MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 124/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 124         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 19 februarie 2014

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

 

            4. - Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme uniforme şi a unei proceduri uniforme de rezoluţie a instituţiilor de credit şi a anumitor întreprinderi de investiţii în cadrul unui” mecanism unic de rezoluţie şi al unui fond unic de rezoluţie bancară si de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.093/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului COM (2013) 520

 

DECRETE

 

225. - Decret pentru constatarea vacanţei unui post de membru al Guvernului

 

226. - Decret pentru desemnarea unui membru al Guvernului ca ministru interimar

 

227. - Decret pentru constatarea vacanţei unui post de membru al Guvernului

 

228. - Decret pentru desemnarea unui membru al Guvernului ca ministru interimar

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

81. - Ordin al ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultura pentru modificarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 772/2007 privind criteriile de recunoaştere a organizaţiilor de producători din sectorul pescuitului şi acvaculturii

 

Rectificări la:

 - Hotărârea Guvernului nr. 775/2002;

 - Hotărârea Guvernului nr. 1.246/2004;

 - Ordinul ministrului justiţiei şi libertăţilor cetăţeneşti nr. 2.196/C/2009

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea opiniei referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European

şi al Consiliului de stabilire a unor norme uniforme şi a unei proceduri uniforme de rezoluţie

a instituţiilor de credit şi a anumitor întreprinderi de investiţii în cadrul unui mecanism unic

de rezoluţie şi al unui fond unic de rezoluţie bancară şi de modificare a Regulamentului (UE)

nr. 1.093/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului COM (2013) 520

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 40 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 11/2011 privind procedura de lucru şi mecanismul decizional pentru exercitarea controlului parlamentar asupra proiectelor de acte legislative ale Uniunii Europene,

în temeiul prevederilor Tratatului de la Lisabona privind rolul parlamentelor naţionale,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Proiectul de opinie nr. 4C-19/60 adoptat de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 12 februarie 2014,

1. Camera Deputaţilor aminteşte că perioada anterioară declanşării crizei s-a caracterizat prin nivele foarte mari ale datoriei private determinate de integrarea pieţelor financiare, fapt care a permis împrumuturi masive, investiţii şi consum pe datorie, în timp ce construcţia instituţională minimalistă a guvernantei economice în UE nu a oferit instrumentele necesare pentru a descuraja dezechilibre majore, iar acele dezechilibre au condus la criza datoriilor suverane şi criza băncilor.

2. Camera Deputaţilor ia act de avizul Serviciului juridic al Consiliului, potrivit căruia temeiul juridic al mecanismului unic de rezoluţie, respectiv art. 114 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, nu permite afectarea suveranităţii fiscale a statelor membre, în măsura în care nu poate impune decizii care să oblige la mobilizarea de fonduri publice, ceea ce implică imposibilitatea introducerii unor prevederi asupra sprijinului fiscal în regulamentul mecanismului unic de rezoluţie.

3. Camera Deputaţilor reaminteşte concluziile Consiliului European potrivit cărora mecanismul unic de rezoluţie trebuie să fie creat în interiorul cadrului juridic şi instituţional al UE, cu precizarea că, deşi o revizuire a tratatelor UE ar fi fost utilă pentru o fundamentare juridică inatacabilă a acţiunii Uniunii Europene, motivul folosirii cadrului juridic al actualelor tratate este protejarea ordinii democratice şi instituţionale a UE, care ar putea fi din nou pusă în pericol prin destabilizare financiară.

4. Camera Deputaţilor recunoaşte că progresul accelerat către o uniune bancară este indispensabil pentru a asigura stabilitatea financiară şi creşterea economică în zona euro şi în întreaga piaţă Internă.

5. Camera Deputaţilor salută viziunea unei uniuni bancare care să contribuie la anihilarea cercului vicios între datoriile suverane şi datoriile băncilor şi crede că absorbţia pierderilor printr-un mecanism care depăşeşte frontierele naţionale va reuşi să elimine interdependenţa între criza bancară dintr-un anumit stat şi poziţia bugetară a statului respectiv.

6. Camera Deputaţilor salută opţiunea incluzivă a autorului propunerii şi larga acceptare de către toţi actorii implicaţi în procesul decizional de a susţine tratamentul egal între statele noneuro şi statele europarticipante la mecanism.

7. În contextul în care una dintre raţiunile uniunii bancare este prevenirea dezechilibrelor financiare, care conduc la mari dezechilibre externe şi macroeconomice, iar sistemul bancar oficial reprezintă doar un segment al pieţelor financiare, Camera Deputaţilor atrage atenţia că anumite segmente din pieţele financiare au rămas puternic dereglementate.

8. Camera Deputaţilor semnalează că reglementarea asimetrică a diferitelor segmente ale pieţei financiare poate conduce la o schimbare a sursei împrumuturilor pentru întreprinderi dinspre bănci spre acele segmente ale pieţei de capital, mai puţin reglementate.

9. Camera Deputaţilor regretă, în acelaşi timp, tendinţa unor instituţii financiare reglementate de a conserva sau de a perpetua, în forme asemănătoare, sistemul de dereglementare care a favorizat producerea crizei financiare şi a amplificat gravitatea ei şi subliniază că băncile nu ar trebui să prevaleze în faţa interesului public; reaminteşte că acţiunile finanţate de stat pentru salvarea băncilor au condus la o creştere masivă a datoriei publice în statele membre.

10. Camera Deputaţilor recunoaşte necesitatea ca mecanismul unic de rezoluţie să se aplice indiferent de mărimea instituţiilor financiare, dar semnalează că riscurile şi dificultăţile aplicării mecanismului sunt direct proporţionale cu mărimea acestor instituţii; băncile internaţionale, având operaţiuni transfrontaliere complexe, reprezintă, în caz de incapacitate de plată, un risc la adresa altor bănci şi a economiei reale, iar aceste riscuri nu se limitează la cadrul naţional.

11. Camera Deputaţilor încurajează adoptarea măsurilor dedicate instaurării disciplinei pieţelor financiare, în condiţiile în care ajutorul statelor pentru sectorul bancar continuă să se manifeste explicit sau implicit, iar opţiunea de a lăsa băncile să intre în faliment, inclusiv în cazul băncilor mici, încă nu are suficientă susţinere.

12. Camera Deputaţilor semnalează că regulile Basel III, transpuse în UE prin Directiva privind cerinţele de capital şi Regulamentul privind cerinţele de capital, care au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2014, impun nivele de lichiditate mai mari şi capitalizări mai mari ale băncilor, ceea ce, combinat şi cu mecanismul de rezoluţie bancară, poate duce la fuziuni şi achiziţii bancare care vor concentra şi mai mult capitalul bancar, agravând problema “too big to fail”.

13. Camera Deputaţilor salută recursul la recapitalizarea internă (bail-in) ca principiu fundamental la baza rezoluţiei, întrucât limitează impactul bugetar şi, implicit, implicaţiile asupra suveranităţii fiscale şi încurajează băncile să îşi asume riscurile cu mai multă responsabilitate.

14. Camera Deputaţilor semnalează totuşi posibile riscuri legate de activarea instrumentului de bail-in, în situaţiile în care trebuie evitate anumite efecte de destabilizare cauzate de abordări inflexibile.

15. Camera Deputaţilor salută recursul la principiul că orice pierderi, costuri sau alte cheltuieli ocazionate de utilizarea instrumentelor de rezoluţie să fie suportate în primul rând de acţionarii şi creditorii instituţiei care fac obiectul rezoluţiei şi în al doilea rând de către sistemul financiar prin contribuţii exante şi expost

16. Camera Deputaţilor consideră că este corect ca statul să garanteze numai servicii esenţiale ce asigură funcţionarea corectă a economiei reale şi agreează soluţia de a se acoperi costul rezoluţiei prin recapitalizare internă şi prin contribuţii din partea sectorului bancar, astfel încât utilizarea de sprijin public cu caracter extraordinar să fie redusă la minimum.

17. În legătură cu domeniul de cuprindere al mecanismului unic de rezoluţie, Camera Deputaţilor susţine includerea băncilor mici în sfera acestuia, dar în condiţiile stabilirii unui raport corespunzător între beneficiile lor şi contribuţiile lor la fond, pentru a se evita anumite efecte negative ale concurenţei cu băncile mari.

18. Camera Deputaţilor consideră că mecanismul unic de rezoluţie trebuie dotat cu o procedură de decizie eficientă şi rapidă, care să poată opera într-o perioadă foarte scurtă de timp, de ordinul zilelor, uneori peste un sfârşit de săptămână.

19. Camera Deputaţilor consideră că eficienţa şi rapiditatea procedurii de decizie privind declanşarea rezoluţiei şi adoptarea schemelor de rezoluţie depind esenţial de numărul organismelor implicate, tipurile de decizie luate de sesiunile executive şi plenare şi modalităţile de vot.

20. Camera Deputaţilor consideră că soluţia optimă pentru asigurarea eficienţei şi rapidităţii presupune un proces de rezoluţie cât mai independent şi mai puţin politizat. Legitimitatea procesului trebuie asigurată printr-o mai mare implicare politică exante şi expost, dar nu în timpul scurt în care se ia decizia de rezoluţie.

21. Camera Deputaţilor semnalează că însăşi credibilitatea uniunii bancare depinde esenţial de mutualizarea finanţării rezoluţiei bancare la nivel european. Soluţia de compromis, adoptată de Consiliu în data de 18 decembrie 2013, propune o

perioadă de tranziţie de 10 ani până la mutualizarea completă. Consideră că mutualizarea completă a finanţării rezoluţiei bancare la nivel european trebuie realizată cât mai rapid pentru a îndeplini unul dintre obiectivele majore ale uniunii bancare: ruperea cercului vicios între datoriile suverane şi datoriile bancare.

22. Camera Deputaţilor susţine acordarea dreptului autorităţilor naţionale de rezoluţie din statele membre neparticipante de a participa în calitate de observatori în cadrul mecanismului decizional din mecanismul unic de rezoluţie, atât în cadrul sesiunii executive, cât şi în cadrul sesiunii plenare.

23. Camera Deputaţilor consideră că procesul de adoptare a deciziilor de rezoluţie în cadrul sesiunii plenare trebuie să includă eliminarea pragului minim aferent utilizării resurselor fondului unic de rezoluţie.

24. Camera Deputaţilor apreciază opţiunea ca obiectivul principal al fondului unic de rezoluţie să fie garantarea stabilităţii financiare, şi nu absorbirea pierderilor sau furnizarea capitalurilor necesare unităţilor de credit aflate în procedură de rezoluţie.

25. Camera Deputaţilor salută opţiunea ca fondul unic de rezoluţie să fie finanţat în mod direct de bănci şi consideră corectă modalitatea de stabilire a contribuţiei individuale a fiecărei instituţii în funcţie de parametri precum valoarea totală a pasivelor sau profilul de risc al fiecărei instituţii.

26. Camera Deputaţilor observă că pentru contribuţiile fixe reglementate de Regulamentul mecanismului unic de rezoluţie nu există un cadru vizând principiile ce le sunt aplicabile sică nu există certitudine că cele două componente ale contribuţiei băncilor, respectiv contribuţia fixă şi contribuţia ajustată la risc, ar fi similare din punctul de vedere al conţinutului, cu subcomponentele contribuţiei ajustate la risc reglementate de Directiva privind redresarea şi rezoluţia bancară,

27. Camera Deputaţilor apreciază că un element fundamental al credibilităţii mecanismului unic de rezoluţie este stabilirea clară a unui împrumutător de ultimă instanţă (“financial backstop*). Chestiunea hazardului moral poate fi atenuată prin alte metode, de exemplu reforme structurale ale sistemului bancar care să abordeze problema “too big to fail”, dar nu prin eliminarea “financial backstop”.

28. Camera Deputaţilor apreciază că există suficiente garanţii pentru asigurarea legitimităţii democratice a mecanismului unic de rezoluţie, prin obligaţia Comitetului de rezoluţie de a răspunde în faţa Parlamentului European şi a Consiliului, prin obligaţia Comitetului de rezoluţie de a informa parlamentele naţionale ale statelor membre participante cu privire la activităţile sale şi de a răspunde la toate observaţiile sau întrebările care îi sunt adresate.

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 18 februarie 2014, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-STEFAN ZGONEA

 

Bucureşti, 18 februarie 2014.

Nr. 4.

 

DECRETE

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru constatarea vacanţei unui post de membru al Guvernului

În temeiul art. 85 alin. (2), art. 100 alin. (1) şi al art. 106 din Constituţia României, republicată, precum şi al art. 5 şi art. 8 alin. (1) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere propunerea prim-ministrului,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se ia act de demisia domnului Daniel Chiţoiu, viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice, şi se constată încetarea funcţiei acestuia de membru al Guvernului.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 19 februarie 2014.

Nr. 225.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru desemnarea unui membru al Guvernului ca ministru interimar

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 106 şi ale art. 107 alin. (4) din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 9 alin. (2) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere propunerea prim-ministrului,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se desemnează domnul Victor-Viorel Ponta, prim-ministru al Guvernului României, ca ministru interimar al finanţelor publice, viceprim-ministru.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 19 februarie 2014.

Nr. 226.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru constatarea vacanţei unui post de membru al Guvernului

În temeiul art. 85 alin. (2), art. 100 alin. (1) şi al art. 106 din Constituţia României, republicată, precum şi al art. 5 şi art. 8 alin. (1) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere propunerea prim-ministrului,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se ia act de demisia domnului Andrei Dominic Gerea, ministrul economiei, şi se constată încetarea funcţiei acestuia de membru al Guvernului.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 19 februarie 2014.

Nr. 227.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru desemnarea unui membru al Guvernului ca ministru interimar

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 106 şi ale art. 107 alin. (4) din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 9 alin. (2) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere propunerea prim-ministrului,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se desemnează domnul Constantin Niţă, ministrul delegat pentru energie, ca ministru interimar al economiei.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 19 februarie 2014.

Nr. 228.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL MEDIULUI şi SCHIMBĂRILOR CLIMATICE

DEPARTAMENTUL PENTRU APE, PĂDURI ŞI PISCICULTURĂ

 

ORDIN

pentru modificarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 772/2007 privind criteriile de recunoaştere a organizaţiilor de producători din sectorul pescuitului şi acvaculturii

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 9.865 din 30 decembrie 2013 al Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultura,

luând în considerare prevederile art. 5 şi 6 din titlul II din Regulamentul (CE) nr. 104/2000 al Consiliului din 17 decembrie 1999 privind organizarea comună a pieţelor în sectorul produselor pescăreşti şi de acvacultura,

în temeiul art. 29 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare,

în baza prevederilor art. 7 lit. A.k) din Hotărârea Guvernului nr. 545/2010 privind organizarea, structura şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultura, cu modificările ulterioare,

în temeiul art. 6 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 428/2013 privind organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru ape, păduri şi piscicultura, precum şi pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 48/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice şi pentru modificarea unor acte normative în domeniul mediului şi schimbărilor climatice, cu modificările ulterioare,

ministrul delegat pentru ape, păduri şi piscicultura emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 772/2007 privind criteriile de recunoaştere a organizaţiilor de producători din sectorul pescuitului şi acvaculturii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 701 din 17 octombrie 2007, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 2 va avea următorul cuprins:

“Art. 2. - Zonele de pescuit şi volumul minim de producţie anuală, măsurat în tone realizate/numărul de membri/pescarii comerciali reprezentaţi, care se cere în vederea recunoaşterii organizaţiilor de producători din sectorul pescuitului şi acvaculturii este cel prevăzut în anexa nr. 1.”

2. Anexa nr. 1 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 1.

3. Anexa nr. 5 se modifică si se înlocuieşte cu anexa nr.2.

4. Anexa nr. 7 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 3.

Art. II. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul delegat pentru ape. păduri şi piscicultura,

Lucia Ana Varga

 

Bucureşti, 11 februarie 2014.

Nr. 81.

 

ANEXA Nr. 1

(Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 772/2007)

 

Zonele/Volumul producţiei realizate/Numărul minim de membri/Pescarii comerciali reprezentaţi pentru recunoaşterea organizaţiilor de producători din sectorul pescuitului şi acvaculturii

 

Tipul de organizaţie de producători

Zona/Volumul minim al producţiei anuale/ Numărul minim de membri/ Pescarii comerciali reprezentaţi

 

Marea Neagră:

 

minimum 300 tone

minimum 25% din numărul total de pescari comerciali reprezentaţi

 

Delta Dunării:

1. Pescuit comercial

minimum 500 tone

minimum 25% din numărul total de pescari comerciali reprezentaţi

 

Dunăre şi ape interioare:

 

minimum 300 tone

minimum 25% din numărul total de pescari comerciali reprezentaţi

2. Acvacultura

Dacă acea organizaţie produce minimum 30% în greutate din producţia totală la o specie sau un grup de specii din acvacultura, la nivel naţional

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa nr. 5 la Ordinul nr. 772/2007)

 

 

STEMĂ

MINISTERUL MEDIULUI ŞI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE

DEPARTAMENTUL PENTRU APE, PĂDURI ŞI PISCICULTURĂ

AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTURĂ

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ

PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTURĂ

 

Siglă AMPA

 

AVIZ DE RECUNOAŞTERE

Nr. ......../................

 

Eliberat în temeiul prevederilor art. 5 şi 6 din titlul II din Regulamentul (CE) nr. 104/2000 al Consiliului din 17 decembrie 1999 privind organizarea comună a pieţelor în sectorul produselor pescăreşti şi de acvacultura, ale art. 29 alin, (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Procesului-verbal nr. .... din data .............

Prezentul aviz de recunoaştere conferă statutul de organizaţie de producători.................................................................. care a fost înregistrată cu nr. ...........din data de.......................în Registrul unic de evidenţă a organizaţiilor de producători constituite în sectorul pescuitului şi acvaculturii şi asigură titularului toate drepturile conferite de lege.

Avizul de recunoaştere îşi păstrează valabilitatea pe durata cât titularul îndeplineşte criteriile de recunoaştere pentru care a primit prezentul aviz de recunoaştere.

 

Preşedinte,

………………………………

 

ANEXA Nr. 3

(Anexa nr. 7 la Ordinul nr. 772/2007)

 

 

STEMĂ

MINISTERUL MEDIULUI ŞI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE

DEPARTAMENTUL PENTRU APE, PĂDURI ŞI PISCICULTURĂ

AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTURĂ

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ

PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTURĂ

 

Siglă AMPA

 

DECIZIE DE RETRAGERE A RECUNOAŞTERII

 

Eliberată în temeiul prevederilor art. 5 şi 6 din titlul II din Regulamentul (CE) nr. 104/2000 al Consiliului din 17 decembrie 1999 privind organizarea comună a pieţelor în sectorul produselor pescăreşti şi de acvacultura şi ale Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 772/2007 privind criteriile de recunoaştere a organizaţiilor de producători din sectorul pescuitului şi acvaculturii

Către....................................................................................................................................................................................

Întrucât nu au fost respectate condiţiile de recunoaştere ca organizaţie de producători, se emite prezenta decizie care anulează titularului toate drepturile conferite de reglementările în vigoare.

Prezenta decizie de retragere a avizului de recunoaştere a fost înregistrată cu nr. ...............din data de............................... în Registrul unic de evidenţă a organizaţiilor de producători constituite în sectorul pescuitului şi acvaculturii.

 

Preşedinte,

………………………………

 

RECTIFICĂRI

 

La Hotărârea Guvernului nr. 775/2002 privind acordarea cetăţeniei române unor persoane, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 573 din 2 august 2002, se face următoarea rectificare:

- în anexă, la poziţia nr. 72, în loc de: “72. Khateeb Ziad, cetăţean palestinian, născut la 1 martie 1959 în localitatea Gaza, Palestina, fiul lui Mohamed şi Tamam, cu domiciliul actual în Bucureşti, str. Răcan nr. 10, bl. 41, sc. 1, et. 7, ap. 96, sectorul 3.” se va citi: “ 72. El-Khateeb Ziad, cetăţean palestinian, născut la 1 martie 1959 în localitatea Gaza, Palestina, fiul lui Mohamed şi Tamam, cu domiciliul actual în Bucureşti, str. Răcan nr. 10, bl. 41, sc. 1, et. 7, ap. 96, sectorul 3.”

 

La Hotărârea Guvernului nr. 1.246/2004 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 763 din 20 august 2004, se face următoarea rectificare:

- în anexă, la poziţia nr. 24, în loc de: “24. Cemalev Nicolae, fiul lui Vasile (n. la 27 aprilie 1936 în localitatea Negureni-Orhei) şi Iulia (n. la 5 decembrie 1935 în localitatea Susleni-Orhei), născut la 30 decembrie 1957 în localitatea Orhei, judeţul Orhei, Moldova, cetăţean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Orhei, str. Mihail Sadoveanu nr. 26, ap. 85, judeţul Orhei;

- Cemalev Victoria, născută la 4 aprilie 1985;

- Cemalev Iulia, născută la 5 februarie 1989.”se va citi: “24. Cemalev Nicolae, fiul lui Vasile (n. la 27 aprilie 1936 în localitatea Negureni-Orhei) şi Iulia (n. la 5 decembrie 1935 în localitatea Susleni-Orhei), născut la 30 decembrie 1957 în localitatea Orhei, judeţul Orhei, Moldova, cetăţean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Orhei, str. Mihail Sadoveanu nr. 26, ap. 85, judeţul Orhei;

- Cemalev Victoria, născută la 1 aprilie 1985;

- Cemalev Iulia, născută la 5 februarie 1989.”

 

La Ordinul ministrului justiţiei şi libertăţilor cetăţeneşti nr. 2.196/C/2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 18 august 2009, se face următoarea rectificare:

- în anexa nr. 1, la poziţia nr. 139, în loc de: “139. Morari Aliona, fiica lui Burlac Constantin (născut la 22.08.1939 în localitatea Tîrşiţei, raionul Teleneşti) şi Valentina, născută la data de 29 august 1971 în localitatea Tîrşiţei, raionul Teleneşti, Republica Moldova, cetăţean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Ciorescu, str. Moldova nr. 16, ap. 73. (4.265/2008) Copii minori: Morari Gabriela, născută la data de 30.07.1992, şi Morari Augustin, născut la data de 1.08.2000.” se va citi: “139. Morari Aliona, fiica lui Burlac Constantin (născut la 22.08.1939 în localitatea Tîrşiţei, raionul Teleneşti) şi Valentina, născută la data de 29 august 1971 în localitatea Tîrşiţei, raionul Teleneşti, Republica Moldova, cetăţean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Ciorescu, str. Moldova nr. 16, ap. 73, (4.265/2008) Copii minori: Morari Gabriela, născută la data de 30.07.1993, şi Morari Augustin, născut la data de 1.08.2000.”


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.