MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 578/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 578         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 1 august 2014

 

SUMAR

 

DECRETE

 

            551. - Decret privind conferirea Ordinului Virtutea Militară în grad de Cavaler

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 368 din 26 iunie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 109 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţa a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice

 

Decizia nr. 383 din 26 iunie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civila

 

Decizia nr. 407 din 3 iulie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 194 şi art. 200 alin. (2) din Codul de procedură civilă

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

633. - Hotărâre privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unei cantităţi de motorină şi acordarea acesteia ca ajutor umanitar intern de urgenţă, cu titlu gratuit, pentru protecţia populaţiei afectate din judeţul Vaslui

 

634. - Hotărâre privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantităţi de produse şi acordarea acestora ca ajutoare umanitare interne de urgenţă, cu titlu gratuit, în sprijinul populaţiei afectate de inundaţii din judeţul Vâlcea

 

635. - Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 390/2014 privind suplimentarea bugetului Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice pentru Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultura din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, pentru înlăturarea efectelor calamităţilor naturale produse în lunile aprilie şi mai 2014

 

636. - Hotărâre privind suplimentarea bugetului Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice pentru Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultura din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, pentru înlăturarea efectelor calamităţilor naturale produse în luna iulie 2014

 

637. - Hotărâre privind suplimentarea bugetului Ministerului Sănătăţii pentru achiziţia de ambulanţe necesare implementării acordurilor de colaborare cu Republica Moldova

 

638. - Hotărâre pentru completarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 55/2014 pentru aprobarea modului de repartizare şi de utilizare a sumelor prevăzute la lit. c) şi d) din anexa nr. 3/13/02a la Legea bugetului de stat pe anul 2014 nr. 356/2013

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

            413. - Ordin al secretarului de stat care conduce Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine, Parteneriat Public-Privat şi Promovarea Exporturilor pentru modificarea art. 1 din Ordinul secretarului de stat care conduce Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine, Parteneriat Public-Privat şi Promovarea Exporturilor nr. 340/2014 privind stabilirea unor derogări de la prevederile Ordinului ministrului delegat pentru proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine nr. 290/2013 pentru aprobarea unor tarife aplicate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A.

 

DECRETE

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind conferirea Ordinului Virtutea Militară în grad de Cavaler

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale art. 4 alin. (1), ale art. 8 lit. A şi ale art. 10 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată, având în vedere propunerea ministrului apărării naţionale, cu prilejul aniversării a 95 de ani de la înfiinţarea armei tancuri, în semn de înaltă apreciere pentru rezultatele deosebite obţinute în procesul de formare, specializare şi instruire a personalului militar, pentru devotamentul şi curajul excepţionale dovedite de militari pe timpul participării la misiuni internaţionale,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă Ordinul Virtutea Militară în grad de Cavaler, cu însemn de pace, Drapelului de Luptă al Şcolii de Aplicaţie pentru Unităţi de Luptă “Mihai Viteazul”.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

 

Bucureşti, 31 iulie 2014

Nr. 551.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 368

din 26 iunie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 109 alin. (5) din Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstitu­ţionalitate a prevederilor art. 109 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Societatea Comercială Icom Serv” - S.R.L. din Eforie Nord în Dosarul nr. 9.433/2/2012 al Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă şi care constituie obiectul Dosarului nr. 654D/2013 al Curţii Constituţionale.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Apreciază că nu se pune problema existenţei unei discriminări între persoanele fizice şi cele juridice sub aspectul plăţii amenzii contravenţionale. Arată că atât din jurisprudenţa Curţii Constituţionale, cât şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului se desprinde ideea că egalitatea nu presupune uniformitate. Apreciază că este valabilă şi în cauza de faţă observaţia reţinută de Curtea Constituţională în Decizia nr. 359 din 30 septembrie 2003 în sensul că nu toate contravenţiile prezintă acelaşi grad de pericol social şi aceeaşi

frecvenţă, astfel că este firesc să se poată stabili şi un regim diferenţiat în legătură cu aplicarea sau neaplicarea unor facilităţi în executarea amenzilor, cum este cel prevăzut de textul criticat pentru neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 11 octombrie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 9.433/2/2012, Judecătoria Constanţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 109 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Societatea Comercială “Icom Serv” - S.R.L din Eforie Nord într-o cauză civilă având ca obiect soluţionarea plângerii formulate împotriva unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii la regimul circulaţiei pe drumurile publice.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că, spre deosebire de art. 28 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, care nu distinge între persoanele fizice şi cele juridice când se referă la înjumătăţi rea cuantumului amenzii dacă aceasta este achitată pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la încheierea procesului-verbal, textul de lege criticat limitează sfera celor care pot beneficia de această înjumătăţi re doar la persoanele fizice, creând un regim discriminatoriu între persoanele fizice şi cele juridice. Susţine că, de vreme ce persoana juridică este o entitate fictivă, poate fi sancţionată contravenţional în domeniul circulaţiei pe drumurile publice doar pentru faptele unuia dintre reprezentanţi, astfel că “a-i nega dreptul de a achita amenda la nivelul a jumătate din cuantumul stipulat reprezintă o breşă a legii”.

6. Judecătoria Constanţa - Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Apreciază că autorul excepţiei se află în eroare cu privire la existenţa discriminării, nefiind vorba despre subiecţi asemănători, aflaţi în situaţii comparabile. Consideră, totodată, că nu sunt formulate veritabile argumente care să motiveze neconstituţionalitatea prevederilor criticate, ci este relevată o simplă contrarietate între norme legale din acelaşi domeniu sau din domenii pe care autorul excepţiei le apreciază ca fiind similare. Or, coordonarea legislaţiei în vigoare este de competenţa autorităţii legiuitoare, iar critica nu reprezintă o problemă de constituţionalitate, ci vizează o completare a acestora, ceea ce nu intră în competenţa Curţii Constituţionale, ci a Parlamentului ca unică autoritate legiuitoare a ţării.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicata preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 109 alin. (5) din Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările şi completările ulterioare, care au următoarea redactare: “Contravenientul, cu excepţia persoanei juridice, poate achita, în termen de cel mult două zile lucrătoare de la data primirii procesului-verbal de constatare a contravenţiei, jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege.”

11. Din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, rezultă că autorul acesteia îşi raportează critica la prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, care consacră egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice.

12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că textul de lege criticat stabileşte că, în cazul săvârşirii unei contravenţii la regimul circulaţiei pe drumurile publice, contravenientul persoană fizică poate achita, în termen de cel mult două zile lucrătoare de la data primirii procesului-verbal de constatare a contravenţiei, jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege. Critica de neconstituţionalitate vizează exceptarea expresă a persoanelor juridice de la această prevedere de favoare, în beneficiul cărora legiuitorul nu a instituit aceeaşi facilitate ca aceea acordată persoanelor fizice prin textul supus controlului de constituţionalitate. Autorul excepţiei invocă, în motivarea acesteia, principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări. Încălcarea acestei norme constituţionale ar proveni, în opinia sa, din neconcordanţa existentă între textul de lege ce formează obiectul prezentei excepţii şi felul în care Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor reglementează modalitatea în care contravenientul poate achita amenda aplicată. Astfel, potrivit art. 28 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ, fără să se facă distincţie după calitatea contravenientului de persoană fizică sau juridică.

13. Curtea observă că autorul excepţiei argumentează pretinsa neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 109 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 rezultată din diferenţa de tratament juridic aplicabil persoanelor fizice şi celor juridice prin compararea celor două norme legale. Or, în jurisprudenţa sa, reprezentată, de exemplu, de Decizia nr. 44 din 12 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial ai României, Partea I, nr. 338 din 10 iunie 2013, sau Decizia nr. 33 din 28 ianuarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 390 din 5 iunie 2003, Curtea a statuat că examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispoziţiile constituţionale pretins violate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei.

14. Mai mult, egalitatea consacrată de art. 16 alin. (1) din Constituţie are în vedere cetăţenii, aceştia fiind cei cărora Legea fundamentală le recunoaşte şi garantează dreptul la un tratament juridic nediscriminatoriu. Din interpretarea dispoziţiilor constituţionale amintite rezultă că acestea nu consacră egalitatea de tratament între persoanele fizice şi cele juridice. Textul constituţional evocat le este aplicabil acestora din urmă doar în măsura în care persoanele fizice care constituie respectivele persoane juridice sunt afectate prin instituirea unui tratament discriminatoriu în ce priveşte exercitarea unor drepturi sau libertăţi fundamentale. Or, înjumătăţirea cuantumului amenzii în cazul achitării acesteia în intervalul de timp specificat de textul de lege criticat nu reprezintă un drept fundamental, consacrat la nivel constituţional.

15. Curtea reţine că, în conformitate cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, statele beneficiază de o anumită marjă de apreciere în a decide dacă şi în ce măsură diferenţele între diversele situaţii similare justifică un tratament juridic diferit, iar scopul acestei marje variază în funcţie de anumite circumstanţe, de domeniu şi de context (în acest sens, a se vedea hotărârile din 23 iulie 1968,16 septembrie 1996 şi 6 iulie 2004, pronunţate, respectiv, în cauzele “Aspecte privind regimul lingvistic în şcolile belgiene” împotriva Belgiei, paragraful 10, Gaygusuz împotriva Austriei, paragraful 42, Bocancea şi alţii împotriva Moldovei, paragraful 24).

16. Textul de lege criticat reflectă, însă, opţiunea legiuitorului cu privire la reglementarea modalităţii de plată a amenzilor aplicate la regimul circulaţiei pe drumurile publice. Exceptarea expresă a persoanelor fizice de la facilitatea plăţii amenzii reduse la jumătate se justifică prin intenţia de responsabilizare a acestora cu privire la săvârşirea, de către prepuşii lor, a contravenţiilor la regimul circulaţiei pe drumurile publice. Şi câtă vreme acesta nu nesocoteşte principiul constituţional al egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, Curtea nu poate cenzura modalitatea în care legiuitorul a înţeles să reglementeze situaţia prezentată. Ca atare, instanţa de contencios constituţional nu poate impune legiuitorului o anumită concepţie legislativă, controlul său rezumându-se exclusiv la conformitatea constituţională a legii.

17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Comercială “Icom Serv” - S.R.L. din Eforie Nord în Dosarul nr. 9.433/2/2012 al Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 109 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice constituţionale în raport de criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Constanţa şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 26 iunie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Pentru magistrat-asistent Valentina Bărbăţeanu semnează, în temeiul art. 426 alin. (4)

din Codul de procedură civilă, prim-magistrat-asistent,

Marieta Safta

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 383

din 26 iunie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Bianca Drăghici - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstitu­ţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civila, excepţie ridicată de Marin Frunză în Dosarul nr. 7.104/121/20127a1 ai Judecătoriei Galaţi şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 198D/2014.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, menţionând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

4. Prin încheierea din 10 martie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 7.104/121/2012/a1, Judecătoria Galaţi a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public Judiciar în materie civilă.

5. Excepţia a fost ridicată de Marin Frunză cu ocazia soluţionării unei cereri de reexaminare a încheierii prin care a fost respinsă cererea de ajutor public judiciar sub forma scutirii de plata taxei judiciare de timbru.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul, în esenţă, apreciază că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 sunt neconstituţionale în măsura în care permit instanţei de judecată să soluţioneze cererea de reexaminare în mod arbitrar şi subiectiv. Totodată, arată că procedura de soluţionare a cererii de ajutor public judiciar, şi anume fără citarea părţilor, în camera de consiliu, prin încheiere, împotriva căreia se poate formula doar cerere de reexaminare, soluţionată însă de aceeaşi instanţă de judecată, precum şi impunerea unor condiţii exagerate, limitative pentru acordarea acestui ajutor, referitoare la obligaţia solicitantului de a preciza cuantumul, suma ajutorului public de care a mai beneficiat în cursul acelui an, în condiţiile în care numai instanţa de judecată, Baroul Avocaţilor şi Ministerul Justiţiei cunosc aceste date, toate acestea determină tergiversarea în mod forţat a soluţionării cauzei.

7. De asemenea, consideră că dispoziţiile legale criticate încalcă dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare, principiul statului de drept, dreptul la o judecată dreaptă şi nepărtinitoare, principiul universalităţii, principiul egalităţii, dreptul privind interzicerea discriminării, dreptul de acces liber la justiţie, dreptul la un recurs efectiv la o instanţă naţională, dreptul la două grade de jurisdicţie şi dreptul la control judiciar ierarhic superior.

8. Judecătoria Galaţi - Secţia civilă opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile criticate facilitează accesul liber la justiţie prin garantarea dreptului la apărare, însă, în anumite condiţii.

9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

10. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, cu modificările şi completările ulterioare, sunt constituţionale. În acest sens, arată că motivarea excepţiei de neconstituţionalitate evidenţiază probleme legate de modul de interpretare şi aplicare a normelor prin care se acordă ajutorul public judiciar în materie civilă. Or, clarificarea acestor aspecte revine instanţei învestite cu soluţionarea litigiului.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 24 octombrie 2008, cu modificările şi completările ulterioare.

14. În opinia autorului excepţiei, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 - Statul român, art. 11 - Dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 15 - Universalitatea, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 - Accesul liber la justiţie, art. 24 - Dreptul la apărare, art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 124 - înfăptuirea justiţiei, art. 126 - Instanţele judecătoreşti şi art. 148 - Integrarea în Uniunea Europeană, precum şi dispoziţiilor art. 1 - Obligaţia de a respecta drepturile omului, art. 6 - Dreptul la un proces echitabil, art. 13 - Dreptul la un recurs efectiv, art. 14 - Interzicerea discriminării şi art. 17- Interzicerea abuzului de drept din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate invocată, Curtea reţine că dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate exercitat prin prisma unor critici similare. Menţionăm, spre exemplu, Decizia nr. 103 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 297 din 23 aprilie 2014, Decizia nr. 16 din

16 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 18 februarie 2014, Decizia nr. 557 din

17 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 7 februarie 2014, Decizia nr. 426 din 24 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 701 din 15 noiembrie 2013, şi Decizia nr. 221 din 9 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial ai României, Partea I, nr. 422 din 11 iulie 2013.

16. Astfel, prin Decizia nr. 103 din 27 februarie 2014, Curtea Constituţională, respingând ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate, a reţinut că prin reglementările cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă se urmăreşte asigurarea efectivităţii dreptului de acces la justiţie, prin stabilirea unor minime şi rezonabile condiţii. În acest sens, s-a arătat că stabilirea unor limite şi condiţii privind acordarea ajutorului public judiciar a fost determinată de posibilitatea asigurării resurselor financiare publice necesare acordării ajutorului, de realizarea unei distribuiri echitabile a ajutorului în formele prevăzute la art. 6 din ordonanţă, de prevenirea exercitării abuzive a cererii de ajutor şi a prejudicierii altor categorii de persoane fizice care ar fi în nevoie de susţinere din partea statului şi l-ar solicita, fără a se îngrădi în acest mod accesul efectiv la justiţie.

17. De asemenea, prin Decizia nr. 385 din 24 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 21 iunie 2011, în ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate referitoare la posibilitatea de a ataca încheierea prin care s-a soluţionat cererea de ajutor public judiciar, Curtea a constatat că, potrivit art. 15 din actul normativ criticat, împotriva încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar cel interesat poate face cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii, iar cererea de reexaminare se soluţionează în camera de consiliu de un alt complet.

18. Curtea a mai arătat că judecarea cererii privind acordarea ajutorului public judiciar nu vizează fondul cauzei şi nu presupune în mod necesar dezbateri contradictorii. Prin această reglementare legiuitorul a avut în vedere instituirea unei proceduri simple şi operative de soluţionare a acestei cereri, astfel încât sunt justificate, din considerente de celeritate, judecarea în camera de consiliu, fără citarea părţilor, şi inexistenţa căii de atac a recursului la o instanţă superioară.

19. Totodată, în soluţionarea cererii nu este necesară administrarea tuturor mijloacelor de probă reglementate de Codul de procedură civilă, deoarece judecarea se face pe baza unor criterii obiective ce pot fi probate prin înscrisuri. Faptul că judecarea cererii de reexaminare se face de către magistraţii aceleiaşi instanţe nu este de natură să aducă atingere dreptului la un tribunal imparţial şi dreptului la apărare. Prezumţia de imparţialitate şi independenţă a judecătorilor nu poate fi înlăturată prin faptul că aceştia lucrează la aceeaşi instanţă.

20. Pe de altă parte, soluţionarea cererii de reexaminare se face pe baza unor criterii obiective şi presupune verificarea anumitor înscrisuri din care să rezulte starea materială a solicitantului şi a familiei sale.

21. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Marin Frunză în Dosarul nr. 7.104/121/2012/a1 al Judecătoriei Galaţi şi constată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă sunt constituţionale în raport de critici le formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Galaţi şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 26 iunie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Bianca Drăghici

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 407

din 3 iulie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 194 şi art. 200 alin. (2) din Codul de procedură civilă

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstitu­ţionalitate a dispoziţiilor art. 194 şi art. 200 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Teodora Gh. Pavăl, prin mandatar Marcel Savin, în Dosarul nr. 5.533/314/2013/a1 al Judecătoriei Suceava şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 114D/2014.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţii, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată şi menţinerea jurisprudenţei Curţii în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 4 februarie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 5.533/314/2013/a1, Judecătoria Suceava a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstitu­ţionalitate a dispoziţiilor art. 194 şi art. 200 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Teodora Gh. Pavăl, prin mandatar Marcel Savin, într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de reexaminare a unei încheieri prin care a fost anulată cererea de chemare în judecată având ca obiect reziliere contract.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât termenul de 10 zile este un termen scurt, reclamantul neavând posibilitatea să-şi spună poziţia referitor la cererea formală a instanţei, fiind discriminat în raport cu celelalte părţi care nu sunt afectate de termenul de 10 zile. Astfel, reclamantul se află în imposibilitatea absolută de a indica elementele enumerate de art. 194 din Codul de procedură civilă, ceea ce contravine art. 21 din Constituţie, cu consecinţa restrângerii accesului la justiţie deschis unui justiţiabil într-o asemenea manieră încât dreptul este atins în însăşi substanţa lui. A mai arătat că elementele cerute de art. 194-200 alin. (2) din Codul de procedură civilă impun un formalism excesiv, aducând atingere accesului liber la justiţie, iar sancţiunea anulării cererii îl lipseşte pe reclamant de posibilitatea de a i se examina pe fond pretenţia. Mai susţine că, de multe ori, când cererea este afectată de un termen de prescripţie, acesta se pierde prin aplicarea sancţiunii nulităţii cererii corelativ cu pierderea taxelor, ceea ce încalcă art. 21 şi art. 24 alin. (1) din Constituţie.

6. Judecătoria Suceava apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece procedura prevăzută de dispoziţiile legale criticate reprezintă opţiunea legiuitorului şi are drept scop remedierea unor lipsuri ale acţiunii introductive, astfel încât, la momentul demarării procedurii de fixare a primului termen de judecată, aceasta să cuprindă toate elementele prevăzute de art. 194 din Codul de procedură civilă. Legiuitorul a dorit disciplinarea părţilor dintr-un proces şi, în acest fel, respectarea principiului celerităţii şi a dreptului la un proces echitabil. Procedura criticată nu este de natură să afecteze însăşi substanţa dreptului protejat, având în vedere că este însoţită de garanţia conferită de dreptul de a formula o cerere de reexaminare prevăzută de art. 200 alin. (4) din Codul de procedură civilă. Instanţa de judecată se pronunţă asupra unei probleme care priveşte exclusiv buna administrare a justiţiei.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

8. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. În sensul constituţionalităţii prevederilor legale criticate menţionează jurisprudenţa Curţii în materie, respectiv Decizia nr. 479 din 21 noiembrie 2013 şi Decizia nr. 31 din 21 ianuarie 2014.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 194 şi art. 200 alin. (2) din Codul de procedură civilă, texte de lege care au următorul cuprins:

- Art. 194: Cuprinsul cererii de chemare în judecată “Cererea de chemare în judecată va cuprinde:

a) numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru persoane juridice, denumirea şi sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde şi codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar ale reclamantului, precum şi ale pârâtului, dacă părţile posedă ori ii s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuieşte în străinătate, va arăta şi domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;

b) numele, prenumele şi calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia şi sediul profesional. Dispoziţiile art. 148 alin, (1) teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător. Dovada calităţii de reprezentant, în forma prevăzută la art. 151, se va alătura cererii;

c) obiectul cererii şi valoarea lui, după preţuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum şi modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile, se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea şi judeţul, strada şi numărul, iar în lipsă, vecinătăţile, etajul şi apartamentul, precum şi, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară şi numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carie funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru şi publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de acelaşi birou, care atestă acest fapt;

d) arătarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază cererea;

e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispoziţiile art. 150. Când reclamantul doreşte să îşi dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfăţişarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi ataşat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele şi adresa martorilor, dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător;

f) semnătura.”

- Art. 200 alin. (2): “Când cererea nu îndeplineşte aceste cerinţe, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu menţiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancţiunea anulării cererii. Se exceptează de la această sancţiune obligaţia de a se desemna un reprezentant comun, caz în care sunt aplicabile dispoziţiile art. 202 alin. (3).”

12. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale prezentate încalcă prevederile din Constituţie ale art. 16 privind egalitatea în drepturi şi art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi art. 24 privind dreptul la apărare. De asemenea, invocă şi art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Din examinarea excepţiei de neconstituţionalitate, se reţine şi invocarea art. 53 din Constituţie privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate invocată, Curtea Constituţională reţine că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor legale criticate, în acest sens fiind Decizia nr. 479 din 21 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 23 ianuarie 2014, Decizia nr. 31 din 21 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 14 februarie 2014, Decizia nr. 26 din 21 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 4 aprilie 2014, sau Decizia nr. 66 din 11 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 17 aprilie 2014.

14. Cu acele prilejuri, Curtea a reţinut că procedura prevăzută de art. 200 din Codul de procedură civilă are drept scop remedierea unor lipsuri ale acţiunii introductive, astfel încât, la momentul demarării procedurii de fixare a primului termen de judecată, aceasta să cuprindă toate elementele prevăzute de art. 194 din Codul de procedură civilă. Legiuitorul a dorit disciplinarea părţilor din proces si, în acest fel, respectarea principiului celerităţii şi a dreptului la un proces echitabil. O astfel de procedură nu este de natură să afecteze însăşi esenţa dreptului protejat, având în vedere că este însoţită şi de garanţia conferită de dreptul de a formula o cerere de reexaminare prevăzută de art. 200 alin. (4) din Codul de procedură civilă. Mai mult, instanţa de judecată se pronunţă asupra unei probleme care priveşte exclusiv buna administrare a justiţiei. Atât timp cât procedura criticată nu priveşte însăşi judecarea pe fond a cererii introductive, dispoziţiile criticate nu înfrâng prevederile referitoare la dreptul la un proces echitabil, întrucât procedura specială vizată nu se referă la fondul cauzelor, respectiv la drepturile civile, cum prevede art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ci numai la aspectele de ordin pur legal, a căror examinare nu face cu nimic necesară o dezbatere, cu citarea părţilor (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 479 din 21 noiembrie 2013). Totodată, prin Decizia nr. 31 din 21 ianuarie 2014, Curtea a reţinut că procedura regularizării cererii introductive are rolul de a degreva instanţele de judecată de cereri incomplete, fiind de natură a pregăti judecata sub toate aspectele sale. Prin această procedură se realizează şi o protecţie a pârâtului, căruia i se comunică o cerere de chemare în judecată completă, faţă de care va putea formula apărări prin întâmpinare. Spre deosebire de reglementarea art. 200 din actualul cod de procedură civilă, vechea reglementare din Codul de procedură civilă din 1865 presupunea, în vederea remedierii cererilor incomplete, acordarea de noi termene, care, de cele mai multe ori, conduceau la prelungirea procesului, afectându-se astfel termenul optim şi previzibil Totodată, atrăgea angajarea de noi cheltuieli atât ale părţilor, cât şi din partea instanţei. Procedura regularizării cererii introductive se întemeiază şi pe soluţia de principiu consacrată de art. 14 alin. (2) din Codul de procedură civilă, potrivit căreia părţile trebuie să îşi facă cunoscute reciproc şi în timp util, direct sau prin intermediul instanţei, după caz, motivele de fapt şi de drept pe care îşi întemeiază pretenţiile şi apărările, precum şi mijloacele de probă de care înţeleg să se folosească, astfel încât fiecare dintre ele să îşi poată organiza apărarea.

15. Distinct de cele arătate, prin Decizia nr. 670 din 18 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 16 iunie 2011, Curtea a statuat că principiul accesului liber la justiţie implică şi adoptarea de către legiuitor a unor reguli de procedură clare, care să cuprindă cu precizie condiţiile si termenele în care justiţiabilii îşi pot exercita drepturile lor procesuale.

16. În ceea ce priveşte invocarea prevederilor art. 16 din Constituţie referitor la egalitatea în faţa legii, Curtea a constatat că dispoziţiile legale criticate se aplică în aceeaşi măsură persoanelor aflate în aceeaşi situaţie juridică, neputându-se reţine încălcarea dispoziţiilor constituţionale menţionate.

17. De asemenea, Curtea a considerat că, prin comunicarea reclamantului de către instanţă a lipsurilor cererii introductive, judecătorul îşi manifestă rolul activ în asigurarea accesului efectiv la justiţie al titularului cererii, instanţa nerestituind cererea de chemare în judecată, ci doar pune în vedere reclamantului să completeze lipsurile în termenul prevăzut de lege. Instanţa, potrivit art. 200 alin. (1) din Codul de procedură civilă, face aprecieri formale referitoare la întocmirea cererii de chemare în judecată, care trebuie să cuprindă toate elementele prevăzute de lege^

18. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a prevederilor art. 194 şi 197 din Codul de procedură civilă, Curtea, prin Decizia nr. 66 din 11 februarie 20Î4. a constatat că acestea instituie condiţii de formă ale cererii de chemare în judecată, reglementând cuprinsul acesteia (art. 194), precum şi cerinţa timbrării acesteia (art. 197). Astfel, cerinţele reglementate prin art. 194-197 din Codul de procedură civilă au rolul de a identifica părţile, de a asigura drepturile substanţiale şi procedurale ale acestora, celeritatea procedurii, administrarea suficientă a probelor şi evitarea abuzului de drept.

19. În ceea ce priveşte aspectele privind îndeplinirea cerinţelor prevăzute de art. 194 şi 197 din Codul de procedură civilă şi care pot conduce la anularea cererii de chemare în judecată, Curtea a reţinut că aceste susţineri privesc interpretarea şi aplicarea legii de către instanţele de judecată, singurele competente să aprecieze, în concret, în ce măsură anumite lipsuri ale cererii de chemare în judecată (cum ar fi neindicarea codului numeric personal, sau, după caz, a contului bancar al părţilor, “În măsura în care acestea sunt cunoscute”, astfel cum precizează în mod expres art. 194 din Codul de procedură civilă) au o suficientă gravitate, în sensul imposibilităţii complinirii acestora din actele depuse la dosar, pentru a justifica anularea cererii în procedura regularizării.

20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Teodora Gh. Pavăl, prin mandatar Marcel Savin, în Dosarul nr. 5.533/314/2013/a1 al Judecătoriei Suceava şi constată că dispoziţiile art. 194 şi art. 200 alin. (2) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate,

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Suceava şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 3 iulie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Andreea Costin

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unei cantităţi de motorină şi acordarea acesteia ca ajutor umanitar intern de urgenţă, cu titlu gratuit, pentru protecţia populaţiei afectate din judeţul Vaslui

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 5 alin. 1 lit. a) şi alin. 3 din Legea nr. 82/1992 privind rezervele de stat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă scoaterea din rezervele de stat şi acordarea imediată ca ajutor umanitar intern de urgenţă, cu titlu gratuit, a unei cantităţi de 30 de tone motorină, în limita sumei de 114 mii lei, necesare desfăşurării măsurilor de intervenţie operativă pentru protecţia populaţiei ameninţate sau afectate de urmările distructive ale inundaţiilor şi viiturilor de pe raza judeţului Vaslui.

(2) Cantitatea de combustibil prevăzută la alin. (1) poate fi diminuată în funcţie de posibilităţile tehnologice de încărcare la capacitate maximă a cisternei de transport.

Art. 2. - Pe perioada desfăşurării acţiunilor de intervenţie în sprijinul populaţiei ameninţate, cantitatea de combustibil necesar se scoate din stocurile disponibile ale rezervelor de stat, la valorile specificaţiilor tehnice ale produsului aflat pe stoc.

Art. 3. - Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale scade din gestiune, la preţul de înregistrare, prin debitarea contului 6891 “Cheltuieli privind rezerva de stat”, cantitatea de produs aprobată a fi scoasă din rezervele de stat, potrivit prezentei hotărâri, pe baza avizului de expediţie şi a procesului-verbal de predare-primire semnat de persoana împuternicită desemnată de Instituţia Prefectului - Judeţul Vaslui.

Art. 4. - (1) Cantitatea de combustibil este pusă la dispoziţia Instituţiei Prefectului - Judeţul Vaslui din unitatea teritorială subordonată Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, potrivit art. 4 alin. 1 din Legea nr. 82/1992 privind rezervele de stat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Recepţia cantităţii de combustibil se face la sediul unităţii teritoriale subordonate Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale.

(3) Cheltuielile pentru realizarea operaţiunilor prevăzute la alin. (1) se suportă din veniturile proprii ale activităţii pentru intervenţii operative şi reîntregirea stocurilor diminuate, înfiinţată pe lângă Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, conform Hotărârii Guvernului nr. 598/2014 privind înfiinţarea pe lângă Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale a unei activităţi finanţate integral din venituri proprii, precum şi pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.380/2009 privind înfiinţarea, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale.

Art. 5. - (1) Instituţia Prefectului - Judeţul Vaslui justifică distribuirea produsului scos din rezervele de stat, în condiţiile prezentei hotărâri, conform prevederilor art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 371/1993 privind acordarea, în primă intervenţie, a ajutoarelor umanitare populaţiei sinistrate, ca urmare a unor situaţii excepţionale.

(2) Documentele justificative privind distribuirea produsului se păstrează la sediul Instituţiei Prefectului - Judeţul Vaslui în vederea punerii lor la dispoziţia organelor de control abilitate.

(3) Schimbarea, sub orice formă, a destinaţiei produsului acordat ca ajutor umanitar intern de urgenţă, cu titlu gratuit, din rezervele de stat, este interzisă şi atrage, după caz, răspunderea civilă, administrativă, disciplinară sau penală.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne,

Gabriel Oprea

Preşedintele Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale,

Dan Cornel Baranga

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

 

Bucureşti, 31 iulie 2014.

Nr. 633.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantităţi de produse şi acordarea acestora ca ajutoare umanitare interne de urgenţă, cu titlu gratuit, în sprijinul populaţiei afectate de inundaţii din judeţul Vâlcea

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 5 alin. 1 lit. a) şi alin. 3 şi art. 8 alin. 3 din Legea nr. 82/1992 privind rezervele de stat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 122 lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă scoaterea din rezervele de stat şi acordarea imediată ca ajutoare umanitare interne de urgenţă. cu titlu gratuit, a unor cantităţi de produse, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, necesare desfăşurării acţiunilor de intervenţie în sprijinul populaţiei afectate de inundaţii din judeţul Vâlcea.

Art. 2. - Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale scade din gestiune, la preţul de înregistrare, prin debitarea contului 6891 “Cheltuieli privind rezerva de stat”, cantitatea de produs aprobată a fi scoasă din rezervele de stat, potrivit prezentei hotărâri, pe baza avizului de expediţie şi a procesului-verbal de pred a re-primi re semnat de persoana împuternicită desemnată de Instituţia Prefectului - Judeţul Vâlcea.

Art. 3. - Cheltuielile pentru realizarea operaţiunilor prevăzute la art. 1 se suportă din veniturile proprii ale activităţii, înfiinţată pe lângă Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 598/2014 privind înfiinţarea pe lângă Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale a unei activităţi finanţate integral din venituri proprii, precum şi pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.380/2009 privind înfiinţarea, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale.

Art. 4. - (1) Instituţia Prefectului - Judeţul Vâlcea justifică distribuirea produsului scos din rezervele de stat, în condiţiile prezentei hotărâri, conform prevederilor art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 371/1993 privind acordarea, în primă intervenţie, a ajutoarelor umanitare populaţiei sinistrate, ca urmare a unor situaţii excepţionale.

(2) Documentele justificative privind distribuirea produsului se păstrează la sediul Instituţiei Prefectului - Judeţul Vâlcea, în vederea punerii lor la dispoziţia organelor de control abilitate.

(3) Schimbarea, sub orice formă, a destinaţiei produsului acordat ca ajutor umanitar intern de urgenţă, cu titlu gratuit, din rezervele de stat este interzisă şi atrage, după caz, răspunderea civilă, administrativă, disciplinară sau penală.

Art. 5. - (1) Se aprobă achiziţia în regim de urgenţă, pentru intervenţii operative în sprijinul populaţiei afectate a următoarelor cantităţi de produse: 745,2 kg conserve carne, 652 kg conserve pate de ficat, în limita sumei de 25 mii lei, finanţarea realizându-se din bugetul Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale aprobat pentru anul 2014, din veniturile proprii ale activităţii de “intervenţii operative şi reîntregirea stocurilor diminuate”.

(2) în anul 2014, fondurile necesare reîntregirii stocurilor rezervă de stat diminuate cu cantităţile prevăzute în anexă se asigură din activitate finanţată integral din veniturile proprii ale Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne,

Gabriel Oprea

Preşedintele Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale,

Dan Cornel Baranga

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

 

Bucureşti, 31 iulie 2014.

Nr. 634.

 

ANEXĂ

 

LISTA

produselor acordate ca ajutor umanitar pentru populaţia afectată de Inundaţii din Judeţul Vâlcea

 

Nr. crt.

Produsul

UM

Cantitatea

1.

Conserve carne porc

kg

745,2

2.

Conserve pate de ficat

kg

652

3.

Conserve fasole cu costiţă

kg

300

4.

Apă minerală

litri

8.208

5.

Pături

buc.

200

6.

Cearşafuri pat

buc.

400

7.

Feţe de pernă

buc.

200

8.

Saltele pat

buc.

200

 

Valoare (mii lei)

 

110

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 390/2014 privind suplimentarea bugetului Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice pentru Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultura din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, pentru înlăturarea efectelor calamităţilor naturale produse în lunile aprilie şi mai 2014

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 390/2014 privind suplimentarea bugetului Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice pentru Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultura din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, pentru înlăturarea efectelor calamităţilor naturale produse în lunile aprilie şi mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 360 din 15 mai 2014, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

p. Ministrul mediului şi schimbărilor climatice,

Mihail Facă,

secretar de stat

Ministrul delegat pentru ape, păduri şi piscicultura,

Adriana Doina Pană

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

 

Bucureşti, 31 iulie 2014.

Nr. 635.

 

ANEXĂ

(Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 390/2014)

 

LISTA

lucrărilor şi cheltuielile necesare pentru înlăturarea efectelor calamităţilor naturale produse în lunile aprilie şi mai 2014, finanţate din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului

 

Nr. crt.

Denumirea obiectivului/judeţul

Râul/Amplasament

Lucrări propuse

Valoarea totală

(mii lei)

1.

Regularizarea râului Coşuştea Mare în zona localităţii Corcova,

judeţul Mehedinţi

 Pe râul Coşuştea Mare Amplasament: zona comunei Corcova, satele Corcova şi Cordun

 Lucrări regularizare albie prin reprofilarea albiei

L = 4,5 km, diguri de apărare şi protecţii de tal uz pentru stoparea eroziunilor de mal

4.000

2.

Amenajarea pârâului Peşteana la Broşteni,

judeţul Mehedinţi

 Pe pârâul Peşteana Amplasament: zona comunei

Broşteni

 Lucrări regularizare albie prin supraînălţare refacere corp dig mal stâng L = 1.000 m,

protecţie mal stâng L = 1.000 m, reprofilare albie L = 2.300 m, deponii sistematizate L = 140 m, dig nou mal stâng L = 240 m

3.500

3.

Regularizarea râului Desnăţui şi afluenţi în zona comunei Bălăcită, satul Gvardeniţa,

judeţul Mehedinţi

Pe râul Desnăţui Amplasament: zona comunei Bălăcită, satul Gvardeniţa

Lucrări de regularizare a albiei prin recalibrare albie L = 3,0 km, amenajare afluenţi L = 800 m, consolidări de mal L = 4.000 m, subtraversări şi praguri de stabilizare a talvegului

- Reabilitare poduri 4 bucăţi

- Podeţe pietonale 5 bucăţi

6.500

4.

Regularizarea râului Desnăţui în zona comunei Carpen, satul Cleanov, judeţul Dolj

Pe râul Desnăţui Amplasament: zona comunei Carpen, satul Cleanov

Lucrări de regularizare albie prin recalibrare albie L = 4.000 m, consolidări de mal L= 1.800 m, subtraversări şi praguri de stabilizare a talvegului

- Reabilitare poduri 6 bucăţi

- Podeţe pietonale 5 bucăţi

6.000

5.

Refacerea Barajului de priză Bilciureşti-Canal deviere mal stâng,

judeţul Dâmboviţa

Pe râul Ialomiţa

Lucrări de refacere:

- Canal deviere mal stâng

- Deversor canal deviere

- Canal de priză Bilciureşti (refacere: batardou deviere, priza provizorie, rizberma, stopare eroziuni de mal pe o lungime de 400 ml)

4.900

6.

Apărare de mal râul Olteţ în zona localităţii Morunglav,

judeţul Olt

Pe râul Olteţ Amplasament zona localitatea

Morunglav, judeţul Olt

Lucrări de refacere:

- taluz exterior dig apărare L = 0,13 km

- consolidări de mal L = 0,13 km

333

7.

Lucrări de deviere ale râului Olteţ în zona comunei Morunglav,

judeţul Olt

Pe râul Olteţ

Amplasament: zona comunei Morunglav, judeţul Olt

Lucrări de deviere şi amenajare ale râului Olteţ - amenajarea albiei pe 500 ml

3.100

8.

Studiu de amenajare hidrotehnică a bazinului hidrografic al râului Vedea

Bazinul hidrografic al râului Vedea

 

300

9.

Lucrări de regularizare şi îndiguire pârâul Câinelui, localitatea Siliştea-Gurneşti,

judeţul Teleorman

 Bazinul hidrografic al pârâului Câinelui, localitatea Siliştea-Gurneşti, judeţul Teleorman

 - regularizare şi îndiguire L = 2,5 km

1.200

 

TOTAL

 

 

29.833

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind suplimentarea bugetului Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice pentru Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultura din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, pentru înlăturarea efectelor calamităţilor naturale produse în luna iulie 2014

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 30 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă suplimentarea bugetului Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice pentru Departamentul pentru Ape Păduri şi Piscicultura din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2014, cu suma de 6.000 mii lei la capitolul 70.01 “Locuinţe, servicii şi dezvoltare publică”, titlul 71 “Active nefinanciare”, art. 71.01 “Active fixe”.

(2) Fondurile prevăzute la alin. (1) se utilizează pentru realizarea în regim de urgenţă a lucrărilor pentru înlăturarea efectelor calamităţilor naturale produse în luna iulie 2014 la lucrările de gospodărire a apelor aferente obiectivelor din domeniul public al statului, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Pentru asigurarea fondurilor necesare finanţării prevăzute la art. 1 se suplimentează cu suma de 6.000 mii lei Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2014.

Art. 3. - Elaborarea documentaţiei tehnico-economice şi execuţia lucrărilor se contractează de către Administraţia Naţională “Apele Române”, instituţie publică aflată în coordonarea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, cu respectarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare, pentru situaţii de forţă majoră.

Art. 4. - Ministerul Finanţelor Publice este autorizat să introducă, la propunerea ordonatorului principal de credite, modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat şi în volumul şi structura bugetului Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice şi Departamentului pentru Ape Păduri şi Piscicultura pe anul 2014.

Art. 5. - Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultura răspunde de modul de utilizare a sumei alocate potrivit prevederilor art. 1, în conformitate cu dispoziţiile legale.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

p. Ministrul mediului şi schimbărilor climatice,

Mihail Facă,

secretar de stat

Ministrul delegat pentru ape, păduri şi piscicultura,

Adriana Doina Pană

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

 

Bucureşti, 31 iulie 2014.

Nr. 636.

 

ANEXĂ

 

CHELTUIELI

pentru înlăturarea efectelor calamităţilor naturale produse în luna iulie 2014

 

Nr. crt.

Denumirea obiectivului/judeţul

Râul/Amplasament

Lucrări propuse

Valoarea totală

(mii lei)

1.

 Regularizare pârâu Teslui şi refacerea liniei de apărare pe sectorul Mischi-Teslui, judeţul Dolj

râul Teslui, pe sectorul aferent localităţilor Mischi-Teslui, judeţul Dolj

 - regularizare albie L = 12 km

- protecţii de mal cu ziduri de beton L = 200 ml

- refacere diguri L = 2,5 km

- reabilitare poduri 6 buc.

- subtraversări deponii sistematizate şi praguri de stabilizare a talvegului

6.000

 

 

TOTAL

 

 

6.000

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind suplimentarea bugetului Ministerului Sănătăţii pentru achiziţia de ambulanţe necesare implementării acordurilor de colaborare cu Republica Moldova

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă suplimentarea bugetului Ministerului Sănătăţii pe anul 2014, la capitolul 66.01, titlul 70, cu suma de 2.031 mii lei, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2014.

Art. 2. - Sumele alocate potrivit prezentei hotărâri se utilizează pentru achiziţia de către Ministerul Sănătăţii a două ambulante de tip C şi a trei ambulante 4x4 de tip B, necesare implementării acordurilor de colaborare cu Republica Moldova, potrivit dispoziţiilor legale.

Art. 3. - Se autorizează Ministerul Finanţelor Publice să introducă, la propunerea ordonatorului principal de credite, modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat şi în volumul şi structura bugetului Ministerului Sănătăţii pe anul 2014.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul sănătăţii,

Nicolae Bănicioiu

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

 

Bucureşti, 31 iulie 2014.

Nr. 637.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru completarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 55/2014 pentru aprobarea modului de repartizare şi de utilizare a sumelor prevăzute la lit. c) şi d) din anexa nr. 3/13/02a  la Legea bugetului de stat pe anul 2014 nr. 356/2013

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 55/2014 pentru aprobarea modului de repartizare şi de utilizare a sumelor prevăzute la lit. c) şi d) din anexa nr. 3/13/02a la Legea bugetului de stat pe anul 2014 nr. 356/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 104 din 11 februarie 2014, se completează după cum urmează:

- La secţiunea “Suma de 1.440 mii lei - prevăzută la lit. c) «Proiecte de comunicare, informare publică şi promovarea imaginii şi intereselor româneşti peste hotare» din anexa nr. 3/13/02a la Legea bugetului de stat pe anul 2014 nr. 356/2013”, după litera m) se introduce o nouă literă, litera n), cu următorul cuprins:

,,n) sprijinirea dotării şcolilor şi bibliotecilor folosite şi/sau frecventate de vorbitori de limbă română în terţe state cu materiale de promovare a limbii şi culturii române, prin achiziţia şi distribuirea către autorităţile abilitate ale statelor respective de cărţi, enciclopedii, dicţionare, albume, albume foto, broşuri, pliante, publicaţii periodice, afişe, hărţi, agende, calendare, casete video, casete audio,” compact-discuri, DVD-uri multimedia şi alte materiale, conform acordurilor bilaterale încheiate cu statele respective.”

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

p. Şeful Cancelariei Primului-Ministru,

Radu Ionel Puchiu

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

Ministrul afacerilor externe,

Titus Corlăţean

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

 

Bucureşti, 31 iulie 2014.

Nr. 638.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

GUVERNUL ROMÂNIEI

DEPARTAMENTUL PENTRU PROIECTE DE INFRASTRUCTURĂ,

INVESTIŢII STRĂINE, PARTENERIAT PUBLIC-PRIVAT ŞI PROMOVAREA EXPORTURILOR

 

ORDIN

pentru modificarea art. 1 din Ordinul secretarului de stat care conduce Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine, Parteneriat Public-Privat şi Promovarea Exporturilor nr. 340/2014 privind stabilirea unor derogări de la prevederile Ordinului ministrului delegat pentru proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine nr. 290/2013 pentru aprobarea unor tarife aplicate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A.

În temeiul prevederilor art. 21 alin. (1), ale art. 41 alin. (13), ale art. 411 alin.(1), ale art. 47 alin. (4), (6) şi (8) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 11 alin. (4) şi ale art. 11 din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 536/2014 privind organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine, Parteneriat Public-Privat şi Promovarea Exporturilor,

secretarul de stat care conduce Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine, Parteneriat Public-Privat şi Promovarea Exporturilor emite următorul ordin:

Art. I. - Articolul 1 din Ordinul secretarului de stat care conduce Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine, Parteneriat Public-Privat şi Promovarea Exporturilor nr. 340/2014 privind stabilirea unor derogări de la prevederile Ordinului ministrului delegat pentru proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine nr. 290/2013 pentru aprobarea unor tarife aplicate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A., publicat În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 499 din 4 iulie 2014, cu modificările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 1. - Prin derogare de la prevederile Ordinului ministrului delegat pentru proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine nr. 290/2013 pentru aprobarea unor tarife aplicate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A., publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 484 din 2 august 2013, cu modificările şi completările ulterioare, încasarea tarifelor de trecere pentru utilizarea podului peste Dunăre de la Feteşti-Cernavodă se sistează de la data intrării în vigoare a prezentului ordin şi până la data de 1 septembrie 2014, ora 24.00.”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Secretarul de stat care conduce Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură,

Investiţii Străine, Parteneriat Public-Privat şi Promovarea Exporturilor,

Mihai Rovenţa

 

Bucureşti, 1 august 2014.

Nr. 413.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.