MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 116/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 116         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 17 februarie 2014

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

            Decizia nr. 4 din 16 ianuarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 114 alin. (1) lit. e) raportate la cele ale art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

88. - Hotărâre pentru modificarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 416/2007 privind structura organizatorică şi efectivele Ministerului Afacerilor Interne

 

89. - Hotărâre pentru completarea Normelor de aplicare a Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 401/2013

 

90. - Hotărâre pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.486/2005 privind asigurarea pazei şi protecţiei obiectivelor, bunurilor şi valorilor cu efective de jandarmi şi pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 7/2013 privind organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru proiecte de infrastructură şi investiţii străine

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

51. - Ordin al ministrului transporturilor pentru aplicarea Rezoluţiei A.1050(27) privind accesul la spaţiile închise la bordul navelor, adoptată de Adunarea Organizaţiei Maritime la 30 noiembrie 2011

 

83. - Ordin al ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultura privind stabilirea perioadelor şi zonelor de prohibiţie a pescuitului, precum şi a zonelor de protecţie a resurselor acvatice vii în anul 2014

 

3.076. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale privind organizarea şi desfăşurarea simulării evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a şi a simulării probelor scrise ale examenului de  bacalaureat naţional, în anul şcolar 2013-2014

 

Rectificări la:

 - Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2014

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 4

din 16 ianuarie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 114 alin. (1) lit. e) raportate la cele ale art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 114 alin. (1) lit. e) raportate la cele ale art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Ioan Florea în Dosarul nr. 9.598/102/2012 (nr. vechi 12.337/2012) al Tribunalului Mureş - Secţia civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 448D/2013.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 4 iunie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 9.598/102/2012 (nr. vechi 12.337/2012), Tribunalul Mureş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 114 alin. (1) lit. e) raportate la cele ale art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Excepţia a fost ridicata de Ioan Florea cu prilejul soluţionării unei cauze civile având ca obiect drepturi de asigurări sociale.

În motivarea excepţiei da neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare art. 115 alin. (6) din Constituţie, întrucât afectează drepturi fundamentale, respectiv dreptul la muncă şi dreptul la pensie. În acest sens, invocă cele reţinute de Curtea Constituţională în Decizia nr. 82 din 15 ianuarie 2009 cu privire la neconstituţionalitatea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 230/2008 pentru modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat şi al celor de serviciu, considerente a căror valabilitate arată că se regăseşte şi în prezenta cauză.

Tribunalul Mureş - Secţia civilă consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens, arată că aceste dispoziţii nu îngrădesc dreptul la muncă, beneficiarul pensiei având posibilitatea de a obţine venituri, cu condiţia ca, în perioada respectivă, dreptul la pensie să fie suspendat. În cazul în care titularul pensiei ar ocupa un loc de muncă şi ar primi şi o pensie care se plăteşte de la bugetul asigurărilor sociale, aceasta ar fi o discriminare pentru ceilalţi salariaţi care contribuie la acest buget şi nu au posibilitatea de a primi alte venituri din pensie, ci, dimpotrivă, trebuie să contribuie la acest buget. Totodată, s-ar ocupa locuri de muncă care ar putea fi disponibile, mărindu-se numărul şomerilor, ceea ce ar duce la împovărarea bugetului asigurărilor sociale.

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În acest sens, invocă cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 1.235 din 22 septembrie 2011.

Avocatul Poporului, făcând trimitere la cele reţinute de Curtea Constituţională prin deciziile nr. 1.235 din 22 septembrie 2011 şi nr. 93 din 28 februarie 2013, arată că prevederile de lege criticate sunt constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 114 alin. (1) lit. e) raportate la cele ale art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010.

Aceste texte de lege au următorul conţinut:

- Art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b): (1) în sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii: [...]

IV. persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puţin de 4 ori câştigul salariat mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi care se află în una dintre situaţiile următoare: [...]

b) membri ai întreprinderii individuale şi întreprinderii familiale.”;

- Art. 114 alin. (1) lit. e): (1) în sistemul public de pensii, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze: [...]

e) pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul I sau II, se regăseşte în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, cu excepţia consilierilor locali sau judeţeni.”

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că aceste dispoziţii de lege sunt contrare prevederilor art. 115 alin. (6) din Constituţie referitoare la domeniul de reglementare al ordonanţelor de urgenţă, art. 41 privind dreptul la muncă si art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile art. 115 alin. (6) din Constituţie nu sunt incidente în cauză. Întrucât actul normativ supus analizei de neconstituţionalitate este o lege, iar nu o ordonanţă de urgenţă.

Pentru aceleaşi raţiuni nu pot fi reţinute nici argumentele privind existenţa unei identităţi de situaţie între prezenta excepţie de neconstituţionalitate şi cea soluţionată prin Decizia nr. 82 din 15 ianuarie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 230/2008 pentru modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat şi ai celor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 16 ianuarie 2009.

Cât priveşte celelalte critici de neconstituţionalitate, raportate la prevederile art. 41 şi art. 47 alin. (2) din Constituţie, Curtea apreciază ca sunt relevante cele reţinute în Decizia nr. 1.235 din 22 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 811 din 16 noiembrie 2011, în care a analizat constituţionalitatea dispoziţiilor art. 92 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, dispoziţii având un conţinut asemănător textelor de lege care constituie obiectul prezentei cauze. Astfel, prin decizia menţionată, Curtea a reţinut că justificarea suspendării plăţii pensiei în situaţia avută în vedere de dispoziţiile de lege criticate “ţine de faptul că persoana în cauză beneficiază de acest drept în considerarea faptului că şi-a pierdut total capacitatea de muncă, fiind încadrată în gradul I sau II de invaliditate; în măsura în care persoana îşi redobândeşte, parţial sau total, capacitatea de muncă, va fi încadrată în gradul III de invaliditate sau chiar îşi încetează calitatea de pensionar de invaliditate, după caz.

Astfel, legiuitorul a prevăzut, în mod firesc, suspendarea plăţii pensiei de invaliditate în cazul în care persoana beneficiară desfăşoară activitate, urmând ca, în funcţie de rezultatul revizuirii medicale, fie să se dispună încetarea plăţii acesteia, fie plata ei într-un alt cuantum, dacă persoana este încadrată în gradul III de invaliditate. Este lipsit de orice sens şi raţiune ca o persoană să poată cumula atât veniturile realizate prin prestarea unei munci cu cele de care beneficiază tocmai pentru faptul că şi-a pierdut în totalitate capacitatea de muncă.

Dreptul la muncă al persoanei nu este în niciun mod îngrădit, aceasta având posibilitatea nelimitată de a presta o muncă; suspendarea plăţii pensiei de invaliditate este consecinţa recăpătării capacităţii de muncă a persoanei respective. Prin urmare, prestarea muncii nu este condiţionată în niciun fel de pensia de invaliditate primită, plata acesteia din urmă fiind însă condiţionată de pierderea în totalitate a dreptului la muncă.”

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziei mai sus amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ioan Florea în Dosarul nr. 9.598/102/2012 (nr. vechi 12.337/2012) ai Tribunalului Mureş - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 114 alin. (1) lit. e) raportate la cele ale art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Mureş - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 16 ianuarie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 416/2007 privind structura organizatorică şi efectivele Ministerului Afacerilor Interne

 

Având în vedere art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 416/2007 privind structura organizatorica şi efectivele Ministerului Afacerilor Interne, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 10 mai 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa la prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul interimar al afacerilor interne,

Gabriel Oprea

p. Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Dan Manolescu,

secretar de stat

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

p. Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Georgeta Bratu

secretar de stat

 

Bucureşti, 12 februarie 2014.

Nr. 88.

 

ANEXĂV

(Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 416/2007)

 

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

a Ministerului Afacerilor Interne

 


1) Anexa este reprodusă în facsimil.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru completarea Normelor de aplicare a Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 401/2013

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. III din Legea nr. 368/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - După articolul 22 din Normele de aplicare a Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 401/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 29 iunie 2013, se introduce un nou capitol, capitolul III1 “Mecanismul şi condiţiile privind compensarea cu bunuri oferite în echivalent a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist, alcătuit din articolele 221-223, cu următorul cuprins:

“CAPITOLUL III1

Mecanismul şi condiţiile privind compensarea cu bunuri oferite în echivalent a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist

Art. 221. - (1) Măsura reparatorie a compensării cu bunuri oferite în echivalent, prevăzută de art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică de către entitatea învestită cu soluţionarea cererii formulate în baza Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi constă în acordarea de bunuri, libere de orice sarcini, în echivalent valoric.

(2) Bunurile care pot face obiectul compensării, în condiţiile legii, sunt terenurile, cu sau fără construcţii, şi construcţiile finalizate sau nefinalizate.

(3) Echivalenţa valorică între bunurile care au făcut obiectul cererii formulate în baza Legii nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi bunurile care se acordă în compensare se stabileşte prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) în cazul construcţiilor nefinalizate, valoarea se stabileşte proporţional cu stadiul de execuţie, stabilit prin raport de expertiză tehnică, întocmit de un expert autorizat, în condiţiile legii.

(5) Situaţia bunurilor care pot fi acordate în compensare se afişează la sfârşitul fiecărei luni atât pe site-ul entităţii învestite cu soluţionarea cererii formulate în baza Legii nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cât şi la sediul acesteia.

Art. 222. - Măsura compensării se aplică numai cu acordul persoanei îndreptăţite.

Art. 223. _ Măsura compensării se dispune prin dispoziţia, decizia sau, după caz, ordinul conducătorului entităţii învestite cu soluţionarea cererii formulate în baza Legii nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.”

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Şeful Cancelariei Primului-Ministru,

Vlad Ştefan Stoica

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru

Restituirea Proprietăţilor,

George Băeşu

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

p. Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Dan Manolescu,

secretar de stat

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

 

Bucureşti, 12 februarie 2014.

Nr. 89.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.486/2005 privind asigurarea pazei şi protecţiei obiectivelor, bunurilor şi valorilor cu efective de jandarmi şi pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 7/2013 privind organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru proiecte de infrastructură şi investiţii străine

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - La punctul I din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.486/2005 privind asigurarea pazei şi protecţiei obiectivelor, bunurilor şi valorilor cu efective de jandarmi, publicată În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 25 din 11 ianuarie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, după poziţia 20 a literei C se introduce o nouă poziţie, poziţia 21, cu următorul cuprins:

“21. Sediul Departamentului pentru proiecte de infrastructură şi investiţii străine din str. Amiral Constantin Bălescu nr. 18, sectorul 1, Bucureşti.”

Art. II. - Alineatul (3) al articolului 1 din Hotărârea Guvernului nr. 7/2013 privind organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru proiecte de infrastructură şi investiţii străine, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 15 ianuarie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(3) Departamentul pentru proiecte de infrastructură şi investiţii străine are sediul în municipiul Bucureşti, str. Amiral Constantin Bălescu nr. 18, sectorul 1”.

Art. III. - Hotărârea Guvernului nr. 1.486/2005 privind asigurarea pazei şi protecţiei obiectivelor, bunurilor şi valorilor cu efective de jandarmi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 25 din 11 ianuarie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu completările aduse prin prezenta hotărâre, şi Hotărârea Guvernului nr. 7/2013 privind organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru proiecte de infrastructură şi investiţii străine, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 15 ianuarie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu modificările aduse prin prezenta hotărâre, se vor republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

Ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine,

Dan-Coman Şova

Viceprim-ministru, ministrul interimar al afacerilor interne,

Gabriel Oprea

p. Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Dan Manolescu,

secretar de stat

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

 

Bucureşti, 12 februarie 2014.

Nr. 90.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

 

ORDIN

pentru aplicarea Rezoluţiei A. 1050(27) privind accesul la spaţiile închise la bordul navelor, adoptată de Adunarea Organizaţiei Maritime la 30 noiembrie 2011

În temeiul prevederilor art. 4 alin. (1) pct. 1 şi ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 24/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul transporturilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aproba aplicarea Rezoluţiei A. 1050(27) privind accesul la spaţiile închise la bordul navelor, adoptată de Adunarea Organizaţiei Maritime la 30 noiembrie 2011, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Autoritatea Navala Romana va lua măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul transporturilor,

Constantin Matei,

subsecretar de stat

 

Bucureşti, 24 ianuarie 2014.

Nr. 51.

 

 

ANEXĂ

 

REZOLUŢIA A.1050(27)

adoptată la 30 noiembrie 2011

 

Recomandări revizuite privind accesul la spaţiile închise la bordul navelor

Adunarea,

amintind articolul 15(j) al Convenţiei privind crearea Organizaţiei Maritime Internaţionale, referitor la funcţiile Adunării privind adoptarea de reguli şi linii directoare privind siguranţa maritimă,

amintind, de asemenea, că a adoptat prin Rezoluţia A.864(20) Recomandările privind accesul la spaţiile închise la bordul navelor, În care au fost incluse Recomandările privind accesul la spaţii de marfă, tancuri, compartimente de pompe, tancuri de combustibil, coferdamuri, chile tunel, tancuri de balast şi alte spaţii similare închise,

constatând cu îngrijorare că pierderile de vieţi omeneşti continuă să se producă atunci când personalul intră, ia bordul navelor, în spaţii unde atmosfera este săracă în oxigen, îmbogăţită cu oxigen, toxică sau inflamabilă,

fiind conştientă de activitatea întreprinsă în acest sens de către Organizaţia Internaţională a Muncii, guverne şi segmente ale sectorului privat,

luând în considerare recomandarea făcută de Comitetul de siguranţă maritimă la cea de-a optzeci şi noua sesiune a sa,

1. adoptă Recomandările revizuite privind accesul la spaţiile închise la bordul navelor, al căror text este prezentat în anexa la prezenta rezoluţie;

2. invită guvernele să aducă Recomandările revizuite anexate în atenţia proprietarilor de nave, a operatorilor şi a navigatorilor, îndemnându-i să le aplice, după caz, tuturor navelor;

3. solicită Comitetului de siguranţă maritimă să menţină recomandările revizuite în curs de revizuire şi să le modifice după cum este necesar;

4. anulează Rezoluţia A.864(20).

 

ANEXA

la Rezoluţia A.1050(27)

 

Recomandări revizuite privind accesul la spatiile închise la bordul navelor

 

Preambul

Obiectivul acestor recomandări este de a promova adoptarea procedurilor de securitate pentru a preveni accidentele ce pot apărea la personalul unei nave care are acces la spaţii închise, în care atmosfera poate fi cu deficit de oxigen, îmbogăţită cu oxigen, inflamabilă şi/sau toxică.

Investigaţiile privind circumstanţele producerii accidentelor survenite la bordul navelor au demonstrat că acestea au fost, în cele mai multe cazuri, cauzate de o cunoaştere insuficientă sau de nerespectarea necesităţii de a lua măsuri de precauţie mai degrabă decât de lipsa de instrucţiuni.

Următoarele recomandări practice se aplică tuturor tipurilor de nave pentru a furniza îndrumări operatorilor şi navigatorilor. Ar trebui remarcat că la bordul navelor de pasageri sau de mărfuri generale de mici dimensiuni, unde accesul în spaţii închise este rar, pericolele pot fi mai puţin evidente, necesitând o vigilenţă sporită.

Recomandările sunt destinate să completeze legislaţia şi reglementările naţionale, standardele acceptate şi procedurile speciale aplicabile transporturilor, navelor sau tipurilor de activităţi maritime speciale.

Ar putea fi imposibil să se aplice unele recomandări la situaţii particulare. În astfel de cazuri, ar trebui să se facă eforturi, pe cât posibil, să se respecte specificul recomandărilor şi să se acorde atenţie riscurilor posibile.

1. Introducere

Atmosfera în orice spaţiu închis poate fi cu deficit de oxigen sau îmbogăţită cu oxigen şi/sau să conţină gaze sau vapori inflamabili şi/sau toxici. Atmosfera poate, de asemenea, deveni periculoasă într-un spaţiu ce a fost considerat anterior a fi sigur. Totodată, o atmosferă periculoasă poate fi prezentă în spaţiile adiacente celor despre care se cunoaşte că includ riscuri.

2. Definiţii

2.1. Spaţiu închis înseamnă un spaţiu care prezintă una dintre următoarele caracteristici:

.1 deschideri limitate pentru intrare şi ieşire;

.2 ventilaţie inadecvată; şi

.3 spaţiu nedestinat ocupării permanente,

şi include, dar nu se limitează la: spaţii de marfă, dublu fund, tancuri de combustibil, tancuri de balast, camere ale pompelor de marfă, camere ale compresoarelor de marfa, coferdamuri, puţurile lanţului, spaţii goale, chile tunel, spaţii interbariere, caldarine, carterele motorului, rezervoare de aer de lansare a motorului, tancuri de ape uzate şi spaţii de legături adiacente. Lista de mai sus nu este exhaustivă; se recomandă a se stabili o listă proprie pentru fiecare navă pentru a identifica spaţiile închise.

2.2. Spaţiu de legătură adiacent înseamnă un spaţiu în mod normal neventilat, care nu este folosit pentru marfă, dar care poate avea aceleaşi caracteristici atmosferice ca şi cum ar fi un spaţiu închis fără limitare, o cale de acces la spaţiul de marfă.

2.3. Persoană competentă înseamnă o persoană cu suficiente cunoştinţe teoretice şi experienţă practică pentru a judeca, în cunoştinţă de cauză, că o atmosferă periculoasă poate exista sau este susceptibilă de a se produce în spaţiul considerat.

2.4. Persoană responsabilă înseamnă o persoană autorizată să permită intrarea într-un spaţiu închis şi având o cunoaştere suficientă a procedurilor care urmează să fie stabilite şi respectate la bord, pentru a se asigura că intrarea se poate face în condiţii de deplină securitate.

2.5. Supraveghetor înseamnă o persoană care a primit o pregătire profesională corespunzătoare privind managementul siguranţei şi care monitorizează persoanele ce intră într-un spaţiu închis, menţine comunicarea cu persoanele care se găsesc în interiorul spaţiului închis şi iniţiază procedurile de urgenţă în caz de incident.

3. Managementul siguranţei pentru accesul în spaţiile închise

3.1. Strategia de securitate care urmează să fie adoptată în scopul de a preveni accidentele la intrarea în spaţii închise ar trebui să fie abordată într-un mod cuprinzător de către companie,

3.2. Compania ar trebui să se asigure că procedurile pentru accesul la spaţii închise sunt incluse printre principalele operaţiuni de la bordul navei privind siguranţa personalului şi a navei, în conformitate cu dispoziţiile paragrafului 7 din Codul internaţional de management al siguranţei (ISM).

3.3. Compania ar trebui să elaboreze un sistem de punere în aplicare a procedurilor, care prevăd instruirea în utilizarea de echipamente de testare atmosferică în astfel de spaţii şi un program regulat de exerciţii la bord pentru echipaj.

3.3.1. Persoanele competente şi persoanele responsabile ar trebui să aibă o calificare corespunzătoare pentru a recunoaşte riscurile din spaţiile închise, pentru a le evalua, măsura, controla şi elimina, conform standardelor acceptate de administraţie.

3.3.2. Membrii echipajului ar trebui să beneficieze de o calificare corespunzătoare pentru accesul în siguranţă în spaţii închise, inclusiv de o instruire pentru familiarizarea cu procedurile de la bord ce permit recunoaşterea riscurilor asociate cu intrarea în spaţiile închise, pentru a le evalua şi controla.

3.4. Auditurile interne ale sistemelor de management al siguranţei navei efectuate în companie, precum şi auditurile externe efectuate de administraţie ar trebui să verifice dacă procedurile stabilite sunt bine respectate în practică şi sunt în concordanţă cu strategia de securitate menţionată la paragraful 3.1.

4. Evaluarea riscurilor

4.1. Compania ar trebui să se asigure că o evaluare a riscurilor este efectuată pentru a identifica toate spaţiile închise de la bordul navei. Această evaluare ar trebui să fie revizuită periodic pentru a se asigura că rămâne valabilă.

4.2. Pentru a se garanta siguranţa, o persoană competentă ar trebui întotdeauna să efectueze o evaluare preliminară a riscurilor potenţiale ce le reprezintă spaţiul în care se va intra, ţinând seamă de marfa transportată anterior, de ventilarea şi acoperirea spaţiului şi de alţi factori relevanţi. Evaluarea preliminară a persoanei competente ar trebui să permită a determina o posibilă prezenţă a unei atmosfere cu deficit de oxigen, îmbogăţită cu oxigen, inflamabilă sau toxică. Persoana competentă ar trebui să aibă în vedere făptui că procedurile de ventilaţie aplicabile pentru un spaţiu de legătură adiacent cu spaţiul închis pot fi diferite de cele care se aplică în însuşi spaţiul închis.

4.3. Procedurile pentru a verifica atmosfera într-un spaţiu şi la intrare în acesta ar trebui să fie stabilite pe baza rezultatelor evaluării preliminare. Acestea vor varia, dacă această evaluare arată că:

.1 există un risc minim pentru sănătatea sau viaţa personalului intrat în acest spaţiu; sau

.2 nu există niciun risc imediat pentru sănătatea sau viaţa personalului, dar un risc ar putea apărea atunci când se lucrează în interiorul acestui spaţiu; sau

.3 a fost identificat un risc pentru sănătatea sau viaţa personalului.

4.4. Dacă, la evaluarea preliminară, există un risc minim pentru sănătatea sau viaţa personalului sau dacă un risc ar putea apărea atunci când se lucrează în interiorul spaţiului considerat, ar trebui să se urmeze măsurile de precauţie descrise în secţiunile 5, 6, 7 şi 8.

4.5. Atunci când evaluarea preliminară arată că există un risc pentru viaţa sau sănătatea personalului, ar trebui să se urmeze măsurile de precauţie suplimentare descrise în secţiunea 9.

4.6. De-a lungul procesului de evaluare, ar trebui să se înceapă de la premisa că spaţiul în care se va intra este potenţial periculos, atât timp cât nu a fost demonstrat cu certitudine că intrarea nu prezintă un pericol

5. Autorizaţie de acces

5.1. Nimeni nu ar trebui să deschidă un spaţiu închis ori să intre fără autorizarea comandantului sau a persoanei responsabile desemnate şi fără ca procedurile de siguranţă adecvate special aplicabile navei să fi fost respectate.

5.2. Accesul la un spaţiu închis ar trebui să fie planificat şi este recomandat a se utiliza un sistem de “autorizaţie de acces”, care poate include utilizarea unei liste de control de securitate. O autorizaţie de acces într-un spaţiu închis ar trebui să fie emisă de către comandantul sau persoana responsabilă desemnată şi completată de către persoana care intră în spaţiu, înainte de intrare. În apendice se va găsi un model de autorizaţie de acces într-un spaţiu închis.

6. Măsuri generale de precauţie

6.1. Uşile de acces sau trapele care conduc la spaţiile închise, în orice moment, ar trebui să fie protejate împotriva accesului, atunci când acest acces nu este necesar.

6.2. Când o uşă sau o trapă este deschisă pentru ventilaţia naturală a unui spaţiu închis, ar putea fi greşit să se considere că acest lucru indică faptul că atmosfera este în condiţii de siguranţă, prin urmare, fiind necesară postarea unui supraveghetor la intrare sau utilizarea în acel loc a unei bariere mecanice, cum ar fi o frânghie sau un lanţ poziţionat de-a curmezişul deschiderii, având un panou de avertizare, pentru a preveni orice acces accidental.

6.3. Comandantul sau persoana responsabilă ar trebui să decidă că accesul într-un spaţiu închis este în siguranţă, asigurându-se că:

.1 eventuale riscuri au fost identificate la evaluare şi au fost izolate pe cât posibil sau neutralizate;

.2 spaţiul a fost bine ventilat prin mijloace naturale sau mecanice pentru a elimina gazele toxice sau inflamabile şi pentru a se asigura un nivel adecvat de oxigen în întreg spaţiul;

.3 atmosfera din spaţiu a fost testată, cu instrumente calibrate în mod corespunzător, pentru a se asigura că conţinutul de oxigen este acceptabil şi concentraţiile de vapori inflamabili sau toxici sunt acceptabile;

.4 spaţiul a fost securizat pentru acces şi iluminat în mod corespunzător;

.5 un sistem adecvat de comunicare a fost convenit între toate părţile şi a fost testat;

.6 o persoană a fost instruită să rămână la intrarea în spaţiu pe timpul cât acesta este ocupat;

.7 echipamentul de salvare şi de resuscitare gata pentru utilizare imediată a fost plasat la intrarea în spaţiu şi modalităţile de salvare au fost planificate şi convenite;

.8 personalul este corect îmbrăcat şi echipat corespunzător pentru accesul în spaţiu şi pentru a îndeplini sarcinile; şi

.9 o autorizaţie de acces a fost eliberată.

Măsurile enunţate în alineatele .6 şi .7 nu se pot aplica în toate situaţiile descrise în aceasta secţiune. Persoana ce autorizează accesul ar trebui să decidă dacă este necesar de a pune o persoană şi de a plasa echipamentul de salvare la intrarea în spaţiu.

6.4. Atribuţiile privind supravegherea, intrarea sau lucru într-un spaţiu închis pot fi efectuate numai de membrii unei echipe de salvare care au fost instruiţi. Membrii echipajului unei nave care efectuează operaţiuni de salvare şi de prim ajutor ar trebui să efectueze periodic exerciţii privind procedurile de salvare şi acordarea primului ajutor. Instruirea ar trebui să includă cel puţin următoarele elemente:

.1 identificarea pericolelor care pot apărea la accesul într-un spaţiu închis;

.2 recunoaşterea semnelor efectelor nocive asupra sănătăţii umane, care decurg din expunerea la riscuri în momentul accesului într-un spaţiu închis; şi

.3 cunoaşterea echipamentului individual de protecţie necesar pentru accesul într-un spaţiu închis.

6.5. Toate echipamentele folosite pentru accesul în spaţii închise ar trebui să fie în stare bună şi să fie inspectate înainte de utilizare.

7. Verificarea atmosferei

7.1. Atmosfera unui spaţiu ar trebui să fie verificată cu ajutorul instrumentelor calibrate adecvat de către persoane instruite în utilizarea acestor instrumente. Instrucţiunile producătorului ar trebui să fie strict respectate. Verificarea ar trebui să fie efectuată înainte ca cineva să intre în spaţiu şi, apoi, la intervale regulate, până când toate sarcinile sunt realizate. Dacă este cazul, ar trebui efectuate verificările la cât mai multe niveluri deoarece este necesar pentru a se obţine un eşantion reprezentativ al atmosferei din spaţiu. În unele cazuri, poate fi dificil să se verifice atmosfera peste tot în spaţiu închis fără accesul în spaţiu (de exemplu, treapta inferioară a scării) şi ar trebui să se ţină seama de acest fapt în momentul evaluării riscului la care este expus personalul care are acces la spaţiu. Utilizarea de conducte flexibile sau conducte fixe de prelevare a probelor, pentru a ajunge la zonele greu accesibile ale spaţiului închis, ar permite verificarea în condiţii de securitate, fără a fi necesară intrarea în spaţiu.

7.2. Înainte de a intra în spaţiu, ar trebui să fie obţinute valori constante după cum ar fi:

.1 21% oxigen în volum, prin intermediul unui aparat de măsurare a conţinutului de oxigen;

NOTĂ:

Gama de valori a unei atmosfere sigure poate fi stabilită prin cerinţe naţionale.

.2 limita minimă de inflamabilitate nu depăşeşte 1% (LFL), folosind un indicator de gaz combustibil suficient de sensibil, în cazul în care evaluarea preliminară a stabilit că există potenţial pentru gaze sau vapori inflamabili; şi

.3 limită de expunere profesională (OEL)1 nu depăşeşte 50%, oricare ar fi vaporii sau gazele toxice. Dacă aceste condiţii nu pot fi îndeplinite, ar trebui să se aplice o ventilaţie suplimentară a spaţiului şi o reverificare a atmosferei, după o perioadă corespunzătoare de timp.

7.3. Orice verificare a prezenţei unui gaz ar trebui să fie efectuată cu ventilaţia în spaţiul închis oprită şi după ce condiţiile s-au stabilizat, în scopul de a obţine citiri precise.

7.4. În cazul în care evaluarea preliminară a stabilit că există un potenţial pentru prezenţa de gaze sau vapori toxici, ar trebui să se efectueze o încercare corespunzătoare cu ajutorul unui echipament fix sau mobil de detectare de gaze sau vapori. Citirile obţinute, folosind acest echipament, ar trebui să fie sub limitele expunerii profesionale la gaze sau vapori toxici, specificate în standardele naţionale sau internaţionale acceptate, în conformitate cu paragraful 7.2. Ar trebui remarcat faptul că încercarea de inflamabilitate şi de măsurare a conţinutului de oxigen nu este o modalitate bună de a măsura toxicitatea într-un mod adecvat şi invers.

7.5. Ar trebui subliniat faptul că structura internă a spaţiului, a mărfii, a reziduurilor de marfă şi acoperirile tancului pot, de asemenea, crea condiţii pentru formarea de zone sărace în oxigen şi ar trebui să fie întotdeauna suspectat acest fapt, chiar şi atunci când un spaţiu închis a fost testat în mod satisfăcător ca fiind potrivit pentru intrare. Acesta este în special cazul spaţiilor în care elemente de structură sau de marfă se găsesc în calea căilor de intrare-ieşire a ventilaţiei cu aer.

8. Măsuri de luat în momentul accesului într-un spaţiu închis

8.1. Atmosfera ar trebui să fie verificată frecvent în timp ce spaţiul este ocupat şi persoanele ar trebui să fie obligate să părăsească acest spaţiu în caz de deteriorare a condiţiilor.

8.2. Persoanele care intră în spaţii închise ar trebui să fie echipate cu detectoare de gaz multiple, calibrate şi încercate, pentru a verifica conţinutul de oxigen, monoxid de carbon şi alte gaze, după caz.

8.3. Ventilaţia ar trebui să fie asigurată în timp ce spaţiul este ocupat şi în timpul întreruperilor temporare de muncă. Înainte de a reveni într-un spaţiu după o pauză, ar trebui făcută o nouă verificare a atmosferei. În caz de întrerupere a sistemului de ventilaţie, persoanele care se găsesc în spaţiu ar trebui să iasă imediat.

8.4. Persoanele ar trebui să fie deosebit de atente atunci când trebuie să lucreze pe conducte şi valve în interiorul spaţiului. În cazul în care condiţiile se schimbă în timpul lucrului, ar trebui să fie verificată mai des atmosfera. Condiţiile de schimbare care pot apărea includ creşterea temperaturii mediului ambiant, utilizarea de lămpi cu oxigen, instalaţii mobile, lucru în spaţii închise care ar putea degaja vapori, pauze de lucru sau dacă nava este balastată ori asieta modificată în timpul lucrului.

8.5. În situaţii de urgenţă, membrul echipajului care supraveghează spaţiul în niciun caz nu ar trebui să intre în spaţiu înainte de a obţine asistenţă şi înainte ca situaţia să fie evaluată pentru a garanta securitatea persoanelor care intră în spaţiu în vederea efectuării operaţiunilor de salvare. Numai membrii personalului care au beneficiat de o instruire adecvată şi cu echipamentul necesar ar trebui să efectueze operaţiuni de salvare în spaţii închise.

9. Măsuri suplimentare pentru accesul într-un spaţiu în care atmosfera este cunoscută sau suspectată a fi periculoasă

9.1. Spaţiile care nu au făcut obiectul unei verificării ar trebui să fie considerate ca nesigure înainte de a se putea intra în ele. În cazul în care se suspectează sau se cunoaşte că atmosfera dintr-un spaţiu închis este periculoasă, nu ar trebui să se intre în acest spaţiu decât dacă nu există nicio altă soluţie posibilă. Accesul ar trebui să fie făcut numai pentru noi verificări, operaţiuni esenţiale, salvarea vieţii omeneşti sau siguranţa navei. Numărul de persoane care intră în spaţiu ar trebui să fie limitat sau minimum necesar pentru sarcinile care trebuie efectuate.

9.2. Personalul ar trebui întotdeauna să poarte un aparat de respirat adecvat, cu furtun de alimentare cu aer sau autonom, şi numai personalul instruit în utilizarea acestuia ar trebui să fie autorizat să intre în spaţiu. Nu ar trebui să se utilizeze măşti care filtrează aerul, deoarece ele nu oferă aer curat provenit dintr-o sursă independentă de atmosfera din spaţiu.

9.3. Personalul care intră în spaţii închise ar trebui să fie echipat cu detectoare de gaz multiple, calibrate şi încercate, care monitorizează conţinutul de oxigen, monoxid de carbon şi alte gaze, după caz.

9.4. Personalul ar trebui să poarte centură de siguranţă şi, dacă acest lucru nu este posibil în practică, să folosească un cablu de siguranţă.

9.5. Personalul ar trebui să poarte îmbrăcăminte de protecţie adecvată, în special în cazul în care există riscul ca substanţele sau produsele chimice toxice să intre în contact cu pielea sau cu ochii persoanelor care întră în spaţiu.

9.6. Recomandările din paragraful 8,5 referitoare la operaţiunile de salvare de urgenţă sunt deosebit de relevante în acest context,

10. Riscuri asociate anumitor tipuri de nave sau marfă

10.1. Mărfuri periculoase în formă ambalată

10.1.1. Atmosfera din orice spaţiu care conţine mărfuri periculoase poate constitui un risc pentru sănătatea sau viaţa oricărei persoane care intră în acest spaţiu. Printre pericolele prezente putem include gazele sau vaporii inflamabili, toxici sau corosivi care distrug oxigenul, reziduurile de pe ambalaje şi scurgeri materiale. Aceleaşi pericole pot exista în spaţiile adiacente spaţiilor de marfa. Informaţii privind riscurile prezentate de diverse substanţe sunt prevăzute în Codul Maritim Internaţional al Mărfurilor Periculoase (Cod IMDG), în Procedurile de urgenţă pentru navele care transportă mărfuri periculoase şi Formularele de date privind siguranţa materialului (MSDS)2. Dacă există dovezi sau suspiciuni că a avut loc o scurgere de substanţe periculoase, măsurile enunţate în secţiunea 9 ar trebui să fie urmate.

10.1.2. Personalul care trebuie să cureţe scurgerile sau să elimine pachetele defecte sau deteriorate ar trebui să fie instruit corespunzător şi să poarte un aparat de respirat şi îmbrăcăminte de protecţie adecvată.

10.2. Lichide în vrac

Industria constructoare de nave-tanc a elaborat instrucţiuni detaliate pentru operatorii şi echipajele de nave care efectuează transportul în vrac de hidrocarburi, produse chimice şi gaze lichefiate, sub forma de ghid uri de securitate internaţionale de specialitate. Informaţiile privind accesul în spaţii închise incluse în aceste ghiduri completează prezentele recomandări şi ar trebui să servească ca documente de bază pentru pregătirea planurilor de acces.

10.3. Solide în vrac

La bordul navelor care transportă mărfuri solide în vrac atmosfera poate deveni periculoasă în spaţiile de marfă şi spaţiile adiacente. Riscuri care pot include inflamabilitatea, toxicitatea, scăderea conţinutului de oxigen şi autoîncălzirea mărfii sunt identificate în declaraţia încărcătorului. Informaţiile suplimentare ar trebui obţinute din Codul IMSBC.

10.4. Utilizarea azotului ca gaz inert5

Azotul este un gaz incolor şi inodor care poate, atunci când este utilizat ca gaz inert, să provoace epuizarea oxigenului din spaţii închise şi de la nivelul deschiderilor de evacuare situate pe punte în timpul purjării tancurilor şi spaţiilor goale, atunci când este utilizat în spaţiile de marfă. Ar trebui notat faptul că o singură inspiraţie profundă de aer saturat cu N2 100% este mortală.

10.5. Mărfuri şi materiale care provoacă epuizarea oxigenului

Un risc important cu astfel de mărfuri este epuizarea oxigenului din cauza proprietăţilor inerente ale mărfii, de exemplu, autoîncălzirea spontană, oxidarea metalelor şi minereurilor sau descompunerea de uleiuri vegetale, uleiuri de peşte, grăsimi animale, cereale şi alte materiale organice sau reziduuri ale acestora. Materialele prezentate mai jos sunt cunoscute ca fiind capabile să provoace epuizarea oxigenului. Cu toate acestea, această listă nu este exhaustivă. Scăderea conţinutului de oxigen, de asemenea, poate fi cauzată de alte materiale de origine vegetală sau animală, de materiale inflamabile sau predispuse ia combustie spontană şi de materiale având un conţinut ridicat de metal, inclusiv, dar nelimitându-se la:

.1 cereale, produse din cereale şi reziduuri de la prelucrarea cerealelor (cum ar fi tărâţe, cereale zdrobite, malţ zdrobit şi făină, de exemplu), hamei, coji de malţ şi malţ rezidual;

.2 seminţe oleaginoase, precum şi produse şi reziduuri din seminţe oleaginoase (reziduuri grase, turte, ştroturi şi făină, de exemplu);

.3 copra;

.4 lemn prezentat sub formă de cherestea ambalată, lemn rotund, buşteni, celuloză, stâlpi (stâlpi de mină şi alte lemne pentru stâlpi), aşchii de lemn, talaş, pelete din lemn şi rumeguş;

.5 iută, cânepă, in, sisal, capoc, bumbac şi alte fibre vegetale (cum ar fi împletituri de fibre vegetale iarbă/iarbă spaniolă, fân, paie, bhusa), saci goi, deşeuri de bumbac, fibre de origine animală, ţesături de origine vegetală sau animală, deşeuri de lână şi cârpe;

.6 peşte, făină de peşte şi resturi de peşte;

.7 guano;

.8 minereuri şi concentrate de minereuri sulfurate;

.9 cărbune de lemn, cărbune, lignit şi produse de cărbune;

.10 fier obţinut prin reducere directă;

.11 zăpadă carbonică;

.12 deşeuri şi aşchii metalice, pilitură de fier, oţel, şpan, resturi de alezaje, perforare, tăiere; şi

.13 deşeuri metalice.

10.6. Fumigaţie

în timpul fumigaţiei unei nave ar trebui să se urmeze recomandările detaliate conţinute în Recomandările privind utilizarea pesticidelor la bordul navelor (MSC.1/Circ.1358). Spaţiile adiacente spaţiilor de fumigaţie ar trebui să fie considerate, de asemenea, ca spaţii de fumigaţie.

11. Concluzii

Nerespectarea procedurilor simple de către persoanele care intră în spaţii închise poate duce la sucombarea acestora. Principiile şi procedurile descrise mai sus constituie o bază solidă pentru evaluarea riscurilor existente în spaţii închise şi pentru luarea măsurilor de precauţie necesare.


1 Ar trebui remarcat faptul că termenul de «limită de expunere profesională” (OEL) include limita de expunere permisă (PEL), concentraţia maximă admisă (MAC) şi valoarea limitei de expunere (TLV) sau orice alţi termeni recunoscuţi pe plan internaţional.

2 Se referă la Recomandările pentru formularele de date privind siguranţa materialului (MSDS) pentru încărcăturile de hidrocarburi şi de combustibili lichizi prevăzute în anexa I la MARPOL [Rezoluţia MSC.286(86)].

3 Se referă la Liniile directoare privind accesul în tancurile petrolierelor folosind azot ca mediu inert (Circulara MSC.1/Circ.1401).

 

APENDICE

 

Exemplu de autorizaţie de acces într-un spaţiu închis

 

Această autorizaţie se referă la accesul într-un spaţiu închis şi ar trebui să fie completată de către comandantul sau persoana responsabilă şi de către orice persoană care intră în spaţiu: persoana competentă şi de supraveghere.

 

Generalităţi

Locul/denumirea spaţiului închis

Motiv pentru acces..........................................................................................................................................................................

Această autorizaţie este valabilă

 

de la:.............ora

la:.................ora

Data.............

Data.............

(Vezi nota 1)

 

SECŢIUNEA 1

Pregătire de acces

(A se verifica de către comandantul sau de persoana responsabilă desemnată)

 

 

Da

Nu

- Spaţiul a fost bine ventilat prin mijloace mecanice?

.................

.................

- Spaţiul a fost izolat prin obturarea sau izolarea tuturor conductelor de legătură, valvelor şi a utilajelor/echipamentelor electrice?

.................

.................

- Spaţiul a fost curăţat, dacă era necesar?

.................

.................

- S-a verificat dacă intrarea în spaţiu nu prezenta niciun pericol?

.................

.................

(Vezi nota 2)

 

 

- Valorile verificărilor atmosferei înaintea intrării:

.................

.................

- oxigen...................% volum (21%)

.................

.................

- hidrocarburi..........% LFL (mai mic de 1%)

 

De către:

- gaze toxice........ppm (mai mici de 50% OEL a gazului indicat)

 

Ora

(Vezi nota 3)

 

 

- S-au luat dispoziţiile pentru verificarea frecventă a atmosferei în timp ce spaţiul este ocupat şi după pauzele de muncă?

 

 

- Dispoziţiile au fost luate pentru ca spaţiul să fie ventilat în permanenţă atunci când este ocupat şi în timpul pauzelor?

 

 

- Intrările şi iluminarea sunt adecvate?

 

 

- Echipamentul de salvare şi resuscitare este disponibil pentru utilizare imediată la intrarea în spaţiu ?

 

 

- Un supraveghetor a fost desemnat pentru a fi postat în permanenţă la intrarea în spaţiu?

 

 

- Ofiţerul de cart (punte, compartiment maşini, cameră de control al mărfii) a fost informat de intrarea planificată?

 

 

- Un sistem de comunicare între toate părţile a fost testat şi semnalele de urgenţă au fost aprobate?

 

 

- Procedurile de urgenţă şi de evacuare au fost stabilite şi sunt ele înţelese de către tot personalul implicat în intrarea în spaţiul închis?

 

 

- Întreg echipamentul utilizat este în bună stare de funcţionare şi este inspectat înainte de intrare?

 

 

- Personalul are îmbrăcăminte şi echipament adecvate?

 

 

 

4 Gama valorilor unei atmosfere sigure poate să fie fixată de către cerinţele naţionale.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Verificări înainte de acces

 

(A se efectua de către toate persoanele care intră în spaţiu)

 

 

Da

Nu

- Am primit de la comandant sau de la persoana responsabilă desemnată instrucţiuni sau autorizaţia de a intra în spaţiul închis.

.................

.................

- Secţiunea 1 a prezentei autorizaţii a fost corespunzător completată de către comandant sau persoana responsabilă desemnată.

.................

.................

- Am acceptat metodele de comunicare şi le înţeleg.

.................

.................

- Am acceptat să fac un raport la fiecare......minute.

.................

.................

- Procedurile de urgenţă şi de evacuare au fost agreate şi sunt înţelese.

.................

.................

- Ştiu că spaţiul trebuie să fie evacuat imediat în cazul unei pene de ventilaţie sau dacă verificările atmosferei relevă o abatere în raport cu criteriile de securitate stabilite.

 

.................

.................

SECŢIUNEA a 3-a

Aparat de respirat şi alt echipament

 

(A se verifica în acelaşi timp de către comandant sau persoana responsabilă desemnată şi persoana care va intra în spaţiu)

 

- Persoanele care intră în spaţiu sunt familiarizate cu toate aparatele de respirat utilizate

Da

Nu

- Aparatul de respirat a făcut obiectul verificărilor următoare:

.................

.................

- presiune şi debit de alimentare cu aer;

.................

.................

- alarmă sonoră de presiune scăzută, dacă este cazul;

 

 

- mască de protecţie - presurizată şi etanşă.

 

 

- Mijloacele de comunicare au fost verificate şi semnalele de urgenţă au fost convenite.

.................

.................

- Tot personalul care intră în spaţiu a primit centuri de siguranţă şi, dacă este posibil în practică, cabluri de siguranţă.

.................

.................

 

 

Semnătură aplicată după completarea secţiunilor 1, 2 şi 3:

Comandant sau persoană responsabilă desemnată..................... Data ...................... Ora ............

Supraveghetor................................................................................... Data ...................... Ora ............

Persoana intrată în spaţiu................................................................ Data ...................... Ora ............

 

SECŢIUNEA a 4-a

Intrare personal

(A se completa de persoana responsabilă cu supravegherea accesului)

 

Nume...............................................

Oră intrare..........................................................Oră ieşire.....................................................

 

SECŢIUNEA a 5-a

Finalizarea muncii

 

(A se completa de persoana responsabilă cu supravegherea accesului)

 

- Munca finalizată

Data ....................

Ora ................

- Blocarea spaţiului pentru împiedicarea intrării

Data ....................

Ora ................

- Ofiţerul de cart a fost corespunzător informat.

Data ....................

Ora ................

 

Semnătură aplicată după completarea secţiunilor 4 şi 5:

Persoană responsabilă cu supravegherea intrării...............

Data ....................

Ora ................

 

PREZENTA AUTORIZAŢIE NU MAI ESTE VALABILA ÎN CAZ DE OPRIRE A VENTILAŢIEI SPAŢIULUI SAU A SCHIMBĂRII ORICĂREI CONDIŢII INDICATE ÎN LISTA DE CONTROL DE SIGURANŢA.

 

NOTE:

1. Autorizaţia ar trebui să indice durata maximă de valabilitate.

2. Pentru a obţine o prelevare de probe reprezentativă atmosferei spaţiului, ar trebui prelevate eşantioane pe mai multe nivele şi prin cât mai multe deschideri posibile. Ar trebui oprită ventilaţia timp de aproximativ 10 minute înainte de a proceda la verificările atmosferei înainte de intrare.

3. Ar trebui făcute teste pentru verificarea prezenţei contaminanţilor toxici specifici, cum ar fi benzenul sau hidrogenul sulfurat, în funcţie de natura mărfii care se găsea înainte în spaţiu.

MINISTERUL MEDIULUI ŞI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE

DEPARTAMENTUL PENTRU APE, PĂDURI ŞI PISCICULTURA

 

ORDIN

privind stabilirea perioadelor şi zonelor de prohibiţie a pescuitului, precum şi a zonelor de protecţie a resurselor acvatice vii în anul 2014

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 115 din 10 ianuarie 2014 al Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultura, luând în considerare prevederile:

- art. 12 alin. (4) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări de Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 1 din anexa la Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea în domeniul protecţiei resurselor piscicole şi reglementarea pescuitului în râul Prut şi în lacul de acumulare Stânca-Costeşti, semnat la Stânca la 1 august 2003, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.207/2003;

- art. 7 pct. A lit. g) din Hotărârea Guvernului nr. 545/2010 privind organizarea, structura şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultura, cu modificările ulterioare,

în temeiul art. 6 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 428/2013 privind organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru ape, păduri şi piscicultura, precum şi pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 48/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice şi pentru modificarea unor acte normative în domeniul mediului şi schimbărilor climatice, cu modificările ulterioare,

ministrul delegat pentru ape, păduri şi piscicultura emite următorul ordin:

 

 

 

 

SECŢIUNEA 1

Zone şi perioade de prohibiţie

 

Art. 1. - (1) Se instituie măsuri de prohibiţie pentru pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv şi familial al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice în habitatele piscicole naturale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 1 aprilie-30 mai inclusiv, iar în apele care constituie frontieră de stat, inclusiv Golful Musura, pe o durată de 45 de zile, în perioada 1 aprilie-15 mai inclusiv, cu excepţiile prevăzute în prezentul ordin.

(2) Se interzice pescuitul în scop comercial şi recreativ/sportiv al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice în râul Prut şi în zonele inundate permanent sau temporar ale acestuia, precum şi în lacul de acumulare Stânca-Costeşti, pe o durată de 90 de zile, în perioada 1 aprilie-29 iunie inclusiv.

(3) Se interzice pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv şi familial al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice în faţa gurii Dunării - Meleaua Sfântu Gheorghe până la Ciotic, pe o durată de 60 de zile, în perioada 1 aprilie-30 mai inclusiv.

Art. 2. - În Complexul Razim-Sinoe şi lacurile litorale se instituie măsuri de prohibiţie pentru pescuitul în scop comercial şi recreativ/sportiv al oricăror specii de peşti şi alte vieţuitoare acvatice, pe o durată de 90 de zile, în perioada 1 aprilie - 29 iunie inclusiv.

Art. 3. - Se declară zone de refacere biologică/zone de protecţie pentru resursele acvatice vii următoarele:

a) pe râul Prut, sectorul cuprins între barajul Stânca - Costeşti şi confluenţa cu râul Elan, tot timpul anului, cu excepţia pescuitului recreativ/sportiv, care se va desfăşura în afara perioadei de prohibiţie prevăzute la art. 1 alin. (2);

b) pe Dunărea Veche, între confluenţa canalului Olguţa cu Dunărea Veche şi confluenţa Dunărea Veche cu Canalul Sulina, Mm 13+1.000, pe tot timpul anului, cu excepţia perioadei 1 martie-30 noiembrie inclusiv, când pescuitul este permis în afara perioadei de prohibiţie prevăzute la art. 1 alin. (1);

c) pe Dunărea Veche, sectorul cuprins între confluenţa cu canalul Sulina, de la Mm 13+1.000 şi până la confluenţa cu canalul Sulina, Mm 8+600, tot timpul anului, cu excepţia perioadei 1 martie-30 noiembrie inclusiv, când pescuitul este permis în afara perioadei de prohibiţie prevăzute la art. 1 alin. (1);

d) lacul Găsea din Complexul Somova-Parcheş, tot timpul anului;

e) lacurile Erenciuc şi Zmeica, tot timpul anului;

f) cursul vechi al braţului Sfântu Gheorghe din zonele rectificate, tot timpul anului, cu excepţia pescuitului recreativ/sportiv, care se va desfăşura în afara perioadei de prohibiţie prevăzute la art. 1 alin. (1), cu eliberarea în mediul acvatic a peştelui şi a altor vieţuitoare acvatice capturate;

g) pe braţul Chilia, zona km 72-77 Pardina, pe o durată de 60 de zile, în perioada 15 martie-13 mai inclusiv şi pe o durată de 60 de zile în perioada 1 octombrie-29 noiembrie inclusiv, fără a aduce atingere perioadei de prohibiţie instituite la art. 1 alin. (1);

h) pe Dunăre, zonele Mm 53-54 (Isaccea), Mm 64,5-65,5, Mm 67-68,5 (Groapa Catargului şi Pluton) pe o durată de 60 de zile, în perioada 15 martie-13 mai inclusiv şi pe o durată de 60 de zile în perioada 1 octombrie-29 noiembrie inclusiv, fără a aduce atingere perioadei de prohibiţie instituite la art. 1 alin. (1);

i) pe braţul Borcea, zona km 19-48 (Feteşti), pe o durată de 60 de zile, în perioada 15 martie-3 mai inclusiv şi pe o durată de 60 de zile în perioada 1 octombrie-29 noiembrie inclusiv, fără a aduce atingere perioadei de prohibiţie instituite la art. 1 alin. (1);

j) zonele cu regim de protecţie integrală din perimetrul Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării”, tot timpul anului;

k) zona Rezervaţiei Marine Vama Veche-2 Mai, delimitată de coordonatele:

NV: 43° 47 lat. N şi 28” 35 18” long. E;

NE: 43° 47 lat. N si 28° 40 long. E;

SV: 43° 44 20” lat. N si 28° 35 18” long. E;

SE: 43° 44* 20” lat. N şi 28° 40 long. E, şi a cărei limită dinspre mal este balizată, tot timpul anului;

l) zona marină cuprinsă între Periteaşca şi Insula Sacalin, din perimetrul Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării”, delimitată de coordonatele:

NV: 44° 46 12.25” lat. N şi 29° 08 20.08” long. E;

NE: 44° 48 49.59” lat. N şi 29° 26 00.35” long. E;

SE: 44° 44 02.05” lat N şi 29° 28 07.06” long. E;

SV: 44° 42 18.56” lat. N şi 29° 10 25.44” long. E, începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin până la data de 31 mai.

Art. 4. - (1) în zonele de refacere biologică/zonele de protecţie sunt interzise:

a) pescuitul oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice;

b) lucrări care împiedică migrarea, reproducerea sau pun în pericol existenţa resurselor acvatice vii, cum ar fi îngustarea/bararea cursului apei, tăierea şi recoltarea plantelor, extragerea de nămol, nisip şi pietriş, colectarea gheţii;

c) lucrări în zona malurilor, precum şi tăierea arborilor şi arbuştilor de pe mal;

d) admiterea în zonă a raţelor şi gâştelor domestice.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), activităţile prevăzute la lit. a)-c) nu sunt interzise în următoarele situaţii:

a) când pescuitul se desfăşoară în scop ştiinţific;

b) din considerente de prevenire a calamităţilor naturale.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Specii şi perioade de prohibiţie

 

Art. 5. - (1) Fără a aduce atingere prevederilor art. 1 se interzice pescuitul comercial, recreativ/sportiv şi familial al speciilor de peşti şi al altor vieţuitoare acvatice, după cum urmează:

a) ştiuca, începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin până la data de 15 martie inclusiv în perimetrul Rezervaţia Biosferei”Delta Dunării” şi până la data de 25 martie inclusiv în restul habitatelor piscicole naturale;

b) pietrarul (Zingelzingel), ghiborţul de râu (Gymnocephalus baloni), cernuşca (Petroleuciscus borysthenicus/Leucisus borysthenicus), şalăul vărgat (Stizosiedion volgensis), aspretele (Romanichtyis valsanicola), pecarina (Pecarina demidoffi), guvidul de baltă (Proterorhinus marmoratus), guvidul (Neogobius syrman), zglăvoaca răsăriteană (Cottus poecilopus), lostriţa (Hucho hucho), mihalţul (Lota Iota) şi caracuda (Carassius carassius), precum şi alte vieţuitoare acvatice incluse în anexele nr. 4A şi 4B la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările ulterioare, tot timpul anului;

c) coregonul, păstrăvul de mare, lipanul, tot timpul anului;

d) păstrăvul indigen, păstrăvul curcubeu şi păstrăvul fântânei, începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin până la data de 30 aprilie inclusiv şi din 15 septembrie până la data de 31 decembrie;

e) sturionii, tot timpul anului, cu excepţia pescuitului în scop ştiinţific şi a pescuitului reproducătorilor de sturioni în stare vie pentru programele de populare a Dunării şi dezvoltare a acvaculturii de sturioni;

f) capturarea lipitorilor medicinale (Hirudo verbana), pe o durată de 62 de zile, în perioada 1 iulie - 31 august inclusiv.

(2) În apele Mării Negre se interzic:

a) prin excepţie de la prevederile art. 1 alin. (1), pescuitul specializat al rechinului cu traul, ohane şi paragate, precum şi capturarea, deţinerea şi comercializarea acestuia, de la data intrării în vigoare a prezentului ordin până la 30 aprilie inclusiv şi în perioada 15 octombrie - 30 noiembrie inclusiv;

b) reţinerea la bord a femelelor de rechin gestante, tot timpul anului;

c) pescuitul sturionilor, tot timpul anului, cu excepţia pescuitului în scop ştiinţific şi a pescuitului reproducătorilor în stare vie pentru programele de populare de susţinere a Dunării şi dezvoltare a acvaculturii de sturioni;

d) pescuitul guvizilor, pe o durată de 30 de zile, în perioada 1 mai-30 mai inclusiv;

e) pescuitul delfinilor, tot timpul anului, menţinându-se obligativitatea raportării capturilor accidentale de delfini inclusiv din ZEE (zona economică exclusivă).

(3) Pescuitul calcanului se supune dispoziţiilor Regulamentului (UE) nr. 24/2014 al Consiliului din 10 ianuarie 2014 de stabilire, pentru 2014, a posibilităţilor de pescuit pentru anumite resurse halieutice şi grupe de resurse halieutice din Marea Neagră.

(4) Pentru pescuitul calcanului se folosesc unelte (setei) cu dimensiunea ochiului de plasă egală sau mai mare de 400 mm (2a Ł 400 mm), iar dimensiunea minimă a exemplarelor care vor fi reţinute pe timpul pescuitului va fi de cel puţin 45 cm (lungime totală).

(5) Prin excepţie de la prevederile art. 1, speciile marine de peşti, altele decât cele prevăzute la alin. (2) şi (3), sunt permise la pescuit tot timpul anului, cu folosirea uneltelor specifice autorizate;

(6) Capturarea rapanei (Rapana venosa) este permisă tot timpul anului. Utilizarea “beam traulului” în perioada de prohibiţie a calcanului se poate face cu obligativitatea notificării Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultura la fiecare ieşire/intrare în port a ambarcaţiunilor, pentru verificarea eventualelor capturi accidentale de calcan.

Art. 6. - Prohibiţia pescuitului în scop comercial, familial şi recreativ/sportiv a scrumbiei de Dunăre se stabileşte pe sectoare, astfel:

a) pe sectorul de Dunăre şi braţele sale, de la Marea Neagră până la Ceatal Chilia, Mm 43, pe o durată de 10 zile, în perioada 18 aprilie - 27 aprilie inclusiv;

b) pe sectorul de Dunăre şi braţele sale, de la Ceatal Chilia, Mm 43, până la Vadul Oii, km 238, pe o durată de 21 de zile, în perioada 21 aprilie - 11 mai inclusiv;

c) pe sectorul de Dunăre şi braţele sale, de la Vadul Oii, km 238, până la Gura Timocului, km 845,6, pe o durată de30 de zile, în perioada 5 mai-4 iunie inclusiv;

d) în conformitate cu prevederile legale în vigoare în perimetrul Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării” se admite pescuitul în scop familial al scrumbiei folosind maximum 2 setei în perioada 7-16 aprilie inclusiv;

e) în sezonul de pescuit la scrumbie capturile accidentale de ciprinide asiatice (sânger, novac, cosaş) se pot reţine în vederea valorificării.

Art. 7. - Capturarea sturionilor pentru programele de populare de susţinere a Dunării şi dezvoltare a acvaculturii de sturioni, precum şi în scop ştiinţific cu autorizaţie specială de capturare a reproducătorilor de sturioni se realizează în stare vie, pe o durată de 60 de zile, în perioada 15 martie-13 mai inclusiv, şi, respectiv, 30 de zile în perioada 1 octombrie - 30 octombrie inclusiv, în zonele:

a) Dunăre, Mm 53-54 (Isaccea), Mm 64,5-65,5, Mm 67- 68,5 (Groapa Catargului şi Pluton);

b) braţul Borcea, km 19-48 (Feteşti);

c) pe braţul Chilia, zona km 72-77 Pardina.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Dispoziţii finale

 

Art. 8. - (1) Caracteristicile tehnice şi condiţiile de folosire a uneltelor şi metodelor de pescuit comercial sunt cele prevăzute în Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 449/2008 privind caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Se interzice folosirea năvoadelor în delta şi în lunca inundabilă a Dunării, în Complexul Razim-Sinoe şi în celelalte lacuri litorale, pe o durată de 183 de zile, în perioada 1 aprilie - 30 septembrie inclusiv.

(3) Se interzice folosirea uneltelor de pescuit de tip setcă în bălţile, lacurile, gârlele şi canalele de pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării”, în perioada 1 aprilie-30 septembrie inclusiv.

(4) Se interzice folosirea uneltelor de pescuit de tip setcă în Complexul Razim-Sinoe şi în celelalte lacuri litorale, tot timpul anului.

Art. 9. - (1) Capturarea speciilor de peşti şi a altor vieţuitoare acvatice incluse în anexele nr. 4 Aşi 4 B la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările ulterioare, se supune derogărilor stabilite potrivit respectivei ordonanţe de urgenţă.

(2) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (1), dimensiunile minime ale peştilor şi altor vieţuitoare acvatice vii care pot fi pescuite sunt cele prevăzute în Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 342/2008 privind dimensiunile minime individuale ale resurselor acvatice vii din domeniul public al statului, pe specii, care pot fi capturate din mediul acvatic.

Art. 10. - (1) Prevederile prezentului ordin nu se aplică unităţilor de acvacultura, inclusiv celor situate în ariile naturale protejate, cu excepţia celor din teritoriul Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării”.

(2) în amenajările piscicole situate pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării” activitatea de pescuit este permisă, în perioada de prohibiţie, numai dacă administratorii amenajărilor piscicole deţin licenţă de acvacultura eliberată de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultura şi avizul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării”, eliberat în baza următoarelor documente:

a) facturi fiscale în ultimii 3 ani, pe specii, de achiziţie a materialului piscicol de la societăţile de profil autorizate în producerea de material piscicol şi dovada popularii;

b) bilanţul financiar-contabil anterior anului pentru care se solicită avizul;

c) facturi privind consumul energiei electrice utilizate pentru vidarea heleşteielor;

d) licenţă de acvacultura eliberată de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultura.

(3) Activitatea de pescuit în amenajările piscicole se face prin notificarea prealabilă cu 48 de ore înainte şi în prezenţa reprezentanţilor Administraţiei Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării”.

Art. 11. - Nerespectarea prevederilor prezentului ordin se sancţionează potrivit dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării”, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 12. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul delegat pentru ape, păduri şi piscicultura,

Lucia Ana Varga

 

Bucureşti, 11 februarie 2014.

Nr. 83.

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

privind organizarea şi desfăşurarea simulării evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a şi a simulării probelor scrise ale examenului de bacalaureat naţional, în anul şcolar 2013-2014

În temeiul:

- prevederilor art. 77 alin. (5) şi ale art. 94 alin. (2) lit. e) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

- prevederilor Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 3.753/2011 privind aprobarea unor măsuri tranzitorii în sistemul naţional de învăţământ, cu modificările ulterioare;

- prevederilor art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 185/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă organizarea simulării evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a şi a simulării probelor scrise ale examenului de bacalaureat naţional, în anul şcolar 2013-2014, pentru familiarizarea elevilor cu rigorile unei evaluări naţionale, respectiv ale unui examen de bacalaureat naţional şi cu scopul de a optimiza rezultatele obţinute de către elevii din învăţământul preuniversitar la finalul studiilor gimnaziale/liceale.

Art. 2. - Se aprobă Calendarul simulării evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a şi al simulării probelor scrise ale examenului de bacalaureat naţional, în anul şcolar 2013-2014, prevăzut în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. - (1) Disciplinele la care se organizează simularea evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a, în anul şcolar 2013-2014, sunt: limba şi literatura română, limba şi literatura maternă (pentru elevii aparţinând minorităţilor naţionale care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă), matematică.

(2) Lista conţinuturilor pentru simularea evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a în anul şcolar 2013-2014 este prevăzută în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - (1) Disciplinele la care se organizează simularea probelor scrise ale examenului de bacalaureat naţional pentru elevii clasei a XI-a în anul şcolar 2013-2014 sunt: limba şi literatura română, limba şi literatura maternă (pentru elevii de la toate filierele, profilurile si specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale), matematică şi istorie.

(2) Lista conţinuturilor pentru simularea probelor scrise ale examenului de bacalaureat naţional pentru elevii clasei a XI-a în anul şcolar 2013-2014 este prevăzută în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 5. - (1) Disciplinele la care se organizează simularea probelor scrise ale examenului de bacalaureat naţional pentru elevii clasei a XII-a în anul şcolar 2013-2014 sunt: limba şi literatura română, limba şi literatura maternă (pentru elevii de la toate filierele, profilurile si specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale), matematică, istorie, fizică, chimie, biologie, informatică, geografie, logică, argumentare şi comunicare, psihologie, economie, sociologie, filosofie.

(2) Lista conţinuturilor pentru simularea probelor scrise ale examenului de bacalaureat naţional pentru elevii clasei a XII-a în anul şcolar 2013-2014 este prevăzută în anexa nr. 4, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 6. - Organizarea simulării evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a şi a simulării probelor scrise ale examenului de bacalaureat naţional, în anul şcolar 2013-2014 se realizează în baza unei proceduri separate, care va fi comunicată ulterior.

Art. 7. - Rezultatele obţinute de elevi la simularea evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a şi la simularea probelor scrise ale examenului de bacalaureat naţional sunt analizate la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ în care s-au desfăşurat simulările naţionale din anul şcolar 2013-2014, prin discuţii individuale cu elevii, dezbateri la nivelul clasei, şedinţe cu părinţii, precum şi la nivelul consiliului profesoral, în vederea adoptării unor măsuri pentru îmbunătăţirea performanţelor şcolare.

Art. 8. - Direcţia generală educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii, Direcţia generală învăţământ în limbile minorităţilor, Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare, inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti şi unităţile de învăţământ duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 9. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei naţionale,

Remus Pricopie

 

Bucureşti, 4 februarie 2014.

Nr. 3.076.

 

ANEXA Nr. 1

 

CALENDARUL

simulării evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a şi al simulării probelor scrise ale examenului de bacalaureat naţional, în anul şcolar 2013-2014

 

Simularea evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a din anul şcolar 2013-2014

 

18 februarie 2014

19 februarie 2014

20 februarie 2014

7 martie 2014

Simulare - Limba şi literatura română - probă scrisă

Simulare - Matematică - probă scrisă

Simulare - Limba şi literatura maternă - probă scrisă

Afişarea rezultatelor

 

Simularea probelor scrise ale examenului de bacalaureat naţional pentru elevii claselor a XI-a şi a XII-a din anul şcolar2013-2014

 

3 martie 2014

4 martie 2014

5 martie 2014

7 martie 2014

14 martie 2014

Simularea probei E) a) - probă scrisă - Limba şi literatura română

Simularea probei E) b) - probă scrisă - Limba şi literatura maternă

Simularea probei E) c) - probă scrisă - Proba obligatorie a profilului

Simularea probei E) d) - probă scrisă - Proba la alegere a profilului şi specializării (numai pentru elevii clasei a XII-a)

Afişarea rezultatelor

 

ANEXA Nr. 2

 

LISTA CONŢINUTURILOR PENTRU SIMULAREA EVALUĂRII NAŢIONALE PENTRU ELEVH CLASEI A VIII- A ÎN ANUL ŞCOLAR 2013 – 2014

 

DISCIPLINA

CONŢINUTURI

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa pentru Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a. 
Pentru simulare sunt exceptate următoarele conţinuturi: 
- rocedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: alegoria) - conţinut asociat competenţei specifice 1.1; 
- complementul direct şi propoziţia subordonată completivă directă; complementul indirect şi propoziţia subordonată completivă indirectă; complementele circumstanţiale şi propoziţiile subordonate circumstanţiale corespunzătoare (de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop) - conţinuturi asociate competenţei specifice 2.2.

MATEMATICĂ

Conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa pentru Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a. 
Pentru simulare sunt exceptate următoarele teme: 
- din capitolul Calcul algebric 
- Rapoarte de numere reale reprezentate prin litere. Simplificare. Operaţii cu rapoarte (adunare, scădere, înmulţire, împărţire, ridicare la putere cu exponent număr întreg) 
- capitolul Funcţii 
- din capitolul Ecuaţii, inecuaţii şi sisteme de ecuaţii 
- Rezolvarea în RxR a sistemelor de ecuaţii de forma:

{

a1x + b1x = c1

a2 + b2x = c2

, a1,a2,b1,b2,c1,c2, ε R

- Probleme cu caracter aplicativ care se rezolvă cu ajutorul sistemelor de ecuaţii 
- din capitolul Punctul, dreapta, planul, semiplanul, semidreapta, segmentul de dreaptă, unghiul 
- calculul unor distanţe în interiorul corpurilor studiate 
- din capitolul Corpuri geometrice. Paralelipipedul dreptunghic, cubul; prisma dreaptă cu baza triunghi echilateral, pătrat sau dreptunghi; piramida triunghiulară regulată, tetraedrul regulat, piramida patrulateră regulată: 
- desfăşurări 
- aria laterală, aria totală, volumul

LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ MATERNĂ

TARTALMAK 
1. Irodalomolvasás
 
Irodalmi formák és kódok
- Szóképek: metafora, allegória, hasonlat. Retorikai alakzatok: az ismétlés változatai (gondolatritmus, felsorolás, halmozás, fokozás), párhuzam, ellentét.
- Verstani alapfogalmak: hangsúlyos ritmus, rímfajták.
- Epika: történetmondás, elbeszélő, elbeszélői nézőpont, szereplő, szereplők rendszere; epikai műfajok: elbeszélés/novella, humoreszk, népballada, műballada, regény.
- Líra, líraiság, lírai én; lírai műfajok: dal, leíró költemény. 
- Beszédhelyzet(ek) a köznapi és irodalmi szövegekben: a beszélőnek a tárgyhoz és a címzetthez való viszonya; tény és fikció; elbeszélő, elbeszélői nézőpont. Térszerkezet, időszerkezet a lírai és az epikai művekben.
- Érték: megjelenített értékek, értékrend.
- Hangnemek: szatirikus, tragikus, tárgyilagos, humoros hangvétel.


2. A logikus és célszerű nyelvhasználat: közlésformák
Az értekező fogalmazás szerkesztése. Irodalmi művek egyéni értelmezése írásban. Magánlevél. Meghívó. Monológ. Leírás. Jellemzés. Hirdetés.


3. A közlés építőelemei: a mondat, a szó, a hang. A szó.
- A szavak jelentése (ismétlés).
- A szó szerkezete (ismétlés).
- A szófajok (ismétlés).
A mondat.
Az egyszerű mondat és elemzése (ismétlés).

LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ

Literatur 
1. Persönliche Meinung äußern und begründen; 
2. Wiedergabe des Inhaltes eines Textes: 
a. die Nacherzählung 
b. die Inhaltsangabe; 
3. Texte aufgrund von Fragen erschließen; 
4. Texte fortsetzen oder uniformen; 
5. Erfassen des tieferen Sinnes eines Textes; 
6. Sprachliche Mittel in einem literarischen Text erkennen 
7. Änderung der Erzählperspektive; 
8. Gattungsspezifische Merkmale erkennen: die Ballade 
9. Verfassen eines Dialogs zu einer gegebenen Situation.


Sprachbetrachtung 
1. Bereicherung des Wortschatzes: 
a. die Wortfamilie: Ableitung und Zusammensetzung, 
b. das Wortfeld, 
c. Homonyme, Synonyme, Antonyme; 
2. Identifikation und Bestimmen von Satzgliedern: 
Subjekt, Prädikat, Objekt, Attribut, Konditionalbestimmung; 
3. Identifikation und Bestimmen von Nebensätzen: 
Subjekt-, Prädikativ-, Attribut-, Objekt-, Konditionalsatz; 
4. Form der Nebensätze: 
a. eingeleitete: Konjunktionalsatz, Relativsatz, indirekter Fragesatz; 
b. uneingeleitete: Infinitivgruppe, Patizipialgruppe, verkappter Nebensatz 
5. Umwandlung von Satzgliedern in Nebensätze und umgekehrt.

LIMBA ŞI LITERATURA RROMANI MATERNĂ

1. Limbă rromani (Fonetică, Lexicologie, Morfologie, Sintaxă) 
2. Literatură rromani (texte literare): 
Clasa a V-a: 0 suno e kakosqo Angel (Anghel Năstase vi Noemi Năsturaş).
Clasa a Vl-a: Kamav te aresav siklărno! (Noemi Palfi-Tamaş). 
Clasa a VII-a: E xuxura (Nicolae Pandelică). 
Clasa a VIII-a: O rromano them (palemvakaripen kaθar o Źupter Borkoj palal o xramosaripen "O xasardo them" e Luminicaqo e Ćoabasqi). 
3. Noţiuni de teorie literară 
4. Compunerea

LIMBA Şl LITERATURA SÂRBĂ MATERNĂ

1. Limba sârbă (Fonetică, Lexicologie, Morfologie, Sintaxă) 
2. Literatura sârbă (texte literare): 
clasa a V-a: Starac prevario divove; U cara Trojana kozje uši; 
clasa a VI-а: Car Lazar i carica Milica; Veletovci (Ivo Andrić);
clasa a VII-а: Hajduk Veljko (Vuk Stefanović Karadžić); Pop Ćira i pop Spira (S. Sremac)
clasa a VIII-a: Kad mlidijah umreti (B. Radičević); Sve, sve, ali zanat; Hasanaginica; Sve će to narod pozlatiti (Laza Lazarević); Pop Ćira i pop Spira (S. Sremac) 
3. Noţiuni de teorie literară 
4. Compunerea

LIMBA ŞI LITERATURA SLOVACĂ MATERNĂ

1. Limbă slovacă (Fonetică, Lexicologie, Morfologie, Sintaxă) 
2. Literatură slovacă (texte literare): 
- Clasa a V-a: Medicína (Janko Jesenský). 
- Clasa a Vl-a: Na chlieb (Jozef Gregor Tajovský), Katarína - ľudová balada. 
- Clasa a VlI-a: Prvé hodinky (Jozef Gregor Tajovský), Doktor (Janko Jesenský). 
- Clasa a VIII-a: Ťapákovci (Božena Slančíková Timrava), Statky-zmätky (Jozef Gregor Tajovský).
3. Noţiuni de teorie literară 
4. Compunerea

LIMBA ŞI LITERATURA UCRAINEANĂ MATERNĂ

1. Limbă ucraineană (Fonetică, Lexicologie, Morfologie, Sintaxă) 
2. Literatură ucraineană (texte literare): 
Clasa a V-a: 
Коляди. Гейкання. Вінчування. 
Вовк і кіт,
Леонід Глібов. 
Малий Мирон, І. Франко 
Про себе, Тарас Шевченко
Доля,Т .Шевченко
Clasa a VI-a: 
Названий батько. Усна народна творчість. Загальні понятя про фольклор 
Муха і Бджола, Леонід Глібов 
Коляди. Гейкання. Вінчування. Сіяння
Тиша морська, Леся Українка; 
Маленький грішник, М. Коцюьинський 
І золотої й дорогої, Т. Шевченко
Clasa а VII-a: 
Рідна мова, Іларіон Грабович 
Українські національні символи/Українські народні символи 
Думи мої, думи мої…., Т. Шевченко 
Надія, Леся Українка
Красне писання, Іван Франко
Два сини, Марко Вовчок
Два кольори, Дмитро Павличко
Clasa а VIII-a: 
Мова, Максим Рильський 
Пісня про рушник, Андрій Малишко 
Енеїда (III частина), Іван Котляревський 
3. Noţiuni de teorie literară


4. Compunerea

LIMBA ŞI LITERATURA ITALIANĂ MATERNĂ

Conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa pentru Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a. 
Pentru simulare sunt exceptate următoarele conţinuturi: 
- procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: personificarea, epitetul, comparaţia, repetiţia, enumeraţia, antiteza); 
- trăsături ale speciilor literare: mitul, fabula; 
- articolul de ziar/de revistă; 
- substantivele compuse; 
- verbul: perfectul simplu al verbelor regulate şi neregulate (cele mai frecvente); folosirea imperativului cu pronumele de politeţe; conjunctivul prezent şi trecut.

 

ANEXA Nr. 3 

LISTA CONŢINUTURILOR PENTRU SIMULAREA PROBELOR SCRISE ALE EXAMENULUI DE BACALAUREAT NAŢIONAL PENTRU ELEVII CLASEI A XI-A ÎN ANUL ŞCOLAR 2013-2014

DISCIPLINA

CONŢINUTURI

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de  bacalaureat. 
Pentru simulare sunt exceptate următoarele conţinuturi: 
- reguli ale monologului, reguli şi tehnici de construire a dialogului, stiluri funcţionale adecvate situaţiei de comunicare, rolul elementelor verbale, paraverbale şi nonverbale în comunicarea orală - conţinuturi asociate competenţei specifice 1.1; 
- textul dramatic postbelic - conţinut asociat competenţei specifice 2.3; 
- limbajul literaturii, limbajul cinematografic, limbajul picturii, limbajul muzicii - conţinut asociat competenţei specifice 2.5; 
- simbolismul, prelungiri ale romantismului şi clasicismului, perioada interbelică, perioada postbelică, curente culturale/literare româneşti în context european - conţinuturi asociate competenţei specifice 3.2; 
- interpretări şi judecăţi de valoare exprimate în critica şi în istoria literară - conţinuturi asociate competenţei specifice 4.3; 
- autorii canonici: G. Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Camil Petrescu, G. Călinescu, E. Lovinescu, Marin Preda, Nichita Stănescu, Marin Sorescu.

MATEMATICĂ 
programa M_mate-info

Conţinuturile pentru simulare, corespunzătoare claselor a IX-a, a X-a şi a Xl-a, sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat. 
Pentru simulare sunt exceptate următoarele conţinuturi: 
- Sisteme liniare cu cel mult 4 necunoscute, sisteme de tip Cramer, rangul unei matrice 
- Studiul compatibilităţii şi rezolvarea sistemelor: proprietatea Kroneker-Capelli, proprietatea Rouche, metoda Gauss din capitolul Sisteme de ecuaţii liniare 
- capitolului Derivabilitate 
-capitolului Reprezentarea grafică a funcţiilor

MATEMATICĂ 
programa M_st-nat

Conţinuturile pentru simulare, corespunzătoare claselor a IX-a, a X-a şi a Xl-a, sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat. 
Pentru simulare sunt exceptate următoarele conţinuturi: 
- Sisteme liniare cu cel mult 3 necunoscute; forma matriceală a unui sistem liniar 
- Metoda Cramer de rezolvare a sistemelor liniare din capitolul Sisteme de ecuaţii liniare 
- capitolului Funcţii derivabile 
- capitolului Studiul funcţiilor cu ajutorul derivatelor

MATEMATICĂ 
programa M_tehnologic

Conţinuturile pentru simulare, corespunzătoare claselor a IX-a, a X-a şi a XI-a, sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat. 
Pentru simulare sunt exceptate următoarele conţinuturi: 
- Sisteme liniare cu cel mult 3 necunoscute; forma matriceală a unui sistem liniar 
- Metoda Cramer de rezolvare a sistemelor liniare din capitolul Sisteme de ecuaţii liniare 
- capitolului Funcţii derivabile 
- capitolului Studiul funcţiilor cu ajutorul derivatelor

MATEMATICĂ 
programa M_pedagogic

Conţinuturile pentru simulare, corespunzătoare claselor a IX-a, a X-a şi a XI-а, sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat. 
Pentru simulare sunt exceptate următoarele conţinuturi: 
- Structuri algebrice: inel, corp din capitolul Structuri algebrice

ISTORIE

POPOARE ŞI SPAŢII ISTORICE 
- Europa şi lumea în secolul XX
 
Probleme de atins: Europa contemporană (unitate, diversitate, integrare); Cultura română - cultură europeană; România şi Europa în secolul al XX-lea 
OAMENII, SOCIETATEA ŞI LUMEA IDEILOR 
- Economie şi societate în lumea postbelică 
Probleme de atins: Ocupaţii şi statute profesionale; Viaţa privată şi viaţa publică; Economie rurală - economie urbană în România. 
- Ştiinţa şi societatea 
Probleme de atins: Impactul tehnologiei asupra vieţii cotidiene şi a mediului; Noile tehnologii şi timpul liber. 
STATUL ŞI POLITICA 
- Statele în perioada contemporană
 
Probleme de atins: Forme de organizare statală; Idei şi regimuri politice.

Notă: 
Conţinuturile de mai sus fac parte din Programa şcolară pentru istorie - clasa a XI-а, fără a fi incluse în programa pentru examenul de bacalaureat naţional. 
Competenţele evaluate sunt cele prevăzute în programa pentru examenul de bacalaureat naţional, formate/dezvoltate până la data susţinerii simulării.

LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ MATERNĂ

I. Kommunikációs képességek 
Tartalmak
 
1.1 A nyelvi közlés tényezői (adó, vevő, csatorna, kód, üzenet, kontextus), funkciói (ismeretközlő, érzelemkifejező, felhívó, kapcsolatteremtő, metanyelvi, stilisztikai). 
1.2 Mindennapi kommunikáció (párbeszéd, monológ); nyilvános kommunikáció; tömegkommunikáció. 
1.3 Rétegzettség és norma a nyelvhasználatban (köznyelv, irodalmi nyelv; csoportnyelvek; tájnyelvi változatok); a nyelvváltozatok eltérő kifejezési formái. 
1.4 Stílusrétegek, stílusárnyalátok (társalgási, tudományos-szakmai, publicisztikai, hivatalos, szépirodalmi). 
2.1 A szöveg. Szövegszervező eljárások. Szövegszerkezet, szövegösszefüggés, grammatikai kapcsolóelemek, szövegjelentés (tételmondat, kulcsszó, témahálózat). 
2.2 Szövegtípusok, szövegműfajok (elbeszélő, leíró, érvelő; hivatalos írásművek: hivatalos levél, szakmai önéletrajz; levél). 
3.1 Érvelő-meggyőző, értekező szövegek (szónoklat, értekezés). 
3.2 Az érvelő-meggyőző, értekező szöveg jellemzői: szókincs, terminológia, az érvelés technikája (érvek, ellenérvek; deduktív, induktív érvelés; bizonyítás, cáfolat). 
4.1 Szóbeli és írott szövegek jellemzői. 
4.2 A kommunikációs helyzethez és a tárgyhoz igazodó megnyilatkozás.
4.3 A magyar helyesírás alapelvei (akiejtés, a szóelemzés, a hagyomány és az egyszerűsítés elve); az egybeírás és különírás szabályai; a tulajdonnevek írásának szabályai; az idegen szavak helyesírása. 
5.1 Vélemény, magyarázat; információk kiemelése, összefüggések megragadása, elfogadás, elutasítás megfogalmazása. 
6.1 Könyv- és könyvtárhasználat; a forráshasználat etikai normái és formai kötöttségei; idézés, hivatkozás. 
II-III. A szövegolvasás és a történeti látás képességei 
Tartalmak
 
1.1 Esztétikai tapasztalat, esztétikai érték, megjelenített értékek, értékrend, értékszerkezet. 
1.2 Esztétikai minőségek: fenséges, alantas, tragikus, elégikus, idilli, komikus, ironikus, szatirikus. 
1.3 Hangnemek: ünnepélyes, patetikus, humoros, szatirikus, nosztalgikus, elégikus. 
2.1 Irodalmi kánon, korstílus, stílusjegyek (középkor, reneszánsz, barokk, klasszicizmus, romantika). 
3.1 Szóképek: metafora, megszemélyesítés, szinesztézia, allegória, metonimia, szimbólum. Hasonlat. Vándormotívum, archetípus. Alakzatok: ismétlés, ellentét, kihagyás, felcserélés, gondolatpárhuzam. 
3.2 Verstani fogalmák: ritmus, hangsúlyos ritmus, időmértékes ritmus, rím és rímfajták. Balassi-strófa, szonett. 
3.3 Tér- és időszerkezet az epikai, lírai, drámai alkotásokban. 
3.4 Epikai műfajok: eposz, ballada, legenda, novella, regény, napló, irodalmi levél. 
3.5 Lírai műfajok: dal, epigramma, óda, himnusz, költői levél, életkép, elégia, leíró költemény. 
3.6 Drámai műfajok: tragédia, drámai költemény. 
4.1 Elbeszélés és tanítás a legendában. 
4.2 Hősteremtés a történeti tárgyú epikában (barokk eposz, történeti tárgyú műballada, történelmi regény). 
4.3 Az énelbeszélés változatai (levél, napló, irodalmi levél, szentimentalista énregény). Az elbeszélői ént létrehozó narrációs eljárások. 
4.4 Történetalakítás és időkezelés a romantikus epikus alkotásokban. 
4.5 Romantikus emberkép az epikus alkotásokban. 
5.1 Imitáció a barokk eposzban. 
6.1 A közösségi én megnyilatkozásformái; a himnusz változatai (keresztény, közösségi), az óda történeti változatai (klasszicista, romantikus). 
6.2 Lírai én a romantikában (teremtő zseni, látnok, hasonmás). 
7.1 Személyesség, személytelenség; közvetlenség, közvetettség. 
7.2 Allegorikusság. 
8.1 Imitáció, antik minta, imitáció és versszerkezet (piktúra, szentencia), imitáció és verselés (klasszikus időmértékes verselés: hexameter, pentameter, disztichon), imitáció és műfajok (óda, elégia, epigramma). 
8.2 Imitáció a humanista és klasszicista lírában. 
9.1 Cselekmény, konfliktus, szereplők rendszere, drámai hős, szerkezet, beszédfajták. 
10.1 A romantikus dráma. 
10.2 Eszmetörténeti összefüggések a drámai költeményben.
Ajánlott szerzők listája: 
Arany János, Balassi Bálint, Berzsenyi Dániel, Csokonai Vitéz Mihály, Jókai Mór, Kármán József, Katona József, Kazinczy Ferenc, Kós Károly, Kölcsey Ferenc, Madách Imre, Mikes Kelemen, Mikszáth Kálmán, Móricz Zsigmond, Janus Pannonius, Petőfi Sándor, Vajda János, Vörösmarty Mihály, Zrínyi Miklós.

LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ

Literatur: 
Aufklärung: Wesenszüge und Menschenbild anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten; 
G.E. Lessing als Vertreter der Aufklärung. G. E. Lessing: Nathan der Weise.
Sturm und Drang: Lebensgefühl und Kunstauffassung anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten. 
Klassik: Lebensgefühl, Kunstauffassung, Menschenbild anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten. 
Romantik: Lebensgefühl, Kunstauffassung und Menschenbild anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten. 
Realismus: Wesenszüge und Problematik anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten. 
Lyrik: Strukturen, Themen und Motive von der Aufklärung bis zum Realismus.


Grammatik/Sprachbetrachtung: 
Gesicherte Kenntnisse zur Rechtschreibung, Zeichensetzung, und zum Wortschatz. 
Gepflegter, dem Sachverhalt angemessener Ausdruck.

LIMBA ŞI LITERATURA CROATĂ MATERNĂ

I. LITERATURA CROATA 
autori canonici - Ivan Mažuranić (Smrt Smail-age Čengića), Stanko Vraz (Đulabije), Petar Preradović (Mrtva ljubav) August Šenoa (Seljačka buna), Ante Kovačić (U registraturi), Vjenceslav Novak (Posljednji Stipančići), Josip Kozarac (Slavonska šuma), A.G.Matoš (Utjeha kose, Jesenje veče) 
II. LIMBĂ ŞI COMUNICARE 
III. LEXICOLOGIE
IV. STILISTICĂ

LIMBA ŞI LITERATURA SÂRBĂ MATERNĂ

I. Literatura sârbă (texte literare): 
Narodna književnost: 
Lirsko - epske pesme (Hasanaginica) 
Epske pesme (Car Lazar i carica Milica) 
Pripovetke (U cara Trojana kozje usi) 
Srednjevekovna književnost: Dositej Obradović (Život i prosvetiteljsko delo)


Romantizam
Branko Radičević (Đački rastanak, Kad mlidijah umreti) 
Laza Kostić (Santa Maria della Salute)


Realizam
Laza Lazarević (Sve će to narodpozlatiti)


Književnost XX veka
Ivo Andrić (Most na Zepi, Na Drini ćuprija)
Miloš Crnjanski (Seobe) 
Dcsanka Maksimović (Krvava bajka) 
Dobrica Ćosić (Koreni) 
II. Limbă şi comunicare 
III. Lexicologie 
IV. Compunere

LIMBA ŞI LITERATURA SLOVACĂ MATERNĂ

I. LITERATURA SLOVACĂ 
autori canonici
- Ján Kollár (Slávy dcéra), Ján Hollý (Svätopluk), Andrej Sládkovič (Detvanj, Samo Chalúpka (Mor ho!), Janko Kráľ (Zakliala panna vo Váhu a divný Janko), Ján Chalúpka (Kocúrkovoj, Ján Botto (Smrť Jánošíkova), Pavol Országh Hviezdoslav (Hájnikova žena), Martin Kukučín (Neprebudenýj, Božena Slančíkova Timrava (Ťapákovci), Jozef Gregor Tajovský (Do konca) 
II. LIMBĂ ŞI COMUNICARE 
III. LEXICOLOGIE
IV. STILISTICĂ

LIMBAŞI LITERATURA UCRAINEANĂ MATERNĂ

I. LITERATURA UCRAINEANA 
Clasa a IX-a: 
Tema Adolescenţa: Тарас Шевченко - Мені тринадцятий минало. Павло Тичина - Ви знаєте, як липа шелестить; Михайло Коцюбинський - Подарунок на іменини. 
Tema Joc şi joacă: фольклор - веснянки, колядки, вертеп, українські вечорниці, Г. К. Основ'яненко - Сватання на Гончарівці. 
Tema Familia: Тарас Шевченко - Садок вишневий коло хати; Андрій Малишко - Пісня про рушник; І. Н. Левицький - Кайдашева сім 'я. 
Tema Şcoala: O. Маковей - Протекція; Леся Українка - Сім струн;

Tema Iubirea: Тарас Шевченко - Тополя. Причинна; В. Сосюра-Так ніхто не кохав. Коли потяг у даль загуркоче; І. Франко - Чого являєшся мені; 
Tema Scene din viaţa de ieri şi de azi: Історичні тексти (Козацтво, Запорозька Січ і тд); М. Вовчок - Кармелюк; 
Tema Aventură, călătorie: О. Довженко - Зачарована Десна; Б. Олійник - Пісня про матір. 
Tema Lumi fantastice: І.Котляревський - Енеїда; Фольклор -народні казки 
Clasa а Х-а: 
1. Proza narativă 
Proza scurtă: Новина - В. Стефаник; Сердешна Оксана - Г. Квітка-Основ’яненко; Г’орпина - М. Вовчок 
Romanul: Хіба ревуть воли, як ясла повні? - П. Мирний; У неділю рано зілля копала - O. Кобилянська; Тіні забутих предків - М Коцюбинський. 
2. Poezia 
Poezia lirică: Досвітні огні. Слово, чому ти не твердая криця - Л. Українка; 
Роemе: Каmерина. Наймичка, Сон - Т. Шевченко; Поєдинок - Д. Павличко; 
3. Textul dramatic : Наталка Полтавка - I. Котляревський
Clasa а ХІ-а: 
Realismul în literatura ucraineană 
Poezia: І. Франко - „Vivere memento ”, „Moŭceŭ”, Л. Українка - “Напис в руїні” 
Proza scurtă: В. Стефаник - “Камінний хреm” 
Romanul: М. Коцюбинський „Fata morgana”, O. Кобилянська - “Земля”, І. Франко - “Захар Беркут” 
Dramaturgia: І. Франко - „Украдене щастя” 
Simbolismul în literatura ucraineană 
Poezia: M. Вороний - “Рубіни”, “Лілея” 
Modernismul în literatura ucraineană 
Poezia: O. Олесь - “Чари ноні”, ”3 журбою радість обнялась” 
II. LIMBĂ ŞI COMUNICARE 
III. LEXICOLOGIE
IV. STILISTICĂ

LIMBA ŞI LITERATURA TURCĂ MATERNĂ

I. LITERATURA TURCĂ 
(Yaz ile Kışın Tartışması), Nasrettin Hoca (Fıkra), Yıınus Emre (İlahi), Kadı Burhanettin (Tuyug), Köroğlu (Koçaklama), Karacaoğlan (Güzelleme), Gevheri (Güzelleme), (Kerem ile Aslı Hikayesi), Evliya Çelebi (Seyahatname), Halide Edip Adıvar (Hikmet Çocuk), Rüşen Eşref Ünaydın (Mustafa Kemal İle Mülakat), Süleyman Nazif (Kara Bir Gün), Yahya Kemal Beyatlı (Hatırat), Ömer Seyfettin (Topuz), Ahmet Hikmet Müftüoğlu (Çağlayanlar), Mehmet Akif (Çanakkale Şehitlerine), Yahya Kemal Beyatlı (Akıncılar), Ziya Gökalp (Türkçülüğün Esasları), Reşat Nuri Güntekin (Tanrı Misafiri), Sami Paşa-Sezai (Esirlikte İlk Gün), Hüseyin Rahmi Gürpınar (Tövbeler Tövbesi), Halit Ziya Uşaklığıl (Köy Hatırası), Yakup Kadri Karaosmanoğlu (Köy Hatırası), Ziya Gökalp (Ümit), Sait Faik Abasıyanık (Yani Usta), Sabahattin Ali (Apartman), Aziz Nesin (Damda Deli Var), Fakir Baykurt (Çilli), Fazıl Hüsnü Dağlarca (Mustafa Kemal’in Kağnısı), Mehmet Âkif Ersoy (Küfe), Celâleddin Rűmi (Söylenmemiş Bir Söz), Yunus Enire (Ey Dost Aşkın Denizine), Fuzulî (Gazel), Bakî (Gazel), Nefî (Gazel), Nedim (Gazel), Şeyh Galip (Rubai), Aşık Veysel (Hayat Hikâyesi), Namık Kemal (Vatan Türküsü), Recaizade Mahmut Ekrem (Yakışmadın), Mehmet Âkif Ersoy (Çanakkale Şehitleri), Mehmet Emin Yurdakul (Anadolu), Ziya Gökalp (Köyün), Tevfık Fikret (Kuşlar), Ahmet Muhip Dranas (Şehrin Üstünden Geçen Bulutlar), Cahit Sıtkı Tarancı (Otuz Beş Yaş Şiiri), Yahya Kemal Beyatlı (Açık Deniz), Orhan Veli Kanık (Oktay’a Mektuplar), Halide Edip Adıvar (Ateşten Gömlek), Reşat Nüri Güntekim (Çalıkuşu, Yaprak Dökümü), Yaşar Kemal (İnce Memed), (Araba Sevdası). 
II. LIMBĂ ŞI COMUNICARE 
III. LEXICOLOGIE 
IV. STILISTICĂ

 

ANEXA Nr. 4

 

LISTA CONŢINUTURILOR PENTRU SIMULAREA PROBELOR SCRISE ALE EXAMENULUI DE BACALAUREAT NAŢIONAL PENTRU ELEVII CLASEI A XII-A ÎN ANUL ŞCOLAR 2013-2014

 

DISCIPLINA

CONŢINUTURI

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat. 
Pentru simulare sunt exceptate următoarele conţinuturi: 
- reguli ale monologului, reguli şi tehnici de construire a dialogului, stiluri funcţionale adecvate situaţiei de comunicare, rolul elementelor verbale, paraverbale şi nonverbale în comunicarea orală - conţinuturi asociate competenţei specifice 1.1; 
- textul dramatic postbelic - conţinut asociat competenţei specifice 2.3; 
- limbajul literaturii, limbajul cinematografic, limbajul picturii, limbajul muzicii - conţinut asociat competenţei specifice 2.5; 
- perioada postbelică - conţinut asociat competenţei specifice 3.2; 
- autorii canonici: Marin Preda, Nichita Stănescu, Marin Sorescu.

MATEMATICĂ 
programa M_mate-info

Conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat. 
Pentru simulare sunt exceptate următoarele conţinuturi: 
- capitolului Inele de polinoame cu coeficienţi într-un corp& comutativ (Q, R, C, Zp, p prim) 
- capitolului Aplicaţii ale integralei definite

MATEMATICĂ 
programa M_şt-nat

Conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat. 
Pentru simulare sunt exceptate următoarele conţinuturi: 
- capitolului Inele de polinoame cu coeficienţi într-un corp comutativ (Q, R, C, Zp, p prim) 
- capitolului Aplicaţii ale integralei definite

MATEMATICĂ 
programa M_tehnologic

Conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat. 
Pentru simulare sunt exceptate următoarele conţinuturi: 
- capitolului Inele de polinoame cu coeficienţi într-un corp comutativ (Q, R, Z, p prim) 
- capitolului Aplicaţii ale integralei definite

MATEMATICĂ 
programa M_pedagogic

Conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat. 
Pentru simulare sunt exceptate următoarele conţinuturi: 
- Sisteme de ecuaţii liniare cu cel mult 3 necunoscute; forma matriceală a unui sistem liniar 
- Metode de rezolvare a sistemelor liniare: metoda Cramer, metoda Gauss 
- Aplicaţii: ecuaţia unei drepte determinate de două puncte distincte, aria unui triunghi şi caracterizarea coliniarităţii a trei puncte în plan 
din capitolul Sisteme de ecuaţii liniare

ISTORIE

DOMENII DE CONŢINUT/CONŢINUTURI (clasa a XII-a) 
A. POPOARE ŞI SPAŢII ISTORICE

1. Romanitatea românilor în viziunea istoricilor. 
B. OAMENII, SOCIETATEA ŞI LUMEA IDEILOR 
1. Secolul XX - între democraţie şi totalitarism. Ideologii şi practici politice în România şi în Europa. 
2. Constituţiile din România. 
C. STATUL ŞI POLITICA 
1. Autonomii locale şi instituţii centrale şi în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII). 
2. Statul român modern: de la proiect politic la realizarea României Mari. (secolele XVIII-XX)

LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ MATERNĂ

I. Kommunikációs képességek 
Tartalmak
 
1.1 A nyelvi közlés tényezői (adó, vevő, csatorna, kód, üzenet, kontextus), funkciói (ismeretközlő, érzelemkifejező, felhívó, kapcsolatteremtő, metanyelvi, stilisztikai). 
1.2 Mindennapi kommunikáció (párbeszéd, monológ); nyilvános kommunikáció; tömegkommunikáció. 
1.3 Rétegzettség és norma a nyelvhasználatban (köznyelv, irodalmi nyelv; csoportnyelvek; tájnyelvi változatok); a nyelvváltozatok eltérő kifejezési formái. 
1.4 Stílusrétegek, stílusárnyalatok (társalgási, tudományos-szakmai, publicisztikai, hivatalos, szépirodalmi). 
1.5 Stíluselem, stílushatás; állandó és alkalmi stílusérték; denotatív és konnotatív jelentés. 
2.1 A szöveg. Szövegszervező eljárások. Szövegszerkezet, szövegösszefüggés, grammatikai kapcsolóelemek, szövegjelentés (tételmondat, kulcsszó, témahálózat). 
2.2 Szövegtípusok, szövegműfajok (elbeszélő, leíró, érvelő; hivatalos írásművek: hivatalos levél, szakmai önéletrajz; levél). 
3.1 Érvelő-meggyőző, értekező szövegek (szónoklat, értekezés). 
3.2 Az érvelő-meggyőző, értekező szöveg jellemzői: szókincs, terminológia, az érvelés technikája (érvek, ellenérvek; deduktív, induktív érvelés; bizonyítás, cáfolat). 
4.1 Szóbeli és írott szövegekjellemzői. 
4.2 A kommunikációs helyzethez és a tárgyhoz igazodó megnyilatkozás. 
4.3 A magyar helyesírás alapelvei (a kiejtés, a szóelemzés, a hagyomány és az egyszerűsítés elve); az egybeírás és különírás szabályai; a tulajdonnevek írásának szabályai; az idegen szavak helyesírása; a központozás szabályai. 
5.1 Vélemény, magyarázat; információk kiemelése, összefüggések megragadása, elfogadás, elutasítás megfogalmazása. 
6.1 Könyv- és könyvtárhasználat; a forráshasználat etikai normái és formai kötöttségei; idézés, hivatkozás. 
II-III. A szövegolvasás és a történeti látás képességei 
Tartalmak
 
1.1 Esztétikai tapasztalat, esztétikai érték, megjelenített értékek, értékrend, értékszerkezet. 
1.2 Esztétikai minőségek: fenséges, alantas, tragikus, elégikus, idilli, komikus, ironikus, szatirikus. 
1.3 Hangnemek: ünnepélyes, patetikus, humoros, szatirikus, nosztalgikus, elégikus, tárgyilagos. 
2.1 Irodalmi kánon, korstílus, stílusjegyek. 
3.1 Szóképek: metafora, megszemélyesítés, szinesztézia, allegória, metonimia, szimbólum. Hasonlat. Vándormotívum, archetípus. Alakzatok: ismétlés, ellentét, kihagyás, felcserélés, gondolatpárhuzam. 
3.2 Verstani fogalmak: ritmus, hangsúlyos ritmus, időmértékes ritmus, rím és rímfajták. Balassi-strófa, szonett. 
3.3 Tér- és időszerkezet az epikai, lírai, drámai alkotásokban. 
3.4 Epikai műfajok: eposz, ballada, legenda, novella, regény, napló, irodalmi levél. 
3.5 Lírai műfajok: dal, epigramma, óda, himnusz, költői levél, életkép, elégia, leíró költemény. 
3.6 Drámai műfajok: tragédia, drámai költemény. 
4.1 Elbeszélés és tanítás a legendában. 
4.2 Hősteremtés a történeti tárgyú epikában (barokk eposz, történeti tárgyú műballada, történelmi regény). 
4.3 Az énelbeszélés változatai (levél, napló, irodalmi levél, szentimentalista énregény). Az elbeszélői ént létrehozó narrációs eljárások. 
4.4 Történetalakítás és időkezelés a romantikus, realista, klasszikus modern epikus alkotásokban. 
4.5 Romantikus, realista, naturalista, modern emberkép az epikus alkotásokban. 
5.1 Elbeszélői formák játéka: elbeszélői modalitás. 
5.2 Imitáció a barokk eposzban. 
6.1 A közösségi én megnyilatkozásformái; a himnusz változatai (keresztény, közösségi), az óda történeti változatai (klasszicista, romantikus, modern). 
6.2 Lírai én a romantikában (teremtő zseni, látnok, hasonmás), a klasszikus modernségben (az én felnövesztése, az én megsokszorozódása). 
7.1 Személyesség, személytelenség; közvetlenség, közvetettség. 
7.2 Egyszólamúság, többszólamúság, önmegszólítás. 
7.3 Allegorikusság, szimbolikusság, tárgyiasság. 
8.1 Imitáció, antik minta, imitáció és versszerkezet (piktúra, szentencia), imitáció és verselés (klasszikus időmértékes verselés: hexameter, pentameter, disztichon), imitáció és műfajok (óda, elégia, epigramma). 
8.2 Imitáció a humanista és klasszicista lírában. 
9.1 Cselekmény, konfliktus, szereplők rendszere, drámai hős, szerkezet, beszédfajták. 
10.1 A romantikus dráma. 
10.2 Eszmetörténeti összefüggések a drámai költeményben. 
Ajánlott szerzők listája: 
Ady Endre, Áprily Lajos, Arany János, Babits Mihály, Balassi Bálint, Berzsenyi Dániel, Csokonai Vitéz Mihály, Jókai Mór, Kármán József, Katona József, Kazinczy Ferenc, Kós Károly, Kosztolányi Dezső, Kölcsey Ferenc, Krúdy Gyula, Kuncz Aladár, Madách Imre, Mikes Kelemen, Mikszáth Kálmán, Móricz Zsigmond, Németh László, Janus Pannonius, Petőfi Sándor, Radnóti Miklós, Szabó Lőrinc, Tamási Áron, Tóth Árpád, Vajda János, Vörösmarty Mihály, Zrínyi Miklós.

LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ

Toate conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.

LIMBA ŞI LITERATURA CROATĂ MATERNĂ

Toate conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.

LIMBA ŞI LITERATURA SÂRBĂ MATERNĂ

Toate conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.

LIMBA ŞI LITERATURA SLOVACĂ MATERNĂ

Toate conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.

LIMBA ŞI LITERATURA UCRAINEANĂ MATERNĂ

Toate conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.

LIMBA ŞI LITERATURA TURCĂ MATERNĂ

Toate conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.

BIOLOGIE

varianta Bl. BIOLOGIE VEGETALĂ ŞI ANIMALĂ - clasele a IX-a şi a X-a: toate conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat; 
varianta B2. ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE UMANĂ, GENETICĂ ŞI ECOLOGIE UMANĂ - clasele a XI-a şi a XII-a: toate conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat. 
Pentru simulare este exceptată tema Ecologie umană.

FIZICĂ

Toate conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.

CHIMIE

Toate conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.

INFORMATICĂ

Toate conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.

GEOGRAFIE

A. EUROPA ŞI ROMÂNIA - ELEMENTE GEOGRAFICE DE BAZĂ 
1. Spaţiul românesc şi spaţiul european 
2. Elemente fizico-geografice definitorii ale Europei şi ale României: 
- relieful major (trepte, tipuri şi unităţi majore de relief) 
- clima (factorii genetici, elementele climatice, regionarea climatică) 
- hidrografia - aspecte generale; Dunărea şi Marea Neagră 
- învelişul biopedogeografic 
- resursele naturale 
3. Elemente de geografie umană ale Europei şi ale României 
- harta politică a Europei; România ca stat al Europei 
- populaţia şi caracteristicile ei geodemografice 
- sistemul de oraşe al Europei 
- activităţile economice - caracteristici generale 
- sisteme de transport 
4. Mediu înconjurător şi peisaje 
5. Regiuni geografice în Europa şi în România: 
- caracteristici ale unor regiuni geografice din Europa şi din România 
- studiu de caz al unei regiuni geografice - Carpaţii 
6. Ţările vecine României

DISCIPLINA

CONŢINUTURI

LOGICĂ, COMUNICARE ŞI ARGUMENTARE

Toate conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.

PSIHOLOGIE

Toate conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.

SOCIOLOGIE

Toate conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.

ECONOMIE

Toate conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.

FILOSOFIE

Conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat. 
Pentru simulare sunt exceptate următoarele conţinuturi: 
Teorii politice modeme şi contemporane; Drepturile omului 
4. Cunoaşterea 
5. Filosofía

 

RECTIFICĂRI

 

În cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2014 privind exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din calitatea de acţionar al statului la Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice “Transelectrica” - S.A. şi la Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale “Transgaz” - S.A, Mediaş şi pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 14 februarie 2014, se face următoarea rectificare:

- la contrasem naturi, în loc de:

“Ministrul delegat pentru buget,

Constantin Niţă

se va citi:

“Ministrul delegat pentru energie,

Constantin Niţă”.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.