea solicitanţilor, a proiectelor şi a cheltuielilor

 

ARTICOLUL 17

Categorii de solicitanţi eligibili

 

            Sunt solicitanţi eligibili organizaţiile neguvernamentale, conform definiţiei de la art. 4 lit. k).

 

ARTICOLUL 18

Cuantumul finanţării

 

(1) Finanţarea se acordă în cuantum de maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului şi fără a se depăşi suma maxima care poate fi acordată unui beneficiar în cadrul sesiunii de finanţare.

            (2) Suma maximă care poate fi acordată este de 1.000.000 lei pentru fiecare proiect.

 

ARTICOLUL 19

Criterii de eligibilitate a solicitanţilor

 

Solicitantul organizaţie neguvernamentală trebuie să îndeplinească următoarele criterii specifice:

a) să fie persoană juridică română;

b) actul constitutiv al organizaţiei să cuprindă prevederi referitoare la protecţia mediului;

c) să acţioneze în nume propriu;

d) să nu fie radiat din Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor şi să nu se afle în procedură de dizolvare sau lichidare;

e) să dispună de surse financiare proprii, în proporţia solicitată de Autoritate, în vederea susţinerii contribuţiei proprii;

            f) să nu înregistreze datorii la bugetul de stat şi bugetul local.

 

ARTICOLUL 20

Categorii de cheltuieli eligibile

 

(1) Sunt eligibile următoarele cheltuieli: a) achiziţionarea de consumabile;

b) realizarea, editarea şi difuzarea de materiale tipărite cu conţinut educativ privind protecţia mediului;

c) realizarea de materiale inscripţionate, de exemplu pixuri, şepci, agende, tricouri, rucsacuri, hanorace şi alte asemenea;

d) realizarea şi difuzarea de materiale audiovizuale privind protecţia mediului;

e) manopera aferentă activităţilor necesare realizării campaniilor de comunicare: servicii de creaţie, design materiale promoţionale, materiale utilizate în cadrul conferinţelor, servicii de instruire. Valoarea acesteia nu va depăşi 20% din valoarea totală a proiectului. Plata salariilor membrilor echipei de realizare a proiectului nu constituie cheltuială eligibilă pentru finanţarea din Fondul pentru mediu;

f) achiziţionarea de aparatură profesională necesară realizării proiectului;

g) realizarea şi montarea de panouri cu conţinut educativ privind protecţia mediului;

h) achiziţionarea de materiale necesare desfăşurării activităţilor de igienizare şi ecologizare a spaţiilor verzi în scop educativ: mănuşi de unică folosinţă, saci menajeri, cizme de cauciuc, echipament de protecţie, de exemplu şorţ, salopetă, unelte agricole necesare activităţii de igienizare şi ecologizare;

i) achiziţionarea de echipament necesar pentru organizarea taberelor, de exemplu corturi, saci de dormit, izoprene, lanterne şi altele asemenea;

j) transportul participanţilor la excursiile şi taberele organizate cu scopul educaţiei şi conştientizării privind protecţia mediului;

k) cazarea şi masa participanţilor la excursiile şi taberele organizate cu scopul educaţiei şi conştientizării privind protecţia mediului, în limita a 200 lei/zi/participant;

            l) taxa de cam pare;

m) instruirea participanţilor, de exemplu servicii de instruire, transport, cazare şi diurnă pentru instructori, consumabile, închiriere săli, achiziţionare de aparatură IT: video/retroproiector, laptop şi altele asemenea;

n) realizarea paginii web;

0) TVA aferentă proiectului în condiţiile în care aceasta a fost solicitată şi nu este recuperată prin orice alte mijloace;

p) achiziţia şi plantarea de puieţi în scop educativ, maximum 50 de puieţi.

(2) Se finanţează numai cheltuielile eligibile ale proiectului, justificate prin documente.

            (3) Bugetul proiectului este atât o estimare, cât şi un plafon maxim al cheltuielilor.

 

ARTICOLUL 21

Selecţia solicitantului

 

(1) Selecţia solicitantului se face în baza dosarului de finanţare.

(2) Documentele necesare pentru solicitarea finanţării de Către organizaţii neguvernamentale, care însoţesc cererea de finanţare, sunt următoarele:

a) actele de înfiinţare a solicitantului, cu toate modificările şi completările ulterioare, în copii certificate “conform cu originalul”, pe fiecare pagină, de către reprezentantul legal;

b) certificat de înregistrare fiscală, în copie certificat㠓conform cu originalul” de către reprezentantul legal;

c) hotărârea/decizia organului de decizie a organizaţiei neguvernamentale, semnată şi ştampilată, în original, din care să rezulte acordul cu privire la contractarea finanţării, asigurarea contribuţiei proprii necesare implementării proiectului, precum şi responsabilul de proiect;

d) certificat de grefă eliberat la cerere, de către instanţa competentă, care atestă că acesta nu a fost radiat din Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor şi nu se află în procedură de dizolvare sau lichidare, nu mai vechi de 30 de zile de la data emiterii, în original sau copie legalizată;

e) certificat de atestare fiscală, emis de organele teritoriale de specialitate ale Ministerului Finanţelor Publice, valabil la data depunerii cererii de finanţare, în original sau copie legalizată;

f) certificat fiscal emis de administraţiile locale, valabil la data depunerii cererii de finanţare, în original sau copie legalizată;

g) certificat de cazier fiscal al solicitantului, eliberat de organele teritoriale de specialitate ale Ministerului Finanţelor Publice, valabil la data depunerii cererii de finanţare, în original sau copie legalizată;

h) formularul de raportare contabilă la încheierea ultimului exerciţiu financiar, vizat de organele teritoriale de specialitate ale Ministerului Finanţelor Publice, şi ultima balanţă de verificare lunară, aferentă anului în curs; pentru solicitanţii cu activitate de până la un an se solicită ultima balanţă de verificare a anului în curs transpusă în formular de bilanţ contabil, în copie certificata “conform cu originalul” de către reprezentantul legal;

i) prezentarea activităţii desfăşurate în cadrul proiectului, care să includă bugetul aferent proiectului, conform anexei nr. 4;

j) prezentarea echipei de realizare a proiectului, conform anexei nr. 5;

k) declaraţie privind activitatea economică a solicitantului, conform anexei nr. 6;

            1) declaraţie pe propria răspundere din care să reiasă dacă solicitantul va recupera sau nu TVA din activităţile aferente proiectului, numai în cazul în care TVA a fost solicitată.

 

ARTICOLUL 22

Selecţia proiectului

 

(1) Selecţia proiectelor se realizează în baza punctajului obţinut, în ordinea descrescătoare a acestuia, în limita fondurilor

alocate sesiunii de finanţare.

(2) Criteriile pe baza cărora se realizează selecţia proiectului au în vedere:

a) relevanţa proiectului, prin raportare la obiectivul/ obiectivele proiectului;

b) relevanţa proiectului, prin raportare la grupurile-ţintă cărora li se adresează: grupul-ţintă trebuie exact definit pentru a se corela necesitatea realizării obiectivelor propuse cu cheltuielile;

c) descrierea detaliată a activităţilor necesare realizării proiectului, inclusiv detalierea cheltuielilor necesare realizării fiecărei activităţi, justificarea fiecărei cheltuieli în cadrul proiectului şi estimarea costurilor pentru fiecare cheltuială, prezentarea succintă a materialelor informative utilizate, prezentarea temelor şi detalierea conţinutului prezentărilor abordate în cadrul conferinţelor, detalierea cantitativă şi altele asemenea: fiecare cheltuială cuantificată se va justifica din punctul de vedere al necesităţii achiziţionării; achiziţionarea de aparatură profesională se va justifica din punctul de vedere al performanţelor, corelat cu activităţile proiectului; tipăriturile solicitate pentru finanţare vor fi prezentate din punctul de vedere al formatului, ca, de exemplu, dimensiuni, cromatică şi altele asemenea, şi al temei abordate; activităţile proiectului trebuie detaliate, astfel încât evaluatorul să aibă posibilitatea de a face corelaţii între acestea şi necesitatea achiziţionării bunurilor propuse pentru finanţare;

d) claritate şi realism în elaborarea proiectului, respectarea legislaţiei în vigoare;

e) dimensiunea impactului prevăzut la nivelul grupurilor-ţintă;

f) obiectivele prezentate sunt specifice protecţiei mediului, realizabile în perioada declarată;

g) obiectivele proiectului se regăsesc în reglementările existente, inclusiv în directivele europene, privind protecţia mediului;

h) structura şi numărul personalului angajat la momentul depunerii cererii de finanţare;

i) modificări în structura şi numărul personalului în momentul implementării proiectului;

j) calendarul activităţilor şi structura cheltuielilor;

k) plata salariilor instructorilor va fi salariul mediu pe economie/oră, ultimul publicat de Institutul Naţional de Statistică la data depunerii dosarului de finanţare;

            l) bugetul proiectului întocmit pe tranşe de finanţare;

m) riscuri ce pot surveni în implementarea proiectului;

n) aspecte legate de amplasarea geografică, acoperirea teritorială a proiectului şi efectele implementării acestuia asupra grupurilor-ţintă;

o) beneficii asupra mediului prin realizarea proiectului/analiza SWOT;

p) rezultatele proiectului contribuie la înţelegerea importanţei protecţiei factorilor de mediu;

q) aspecte privind finanţarea: venituri şi cheltuieli asociate proiectului şi sursele de finanţare, nivelul şi tipul contribuţiei proprii - financiară;

r) situaţia instituţională şi juridică: experienţa în administrarea altor programe/proiecte similare, capacitatea de implementare şi realizare a proiectului la nivelul propus, responsabilităţi clare de elaborare şi implementare a proiectului, deţinerea avizelor/ acordurilor/autorizaţiilor/aprobărilor necesare, experienţa de colaborare şi parteneriat cu autorităţi publice centrale/locale, cu organizaţii guvernamentale/neguvernamentale din ţară sau din străinătate, după caz;

s) experienţa echipei de realizare a proiectului în proiecte similare;

ş) dimensiunea grupului-ţintă;

t) alte aspecte relevante cu privire la proiectul propus.

(3) Punctajul pentru fiecare aspect tehnic în parte se va acorda în funcţie de îndeplinirea/neîndeplinirea, totală/parţială a criteriilor stabilite.

 

ARTICOLUL 23

Anexe

 

            Anexele nr. 1-7 fac parte integrantă din prezentul ghid de finanţare.

 

ANEXA Nr. 1

la ghidul de finanţare

 

Cerere de finanţare nerambursabilă

Titlul proiectului .......................................................................................................................................................................

Denumirea solicitantului .........................................................................................................................................................

Forma juridică de organizare ...................................................................................................................................................

Nr.de înregistrare la tribunal/judecătorie ..............................................................................................................................

Codul fiscal ..............................................

Adresa sediului social: Str. ............................................. nr. ............... bl. .............. sc. .............. et. ............., ap. ..............

Oraşul/satul, comuna ................................................................................................................................................................

Judeţul/sectorul .........................................................................................................................................................................

Telefon ...................................................................... fax ........................................., e-mail ....................................................

Reprezentantul legal .................................................................................................................................................................

Responsabilul de proiect .........................................................................................................................................................

Telefon (fix şi mobil) ........................................................................ e-mail .............................................................................

Finanţare solicitată

Persoana juridică ....................... solicită o finanţare ne ram bursa bilă în sumă de .................  lei, pe un termen de  ....... luni.

Valoarea totală a cheltuielilor eligibile ale proiectului, conform Ghidului de finanţare a Programului vizând educaţia şi conştientizarea publicului privind protecţia mediului, aprobat prin Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 141/2014 (ghid de finanţare), este de .................. lei.

Subsemnatul, reprezentant al ...................., declar pe propria răspundere, sub sancţiunile aplicate faptei de fals în declaraţii, următoarele:

a) nu sunt insolvabil, nu sunt în stare de dizolvare sau lichidare, nici în încetare de plăţi;

b) nu fac obiectul unei proceduri legale pentru declararea acesteia în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a);

c) sunt îndeplinite obligaţiile exigibile de plată a impozitelor şi taxelor către bugetul general consolidat;

d) nu susţin/nu sponsorizez activităţi şi nu voi susţine/nu voi sponsoriza activităţi cu efect negativ asupra mediului;

e) nu mă aflu în dificultate economico-financiară;

f) deţin contribuţia proprie necesară implementării proiectului;

g) nu am furnizat informaţii false în documentele prezentate;

h) am depus întreaga documentaţie solicitată de Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) conform ghidului de finanţare;

i) suntem de acord cu faptul că în timpul procesului de analiză şi evaluare a proiectului poate apărea ca necesară completarea cu noi acte, autorizaţii, avize etc. a documentaţiei depuse iniţial, pe care, la cererea şi în termenul precizat de AFM, mă oblig să le depunem;

j) nu am beneficiat de finanţare nerambursabilă din altă sursă pentru acelaşi proiect.

Subsemnatul îmi asum răspunderea tuturor informaţiilor conţinute în prezenta cerere de finanţare şi în toate celelalte anexe şi documente depuse, inclusiv în documentele financiare, garantez că datele furnizate sunt actuale, reale şi corecte şi declar că am luat cunoştinţă de prevederile Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, privind falsul în declaraţii.

Neîndeplinirea condiţiilor de mai sus ori prezentarea eronată sau falsă a acestor condiţii va duce automat la respingerea proiectului sau, ulterior, la returnarea integrală a sumei primite ca finanţare nerambursabilă în cadrul Programului vizând educaţia şi conştientizarea publicului privind protecţia mediului, dacă aceasta a fost acordată.

Finanţarea nerambursabilă solicitată, dacă va fi aprobată şi acordată, va fi utilizată în mod exclusiv pentru scopurile declarate în această cerere de finanţare şi în anexele şi documentele aferente.

Subsemnatul sunt de acord ca orice instituţie, societate comercială, bancă, alte persoane juridice să furnizeze informaţii reprezentanţilor autorizaţi ai AFM cu privire la orice aspect tehnic şi financiar în legătură cu activitatea societăţii.

Prin semnarea prezentei şi aplicarea ştampilei, semnatarul confirmă că a înţeles şi şi-a însuşit în întregime conţinutul cererii.

 

Numele, prenumele şi funcţia reprezentantului legal,

............................................................................................................

Semnătura reprezentantului legal şi ştampila solicitantului,

............................................................................................................

Numele, prenumele şi funcţia responsabilului de proiect,

............................................................................................................

Semnătura responsabilului de proiect,

............................................................................................................

 

ANEXA Nr. 2

la ghidul de finanţare

 

Grila pentru analiza conformităţii administrative şi eligibilităţii solicitantului

 

            Date de identificare

 

Numărul de referinţă

 

Solicitantul

 

Titlul proiectului

 

 

            Conformitatea administrativă şi analiza juridică

 

Nr. crt.

Criterii*)

DA

NU

Nu se aplică

1.

Cererea de finanţare este completată integral, ştampilată şi semnată de reprezentanţii autorizaţi ai solicitantului şi de persoana responsabilă de proiect.

 

 

 

2.

Actele de înfiinţare a solicitantului, cu toate modificările şi completările ulterioare, în copii certificate “conform cu originalul”, pe fiecare pagină, de către reprezentantul legal

 

 

 

3.

Din documentele de la nr. crt. 2 rezultă persoana care reprezintă solicitantul în relaţiile cu terţii.

 

 

 

4.

Certificat de grefă eliberat la cerere de către instanţa competentă, care atestă că acesta nu a fost radiat din Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor şi nu se află în procedură de dizolvare sau lichidare, nu mai vechi de 30 de zile de la data emiterii, în original sau copie legalizată

 

 

 

5.

Hotărârea/decizia organului de decizie a organizaţiei neguvernamentale, semnată şi ştampilată, din care să rezulte acordul cu privire la contractarea finanţării, asigurarea contribuţiei proprii necesare implementării proiectului, precum şi responsabilul de proiect, în original

 

 

 

6.

Actul constitutiv al organizaţiei să cuprindă prevederi referitoare la protecţia mediului.

 

 

 

*) Criterii obligatoriu de îndeplinit. În cazul în care solicitantul nu depune unul dintre documentele obligatorii menţionate, proiectul este considerat respins şi nu va mai trece la următoarele etape, respectiv evaluarea din punct de vedere economic şi evaluarea din punct de vedere tehnic.

 

            Comentarii

 

 

 

            Rezultatul evaluării

 

ACCEPTAT |_|

RESPINS |_|

 

            Semnătura evaluatorului

 

Membru în Comisia de analiză

Numele şi prenumele

Semnătura

Evaluator (jurist)

 

 

 

Preşedintele Comisiei de analiză

..............................................

(numele şi prenumele)

 

Data......................................

Semnătura............................

 

NOTĂ:

Se bifează, după caz, cu “DA” sau “NU” îndeplinirea/neîndeplinirea criteriului de eligibilitate respectiv şi se vor înscrie comentariile de rigoare. La rubricile în care sunt menţionate mai multe documente, pentru a se putea bifa coloana “DA” trebuie să existe toate documentele solicitate.

 

ANEXA Nr. 3

la ghidul de finanţare

 

Grila de verificare din punct de vedere economic şi tehnic

 

Numărul de referinţă

 

Solicitantul

 

Titlul proiectului

 

 

            Verificare din punct de vedere economic şi tehnic

 

Nr. crt.

Conformitate administrativă, eligibilitate si documentele necesare

DA

NU

1.

Certificat de atestare fiscală emis de organele de specialitate ale Ministerului Finanţelor Publice, în original sau copie legalizată, valabil la data depunerii cererii de finanţare (CF)

 

 

2.

Datorii la bugetul general consolidat (rezultate din documentul menţionat la nr. crt. 1)**)

 

 

3.

Certificat fiscal eliberat de administraţiile locale, în original sau copie legalizată, valabil la data depunerii CF

 

 

4.

Datorii la bugetele locale (rezultate din certificatul menţionat la nr. crt. 3)*)

 

 

5.

Sponsorizează/Susţine activităţi cu efect negativ asupra mediului (rezultă din CF)**).

 

 

6.

Certificat de cazier fiscal al solicitantului eliberat de organele de specialitate ale Ministerului Finanţelor Publice, în original sau copie legalizată, valabil la data depunerii CF

 

 

7.

Cazier fiscal (rezultat din documentul menţionat la nr. crt. 6)**)

 

 

8.

Copii ale formularului de raportare contabilă pe ultimul an, vizat de organele teritoriale de specialitate ale Ministerului Finanţelor Publice, şi ultima batantă de verificare lunară, încheiată la data depunerii dosarului; pentru solicitanţii cu activitate până la un an, ultima balanţă de verificare a anului în curs transpusă în formular de bilanţ contabil, în copie certificat㠓conform cu originalul” de către reprezentantul legal

 

 

9.

Prezentarea echipei de realizare a proiectului (anexa nr. 5 la ghidul de finanţare)

 

 

10.

Prezentarea activităţii desfăşurate în cadrul proiectului (anexa nr. 4 la ghidul de finanţare)

 

 

11*).

Declaraţii pe propria răspundere din care să reiasă dacă solicitantul va recupera sau nu TVA aferentă proiectului depus (numai în cazurile în care TVA a fost solicitată)

 

 

12.

TVA este recuperabil*)

 

 

13.

Certificat de înregistrare fiscală, în copie certificat㠓conform cu originalul” de către reprezentantul legal

 

 

14.

Declaraţia privind activitatea economică a solicitantului, conform anexei nr. 6 la ghidul de finanţare

 

 

15.

Din Hotărârea privind participarea la program rezultă că solicitantul asigură contribuţia proprie necesară implementării proiectului.

 

 

 

*) Nu sunt eliminatorii.

**) Pentru îndeplinirea criteriului este necesară bifarea căsuţei “NU”.

 

Pct. 1-8 şi 11-15 vor fi verificate de evaluatorul economist, iar pct. 9 şi 10, de evaluatorul tehnic. Din punct de vedere economic, solicitanţilor persoane juridice nonprofit li se vor acorda 35 de puncte, dacă documentele financiar-contabile sunt prezentate.

 

I. CRITERII TEHNICE

1. Anexa nr. 4 la ghidul de finanţare prezintă detaliat activităţile şi cheltuielile necesare realizării proiectului (8 p).

2. Obiectivele proiectului sunt clar definite, specifice protecţiei mediului, realizabile în perioada declarată (8 p).

3. Activităţile propuse constituie activităţi eligibile pentru realizarea proiectului (8 p).

4. Cheltuielile sunt eligibile (8 p). Punctajul va fi calculat prin raportarea valorii totale a cheltuielilor eligibile stabilite de evaluator la valoarea totală a cheltuielilor eligibile menţionate de solicitant în cererea de finanţare.

5. Rezultatele proiectului contribuie la înţelegerea importanţei protecţiei factorilor de mediu (6 p).

6. Obiectivele proiectului se regăsesc în reglementările existente (inclusiv directive europene) privind protecţia mediului (3 p).

7. Analiza SWOT (2 p)

8. Experienţa echipei de realizare a proiectului în proiecte similare (2 p)

9. Dimensiunea grupului-ţintă (3 p)

 

Comentarii

 

 

 

            Punctajul final obţinut

 

Economic

Tehnic

Total

 

 

 

 

Pot obţine finanţare solicitanţii ale căror proiecte vor obţine un punctaj de minimum 71 de puncte (inclusiv).

Grila de verificare din punct de vedere economic şi tehnic va fi însoţită de o listă cu cheltuieli eligibile stabilite în urma evaluării, suma propusă spre finanţare şi procentul de finanţare acordat din valoarea totală a cheltuielilor eligibile, întocmită şi semnată de către evaluatorul tehnic.

 

Semnătura evaluatorului

 

Membru comisia de analiză

Numele şi prenumele

Semnătura

Evaluator (economist)

 

 

Evaluator (specialist tehnic)

 

 

Preşedinte comisia de analiză

 

 

 

Data ……………..

 

II. NOTE:

1. În condiţiile în care un solicitant, din motive obiective şi justificate, precum şi în funcţie de tipul acestuia, nu poate/nu trebuie să prezinte unul sau mai multe dintre documentele menţionate, se va bifa în listă coloana “NU” şi se va specifica, comenta şi detalia acest lucru în rubrica “Comentarii”, solicitantul nefiind respins din cauza acestui motiv.

2. Neprezentarea raportărilor contabile şi a oricărui document obligatoriu solicitat prin ghidul de finanţare, precum şi neîndeplinirea criteriilor de eligibilitate conduc la respingerea cererii de finanţare, fără a mai fi necesară punctarea proiectului şi nici calcularea cheltuielilor eligibile.

 

ANEXA Nr. 4

la ghidul de finanţare

 

Prezentarea activităţii desfăşurate în cadrul proiectului

 

I.

1. Titlul proiectului.........................................................................................,........................................................................

2. Localizarea proiectului.......................................................................................................................................................

3. Descrieţi detaliat activităţile necesare realizării proiectului (inclusiv detalierea cheltuielilor necesare realizării fiecărei activităţi, justificarea fiecărei cheltuieli în cadrul proiectului şi estimarea costurilor pentru fiecare cheltuială, prezentarea succintă a materialelor informative utilizate, prezentarea temelor şi detalierea conţinutului prezentărilor abordate în cadrul conferinţelor, detalierea cantitativă etc.): fiecare cheltuială cuantificată se va justifica din punctul de vedere al necesităţii achiziţionării şi al numărului de bucăţi solicitat; achiziţionarea de aparatură profesională se va justifica din punctul de vedere al performanţelor, corelat cu activităţile proiectului; tipăriturile solicitate pentru finanţare vor fi prezentate din punctul de vedere al formatului (dimensiuni, cromatică etc.) şi al temei abordate; activităţile proiectului trebuie detaliate astfel încât evaluatorul să aibă posibilitatea să facă corelaţii între acestea şi necesitatea achiziţionării bunurilor propuse pentru finanţare.

4. Grupurile-ţintă cărora se adresează: grupul-ţintă trebuie definit exact pentru a se corela necesitatea realizării obiectivelor propuse cu cheltuielile.

5. Obiectivele proiectului, prezentare detaliată........................................................................................................................

6. Rezultatele estimate la finalizarea proiectului...................................................................................................................

7. Beneficii asupra mediului/analiza SWOT...........................................................................................................................

8. Durata de realizare a proiectului.........................................................................................................................................

9. Structura şi numărul personalului angajat la momentul depunerii cererii de finanţare......................................................

10. Modificări în structura şi numărul personalului în momentul implementării proiectului.....................................................

11. Surse de finanţare:

 

Sursa

Suma

%

Finanţare - Fondul pentru mediu

Nerambursabil

 

 

Contribuţie proprie

 

 

 

Cofinanţare din alte surse decât Fondul pentru mediu

 

 

 

Total

 

100

 

            12. Graficul activităţilor şi structura cheltuielilor:

 

Luna

Enumerarea activităţilor necesare implementării proiectului

Detalierea cheltuielilor necesare realizării fiecărei activităţi menţionate

(inclusiv detaliere cantitativă)*)

Costuri**)/surse de finanţare (lei) necesare pentru realizarea fiecărei activităţi menţionate

 

 

 

Contribuţia Administraţiei Fondului pentru Mediu

Contribuţie proprie (numerar)

1.

 

 

 

 

2.

 

 

 

 

3.

 

 

 

 

4.

 

 

 

 

5.

 

 

 

 

6.

 

 

 

 

7.

 

 

 

 

8.

 

 

 

 

9.

 

 

 

 

10.

 

 

 

 

11.

 

 

 

 

12.

 

 

 

 

Total

Total

X

 

 

 

*) Este obligatorie respectarea cantităţilor specificate.

**) Menţionaţi dacă sumele conţin TVA.

 

13. Bugetul proiectului întocmit pe tranşe de finanţare

14. Riscuri ce pot apărea în implementarea proiectului.........................................................................................................

15. Alte aspecte relevante cu privire la proiectul propus...............................................................................,..........................

 

II. NOTE:

1. Sumele aferente consumabilelor se vor detalia; în caz contrar, nu vor fi considerate eligibile. Nu se vor mai solicita clarificări în ceea ce priveşte detalierea acestora pe bucăţi şi sume aferente.

2. Consumabilele se vor justifica din punctul de vedere al cantităţilor şi al utilităţii acestora în cadrul proiectului.

3. Formula de calcul al transportului va fi: 7,51 la 100 km x preţul carburantului, stabilit la valoarea de 6 lei. Pentru excursiile şi taberele realizate în cadrul proiectului, preţul transportului va fi preţul aferent închirierii autocarelor de la firmele de transport autorizate în vederea efectuării unor astfel de deplasări.

4. Plata salariilor instructorilor va fi salariul mediu pe economie/oră, ultimul publicat de Institutul Naţional de Statistică la data depunerii dosarului de finanţare.

5. Pentru tipărituri se vor preciza dimensiunile şi caracteristicile lor.

 

Numele, prenumele şi funcţia reprezentantului legal,

............................................................................................................

Semnătura reprezentantului legal şi ştampila solicitantului,

............................................................................................................

Numele, prenumele şi funcţia responsabilului de proiect,

............................................................................................................

Semnătura responsabilului de proiect,

............................................................................................................

 

ANEXA Nr. 5

la ghidul de finanţare

 

Prezentarea echipei de realizare a proiectului

Numele .............................................................................. Prenumele ..................................................................................

Telefon serviciu ........................................................................ Telefon mobil ......................................................................

Funcţia ...................................................................................................................................................................................

Studii .....................................................................................................................................................................................

Diploma obţinută ....................................................................................................................................................................

Experienţa în muncă (prezentarea în ordine cronologică, începând cu momentul actual):

Denumirea angajatorului şi localitatea ......................................................................................................................................

De la ............................................................................. până la ............................................................................................

Funcţia ...................................................................................................................................................................................

Responsabilităţi/Îndatoriri ........................................................................................................................................................

Denumirea angajatorului şi localitatea ......................................................................................................................................

De la ............................................................................. până la ............................................................................................

Funcţia ...................................................................................................................................................................................

Responsabilităţi/Îndatoriri ........................................................................................................................................................

Experienţa în managementul proiectelor (enumeraţi şi descrieţi pe scurt activităţile desfăşurate în cadrul proiectului/proiectelor în care aţi fost implicat)

...........................................................................................................................................................................................................................................................................

 

Semnătura ...................

Data ..........................

 

(Se completează câte o prezentare pentru fiecare membru din echipa de realizare a proiectului)

 

ANEXA Nr. 6

la ghidul de finanţare

 

Declaraţie privind activitatea economică a solicitantului

 

Subsemnatul, ............................................................. reprezentant legal al Asociaţiei/Fundaţiei/Federaţiei........................ înregistrată la Judecătoria/Tribunalul ................................... cod fiscal .................................., cunoscând prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 137/2007, ale actelor normative subsecvente, precum şi dispoziţiile Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, privind falsul în declaraţii, declar pe propria răspundere următoarele:

I. Asociaţia/Fundaţia/Federaţia .....................................

 nu a înfiinţat societăţi comerciale conform Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare.

II. Asociaţia/Fundaţia/Federaţia ....................................

 a înfiinţat societăţi comerciale conform Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare.

1) Societăţile comerciale înfiinţate de Asociaţia/Fundaţia/Federaţia...........................sunt:

1...............................................................................................................................................................................................

2...............................................................................................................................................................................................

3................................................................................................................................................................................................

2) Asociaţia/Fundaţia/Federaţia.................deţine acţiuni/părţi sociale la următoarele societăţi comerciale:

1...............................................................................................................................................................................................

2...............................................................................................................................................................................................

3...............................................................................................................................................................................................

3) Asociaţia/Fundaţia/Federaţia.................este membră a unei federaţii care deţine acţiuni/părţi sociale la următoarele societăţi comerciale:

1................................................................................................................................................................................................

2................................................................................................................................................................................................

3...............................................................................................................................................................................................

III. Totodată, societăţile comerciale la care Asociaţia/Fundaţia/Federaţia.........................................deţine, în mod direct sau prin intermediul unei federaţii, acţiuni sau părţi sociale nu vor fi angajate sub nicio formă în proiectul finanţat de Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM); în caz contrar, sprijinul financiar acordat va fi supus prevederilor legale privind ajutorul de stat. De asemenea, mă oblig să fac cunoscut AFM dacă Asociaţia/Fundaţia/Federaţia....................................deţine, în mod direct sau prin intermediul unei federaţii, acţiuni sau părţi sociale ce vor fi angajate în proiectul finanţat de AFM pentru a se proceda conform legislaţiei în domeniul ajutorului de stat.

IV. Totodată, în cazul în care printre membrii Asociaţiei/Fundaţiei/Federaţiei...............există operatori economici, aceştia nu vor fi angajaţi sub nicio formă în proiectul finanţat de AFM.

V. În cazul în care Asociaţia/Fundaţia/Federaţia..............., pe perioada derulării proiectului finanţat de AFM, se va afla în una dintre situaţiile stipulate la pct. II şi/sau IV, mă voi obliga să informez AFM cu privire la modificarea survenită. În acest caz, AFM va notifica individual sprijinul financiar acordat.

 

Semnătura ...................

Data ..........................

 

ANEXA Nr. 7

la ghidul de finanţare

 

Contract pentru finanţare nerambursabilă

 

Nr. ........din............

Între:

Administraţia Fondului pentru Mediu, cu sediul în ......................................... nr. ...... sectorul ........... cod fiscal .................. cont nr. .......deschis la Trezoreria Sectorului ........... reprezentată legal prin .............., preşedinte, în calitate de finanţator, denumită în continuare AFM,

şi

..................... cu sediul în .................. înregistrată la Tribunalul/Judecătoria .................... sub nr. ......... cod fiscal ............... cont nr. ........ deschis la ............., reprezentată legal prin ................-............., în calitate de beneficiar, denumită în continuare Beneficiar,

a intervenit următorul contract:

 

ARTICOLUL 1

Obiectul contractului

 

(1) AFM acordă Beneficiarului o finanţare nerambursabilă, denumită în continuare finanţare, în valoare de.............. lei, reprezentând........% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile, pentru implementarea proiectului intitulat......................., denumit în continuare proiect, conform Hotărârii Comitetului de avizare nr. ........din...............

(2) Valoarea totală a cheltuielilor eligibile ale proiectului este de................lei.

(3) în toate cazurile, finanţarea se raportează doar la valoarea cheltuielilor eligibile.

(4) Pentru stabilirea valorilor cheltuielilor eligibile aferente fiecărei trageri se are în vedere cursul valutar al Băncii Naţionale a României valabil la data încheierii prezentului contract de finanţare.

(5) Cheltuielile proiectului sunt considerate eligibile dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele criterii generale:

a) sunt necesare pentru realizarea proiectului;

b) sunt în conformitate cu principiile unui management financiar corespunzător, respectiv utilizarea eficientă a banilor şi realizarea unui raport optim cost-beneficiu;

c) sunt realizate după semnarea contractului de finanţare şi pe perioada de execuţie a proiectului;

d) sunt înregistrate în contabilitatea Beneficiarului, sunt identificabile, verificabile şi pot fi dovedite prin documente originale;

e) sunt prevăzute în anexa nr. 1.

(6) Orice plată excedentară efectuată de către AFM constituie plată necuvenită, iar Beneficiarul are obligaţia de a restitui sumele necuvenite în termen de 5 zile de la data confirmării de primire a notificării din partea AFM.

            (7) Beneficiarul acceptă finanţarea şi se angajează să desfăşoare proiectul pe propria răspundere.

 

ARTICOLUL 2

Destinaţia finanţării

 

            Finanţarea este acordată pentru realizarea proiectului, Beneficiarul obligându-se să o utilizeze integral şi numai pentru acest scop, conform cheltuielilor eligibile prevăzute în anexa nr. 1.

 

ARTICOLUL 3

Durata contractului şi perioada de utilizare a finanţării

 

(1) Contractul intra în vigoare la data semnării lui de către ambele părţi şi este valabil până la.....................................

(2) Durata de realizare a proiectului este de.......(luni) de la data intrării în vigoare a prezentului contract.

            (3) Suma neutilizată la finalul execuţiei proiectului se consideră anulată şi finanţarea se diminuează în mod corespunzător.

 

ARTICOLUL 4

Modalitatea de plată

 

(1) Beneficiarul va utiliza finanţarea în una sau mai multe tranşe, în conformitate cu graficul de finanţare nerambursabilă prevăzut în anexa nr. 2.

(2) Utilizarea se efectuează prin debitarea contului de trezorerie al AFM, pe măsura tragerii sumelor, şi prin creditarea contului nr. ......., deschis de către Beneficiar la........numai pe bază de cerere de tragere, conform modelului prevăzut în anexa nr. 3, însoţită de documentele justificative prevăzute în anexa nr. 4.

(3) Cheltuielile bancare (comisioanele bancare, diferenţele de curs valutar etc.) nu constituie cheltuieli eligibile.

            (4) Valoarea acordată Beneficiarului se calculează prin aplicarea, la cheltuielile eligibile aferente fiecărei trageri, a procentului aprobat.

 

ARTICOLUL 5

Obligaţiile Beneficiarului

 

Beneficiarul are următoarele obligaţii:

a) să folosească finanţarea numai în scopul şi în condiţiile în care a fost acordată;

b) să asigure contribuţia proprie pentru realizarea proiectului;

c) să asigure executarea proiectului cu diligenta necesară şi eficienţă, în conformitate cu prezentul contract, precum şi cu legislaţia în vigoare şi cu standardele de mediu aplicabile;

d) să respecte prevederile legislaţiei în vigoare privind achiziţiile publice, pentru achiziţionarea de bunuri, servicii sau lucrări din finanţarea acordată din Fondul pentru mediu;

e) să furnizeze AFM documentaţia privind procedura de atribuire a contractelor de achiziţii publice, inclusiv contractele, până la data depunerii cererii de tragere din finanţare;

f) să fie singurul răspunzător în faţa AFM pentru implementarea proiectului;

g) să asigure înregistrarea în evidenţa contabilă a tuturor documentelor privind operaţiunile aferente prezentului contract, precum şi arhivarea acestora, conform reglementărilor contabile în vigoare;

h) să furnizeze AFM copii ale situaţiilor sale financiare trimestriale/semestriale şi anuale, inclusiv balanţele lunare de verificare aferente acestora, şi să transmită AFM orice altă informaţie sau documente relevante pentru prezentul contract, solicitate în mod rezonabil de către aceasta, în termen de maximum 7 zile de la solicitare;

i) să plătească toate taxele, impozitele şi contribuţiile pe care le datorează potrivit reglementărilor legale; în acest sens va depune certificat de atestare fiscală la fiecare tragere şi, semestrial, certificat fiscal;

j) să introducă în gestiunea proprie bunurile de natura activelor imobilizate corporale achiziţionate în baza prezentului contract, să le inscripţioneze cu sintagma “Finanţat din Fondul pentru mediu”, să le utilizeze şi să le conserve cu diligentele unui bun proprietar şi să nu le înstrăineze, gajeze sau ipotecheze pe perioada derulării proiectului şi timp de.........luni de la data finalizării proiectului;

k) să nu vândă, să nu cesioneze, să nu închirieze sau să nu disponibilizeze active din patrimoniul propriu, legate de proiect, în alt scop decât pentru înlocuirea celor existente cu noi active de valoare cel puţin egală cu a celor existente;

            l) să întocmească şi să remită AFM, în termen de 30 de zile de la acordarea ultimei cereri de tragere, un raport de finalizare detaliat privind realizarea activităţilor;

m) să permită reprezentanţilor AFM accesul la sediile sale şi la amplasamentul proiectului pentru inspectarea activităţilor ce se realizează din finanţarea acordată şi pentru examinarea registrelor şi a evidenţelor contabile legate de proiect;

n) să permită personalului AFM să controleze modul în care Beneficiarul îndeplineşte obiectivele proiectului;

o) să nu sponsorizeze/să nu finanţeze activităţi cu impact negativ asupra mediului, pe perioada de valabilitate a contractului;

p) să notifice AFM şi să prezinte documentele corespunzătoare în termen de 7 zile de la apariţia unor modificări cu privire la actele constitutive şi/sau la informaţiile furnizate AFM cu ocazia prezentării cererii de finanţare sau pe parcursul derulării prezentului contract sau în cazul în care va fi supus unei proceduri de dizolvare sau lichidare;

q) să suporte toate taxele, comisioanele, cheltuielile profesionale şi orice alte cheltuieli ocazionate de pregătirea, încheierea, executarea, punerea în aplicare şi terminarea prezentului contract şi a tuturor documentelor şt activităţilor aferente;

            r) să notifice AFM cu privire la orice alocaţie nerambursabilă pe care o primeşte până la încetarea contractului de finanţare.

 

ARTICOLUL 6

Obligaţiile AFM

 

AFM are următoarele obligaţii:

a) să asigure finanţarea proiectului în condiţiile menţionate în prezentul contract;

b) să urmărească îndeplinirea etapelor prevăzute în contract;

c) să verifice, prin inspecţie la faţa locului, dacă tot ceea ce a declarat Beneficiarul este conform cu realitatea, înainte de aprobarea cererii de tragere;

d) să pună la dispoziţia Beneficiarului informaţiile legate de finanţare;

            e) să întocmească nota de control ca urmare a depunerii cererii de tragere.

 

ARTICOLUL 7

Cazuri de culpă

 

(1) Nerespectarea de către Beneficiar a oricăreia dintre Obligaţiile sale asumate prin prezentul contract constituie caz de culpă.

(2) Constituie caz de culpă şi următoarele fapte ale Beneficiarului:

a) face declaraţii false sau incomplete pentru a obţine finanţarea prevăzută în contract sau furnizează rapoarte ce nu reprezintă realitatea;

b) comite nereguli de ordin financiar sau acte de corupţie în legătură cu proiectul, stabilite printr-o hotărâre judecătorească definitivă;

c) împotriva Beneficiarului a fost demarată procedura de dizolvare/lichidare/insolvenţă;

d) situaţia economico-financiară a Beneficiarului nu mai asigură condiţii de realizare a proiectului.

(3) AFM va notifica Beneficiarul în maximum 5 zile de la constatarea unui caz de culpă şi, în cazul în care deficienţele menţionate în notificare nu sunt înlăturate în maximum 30 de zile de la data notificării, AFM are dreptul să ia următoarele măsuri, fără punerea în întârziere şi fără nicio altă formalitate prealabilă:

a) sistarea temporară a utilizării finanţării până la remedierea cauzelor care au dus la sistare;

            b) sistarea definitivă şi rezilierea unilaterală a contractului, cu recuperarea sumelor virate către Beneficiar, în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

 

ARTICOLUL 8

Încetarea contractului

 

(1) Contractul încetează de drept:

a) la data prevăzută în contract;

b) în cazul imposibilităţii obiective a Beneficiarului de a realiza proiectul, prin renunţare, cu un preaviz scris de maximum 30 de zile;

c) la data intervenţiei unui act de autoritate;

d) la apariţia unor circumstanţe care nu au putut fi prevăzute la data încheierii contractului şi care pot conduce la modificarea clauzelor contractuale în aşa măsură încât îndeplinirea contractului respectiv ar fi contrară instituţiei şi interesului public; acest fapt va fi notificat Beneficiarului în termen de 10 zile de la momentul apariţiei unor astfel de circumstanţe sau de la momentul în care AFM a avut cunoştinţă de apariţia unor astfel de circumstanţe.

(2) Contractul încetează prin reziliere, la iniţiativa AFM, în următoarele condiţii:

a) Beneficiarul nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate prin contract;

b) Beneficiarul este în procedură de reorganizare judiciară sau faliment, executare silită sau în oricare altă procedură asemănătoare;

c) În situaţia intervenirii unuia dintre cazurile de culpă prevăzute la art. 7 alin. (2).

(3) Rezilierea contractului de finanţare din culpa Beneficiarului are drept consecinţă restituirea, în termenul precizat în notificare/înştiinţarea de plată, de către Beneficiara finanţării primite, sub formă de plată de daune-interese în cuantum egal cu suma trasă din finanţarea nerambursabilă acordată, la care se adaugă dobânda legală pentru suma acordată, la nivelul dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României, calculată de la data plăţii.

(4) Beneficiarul rămâne direct răspunzător pentru toate consecinţele financiare directe sau indirecte antrenate de încetarea contractului înainte de termen din culpa sau la iniţiativa sa (inclusiv majorări de întârziere, conform legii fiscale aplicabile creanţelor bugetare).

(5) în cazul în care încetarea contractului intervine înainte de termenul stabilit pentru prima tragere, Beneficiarul nu este obligat la plata de daune-interese.

            (6) Pentru nedepunerea primei cereri de tragere în primele 12 luni de la data semnării contractului, acesta se reziliază fără alte notificări prealabile.

 

ARTICOLUL 9

Forţa majoră şi cazul fortuit

 

(1) Prin forţă majoră şi/sau caz fortuit se înţelege un eveniment independent de voinţa părţilor, imprevizibil şi insurmontabil, intervenit după încheierea contractului şi care împiedică părţile să îşi execute, total sau parţial, obligaţiile contractuale.

(2) Partea care invocă forţa majoră are următoarele obligaţii:

a) să notifice celeilalte părţi în termen de 5 zile de la data apariţiei;

b) să transmită, în termen de cel mult 30 de zile de la data producerii evenimentului considerat a fi caz de forţă majoră, certificatul de forţă majoră emis de autoritatea competentă;

c) să comunice data încetării în termen de 5 zile de la încetare;

d) să ia orice măsuri care îi stau la dispoziţie în vederea limitării consecinţelor.

(3) Dacă nu se procedează la anunţare în condiţiile şi termenele prevăzute, partea care invocă forţa majoră va suporta toate daunele provocate celeilalte părţi prin lipsa notificării.

(4) îndeplinirea contractului va fi suspendată în perioada de acţiune a forţei majore, dar fără a prejudicia drepturile ce li se cuveneau părţilor până la apariţia acesteia.

(5) Forţa majoră, comunicată şi dovedită în condiţiile alin. (2), exonerează de răspundere partea care o invocă.

(6) Dacă forţa majoră şi/sau consecinţele acesteia durează sau se estimează că va/vor dura mai mult de 3 luni, părţile se obligă să negocieze cu bună-credinţă în vederea identificării soluţiei celei mai bune:

a) încetarea contractului, fără ca vreuna dintre părţi să poată pretinde celeilalte daune-interese;

b) modificarea contractului.

            (7) Prevederile de mai sus se aplică şi cazului fortuit.

 

ARTICOLUL 10

Alte clauze

 

(1) Beneficiarul îşi asumă integral răspunderea pentru prejudiciile cauzate terţilor din culpa sa pe parcursul derulării proiectului, AFM fiind degrevată integral de orice responsabilitate.

(2) Beneficiarul îşi asumă integral răspunderea pentru respectarea prevederilor legale cu privire la protecţia muncii personalului însărcinat cu implementarea proiectului.

(3) în nicio circumstanţă şi din niciun motiv AFM nu poate fi trasă la răspundere şi obligată la plata de daune-interese pe durata desfăşurării proiectului şi, ca urmare, AFM nu va accepta nicio cerere de despăgubire sau plăţi suplimentare.

(4) în cazul în care realizarea proiectului generează costuri suplimentare, aceste costuri vor fi acoperite pe cheltuiala Beneficiarului.

(5) Contractul în integralitatea sa, precum şi toate drepturile şi obligaţiile decurgând din acesta nu pot face obiectul cesiunii; în caz de imposibilitate, neimputabilă Beneficiarului, de a executa prevederile contractuale, activitatea poate fi preluată de succesorii săi în drepturi, cu aprobarea prealabilă a AFM.

(6) Beneficiarul va adopta o conduită adecvată prin care va evita conflictul de interese si va informa imediat AFM despre Orice Situaţie care dă naştere sau este posibil să dea naştere unui astfel de conflict.

(7) AFM şi Beneficiarul se angajează să păstreze confidenţialitatea documentelor şi informaţiilor legate de derularea prezentului contract, informaţiile putând fi furnizate numai autorităţilor competente, în condiţiile legii, sau unor terţe părţi, numai cu acordul părţilor prezentului contract.

(8) Drepturile de proprietate intelectuală rezultate în urma implementării proiectului, precum şi alte documente legate de proiect vor rămâne în patrimoniul Beneficiarului, care, la solicitarea AFM, va acorda acesteia dreptul de a utiliza gratuit şi după Cum consideră necesar informaţia cuprinsă în rapoartele proiectului, precum şi rezultatele obţinute, oricare ar fi forma acestora.

(9) Beneficiarul are obligaţia de a despăgubi din surse proprii AFM pentru toate cheltuielile efectuate împotriva oricăror reclamaţii şi acţiuni în justiţie ce rezultă din încălcarea unor drepturi de proprietate intelectuală (brevete de invenţie, mărci înregistrate, desene sau modele industriale, drepturi de autor) legate de activităţile necesare implementării proiectului şi daune-interese, costuri/taxe şi alte cheltuieli de orice natură, aferente violării dreptului de proprietate intelectuală.

(10) Beneficiarul este de acord ca AFM să publice date privind rezultatele implementării proiectului.

(11) Beneficiarul se obligă ca, în orice notă, raport, material publicat, conferinţe şi seminare cu privire la proiect, să specifice că acesta a beneficiat de finanţare din Fondul pentru mediu.

(12) Neexercitarea de către AFM a oricărui drept prevăzut în prezentul contract nu constituie o renunţare la acesta, iar AFM va putea uza de acel drept oricând, până la stingerea tuturor obligaţiilor Beneficiarului faţă de aceasta.

            (13) în cazul în care, referitor la prezentul contract, apar modificări ale legislaţiei aplicabile, părţile au obligaţia să depună toate diligentele, conform noilor reglementări, astfel încât să nu se abată de la obligaţiile stabilite în cuprinsul acestuia.

 

ARTICOLUL 11

Jurisdicţie

 

(1) Orice neînţelegere rezultând din interpretarea şi/sau executarea prezentului contract se va rezolva, pe cât posibil, pe cale amiabilă.

            (2) în cazul în care o soluţie amiabilă nu este posibilă, litigiul se supune spre soluţionare instanţei judecătoreşti de drept comun în a cărei rază teritorială îşi are sediul AFM.

 

ARTICOLUL 12

Notificări

 

(1) Orice notificare sau solicitare în baza prezentului contract se va face în scris, la următoarele adrese:

a) pentru AFM: Bucureşti, Splaiul Independenţei nr. 294, corp A, sectorul 6;

b) pentru Beneficiar:.............................................................

(2) în cazul în care Beneficiarul doreşte să fie notificat la o altă adresă sau şi-a schimbat adresa, aceasta va fi comunicată în scris la AFM.

(3) Notificările făcute Beneficiarului la adresele menţionate la alin. (1) lit. b) se consideră a fi aduse la cunoştinţa acestuia.

            (4) Notificările se pot transmite şi prin fax, la nr. .................. pentru AFM şi nr. ..........................pentru Beneficiar, cu condiţia să fie confirmate ulterior.

 

ARTICOLUL 13

Amendamente

 

(1) Prezentul contract, inclusiv anexele la acesta, poate fi modificat şi/sau completat numai cu acordul părţilor, consemnat într-un act adiţional.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), nu este necesară întocmirea unui act adiţional pentru modificările din coloana nr. 1 (“Data depunerii cererii de tragere*) din anexa nr. 2, dacă acestea nu implică şi modificarea duratei de realizare a proiectului. În acest caz, sumele neutilizate la tragerile programate se vor reporta la tragerile ulterioare.

(3) Cererea privind modificarea contractului va fi transmisă AFM cu minimum 10 zile înaintea datei la care se doreşte să opereze aceasta, cu excepţia cazurilor bine întemeiate şi justificate de către Beneficiar.

(4) Cererea privind decalarea datei de depunere a cererii de tragere în condiţiile prevăzute la alin. (2) se transmite cu cel puţin 10 zile înaintea momentului la care se doreşte ca această modificare să intre în vigoare.

            (5) De asemenea, nu este necesară întocmirea unui act adiţional pentru modificările înregistrate în anexa nr. 5, CU condiţia ca solicitarea privind modificarea acesteia să fie transmisă către AFM cu minimum 5 zile înaintea datei la care se va desfăşura activitatea respectivă, iar dacă aceasta va fi devansată, cu minimum 5 zile înaintea datei stabilite prin contract.

 

ARTICOLUL 14

Dispoziţii finale

 

(1) Prezentul contract este titlu executoriu potrivit art. 13 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, fiind întocmit, interpretat şi executat conform legislaţiei române şi guvernat de aceasta.

(2) Prin semnarea prezentului contract, noi, reprezentanţii legali ai Beneficiarului, am luat cunoştinţă de prevederile Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, privind falsul în declaraţii.

(3) Anexele.......... 1, pe care Beneficiarul declară că le cunoaşte şi le acceptă, fac parte integrantă din prezentul contract.

(4) Prezentul contract s-a semnat la data de........la sediul AFM, în două exemplare, toate având valoare juridică egală, din care un exemplar pentru AFM şi unul pentru Beneficiar.

 

AFM

............................................................................................................

 

Preşedinte,

Beneficiar,

............................................................................................................

 

(numele şi funcţia persoanelor menţionate în preambulul contractului, semnătura şi ştampila)

 

NOTA:

În contractul ce se încheie cu Beneficiarul:

- se vor completa toate rubricile rămase libere;

- se vor elimina toate prevederile care nu se potrivesc, se vor renumerota anexele, articolele şi paragrafele şi se vor face corelările corespunzătoare;

- se vor elimina, dacă este cazul, toate variantele înscrise cu bară care nu corespund.

 

1 Se va completa identificând corespunzător fiecare anexă sau se va elimina dacă nu sunt anexe.

 

ANEXA Nr. 1

la contractul pentru finanţare nerambursabilă

 

Nr. .........../.............

Capitole si subcapitole de cheltuieli eligibile

 

Capitole şi subcapitole de cheltuieli eligibile

Tragerea 1

Tragerea 2

Tragerea ...

 

 

Administraţia Fondului pentru Mediu

Preşedinte,

............................................................................................................

 

Întocmit de referent de specialitate

(numai exemplarele care rămân la Administraţia Fondului pentru Mediu),

............................................................................................................

Beneficiar,

............................................................................................................

(numele şi funcţia persoanelor menţionate în preambulul contractului, semnătura şi ştampila)

 

ANEXA Nr. 2

la contractul pentru finanţare nerambursabilă

 

Nr. .........../.............

Graficul de finanţare nerambursabilă

 

Nr. crt.

Data depunerii cererii de tragere

Suma

0

1

2

1

 

 

2

 

 

 

 

 

Total

X

 

 

Administraţia Fondului pentru Mediu

Preşedinte,

............................................................................................................

 

Întocmit de referent de specialitate

(numai exemplarele care rămân la Administraţia Fondului pentru Mediu),

............................................................................................................

Beneficiar,

............................................................................................................

(numele şi funcţia persoanelor menţionate în preambulul contractului, semnătura şi ştampila)

 

ANEXA Nr. 3

la contractul pentru finanţam nerambursabilă

 

Nr. .........../............

Solicitantul...............................

Sediul......................................

C.U.I.......................................

Cont nr. ............., deschis la Trezoreria....................

Nr. de înregistrare la Administraţia Fondului pentru Mediu............................

 

Cerere de tragere

 

Nr. .........../...............

În baza Contractului pentru finanţare nerambursabilă nr. ........din...../..../.........., vă rugăm să aprobaţi prezenta cerere de tragere, pentru suma de..........lei, din finanţarea nerambursabilă în valoare de............lei.

Aceasta sumă va fi utilizată pentru plata cheltuielilor eligibile aferente activităţilor desfăşurate în perioada.......................

Documentele justificative, stat de plată colectiv sau individual, după caz, situaţii de lucrări executate de Beneficiar, cuantificate valoric, după caz, facturi fiscale, ordine de plată, extrase de cont şi/sau alte documente justificative, respectiv chitanţe fiscale, cecuri, registre de casă, ordine de deplasare, după caz, facturi externe, traduse autorizat în limba română, documente de transport, packing list, dispoziţii de plată externe, declaraţii vamale, pentru importurile din afara UE, extrase de cont, documente de transfer al fondurilor, în cazul importurilor, contracte cu terţi pentru achiziţia de bunuri/servicii/lucrări (în situaţia în care contractul este redactat într-o limbă străină, se va prezenta şi traducerea autorizată a acestuia în limba română), proces-verbal de recepţie bunuri/servicii/lucrări, certificat de atestare fiscală, pentru fiecare tragere, certificat fiscal, trimestrial, precum şi balanţele de verificare lunare, certificate de calitate şi de garanţie, declaraţia de conformitate, a producătorului utilajului, alte documente relevante, sunt anexate la prezenta cerere în original şi copii.

 

            Situaţia finanţării la data prezentei cereri de tragere

 

Suma totală aprobată conform contractului pentru finanţare nerambursabilă

Suma acordată până la data prezentei cereri de tragere

Suma solicitată prin prezenta cerere de tragere

Suma aprobată prin prezenta cerere de tragere

Suma totală trasă din finanţare, inclusiv suma aprobată prin prezenta cerere de tragere

Suma rămasă de tras din finanţarea aprobata

(col. 1-5)

1

2

3

4

5

6

 

Cunoscând prevederile Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, privind falsul în declaraţii, declar că am verificat datele din prezenta cerere şi, în conformitate cu informaţiile furnizate, o declar corectă şi completă.

Reprezentantul legal al Beneficiarului

 

Numele şi prenumele.........................

Funcţia.........................

Semnătura....................

 

L.S.

 

Aprobat Administraţia Fondului pentru Mediu

Preşedinte,

.................................................................

Director Direcţia economică,

.................................................................

Director Direcţia implementare proiecte,

.................................................................

Şef Serviciu implementare

.................................................................

Referent de specialitate

.................................................................

 

NOTĂ:

Coloanele nr. 1, 2 şi 3 se completează de către Beneficiar, iar coloanele nr. 4, 5 şi 6 de către salariaţii Administraţiei Fondului pentru Mediu. După aprobare, o copie a cererii de tragere va fi înmânată Beneficiarului.

 

ANEXA Nr. 4

la contractul pentru finanţare nerambursabilă

 

Nr. .........../...............

Lista documentelor justificative pentru efectuarea plăţilor de către Administraţia Fondului pentru Mediu

1. Stat de plată colectiv sau individual (după caz)

2. Situaţii de lucrări executate de Beneficiar, cuantificate valoric (după caz)

3. Facturi fiscale şi documente justificative aferente, respectiv: contract de prestări servicii/furnizare produse, bonuri de combustibil, ordin de deplasare, proces-verbal de predare-primire/recepţie, notă de intrare recepţie, bon de consum, fişă de magazie, fişa mijlocului fix, certificat de garanţie, calitate, declaraţie de conformitate - după caz (în copie)

4. Facturi externe (traduse autorizat în limba română), documente de transport, packing list, dispoziţii de plată externe, declaraţii vamale, extrase de cont, documente de transfer al fondurilor (în cazul importurilor)

5. Contracte cu terţi pentru achiziţia de bunuri/servicii/lucrări (în situaţia în care contractul este redactat într-o limbă străină, se va prezenta şi traducerea autorizată a acestuia în limba română)

6. Balanţele de verificare în care se evidenţiază sumele primite ca finanţare

7. Certificat de atestare fiscală pentru persoane juridice privind impozitele şi taxele locale şi alte venituri ale bugetului local (în original) pentru fiecare cerere de tragere

8. Certificat de atestare fiscală emis de Ministerul Finanţelor Publice pentru persoane juridice (în original), pentru fiecare cerere de tragere

9. Raport narativ - scurtă descriere a activităţilor derulate până la data depunerii cererii de tragere (în original)

10. Protocol de colaborare, contracte de voluntariat - după caz (în copie)

11. Centralizator facturi (în original)

12. Declaraţia pe propria răspundere privind respectarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobat cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare; valoarea de achiziţie a produselor/serviciilor trebuie să se încadreze în preţurile pieţei.

13. Dovada achitării integrale (inclusiv contribuţia proprie) a facturilor aferente cererilor de tragere anterioare (exclusiv pentru prima cerere de tragere): ordin de plată, chitanţă, extras de cont cu viza unităţii bancare

14. Alte documente relevante

 

ANEXA Nr. 5

la contractul pentru finanţare nerambursabilă

 

Nr. .........../...............

 

Graficul de desfăşurare a activităţilor

 

Nr. crt.

Data (intervalul) desfăşurării

Activitatea*)

0

1

2

1.

 

 

2.

 

 

 

 

 

Total:

X

 

 

*) Vor fi menţionate şi activităţi ca: recepţionarea tipăriturilor, achiziţionarea obiectelor de inventar (aparat foto, binoclu, GPS), echipamentelor de protecţie, materialelor inscripţionate, consumabilelor.

 

Administraţia Fondului pentru Mediu

Preşedinte,

............................................................................................................

 

Întocmit de referent de specialitate

(numai exemplarele care rămân la Administraţia Fondului pentru Mediu),

............................................................................................................

Beneficiar,

............................................................................................................

(numele şi funcţia persoanelor menţionate în preambulul contractului, semnătura şi ştampila)

 

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

 

ORDIN

pentru extinderea desemnării Societăţii Comerciale “Societatea de Certificare ICECON CERT” - S.R.L. în vederea notificării la Comisia Europeană pentru realizarea de funcţii specifice pentru evaluarea şi verificarea constanţei performanţei produselor pentru construcţii

 

Având în vedere Procesul-verbal nr. 19 din 31 ianuarie 2014 al Comisiei de evaluare a organismelor de evaluare şi verificare a constanţei performanţei şi a organismelor de evaluare tehnică europeană a produselor pentru construcţii,

în conformitate cu prevederile art. 3 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 1.236/2012 privind stabilirea cadrului instituţional şi a unor măsuri pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 martie 2011 de stabilire a unor condiţii armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcţii şi de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului, precum şi cu prevederile art. 11 alin. (4) din Procedura privind desemnarea organismelor de evaluare şi verificare a constanţei performanţei produselor pentru construcţii, aprobată prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, şi al ministrului afacerilor interne nr. 2.141/92/2013,

în temeiul art. 12 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 1/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, cu modificările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă extinderea desemnării Societăţii Comerciale “Societatea de Certificare ICECON CERT” - S.R.L. în vederea notificării la Comisia Europeană pentru realizarea de funcţii specifice pentru evaluarea şi verificarea constanţei performanţei produselor pentru construcţii, conform anexei care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Direcţia tehnică va notifica Comisiei Europene organismul prevăzut la art. 1 prin înscrierea în banca de date NANDO a următoarelor date/informaţii:

a) elementele de identificare a organismului;

b) perioada de valabilitate a notificării;

c) familia de produse, utilizarea preconizată, sistemul de evaluare şi verificare a constanţei performanţei, precum şi specificaţia tehnică aferentă pentru care organismul a fost acreditat de către Asociaţia de Acreditare din România - RENAR şi evaluat.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Shhaideh Sevil,

secretar de stat

 

Bucureşti, 14 februarie 2014.

Nr. 193.

 

ANEXĂ

 

Denumirea organismului:

Societatea Comercială - Societatea de Certificare “ICECON CERT” - S.R.L.

Adresa:

Şos. Pantelimon nr. 266, sectorul 2, Bucureşti, tel: +40(21) 202.55.01; fax: +40(21) 255.31.49

Email: gantohe@icecon.ro

Website: www.iceconcert.ro

Competenţa organismului a fost evaluată folosind ca referenţial standardul: SR EN 45011: 2001

Valabilitatea notificării se acordă pe termen nelimitat (cu condiţia îndeplinirii continue a cerinţelor care au stat la baza desemnării).

 

Domenii de competenţă:

 

Numărul deciziei CE

Familiile de produse, produsele, utilizările preconizate

Sistemul de evaluare şi verificare a constanţei

performanţei

Specificaţiile tehnice armonizate

Funcţia organismului

98/214/CE

Produse metalice pentru structuri, inclusiv produse

auxiliare (2/4):

Elemente structurate pentru construcţii metalice. Produse metalice finite cum ar fi: grinzi metalice, stâlpi, scări, piloni de fundaţie, picioare de susţinere şi palplanşe, profile debitate la dimensiune şi destinate unor aplicaţii definite, şine şi traverse. Pot fi sau nu protejate împotriva coroziunii printr-o îmbrăcăminte de protecţie, sudate sau nesudate (pentru utilizare în şarpante şi fundaţii)

Sistem 2+

EN 1090-1+A1:2011

CPF

 

NOTA:

CPF = funcţia de certificare a controlului producţiei în fabrică

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 246/2008 privind stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice şi a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare în sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de agromediu şi zone defavorizate

 

Văzând Referatul de aprobare nr. 109.444 din 6 februarie 2014 al Direcţiei generale politici agricole şi strategii,

având în vedere prevederile art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 139/2007, cu modificările ulterioare,

în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune şi de instituire a unor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1.290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 şi de abrogarea Regulamentului (CE) nr. 1.782/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Regulamentului (UE) nr. 1.310/2013, al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a anumitor dispoziţii tranzitorii privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte resursele şi alocarea acestora pentru anul 2014 şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului şi a Regulamentelor (UE) nr. 1.307/2013, (UE) nr. 1.306/2013 şi (UE) nr. 1.308/2013 ale Parlamentului European şi ale Consiliului în ceea ce priveşte aplicarea acestora în anul 2014,

în temeiul art. 7 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 725/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi a unor structuri aflate în subordonarea acestuia, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite prezentul ordin

Art. I. - Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 246/2008 privind stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice şi a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare în sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de agromediu şi zone defavorizate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 332 din data de 25 aprilie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Titlul ordinului se modifică şi va avea următorul cuprins:

“ORDIN

privind stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice şi a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăţi directe şi ajutoare naţionale tranzitorii în sectorul vegetal şi pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de agromediu şi zone defavorizate”

2. La articolul 5 alineatul (2), litera b) se abrogă.

3. La articolul 6, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

“(4) în cazul în care producătorul agricol foloseşte apă pentru irigaţii, odată cu depunerea cererii unice de plată sau până la data-limită de depunere a acesteia, trebuie să prezinte documente doveditoare ale dreptului de utilizare a apei pentru irigaţii, cum ar fi: autorizaţia de utilizare a apei pentru irigaţii eliberată de către Administraţia Naţională «Apele Române», calitatea de membru al unei organizaţii a utilizatorilor de apă pentru irigaţii (OUAI), contractul de irigaţii al OUAI încheiat cu Agenţia Naţională de îmbunătăţiri Funciare (ANIF) sau contractul de irigaţii încheiat între beneficiar şi ANIF, după caz.”

4. La articolul 8, alineatele (2) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“(2) Pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de agromediu şi zone defavorizate pe suprafeţele de pajişti comunale, pe lângă condiţiile generale stabilite la art. 13-17 din Hotărârea Guvernului nr. 224/2008, cu modificările ŞI completările ulterioare, se aplică şi prevederile art. 5 din prezentul ordin.

…………………………………………………………………………………

(4) Pentru schemele de plăţi directe şi ajutoare naţionale tranzitorii în sectorul vegetal, precum şi pentru sprijinul aferent măsurilor de agromediu şi zone defavorizate, pe lângă condiţiile şi criteriile de eligibilitate menţionate la alin. (1) şi (2), se aplică şi normele de ecocondiţionalitate stabilite prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi pădurilor nr. 30/147/2010 pentru aprobarea bunelor condiţii agricole şi de mediu în România, cu modificările şi completările ulterioare, şi prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, al ministrului mediului şi pădurilor şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 187/2.155/42/2011 pentru aprobarea cerinţelor legale în materie de gestionare (SMR) privind mediul şi identificarea şi înregistrarea animalelor în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru agricultori în România, cu modificările ulterioare,”

5. La articolul 10 alineatul (3), literele g) şi i) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„g) producătorul agricol/grupul de producători depune la centrul local/judeţean sau al municipiului Bucureşti al A.P.I.A., după caz, până la data de 1 mai a anului următor recoltării, declaraţia de livrare a tutunului livrat; declaraţia de livrare se vizează de reprezentantul desemnat al DAJ pe a cărei rază teritorială se află terenul cultivat, pentru atestarea cantităţii şi a calităţii tutunului livrat; dacă producătorul agricol este membru al unui grup de producători, declaraţia de livrare se vizează şi de grupul în cauză; lipsa vizei/vizelor pe declaraţia de livrare determină neeligibilitate la plată pentru ANT 4 - tutun;

…………………………………………………………………………………

i) suprafeţele solicitate conform cererii unice de plată pe suprafaţă sunt supuse controalelor de către structurile de control ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, cu privire la respectarea suprafeţelor şi culturilor declarate şi ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu privire la lucrările agrotehnice specifice, astfel încât la recoltare să se asigure o densitate medie de cel puţin 2 plante/mp.”

6. La articolul 11 alineatul (1), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“c) deţin contract de producere a sfeclei de zahăr cu o fabrică de zahăr, conform modelului prevăzut în anexa la Acordul interprofesional pentru sfecla de zahăr, aprobat prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, înregistrat la DAJ, iar o copie a acestuia este depusă la A.P.I.A. până la data de 1 octombrie a anului în curs; contractul se vizează de reprezentantul desemnat al DAJ pe a cărei rază teritorială se află terenul cultivat numai dacă, pe baza verificărilor efectuate în perioada de vegetaţie, se constată respectarea obligaţiilor privind suprafaţa culturii contractate, condiţiile agrotehnice şi asigurarea unei densităţi medii de cel puţin 4 plante/mp; lipsa vizei DAJ pe contract determină neeligibilitatea la plată pentru ANT 6 - sfeclă de zahăr; rezultatul verificărilor se consemnează într-un proces-verbal de constatare semnat de reprezentanţii DAJ, ai Federaţiei cultivatorilor de sfeclă de zahăr şi ai fabricii de zahăr, care se păstrează la DAJ;”.

7. După articolul 15 se introduce un nou articol, articolul 151, cu următorul cuprins:

»Art. 151. - (1) Odată cu depunerea cererii de plată pe suprafaţă pentru anul 2014, pentru pregătirea aplicării politicii agricole comune 2014-2020, fermierii trebuie să declare, să identifice şi să delimiteze suprafeţele de teren ce constituie zone de interes ecologic, prin intermediul aplicaţiei IPAOnLine. Pentru a beneficia de plăţi directe prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune, începând cu anul 2015 fermierii trebuie să respecte practici agricole benefice climei şi mediului, cum ar fi: diversificarea culturilor, menţinerea pajiştilor permanente, înfiinţarea şi/sau menţinerea zonelor de interes ecologic pe suprafeţele agricole eligibile. Tipurile de zone de interes ecologic sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Următoarele situaţii constituie excepţii de la obligativitatea declarării, identificării şi delimitării zonelor de interes ecologic:

a) suprafaţa de teren arabil a exploataţiei este mai mică de 15 ha;

b) suprafeţele eligibile la plată sunt cultivate în sistem de agricultură ecologică;

c) peste 75% din suprafaţa de teren arabil a exploataţiei este utilizată pentru producţia de iarbă sau alte furaje erbacee ori este lăsată ca teren necultivat sau este cultivată cu culturi de leguminoase sau face obiectul unei combinaţii între aceste utilizări, cu condiţia ca suprafaţa arabilă care nu face obiectul acestor utilizări să nu fie mai mare de 30 de hectare;

d) peste 75% din suprafaţa agricolă eligibilă este păşune permanentă sau este utilizată pentru producţia de iarbă sau alte furaje erbacee ori este cultivată cu culturi aflate sub apă o mare parte a anului sau o mare parte a ciclului de cultură sau face obiectul unei combinaţii între aceste utilizări, cu condiţia ca suprafaţa arabilă care nu face obiectul acestor utilizări să nu fie mai mare de 30 de hectare.”

8. După articolul 16 se introduce o anexă având cuprinsul prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

9. În tot cuprinsul ordinului, sintagmele “plăţi naţionale directe complementare” şi “plăţi directe complementare” se înlocuiesc cu sintagma “ajutoare naţionale tranzitorii”, sintagma “plată naţională directă complementar㔠se înlocuieşte cu sintagma “ajutor naţional tranzitoriu”, iar acronimul “PNDC” se înlocuieşte cu acronimul “ANT.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Dumitru Daniel Botănoiu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 19 februarie 2014.

Nr. 272.

 

ANEXĂ

(Anexa la Ordinul nr. 245/2008)

 

Tipuri de zone de interes ecologic prevăzute la art. 151 din ordin

 

            Subsemnatul,......................................................................., în calitate de......................................................, declar că am luat cunoştinţă despre obligaţia declarării, identificării şi delimitării zonelor de interes ecologic prevăzute în tabelul de mai jos şi de necesitatea colectării acestor date de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, cu ajutorul aplicaţiei IPAOnLine.

 

Nr. crt.

Specificare

Definiţie

1

Terase

Construcţii destinate prevenirii şi combaterii eroziunii solului, executate de-a lungul curbelor de nivel, pe terenuri agricole în pantă

2

Garduri vii

Şiruri de arbuşti formate din diferite specii, cu lăţimea de maximum 10 m

3

Iazuri

Acumulări permanente naturale de apă stătătoare, cu suprafaţa de maximum 0,1 ha

4

Şanţuri sau canale

Şanţuri sau canale de maximum 6 metri lăţime, inclusiv unele cursuri de apă utilizate pentru irigaţii sau drenaj (exclusiv canalele betonate)

5

Şiruri de arbori

Şiruri de arbori cu diametrul coroanei de minimum 4 m şi spaţiul dintre coroane de maximum 5 m

6

Grupuri de arbori

Grupuri de arbori ce ocupă o suprafaţă de maximum 0,3 ha/grup, ale căror coroane se întrepătrund

7

Arbori izolaţi

Arbori izolaţi, cu diametrul coroanei de minimum 4 m

8

Garduri tradiţionale de piatră

Garduri tradiţionale de piatră existente pe terenul agricol

9

Vegetaţie specifică zonelor umede

Vegetaţie existentă pe marginea iazurilor sau a cursurilor de apă, cu lăţime de maximum 10 m

10

Benzi-tampon fără producţie agricolă

Fâşii de protecţie înierbate (impus de Directiva nitraţi şi Regulamentul pesticide) situate în vecinătatea cursurilor de apă, cu lăţimea de minimum 1 m, pe care utilizarea fertilizanţilor şi a pesticidelor este interzisă; şi/sau Benzi înierbate dintre rândurile de culturi permanente (vii, livezi etc.) sau margini de sole; aceste benzi pot fi din vegetaţie spontană/cultivată, care nu necesită udare, fertilizare sau tratamente fitosanitare, cu lăţime de minimum 1 m.

11

Margini de câmp

Margini de câmp (teren agricol), cu lăţimi cuprinse între 1 m şi 20 m, fără producţie agricolă

12

Fâşii de teren la marginea pădurii

Fâşii de teren agricol la marginea pădurii, cu lăţimi cuprinse între 1 m si 10 m

13

Sisteme agroforestiere

Sisteme agroforestiere, ca suprafeţe de teren arabil eligibil la plata directă

14

Zone împădurite

Terenuri agricole împădurite prin Măsura 221 “Prima împădurire a terenurilor agricole” în cadrul PNDR 2007-2013

 

Data:.........................

Semnătură /Semnătură şi ştampilă

..............................................

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.