MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 109/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 109         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 13 februarie 2014

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 552 din 17 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru si ale art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici

 

Decizia nr. 13 din 16 ianuarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. (3) şi alin. (4) din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

68. - Hotărâre pentru modificarea anexei nr. N/1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.417/2009 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru 9 obiective de investiţii prioritare din infrastructura de mediu şi dezvoltare durabilă

 

69. - Hotărâre privind modificarea anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, referitor la adresa poştală a unor bunuri imobile aflate în administrarea institutului de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor

 

70. - Hotărâre privind aprobarea plăţii contribuţiei României la bugetul Secretariatului Consiliului Cooperării Regionale

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

            31. - Ordin al ministrului fondurilor europene privind publicarea schimbului de scrisori, semnate la Bucureşti la 2 decembrie 2013 şi, respectiv, la Luxemburg ia 20 decembrie 2013, care constituie Acordul dintre Guvernul României şi Banca Europeană de Investiţii pentru modificarea Memorandumului de înţelegere privind sprijinul pentru implementarea proiectelor în vederea absorbţiei fondurilor structurale şi de coeziune ale Uniunii Europene în România între Guvernul României şi Banca Europeană de Investiţii, semnat la Bucureşti la 26 ianuarie 2012

 

REPUBLICĂRI

 

            Legea nr. 129/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Fondului Român de Dezvoltare Socială

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 552

din 17 decembrie 2013

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, excepţie ridicată de Sindicatul Poliţiştilor “Lege şi Onoare” Mureş din Târgu Mureş,

În numele membrului de sindicat Nicoleta Silvia Buta, în Dosarul nr. 3.896/102/2011 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului nr. 509D/2013 al Curţii Constituţionale.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 ca inadmisibilă şi ca neîntemeiată pe cea a prevederilor art. 109 din Legea nr. 188/1999, invocând, în acest sens, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale şi precizând că Legea nr. 146/1997 a fost abrogată expres şi integral prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 13 iunie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 3.896/102/2011, Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, excepţie ridicată de Sindicatul Poliţiştilor “Lege şi Onoare” Mureş din Târgu Mureş,

În numele membrului de sindicat Nicoleta Silvia Buta, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unui recurs introdus împotriva sentinţei prin care Curtea de Apel Mureş a dispus anularea ca netimbrată a cererii formulate de acesta, fără a intra în analiza fondului cauzei.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată, mai întâi, că, din interpretarea textelor de lege criticate, instanţa de judecată a apreciat că, pentru soluţionarea unui conflict individual de muncă intervenit între funcţionarii publici cu statut special şi instituţia publică angajatoare, aceştia sunt obligaţi la plata unei taxe judiciare de timbru, tocmai datorită naturii juridice speciale a raporturilor de muncă. Instanţa de judecată a ajuns la concluzia că sunt exonerate de la plata taxei judiciare de timbru doar acele persoane care au calitatea de angajat cu contract individual de muncă, nu şi cele care au calitatea de funcţionari publici. Autorul excepţiei susţine că, în lumina prevederilor Legii dialogului social nr. 62/2011 care definesc noţiunile de “conflict de muncă”, “conflict individual de muncă” şi “conflicte în legătură cu plata unor despăgubiri”, textele de lege criticate sunt neconstituţionale în măsura în care, din interpretarea lor coroborată, s-ar desprinde ideea că, pentru soluţionarea unui conflict individual sau colectiv de muncă, funcţionarii publici sunt obligaţi la plata unei taxe judiciare de timbru. Arată că se încalcă principiul egalităţii în faţa legii, întrucât se deschide calea unei discriminări evidente între funcţionarii publici şi personalul contractual în ce priveşte soluţionarea în fond a litigiilor de muncă (conflictele de drepturi) ivite la nivelul instituţiilor publice. În acest sens, precizează că, înainte de modificarea Legii nr. 188/1999 prin Legea nr. 251/2006, procedura de soluţionare a acestor litigii de muncă era unică atât pentru funcţionarii publici, cât şi pentru personalul contractual, fără discriminare de tratament juridic în ceea ce priveşte soluţionarea în fond a acestor litigii de muncă. Critică textele de lege supuse controlului de constituţionalitate pentru ambiguitatea lor şi pentru că deschid calea unor interpretări arbitrare, generând o “barieră procedurală,, care conduce inevitabil la discriminarea funcţionarului public în raport cu personalul contractual, prin obligativitatea timbrării acţiunii, cu taxă judiciară de timbru şi timbru judiciar, raportat la cuantumul despăgubirilor solicitate. De asemenea, funcţionarul public este privat de beneficiul celerităţii soluţionării litigiului, întrucât la instanţele de contencios administrativ termenele sunt de 30 de zile sau mai lungi, comparativ cu cele care soluţionează litigiile de muncă, unde termenele de judecată nu depăşesc 15 zile. Tot astfel, arată că, în contenciosul administrativ, sarcina probei revine reclamantului funcţionar public, în contrast cu regula din litigiile de muncă de drept comun potrivit căreia sarcina probei revine angajatorului. Totodată, susţine că inegalitatea de tratament a funcţionarilor publici rezultă din faptul că hotărârile asupra fondului cauzei pronunţate de instanţele de contencios administrativ nu sunt definitive şi executorii şi, pe cale de consecinţă, nu pot fi învestite cu formulă executorie, pe când hotărârile judecătoreşti pronunţate în primă instanţă în cazul litigiilor de muncă de drept comun sunt definitive şi executorii şi se poate proceda la executarea acestora. În fine, precizează că şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a pronunţat prin Decizia nr. 5.149 din 9 septembrie 2004 şi Decizia nr. 1.792 din 27 martie 2007 în sensul existenţei unei inegalităţi de tratament la care au fost supuşi funcţionarii publici şi că, mai mult, litigiile având ca obiect drepturi personale de natură patrimonială ale funcţionarului public ar fi chiar de competenţa instanţei specializate pe litigii de muncă, iar nu de competenţa instanţelor de contencios administrativ.

Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că nu sunt nesocotite prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât, astfel cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pentru a fi vorba de discriminare, situaţiile în discuţie trebuie să fie identice sau asemănătoare (comparabile). Or, în speţă se invocă discriminarea funcţionarilor publici raportat la personalul contractual. Sub acest aspect, Curtea Constituţională a reţinut că principiul egalităţii nu presupune uniformitate, ci, dimpotrivă, situaţii obiectiv diferite justifică şi chiar impun instituirea unui tratament juridic diferenţiat. Consideră că dispoziţiile criticate nu contravin nici prevederilor art. 21 din Legea fundamentală, deoarece accesul liber la justiţie nu înseamnă gratuitate. De asemenea, în opinia sa, nu sunt încălcate nici celelalte dispoziţii din Constituţie invocate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că nu pot fi reţinute criticile formulate de autorul excepţiei, invocând în acest sens deciziile prin care Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra unor critici similare (deciziile nr. 170 din 27 februarie 2007, nr. 23 din 15 ianuarie 2008. nr. 1.325 din 13 octombrie 2009 şi 328 din 25 iunie 2013). În ce priveşte susţinerea potrivit căreia textele de lege supuse controlului sunt neconstituţionale în măsura în care, din interpretarea lor coroborată, s-ar desprinde ideea că, pentru soluţionarea unui conflict individual sau colectiv de muncă, funcţionarii publici sunt obligaţi fa plata unei taxe judiciare de timbru, observă că, aşa cum a statuat Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispoziţiile constituţionale pretins încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, care, la data sesizării Curţii Constituţionale, aveau următorul cuprins: “Sunt scutite de taxe judiciare de timbru acţiunile şi cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, referitoare la:

a) încheierea, executarea şi Încetarea contractului individual de munca, orice drepturi ce decurg din raporturi de munca. stabilirea impozitului pe salarii, drepturile decurgând din executarea contractelor colective de muncă şi cele privind soluţionarea conflictelor colective de muncă, precum şi executarea hotărârilor pronunţate în aceste litigii;”.

Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, Legea nr. 146/1997 a fost abrogată expres prin dispoziţiile art. 58 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013.

În acest context legislativ, Curtea va proceda la verificarea admisibilităţii excepţiei de neconstituţionalitate din perspectiva prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora “Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia”.

Aceste dispoziţii legale trebuie aplicate în conformitate cu cele statuate de instanţa de contencios constituţional prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, şi anume că sintagma “În vigoare” din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1)şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare.

Astfel, având în vedere că, prin încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale din 13 iunie 2013, Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a amânat pronunţarea cu privire la excepţia netimbrării cererii de recurs pentru 17 iunie 2013, prilej cu care a apreciat că aceasta este întemeiată şi a anulat recursul ca netimbrat, Curtea Constituţională se va pronunţa asupra textului de lege cuprins în Legea nr. 146/1997 care, deşi în prezent abrogată, a constituit temeiul respingerii acţiunii autorului excepţiei. Aceasta, deoarece însuşi obiectul recursului îl constituia anularea sentinţei prin care a fost respinsă ca netimbrată acţiunea introductivă de instanţă.

De asemenea, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie şi prevederile art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, modificat prin Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 12 februarie 2013, care au următoarea redactare: “Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe”.

În opinia autorului excepţiei, textele de lege criticate încalcă următoarele dispoziţii din Legea fundamentală: art. 16 - “Egalitatea în drepturi”, art. 21 -”Accesul liber la justiţie”, art. 41 - “Munca şi protecţia socială a muncii”, art. 52 - “Dreptul persoanei vătămate de o autoritate public㔺\ art. 126 - “Instanţele judecătoreşti”. Invocă, de asemenea, şi prevederile art. 14 - “Interzicerea discriminării” din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii textelor de lege ce formează obiect al excepţiei de faţă, prin prisma unor critici similare şi prin raportare la aceleaşi prevederi din Constituţie şi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Astfel, prin Decizia nr. 328 din 25 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea J, nr. 490 din 2 august 2013, Curtea s-a pronunţat asupra unei excepţii de neconstituţionalitate ridicată într-o cauză similară celei de faţă, în care autorii excepţiei erau, la fel ca în prezentul dosar, membri ai Sindicatului Poliţiştilor “Lege şi Onoare” Mureş din Târgu Mureş.

Cu acel prilej, a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, reţinând, pe de o parte, în acord cu jurisprudenţa sa anterioară (Decizia nr. 773 din 1 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr. 580 din 1 august 2008, sau prin Decizia nr. 21 din 18 ianuarie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 5 martie 2001), că instituirea de către legiuitor a unor scutiri de taxe de timbru pentru anumite categorii de cereri nu constituie o discriminare sau o atingere adusă principiului constituţional al egalităţii în drepturi, prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituţie.

Pe de altă parte, Curtea a observat că în acea cauză, similară celei de faţă, principala critică de neconstituţionalitate viza lipsa din cuprinsul Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a enumerării cauzelor referitoare la raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici printre cele pentru care legiuitorul a prevăzut scutirea de la plata taxelor de timbru şi timbru judiciar. Curtea a constatat că, din această perspectivă, excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, complinirea omisiunilor legislative excedând competenţei sale. Aceasta, deoarece, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului, revenind legiuitorului sarcina să aprecieze dacă este oportună introducerea unei prevederi legale exprese care să reglementeze scutirea de la plata taxei judiciare de timbru a acţiunilor formulate în legătură cu raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici.

Totodată, Curtea a observat că prin critica de neconstituţionalitate formulată a fost semnalată, la fel ca în cauza de faţă, existenţa unor soluţii contradictorii pronunţate de diversele instanţe, care, sesizate cu soluţionarea unor litigii privitoare la drepturile ce decurg din raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici, au interpretat diferit textele de lege existente în materie, unele dintre acestea apreciind că astfel de acţiuni sunt scutite de taxa judiciară de timbru, iar altele considerând, dimpotrivă, că reclamanţii, funcţionari publici, au obligaţia de a plăti taxă judiciară de timbru. Curtea Constituţională a constatat că aceasta nu reprezintă o problemă de constituţionalitate, ci una de aplicare a legii, care nu intră în sfera de competenţă a instanţei de contencios constituţional.

De altfel, ulterior pronunţării deciziei menţionate, Legea nr. 146/1997 a fost integral abrogată, materia taxelor judiciare de timbru fiind reglementată printr-un nou act normativ, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, care, la art. 29 alin. (4) prevede că “Acţiunile şi cererile privind raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici şi ale funcţionarilor publici cu statut special sunt asimilate, sub aspectul taxei judiciare de timbru, conflictelor de muncă”.

În ce priveşte dispoziţiile art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, Curtea observă că şi acestea au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate, excepţia fiind respinsă, ca neîntemeiată, prin Decizia nr. 23 din 15 ianuarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 6 februarie 2008, sau prin Decizia nr. 170 din 27 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 264 din 19 aprilie 2007.

Pentru a decide astfel, Curtea a reţinut, în esenţă, că Legea nr. 188/1999 transpune în planul legii organice prevederile art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora “Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege”. Curtea a statuat, totodată, că art. 109 din lege nu cuprinde prevederi contrare principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, întrucât, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Legea fundamentală, statutul funcţionarilor publici se stabileşte prin lege organică, iar voinţa legiuitorului cu privire la acesta se regăseşte în cuprinsul Legii nr. 188/1999. Curtea a mai reţinut că textul legal criticat, stabilind instanţa competentă să soluţioneze litigiile având ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public, dispune chiar în sensul asigurării accesului liber la justiţie, şi nu al blocării acestui drept, la fel cum şi art. 52 din Constituţie este pe deplin reflectat şi aplicat prin prevederile textului de lege criticat.

Prin Decizia nr. 328 din 25 iunie 2013, mai sus amintită, Curtea a analizat critica formulată prin raportare la prevederile art. 16 din Constituţie, prin prisma faptului că soluţionarea litigiilor care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa unei instanţe de contencios administrativ, mai exact a secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului. Curtea a reţinut că statutul special al funcţionarilor publici, care conferă acestora anumite avantaje şi garanţii faţă de personalul contractual, cum ar fi, de exemplu, stabilitatea în funcţie, justifică un tratament juridic diferit în ce priveşte instanţa competentă să soluţioneze litigiile ivite în legătură cu raporturile de serviciu ale acestora.

Neintervenind elemente noi, considerentele şi soluţia pronunţate cu acel prilej îşi menţin valabilitatea şi în ce priveşte cauza de fată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

I. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Sindicatul Poliţiştilor “Lege şi Onoare” Mureş din Târgu Mureş,

În numele membrului de sindicat Nicoleta Silvia Buta, în Dosarul nr. 3.896/102/2011 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

II. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe şi constată că prevederile art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici sunt constituţionale în raport cu critici le formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 17 decembrie 2013.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăţeanu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 13

din 16 Ianuarie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. (3) şi alin. (4) din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioniţă Cochinţu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. (3) şi alin. (4) din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, excepţie ridicată de Societatea Comercială “Provita Nutrition” - SA. din Braşov în Dosarul nr. 1.187/197/2013 al Judecătoriei Braşov - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 621D/2013.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. (3) din Legea nr. 41/1994 ca devenită inadmisibilă, având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 448 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 5 din 7 ianuarie 2014. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 40 alin. (4) din Legea nr. 41/1994, apreciază că aceasta este neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 19 septembrie 2013. pronunţată în Dosarul nr. 1.187/197/2013, Judecătoria Braşov - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. (3) şi alin. (4) din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, excepţie ridicată de Societatea Comercială “Provita Nutrition” - SA. din Braşov într-o cauză având ca obiect o cerere prin care se solicită obligarea fa plata taxei pentru serviciul public de radiodifuziune.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că prevederile art. 40 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 41/1994 aduc atingere dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (3), art. 30, art. 31, art. 33, art. 44 şi art. 53 alin. (2), întrucât instituie obligarea persoanelor juridice, inclusiv a fiecărei filiale, sucursale, reprezentanţe sau agenţii, la plata serviciului public de radiodifuziune, deşi în anumite situaţii nu beneficiază de aceste servicii, “restrângere ce nu este proporţională cu situaţia care a determinat-o, aplicându-se discriminatoriu în raport cu persoanele juridice”.

Judecătoria Braşov - Secţia civilă opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, prevederile criticate neaducând atingere dispoziţiilor constituţionale invocate în susţinerea acesteia, întrucât prevăd obligaţia privind plata taxei pentru toţi beneficiarii serviciilor publice de radiodifuziune, persoane fizice sau juridice.

Raportat la critica autoarei prezentei excepţii, se reţine că taxele sunt datorate doar de persoanele juridice care beneficiază de serviciile publice respective, norma criticată neinterpretându-se în sensul că societăţile comerciale datorează taxa chiar dacă nu beneficiază în mod direct de aceste servicii, ia sediul social sau la un punct de lucru.

Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul arată că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. (3) din Legea nr. 41/1994 este neîntemeiată, în raport cu art. 1, art. 44 şi art. 53 din Constituţie, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, şi inadmisibilă, în raport cu art. 30, art. 31 şi art. 33 din Constituţie, întrucât nu motivează în ce constă încălcarea prevederilor invocate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 40 alin. (3) şi alin. (4) din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 27 decembrie 1999, cu modificările Şi completările ulterioare, care au următorul cuprins: “(B) Persoanele juridice cu sediul în România, inclusiv filialele, sucursalele, agenţiile şi reprezentanţele acestora, precum şi reprezentanţele din România ale persoanelor juridice străine, au obligaţia să plătească o taxă pentru serviciul public de radiodifuziune şi o taxă pentru serviciul public de televiziune, în calitate de beneficiari ai acestor servicii.

(4) Cuantumul taxelor prevăzute la alin. (1) lit. b), pe categorii de plătitori, modalitatea de încasare şi scutire de la plata acestora, penalităţile de întârziere, precum şi sancţiunile care se aplică în cazul completării în mod eronat a declaraţiei de exceptare de la plata taxelor de către deţinătorii de receptoare de radio, respectiv de televiziune, care, potrivit legii, sunt plătitori ai taxei pentru serviciul public de radiodifuziune şi ai taxei pentru serviciul public de televiziune, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale ari. 1 alin. (3) referitor la valorile supreme ale statului român, art. 31 privind dreptul la informaţie, art. 33 referitor la accesul la cultură, art. 44 alin. (2) privind garantarea dreptului de proprietate indiferent de titular şi ale art. 53 alin. (2) referitor la necesitatea şi proporţionalitatea măsurii privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele:

I. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. (3) din Legea nr. 41/1994, Curtea observă că prin Decizia nr. 448 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 5 din 7 ianuarie 2014, Curtea Constituţională a constatat că “... dispoziţiile art. 40 alin. (3) din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune... sunt constituţionale în măsura în care taxa pentru serviciile publice de radiodifuziune şi televiziune se aplică numai persoanelor juridice care beneficiază de aceste servicii”.

Într-o atare situaţie, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 898 din 30 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din 6 octombrie 2011, în măsura în care instanţa constituţională a constatat constituţionalitatea textului criticat într-o anumită interpretare, ce rezultă direct din dispozitivul deciziei, devin incidente dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora “nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale”. Raţiunea aplicării acestor dispoziţii legale constă în faptul că, indiferent de interpretările ce se pot aduce unui text, atunci când Curtea Constituţională a hotărât în dispozitivul deciziei pronunţate în cadrul competenţei prevăzute de art. 146 lit. d) din Constituţie că numai o anumită interpretare este conformă cu Constituţia, se menţine prezumţia de constituţionalitate a textului în această interpretare, dar sunt excluse din cadrul constituţional toate celelalte interpretări posibile.

Curtea reţine că într-o atare situaţie excepţia de neconstituţionalitate a fost admisă (a se vedea, mutatis mutandis şi Decizia nr. 121 din 16 octombrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 27 mai 1997), iară contesta din nou constituţionalitatea interpretărilor care au fost deja excluse din cadrul constituţional echivalează cu încălcarea art. 147 alin. (4) din Constituţie, coroborat cu art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992.

În consecinţă, obiect al controlului de constituţionalitate îl poate forma numai acea interpretare a normei legale care nu a fost exclusă din cadrul constituţional, ceea ce nu este însă valabil în speţa de faţă.

Prin urmare, reţinând că acest caz de inadmisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate a intervenit după momentul sesizării Curţii Constituţionale de către instanţa judecătorească, aceasta urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă.

II. În ceea ce priveşte critica referitoare la dispoziţiile art. 40 alin. (4) din Legea nr. 41/1994, din analiza acestor prevederi, Curtea observă că legiuitorul lasă, în vederea organizării executării legii, în sarcina Guvernului stabilirea, prin hotărâre, a cuantumului taxelor pentru serviciul public de radiodifuziune, respectiv pentru serviciul public de televiziune pe categorii de plătitori, modalitatea de încasare şi scutire de la plată a acestora, penalităţile de întârziere, precum şi sancţiunile care se aplică în cazul completării în mod eronat a declaraţiei de exceptare de la plata taxelor de către deţinătorii de receptoare de radio, respectiv de televiziune, care, potrivit legii, sunt plătitori ai taxei pentru serviciul public de radiodifuziune şi ai taxei pentru serviciul public de televiziune, şi nu conţin norme contrare dispoziţiilor constituţionale invocate de autoarea prezentei excepţii de neconstituţionalitate.

Ca atare, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 40 alin. (4) din Legea nr. 41/1994 urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

I. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. (3) din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, excepţie ridicată de Societatea Comercială “Provita Nutrition” - S.A. din Braşov în Dosarul nr. 1.187/197/2013 al Judecătoriei Braşov - Secţia civilă.

II. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Comercială “Provita Nutrition” - SA din Braşov în Dosarul nr. 1.187/197/2013 al Judecătoriei Braşov - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 40 alin. (4) din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Braşov - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 16 ianuarie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioniţa Cochinţu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea anexei nr. H/1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.417/2009 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru 9 obiective de investiţii prioritare din infrastructura de mediu si dezvoltare durabilă

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Anexa nr. 11/1 .Amenajare râu Someşul Mic în municipiul Cluj-Napoca, judeţul Cluj” la Hotărârea Guvernului nr. 1.417/2009 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru 9 obiective de investiţii prioritare din infrastructura de mediu şi dezvoltare durabilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 843 din 7 decembrie 2009, cu modificările ulterioare, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. II. - Finanţarea obiectivului de investiţii prevăzut în anexă se face din fonduri externe nerambursabile din Programul POS Mediu - axa prioritară 5, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, precum şi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul mediului şi schimbărilor climatice,

Rovana Plumb

Ministrul delegat pentru ape, păduri şi piscicultura,

Lucia Ana Varga

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

p. Ministrul delegat pentru buget,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucureşti, 5 februarie 2014.

Nr. 68.

 

ANEXĂ

(Anexa nr. 11/1 la Hotărârea Guvernului nr. 1 417/2009)

 

INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI

ai obiectivului de investiţii “Amenajare râu Someşul Mic în municipiul Cluj-Napoca, judeţul Cluj”

 

Titular: Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice

Beneficiar: Administraţia Naţională “Apele Românie” – Administraţia Bazinală de Apă Someş -Tisa

Amplasament: pe teritoriul administrativ al municipiului Cluj-Napoca, judeţu1 Cluj

Indicatori tehnico-economici

 

- Valoarea totală a investiţiei (inclusiv TVA),

 

mii lei

174.807*)

din aceasta:

 

 

 

construcţii-montaj

 

mii lei

147.564

(în preţuri valabile la 31 mai 2013; 1 euro = 4,3320 lei),

 

 

 

din care:

 

 

 

- Valoarea totală a investiţiei - rest de executat,

 

mii lei

155.941*)

din aceasta:

 

 

 

construcţii-montaj

 

mii lei

132.396

(în preţuri valabile la 31 mai 2013; 1 euro = 4,3320 lei),

 

 

 

din care:

 

 

 

- Valoarea totală a investiţiei - POS Mediu,

 

mii lei

55.414*)

din aceasta:

 

 

 

construcţii-montaj

 

mii lei

46.655

(în preţuri valabile la 31 mai 2013; 1 euro = 4,3320 lei)

 

 

 

Eşalonarea investiţiei - rest de executat

 

 

 

Anul I

INV

mii lei

45.000

 

C+M

mii lei

37.400

Anul II

INV

mii lei

38.500

 

C+M

mii lei

32.000

Anul III

INV

mii lei

25.600

 

C+M

mii lei

21.300

Anul IV

INV

mii lei

25.600

 

C+M

mii lei

21.300

Anul V

INV

mii lei

21.241

 

C+M

mii lei

20.396

- Capacităţi TOTAL:

 

 

 

- regularizare albie râu Someşul Mic

 

km

20,55

- îndiguire incintă aeroport

 

km

7,90

- regularizare afluenţi,

 

km

14,80

din care:

 

 

 

Capacităţi - rest de executat

 

 

 

- regularizare albie râu Someşul Mic

 

km

7,35

- îndiguire incintă aeroport

 

km

7,90

- regularizare afluenţi,

 

km

14,80

din care:

 

 

 

Capacităţi - POS Mediu

 

 

 

- regularizare albie râu Someşul Mic

 

km

4,10

- îndiguire incintă aeroport

 

km

4 55

- regularizare afluenţi

 

km

3,85

Durata de realizare a investiţiei - rest de executat

 

luni

60


*) valoarea se va actualiza potrivit evoluţiei ulterioare a preţurilor.

 

Factori de risc

Obiectivul de investiţii se va proteja antiseismic, potrivit prevederilor Normativului P100-1/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Finanţarea investiţiei

Finanţarea obiectivului de investiţii se face din fonduri externe nerambursabile din Programul POS Mediu - axa prioritară 5, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, precum şi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind modificarea anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, referitor la adresa poştală a unor bunuri imobile aflate în administrarea Institutului de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 2 alin. (1) şi (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă modificarea adresei poştale a imobilelor aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Institutului de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale îşi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenta cantitativ-valorică şi, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, va opera modificarea corespunzătoare a anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare, în termen de 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

p. Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

George Octavian Turtoi,

secretar de stat

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

p. Ministrul delegat pentru buget,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucureşti, 5 februarie 2014.

Nr. 69.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale imobilelor aflate în domeniul public al statului pentru care se modifică adresa poştală

 

Nr. de identificare atribuit de MFP;

Codul de clasificaţie

Administrator (denumire şi CUI)

Denumirea

Descrierea tehnică

Adresa actuală (din inventar)

Adresa poştală

(conform UAT)

MFP 34087;

cod 8.28.03

Institutul de Stat pentru Testarea şi înregistrarea Soiurilor -4192880

Clădire laborator Troianu

Suprafaţa construită - 275 mp; parter;

suprafaţa terenului - 4.300 mp; cărămidă

Comuna Troian Gară, judeţul Teleorman

Municipiul Roşiori de Vede, DN 65A, km 100+900-km 102+495, nr. 2, judeţul Teleorman

MFP 34127;

cod 8.28.03

Institutul de Stat

pentru Testarea şi înregistrarea Soiurilor -4192880

Teren suprafaţă totală Troianu

Suprafaţa terenului - 40,42 ha

Comuna Troian Gară, judeţul Teleorman

Municipiul Roşiori de Vede,DN65A, km 100+900 - km 102+495, nr. 2, judeţul Teleorman

MFP 106425;

cod 8.28.03

Institutul de Stat pentru Testarea şi înregistrarea Soiurilor -4192880

Anexe CTS Troianu

Reţea electrică; instalaţie de alimentare cu energie

Comuna Troian Gară, judeţul Teleorman

Municipiul Roşiori de Vede, DN 65A, km 100+900-km 102+495, nr. 2, judeţul Teleorman

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea plăţii contribuţiei României la bugetul Secretariatului Consiliului Cooperării Regionale

În temeiul ari 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă plata contribuţiei României la bugetul Secretariatului Consiliului Cooperării Regionale, în valoare de 140.000 euro anual, pentru perioada 2014-2016.

Art. 2. - Fondurile necesare plăţii contribuţiei prevăzute la art. 1 se asigură din bugetul aprobat anual Ministerului Afacerilor Externe, pentru anii 2014-2016.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

p. Ministrul afacerilor externe,

Radu Podgorean,

secretar de stat

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

p. Ministrul delegat pentru buget,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucureşti, 5 februarie 2014.

Nr. 70.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL FONDURILOR EUROPENE

 

ORDIN

privind publicarea schimbului de scrisori, semnate la Bucureşti la 2 decembrie 2013 şi, respectiv, la Luxemburg la 20 decembrie 2013, care constituie Acordul dintre Guvernul României şi Banca Europeană de Investiţii pentru modificarea Memorandumului de înţelegere privind sprijinul pentru implementarea proiectelor în vederea absorbţiei fondurilor structurale şi de coeziune ale Uniunii Europene în România între Guvernul României şi Banca Europeană de Investiţii, semnat la Bucureşti la 26 ianuarie 2012

 

Având în vedere prevederile art. 2 ultimul paragraf ale Memorandumului de înţelegere privind sprijinul pentru implementarea proiectelor în vederea absorbţiei fondurilor structurale şi de coeziune ale Uniunii Europene în România între

Guvernul României şi Banca Europeană de Investiţii, semnat la Bucureşti la 26 ianuarie 2012, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 239/2012 şi intrat în vigoare la data de 26 aprilie 2012,

în temeiul art. 46 alin. (3) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 8 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 43/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Fondurilor Europene, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul fondurilor europene emite următorul ordin:

Articol unic. - Se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, schimbul de scrisori*), semnate la Bucureşti la 2 decembrie 2013 şi, respectiv, la Luxemburg la 20 decembrie 2013, care constituie Acordul dintre Guvernul României şt Banca Europeană de Investiţii pentru modificarea Memorandumului de înţelegere privind sprijinul pentru implementarea proiectelor în vederea absorbţiei fondurilor structurale şi de coeziune ale Uniunii Europene în România între Guvernul României şi Banca Europeană de Investiţii, semnat la Bucureşti la 26 ianuarie 2012. Scrisorile sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

 

Ministrul fondurilor europene,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 3 februarie 2014.

Nr. 31.

 

ANEXA


*) Traducere.

 

Nr. EOT/4676/2 decembrie 2013

 

Către

Domnul Luca Lazzaroli

Director al Departamentului din Europa de Sud-Est

Operaţiunile de creditare în cadrul UE

Banca Europeană de Investiţii

 

Stimate domnule Lazzaroli,

Referitor la Memorandumul de înţelegere privind sprijinul pentru implementarea proiectelor în vederea absorbţiei fondurilor structurale şi de coeziune ale Uniunii Europene în România, semnat la Bucureşti la 26 ianuarie 2012, între Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi Guvernul României (“MÎ*), avem plăcerea de a confirma acordul nostru comun privind prezentul schimb de scrisori care înlocuieşte corespondenţa noastră anterioară.

După cum cunoaşteţi, Memorandumul de înţelegere se va finaliza la sfârşitul perioadei de plată a fondurilor structurale ale UE din actuala perioadă de programare 2007-2013, prevăzută a fi la 31 decembrie 2015. În conformitate cu articolul 2. ultimul paragraf din Memorandumul de înţelegere, “În orice moment înainte de încetarea acestui memorandum, Guvernul României poate solicita BEI servicii în orice alt sector sau domeniu”.

Pe baza acestei prevederi, Guvernul României propune extinderea aplicabilităţii Memorandumului de înţelegere pentru a sprijini pregătirea următoarei perioade de programare 2014-2020 cu finanţare din fondurile structurale ale UE din perioada de programare 2007-2013, în plus faţă de domeniile posibile de asistenţă BEI menţionate la articolul 2 din Memorandumul de înţelegere. Acest nou domeniu poate include sectoare suplimentare, aşa cum vor fi identificate ulterior de către Guvernul României. Intervenţia BEI în acest nou domeniu va trebui să permită ca expertiza BEI să fie utilizată pentru a îmbunătăţi absorbţia fondurilor structurale ale UE de către România, care este obiectivul principal al Memorandumului de înţelegere.

Pentru ca BEI să furnizeze asistenţă în noul domeniu, Guvernul României şi BEI vor înţelege punctul 5, a două frază din preambulul Memorandumului de înţelegere, ca referindu-se, de asemenea, şi la pregătirea proiectelor care vor fi finanţate prin fondurile structurale ale UE şi de către BEI în cadrul perioadei de programare 2014-2020. Articolul 1 şi articolul 2 din

Memorandumul de înţelegere se consideră că se referă, de asemenea, si la activităţile de pregătire pentru perioada de programare 2014-2020.

În timp ce BEI va depune toate eforturile pentru a răspunde în mod proactiv la cererile Guvernului României cu privire la nevoile specifice care intră sub incidenţa acestui nou domeniu, Guvernul României este de acord că asistenţa BEI rămâne a fi acordată sub rezerva existenţei expertizei adecvate şi disponibilităţii personalului şi va fi discutată şi agreată între BEI şi Ministerul Fondurilor Europene.

Guvernul României recunoaşte că este responsabilitatea Autorităţii de management respective să se asigure de respectarea condiţiilor pentru finanţarea activităţilor de pregătire a perioadei de programare 2014-2020.

Dacă prevederile de mai sus sunt acceptabile pentru BEI, vă propunem ca această scrisoare şi răspunsul dumneavoastră afirmativ să constituie un acord cu privire la modificarea Memorandumului de înţelegere privind sprijinul pentru implementarea proiectelor în vederea absorbţiei fondurilor structurale şi de coeziune ale UE în România, încheiat între Guvernul României şi Banca Europeană de Investiţii, care să intre în vigoare la data răspunsului dumneavoastră.

 

Cu stimă,

Ministrul Eugen Teodorovici

Ministerul Fondurilor Europene

 

Către

Domnul Eugen Teodorovici

Ministru, Ministerul Fondurilor Europene

Bd. Mircea Vodă nr. 44

Bucureşti, România

 

JU/CORP/OPT/MV/ts/2013-3798

 

Luxemburg, 20 decembrie 2013

 

Stimate domnule Teodorovici,

Facem referire la Adresa dumneavoastră nr. 4.676 din 2 decembrie 2013, pentru care vă mulţumim. Avem plăcerea de a confirma că BEI este de acord cu propunerea dumneavoastră de a extinde scopul Memorandumului de înţelegere privind sprijinul pentru implementarea proiectelor în vederea absorbţiei fondurilor structurale şi de coeziune ale UE în România, semnat la 26 ianuarie 2012, între Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi Guvernul României (MÎ), prin prezentul schimb de scrisori care înlocuieşte corespondenţa noastră anterioară.

Memorandumul de înţelegere se va finaliza ia sfârşitul perioadei de plată a fondurilor structurale ale UE din actuala perioadă de programare 2007-2013, prevăzută a fi la 31 decembrie 2015. În conformitate cu articolul 2 ultimul paragraf din Memorandumul de înţelegere, “În orice moment înainte de încetarea acestui memorandum, Guvernul României poate solicita BEI servicii în orice alt sector sau domeniu”.

Pe baza acestei prevederi, BEI este de acord cu propunerea Guvernului României de a extinde aplicabilitatea Memorandumului de înţelegere pentru a sprijini pregătirea următoarei perioade de programare 2014-2020 cu finanţare din fondurile structurale ale UE din perioada de programare 2007-2013, în plus faţă de domeniile posibile de asistenţă BEI menţionate la articolul 2 din Memorandumul de înţelegere. Acest nou domeniu poate include sectoare suplimentare, aşa cum vor fi identificate ulterior de către Guvernul României. Intervenţia BEI în acest nou domeniu va trebui să permită ca expertiza BEI să fie utilizată pentru a îmbunătăţi absorbţia fondurilor structurale ale UE de către România, care este obiectivul principal al Memorandumului de înţelegere.

Pentru ca BEI să furnizeze asistenţă în noul domeniu, Guvernul României şi BEI vor înţelege punctul 5, a două frază din preambulul Memorandumului de înţelegere, ca referindu-se, de asemenea, şi la pregătirea proiectelor care vor fi finanţate prin fondurile structurale ale UE şi de către BEI în cadrul perioadei de programare 2014-2020. Articolul 1 şi articolul 2 din Memorandumul de înţelegere se consideră că se referă, de asemenea, si la activităţile de pregătire pentru perioada de programare 2014-2020.

În timp ce BEI va depune toate eforturile pentru a răspunde în mod proactiv la cererile Guvernului României cu privire la nevoile specifice care intră sub incidenţa acestui nou domeniu, Guvernul României a fost de acord că asistenţa BEI rămâne a fi acordată sub rezerva existenţei expertizei adecvate şi disponibilităţii personalului şi va fi discutată şi agreată intre BEI şi Ministerul Fondurilor Europene.

Guvernul României a recunoscut că este responsabilitatea Autorităţii de management respective să se asigure de respectarea condiţiilor pentru finanţarea activităţilor de pregătire a perioadei de programare 2014-2020.

BEI este de acord că prezentul răspuns, împreună cu Scrisoarea dumneavoastră nr. 4.676 din 2 decembrie 2013, să constituie un acord cu privire la modificarea Memorandumului de înţelegere privind sprijinul pentru implementarea proiectelor în vederea absorbţiei fondurilor structurale şi de coeziune ale UE în România, încheiat între Guvernul României şi Banca Europeană de Investiţii, care să intre în vigoare la data acestei scrisori.

 

Cu stimă,

Luca Lazzaroli,

director al Departamentului din Europa de Sud-Est

Operaţiunile de creditare în cadrul UE

 

Martin Vatter,

consilier managerial

Direcţia Juridică pentru Probleme Instituţionale şi Financiare

Banca Europeană de Investiţii

 

 

REPUBLICĂRI

 

LEGEA Nr. 129/1998

privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Fondului Român de Dezvoltare Socială*)

 


*) Republicată în temeiul art. 248 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, dându-se textelor o nouă numerotare.

Legea nr. 129/1998 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 483 din 8 iunie 2005, iar ulterior a fost modificată prin Ordonanţa Guvernului nr. 28/2006 privind reglementarea unor masuri financiar-fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 31 ianuarie 2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 266/2006. publicată în Monitorul Oficial al României. Partea I, nr. 580 din 5 iulie 2006.

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - (1) Se înfiinţează Fondul Român de Dezvoltare Socială, denumit în continuare Fondul, organism de interes public, fără scop lucrativ, cu personalitate juridică şi cu sediul în municipiul Bucureşti.

(2) Fondul îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea Guvernului, în condiţiile prezentei legi.

Art. 2. - (1) în sensul prezentei legi, noţiunile de mai jos au următorul înţeles:

a) beneficiarii sunt grupuri din comunităţi rurale sărace, grupuri sărace de etnie romă, grupuri dezavantajate, grupuri productive provenind din comunităţi sărace şi alte categorii sociale stabilite ca eligibile, de comun acord cu finanţatorii sau donatorii;

b) comunităţile rurale sărace sunt acele grupuri de gospodării şi familii, trăind într-un sat sau într-o aşezare umană izolată, care se confruntă cu aceleaşi probleme şi obstacole, au interese identice şi îndeplinesc caracteristicile prevăzute în Manualul de operare al Fondului;

c) grupurile dezavantajate sunt alcătuite, după caz, din vârstnici săraci, fără sprijin familial, anumite categorii de bolnavi, persoane lipsite de locuinţe sau adăpost, femei, victime ale violentei domestice, femei sărace, părinţi săraci cu copii în întreţinere, copii ai străzii, adolescente sărace gravide şi alte asemenea categorii;

d) grupurile productive provenite din comunităţi sărace sau grupurile productive constituite la nivelul altor categorii sociale stabilite ca eligibile, provenite din comunităţi orăşeneşti, comunale sau săteşti, sunt cele ale producătorilor agricoli, meşteşugarilor, artizanilor şi altor categorii de meseriaşi;

e) grupurile sărace de etnie romă sunt persoane din aşezări situate în mediul urban sau rural constituite preponderent din membri ai etniei rome;

f) acordul de grant este acea convenţie încheiată între Fond şi reprezentanţii de drept ai beneficiarilor, în temeiul căreia Fondul transmite beneficiarilor sau, după caz, organizaţiilor intermediare, cu titlu gratuit, sume de bani, denumite granturi, în scopul exclusiv al executării proiectelor aprobate;

g) proiectul este o iniţiativă venită din partea beneficiarilor, în conformitate cu regulamentele Fondului;

h) facilitatorul este o persoană fizică sau o persoană juridică selectată de Fond, care îşi asumă obligaţia să ajute o comunitate rurală săracă, un grup dezavantajat, un grup productiv ori altă categorie socială stabilită ca eligibilă, provenită din comunităţi orăşeneşti, comunale sau săteşti, după caz, să se organizeze, să îşi identifice necesităţile proprii, să le ierarhizeze, să elaboreze un proiect, să depăşească problemele de organizare şi comunicare apărute în timpul derulării unui proiect, să participe la dezvoltarea durabilă a comunităţii şi după încheierea finanţării Fondului;

i) reprezentanţii beneficiarilor sunt, după caz, fie comitetele de conducere a proiectelor, în cazul grupurilor din comunităţi rurale sărace, al grupurilor productive provenind din comunităţi sărace şi al altor categorii sociale stabilite ca eligibile, provenite din comunităţi orăşeneşti, comunale sau săteşti, fie organizaţiile intermediare, în cazul grupurilor dezavantajate, fie primăria unităţii administrativ-teritoriale singură şi/sau în parteneriat cu organizaţii neguvernamentale, în cazul grupurilor sărace de etnie romă;

j) comitetul de conducere a proiectului este unitatea de gestiune şi conducere a proiectului, alcătuită din 3 persoane: preşedinte, secretar, trezorier, din cadrul grupurilor comunitare rurale sărace, al grupurilor productive provenind din comunităţi sărace şi al altor categorii sociale stabilite ca eligibile, provenite din comunităţi orăşeneşti, comunale sau săteşti, desemnate de acestea potrivit Procedurii de dobândire a personalităţii juridice de către grupurile din comunităţile rurale sărace, grupurile productive din comunităţile rurale sărace şi arte categorii sociale stabilite ca eligibile, provenite din comunităţi orăşeneşti, comunale sau săteşti;

k) comitetul de întreţinere a proiectului este unitatea de întreţinere a proiectului, alcătuită din minimum 3 persoane din cadrul grupului din comunitatea rurală săracă sau din cadrul altor categorii sociale stabilite ca eligibile, provenite din comunităţi orăşeneşti, comunale sau săteşti, mandatate de membrii acestuia printr-un document legalizat de secretarul unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază se află comunitatea beneficiară sau grupul beneficiar, după caz;

l) organizaţiile intermediare sunt organizaţii neguvernamentale, persoane juridice de drept privat, fără scop lucrativ, sau autorităţi ale administraţiei publice locale, după caz, aflate în raporturi contractuale de parteneriat cu organizaţii neguvernamentale.

(2) Pentru a beneficia de prevederile prezentei legi, grupurile prevăzute la alin. (1) lit. b), d) şi e), precum şi grupurile aparţinând altor categorii sociale stabilite ca eligibile, provenite din comunităţi/aşezări orăşeneşti, comunale sau săteşti, în condiţiile alin. (1) lit. a), trebuie să dobândească personalitate juridică pe baza procesului-verbal de constituire ca persoană juridică, încheiat de cel puţin 10 membri ai comunităţii, respectiv de cel puţin 30 de membri în cazul beneficiarilor de etnie romă, înregistrat la consiliul local în a cărui rază teritorială se află comunitatea/aşezarea beneficiară sau grupul beneficiar, după caz. De personalitatea juridică astfel dobândită se poată face uz numai în raporturile juridice născute în legătură cu aplicarea prevederilor prezentei legi. Persoana juridică astfel constituită încetează să fiinţeze după ce a fost realizat obiectivul finanţării, potrivit unor proceduri stabilite de Fond.

Art. 3. - Categoriile de proiecte finanţate de Fond sunt următoarele;

a) proiecte de mică infrastructură rurală propuse de grupurile din comunităţile rurale sărace, definite la art. 2 alin. (1) lit. b);

b) proiecte de activităţi generatoare de venit propuse de grupurile productive provenite din comunităţi sărace, definite la art. 2 alin. (1) lit. d);

c) proiecte de servicii sociale comunitare propuse de organizaţiile intermediare, definite la art. 2 alin. (1) lit. I);

d) proiecte şi programe cu abordare integrată adresate grupurilor sărace de etnie romă, aşa cum au fost definite la art. 2 alin. (1) lit. e). Modalităţile de derulare a proiectelor şi programelor cu abordare integrată, adresate grupurilor sărace de etnie romă, se vor stabili, de comun acord cu finanţatorii, prin Manualul de operare;

e) alte tipuri de proiecte considerate ca eligibile, de comun acord cu finanţatorii sau donatorii, după caz.

Art. 4. - (1) Grupul din comunitatea rurală săracă, grupurile sărace de etnie romă sau grupul aparţinând altor categorii sociale stabilite ca eligibile, provenite din comunităţi orăşeneşti, comunale sau săteşti, pot face uz de personalitatea juridică dobândită potrivit art. 2 alin. (2) numai în raporturile juridice născute în legătură cu realizarea unui proiect/program şi cu întreţinerea acestuia după încetarea finanţării de către Fond. La închiderea proiectelor finanţate de Fond, comitetul de întreţinere a proiectului preia toate drepturile şi este ţinut de toate obligaţiile comitetului de conducere a proiectului în ceea ce priveşte întreţinerea bunurilor rezultate din executarea proiectului, executând, după caz, şi ultimele acte de gestiune financiară ce constau în plata garanţiei de bună execuţie a contractelor încheiate, din contul bancar deschis pentru proiectul finanţat de Fond.

(2) Proprietatea asupra obiectivelor rezultate din executarea proiectelor de mică infrastructură rurală revine, la data închiderii proiectelor, unităţilor administrativ-teritoriale, cu obligaţia întreţinerii lor împreună cu comitetul de întreţinere a proiectului.

Art. 5. - (1) După aprobarea de către Fond a cererii de finanţare, membrii grupului productiv provenit dintr-o comunitate săracă sau grupul productiv aparţinând altor categorii sociale stabilite ca eligibile, provenite din comunităţi orăşeneşti, comunale sau săteşti, grupuri care au dobândit personalitate juridică potrivit art. 2 alin. (2), vor constitui, în vederea încheierii acordului de grant, o nouă persoană juridică în una dintre formele juridice recunoscute prin dispoziţiile legale în vigoare, în raport cu specificul proiectului aprobat de Fond.

(2) în situaţia prevăzută la alin. (1) persoana juridică menţionată la art. 2 alin. (2) încetează să fiinţeze, potrivit procedurilor stabilite de Fond.

(3) Proprietatea asupra bunurilor achiziţionate în scopul executării proiectelor de activităţi generatoare de venit revine, la data închiderii proiectelor, persoanei juridice nou-constituite în condiţiile alin. (1).

Art. 6. - Proprietatea asupra bunurilor achiziţionate în scopul realizării proiectelor de servicii sociale comunitare revine, la data închiderii lor, organizaţiilor intermediare definite la art. 2 alin. (1) lit. I), care au obligaţia să le utilizeze pentru aceleaşi scopuri pentru care au fost achiziţionate.

Art. 7. - În situaţia în care nu sunt respectate prevederile acordului de grant Fondul va stabili procedurile ce reglementează retragerea sumelor din grant rămase în conturile bancare.

Art. 8. - (1) Fondul are ca scop contribuţia la reducerea sărăciei prin finanţarea de proiecte în comunităţile sărace beneficiare, inclusiv pentru grupurile sărace de etnie romă şi pentru grupurile dezavantajate, creşterea capacităţilor manageriale locale, susţinerea descentralizării administrative, creşterea capacităţii de organizare la nivel local.

(2) în vederea extinderii activităţii sale, utilizării experienţei acumulate şi completării resurselor financiare Fondul poate desfăşura şi alte activităţi în domeniul dezvoltării sociale, cum ar fi: instruire, asistenţă şi consultanţă.

(3) Finanţarea proiectelor prevăzută la alin. (1) se face pe baza ierarhizării, în funcţie de criteriile de selecţie şi în limita fondurilor disponibile.

(4) Fondul se înfiinţează pentru o durată iniţială de 4 ani şi reprezintă un program al Guvernului României, constituit cu susţinerea financiară a organizaţiilor financiare internaţionale şi a altor donatori din ţară şi din străinătate, a bugetului de stat şi a bugetelor locale. Fondul îşi va continua activitatea, şi după expirarea duratei iniţiale, pe perioada în care dispune de resurse financiare.

Art. 9. - (1) în realizarea scopului său, Fondul adoptă reglementări proprii în condiţiile prevăzute de prezenta lege, opozabile numai persoanelor cu care intră în raporturi juridice. Aceste reglementări se vor referi la manualele de operare, Manualul procedurilor administrative şi financiare, ghiduri/regulamente/proceduri operaţionale, Ghidul facilitatorului, procedura de dobândire a personalităţii juridice, potrivit art. 2 alin. (2), precum şi la alte asemenea reglementări, în funcţie de necesităţi.

(2) Prin hotărârea Consiliului director al Fondului se va stabili care dintre reglementările prevăzute la alin. (1) va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3) în baza reglementărilor sale, Fondul îşi administrează propriul buget de venituri şi cheltuieli.

Art. 10. - Pentru realizarea scopului său, Fondul îşi poate constitui, atunci când este cazul, sucursale fără personalitate juridică, la nivel zonal.

Art. 11. - Organizarea şi funcţionarea Fondului se caracterizează prin:

a) autonomie administrativă, în condiţiile prezentei legi;

b) neimplicare politică.

Art. 12. - În activitatea sa Fondul promovează următoarele principii:

a) transparenţă în privinţa administrării bugetului de venituri şi cheltuieli propriu;

b) alocarea de fonduri pe baza evaluării propunerilor de proiecte, în raport cu condiţiile impuse de Fond;

c) orientarea resurselor către nevoile identificate şi/sau cererile exprimate de grupurile din comunităţile rurale sărace, inclusiv de grupurile sărace de etnie romă, de grupurile aparţinând altor categorii sociale stabilite ca eligibile, provenite din comunităţi orăşeneşti, comunale sau săteşti şi din grupurile dezavantajate;

d) participarea comunitară şi parteneriatul;

e) asigurarea unui raport optim între costurile şi eficienţa proiectelor;

f) contribuţia beneficiarilor şi a organizaţiilor intermediare, după caz, la realizarea proiectelor, prin aporturi în muncă, în natură şi/sau în numerar;

g) abordarea integrată a problemelor beneficiarilor.

 

CAPITOLUL II

Organizarea Fondului

 

Art. 13. - Organul de conducere al Fondului este consiliul director, alcătuit din 11 membri, după cum urmează:

a) un reprezentant desemnat de primul-ministru;

b) câte un reprezentant al Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Ministerului Transporturilor, Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerului Fondurilor Europene şi al Agenţiei Naţionale pentru Romi, desemnaţi de conducătorii instituţiilor respective;

c) patru personalităţi publice recunoscute, din societatea civilă., care nu fac parte din organizaţii neguvernamentale participante la Fond, numite de către Preşedintele României.

Art. 14. - (1) Durata mandatului consiliului director este de 4 ani.

(2) Membrii consiliului director, prevăzuţi la art. 13 lit. a) şi b), sunt numiţi prin hotărâre a Guvernului.

(3) în cadrul primei şedinţe, membrii consiliului director fac propunerea pentru desemnarea preşedintelui acestuia, pe care o înaintează primului-ministru pentru aprobare.

Art. 15. - (1) Membrii consiliului director pot fi revocaţi de autoritatea care i-a numit, în următoarele situaţii:

a) au săvârşit fapte penale pentru care au suferit condamnări definitive sau orice alte fapte de natură să afecteze autoritatea Fondului;

b) se află într-o situaţie de conflict de interese cu Fondul;

c) nu promovează principiile prevăzute la art. 12.

(2) De asemenea, pot fi revocaţi membrii consiliului director desemnaţi de autorităţile prevăzute la art. 13 lit. a) şi b), în cazul în care şi-au pierdut calitatea în temeiul căreia au fost propuşi de către aceste autorităţi.

(3) Existenţa uneia dintre situaţiile care determină revocarea membrilor consiliului director se constată în baza sesizării acestuia, a autorităţilor prevăzute la art. 13 lit. a) şi b) sau prin actul de control al organelor prevăzute la art. 40.

Art. 16. - (1) Consiliul director se întruneşte în şedinţe de lucru trimestriale şi ori de câte ori este nevoie.

(2) Pentru participarea la şedinţele consiliului director, preşedintele şi membrii beneficiază de o indemnizaţie lunară de 25% din indemnizaţia lunară a secretarului de stat. Pentru deplasările în interesul Fondului, preşedintele şi membrii consiliului director beneficiază de decontarea cheltuielilor de transport., cazare şi diurnă în condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare pentru personalul din sectorul bugetar, aplicabile pentru categoria asimilată rangului de secretar de stat.

Art. 17. - Consiliul director coordonează şi controlează întreaga activitate a Fondului. În acest scop, acesta exercită următoarele atribuţii:

a) stabileşte strategia şi politicile Fondului;

b) urmăreşte concordanţa şi complementaritatea strategiei şi politicilor Fondului cu strategiile şi cu politicile sectoriale ale statului în domeniul combaterii sărăciei;

c) adoptă reglementările Fondului;

d) aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli şi raportul anual de activitate al Fondului, elaborate prin grija directorului executiv;

e) urmăreşte complementaritatea proiectelor în raport cu proiectele iniţiate de alte organizaţii şi evitarea paralelismelor determinate de proiecte similare;

f) desemnează cenzori externi independenţi, în vederea verificării situaţiilor financiare ale Fondului, şi primeşte rapoartele acestora;

g) aprobă înfiinţarea de sucursale ale Fondului la nivel zonal; h) desemnează subcomitete pe categorii de proiecte, formate din 3 membri ai consiliului director care fac recomandări privind aprobarea finanţării acestora;

i) aprobă finanţarea proiectelor rezultate în urma procesului de evaluare, la recomandarea subcomitetelor;

j) adoptă orice alte măsuri necesare pentru realizarea scopului Fondului.

Art. 18. - (1) Consiliul director se întruneşte, în condiţiile art. 16 alin. (1), la convocarea preşedintelui sau a unei treimi din membrii săi.

(2) Şedinţele consiliului director sunt conduse de preşedinte sau, în absenţa acestuia, de către unul dintre membrii desemnaţi de preşedinte.

(3) Consiliul director adoptă hotărâri în prezenţa a cel puţin 7 membri, dintre care unul trebuie să fie preşedintele consiliului sau, după caz, un înlocuitor mandatat de către preşedinte.

(4) în situaţia în care, cu ocazia adoptării unei hotărâri, unul dintre membrii consiliului director ştie că se află într-un conflict de interese, el este obligat să se abţină de la vot. Încălcarea acestei obligaţii poate conduce la revocarea sa şi la anularea hotărârii adoptate.

(5) La şedinţele consiliului director participă, în calitate de invitat, conducerea executivă a Fondului.

(6) Consiliul director îşi aprobă propriile reglementări de organizare şi funcţionare.

Art. 19. - (1) Activitatea curentă a Fondului este condusă de directorul executiv, numit de primul-ministru, la propunerea consiliului director şi cu condiţia îndeplinirii cerinţelor de pregătire şi de experienţă profesională, impuse de natura activităţii Fondului.

(2) Directorul executiv va fi ajutat în îndeplinirea atribuţiilor sale de către un director adjunct, angajat în condiţiile legislaţiei muncii.

Art. 20. - Directorul executiv al Fondului are următoarele atribuţii:

a) conduce activitatea compartimentelor de specialitate ale Fondului;

b) supraveghează şi îndrumă activitatea sucursalelor zonale ale Fondului;

c) asigură colaborarea Fondului cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi cu organizaţiile neguvernamentale;

d) asigură elaborarea rapoartelor şi a oricăror alte materiale, inclusiv a bugetului de venituri şi cheltuieli şi a raportului anual de activitate, care se supun analizei şi aprobării consiliului director,

e) aprobă, în limitele competentei stabilite c”e prezente lege, eliberarea de fonduri băneşti către sucursalele zonale ale Fondului;

f) informează periodic consiliul director asupra stadiului de implementare a proiectelor.

Art. 21. - (1) Directorul executiv este reprezentantul legal al Fondului în relaţiile cu persoanele fizice şi persoanele juridice, precum şi în faţa autorităţii judecătoreşti.

(2) Directorul executiv angajează şi concediază, în condiţiile legii şi ale reglementărilor interne ale Fondului, personalul acestuia. De asemenea, încheie contracte cu colaboratori externi, în considerarea termenilor de referinţă, pe o durată determinată,

(3) Directorul executiv încheie orice fel de acte juridice circumscrise scopului Fondului şi angajează patrimoniul acestuia, în conformitate cu reglementările aprobate de consiliul director.

Art. 22. - (1) Organigrama Fondului este aprobată de către consiliul director, la propunerea directorului executiv

(2) în cadrul organigramei este prevăzut şi un birou pentru relaţia cu grupurile sărace de etnie romă, precum şi personal suplimentar în cadrul structurilor existente, implicat în derularea proiectelor şi programelor integrate pentru grupurile sărace de etnie romă, odată cu punerea la dispoziţie a resurselor financiare necesare funcţionării, a spaţiului necesar, conform art. 35, precum şi a resurselor financiare necesare pentru finanţarea acestor tipuri de proiecte şi programe.

Art. 23. - (1) Salariaţii Fondului sunt încadraţi cu contract de muncă în condiţiile legislaţiei muncii. Colaboratorii ext9mi ai Fondului sunt recrutaţi prin selecţie, încheindu-se cu aceştia angajamente contractuale.

(2) Structura personalului şi a colaboratorilor, drepturile şi obligaţiile acestora, inclusiv sub aspectul nivelului salarizării şi contravalorii prestaţiilor se stabilesc prin reglementările Fondului.

 

CAPITOLUL III

Patrimoniul Fondului

 

Art. 24. - (1) La data constituirii Fondului, patrimoniul acestuia este alcătuit din:

a) dreptul de folosinţă asupra bunurilor puse la dispoziţie de Regia Autonomă “Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, potrivit legii;

b) dreptul de folosinţă asupra echipamentului de birotică şi de comunicaţii procurat din fonduri nerambursabile, provenite de la organisme financiare internaţionale.

(2) Resursele financiare ale Fondului provin: a) de la organisme financiare internaţionale;

b) din donaţii ale persoanelor fizice şi persoanelor juridice, din ţară şi din străinătate, şi din sponsorizări, care pot fi utilizate în conformitate cu prevederile art. 26 alin. (1), precum şi pentru extinderea modalităţilor de combatere a sărăciei;

c) din dobânzi încasate la disponibilităţile în lei ale Fondului şi dobânzi rămase neutilizate de la proiecte, destinate exclusiv pentru finanţarea proiectelor;

d) din venituri proprii realizate din prestarea de servicii de instruire, asistenţă şi consultanţă în domeniul dezvoltării sociale, care vor fi utilizate pentru completarea fondurilor destinate acoperirii cheltuielilor de organizare şi funcţionare ale Fondului, precum şi finanţării de proiecte;

e) de la bugetele locale, în limitele aprobate de consiliile locale sau de consiliile judeţene, după caz;

f) de la bugetul de stai, în limite echivalentului în lei a 12,4 milioane dolari S.U.A., din care echivalentul în lei a 300.000 dolari S.U.A. pentru asigurarea condiţiilor necesare extinderii activităţii Fondului ca urmare a implicării în pregătirea proiectelor şi programelor integrate privind grupurile sărace de etnie romă. Suma de 12,4 milioane dolari S.U.A. poate fi majorată ulterior prin actele normative prin care se vor aproba noi împrumuturi utilizate de Fond.

(3) Sumele care se acordă anual sub formă de transferuri de la bugetul de stat vor fi prevăzute în bugetul Ministerului Finanţelor Publice.

(4) Disponibilităţile Fondului se păstrează într-un cont deschis la o bancă şi sunt purtătoare de dobândă.

(5) Pentru desfăşurarea activităţii Fondului, în primele 3 luni de la înfiinţare finanţarea cheltuielilor se asigură din bugetul de stat, pe seama Fondului de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, nivelul sumelor necesare urmând a fi aprobat prin hotărâre a Guvernului.

Art. 25. - Patrimoniul Fondului este administrat de directorul executiv, în conformitate cu regulamentul adoptat de consiliul director.

Art. 26. - (1) Resursele financiare ale Fondului sunt utilizate pentru:

a) finanţarea de proiecte;

b) finanţarea de programe cu abordare integrată;

c) acoperirea cheltuielilor proprii, impuse de buna funcţionare a Fondului.

(2) Alocarea resurselor financiare ale Fondului pentru proiecte se face numai pe bază de selecţie şi concurs, potrivit reglementărilor adoptate de consiliul director.

(3) Plafoanele maxime ale contribuţiei financiare a Fondului la realizarea proiectelor, precum şi costurile eligibile sunt stabilite prin reglementari ale Fondului.

(4) Detalierea destinaţiilor resurselor financiare ale Fondului este prevăzută în reglementările adoptate de consiliul director.

Art. 27. - Resursele Fondului nu pot fi utilizate pentru:

a) achiziţionarea de terenuri şi clădiri;

b) operaţiuni speculative de orice tip;

c) achiziţionarea de valori mobiliare;

d) construcţii şi amenajări pe terenul unor proprietari, persoane fizice sau persoane juridice cu scop lucrativ, altele decât cele care fac obiectul de preocupare al Fondului;

e) întreţinerea şi alte costuri ulterioare finanţării, necesare bunei funcţionări a infrastructurii rezultate ca urmare a executării proiectelor;

f) alte operaţiuni prevăzute în reglementările adoptate de consiliul director.

 

CAPITOLUL IV

Funcţionarea Fondului

 

SECŢIUNEA 1

Dispoziţii generale

 

Art. 28. - (1)în demersul de finanţare a proiectelor, Fondul efectuează următoarele operaţiuni:

a) promovarea şi difuzarea informaţiilor către public cu privire la propria activitate şi la proiectele pe care le poate finanţa, precum şi facilitarea, la nivelul beneficiarilor în procesul de identificare şi ierarhizare a nevoilor acestora şi al elaborării proiectelor;

b) organizarea procesului de evaluare, selecţie şi aprobare a propunerilor de proiecte primite de la beneficiari;

c) încheierea acordului de grant cu reprezentanţii beneficiarilor ori cu organizaţiile intermediare, după caz;

d) organizarea programelor de instruire şi schimb de experienţă pentru reprezentanţii beneficiarilor;

e) plata sumelor afectate realizării proiectelor,

f) monitorizarea, supravegherea şi evaluarea executării proiectelor;

g) constatarea realizării obiectivelor prevăzute la nivelul acordului de grant.

(2) Desfăşurarea operaţiunilor prevăzute la alin. (1) este stabilită în reglementările Fondului.

Art. 29. - În cursul efectuării operaţiunilor prevăzute la art. 28, Fondul intră în raporturi juridice contractuale cu diferiţi parteneri, cum sunt: agenţi de piaţă, organizaţii neguvernamentale, autorităţi ale administraţiei publice locale şi persoane fizice.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Încheierea şi executarea acordului de grant

 

Art. 30. - (1) Acordul de grant se încheie, în formă scrisă, între Fond, reprezentat de directorul executiv, pe de o parte, şi reprezentanţii beneficiarilor, în numele şi pe seama acestora, pe de altă parte. În cazul grupurilor dezavantajate, acordul de grant se încheie între Fond, reprezentat de directorul executiv, pe de o parte, şi organizaţia intermediară, în nume propriu şi pe seama grupurilor, pe de altă parte.

(2) Conţinutul-cadru al acordului de grant este stabilit prin reglementări ale Fondului.

Art. 31. - Plata grantului se face în lei, în condiţiile stabilite prin acordul de grant, la cursul de schimb al valutei obţinut de Fond în urma licitaţiei valutare din ziua efectuării plăţii.

Art. 32. - (1) Utilizarea grantului în alte scopuri decât cele prevăzute în acordul de grant este interzisă şi atrage desfiinţarea acordului de grant, fără intervenţia instanţei judecătoreşti sau a celei de arbitraj, după caz.

(2) în cazul în care se constată utilizarea granturilor în alte scopuri decât cele prevăzute în acordurile de grant, recuperarea sumelor granturilor de la respectivii beneficiari se efectuează conform legislaţiei în vigoare privind modul de utilizare a fondurilor publice, de către Fond împreună cu organele fiscale competente, pe perioada funcţionării Fondului, iar după încetarea funcţionării acestuia, de către organele fiscale competente.

Art. 33. - (1) Contractele dintre beneficiarii grantului şi terţi furnizori şi prestatori de servicii se încheie în formă scrisă şi constituie titluri executorii.

(2) Contractele prevăzute la alin. (1) trebuie să cuprindă menţiuni referitoare la acordul de grant, la grant şi la implicarea Fondului.

(3) Pe bunurile rezultate din executarea contractelor prevăzute la alin. (1) furnizorul, antreprenorul şi prestatorul de servicii au obligaţia să aplice, în orice formă şi la vedere, emblema şi celelalte semne distinctive ale Fondului, stabilite prin reglementările acestuia.

Art. 34. - Dacă în cursul executării acordului de grant se constată încălcări ale obligaţiilor contractuale sau nesocotiri ale dispoziţiilor prezentei legi şi ale prevederilor din reglementările Fondului, acesta poate proceda la suspendarea executării până la remedierea deficienţelor constatate sau rezilierea acordului de grant, fără intervenţia instanţei judecătoreşti ori a instanţei de arbitraj.

 

CAPITOLUL V

Dispoziţii finale

 

Art. 35. - Regia Autonomă “Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat” va pune la dispoziţia Fondului un imobil adecvat pentru sediul acestuia, care să asigure şi spaţiul necesar desfăşurării activităţii Biroului pentru relaţia cu grupurile sărace de etnie romă.

Art. 36. - Pe toată perioada iniţierii, elaborării, evaluării, selecţiei, aprobării şi realizării proiectelor, beneficiarii, respectiv reprezentanţii acestora, şi facilitatorii ori organizaţiile intermediare, după caz, au dreptul la asistenţă juridică gratuită din partea autorităţilor administraţiei publice locale de pe raza judeţului, indiferent de nivelul ierarhic al acestora, pentru pregătirea şi încheierea oricăror acte juridice aferente prezentării unui proiect spre finanţare de către Fond.

Art. 37. - Comitetul de conducere a proiectului organizează şi conduce contabilitatea drepturilor şi obligaţiilor patrimoniale în partidă simplă, în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu avizul organelor teritoriale competente ale Ministerului Finanţelor Publice.

Art. 38. - În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, vor fi numiţi membrii consiliului director, precum şi directorul executiv al Fondului.

Art. 39. - În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, consiliul director va adopta reglementările Fondului, va aproba organigrama acestuia şi va proceda la angajarea personalului necesar desfăşurării activităţii.

Art. 40. - (1) Organele abilitate prin lege efectuează controlul asupra modului în care sunt utilizate sumele corespunzătoare finanţării Fondului, provenite de la bugetul de stat, bugetele locale şi din împrumuturi acordate statului român de organisme financiare internaţionale.

(2) Membrii consiliului director, directorul executiv şi personalul Fondului nu răspund pentru acţiunile sau inacţiunile beneficiarilor de granturi care încalcă reglementările Fondului, după probarea respectării de către Fond a prevederilor acordurilor de grant încheiate, respectiv suspendarea ori sistarea finanţării proiectului şi/sau aplicarea legislaţiei în materie.

Art. 41. - Sumele provenite din împrumuturi, contractate de statul român cu organisme financiare internaţionale şi utilizate pentru finanţarea Fondului, în vederea realizării scopului acestuia, reprezintă angajamente şi responsabilităţi ale statului român şi se rambursează de către Ministerul Finanţelor Publice.

Art. 42. - La încetarea duratei de funcţionare, resursele financiare neutilizate ale Fondului se fac venit la bugetul de stat.


Copyright 1998-2024
DSC.NET All rights reserved.