MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 625/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 625         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 26 august 2014

 

SUMAR

 

DECRETE

 

513. - Decret privind acreditarea unui ambasador

 

514. - Decret privind acreditarea unui ambasador

 

555. - Decret privind conferirea unor decoraţii

 

556. - Decret privind conferirea Ordinului Naţional Steaua României în grad de Comandor

 

557. - Decret privind acordarea Drapelului de luptă Centrului de Instruire pentru Luptă al Forţelor Terestre “Getica”

 

558. - Decret privind acordarea Drapelului de luptă Batalionului 405 Sprijin Logistic “Năsăud” al Brigăzii 81 Mecanizată “General Grigore Bălan”

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 409 din 3 iulie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Ordonanţa de urgenţa a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publica şi siguranţa naţionala şi ale art. 20 din anexa nr. 3 la aceasta

 

Decizia nr. 412 din 3 iulie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională

 

Decizia nr. 425 din 8 iulie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precum şi, în special, ale art. 10 alin. (2) şi art. 16 din ordonanţa de urgenţă

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.083. - Ordin al ministrului delegat pentru buget privind stabilirea ratelor de dobânzi practicate de Trezoreria Statului

 

1.321. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, privind modificarea anexei la Ordinul viceprim-ministrului, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, nr. 573/2014 pentru aprobarea modului de implementare, a condiţiilor specifice, a criteriilor de eligibilitate, a termenilor de referinţă şi a modelului de cerere pentru acordarea ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic la speciile bovine şi ovine/caprine şi a ajutoarelor specifice pentru producătorii de lapte şi de carne de vită şi producătorii de lapte şi de carne de ovine/caprine din zonele defavorizate, în anul 2014

 

1.534. - Ordin al ministrului afacerilor externe pentru publicarea Rezoluţiei Consiliului de Securitate al ONU 2146(2014)

 

DECRETE

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind acreditarea unui ambasador

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (2) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată,

având în vedere propunerea Guvernului,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna Iulia Pataki se acreditează în calitatea de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Rwanda.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

 

Bucureşti, 9 iulie 2014.

Nr. 513.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind acreditarea unui ambasador

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (2) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată,

având în vedere propunerea Guvernului,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna Valerica Epure se acreditează în calitatea de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Democrată a Timorului de Est.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

 

Bucureşti, 9 iulie 2014.

Nr. 514.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind conferirea unor decoraţii

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale art. 4 alin. (1), ale art. 6 lit. B, ale art. 8 lit. Aşi ale art. 10 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată, având în vedere propunerea ministrului apărării naţionale, cu ocazia Zilei Marinei Române, în semn de apreciere a întregii activităţi desfăşurate şi a rezultatelor remarcabile obţinute în activitatea profesională,

 

Preşedintele României decretează:

 

Art. 1. - Se conferă Ordinul Virtutea Maritimă în grad de Comandor, cu însemn pentru militari, domnului comandor Chirilă Ioan Vasile.

Art. 2. - Se conferă Medalia Naţională Serviciul Credincios clasa a III-a, cu însemn pentru civili, domnului Groparu Stan Alexandru.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

 

Bucureşti, 25 august 2014.

Nr. 555.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind conferirea Ordinului Naţional Steaua României în grad de Comandor

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale art. 4 alin. (1), ale art. 9 lit. A şi ale art. 10 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată, precum şi ale Legii nr. 517/2003 privind conferirea decoraţiilor de război,

având în vedere propunerea ministrului apărării naţionale, cu prilejul aniversării a 155 de ani de la înfiinţarea Statului Major General, în semn de înaltă recunoaştere şi apreciere a activităţii personalului militar şi civil care a determinat obţinerea, de-a lungul timpului, a unor rezultate remarcabile în domeniul concepţiei, organizării şi conducerii acţiunilor militare,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă Ordinul Naţional Steaua României în grad de Comandor, pentru militari, de război, Drapelului de luptă al Statului Major Generai.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

 

Bucureşti, 25 august 2014.

Nr. 556.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind acordarea Drapelului de luptă Centrului de Instruire pentru Luptă al Forţelor Terestre “Getica”

În temeiul prevederilor art. 92 şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicata, precum şi ale art. 1 din Legea nr. 34/1995 privind acordarea drapelului de luptă marilor unităţi şi unităţilor militare,

având în vedere propunerea ministrului apărării naţionale,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se acordă Drapelul de luptă Centrului de Instruire pentru Luptă al Forţelor Terestre “Getica”.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 25 august 2014.

Nr. 557.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind acordarea Drapelului de luptă Batalionului 405 Sprijin Logistic “Năsăud” al Brigăzii 81 Mecanizată “General Grigore Bălan”

În temeiul prevederilor art. 92 şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 1 din Legea nr. 34/1995 privind acordarea drapelului de luptă marilor unităţi şi unităţilor militare,

având în vedere propunerea ministrului apărării naţionale,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se acordă Drapelul de luptă Batalionului 405 Sprijin Logistic “Năsăud” al Brigăzii 81 Mecanizată “General Grigore Bălan”.

 

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 25 august 2014.

Nr. 558.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 409

din 3 Iulie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi ale art. 20 din anexa nr. 3

la aceasta

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor aii. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi ale art. 20 din anexa nr. 3 la aceasta, excepţie ridicată de Nicolae Andreescu, Ion Ştefan Andrei, Sorin Andrei, Ion Antonescu, Marin Atanasiu, Andrei Badea, Constantin Badea, Costel Badea, Vasile Badea, Viorel Badea, Florian Barbu, Ion Barbu, Cristina Bălaşa, Ion Bălaşa, Petru Boariu, Dragoş Boteanu, Ion Brabete, Paul Bratu, Stanică Calotă, Ilie Chera, Constantin Chiriac, Ştefan Ciobanu, Marian Ciungu, Gheorghe Coculescu, Dumitru Constantin, Lucian-Marian Constantin, Răzvan Dumitru Constantinescu, Ion Corbu, Marin-Păun Crăciun, Petre Crinu, Gheorghe Cristea, Nicolae Cumpănăşoiu, Florian Deacu, Constantin Ilie Deaconu, Gheorghe Diaconu, Vasile Din, Mihail-Daniel Dinu, Puiu Diţă, Alexi Dovbenco, Gabriel Drăguţ, Mihai Dubit, Mihai Duţu, Gheorghe Georgescu, Teodor Ghiţescu, Grigore Ghiulai, Alexandru Grigore, Ştefan Grigore, Valerică Grigore, Mihail Grigorescu-Popescu, Nicolaie Iana, Constantin Ianculescu, Ion Idoraş, Ioan Ionescu, Nicolae Iordăchescu, Pavel Ivanov, Viorel Livezeanu, Petrică Lupoiu, Marian Lupu, Gabriel-Antonio Manea, Gheorghe-Bogdănel Manole, Ion Matei, Ion Maxim, Maria Mămularu, Aurel Mătanie, Iustinian Mărgescu, Laurenţiu-Viorel Mihai, Ion Mihalache, Gheorghe Mitrică, Viorel Mocanu, Alexandru Monea, Teodor-Cornel Morcan, Adrian Muşat, Sergiu-Mihai Neacşu, Aurel Negoiţă, Petre Olteanu, Ionel Oprea-Barac, Gheorghe Orjan, Zaharia Pănescu, Marin Păune, Ioan Peşel, Marian-Constantin Petrescu, Radu Petrov, Costică Pintilie, Gheorghe Doru Pletea, Daniel Popa, Vasile Popa, Marius Popenciuc, Aurică Popescu, Ioan Popescu, Constantin-Valeriu Popescu, Victor (Ion) Popescu, Nicolae Rada, Constantin Radu, Vasile Răcoceanu, Ion Răducanu, Marin Ristea, Constantin Rotaru, Ion Rujoiu, Ştefan Sabotici, Emil-Eugen Săraru, Aurel Soare, Adrian-Cezar Stanciu, Aurel Stoica, Ion (Constantin) Stoica, Florian Stănilă, Sergiu Sultana, Adrian Ştefan, George Ştefan, Horaţiu Ştefănescu, Ion Tatia, Fănică Tătaru, Adrian Tiţescu, Cecilia Toma, Gheorghe Trache, Ioan Tronciu, Constantin Tudor, Ion Vasilescu, Marian Văduva, Florea Vlad, Ilie Vărzaru, Marian Voicu, Marian-Adrian Zaharia, reprezentaţi de Sindicatul cadrelor militare disponibilizate, în Dosarul nr. 2.627/109/2012 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 132D/2014.

2. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, Aurel Mătanie. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de citare este Îndeplinită.

3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 258D/2014, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Constantin Ene în Dosarul nr. 7.817/109/2012 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă.

4. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.

6. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor.

7. Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 258D/2014 la Dosarul nr. 132D/2014, care a fost primul înregistrat.

8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului Aurel Mătanie, care solicită, în esenţă, admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, întrucât aceasta este retroactivă. Totodată, solicită respectarea deciziilor pronunţate de Curtea de Apel Cluj şi de Curtea de Apel Piteşti prin care s-a decis revenirea la dispoziţiile Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat.

9. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 323/2014*), încă nepublicată, şi Decizia din 15 mai 2012 a Curţii Europene a Drepturilor Omului pronunţată în Cauza Constantin Abăluţă şi alţii împotriva României.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

10. Prin Decizia nr. 10 din 14 ianuarie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 2.627/109/2012/a1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă - admiţând recursul împotriva încheierii din 28 noiembrie 2013 a Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă pronunţată în Dosarul nr. 2.627/109/2012, încheiere prin care s-a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale - a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Legea nr. 165/2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi a art. 20 din anexa nr. 3 a aceluiaşi act normativ. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Nicolae Andreescu şi

 

 

alţii în cadrul soluţionării recursului împotriva unei sentinţe civile a Tribunalului Argeş prin care a fost respinsă contestaţia la deciziile de revizuire a pensiilor.

11. Prin încheierea din 26 martie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 7.817/109/2012, Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi a art. 20 din anexa nr. 3 la aceasta. Excepţia a fost ridicată de Constantin Ene în cadrul soluţionării recursului împotriva unei sentinţe civile a Tribunalului Argeş prin care a fost admisă contestaţia la decizia de revizuire a pensiei.

12. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 contravin dispoziţiilor art. 75 şi art. 76 din Constituţie şi celor ale art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000 şi art. 169 alin. (5) din Legea nr. 263/2010. De asemenea, consideră că dispoziţiile art. 20 din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţa a Guvernului nr. 1/2011 contravin şi prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) privind separaţia puterilor în stat şi art. 124 privind înfăptuirea justiţiei.

13. În acest sens arată că dispoziţiile art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 încalcă art. 75 şi art. 76 din Constituţie, deoarece, deşi fac parte dintr-un act normativ emis pentru punerea în aplicare a Legilor nr. 119/2010 şi nr. 263/2010, contravin art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000 şi art. 169 alin. (5) din Legea nr. 263/2010. Astfel, ţinând cont de prevederile art. 59-61 şi art. 65 din Legea nr. 24/2000 şi de dispoziţiile art. 75 şi 76 din Constituţie, arată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, deşi dată în aplicarea celor două legi organice privind sistemul unitar de pensii publice, are caracterul unei legi ordinare, situaţie în raport cu care dispoziţiile acesteia nu pot fi contrare dispoziţiilor legii în aplicarea căreia a fost dată. Consideră că dispoziţiile art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 sunt contrare dispoziţiilor art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000 şi, respectiv, art. 169 alin. (5) din Legea nr. 263/2010, deoarece aceste ultime prevederi din cele două legi organice erau menite să dea eficienţă principiului constituţional al neretroactivităţii legii civile şi principiului respectării drepturilor câştigate. În raport cu această situaţie, susţin că art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 încalcă nu numai prevederea legii organice în aplicarea căreia a fost adoptată, ci şi dispoziţiile Legii fundamentale, fiind astfel neconstituţional.

14. Referitor la art. 20 din anexa nr. 3 la această ordonanţă, autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că aceste dispoziţii dau posibilitatea puterii administrative de a revizui cuantumurile stabilite prin hotărâri definitive şi irevocabile ale instanţelor judecătoreşti, ceea ce contravine prevederilor art. 1 alin. (4) şi art. 124 din Constituţie.

15. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

16. Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă opinează în sensul că dispoziţiile de lege criticate nu încalcă prevederile constituţionale referitoare la principiul neretroactivităţii şi la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi Decizia nr. 9/2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Considerentele acestei decizii pot fi valorificate şi în cauza de faţă, pentru motive de identitate de raţiune, întrucât tratează incidenţa principiului autorităţii de lucru judecat al hotărârilor judecătoreşti privind stabilirea cuantumului pensiilor de serviciu, în situaţia în care în sistemul legislativ intervin modificări cu privire la modalitatea de calculare a acestor pensii.

17. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

18. Avocatul Poporului consideră, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, invocând în acest sens deciziile Curţii Constituţionale nr. 190/2013, nr. 446/2013 şi nr. 1.268/2011. Mai arată că dispoziţiile art. 53, art. 75 şi art. 76 din Constituţie nu au incidenţă în cauza de faţă.

19. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

20. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

21. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi ale art. 20 din anexa nr. 3 la aceasta, ordonanţă de urgenţă publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 31 ianuarie 2011, aprobată prin Legea nr. 165/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 19 iulie 2011. Dispoziţiile art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 au următorul conţinut: “Pensiile recalculate pe baza documentelor care atestă veniturile lunare individuale realizate pentru întreaga perioadă care constituie stagiu de cotizare rămân în plată în cuantumurile rezultate în urma recalculării.

Dispoziţiile art. 20 din anexa nr. 3 “Metodologie de calcul privind revizuirea pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională” la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 au următorul conţinut: “Pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) şi b) din Legea nr. 119/2010, ale căror cuantumuri au fost stabilite prin aplicarea unor hotărâri definitive şi irevocabile ale instanţelor de judecată se revizuiesc, după caz, potrivit prevederilor prezentei metodologii.”

22. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) privind separaţia şi echilibrul puterilor în stat, art. 75 privind sesizarea Camerelor Parlamentului, art. 76 privind adoptarea legilor şi a hotărârilor şi art. 124 privind înfăptuirea justiţiei.

23. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine - referitor la critica privind încălcarea dispoziţiilor art. 75 şi art. 76 din Constituţie şi celor ale art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000 şi art. 169 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 - că autorii excepţiei susţin că aceste ultime prevederi erau menite să dea eficienţă principiului drepturilor câştigate, or, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 încalcă prevederile legii organice în aplicarea căreia a fost adoptată. Această critică nu poate fi reţinută, întrucât vizează în realitate o contrarietate a actelor normative. Or, aşa cum a statuat Curtea în mod constant în jurisprudenţa sa, examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispoziţiile constituţionale pretins încălcate, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei.

Procedându-se altfel s-ar ajunge, inevitabil, la concluzia că, deşi fiecare dintre dispoziţiile legale este constituţională, numai coexistenţa lor ar pune în discuţie constituţionalitatea uneia dintre ele. Aşadar, nu ne aflăm în prezenţa unei critici de neconstituţionalitate, ci a unei pretinse necorelări între norme legale din acelaşi domeniu. În acest sens este, de exemplu, Decizia nr. 81 din 25 mai 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325 din 8 iulie 1999.

24. În ceea ce priveşte invocarea art. 75 şi art. 76 din Constituţie, Curtea reţine că aceste norme constituţionale vizează procedura de sesizare a Camerelor Parlamentului în vederea adoptării legilor şi votul necesar adoptării legilor şi hotărârilor. Or, în cauza de faţă, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţii din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011. De altfel, Curtea reţine că Legea nr. 165/2011 care aprobă această ordonanţă a fost adoptată cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţie, ca lege organică, aşa cum rezultă din cuprinsul ei. Totodată, prin Decizia nr. 919 din 6 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 15 iulie 2011, Curtea Constituţională a constatat că sunt neîntemeiate criticile de neconstituţionalitate extrinsecă a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională (devenită Legea nr. 165/2011).

25. Cu privire la problema de constituţionalitate ridicată de autorii excepţiei, în opinia cărora, în urma recalculării pensiei, ar trebui să fie păstrat în plată cuantumul cel mai avantajos, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 446 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 770 din 10 decembrie 2013, referitor la criticile de neconstituţionalitate aduse dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 119/2010 şi celor ale art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000. Curtea a reamintit jurisprudenţa sa concretizată prin Decizia nr. 1.268 din 27 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 22 noiembrie 2011, prin care a constatat că dreptul ca, în urma recalculării, să fie păstrat în plată cuantumul pensiei cel mai avantajos “a fost prevăzut de Legea nr. 19/2000 numai pentru pensiile din sistemul public de pensii, respectiv cele întemeiate pe sistemul contributiv, întrucât numai în acest caz cuantumul pensiei poate fi considerat ca fiind un drept câştigat”. Prin urmare, “nu se poate vorbi despre o identitate de situaţii între prevederile Legii nr. 19/2000 şi dispoziţiile de lege criticate ale Legii nr. 119/2010, astfel că tratamentul juridic diferit nu poate dobândi semnificaţia unei încălcări a principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor ori a principiului neretroactivităţii legii civile”.

26. Curtea mai reţine că, potrivit art. 1 din Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 19 iulie 2013, începând cu data de 1 octombrie 2013, pensiile recalculate sau revizuite, conform prevederilor Legii nr. 119/2010 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, ale căror cuantumuri sunt mai mici decât cele cuvenite pentru luna decembrie 2010, se plătesc în cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010.

27. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 20 din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, autorii excepţiei susţin că acestea dau posibilitatea puterii administrative de a revizui cuantumurile stabilite prin hotărâri definitive şi irevocabile ale instanţelor judecătoreşti, ceea ce încalcă, în opinia acestora, dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi art. 124 din Constituţie. Referitor la o critică de neconstituţionalitate similară, privind imposibilitatea executării unor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, Curtea s-a pronunţat asupra excepţiei de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, criticată sub aceleaşi aspecte ca şi cele invocate în cauza de faţă, însă referitoare la pensiile altor categorii socioprofesionale, şi anume la pensiile prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010. Cu privire la această critică, prin Decizia nr. 458 din 7 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 770 din 10 decembrie 2013, Curtea a reţinut că astfel de hotărâri judecătoreşti se bucură de autoritate de lucru judecat şi determină obligarea autorităţilor publice la plata drepturilor de pensie astfel cum au fost constatate de către instanţele de judecată, însă această obligaţie subzistă atât timp cât este în vigoare şi temeiul legal în baza căruia au fost pronunţate hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile.

28. Prin aceeaşi decizie, Curtea a reţinut că în această materie Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a pronunţat Decizia nr. 9 din 10 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 464 din 26 iulie 2013, şi a stabilit că - în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011, aprobată prin Legea nr. 109/2012 - sunt supuse revizuirii şi pensiile prevăzute de art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010, cu modificările ulterioare, care au făcut obiectul recalculării conform prevederilor aceleiaşi legi, atunci când deciziile de recalculare emise în temeiul Legii nr. 119/2010, cu modificările ulterioare, şi al Hotărârii Guvernului nr. 737/2010 au fost anulate prin hotărâri judecătoreşti irevocabile, fiind menţinut cuantumul pensiei anterioare, fără a se putea reţine puterea de lucru judecat a acestor din urmă hotărâri.

29. În concluzie, pentru identitate de raţiune, Curtea constată că aceleaşi argumente subzistă şi în cauza de faţă, în care se invocă o critică de neconstituţionalitate similară, referitoare la pensiile acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

30. În acelaşi sens s-a pronunţat Curtea Constituţională şi prin Decizia nr. 323 din 10 iunie 2014, nepublicată încă la data pronunţării prezentei decizii.

31- Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Nicolae Andreescu, Ion Ştefan Andrei, Sorin Andrei, Ion Antonescu, Marin Atanasiu, Andrei Badea, Constantin Badea, Costel Badea, Vasile Badea, Viorel Badea, Florian Barbu, Ion Barbu, Cristina Bălaşa, Ion Bălaşa, Petru Boariu, Dragoş Boteanu, Ion Brabete, Paul Bratu, Stanică Calotă, Ilie Chera, Constantin Chiriac, Ştefan Ciobanu, Marian Ciungu, Gheorghe Coculescu, Dumitru Constantin, Lucian-Marian Constantin, Răzvan Dumitru Constantinescu, Ion Corbu, Marin-Păun Crăciun, Petre Crinu, Gheorghe Cristea, Nicolae Cumpănăşoiu, Florian Deacu, Constantin Ilie Deaconu, Gheorghe Diaconu, Vasile Din, Mihail-Daniel Dinu, Puiu Diţă, Alexi Dovbenco, Gabriel Drăguţ, Mihai Dubit, Mihai Duţu, Gheorghe Georgescu, Teodor Ghiţescu, Grigore Ghiulai, Alexandru Grigore, Ştefan Grigore, Valerică Grigore, Mihail Grigorescu-Popescu, Nicolaie lâna, Constantin Ianculescu, Ion Idoraş, Ioan Ionescu, Nicolae Iordăchescu, Pavel Ivanov, Viorel Livezeanu, Petrică Lupoiu, Marian Lupu, Gabriel-Antonio Manea, Gheorghe-Bogdănel Manole, Ion Matei, Ion Maxim, Maria Mămularu, Aurel Mătanie, Iustinian Mărgescu, Laurenţiu-Viorel Mihai, Ion Mihalache, Gheorghe Mitrică, Viorel Mocanu, Alexandru Monea, Teodor-Cornel Morcan, Adrian Muşat, Sergiu-Mihai Neacşu, Aurel Negoiţă, Petre Olteanu, Ionel Oprea-Barac, Gheorghe Orjan, Zaharia Pănescu, Marin Păune, Ioan Peşel, Marian-Constantin Petrescu, Radu Petrov, Costică Pintilie, Gheorghe Doru Pletea, Daniel Popa, Vasile Popa, Marius Popenciuc, Aurică Popescu, Ioan Popescu, Constantin-Valeriu Popescu, Victor (Ion) Popescu, Nicolae Rada, Constantin Radu, Vasile Răcoceanu, Ion Răducanu, Marin Ristea, Constantin Rotaru, Ion Rujoiu, Ştefan Sabotici, Emil-Eugen Săraru, Aurel Soare, Adrian-Cezar Stanciu, Aurel Stoica, Ion (Constantin) Stoica, Florian Stănilă, Sergiu Sultana, Adrian Ştefan, George Ştefan, Horaţiu Ştefănescu, Ion Tatia, Fănică Tătaru, Adrian Tiţescu, Cecilia Toma, Gheorghe Trache, Ioan Tronciu, Constantin Tudor, Ion Vasilescu, Marian Văduva, Florea Vlad, Ilie Vărzaru, Marian Voicu, Marian-Adrian Zaharia, reprezentaţi de Sindicatul cadrelor militare disponibilizate, în Dosarul nr. 2.627/109/2012 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă şi de Constantin Ene în Dosarul nr. 7.817/109/2012 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi ale art. 20 din anexa nr. 3 la aceasta sunt constituţionale în raport cu critici le formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă şi Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 3 iulie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 


*) Decizia nr. 323 din 10 iunie 2014 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 1 august 2014.

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 412

din 3 iulie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstitu­ţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, excepţie ridicată de Cristian Ceadeş în Dosarul nr. 3.313/102/2013 al Tribunalului Mureş - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 168D/2014.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate. Referitor la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă, apreciază că acestea sunt neîntemeiate, deoarece Legea nr. 165/2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost adoptată ca o lege organică, potrivit art. 76 alin. (1) din Constituţie. În ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate intrinsecă, arată că dispoziţiile criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 nu retroactivează, sens în care invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 190/2013 şi nr. 871/2010. Cât priveşte invocarea art. 124 din Constituţie, arată că această critică nu este motivată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 11 februarie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 3.313/102/2013, Tribunalul Mureş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Excepţia a fost ridicată de Cristian Ceadeş în cadrul unui litigiu de asigurări sociale având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 contravin dispoziţiilor art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1) şi (2), art. 73 alin. (1) şi alin. (3) lit. p) şi art. 76 din Constituţie, după cum urmează:

- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 este neconstituţională, deoarece este aprobată printr-o lege ordinară. Or, este neconstituţional ca o lege ordinară (Legea nr. 165/2011) să aprobe a lege organică (Legea nr. 119/2010);

- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 încalcă flagrant principiul neretroactivităţii legii;

- art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 şi art. 20 din anexa nr. 3 la aceasta sunt neconstituţionale, întrucât subminează independenţa justiţiei.

6. Tribunalul Mureş - Secţia civilă opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, critica privind încălcarea art. 73 şi art. 76 din Constituţie se referă la Legea nr. 165/2011, iar nu la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011. Cu privire la principiul neretroactivităţii, instanţa consideră că dispoziţiile criticate nu au intervenit asupra prestaţiilor cu titlu de pensie de serviciu anterioare emiterii ordonanţei. Numai dacă legiuitorul ar fi intervenit asupra acestor prestaţii deja încasate s-ar fi încălcat prevederile art. 15 alin. (2) din Constituţie. În acest sens este şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 458 din 2 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 13 ianuarie 2004. Cu privire la art. 16, instanţa consideră că autorul excepţiei nu a motivat în vreun fel aceste susţineri. În final, instanţa apreciază că prevederile legale criticate nu contravin principiului independenţei justiţiei, în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului stabilindu-se că o hotărâre judecătorească privind drepturile de pensie nu poate constitui o garanţie că în viitor nu vor fi aduse schimbări legislative privind modul de calcul al drepturilor de pensie, chiar dacă aceste modificări ar fi dezavantajoase pentru unii beneficiari ai drepturilor de pensie, de exemplu, prin Hotărârea din 1 mai 2011 pronunţată în Cauza Maggio şi alţii împotriva Italiei.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Avocatul Poporului consideră, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, invocând în acest sens deciziile Curţii Constituţionale nr. 190/2013, nr. 446/2013 şi nr. 661/2012. Mai arată că dispoziţiile art. 73 şi art. 76 din Constituţie nu au incidenţă în cauza de faţă.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 31 ianuarie 2011, aprobată prin Legea nr. 165/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 19 iulie 2011.

12. Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii, art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în faţa legii, art. 73 alin. (1) privind categoriile de legi, art. 73 alin. (3) lit. p), potrivit căruia “Prin lege organică se reglementează: [...]p) regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială”, şi art. 76 alin. (1) şi (2) privind adoptarea legilor.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine, referitor la critica de neconstituţionalitate extrinsecă privind încălcarea dispoziţiilor art. 73 alin. (3) lit. p) şi art. 76 alin. (1) şi (2) din Constituţie, că aceasta nu poate fi primită, întrucât se referă la domeniul de reglementare a legilor, respectiv la procedura de adoptare a legilor; or, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011. Chiar dacă această ordonanţă de urgenţă a fost aprobată prin Legea nr. 165/2011, nu se poate susţine că aceasta a modificat Legea nr. 119/2010, ci a reglementat instituirea unei etape de revizuire a cuantumului pensiilor cu respectarea principiului contributivităţii, scopul fiind acela de a nu sancţiona persoanele care, fără a avea vreo culpă, nu au reuşit în intervalul iniţial pus la dispoziţie de legiuitor prin Legea nr. 119/2010 să identifice documentele doveditoare ale veniturilor realizate pe parcursul întregii cariere, aşa cum rezultă din preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011. De altfel, Curtea reţine că Legea nr. 165/2011 care aprobă această ordonanţă de urgenţă a fost adoptată cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţie, ca lege organică, aşa cum rezultă din cuprinsul ei. Totodată, prin Decizia nr. 919 din 6 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 15 iulie 2011, Curtea Constituţională a constatat că sunt neîntemeiate criticile de neconstituţionalitate extrinsecă a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională (devenită Legea nr. 165/2011).

14. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 15 alin, (2) din Constituţie, Curtea reţine că aceasta este neîntemeiată, deoarece Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 se aplică numai pentru pensiile plătite după intrarea ei în vigoare, iar nu şi pentru pensiile deja încasate. În acest sens s-a pronunţat Curtea Constituţională prin Decizia nr. 190 din 2 aprilie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 287 din 21 mai 2013.

15. Referitor la transformarea pensiilor de serviciu în pensii în sensul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi la micşorarea cuantumului acestora, Curtea s-a mai pronunţat prin numeroase decizii, respingând excepţiile de neconstituţionalitate, de exemplu, prin Decizia nr. 1.286 din 29 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 29 noiembrie 2011, şi prin Decizia nr. 327 din 25 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 29 august 2013.

16. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 20 din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, autorul excepţiei susţine că acestea afectează independenţa justiţiei, deoarece prevăd că se revizuiesc şi pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) şi b) din Legea nr. 119/2010, ale căror cuantumuri au fost stabilite prin aplicarea unor hotărâri definitive şi irevocabile ale instanţelor de judecată. Referitor la o critică de neconstituţionalitate similară, privind imposibilitatea executării unor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile prin care era menţinută în plată pensia de serviciu, Curtea s-a pronunţat asupra excepţiei de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, criticată sub aceleaşi aspecte ca şi cele invocate în cauza de faţă, însă referitoare la pensiile altor categorii socioprofesionale, şi anume la pensiile prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010. Astfel, cu privire la această critică, prin Decizia nr. 458 din 7 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 770 din 10 decembrie 2013, Curtea a reţinut că astfel de hotărâri judecătoreşti se bucură de autoritate de lucru judecat şi determină obligarea autorităţilor publice la plata drepturilor de pensie astfel cum au fost constatate de către instanţele de judecată, însă această obligaţie subzistă atât timp cât este în vigoare şi temeiul legal în baza căruia au fost pronunţate hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile.

17. În plus, Curtea a reţinut că, în această materie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a pronunţat Decizia nr. 9 din 10 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 464 din 26 iulie 2013, şi a stabilit că - în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011, aprobată prin Legea nr. 109/2012 - sunt supuse revizuirii şi pensiile prevăzute de art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010, cu modificările ulterioare, care au făcut obiectul recalculării conform prevederilor aceleiaşi legi, atunci când deciziile de recalculare emise în temeiul Legii nr. 119/2010, cu modificările ulterioare, şi al Hotărârii Guvernului nr. 737/2010 au fost anulate prin hotărâri judecătoreşti irevocabile, fiind menţinut cuantumul pensiei anterioare, fără a se putea reţine puterea de lucru judecat a acestor din urmă hotărâri.

18. În concluzie, pentru identitate de raţiune, aceleaşi argumente subzistă şi în cauza de faţă, în care se invocă aceeaşi critică de neconstituţionalitate, dar referitoare la pensiile acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

19. Întrucât criticile de neconstituţionalitate din prezenta cauză privesc aspecte similare cu cele relevate în jurisprudenţa Curţii şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei acesteia, considerentele şi soluţiile deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea.

20. În final, cu privire la invocarea art. 16 din Constituţiei, privind egalitatea în drepturi, Curtea reţine că autorul excepţiei nu a indicat motivele pentru care consideră că acest text constituţional este încălcat prin dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 şi, prin urmare, critica nu poate fi analizată.

21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Cristian Ceadeş în Dosarul nr. 3.313/102/2013 al Tribunalului Mureş - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Mureş - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 3 iulie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 425

din 8 iulie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precum şi, în special, ale art. 10 alin. (2) si art. 16 din ordonanţa de urgentă

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstitu­ţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precum şi, în special, ale art. 10 alin. (2) şi art. 16 din ordonanţa de urgenţă, excepţie ridicată de Gilmar Belecciu în Dosarul nr. 27.628/212/2012/a1 al Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 53D/2014.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care face trimitere la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 3 decembrie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 27.628/212/2012/a1, Judecătoria Constanţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precum şi, în special, ale art. 10 alin. (2) şi art. 16 din ordonanţa de urgenţă, excepţie ridicată de Gilmar Belecciu într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de reexaminare a hotărârii prin care s-a stabilit taxa judiciară de timbru în sarcina acestuia.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 sunt neconstituţionale, deoarece în nota de fundamentare nu a fost evidenţiată existenţa unei situaţii extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată. Totodată, ordonanţa criticată nu respectă regula aşezării juste a sarcinilor fiscale, deoarece sub motivaţia impunerii unei taxe de timbru se instituie o sarcină fiscală ascunsă pentru a colecta către bugetul de stat alte sume de la contribuabil.

6. Dispoziţiile art. 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 contravin prevederilor constituţionale referitoare la egalitatea în faţa legii a cetăţenilor şi la accesul la justiţie, deoarece, din cauza taxelor şi impozitelor camuflate, justiţiabilul nu mai poate beneficia de actul de justiţie la care este îndreptăţit. Aceste taxe duc astfel la crearea unui serviciu public prohibit şi discriminatoriu pentru justiţiabilului de rând. De asemenea, deşi jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite, partea interesată este pusă în ipoteza de a contesta un act administrativ fiscal ce impune o obligaţie şi o cale administrativă de contestare prin intermediul instanţei judecătoreşti. Aşa fiind, autorul excepţiei susţine că nu poate fi obligat la plata unei taxe de timbru în contestarea unui act emis abuziv de către o instituţie ce este scutită la plata taxelor de timbru conform art. 30 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, întrucât această măsură contravine principiului egalităţii în faţa legii, măsura plăţii taxei fiind o formă de discriminare în relaţia cu instituţia respectivă.

7. Pentru aceleaşi raţiuni evocate mai sus, dispoziţiile art. 10 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 afectează prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie.

8. Judecătoria Constanţa - Secţia civilă opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

10. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile criticate sunt constituţionale.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, precum şi, în special, cele ale art. 10 alin. (2) şi art. 16 din ordonanţa de urgenţă, care au următorul conţinut:

- Art. 10 alin. (2): “În cazul contestaţiei la executarea silită, taxa se calculează la valoarea bunurilor a căror urmărire se contestă sau la valoarea debitului urmărit, când acest debit este mai mic decât valoarea bunurilor urmărite. Taxa aferentă acestei contestaţii nu poate depăşi suma de 1,000 lei, indiferent de valoarea contestată. În cazul în care obiectul executării silite nu este evaluabil în bani, contestaţia la executare se taxează cu 100 fer;

- Art. 16: “În materia contenciosului administrativ, cererile introduse de cei vătămaţi în drepturile lor printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autorităţi administrative de a le rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege se taxează după cum urmează:

a) cererile pentru anularea actului sau, după caz, recunoaşterea dreptului pretins, precum şi pentru eliberarea unui certificat, a unei adeverinţe sau a oricărui altui înscris - 50 lei;

b) cererile cu caracter patrimonial, prin care se solicită şi repararea pagubelor suferite printr-un act administrativ - 10% din valoarea pretinsă, dar nu mai mult de 300 lei.”

14. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în faţa legii a cetăţenilor, art. 21 alin. (2)-(4) referitor la accesul la justiţie, art. 56 alin. (2) referitor la aşezarea justă a sarcinilor fiscale şi ale art. 115 alin. (4) referitor la condiţiile care motivează adoptarea ordonanţelor de urgenţă.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului său din perspectiva unor critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 46 din 4 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 15 aprilie 2014, Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precum şi, în special, cele ale art. 10 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă, prilej cu care a statuat că, în ce priveşte critrcile de neconstituţionalitate extrinsecă raportate la art. 115 alin. (4) privind regimul adoptării ordonanţelor de urgenţă din Constituţie şi care se referă astfel la întreaga ordonanţă de urgenţă, acestea sunt neîntemeiate, deoarece situaţiile extraordinare exprimă un grad mare de abatere de la obişnuit sau comun, aspect întărit şi prin adăugarea sintagmei “a căror reglementare nu poate fi amânată”.

16. Prin Decizia nr. 1.008 din 7 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 23 iulie 2009, instanţa de contencios constituţional a stabilit că pentru îndeplinirea cerinţelor prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituţie este necesară existenţa unei stări de fapt obiective, cuantificabile, independente de voinţa Guvernului, care pune în pericol un interes public. În raport cu obiectul criticii de neconstituţionalitate formulate, Curtea a reţinut prin Decizia nr. 46/2014 că, în nota de fundamentare a ordonanţei de urgenţă criticate, existenţa unei situaţii extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată şi urgenta acesteia sunt justificate de Guvern prin următoarele argumente: modificarea cadrului legal de desfăşurare a procesului civil prin adoptarea Codului de procedură civilă, precum şi punerea în aplicare a noilor instituţii adoptate prin Codul civil, faptul că evoluţia în plan legislativ menţionată nu s-a reflectat într-un mod adecvat şi la nivelul cadrului normativ privind taxele judiciare de timbru, care au rămas în principal la nivelul stabilit în anul 1997, actualizat în anul 2010 prin aplicarea indicelui de inflaţie, necesitatea ca sistemul de taxare să reflecte noua structură şi dinamică a procesului civil, noile garanţii procedurale acordate părţilor pentru asigurarea unui proces echitabil, precum şi acoperirea costurilor suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii şi pentru asigurarea logisticii necesare punerii în aplicare a noilor prevederi legale, de necesitatea asigurării, pe de o parte, a unui echilibru corespunzător între eforturile bugetare de asigurare a unui serviciu public calitativ şi obligaţia cetăţeanului care foloseşte acest serviciu de a contribui la susţinerea costurilor, dar şi, pe de altă parte, a transparenţei aplicării normelor în materie implicând o evidenţă clară asupra tuturor operaţiunilor pe care le implică sistemul de taxare, luarea în considerare a faptului că neadoptarea în regim de urgenţă a prezentului act normativ ar conduce la conservarea unui sistem de taxare neadecvat faţă de liniile trasate prin regândirea sistemului juridic românesc odată cu adoptarea noului Cod civil şi a noului Cod de procedură civilă, cu consecinţe negative pe planul situaţiei justiţiabililor şi al nevoilor acute ale sistemului judiciar, dar şi al transparenţei şi disciplinei financiare impuse de exerciţiul colectării la buget a sumelor derivând din plata taxelor judiciare de timbru

17. Analizând toate motivele invocate de către Guvern în preambulul ordonanţei de urgenţă, în mod cumulat. Curtea a ajuns la concluzia că există un grad mare de abatere de la obişnuit, şi anume condiţiile concrete în care urmează să se desfăşoare activitatea sistemului judiciar, având în vedere adoptarea noilor coduri, Codul civil şi Codul de procedură civilă, şi necesitatea finanţării optime a acestui sistem prin raportare la nevoile sale reale, astfel încât a considerat că există o situaţie extraordinară în sensul art. 115 alin. (4) din Constituţie.

18. Cât priveşte criticile de neconstituţionalitate intrinsecă, ce se referă la dispoziţiile art. 10 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, prin raportare la art. 16 alin. (1) din Constituţie referitor la principiul egalităţii în faţa legii, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra chestiunii scutirii instituţiilor statului de la plata taxei judiciare de timbru. Astfel, prin Decizia nr. 10 din 17 ianuarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 25 februarie 2013, a statuat că, aşa cum rezultă din dispoziţiile constituţionale ale art. 16, cetăţenii se bucură de drepturile prevăzute în Constituţie şi în legi, fiind egali în faţa acestora şi a autorităţilor publice, în timp ce autorităţile publice exercită atribuţiile ce le sunt stabilite de lege, potrivit competenţei lor, în realizarea funcţiilor pentru care sunt create. Principiul egalităţii în drepturi prevăzut de Constituţie pentru cetăţeni nu poate ca, prin extensie, să primească semnificaţia unei egalităţi între cetăţeni şi autorităţile publice. Aşa fiind, nu se poate vorbi despre încălcarea principiului egalităţii decât atunci când se aplică un tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă şi rezonabilă. Or, Curtea a reţinut că, în ipoteza prevăzută de textul de lege criticat, persoanele juridice, ca subiecte colective de drept, şi organele fiscale se află evident într-o situaţie diferită.

19. Ca atare, scutirea autorităţilor publice de la consemnarea vreunei cauţiuni pentru cererile, acţiunile şi orice alte măsuri pe care le îndeplinesc în vederea realizării creanţelor fiscale are o justificare obiectivă şi raţională, autorităţile respective - creditori bugetari - fiind finanţate de la bugetul de stat pentru a putea funcţiona, iar taxele respective se fac venit tot la bugetul de stat, astfel că ar fi absurd ca autorităţile în cauză să fie obligate (formal) să plătească din buget o taxă care revine aceluiaşi buget.

20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele deciziei menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză, inclusiv în ce priveşte dispoziţiile art. 16 din ordonanţa de urgenţă criticată cu privire la încălcarea art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală.

21. Referitor la critica fundamentată pe afectarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 alin. (2)-(4), Curtea constată că prevederile art. 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 stabilesc cu privire la cererile introduse în faţa instanţei de contencios administrativ şi nu dispun cu privire la jurisdicţiile speciale administrative care, potrivit Constituţiei, sunt facultative şi gratuite. Aşa fiind, dispoziţiile constituţionale ale art. 21 alin. (4) din Constituţie nu au legătură cu prevederile art. 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013.

22. De asemenea, împrejurarea că prin aceste norme se stabileşte cuantumul taxei de timbru nu este de natură a afecta accesul liber la justiţie, deoarece, în jurisprudenţa sa, Curtea a stabilit în nenumărate rânduri că prestaţiile judecătoreşti nu trebuie şi nu pot fi în toate cazurile gratuite. Astfel, prin Decizia nr. 87 din 20 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 86 din 12 februarie 2009, Decizia nr. 808 din 19 mai 2009. publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 23 iunie 2009, şi Decizia nr. 358 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 759 din 6 decembrie 2013, Curtea a reţinut Că accesul liber la justiţie, consacrat de art. 21 din Constituţie, nu înseamnă gratuitate. Nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiţie sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituţie, cetăţenii sunt obligaţi să contribuie prin impozite şi taxe, stabilite în condiţiile legii.

23. Atât obligaţia de plată a taxelor judiciare, cât şi excepţiile stabilite de lege se aplică deopotrivă tuturor cetăţenilor aflaţi în situaţii identice, precum şi tuturor litigiilor de aceeaşi natură, neexistând discriminări sau privilegii contrare prevederilor art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie.

24. Plata taxelor judiciare de timbru fiind o condiţie legală pentru începerea proceselor civile, obligaţia la plata anticipată a acestor taxe (în unele cazuri până la un termen ulterior, stabilit de instanţa judecătorească) este justificată, ca şi sancţiunea anulării acţiunii sau cererii, în caz de neplată a acestora. De altfel, contribuţia justiţiabilului poate fi recuperată Ja cererea acestuia, în temeiul art. 453 din Codul de procedură civilă, de la partea care pierde. Aşadar, regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 90 din Codul de procedură civilă, cel care nu este în stare să facă faţă cheltuielilor pe care le presupune declanşarea şi susţinerea unui proces civil, fără a primejdui propria sa întreţinere sau a familiei sale, poate beneficia de asistenţă judiciară, în condiţiile legii speciale privind ajutorul public judiciar.

25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gilmar Belecciu în Dosarul nr. 27.628/212/2012/a1 al Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precum şi, în special, ale art. 10 alin. (2) şi art. 16 din ordonanţa de urgenţă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 8 iulie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind stabilirea ratelor de dobânzi practicate de Trezoreria Statului

 

Având în vedere dispoziţiile art. 10 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 15 alin. (31) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul delegat pentru buget emite următorul ordin:

Art. 1. - Începând cu data de 1 septembrie 2014, ratele dobânzilor aplicate de Trezoreria Statului la disponibilităţile păstrate în contul curent general al Trezoreriei Statului care, potrivit reglementărilor legale în vigoare, sunt purtătoare de dobânzi, precum şi la depozitele la termen constituite de titularii acestora se stabilesc după cum urmează:

a) rata dobânzii la vedere acordată la disponibilităţile păstrate în conturi la Trezoreria Statului se stabileşte la 0,10% pe an;

b) rata dobânzii acordată la depozitele pe termen de o lună se stabileşte la 0,20% pe an;

c) rata dobânzii acordată la depozitele pe termen de 3 luni se stabileşte la 0,25% pe an.

Art. 2. - Prevederile prezentului ordin vor fi duse la îndeplinire de Direcţia generală de trezorerie şi datorie publică din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, precum şi de direcţiile generale regionale ale finanţelor publice.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului delegat pentru buget nr. 247/2014 privind stabilirea ratelor de dobânzi practicate de Trezoreria Statului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 20 februarie 2014, se abrogă.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data de 1 septembrie 2014.

 

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

 

Bucureşti, 22 august 2014.

Nr. 1.083.

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

privind modificarea anexei la Ordinul viceprim-ministrului, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, nr. 573/2014 pentru aprobarea modului de implementare, a condiţiilor specifice, a criteriilor de eligibilitate, a termenilor de referinţă şi a modelului de cerere pentru acordarea ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic la speciile bovine şi ovine/caprine şi a ajutoarelor specifice pentru producătorii de lapte şi de carne de vită şi producătorii de lapte şi de carne de ovine/caprine din zonele defavorizate, în anul 2014

 

Văzând Referatul Direcţiei generale politici agricole şi strategii nr. 138.731 din 20 august 2014, în temeiul art. 7 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 725/2010 privind reorganizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi a unor structuri aflate în subordinea acestuia, cu modificările şi completările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, emite prezentul ordin.

Art. I. - Anexa la Ordinul viceprim-ministrului, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, nr. 573/2014 pentru aprobarea modului de implementare, a condiţiilor specifice, a criteriilor de eligibilitate, a termenilor de referinţă şi a modelului de cerere pentru acordarea ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic la speciile bovine şi ovine/caprine şi a ajutoarelor specifice pentru producătorii de lapte şi de carne de vită şi producătorii de lapte şi de carne de ovine/caprine din zonele defavorizate, în anul 2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 289 din 18 aprilie 2014, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 6, litera c) va avea următorul cuprins:

“c) efectivul de femele ovine/femele caprine pentru care se solicită prima să fie menţinut în exploataţie la adresa/locaţia menţionată în cerere pe perioada de reţinere de 100 de zile de la data-limită de depunere a cererii de plată;”,

2. În anexa nr. 1 “Cerere unică de plată pentru sectorul zootehnic - anul 2014”, la punctul IV “Angajamente şi declaraţii pentru ANT ovine/caprine” subpunctul 1, litera c) va avea următorul cuprins:

“c) efectivul de femele ovine/caprine pentru care se solicită prima să fie menţinut în exploataţie, pe perioada de reţinere de 100 de zile de la data-limită de depunere a cererilor, la adresa (localitatea/judeţul/sau păşunea de pe raza localităţii, după caz), menţionată în cerere, efectivul de femele ovine pentru care se solicită prima este identificat şi înregistrat conform legislaţiei în domeniu;”.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Viceprim-ministru, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Dumitru Daniel Botănoiu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 21 august 2014.

Nr. 1.321.

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

 

ORDIN

pentru publicarea Rezoluţiei Consiliului de Securitate al ONU 2146 (2014)

 

În baza art. 5 alin (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 217/2009, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 5 alin (7) din Hotărârea Guvernului nr. 8/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe, cu modificările şi completările ulterioare,

 

ministrul afacerilor externe emite prezentul ordin.

 

Articol unic. - Se dispune publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Rezoluţiei Consiliului de Securitate al ONU 2146 (2014), prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

 

p. Ministrul afacerilor externe,

Radu Podgorean,

secretar de stat

 

Bucureşti, 14 august 2014.

Nr. 1.534.

 

ANEXĂ

 

Organizaţia Naţiunilor Unite S/RES/2146 (2014)

Consiliul de Securitate

Distribuire: generală 19 martie 2014

 

REZOLUŢIA 2146(2014)

adoptată de Consiliul de Securitate în cadrul celei de a 7142-a reuniuni din data de 19 martie 2014

 

Consiliul de Securitate,

invocând rezoluţiile sale 1970 (2011) din data de 26 februarie 2011,1973 (2011) din data de 17 martie 2011,2009 (2011) din data de 16 septembrie 2011, 2016 (2011) din data de 27 octombrie 2011, 2017 (2011) din data de 31 octombrie 2011, 2022 (2011) din data de 2 decembrie 2011, 2040 (2012) din data de 12 martie 2012, 2095 (2013) din data de 14 martie 2013 şi 2144 (2014), precum şi declaraţia preşedintelui acestuia (S/PRST/2013/21) din data de 16 decembrie 2013,

reafirmându-şi angajamentul ferm faţă de suveranitatea, integritatea teritorială, independenţa politică şi unitatea naţională a Libiei,

invocând faptul că dreptul internaţional, astfel cum este reflectat acesta în cadrul Convenţiei Naţiunilor Unite asupra dreptului mării din 10 decembrie 1982, stabileşte cadrul legai pentru activităţile desfăşurate pe ocean,

subliniind responsabilitatea principală ce le revine autorităţilor libiene de a întreprinde acţiuni adecvate pentru prevenirea exporturilor ilicite de ţiţei din Libia şi reafirmând importanţa sprijinului internaţional acordat suveranităţii Libiei asupra teritoriului şi resurselor sale,

având în vedere scrisoarea din partea guvernului libian din data de 10 martie 2014 adresată preşedintelui Consiliului de Securitate şi exprimându-şi îngrijorarea cu privire la faptul că exporturile ilicite de ţiţei din Libia subminează guvernul libian şi reprezintă o ameninţare la adresa păcii, securităţii şi stabilităţii Libiei,

exprimându-şi sprijinul faţă de eforturile guvernului libian de a soluţiona în mod paşnic întreruperile înregistrate în ceea ce priveşte exporturile de energie din Libia şi reiterând faptul că exercitarea controlului asupra tuturor facilităţilor ar trebui retransferat autorităţilor competente, sprijinind intenţia guvernului libian de a aborda problemele de securitate la frontieră, inclusiv punerea în aplicare a Planului de acţiune de la Tripoli, şi având în vedere importanţa Misiunii de Asistenţă la Frontieră a Uniunii Europene în Libia pentru consolidarea administrării graniţelor libiene,

stabilind faptul că situaţia din Libia continuă să reprezinte o ameninţare la adresa păcii şi securităţii internaţionale,

acţionând în baza capitolului VII din Carta Naţiunilor Unite,

1. condamna tentativele de export ilicit de ţiţei din Libia;

2. face apel la guvernul libian ca, pe baza oricăror informaţii referitoare la astfel de exporturi sau tentative de export, să contacteze cu promptitudine statul sub al cărui pavilion se află nava vizată, în primă instanţă, în scopul soluţionării problemei de către acesta;

3. solicită guvernului libian să desemneze şi să informeze Comitetul înfiinţat în baza Rezoluţiei 1970 (2011) cu privire la punctul de contact responsabil pentru comunicarea cu Comitetul în ceea ce priveşte măsurile stabilite prin prezenta rezoluţie şi solicită punctului de contact al guvernului libian să informeze Comitetul în legătură cu orice nave maritime care transportă ţiţei exportat ilicit din Libia şi să îi pună la dispoziţie toate informaţiile disponibile şi relevante, precum şi să îl informeze asupra oricăror demersuri întreprinse în conformitate cu paragraful 2;

4. dă instrucţiuni Comitetului să informeze fără întârziere toate statele membre relevante cu privire la aceste notificări primite din partea punctului de contact al guvernului libian;

5. autorizează statele membre să inspecteze în larg navele desemnate de Comitet în conformitate cu paragraful 11 şi autorizează statele membre să facă uz de toate măsurile adecvate în mod proporţional împrejurărilor specifice, în deplină concordanţă cu dreptul internaţional umanitar şi cu dreptul internaţional din materia drepturilor omului, după cum este cazul, în vederea efectuării acestor inspecţii şi să dea instrucţiuni navelor să ia măsuri adecvate pentru returnarea ţiţeiului în Libia, cu acordul şi sub coordonarea guvernului libian;

6. solicită ca statele membre, înainte de a lua măsurile autorizate în baza paragrafului 5, să urmărească obţinerea aprobării statului sub al cărui pavilion se află nava;

7. decide că orice stat membru care efectuează o inspecţie în conformitate cu paragraful 5 va înainta cu promptitudine un raport către Comitet cu privire la inspecţie, raport ce va include detalii relevante, inclusiv demersurile întreprinse în vederea obţinerii aprobării din partea statului sub al cărui pavilion se află nava;

8. afirmă faptul că autorizarea prevăzută la paragraful 5 din prezenta rezoluţie se aplică numai în legătură cu inspecţiile efectuate de nave de război sau de nave deţinute ori operate de un stat şi utilizate numai în cadrul serviciului guvernamental noncomercial;

9. afirmă în continuare faptul că autorizarea prevăzută la paragraful 5 din prezenta rezoluţie se aplică numai în legătură cu navele care fac obiectul unei desemnări efectuate de Comitet în conformitate cu paragraful 11 şi nu va afecta drepturile, obligaţiile sau responsabilităţile ce revin statelor membre în baza dreptului internaţional, inclusiv drepturile sau obligaţiile ce le revin în baza Convenţiei Naţiunilor Unite privind dreptul mării, incluzând principiul general al jurisdicţiei exclusive a statului sub al cărui pavilion se află nava asupra navelor din larg ale acestuia, cu privire la alte nave şi în orice altă situaţie şi subliniază în particular faptul că prezenta rezoluţie nu va fi considerată ca stabilind reguli de drept internaţional cutumiar;

10. decide să impună următoarele măsuri asupra navelor desemnate în conformitate cu paragraful 11:

(a) Statul sub al cărui pavilion se află o navă desemnată de Comitet în conformitate cu paragraful 11 va lua măsurile necesare pentru a da instrucţiuni navei să nu încarce, să nu transporte sau să nu descarce ţiţei provenind din Libia, în absenţa unor instrucţiuni din partea punctului de contact al guvernului libian;

(b) Toate statele membre vor lua măsurile necesare pentru a interzice navelor desemnate de Comitet în conformitate cu paragraful 11 să intre în propriile porturi, cu excepţia situaţiilor în care o astfel de intrare este necesară în scopul unei inspecţii, în situaţii de urgenţă sau în cazul întoarcerii în Libia;

(c) Toate statele membre vor lua măsurile necesare pentru a interzice furnizarea de către cetăţenii acestora a oricăror servicii de bunkeraj, cum ar fi furnizarea de combustibili sau provizii, ori furnizarea de alte servicii navelor desemnate de Comitet în conformitate cu paragraful 11, cu excepţia situaţiilor în care astfel de servicii sunt necesare în scopuri umanitare sau în cazul întoarcerii în Libia, caz în care statul membru respectiv va informa Comitetul;

(d) Toate statele membre vor lua măsurile necesare pentru a impune cetăţenilor şi persanelor juridice şi fizice de pe teritoriul acestora să nu se angajeze în niciun fel de tranzacţii financiare legate de ţiţei provenit din Libia, aflat la bordul navelor desemnate de Comitet în conformitate cu paragraful 11;

11. decide că Comitetul poate desemna navele cărora să li se aplice unele sau toate măsurile prevăzute de paragraful 10, de la caz la caz, pe o perioadă de 90 de zile, acest termen putând fi reînnoit de Comitet;

12. decide că Comitetul poate hotărî încetarea desemnării unei nave în orice moment şi că poate face excepţii cu privire la unele sau la toate măsurile prevăzute la paragraful 10, după cum consideră necesar şi adecvat;

13. invocă înfiinţarea unei comisii de experţi, în conformitate cu paragraful 24 din Rezoluţia 1973 (2011), sub îndrumarea Comitetului, în vederea îndeplinirii atribuţiilor prevăzute de respectivul paragraf, decide că acest mandat se va aplica în ceea ce priveşte măsurile impuse prin prezenta rezoluţie şi dă instrucţiuni comisiei de experţi cu privire la monitorizarea punerii în aplicare a măsurilor impuse prin prezenta rezoluţie;

14. având în vedere mandatul extins al comisiei de experţi, solicită secretarului general să majoreze numărul membrilor comisiei la 6 şi să se îngrijească de măsurile financiare şi de securitate necesare pentru sprijinirea activităţii comisiei;

15. decide că împuternicirile acordate şi măsurile impuse prin prezenta rezoluţie vor înceta la expirarea unui an de la data adoptării prezentei rezoluţii, cu excepţia situaţiei în care Consiliul decide extinderea termenului acestora;

16. decide să fie în continuare sesizat cu privire la această problemă.


Copyright 1998-2024
DSC.NET All rights reserved.