MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 892/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 892         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 9 decembrie 2014

 

SUMAR

 

DECRETE

 

            829. - Decret privind conferirea unor decoraţii

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 500 din 7 octombrie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XXIII alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 501 din 7 octombrie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 194 lit. c) şi art. 200 alin. (1)şi (2) din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 503 din 7 octombrie 2014 referitoare la excepţia de ne constituţionalitate a dispoziţiilor art. 656 alin. (3) şi art. 665 alin, (4) teza a treia şi alin. (6) din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. 10 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

            1.061. - Hotărâre privind modificarea şi completarea, după caz, a descrierii tehnice şi/sau a adresei unor bunuri imobile aparţinând domeniului public al statului aflate în administrarea Administraţiei Naţionale “Apele Române” prin Administraţia Bazinală de Apă Argeş-Vedea, Administraţia Bazinală de Apă Buzău-Ialomiţa, Administraţia Bazinală de Apă Jiu şi Administraţia Bazinală de Apă Olt, instituţie publică în coordonarea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, prevăzute în anexa nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, ca urmare a efectuării lucrărilor de cadastru şi publicitate imobiliară

 

DECRETE

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind conferirea unor decoraţii

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale art. 4 alin. (3), ale art. 6 lit. A şi B, ale art. 8 lit. Aşi B, precum şi ale art. 10 din Legea nr. 29/2000 privind Sistemul naţional de decoraţii al României, republicată,

în semn de apreciere pentru îndeplinirea cu profesionalism a misiunilor de înaltă complexitate care le-au fost încredinţate,

 

Preşedintele României decretează:

 

Art. 1. - Se conferă Ordinul Naţional Serviciul Credincios în grad de Ofiţer, cu însemn pentru militari, persoanelor prevăzute în anexa nr. 1* la prezentul decret.

Art. 2. - Se conferă Ordinul Naţional Serviciul Credincios în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari, persoanei prevăzute în anexa nr. 2* la prezentul decret.

Art. 3. - Se conferă Ordinul Naţional Pentru Merit în grad de Ofiţer, cu însemn pentru militari, persoanei prevăzute în anexa nr. 3* la prezentul decret.

Art. 4. - Se conferă Ordinul Naţional Pentru Merit în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari, persoanelor prevăzute în anexa nr. 4* la prezentul decret.

Art. 5. - Se conferă Ordinul Virtutea Militară în grad de Ofiţer, cu însemn pentru militari, persoanelor prevăzute în anexa nr. 5* la prezentul decret.

Art. 6. - Se conferă Ordinul Bărbăţie şi Credinţă în grad de Comandor, cu însemn pentru militari, persoanei prevăzute în anexa nr. 6* la prezentul decret.

Art. 7. - Se conferă Ordinul Bărbăţie şi Credinţă în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari, persoanelor prevăzute în anexa nr. 7* la prezentul decret.

Art. 8. - Se conferă Crucea Naţională Serviciul Credincios clasa a III-a, cu însemn pentru militari, persoanei prevăzute în anexa nr. 8* la prezentul decret.

Art. 9. - Se conferă Medalia Naţională Serviciul Credincios clasa a II-a, cu însemn pentru militari, persoanelor prevăzute în anexa nr. 9* la prezentul decret.

Art. 10. - Se conferă Medalia Naţională Serviciul Credincios clasa a III-a, cu însemn pentru militari, persoanelor prevăzute în anexa nr. 10* la prezentul decret.

Art. 11. - Se conferă Medalia Naţională Pentru Merit clasa a II-a, cu însemn pentru militari, persoanelor prevăzute în anexa nr. 11* la prezentul decret.

Art. 12. - Se conferă Medalia Naţională Pentru Merit clasa a III-a, cu însemn pentru militari, persoanelor prevăzute în anexa nr. 12* la prezentul decret

Art. 13. - Se conferă Medalia Virtutea Militară clasa a II-a, cu însemn pentru militari, persoanelor prevăzute în anexa nr. 13* la prezentul decret.

Art. 14. - Se conferă Medalia Bărbăţie şi Credinţă clasa I, cu însemn pentru militari, persoanei prevăzute în anexa nr. 14* la prezentul decret.

Art. 15. - Se conferă Medalia Bărbăţie şi Credinţă clasa a II-a, cu însemn pentru militari, persoanelor prevăzute în anexa nr. 15* la prezentul decret.

Art. 16. - Se conferă Medalia Bărbăţie şi Credinţă clasa a III-a, cu însemn pentru militari, persoanelor prevăzute în anexa nr. 16* la prezentul decret.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

 

Bucureşti, 4 decembrie 2014.

Nr. 829.


*) Anexele nr. 1-16 conţin informaţii clasificate şi urmează regimul Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 500

din 7 octombrie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XXIII alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstitu­ţionalitate a dispoziţiilor art. XXIII alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Petru Pavel Gavrilescu în Dosarul nr. 6.145/2/2011* al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 117D/2014.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 3 februarie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 6.145/2/2011*, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor XXIII alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea Instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Petru Pavel Gavrilescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului declarat împotriva sentinţei civile pronunţate cu privire la anularea unui act administrativ.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate retroactivează, fiind în prezenţa unei hotărâri deja pronunţate la data la care avea calea de atac a recursului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Mai apreciază că prin soluţionarea recursului de către aceeaşi instanţă se modifică însăşi natura juridică a instituţiei procedurale a recursului, ea devenind o cale de retractare. Mai susţine că prin modificarea competenţei instanţei de recurs în cadrul unui proces în curs de desfăşurare se modifică pentru trecut un cadru procesual oferit de lege părţilor, fiind astfel încălcat principiul constituţional al neretroactivităţii legii.

6. Autorul excepţiei consideră că se încalcă dreptul la un proces echitabil care poate include şi garanţia unui control judiciar eficient, inclusiv prin dublul grad de jurisdicţie. De asemenea arată că art. 129 din Constituţie privind folosirea căilor de atac poate fi garantat numai prin existenţa dublului grad de jurisdicţie, atunci când legea prevede calea de atac.

7. În opinia autorului excepţiei dispoziţiile legale criticate sunt contrare şi normelor de tehnică legislativă prevăzute de art. 54 şi 58 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, deoarece creează o necorelare între intervenţiile legislative care privesc modificarea competenţei instanţei de fond în materia contenciosului administrativ şi dispoziţiile legale care reglementează competenţa instanţei de recurs în aceeaşi materie. Mai apreciază că prin această necorelare creată de dispoziţiile legale criticate se ajunge la situaţia în care aceeaşi instanţă, respectiv curtea de apel, judecă atât ca instanţă de fond, cât şi ca instanţă de recurs. Astfel, susţine că dispoziţiile alin. (4) al art. XXIII din Legea nr. 2/2013 nu sunt corelate cu principiile şi instituţiile Codului de procedură civilă, deoarece instituţia “trimiterii pe cale administrativă” este străină procedurii civile, pe această cale actele de procedură ale instanţelor fiind transformate “În acte birocratice” care nu pot fi cenzurate.

8. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece legiuitorul are competenţa exclusivă de a institui regulile de desfăşurare a procesului În faţa instanţelor judecătoreşti. Competenta şi căile de atac sunt stabilite exclusiv de legiuitor, care poate institui reguli deosebite, în considerarea unor situaţii deosebite. Dreptul la un proces echitabil nu este încălcat prin soluţionarea căii de atac de aceeaşi instanţă care a judecat fondul, din moment ce completul de judecată învestit are compunerea prevăzută de lege pentru această cale de atac, respectiv trei judecători, printre care nu se numără cel care a judecat cauza în fond. Nu se încalcă nici principiul constituţional al neretroactivităţii legii, deoarece Legea nr. 2/2013 produce efecte exclusiv de la data intrării în vigoare.

9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

10. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale sunt constituţionale. Acestea se aplică pentru viitor de la data intrării în vigoare a actului normativ şi au un caracter tranzitoriu, fiind adoptate de legiuitor în cadrul competenţei sale constituţionale, astfel cum rezultă din prevederile art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora “Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt stabilite prin lege”. În realitate, procedând astfel, legiuitorul nu a făcut decât să aplice şi în această materie regula de drept comun consacrată de art. 725 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, potrivit căreia dispoziţiile legii noi de procedură se aplică din momentul intrării ei în vigoare şi proceselor în curs de judecată începute sub legea veche. Chiar dacă prevederea în cauză derogă de la norma instituită prin art. 725 alin. 2 care, în materie de competenţă, consacră principiul ultraactivităţii legii vechi, instituirea unei asemenea derogări este de competenţa legiuitorului şi nu contravine niciunei prevederi constituţionale, în plus, soluţia trimiterii pe cale administrativă a dosarelor s-a impus pentru a se evita pe cât posibil tergiversarea soluţionării cauzelor. De asemenea mai arată că dispoziţiile legale criticate nu încalcă dreptul la un proces echitabil, deoarece judecarea recursului de către aceeaşi instanţă care a soluţionat apelul nu constituie în sine o prezumţie a lipsei de imparţialitate a judecătorilor.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. XXIII alin. (1), (2) şi (4)din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru punerea în aplicarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 12 februarie 2013, texte de lege care au următorul cuprins:

“(1) Procesele în primă instanţă, precum şi căile de atac în materia contenciosului administrativ şi fiscal, în curs de judecată la data schimbării, potrivit dispoziţiilor prezentei legi, a competenţei instanţelor legal învestite se judecă de instanţele devenite competente potrivit prezentei legi.

(2) Recursurile aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal la data intrării în vigoare a prezentei legi şi care, potrivit prezentei legi. sunt de competenţa curţilor de apel se trimit la curţile de apel.

(4) în cazurile prevăzute la alin. (1)-(3), dosarele se trimit. pe cale administrativă, la instanţele devenite competente să le judece,”

14. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile din Constituţie ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 129 privind folosirea căilor de atac şi art. 142 alin. (1) privind rolul Curţii Constituţionale.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate invocată, Curtea Constituţională constată că dispoziţiile legale criticate stabilesc că procesele în primă instanţă, precum şi căile de atac în materia contenciosului administrativ şi fiscal aflate în curs de judecată la data intrării în vigoare a Legii nr. 2/2013 se judecă de instanţele devenite competente potrivit acestei legi. Recursurile aflate, la data intrării în vigoare a Legii nr. 2/2013, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care, potrivit acestei legi, intră în competenţa de soluţionare a curţilor de apel se trimit pe cale administrativă la aceste instanţe devenite competente să le judece.

16. Curtea Constituţională s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor legale criticate prin Decizia nr. 370 din 26 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 601 din 12 august 2014, şi Decizia nr. 403 din 3 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 598 din 11 august 2014.

17. Cu acele prilejuri, Curtea a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. XXIII alin. (2) şi (4) din Legea nr. 2/2013. În esenţă, Curtea a reţinut că, în jurisprudenţa sa, a mai examinat dispoziţii legale similare, cuprinse în Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, în prezent abrogată, dispoziţii care vizau acelaşi tip de măsuri ca şi cele reglementate prin textele de lege criticate în prezenta cauză. Astfel, potrivit art. II alin. (3) din Legea nr. 219/2005, recursurile aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data intrării în vigoare a legii menţionate şi care, potrivit acesteia, erau de competenţa curţilor de apel urmau să se trimită pe cale administrativă la instanţele menţionate, fără a se mai pronunţa o hotărâre de declinare a competenţei. Din perspectiva unor critici asemănătoare celor formulate în cauza de faţă, Curtea a statuat, prin Decizia nr. 137 din 21 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 229 din 14 martie 2006, că reglementarea criticată a fost adoptată de legiuitor în cadrul competenţei sale, astfel cum este determinată prin dispoziţiile art. 126 alin. (2) şi ale art. 129 din Constituţie, potrivit cărora “Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege”, iar “Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legi”.

18. Curtea a mai reţinut că soluţia legislativă adoptata este constituţională chiar dacă, prin efectul aplicării imediate a noii reglementări referitoare la competenţa materială, aceeaşi instanţă urmează să soluţioneze o cale de atac împotriva propriei sale hotărâri, cu condiţia ca judecata să se realizeze în complete cu compunere diferită. Curtea a constatat că reglementarea are caracter tranzitoriu, iar părţile beneficiază de toate drepturile şi garanţiile procesuale menite să le asigure dreptul la apărare, dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea acestuia într-un termen rezonabil. În plus, noua soluţie legislativă nu instituie nicio discriminare şi, ca atare, nu contravine nici principiului egalităţii de tratament între subiectele de drept.

19. Textele de lege criticate în cauza de faţă au un conţinut normativ similar şi sunt deduse controlului de constituţionalitate prin prisma aceloraşi critici de neconstituţionalitate reţinute în deciziile menţionate. De aceea, pentru identitate de raţiune, soluţia va fi aceea de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate.

20. În plus, Curtea observă, astfel cum rezultă din expunerea de motive a Legii nr. 2/2013, că raţiunea adoptării normelor tranzitorii criticate în prezenta cauză a fost reprezentată de modificările intervenite prin noul Cod de procedură civilă sub aspectul competenţei materiale a instanţelor judecătoreşti. Măsurile reglementate au ca scop asigurarea unei repartizări echilibrate a cauzelor pe rolul instanţelor, cu finalitatea aplicării în condiţii optime a dispoziţiilor noii reglementări procesual civile.

21. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile deciziilor amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

22. În privinţa criticii de neconstituţionalitate potrivit căreia prin modificarea realizată de normele legale criticate se creează o necorelare legislativă contrară normelor de tehnică legislativă, Curtea reţine că în controlul de neconstituţionalitate un text de lege este analizat doar prin raportare la Legea fundamentală.

De asemenea, în privinţa invocării încălcării art. 142 din Legea fundamentală, Curtea observă că autorul excepţiei nu motivează în ce fel este înfrânt rolul său de garant al supremaţiei

Constituţiei. În această situaţie, critica de neconstituţionalitate nu poate fi reţinută, altfel Curtea s-ar substitui autorului excepţiei în formularea unor critici de neconstituţionalitate.

23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Petru Pavel Gavrilescu în Dosarul nr. 6.145/2/2011* al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. XXIII alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 7 octombrie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Andreea Costin

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 501

din 7 octombrie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 194 lit. c) şi art. 200 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 194 lit. c) şi art. 200 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Demostene Andronescu, Adrian-Gheorghe Barbilian, Stelian Barbu, Cristinel-Dumitru Beicuş, Constantin-Şerban Cantacuzino, Marin Căpăţână, Societatea Comercială “Capital Management” - S.R.L. din Bucureşti, Ştefan-Andrei Chirilă, Alexandrina-Constanţa Chiru, Vasile-Aurelian Ciorata, Mihai Constantineanu, Aurelian Constantinescu, Iliodor Crâşmariu, Gheorghe Diaconescu, Daniela-Florentina Eleodor, Cateluţa Galescu, Marcel Gheorghe-Hanganu, Ion Kraschin, Ion Lazăr, Jianu-Dumitru Lazăr, Dumitru Matei, Carmen-Mihaela Mihai, Maria Mihai, Cornel Napara, Viorel Năstase, Mihai Niţu, Petre Oprea, Ion-Ciprian Pescaru, Călin-Doru Petruţi, Constantin-Petre Popescu, Valeriu Popescu, Gabriela-Livia Predescu, Natalia Preduţ, Christian Răcăşanu, Irina-Claudia Roman, Emanuel Stanciu, Adriana Stroe, Bogdan Stroe, Dragoş Stroe, Gabriel-Constantin Stroe, Gheorghe Stroe, Cornel Tabarta, Ruxandra-Gabriela Ţepelea, Valeriu-Gabriel Ţepelea şi Dumitru Vrăgneanu în Dosarul nr. 14.736/55/2013/a1 al Judecătoriei Arad - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 133D/2014.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând în acest sens Decizia nr. 235 din 15 aprilie 2014. În privinţa susţinerii autorilor excepţiei că nu au putut stabili valoarea obiectului cererii, reprezentantul Ministerului Public arată că această critică nu poate fi primită, având în vedere Decizia nr. 16 din 17 octombrie 2011 privind examinarea recursului în interesul legii, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la interpretarea dispoziţiilor art. 136 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea nr. 385 din 21 ianuarie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 14.736/55/2013/a1, Judecătoria Arad - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 194 lit. c) şi art. 200 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Demostene Andronescu, Adrian-Gheorghe Barbilian, Stelian Barbu, Cristinel-Dumitru Beicuş, Constantin-Şerban Cantacuzino, Marin Căpăţână, Societatea Comercială “Capital Management” - S.R.L din Bucureşti, Ştefan-Andrei Chirilă, Alexandrina-Constanţa Chim, Vasile-Aurelian Ciorata, Mihai Constantineanu, Aurelian Constantinescu, Iliodor Crâşmariu, Gheorghe Diaconescu, Daniela-Florentina Eleodor, Cateluţa Galescu, Marcel Gheorghe-Hanganu, Ion Kraschin, Ion Lazăr, Jianu-Dumitru Lazăr, Dumitru Matei, Carmen-Mihaela Mihai, Maria Mihai, Cornel Napara, Viorel Năstase, Mihai Niţu, Petre Oprea, Ion-Ciprian Pescaru, Călin-Doru Petruţi, Constantin-Petre Popescu, Valeriu Popescu, Gabriela-Livia Predescu, Natalia Preduţ, Christian Răcăşanu, Irina-Claudia Roman, Emanuel Stanciu, Adriana Stroe, Bogdan Stroe, Dragoş Stroe, Gabriel-Constantin Stroe, Gheorghe Stroe, Cornel Tabarta, Ruxandra-Gabriela Ţepelea, Valeriu-Gabriel Ţepelea şi Dumitru Vrăgneanu într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de reexaminare formulate împotriva încheierii de anulare a cererii de chemare în judecată.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia arată că, în calitatea lor de acţionari minoritari, nu au acces la datele financiare ale societăţii. Astfel, se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate care impun reclamantului să indice valoarea obiectului cererii, în caz contrar aplicându-se sancţiunea anulării cererii de chemare în judecată, încalcă dreptul de acces liber la justiţie, întrucât există situaţii în care reclamantul este în imposibilitate de a indica această valoare. În opinia autorilor nulitatea cererii de chemare în judecată nu intervine pentru considerente care ţin de valoarea obiectului “după preţuirea reclamantului”, ci exclusiv pentru lipsa “obiectului ei”. Obligarea indicării valorii obiectului cauzei, a modului de calcul, precum şi a înscrisurilor doveditoare reprezintă un formalism excesiv, de natură să atingă substanţa dreptului de liber acces la justiţie, atât timp cât însăşi valoarea obiectului este pusă în discuţie.

6. Judecătoria Arad - Secţia civilă opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Faptul că reclamantului i se impune să indice valoarea obiectului cererii, după preţuirea sa, atunci când acesta este evaluabil în bani, nu constituie o limitare care ar putea afecta însăşi substanţa dreptului, cerinţa ca orice persoană care are o pretenţie bănească să precizeze valoarea, măcar la nivel estimativ, fiind una pe deplin rezonabilă şi posibil de îndeplinit.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

8. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale sunt constituţionale.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 194 lit. c) şi art. 200 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă, texte delege care au următorul cuprins:

- Art. 194 lit. c): “Cererea de chemare în judecată va cuprinde [...] c) obiectul cererii şi valoarea iui, după preţuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum şi modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile, se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea şi judeţul, strada şi numărul, iar în lipsă, vecinătăţile, etajul şi apartamentul, precum şi, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară şi numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru şi publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de acelaşi birou, care atestă acest fapt”;

- Art. 200 alin. (1) şi (2): “(1) Completul căruia i s-a repartizat aleatoriu cauza verifică, de îndată, dacă cererea de chemare în judecată îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 194-197.

(2) Când cererea nu îndeplineşte aceste cerinţe, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu menţiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancţiunea anulării cererii. Se exceptează de la această sancţiune obligaţia de a se desemna un reprezentant comun, caz în care sunt aplicabile dispoziţiile art. 202 alin. (3).”

12. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile din Constituţie ale art. 21 alin. (1) şi (2) privind accesul liber la justiţie.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate invocată, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor legale criticate, respectiv prin Decizia nr. 235 din 15 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 3 iulie 2014.

14. Cu acel prilej Curtea a reţinut că procedura prevăzută de dispoziţiile legale criticate are drept scop remedierea unor lipsuri ale acţiunii introductive, astfel încât, la momentul demarării procedurii de fixare a primului termen de judecată, aceasta să cuprindă toate elementele prevăzute de art. 194 din Codul de procedură civilă. Legiuitorul a dorit disciplinarea părţilor din proces şi, în acest fel, respectarea principiului celerităţii şi a dreptului la un proces echitabil. O astfel de procedură nu este de natură să afecteze însăşi esenţa dreptului protejat, având în vedere că este însoţită şi de garanţia conferită de dreptul de a formula o cerere de reexaminare prevăzută de art. 200 alin. (4) din Codul de procedură civilă. Mai mult, instanţa de judecată se pronunţă asupra unei probleme care priveşte exclusiv buna administrare a justiţiei. De asemenea, s-a mai arătat că procedura regularizării cererii introductive se întemeiază şi pe soluţia de principiu consacrată de art. 14 alin. (2) din Codul de procedură civilă potrivit căreia părţile trebuie să îşi facă cunoscute reciproc şi în timp util, direct sau prin intermediul instanţei, după caz, motivele de fapt şi de drept pe care îşi întemeiază pretenţiile şi apărările, precum şi mijloacele de probă de care înţeleg să se folosească, astfel încât fiecare dintre ele să îşi poată organiza apărarea.

15. Prevederile art. 194-197 din Codul de procedură civilă instituie condiţii de formă ale cererii de chemare în judecată, reglementând cuprinsul acesteia (art. 194), numărul de exemplare (art. 195), elementele esenţiale pe care trebuie să le conţină, sub sancţiunea nulităţii (art. 196), precum şi cerinţa timbrării acesteia (art. 197). Dispoziţiile art. 200 din Codul de procedură civilă dispun verificarea cererii introductive de instanţă de către completul învestit aleatoriu cu soluţionarea cauzei. Constatând neconformitatea acesteia în raport cu cerinţele instituite prin art. 194-197 din Codul de procedură civilă, instanţa de judecată comunică lipsurile reclamantului, în scris, punându-i totodată în vedere necesitatea regularizării cererii, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării. Dacă obligaţiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt îndeplinite în termenul prevăzut de alin. (2) cuprins în art. 200 din acelaşi Cod, instanţa are posibilitatea să anuleze cererea de chemare în judecată^ prin încheiere dată în camera de consiliu, potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol.

16. În acest sens, Curtea a reţinut că instituirea unor condiţii formale ale cererii de chemare în judecată nu poate fi considerată de plano drept o negare a efectivităţii dreptului de acces la justiţie, ci aceasta constituie o expresie a obligativităţii exercitării drepturilor şi libertăţilor cu bună-credinţă, în limitele instituite de lege. Mai mult, nerespectarea condiţiilor prescrise pentru conformitatea cererii introductive de instanţă nu atrage în mod necondiţionat anularea actului procedural, existând posibilitatea modificării sau completării acestuia în termenul stabilit de instanţă. Astfel, prevederile art. 200 alin. (2) teza întâi din Codul de procedură civilă, dispunând asupra necesităţii comunicării în scris către reclamant a lipsurilor constatate în legătură cu cererea de chemare în judecată, cu menţiunea regularizării acestora în termenul stabilit, reprezintă o concretizare a principiului rolului activ al judecătorului, tocmai în vederea asigurării accesului efectiv la justiţie al titularului cererii.

17. Curtea a mai reţinut că, în termen de 15 zile de la data comunicării încheierii de anulare, împotriva acesteia se poate face cerere de reexaminare, solicitând motivat revenirea asupra măsurii anulării. Potrivit art. 200 alin. (6) din Codul de procedură civilă, completul învestit cu soluţionarea cererii de reexaminare poate reveni asupra încheierii de anulare dacă măsura a fost dispusă în mod eronat sau dacă neregularităţile au fost înlăturate în termenul acordat, caz în care cauza va fi retrimisă completului iniţial învestit.

18. De asemenea, Curtea a constatat că procedura regularizării cererii de chemare în judecată este justificată prin prisma finalităţii legitime urmărite de către legiuitor, şi anume fixarea corectă a cadrului procesual, în vederea evitării acordării de noi termene de judecata pentru complinirea lipsurilor, ceea ce conduce atât la asigurarea dreptului de apărare al pârâtului, aflat în deplină cunoştinţă de cauză cu privire la obiectul cererii, motivele invocate şi probele solicitate, cât şi la asigurarea celerităţii procesului, permiţând astfel o bună desfăşurare a judecăţii într-un termen optim şi previzibil, în sensul art. 6 din Codul de procedură civilă, element component al termenului rezonabil, reglementat de art. 21 alin. (3) din Constituţie.

19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în această decizie îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

20. Distinct de cele arătate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 194 lit. c) din Codul de procedură civilă prevăd că cererea de chemare în judecată va cuprinde atât obiectul cererii, cât şi valoarea lui, după preţuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum şi modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Obiectul cererii şi valoarea lui prezintă importanţă deoarece fixează limitele cadrului procesual în care se va desfăşura judecata, determină competenţa şi un anumit cuantum al taxei judiciare de timbru.

21. Curtea mai are în vedere şi faptul că acţionarii minoritari ai unei societăţi au acces la datele financiare ale acesteia putând uza de dispoziţiile art. 136 din Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, care dau expresie dreptului acţionarilor minoritari de control asupra gestiunii societăţii, precum şi a dreptului acestora la informare. Cererea formulată de către acţionarii minoritari trebuie să vizeze acte de gestiune concrete, care trebuie precizate în mod suficient de clar de către aceştia, numai asupra acestora instanţa putând încuviinţa efectuarea expertizei. Şi în cazul societăţilor admise la tranzacţionare acţionarii minoritari au dreptul la informare cu privire la datele financiar-contabile ale societăţii potrivit dispoziţiilor relevante din legislaţia specifică pieţei de capital, spre exemplu art. 259 din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 din 29 iunie 2004.

22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi.

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Demostene Andronescu, Adrian-Gheorghe Barbilian, Stelian Barbu, Cristinel-Dumitru Beicuş, Constantin-Şerban Cantacuzino, Marin Căpăţână, Societatea Comercială “Capital Management” - S.R.L. din Bucureşti, Ştefan-Andrei Chirilă, Alexandrina-Constanţa Chiru, Vasile-Aurelian Ciorata, Mihai Constantineanu, Aurelian Constantinescu, Iliodor Crâşmariu, Gheorghe Diaconescu, Daniela-Florentina Eleodor, Cateluţa Galescu, Marcel Gheorghe-Hanganu, Ion Kraschin, Ion Lazăr, Jianu-Dumitru Lazăr, Dumitru Matei, Carmen-Mihaela Mihai, Maria Mihai, Cornel Napara, Viorel Năstase, Mihai Niţu, Petre Oprea, Ion-Ciprian Pescaru, Călin-Doru Petruţi, Constantin-Petre Popescu, Valeriu Popescu, Gabriela-Livia Predescu, Natalia Preduţ, Christian Răcăşanu. Irina-Claudia Roman, Emanuel Stanciu, Adriana Stroe, Bogdan Stroe, Dragoş Stroe, Gabriel-Constantin Stroe, Gheorghe Stroe, Cornel Tabarta, Ruxandra-Gabriela Ţepelea, Valeriu-Gabriel Ţepelea şi Dumitru Vrăgneanu în Dosarul nr. 14.736/55/2013/a1 al Judecătoriei Arad - Secţia civilă şi constată că prevederile art. 194 lit. c) şi art. 200 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Arad - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 7 octombrie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Andreea Costin

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 503

din 7 octombrie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor ari 656 alin. (3) şi ari 665 alin. (4) teza a treia şi alin. (6) din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. 10 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 656 alin. (3) şi art. 665 alin. (4) teza a treia şi alin. (6) din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. 10 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Virgil Gheorghe Petric şi Maria Mariana Petric în Dosarul nr. 8.804/182/2013 al Judecătoriei Baia Mare - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 149D/2014.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Menţionează în acest sens deciziile nr. 171 din 20 martie 2014 şi nr. 229 din 15 aprilie 2014. În privinţa art. 656 alin. (3) din Codul de procedură civilă susţine că aceste dispoziţii reglementează, de fapt, o particularitate a executării. Arată că conflictul juridic s-a soluţionat, astfel încât creditorul se află deja în posesia unui titlu executoriu, iar debitorul, dacă consideră că i s-au încălcat drepturile, poate face contestaţie la executare. În privinţa art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 arată că autorii excepţiei sunt nemulţumiţi de cuantumul taxei de timbru.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 17 februarie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 8.804/182/2013, Judecătoria Baia Mare - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 656 alin. (3) şl art. 665 alin. (4) ŞI (6) din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. 10 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Virgil Gheorghe Petric şi Maria Mariana Petric într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că art. 656 alin. (3) şi art. 665 alin. (4) din

Codul de procedură civilă sunt neconstituţionale, contravenind art. 1 alin. (4) şi art. 126 alin. (6) din Constituţie, deoarece este înlăturat controlul judecătoresc pe tot parcursul executării silite, realizându-se un transfer de putere şi competenţă de la instanţă în favoarea executorului judecătoresc, ca acesta să decidă în continuarea executării silite cu privire la legalitatea şi temeinicia fazelor de executare privind actele încheiate de executor. Mai apreciază că prin lăsarea unor faze execuţionale ale procesului civil la aprecierea unui serviciu administrativ public, care nu se bucură de garanţiile de independenţă şi imparţialitate ale instanţelor de judecată, se încalcă art. 1 alin. (4) şi art. 126 alin. (6) din Constituţie, cunoscându-se din practica judiciară nenumăratele abuzuri săvârşite de executorii judecătoreşti. Mai arată că dispoziţiile art. 665 alin. (4) din Codul de procedură civilă încalcă şi prevederile art. 60 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti. Lipsa unui control real şi eficient al instanţei asupra executării silite are ca efect prelungirea duratei executării silite, prin litigii ulterioare născute din contestarea actelor de executare.

6. În ceea ce priveşte art. 665 alin. (6) din Codul de procedură civilă arată că acesta contravine dispoziţiilor constituţionale ale 124 alin. (2), precum şi ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil, deoarece prin atacarea actului printr-o altă contestaţie contestatorul va fi în imposibilitatea plăţii taxelor judiciare de timbru disproporţionate.

7. Referitor la art. 10 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 se arată că stabilirea unor taxe de timbru oneroase în plină criză economică limitează accesul persoanei la justiţie. Mai susţin că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 este neconstituţională în integralitatea sa raportat la preambulul său din care se înţelege că se impune alimentarea bugetului de stat în detrimentul drepturilor cetăţeanului. Se susţine că actualele taxe judiciare de timbru ridică serioase probleme sub aspectul accesului liber la justiţie, în acest sens se arată că statui nu a păstrat un echilibru just între interesul său de a percepe cheltuieli de judecată în raport cu veniturile cetăţeanului, urmărind interesul reclamanţilor de a-şi expune pretenţiile lor în instanţă, pe de o parte, şi de a avea posibilitatea valorificării drepturilor lor, pe de altă parte.

8. Judecătoria Baia Mare - Secţia civilă opinează în sensul că textele legale criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate.

9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

10. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din actul de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 656 alin. (3) şi art. 665 alin. (4) [teza a treia şi nu întreg alin. (4) astfel cum rezultă din încheierea de sesizare] şi alin. (6) din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. 10 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013. În realitate, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispoziţiile art. 656 alin. (3) şi art. 665 alin. (4) teza a treia [şi nu întreg alin. (4)] şi alin. (6) din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. 10 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru texte de lege care au următorul cuprins:

- Art. 656 alin. (3) din Codul de procedură civilă: “Dacă prin lege nu se dispune altfel, încheierile se dau fără citarea părţilor, se comunică acestora, sunt executorii de drept şi pot fi atacate numai cu contestaţie la executare.”;

- Art. 665 alin. (4) teza a treia şi alin. (6) din Codul de procedură civilă: “(4) [...]. De asemenea, încuviinţarea executării silite se extinde şi asupra titlurilor executorii care se vor emite de executorul judecătoresc în cadrul procedurii de executare silită încuviinţate.

[...]

(6) încheierea prin care instanţa admite cererea de încuviinţare a executării silite nu este supusă niciunei căi de atac. Încheierea prin care se respinge cererea de încuviinţare a executării silite poate fi atacată exclusiv cu apel numai de creditor, în termen de 5 z/7e de la comunicare.”;

- Art. 10 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013: “(2) în cazul contestaţiei la executarea silită, taxa se calculează la valoarea bunurilor a căror urmărire se contestă sau la valoarea debitului urmărit, când acest debit este mai mic decât valoarea bunurilor urmărite. Taxa aferentă acestei Contestaţii nu poate depăşi suma de 1.000 lei, indiferent de valoarea contestată. În cazul în care obiectul executării silite nu este evaluabil în bani, contestaţia la executare se taxează cu 100 lei.

(3) în cazul în care prin contestaţia la executare silită se invocă, în condiţiile art. 712 alin. (2) din Codul de procedură civilă, şi motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului, taxa de timbru se stabileşte potrivit art. 3 alin. (1).”

14. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile din Constituţie ale art. 1 alin. (4) privind separaţia şi echilibrul puterilor în stat, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 124 alin. (2) privind unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea justiţiei şi art. 126 alin. (6) privind controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice pe calea contenciosului administrativ. De asemenea se invocă şi prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Mai invocă şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv Hotărârea din 27 octombrie 1993, pronunţată în Cauza Dombo Beheer. B.V. Împotriva Olandei. De asemenea se invocă şi dispoziţiile art. 60 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 20 octombrie 2011.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate invocată, Curtea constată că autorii acesteia critică dispoziţiile art. 656 alin. (3) privind calea de atac împotriva încheierilor executorului judecătoresc şi pe cele ale art. 665 alin. (4) privind extinderea încuviinţării executării silite şi asupra titlurilor executorii care se vor emite de executorul judecătoresc în cadrul procedurii de executare silită încuviinţată din Codul de procedură civilă din perspectiva faptului că prin înlăturarea controlului judecătoresc se realizează un transfer de putere şi competenţă de la instanţă la executorul judecătoresc care va decide în continuarea executării silite cu privire la legalitatea şi temeinicia fazelor de executare privind actele încheiate de executor. Mai arată că birourile executorilor judecătoreşti prestează un serviciu administrativ public şi nu se bucură de garanţiile de independenţă şi imparţialitate ale instanţelor de judecată. Mai susţin că dispoziţiile art. 665 alin. (4) din Codul de procedură civilă vin în contradicţie cu cele ale art. 60 alin. (1) din Legea nr. 188/2000, potrivit cărora “Actele executorilor judecătoreşti sunt supuse, în condiţiile legii, controlului instanţelor judecătoreşti competente”.

16. Curtea Constituţională s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor art. 665 alin. (4) constatând constituţionalitate acestora, respectiv prin Decizia nr. 171 din 20 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 19 mai 2014, şi Decizia nr. 316 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 29 iulie 2014. Cu acele prilejuri Curtea Constituţională a reţinut, în esenţă, că, potrivit art. 638 din Codul de procedură civilă, caracterul de titlu executoriu al unei încheieri sau al unui proces-verbal întocmit de executorul judecătoresc trebuie să fie expres prevăzut în lege Curtea a statuat că stabilirea cheltuielilor de executare printr-un proces-verbal care constituie titlu executoriu, încheiat de executorul judecătoresc, nu este un act arbitrar al acestuia, ci, potrivit chiar reglementării criticate, are loc pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condiţiile legii. Sub imperiul reglementării deduse controlului, procesul-verbal încheiat de executorul judecătoresc nu scapă controlului instanţelor de judecată, iar întocmirea acestuia, în condiţiile prevăzute de lege, nu lezează în niciun fel accesul liber la justiţie sau dreptul persoanei la apărare, câtă vreme împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare, ceea ce oferă toate garanţiile procesuale pentru realizarea deplină a acestor drepturi (în acest sens a se vedea şi Decizia nr. 206 din 15 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 388 din 5 iunie 2003). Prin urmare, nu se poate considera că, prin textele criticate, executorii judecătoreşti ar fi dobândit atribuţii de înfăptuire a justiţiei. De asemenea, Curtea reţine că prin încuviinţarea executării silite de către instanţa judecătorească este respectat caracterul unitar al procesului civil, plasând executarea silită sub controlul instanţelor judecătoreşti (a se vedea în acest sens Decizia nr. 458 din 31 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 17 aprilie 2009).

17. Distinct de cele arătate, Curtea Constituţională constată că principiul constituţional al separaţiei şi echilibrului puterilor în stat nu este încălcat prin dispoziţiile legale criticate, întrucât executarea hotărârilor judecătoreşti nu reprezintă o activitate de înfăptuire a justiţiei. Astfel cum s-a reţinut şi în Decizia Curţii nr. 631 din 26 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 1 august 2007, executorii judecătoreşti acţionează în interesul unei bune administrări a justiţiei, reprezentând un organ auxiliar al acesteia, care are rolul de a pune în practică hotărârea pronunţată de instanţă. Executorul judecătoresc nu spune dreptul, deci nu realizează o activitate jurisdicţională, ci numai execută întocmai dispoziţiile judecătorului, cuprinse în hotărârea instanţei, potrivit competenţelor prevăzute de lege.

18. Curtea reţine că nici critica adusă textelor legale criticate prin raportare la ari 126 alin. (6) din Constituţie referitoare la controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice pe calea contenciosului administrativ nu poate fi reţinută, textul de referinţă invocat neavând incidenţă în cauză deoarece aspectele criticate privesc procedura executării silite în materie civilă.

19. În ceea ce priveşte invocarea contradicţiei art. 665 alin. (4) din Codul de procedură civilă cu dispoziţiile art. 60 din Legea nr. 188/2000, se constată că potrivit art. 60 coroborat cu art. 61 din Legea nr. 188/2000, actele executorilor judecătoreşti sunt supuse controlului instanţelor judecătoreşti competente, cei interesaţi sau vătămaţi prin acte de executare putând formula contestaţie la executare, în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă. Însă această critică nu poate fi reţinută, deoarece controlul de constituţionalitate semnifică verificarea conformităţii dispoziţiilor legale criticate cu normele şi principiile Legii fundamentale invocate, în limita unor critici ce vizează evidenţierea unui raport de contrarietate dintre acestea, şi nu contrarietatea cu alte dispoziţii legale cuprinse în alte legi.

20. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 665 alin. (6) din Codul de procedură civilă raportată la art. 124 alin. (2) şi art. 21 din Constituţie astfel cum se interpretează prin art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 229 din 15 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 30 mai 2014, şi a reţinut în esenţă că soluţia legislativă criticată nu contravine art. 21 din Constituţie, raţiunea pentru care legiuitorul a înlăturat, atât pentru creditor, cât şi pentru debitor, calea de atac împotriva încheierii de încuviinţare a cererii de executare silită este aceea a celerităţii ce se justifică în această etapă procesuală. Astfel, creditorul este lipsit de interes să atace o hotărâre prin care i s-a admis cererea, iar debitorul are posibilitatea de a-şi apăra drepturile, în raport cu orice incident de executare silită, pe calea contestaţiei la executare. De asemenea, debitorul nu are interesul de a ataca încheierea de respingere a cererii de încuviinţare a executării silite, prin urmare nici nu a fost prevăzută pentru el calea de atac a apelului. În schimb, creditorul are posibilitatea de a-şi apăra drepturile prin exercitarea căii de atac a apelului, posibilitate pe care în domeniul executării silite debitorul o are asigurată prin dreptul de a formula contestaţii împotriva oricărui act de executare.

21. Referitor la constituţionalitatea art. 10 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 425 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 26 august 2014, şi a reţinut, în esenţă, împrejurarea că, deşi prin aceste norme se stabileşte cuantumul taxei judiciare de timbru, aceasta nu este de natură a afecta accesul liber la justiţie, deoarece, în jurisprudenţa sa, Curtea a stabilit în nenumărate rânduri că prestaţiile judecătoreşti nu trebuie şi nu pot fi în toate cazurile gratuite. Nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiţie sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituţie, cetăţenii sunt obligaţi să contribuie prin impozite şi taxe, stabilite în condiţiile legii.

22. Totodată, Curtea observă că legiuitorul a instituit, prin dispoziţiile art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, posibilitatea instanţei de judecată de a acorda scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru. Această reglementare vizează tocmai acele situaţii în care partea nu poate face faţă cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale, constituind o garanţie a liberului acces la justiţie (Decizia nr. 508 din 5 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 6 februarie 2014).

23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Virgil Gheorghe Petric şi Maria Mariana Petric, în Dosarul nr. 8.804/182/2013 al Judecătoriei Baia Mare - Secţia civilă şi constată că prevederile art. 656 alin. (3) şi art. 665 alin. (4) teza a treia şi alin. (6) din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. 10 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate,

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Baia Mare - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 7 octombrie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Andreea Costin

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind modificarea şi completarea, după caz, a descrierii tehnice şi/sau a adresei unor bunuri imobile aparţinând domeniului public al statului aflate în administrarea Administraţiei Naţionale “Apele Române” prin Administraţia Bazinală de Apă Argeş-Vedea, Administraţia Bazinală de Apă Buzău-Ialomiţa, Administraţia Bazinală de Apă Jiu şi Administraţia Bazinală de Apă Olt, instituţie publică în coordonarea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, prevăzute în anexa nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, ca urmare a efectuării lucrărilor de cadastru şi publicitate imobiliară

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al ari 20 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, şi având în vedere prevederile art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă modificarea şi completarea, după caz, a descrierii tehnice şi/sau a adresei unor bunuri imobile aparţinând domeniului public al statului aflate în administrarea Administraţiei Naţionale “Apele Române” prin Administraţia Bazinală de Apă Argeş-Vedea, Administraţia Bazinală de Apă Buzău-Ialomiţa, Administraţia Bazinală de Apă Jiu şi Administraţia Bazinală de Apă Olt, instituţie publică în coordonarea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, ca urmare a efectuării lucrărilor de cadastru şi publicitate imobiliară.

Art. 2. - Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, va opera modificarea corespunzătoare a anexei nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 şi 1.020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul mediului şi schimbărilor climatice,

Attila Korodi

Ministrul delegat pentru ape, păduri şi piscicultura,

Adriana Doina Pană

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

Ministrul delegat pentru buget,

Darius-Bogdan Vâlcov

 

Bucureşti, 26 noiembrie 2014.

Nr. 1.061.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale bunurilor imobile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Administraţiei Naţionale “Apele Române” prin Administraţia Bazinală de Apă Argeş-Vedea, Administraţia Bazinală de Apă Buzău Ialomiţa, Administraţia Bazinală de Apă Jiu şi Administraţia Bazinală de Apă Olt, instituţie  publică aflată în coordonarea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, pentru care se modifică şi se completează, după caz, descrierea tehnică şi/sau adresa, ca urmare a efectuării lucrărilor de cadastru şi publicitate imobiliară

 

1. Ordonator principal de credite (ministere sau autorităţi ale administraţiei publice centrale)

16335444

Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice

2. Ordonator secundar de credite

RO 24326056

Administraţia Naţională .Apele Române”

3. Ordonator terţiar de credite

4. Regii autonome şi companii/societăţi naţionale aflate sub autoritatea ordonatorului principal de credite, institute naţionale de cercetare-dezvoltare care funcţionează în baza Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi, după caz, societăţi comerciale cu capital majoritar de stat care au în administrare bunuri din patrimoniul public de stat


Nr. crt.

Nr. MF

Cod de clasificare

Denumirea

Descrierea tehnică

Adresa

Anul PIF

Valoarea de inventar

(lei)

1

64080

8.17.03

Acumulare Budeasa şi clădire

administrativă - râul Argeş

Stotală=4.477.664 mp, St = 1.176.772 mp, Sconstr_C1-dig = 95.132 mp,

C.F. nr. 80958, UAT Merişani,

St = 31 mp, C.F. nr. 80956, UAT Merişani,

St = 57 mp, C.F. nr. 80957, UAT Merişani,

St = 440 mp, C.F. nr. 84404, UAT Bascov,

St = 32 mp, C.F. nr. 84.771, UAT Bascov,

St = 1.602.862 mp, Sconstr_C1-dig mal drept = 127.030 mp,

C.F. nr. 84772, UAT Bascov,

St = 1.697.470 mp, Sconstr_C1-dg=26.891 mp, Sconstr_C2_dig = 29.164 mp, Sconstr_C3-magazie = 22 mp, Sconstr_C4-atelier_mecanic = 93 mp, Sconstr_C5-batardou = 321 mp, Sconstr_C6-priză_mal_stâng = 23 mp, Sconstr_C7-punct_comandă = 36 mp, Sdesf_C7-punct_comandă = 72 mp, clădire tip P+1, Sconstr_C8-priză mal drept = 405 mp, C.F. nr.81087, UAT Budeasa

Ţara: România;

judeţul: Argeş;

Comuna Budeasa;-; nr.:-;

1978

95.083.242

2

64087

8.17.03

Baraj mobil Bilciureşti

şi canton Bilciureşti – râul Ialomiţa

Q = 8 mc/s, 2 stavile cilindrice, St_canton = 4.896 mp,

C.F. nr. 70211, UAT Cojasca, canton P+1, cărămidă, sup. = 70 mp, sd = 146 mp, Lderiv = 9,6 km, Stot = 0,48 ha

Ţara: România;

judelui: Ilfov;

comuna Cojasca;

satul Bilciureşti; nr,: -;

1979

31.791.296

3

64116

8.17.03

Acumulare Pucioasa, baraj, lac, diguri de contur

Beton, pământ, descărcător frontal, V = 6,9 mii. mc, St = 1.073.449 mp,

C.F. nr. 70990, UAT Pucioasa

Ţara: România;

judeţul: Dâmboviţa;

oraşul Pucioasa; -; nr.:-;

1998

108.112.136

4

64117

8.17.02

Baraj Bolboci, lac, drum auto, Plai cu Flori, drum contur lac Bolboci

Anrocamente, dese. lateral, golire de fund, v = 19,4 mii. mc, St = 987.565 mp,

C.F. nr. 71046, UAT Moroeni

Ţara; România;

judeţul: Dâmboviţa;

comuna Moroeni; -; nr.: -;

Dâmboviţa

1988

293.931.432

5

64185

8.17.02

Acumulare Işalniţa, baraj, dragaje, prize

Volum atenuare = 0,3 mii. mc, casa barajistului, voi. total 2 mii. mc,

Suprafaţa totală UAT-uri = 2.062.111 mp,

Stotală_UAT Işalniţa = 38.326 mp,

Steren cc = 7.242 mp, Sconstr_C1-baraj = 2.107 mp,

Sconstr_C2-disipator = 240 mp,

Sconstr_C3-rizberma = 1.760 mp,

C.F. nr. 30306, UAT Işalniţa,

Steren cc = 31.084 mp,

Sconstr_C1-canal aducţiune deschis = 31.084 mp.

C.F. nr. 30305, UAT Işalniţa,

Stotală_UAT Coţofenii din Dos = 799,902 mp,

S_lac_acumulare_parţial = 733.713 mp,

Steren cc = 66,189 mp, Sconstr_C1-dig lateral mal drept = 63,944 mp,

C.F. nr. 30083, UAT Coţofenii din Dos

Stotală _UAT Almaj = 1.223.883 mp,

S_lac_acumulare_parţial = 1.133.989 mp,

Steren cc = 89.894 mp, Sconstr_C1-baraj_deversor = 1.992 mp, Sconstr_C2-disipator_de_energie = 214 mp,

Sconstr_C3-rizberma = 1.528 mp, Sconstr_C4-decantor = 11.436 mp, Sconstr_C5-priza_de_apa = 2.068 mp,

Sconstr_C6-casa_barajistului = 211 mp, Sconstr_C7-canal_aducţiune = 1.499 mp, Sconstr_C8-dig lateral = 62.751 mp,

C.F. nr. 30156, UAT Almaj

Ţara: România;

judeţul: Dolj;

comuna Işalniţa; -; nr.: -;

Dolj

1965

10.483.651

6

64186

8.17.03

Acumulare nepermanentă Prodila

Volum atenuare = 1,52 mii. mc;

S_totală_construcţii = 9.920 mp, Stotal = 2.585 mp,

Sconstr_C1-descărcător= 2.585 mp,

C.F. nr. 30777, UAT Podari,

Stotal = 7.335 mp, Sconstr_C1-baraj = 6.694 mp, Sconstr_C2-disipator = 521 mp, Sconstr_C3-rizbermă = 120 mp,

C.F. nr. 30760, UAT Podari

Ţara: România;

judeţul: Dolj;

comuna Podari; -; nr.: -;

Dolj

1960

414.303

7

64187

8.17.02

Acumulare şi baraj Cornu

Volum atenuare = 0,58 mii. mc, voi. total = 2.61 mii mc,

Statală = 861.111 mp,

S lac de acumulare + neproductiv = 653.800 mp,

C.F. nr. 30221 .UAT Orodel,

Statală cc = 7.311 mp, SC1_baraj = 4.610 mp, SC2-descărcător ape mari = 2.498 mp,

C.F. nr. 30075, UAT Orodel

Ţara: România;

judeţul: Dolj;

comuna Orodel; -; nr.: -;

BH Jiu

1960

394.561

8

64189

8.17.02

Acumulare Valea de Peşti, accesorii şi împrejmuire baraj

Volum atenuare = 0,8 mii. mc, volum total = 5.3 mii. mc;

Stotală = 262.326 mp, S_lac_de_acumulare = 238.270 mp,

Steren_cc = 24.056 mp, Sconstr_C1-baraj = 23.632 mp, Sconstr_C2-deversor_lateral = 55 mp,

Sconstr_C3-tum_de_manevră = 274 mp, Sconstr_C4-casa vanelor = 95 mp,

C.F. nr. 60685 TUAT Uricani

Ţara: România;

judeţul: Hunedoara;

oraşul Uricani; -; nr.:-;

BH Jiu

1970

6.904.236

9

64295

8.17.02

Acumulare Dopca

Voi. = 0,85 mii. mc, voi, at-0.2 mii mc, St = 162.100 mp, h = 16m,

lung-160 m alimentare cu apă,

C.F. 100531, UAT Hoghiz

Ţara: România;

judeţul: Braşov;

comuna Hoghiz; satul Dopca; nr.: -;

DAO

1988

16.908.211

 

10

64316

8.03.10

Tânganu, Popeşti, Sere, Glina

Qmax = 230 mc/s, 3 deschideri + ecluză, 2 noduri cu 3 deschideri,

NH Tanganu, St = 81.121 mp,

Sconstr_C1 = 7.930 mp, Sconstr_C2 = 7.748 mp, Sconstr_C3 = 4.242 mp, Sconstr_C4 = 1.033 mp, Sconstr_C5 = 724 mp, Sconstr_C6 = 821 mp, Sconstr_C7 = 649 mp, Sconstr_C8 = 9.720 mp, Sconstr_C9 = 3.954 mp, Sconstr_C10 = 6.801 mp, Sconstr_C11 = 5.378 mp

C.F. nr. 21349, UAT Fundeni

Ţara: România;

judeţul: Ilfov;

comuna Glina; -;

nr.: -; DAAV

1999

7646.441

11

64321

8.17.03

Baraj şi acumulare Gura Râului

Vt = 17,47 mii. mc, Statală = 810.000 mp, Slac = 653.000 mp,

Sconstr_C1-baraj _şi_anexe = 9.573 mp, voi aten-1.37 mii mc,

C.F. nr. 101137. UAT Gura Râului

Ţara: România;

judeţul: Sibiu;

comuna Gura

Râului; -; nr.: -;

DAO

1998

69.251.538

12

64480

8.03.12

Priză de apă Buta şi canton de exploatare

Debil captat 0.4 mc/s, aducţiune = 6.7 km în ac. Valea de Peşti;

Stotală = 7.863 mp; Stotală cc = 7.242 mp;

Sconstr_C1-casa_barajistului = 168 mp, Sconstr_C2-C3-priză_de_apă = 382 mp, C.F. nr. 60683, UAT Uricani;

Stotală cc = 621 mp, Sconstr_C1-prag_deversor = 228 mp, Sconstr_C2-rizbermă = 393 mp,

C.F. nr. 60687, UAT Uricani

Ţara: România;

judeţul: Hunedoara;

oraşul Uricani; satul Câmpu lui Neag; -; nr.: -;

BH Jiu

1998

3.069.241

13

65002

8.28.01

Punct colectare date Costeşti

(sediu, magazii, atelier, gard, antenă)

St = 2.048 mp,

C.F. nr. 80946, UAT Costeşti. S = 143 mp, P, zidărie

Ţara: România;

judeţul; Argeş;

oraşul Costeşti; -; nr.: -;

DAAV

1998

18.645

14

65003

8.28.01

Canton Snagov şi drum de acces canton

St = 9,517 mp, Sconstr_C1 = 123 mp, Sdesf_C1-canton = 246 mp, clădire tip P+1, Sconstr_C2 = 75 mp, Sdesf_C2 = 75 mp, Sconstr_C3 - 66 mp, Sdesf_C3 = 66 mp, Sconstr_C4 - 69 mp,  Sdesf_C4 = 69 mp, Sconstr_C5 = 103 mp, Sdesf_C5 = 103 mp, Sconstr_C6 = 43 mp, Sdesf_C6 = 43 mp,

C.F. nr. 50991, UAT Gruiu

Ţara: România;

judeţul: Ilfov;

comuna Gruiu; -; nr.: -;

Ilfov

1984

114.572

15

65004

8.28.01

Canton Căldăruşani şi drum de acces,

canton tehnologic

St = 1.326 mp, Sconstr_C1 = 101 mp, Sdesf_C1 = 202 mp, clădire tip P+1, Sconstr_C2 = 71 mp, Sdesf_C2 = 71 mp, Sconstr_C3 = 8 mp, Sdesf_C3 = 8 mp, Sconstr_C4 = 1 mp, Sdesf_C4 = 1 mp, Sconstr_C5 = 3 mp, Sdesf_C5 = 3 mp, Sconstr_C6 = 2 mp, Sdesf_C6 = 2 mp,

C.F. nr. 50248, UAT Grădiştea

Ţara: România; judeţul: Ilfov;

Comuna Grădiştea; -; nr.: -;

Ilfov

1996

125.542

16

65006

8.28.01

Canton Cocani

St = 1.020 mp, Sconstr_C1-canton = 123 mp, Sdesf_C1-canton = 351 mp, clădire tip P+1+M, Sconstr_C2-anexă = 4 mp, Sdesf_C2-anexă = 4 mp, Sconstr_C3-anexă = 14 mp, Sdesf_C3-anexă = 14 mp, Sconstr_C4-anexă = 18 mp, Sdesf_C4-anexă = 18 mp, Sconstr_C5-anexă = 50 mp, Sdesf_C5-anexă = 50 mp, Sconstr_C6-anexă = 16 mp, Sdesf_C6-anexă = 16 mp, Sconstr_C7-anexă = 10 mp, Sdesf_C7-anexă = 10 mp,

C.F. nr. 73551, UAT Crevedia

Ţara: România;

judeţul: Dâmboviţa;

comună Crevedia; -; nr.:-;

DAAV

1988

63.895

17

65025

8.28.01

Canton Tânganu şi drum tehnologic

St= 1.380 mp, Sconstr_C1-canton = 111 mp,

Sdesf_C1-canton = 333 mp, clădire tip P+2,

C.F. nr. 21353, UAT Fundeni

Ţara: România;

judeţul: Ilfov;

comuna Fundeni;

satul Tânganu; -; nr.:-;

DAAV

1998

1.256.915

18

65036

8.28.01

Canton I Latinu-Vădeni BH Siret

St = 6.177 mp, Sconstr_C1-canton = 64 mp,

Sdesf_C1-canton = 64 mp, Sconstr_C2~anexă = 53 mp, Sdesf_C2-anexă = 53 mp, Sconstr_C3-anexă = 64 mp, Sdesf_C3-anexă = 64 mp, Sconstr_C4-anexă = 51 mp, Sdesf_C4-anexă = 51 mp, clădire tip P,

C.F. nr. 70034, UAT Vădeni

Ţara: România;

judeţul: Brăila;

comuna Vădeni; -; nr.: -;

1998

28.758

19

65038

8.28.01

Canton 6 - centru gospodărie

Gurguieţi BH Buzău

St = 5.045 mp, Sconstr_C1-canton = 98 mp, Sdesf_C1-canton = 98 mp,

Sconstr_C2-anexă = 68 mp, Sdesf_C2-anexă = 68 mp, Sconstr_C3-anexă = 64 mp, Sdesf_C3~anexă = 64 mp,

Sconstr_C34-anexă = 11 mp, Sdesf_C4-anexă = 11 mp, clădire tip P,

C.F. nr. 71059, UAT Scorţaru Nou

Ţara: România; judeţul: Brăila;

Comuna Scorţaru Nou; satul Gurguieţi; -; nr.: 1;

Brăila

1998

33.305

 

20

65050

8.28.01

Canton Caragele

St = 2.618 mp, Sconstr_C1-canton = 81 mp, Sdesf_C1-canton = 162 mp, clădire tip P+1, Sconstr_C2-anexă = 75 mp, Sdesf_C2-anexă . 75 mp, Sconstr_C3-anexă = 17 mp, Sdesf_C3-anexă = 17 mp,

C.F. nr. 20338, UAT Luciu

Ţara: România;

judeţul: Buzău; comuna Luciu;

satul Caragele; nr; -;

1998

424.074

21

65051

8.28.01

Canton Pătârlagele

St = 2.844 mp, Sconstr_C1-canton = 80 mp, Sdesf_C1-canton = 80 mp, Sconstr_C2-anexâ = 26 mp, Sdesf_C2-anexă = 26 mp, Sconstr_C3-bazin_apă = 22 mp, Sdesf_C3-bazin_apă . 22 mp, Sconstr_C4-anexă = 85 mp, Sdesf_C4-anexă = 85 mp,

clădire tip P, C.F. nr. 20792, UAT Pătârlagele

Ţara: România; judeţul Buzău;

oraşul Pătârlagele; -; nr.: -;

1998

77.456

22

65055

8.28.01

Canton 2 Latinu - Vădeni BH Siret

St = 1.647 mp, Sconstr_C1-canton = 58 mp, Sdesf_C1-canton = 58 mp, Sconstr_C2-anexă = 67 mp, Sdesf_C2-anexă = 67 mp, Sconstr_C3-anexă = 20 mp, Sdesf_C3-anexă = 20 mp, Sconstr_C4-anexă = 3 mp, Sdesf_C4-anexă = 3 mp, Sconstr_C5-anexă = 41 mp, Sdesf_C5-anexă = 41 mp,

clădire tip P, C.F. nr. 70017, UAT Vădeni

Ţara: România;

judeţul: Brăila;

comuna Vădeni; -; nr.: -;

1998

17.891

23

65056

8.28.01

Canton 3 Latinu-Vădeni

BH Siret

St=3.102 mp, Sconstr_C1-canton = 87 mp, Sdesf_C1-canton = 87 mp, Sconstr_C2-anexă = 82 mp, Sdesf_C2-anexă - 82 mp, Sconstr_C3-anexă = 97 mp, Sdesf_C3-anexă = 97 mp,

clădire tip P, C.F. nr. 70014, UAT Siliştea

Ţara: România;

judeţul: Brăila;

comuna Siliştea; -; nr.: -;

1998

30.254

24

65057

8.28.01

Canton 3 Vişani BH Buzău

St = 3.338 mp, Sconstr_C1-canton = 111 mp, Sdesf_C1-canton = 111 mp,

C.F. nr. 70004, UAT Vişani

Tara: România:

judeţul: Brăila;

comuna Vişani; -; nr.: -;

1998

21.465

25

65059

8.28.01

Canton 4 Latinu-Vădeni

BH Siret

St = 4.814 mp, Sconstr_C1-canton = 88 mp, Sdesf_C1-canton = 88 mp, Sconstr_C2-anexă = 59 mp, Sdesf_C2-anexă = 59 mp, Sconstr_C3-anexă = 22 mp, Sdesf_C3-anexă = 22 mp, Sconstr_C4-anexă = 37 mp, Sdesf_C4-anexă = 37 mp, Sconstr_C5-anexă = 48 mp, Sdesf_C5-anexă = 48 mp, clădire tip P,

C.F. nr. 70012, UAT Siliştea

Ţara: România;

judeţul: Brăila;

comuna Siliştea; -; nr.: -;

1998

31.130

26

65060

8.28.01

Canton 4 Nămoloasa-Măxineni

BH Siret

St = 3.639 mp, Sconstr_C1-canton = 135 mp, Sdesf_C1-canton = 135 mp, Sconstr_C2-anexă = 93 mp,

Sdesf_C2-anexă = 93 mp, clădire tip P,

C.F. nr. 71596, UAT Măxineni

Ţara: România;

judeţul: Brăila;

comuna Măxineni; satul Corbu Vechi; nr.: -;

1998

37.789

27

65061

8.28.01

Canton 5 Latinu-Vădeni

(Voineşti)

BH Siret

St=2.120 mp, Sconstr_C1-canton = 58 mp, Sdesf_C1-canton = 58 mp, Sconstr_C2-anexă = 71 mp, Sdesf_C2-anexă = 71 mp, Sconstr_C3-anexă = 20 mp, Sdesf_C3-anexă = 20 mp, Sconstr_C4-anexă = 3 mp, Sdesf_C4-anexă = 3 mp, Sconstr_C5-anexă = 49 mp, Sdesf_C5-anexă = 49 mp,

clădire tip P, C.F. nr. 70028, UAT Măxineni

Ţara: România;

judeţul: Brăila;

comuna Măxineni;

satul Voineşti; nr.: -;

1998

20.723

28

65062

8.28.01

Canton 5 Nămoloasa-Măxineni,

BH Siret

St=5.110 mp, Sconstr_C1-canton = 106 mp, Sdesf_C1-canton = 106 mp, Sconstr_C2-anexă = 86 mp, Sdesf_C2-anexă = 86 mp, Sconstr_C3-anexă = 37 mp, Sdesf_C3-anexă = 37 mp, Sconstr_C4-anexă = 23 mp, Sdesf_C4-anexă = 23 mp, clădire tip P,

C.F. nr. 70048, UAT Măxineni

Ţara: România;

judeţul: Brăila;

comuna Măxineni; -; nr.; -;

1998

4.562

29

65063

8.28.01

Canton 6 Pitulaţi,

BH Buzău

St = 4.121 mp, Sconstr_C1-canton = 60 mp, Sdesf_C1-canton = 60 mp, Sconstr_C2-anexă = 16 mp, Sdesf_C2-anexă = 16 mp, Sconstr_C3-anexă = 4 mp, Sdesf_C3-anexă = 4 mp, Sconstr_C4-anexă = 100 mp, Sdesf_C4-anexă = 100 mp, Sconstr_C5-anexă = 8 mp, Sdesf_C5-anexă = 8 mp, Sconstr_C6-anexă = 9 mp, Sdesf_C6-anexă = 9 mp,

clădire tip P,

C.F. nr. 70007, UAT Scorţaru Nou

Ţara: România; judeţul: Brăila;

Comuna Scorţaru Nou;

satul Pitulaţi; -; nr.: 148;

1998

62.900

 

30

65271

8.28.01

Canton Nămoloasa

St = 9.990 mp, Sconstr_C1-canton = 102 mp, Sdesf_C1-canton = 102 mp, Sconstr_C2-anexâ = 37 mp, Sdesf_C2-anexâ = 37 mp, clădire tip P,

C.F. nr. 102088, UAT Nămoloasa

Ţara: România;

judeţul: Galaţi;

comuna Nămoloasa; -; nr.: -;

1998

39.846

31

65336

8.28.01

Canton hidrotehnic Reci

St = 1585 mp, Sconstr_C1-canton = 62 mp, Sdesf_C1-canton = 62 mp, clădire tip P,

C.F. nr. 23833, UAT Reci

Ţara: România;

judeţul: Covasna;

comuna Reci; -; nr.: 466;

DAO

1980

57.625

32

65337

8.28.01

Canton hidrotehnic Mărtineni

St = 741 mp, Sconstr_C1-canton = 61 mp, Sdesf_C1-canton = 61 mp, clădire tip P,

C.F. nr. 23629, UAT Cătălina

Ţara: România;

judeţul; Covasna;

comuna Cătălina;

satul Mărtineni; -; nr.: 191A;

DAO

1980

41.166

33

65339

8.28.01

Canton hidrotehnic Surcea

St = 602 mp, Sconstr_C1-canton = 61 mp, Sdesf_C1-canton = 61 mp, Sconstr_C2-magazie = 68 mp, Sdesf_C2-magazie = 68 mp, clădire tip P,

C.F. nr. 23534, UAT Zăbala

Ţara: România;

judeţul: Covasna;

comuna Zăbala,

satul Surcea; nr.: 52;

1980

43.733

34

65340

8.28.01

Canton hidrotehnic

Baraolt-Augustin

St = 4.995 mp, Sconstr_C1-canton = 80 mp, Sdesf_C1-canton = 160 mp, clădire tip P+1, Sconstr_C2-magazie = 75 mp, Sdesf_C2-magazie = 75 mp,

C.F. nr. 23653, UAT Baraolt

Ţara: România; judeţul:

Covasna; oraşul

Baraolt; DJ 131B; nr.:-;

Olt

1987

125.955

35

65341

8.28.01

Canton hidrotehnic Aita Mare

St = 3533 mp, Sconstr_C1-canton = 80 mp, Sdesf_C1-canton = 160 mp, clădire tip P+1, Sconstr_C2-magazie = 75 mp, Sdesf_C2-magazie = 75 mp,

C.F. nr. 23120, UAT Aita Mare

Ţara: România;

judeţul: Covasna;

comuna Aita

Mare; -; nr.: 266;

DAO

1987

134.660

36

65343

8.28.01

Canton hidrotehnic Covasna

St = 1.405 mp, Sconstr_C1-canton = 201 mp, Sdesf_C1-canton = 402 mp, clădire tip P+1, Sconstr_C2-magazie = 44 mp, Sdesf_C2-magazie = 44 mp, Sconstr_C3-atelier = 68 mp, Sdesf_C3-atelier = 68 mp, Sconstr_C4-garaj = 66 mp, Sdesf_C4-garaj = 66 mp,

C.F. nr. 24390, UAT Covasna

Ţara: România;

judeţul:

Covasna; oraşul

Covasna;

Str. Timar;

nr.: 26/c; DAO

1980

207.976

37

65344

8.28.01

Canton hidrotehnic Chichiş

St = 21633 mp, Sconstr_C1-canton = 127 mp, Sdesf_C1-canton = 254 mp, clădire tip P+1, Sconstr_C2-magazie - 72 mp, Sdesf_C2-magazie - 72 mp,

C.F. nr. 23337, UAT Chichiş

Ţara: România;

judeţul: Covasna;

comuna Chichiş; -;nr.:282A;

DAO

1980

97.301

38

65346

8.28.01

Canton hidrotehnic ac. Târlung

St = 2.500 mp, Sconstr_C1-canton = 131 mp, Sdesf_C1-canton - 131 mp Sconstr_C2-anexă = 141 mp, Sdesf_C2-anexă = 141 mp, clădire tip P,

C.F. nr. 106930, UAT Săcele

Ţara: România;

judeţul: Braşov;

municipiul Săcele; -; nr.: -;

DAO

1975

142.261

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.