MONITORUL OFICIAL AL ROMĀNIEI Nr. 301/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMĀNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 301         LEGI, DECRETE, HOTĂRĀRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 24 aprilie 2014

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

47. - Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2013 privind īntărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară

 

381. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2013 privind īntărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect 6 participaţie majoritară

 

48. - Lege privind unele măsuri referitoare la plăţile naţionale directe complementare īn sectorul zootehnic

 

382. - Decret pentru promulgarea Legii privind unele măsuri referitoare la plăţile naţionale directe complementare īn sectorul zootehnic

 

49. - Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2013 privind preluarea de către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului a creanţelor bugetare administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin organul fiscal competent, la Societatea Comercial㠓UCM” - S.A. Reşiţa

 

383. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2013 privind preluarea de către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului a creanţelor bugetare administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin organul fiscal competent, la Societatea Comercial㠓UCM” - S.A. Reşiţa

 

52. - Lege privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantităţi de carburanţi, care vor fi acordate, cu titlu gratuit, Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Apărării Naţionale, precum şi unor unităţi administrativ-teritoriale

 

386. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantităţi de carburanţi, care vor fi acordate, cu titlu gratuit, Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Apărării Naţionale, precum şi unor unităţi administrativ-teritoriale

 

53. - Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 144/2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă şi a profesiei de asistent medical, precum şi organizarea şi funcţionarea Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din Romānia

 

387. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 144/2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă şi a profesiei de asistent medical, precum şi organizarea şi funcţionarea Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din Romānia

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 52 din 4 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1085 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865

 

Decizia nr. 54 din 5 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3307 alin. 4 din Codul de procedură civilă din 1865

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

            302. - Ordin al ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultura privind modificarea şi completarea anexei nr. I la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 539/2009 pentru aprobarea regimului permiselor de vānătoare

 

LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMĀNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2013 privind īntărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară

 

Parlamentul Romāniei adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa Guvernului nr. 26 din 21 august 2013 privind īntărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, adoptată īn temeiul art. 1 pct. I.5 din Legea nr. 182/2013 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe şi publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 549 din 29 august 2013, cu modificările şi completările ulterioare, cu următoarea completare:

- după articolul 14 se introduce un nou articol, articolul 141, cu următorul cuprins:

“Art. 141. - Ori de cāte ori prin legi şi prin alte acte normative se face trimitere la operatorii economici prevăzuţi de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri econom ico-financiare la nivelul unor operatori economici, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 203/2009, cu modificările şi completările ulterioare, trimiterea se consideră a fi făcută la operatorii economici prevăzuţi de prezenta ordonanţă.”

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul Romāniei, īn condiţiile art. 77 alin. (2), cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia Romāniei, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

PREŞEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 17 aprilie 2014.

Nr. 47.

 

PREŞEDINTELE ROMĀNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2013 privind īntărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară

Īn temeiul prevederilor art. 77 alin. (3) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia Romāniei, republicată,

 

Preşedintele Romāniei decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2013 privind īntărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară şi se dispune publicarea acestei legi īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMĀNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 17 aprilie 2014.

Nr. 381.

PARLAMENTUL ROMĀNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind unele măsuri referitoare la plăţile naţionale directe complementare īn sectorul zootehnic

 

Parlamentul Romāniei adoptă prezenta lege.

 

Art. 1. - (1) Sumele reprezentānd primele beneficiarilor plăţilor naţionale directe complementare īn sectorul zootehnic pe care aceştia trebuie să le restituie ca urmare a titlurilor de creanţă emise Īn urma verificărilor efectuate de către centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi/sau a municipiului Bucureşti, dispuse prin deciziile emise de camerele de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti īn cadrul misiunii “Auditul performanţei privind implementarea, administrarea şi gestionarea programului de identificare şi īnregistrare a animalelor şi a utilizării bazei de date īn acordarea subvenţiilor şi a altor forme de sprijin din partea statului pentru perioada 2007-2010”, inclusiv penalităţile de īntārziere nu se mai recuperează.

(2) Titlurile de creanţă/notificările de punere īn īntārziere, emise de către centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură sau a municipiului Bucureşti pentru punerea īn aplicare a deciziilor emise de camerele de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti prevăzute la alin. (1) sunt anulate prin efectul prezentei legi.

(3) Sumele recuperate sau, după caz, depuse voluntar de către beneficiarii plăţilor naţionale directe complementare īn sectorul zootehnic īn contul de subvenţii al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură pānă la data intrării īn vigoare a prezentei legi, īn baza titlurilor de creanţă/notificări de punere īn īntārziere, emise de către centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură sau a municipiului Bucureşti pentru punerea īn aplicare a deciziilor prevăzute la alin. (1), se restituie.

Art. 2. - (1) Solicitanţii care au respectat condiţiile cu privire la plăţile naţionale directe complementare īn sectorul zootehnic, prevăzute īn Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori īn cadrul politicii agricole comune şi de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1.290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.782/2003, dar care nu au īncasat sumele cuvenite acestor plăţi, ca urmare a depunerii cererilor aferente, beneficiază de acestea, cu respectarea prevederilor legale īn vigoare.

(2) Plata sumelor prevăzute la art. 1 şi alin. (1) al prezentului articol se realizează pānă la data de 31 decembrie 2014.

Art. 3. - Sumele necesare aplicării prevederilor prezentei legi, īn cuantum de 26.877 mii lei, se asigură īn limita prevederilor bugetare ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2014, Capitolul 83.01 “Agricultură, Silvicultură, Piscicultura şi Vānătoare”, Titlul 40 “Subvenţii”, articolul 40.15 “Sprijinirea producătorilor agricoli”.

Art. 4. - Īn termen de 30 de zile de la intrarea īn vigoare a prezentei legi, prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului finanţelor publice, se stabileşte procedura de plată a sumelor prevăzute īn prezenta lege.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul Romāniei, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia Romāniei, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

PREŞEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 17 aprilie 2014.

Nr. 48.

 

PREŞEDINTELE ROMĀNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind unele măsuri referitoare la plăţile naţionale directe complementare īn sectorul zootehnic

Īn temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia Romāniei, republicată,

 

Preşedintele Romāniei decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind unele măsuri referitoare la plăţile naţionale directe complementare īn sectorul zootehnic şi se dispune publicarea acestei legi īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMĀNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 17 aprilie 2014.

Nr. 382.

PARLAMENTUL ROMĀNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2013 privind preluarea de către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului a creanţelor bugetare administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin organul fiscal competent, la Societatea Comercial㠓UCM” - S.A. Reşiţa

 

Parlamentul Romāniei adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97 din 16 octombrie 2013 privind preluarea de către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului a creanţelor bugetare administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin organul fiscal competent, la Societatea Comercial㠓UCM” - S.A. Reşiţa, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 645 din 21 octombrie 2013.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul Romāniei, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia Romāniei, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

PREŞEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 17 aprilie 2014.

Nr. 49.

 

PREŞEDINTELE ROMĀNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2013 privind preluarea de către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului a creanţelor bugetare administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin organul fiscal competent, la Societatea Comercial㠓UCM” - S.A. Reşiţa

Īn temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia Romāniei, republicată,

 

Preşedintele Romāniei decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2013 privind preluarea de către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului a creanţelor bugetare administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin organul fiscal competent, la Societatea Comercial㠓UCM” - S.A. Reşiţa şi se dispune publicarea acestei legi īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMĀNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 17 aprilie 2014.

Nr. 383.

PARLAMENTUL ROMĀNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantităţi de carburanţi, care vor fi acordate, cu titlu gratuit, Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Apărării Naţionale, precum şi unor unităţi administrativ-teritoriale

 

Parlamentul Romāniei adoptă prezenta lege.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă scoaterea unor cantităţi de carburanţi, prevăzute īn anexa care face parte integrantă din prezenta lege, din stocul disponibil al rezervelor de stat, care se acordă, cu titlu gratuit, Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Apărării Naţionale, īn calitate de instituţii beneficiare, şi sub formă de ajutor umanitar intern, cu titlu gratuit, autorităţilor administraţiei publice locale care au fost afectate īn perioada ianuarie-februarie 2014 de cod galben, portocaliu sau roşu.

(2) Cantităţile de carburanţi se scot din stocurile disponibile rezervă de stat, la valorile specificaţiilor tehnice ale produselor aflate pe stoc.

Art. 2. - (1) Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale scade din gestiune cantităţile de carburanţi, aprobate a fi scoase din rezervele de stat potrivit prevederilor art. 1, prin contul “Cheltuieli privind rezerva de stat şi de mobilizare”, pe baza avizelor de īnsoţire a mărfii, a proceselor-verbale de predare-preluare, semnate de reprezentanţii desemnaţi de părţi, şi a facturilor, documente Īn baza cărora se va face şi intrarea īn patrimoniul instituţiilor beneficiare.

(2) Pe facturi se menţionează că nu se achită contravaloarea bunurilor, ci numai contravaloarea taxei pe valoarea adăugată şi a accizelor datorate şi suportate de instituţiile beneficiare.

Art. 3. - (1) Prin derogare de la prevederile art. 1342 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervine la data īncasării de către Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale a contravalorii totale sau parţiale a acestei taxe, dar nu mai tārziu de 30 noiembrie 2014 inclusiv.

(2) Prin derogare de la prevederile art. 20651 alin. (4) din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, pentru cantităţile de carburanţi prevăzute la art. 1, termenul de plată a accizelor este pānă la data de 30 noiembrie 2014 inclusiv.

(3) Fondurile necesare pentru plata taxei pe valoarea adăugată şi a accizei se asigură din bugetele aprobate ale Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Apărării Naţionale pe anul 2014.

Art. 4. - Preluarea şi transportul cantităţilor de carburanţi aprobate a fi scoase de la Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale se fac prin grija Ministerului Afacerilor Interne, a Ministerului Apărării Naţionale şi a autorităţilor administraţiei publice locale.

Art. 5. - Cantităţile de combustibil ce vor fi acordate autorităţilor publice locale ca ajutoare umanitare interne de urgenţă vor fi stabilite prin ordin comun al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice şi al ministrului afacerilor interne.

Art. 6. - Cantităţile de combustibil aferente autorităţilor administraţiei publice locale vor fi puse la dispoziţia instituţiei prefectului din unităţile teritoriale subordonate Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale sau de la operatorii economici specializaţi care păstrează produsele rezerve de stat potrivit art. 4 alin. 1 din Legea nr. 82/1992 privind rezervele de stat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, īn judeţele afectate.

Art. 7. - Schimbarea, sub orice formă, a destinaţiei produselor acordate ca ajutor umanitar intern de urgenţă, cu titlu gratuit, din rezervele de stat, este interzisă şi atrage, după caz, răspunderea civilă, administrativă, disciplinară sau penală.

Art. 8. - (1) Instituţiile prefectului care vor primi cantităţi de combustibil ca ajutoare umanitare interne de urgenţă, cu titlu gratuit, vor justifica distribuţia produselor scoase din rezervele de stat, īn condiţiile prezentei legi, conform prevederilor art. 7 din Hotărārea Guvernului nr. 371/1993 privind acordarea, īn primă intervenţie, a ajutoarelor umanitare populaţiei sinistrate, ca urmare a unor situaţii excepţionale.

(2) Documentele justificative privind distribuirea produselor se păstrează la sediile instituţiei prefectului din judeţele afectate, īn vederea punerii lor la dispoziţia organelor de control abilitate.

Art. 9. - Graficul de predare-preluare a produselor şi detaliile tehnice se vor stabili prin protocoale īncheiate īntre părţile interesate.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul Romāniei, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia Romāniei, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

PREŞEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 17 aprilie 2014.

Nr. 52.

 

ANEXĂ

 

Cantităţile de carburanţi aprobate a fi scoase din stocul disponibil al rezervelor de stat

 

 

Cantitatea (tone)

Instituţiile beneficiare

Motorină

Benzină

Petrol pentru turboreactoare

Ministerul Afacerilor Interne

118

112

31

Ministerul Apărării Naţionale

56

6

2

Unităţi administrativ-teritoriale

Cantităţile vor fi stabilite conform ordinului comun al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice şi al ministrului afacerilor interne, prevăzut la art. 5 din lege.

 

PREŞEDINTELE ROMĀNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantităţi de carburanţi, care vor fi acordate, cu titlu gratuit, Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Apărării Naţionale, precum şi unor unităţi administrativ-teritoriale

Īn temeiul prevederilor art. 11 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia Romāniei, republicată

 

Preşedintele Romāniei decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantităţi de carburanţi, care vor fi acordate, cu titlu gratuit, Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Apărării Naţionale, precum şi unor unităţi administrativ-teritoriale şi se dispune publicarea acestei legi īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMĀNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 17 aprilie 2014.

Nr. 386.

PARLAMENTUL ROMĀNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 144/2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă şi a profesiei de asistent medical, precum şi organizarea şi funcţionarea Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din Romānia

 

Parlamentul Romāniei adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 144 din 28 octombrie 2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă şi a profesiei de asistent medical, precum şi organizarea şi funcţionarea Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din Romānia, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2008, cu modificările ulterioare, cu următoarele modificări:

1. La articolul 22, alineatul (4) va avea următorul cuprins:

“(4) Asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali se pensionează conform reglementărilor īn vigoare.”

2. La articolul 22, alineatul (5) se abrogă.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul Romāniei, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia Romāniei, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

PREŞEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 17 aprilie 2014.

Nr. 53.

 

PREŞEDINTELE ROMĀNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 144/2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă şi a profesiei de asistent medical, precum şi organizarea şi funcţionarea Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din Romānia

Īn temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia Romāniei, republicată,

 

Preşedintele Romāniei decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 144/2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă şi a profesiei de asistent medical, precum şi organizarea şi funcţionarea Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din Romānia şi se dispune publicarea acestei legi īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMĀNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 17 aprilie 2014.

Nr. 387.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 52

din 4 februarie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108$ alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskįs Valentin Zoltįn - judecător

Tudorel Toader - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1085 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Gheorghe Tănase īn Dosarul nr. 2.179/120/2012 al Tribunalului Dāmboviţa - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 833D/2013.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor.

Procedura de citare este legal īndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Gheorghe Tănase a depus note scrise prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.

Preşedintele dispune să se facă apelul şi īn dosarele nr. 834D-837D/2013 avānd ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1085 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Ion Simion, Aurica Pīrcălăboiu, Gheorghe Tănase şi de Florin Pīrcălăboiu īn dosarele nr. 3.698/120/2012, nr. 3.806/120/2012 şi nr. 3.807/120/2012 ale Tribunalului Dāmboviţa - Secţia I civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor.

Procedura de citare este legal īndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra faptului că părţile, Gheorghe Tănase, Ion Simion, Aurica Pīrcălăboiu şi de Florin Pīrcălăboiu au depus note scrise prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.

Avānd īn vedere identitatea de obiect a excepţiei de neconstituţionalitate īn dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune īn discuţie conexarea dosarelor nr. 834-837D/2013 la Dosarul nr. 833D/2013.

Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, īn temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 834-837D/2013 la Dosarul nr. 833D/2013, care este primul īnregistrat.

Cauza fiind īn stare de judecată, preşedintele acordă cuvāntul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neīntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

avānd īn vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:

Prin īncheierile din 21 noiembrie 2013, pronunţate īn dosarele nr. 2.179/120/2012, nr. 3.698/120/2012, nr. 3.806/120/2012 şi nr. 3.807/120/2012, Tribunalul Dāmboviţa - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1085 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865.

Excepţia a fost invocată de Gheorghe Tănase, Ion Simion, Aurica Pīrcălăboiu şi Florin Pīrcălăboiu īn dosare avānd ca obiect soluţionarea cererilor de reexaminare a unor īncheieri prin care au fost aplicate amenzi judiciare.

Īn motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, īn esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale avānd īn vedere c㠓aplicarea dispoziţiilor art. 1085 din Codul de procedură civilă din 1865 are la bază interpretarea care acum vine īn contradicţie cu textul foarte clar al Legii nr. 134/2010. (...] şi īn vechiul, dar şi īn noul cod de procedură civilă competenţa soluţionării cererilor de reexaminare a amenzilor revine aceleiaşi instanţe, dar nu şi aceluiaşi complet cum s-a interpretat īn Codul de procedură civilă din 1865.

Tribunalul Dāmboviţa - Secţia I civilă apreciază că prevederile art. 1085 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865 sunt constituţionale.

Faptul că soluţionarea cererii de reexaminare a amenzii judiciare se face de către judecătorul care a aplicat respectiva amendă nu trebuie să conducă la ideea unei atitudini subiective din partea acestuia, de natură a-i afecta imparţialitatea. Instanţa nu soluţionează fondul litigiului, iar cererea de reexaminare īmpotriva īncheierii de stabilire a amenzii sau despăgubirii se judecă īn camera de consiliu, cu citarea părţilor, īn temeiul art. 85 din Codul de procedură civilă din 1865, şi se soluţionează prin īncheiere irevocabilă. Īn această situaţie, există doar posibilitatea de a reveni asupra amenzii sau despăgubirii, īn scopul de a uşura situaţia persoanei obligate la plata acesteia, reexaminarea apărānd ca o cale specifică de retractare. Pe aceasta cale nu se realizează un control judiciar propriu-zis. iar faptul că aceeaşi instanţă care a pronunţat hotărārea judecă şi cererea de reexaminare nu este de natură să influenţeze aprecierea judecătorilor, īntrucāt aspectele analizate pe calea reexaminării sunt diferite de cele examinate īn fond.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, īncheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru aşi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinānd īncheierile de sesizare, rapoartele īntocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate īl constituie prevederile dispoziţiilor art. 1085 alin. 3 din Codul de procedură civilă, dispoziţii ce au următoarea redactare: “Cererea se soluţionează prin īncheiere irevocabilă, dată īn camera de consiliu, de către instanţa de judecată ori de preşedintele instanţei de executare care a aplicat amenda sau despăgubirea.”

Curtea observă că la data de 15 februarie 2013 au intrat īn vigoare majoritatea dispoziţiilor din noul Cod de procedură civilă. Avānd īn vedere considerentele Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, dar şi dispoziţiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea īn aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, Curtea urmează să analizeze dispoziţiile legale criticate din Codul de procedură civilă din 1865.

Īn opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse īn art. I privind statul romān, art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 15 privind universalitatea drepturilor, libertăţilor şi obligaţiilor, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 31 privind dreptul la informaţie, art. 51 privind dreptul de petiţionare, art. 53 privind restrāngerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 124 alin. (3) privind independenţa judecătorilor şi art. 126 privind instanţele judecătoreşti, prevederilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil, art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv, art. 14 privind interzicerea discriminării şi art. 17 privind interzicerea abuzului de drept din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Protocolului nr. 12 la Convenţie şi prevederilor art. I privind egalitatea, art. 2 privind universalitatea drepturilor, art. 6 privind recunoaşterea personalităţii juridice, art. 7 privind protecţia egală īn faţa legii, art. 8 privind liberul acces la justiţie, art. 10 privind dreptul la un proces echitabil, art. 11 privind prezumţia de nevinovăţie şi principiul legalităţii incriminării delictelor, şi art. 30 privind protecţia drepturilor din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.

Examinānd excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor legale criticate, prin raportare la critici similare, prin Decizia nr. 1.419 din 20 octombrie 2011, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 901 din 20 decembrie 2011, constatānd constituţionalitatea acestora.

Astfel, Curtea a statuat că prevederile legale criticate nu contravin art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, īntrucāt acestea se referă exclusiv la soluţionarea īn fond a cauzei, or, aşa cum s-a arătat mai sus, cererea de reexaminare nu presupune o judecare pe fond a litigiului. Īn acest sens, a se vedea Decizia din 6 iulie 2000, pronunţată īn Cauza Moura Carreira şi Margarida Lourenco Carreira īmpotriva Portugaliei, prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că sfera de aplicare a art. 6 din Convenţie vizează drepturile şi obligaţiile cu caracter civil care trebuie să constituie obiectul - sau unul dintre obiectele - litigiului, iar rezultatul unei astfel de proceduri trebuie să fie direct determinant pentru un astfel de drept, ceea ce īn speţa de faţă nu este cazul - cererea de reexaminare fiind un incident procedural care nu vizează fondul pretenţiei deduse judecăţii instanţei.

De asemenea, nu poate fi primită nici critica autorului excepţiei potrivit căreia modul de soluţionare a cererii de reexaminare determină o restrāngere nejustificată a dreptului la

o cale efectivă de atac, aducāndu-se astfel atingere art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, īntrucāt cererea de reexaminare este o verificare judiciară efectivă, fiind analizate pe fond legalitatea şi temeinicia sancţiunii amenzii şi ale elementelor necunoscute la momentul aplicării acesteia.

Cu privire la susţinerea autorilor excepţiei de neconstituţionalitate referitor la situaţia īntālnită īn practică īn care judecătorul care a aplicat amenda soluţionează şi cererea de reexaminare, Curtea a reţinut că modul de aplicare de către instanţe a normei legale criticate nu constituie o veritabilă critică de neconstituţionalitate.

Curtea a mai apreciat că soluţionarea cererii de reexaminare de către aceeaşi instanţă care a aplicat amenda şi care a fost īnvestită cu soluţionarea fondului litigiului, dar īn complete cu compunere diferită, nu este de natură a susţine critica de neconstituţionalitate, legiuitorul prin aceasta nu a īnţeles să limiteze accesul la justiţie sau dreptul la apărare, ci să asigure valorificarea īn condiţii egale a acestor drepturi constituţionale.

Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decāt īntr-un anumit cadru juridic, stabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigenţe, de natură a preveni eventualele abuzuri şi tergiversarea soluţionării cauzelor deduse judecăţii.

Curtea a mai constatat că īn Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 545 din 3 august 2012, cod care a intrat īn vigoare, pentru cea mai mare parte a dispoziţiilor sale, la data de 15 februarie 2013, legiuitorul a simţit nevoia limpezirii textului de lege şi a prevăzut īn alin. (3) al art. 191 că, “Īn toate cazurile, cererea se soluţionează, cu citarea părţilor, prin īncheiere, dată īn camera de consiliu, de către un alt complet decāt cel care a stabilit amenda sau despăgubirea.”

Īntrucāt nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atāt soluţia, cāt şi considerentele cuprinse īn această decizie īşi păstrează valabilitatea şi īn prezenta cauză.

Pentru motivele expuse mai sus, īn temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

Īn numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neīntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gheorghe Tănase, Ion Simion, Aurica Pīrcălăboiu şi Florin Pīrcălăboiu īn dosarele nr. 2.179/120/2012, nr. 3.698/120/2012, nr. 3.806/120/2012 şi nr. 3.807/120/2012 ale Tribunalului Dāmboviţa - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 1085 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865 sunt constituţionale īn raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Dāmboviţa - Secţia I civilă şi se publică īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I.

Pronunţată īn şedinţa din data de 4 februarie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 54

din 5 februarie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3307 alin. 4 din Codul de procedură civilă din 1865

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskįs Valentin Zoltįn - judecător

Tudorel Toader - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

Cu participarea īn şedinţa publică din 21 ianuarie 2014 a reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3307 alin. 4 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Nagy Zoltįn, precum şi de Raluca Lucia Tomescu, Bogdan Constantin Tomescu, Adriana Georgeta Tudora, Sorin Spiridon Tudora şi Ovidiu Iancu Tudora īn dosarele nr. 3.585/83/2013 şi nr. 7.697/90/2012 ale Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă, respectiv Tribunalului Vālcea - Secţia I civilă, care formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 601 D/2013 şi nr. 741 D/2013.

Dezbaterile au avut loc īn şedinţa publică din 21 ianuarie 2014, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, şi au fost consemnate īn īncheierea din acea dată, cānd Curtea a conexat cele două dosare şi, avānd nevoie de timp pentru a

delibera, īn conformitate cu dispoziţiile art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a amānat pronunţarea pentru data de 28 ianuarie 2014, iar apoi, constatāndu-se că nu sunt prezenţi toţi judecătorii care au participat la dezbateri, Curtea a amānat pronunţarea la 5 februarie 2014, dată la care a pronunţat prezenta decizie.

CURTEA,

avānd īn vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:

Prin īncheierile din 20 septembrie 2013 şi 5 noiembrie 2013, pronunţate īn dosarele nr. 3.585/83/2013 şi nr. 7.697/90/2012, Tribunalul Satu Mare - Secţia I civilă, respectiv Tribunalul Vālcea - Secţia I civilă au sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3307 alin. 4 din Codul de procedură civilă din 1865.

Excepţia a fost invocată de Nagy Zoltįn, respectiv de Raluca Lucia Tomescu, Bogdan Constantin Tomescu, Adriana Georgeta Tudora, Sorin Spiridon Tudora şi Ovidiu Iancu Tudora, īn dosare avānd ca obiect soluţionarea unor cereri de acordare a unor despăgubiri īn baza Legii nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate īn perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.

Īn motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia arată că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, īntrucāt ele conferă deciziei adoptate īn urma promovării unui recurs īn interesul legii, efectul obligativităţii unei legi, nefiind īnsă supusă controlului constituţional asemenea legilor.

Se arată că, īn urma pronunţării Deciziei nr. 12 din 19 septembrie 2011 a Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, decizie pronunţată īn urma promovării unui recurs īn interesul legii, aceasta a hotărāt că prevederile art. 5 alin. (1) lit. a) teza īntāi din Legea nr. 221/2009 nu mai pot fi invocate ca temei juridic pentru acţiunile īnaintate pe baza acestor prevederi nesoluţionate definitiv la data publicării īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, a deciziilor Curţii Constituţionale nr. 1.358 din 21 octombrie 2010 şi nr. 1.360 din 21 octombrie 2010.

Dispoziţiile legale criticate instituie o discriminare nejustificată īntre justiţiabilii īn situaţie juridică identică, dar care fie au obţinut, fie nu au obţinut (din motive neimputabile lor) hotărāri definitive īn favoarea lor pānă la publicarea deciziilor Curţii Constituţionale nr. 1.358 din 21 octombrie 2010 şi nr. 1.360 din 21 octombrie 2010.

Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.354 din 21 octombrie 2010 s-a constatat neconstituţionalitatea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2010 īn privinţa limitării cuantumului despăgubirilor. Astfel, consideră că instanţa constituţională a reţinut ca motiv de neconstituţionalitate aplicabilitatea Ordonanţei Guvernului nr. 62/2010 şi īn cauzele īnaintate sub imperiul Legii nr. 221/2009 īn forma iniţială şi care nu au fost soluţionate īncă īn mod definitiv.

Or, prin Decizia nr. 12 din 19 septembrie 2011, Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie a aplicat un tratament deja constatat neconstituţional şi a două oară faţă de beneficiarii Legii nr. 221/2009. Astfel, se mai arată că, īn cazul Deciziei nr. 12 din 19 septembrie 2011, instanţa supremă, contrar celor expuse īn motivarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 1.354 din 20 octombrie 2010 a dispus ca efectele deciziilor instanţei de contencios constituţional nr. 1.358 din 21 octombrie 2010 şi nr. 1.360 din 21 octombrie 2010 să se extindă şi asupra cauzelor īncepute mai īnainte de publicarea lor īn Monitorul Oficial al

Romāniei, Partea I, cu sfidarea directă a jurisprudenţei instanţei de contencios constituţional īn materie.

Autorii excepţiei de neconstituţionalitate mai arată că prin pronunţarea unei decizii īn recursul īn interesul legii, care, īn temeiul dispoziţiilor art. 3307 alin. 4 din Codul de procedură civilă din 1865, este obligatorie pentru celelalte instanţe, Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie a intervenit īntre puterea legiuitoare şi Curtea Constituţională şi a abrogat ea īnsăşi textul art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 221/2009, chiar şi pentru cererile anterior formulate, prin care se solicitau drepturile cuvenite persoanelor persecutate de regimul comunist ori moştenitorilor acestora.

Reglementările adoptate au ţinut seama de Rezoluţiile Adunării Parlamentare a Consiliului Europei nr. 1.096 (1996) intitulată Măsurile de eliminare a moştenirii fostelor sisteme totalitare comuniste şi nr. 1481(2006) intitulată Necesitatea condamnării internaţionale a crimelor comise de regimul comunist. Potrivit acestor acte cu caracter de recomandare pentru statele membre ale Consiliului Europei, avānd īn vedere īncălcarea drepturilor omului de către regimul comunist, este necesar ca persoanele nevinovate care au fost persecutate pentru fapte care ar fi considerate legale īntr-o societate democratică să fie reabilitate, să le fie restituite proprietăţile confiscate (sau să primească compensaţii, dacă acest lucru nu mai este posibil) şi atāt timp cāt victimele regimului comunist sau familiile lor mai sunt īn viaţă, să poată primi compensaţii pentru daunele morale suferite.

Constatarea neconstituţionalităţii textului art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 221/2009 a vizat punerea īn acord a legislaţiei īn această materie şi nicidecum suprimarea acordării unor despăgubiri morale cetăţenilor ale căror cereri nu fuseseră īnsă soluţionate. Īn aceste condiţii, conform jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atāt Parlamentul, cāt şi Guvernul, respectiv autorităţile şi instituţiile publice urmează, īn aplicarea legii criticate, să respecte cele stabilite de Curtea Constituţională īn considerentele şi dispozitivul acestei decizii.

Tribunalul Satu Mare - Secţia I civilă şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că aceasta este neīntemeiată,

Tribunalul Vālcea - Secţia I civilă, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate, arătānd că, asupra fondului excepţiei, respectiv dacă textul invocat este sau nu compatibil cu dispoziţiile Constituţiei, va stabili Curtea Constituţională, acest aspect fiind īn stricta competenţă a Curţii Constituţionale şi nu a instanţei de judecată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, īncheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului, īn punctul său de vedere exprimat īn Dosarul nr. 601 D/2013, consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Acesta arată că, īn interpretarea legii, instanţele judecătoreşti, īntre care şi Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie, trebuie să respecte cadrul constituţional, iar sancţionarea depăşirii/īncălcării acestuia revine īn exclusivitate Curţii Constituţionale. Aşadar, indiferent de interpretările ce se pot aduce unui text, atunci cānd Curtea Constituţională hotărăşte că numai o anumită interpretare este conformă cu Constituţia, menţinānd u-se astfel prezumţia de constituţionalitate a textului īn această interpretare, atāt instanţele judecătoreşti, cāt şi organele administrative trebuie să se conformeze deciziei Curţii şi să o aplice ca atare.

Din perspectiva raportării la prevederile Constituţiei, Curtea Constituţională verifică şi constituţionalitatea textelor legale aplicabile īn interpretarea consacrată prin recursurile īn interesul legii. A admite o teză contrară contravine īnseşi raţiunii existenţei Curţii Constituţionale, care şi-ar nega rolul său constituţional acceptānd ca un text legal să se aplice īn limite ce ar putea intra īn coliziune cu Legea fundamentală.

Astfel, īn sensul celor afirmate mai sus, Curtea Constituţională s-a pronunţat prin deciziile nr. 854 din 23 iunie 2011 şi nr. 1.064 din 11 decembrie 2012.

De asemenea, prin punctul său de vedere exprimat īn Dosarul nr. 741 D/2013, Avocatul Poporului arată că dispoziţiile legale criticate, care stabilesc obligativitatea pentru instanţele de judecată a dezlegărilor date chestiunilor de drept de către Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie, nu aduc atingere normelor constituţionale, ci, dimpotrivă, contribuie la asigurarea exigenţelor statului de drept. Interpretarea legilor este o operaţiune raţională, utilizată de orice subiect de drept, īn vederea aplicării şi respectării legii, avānd ca scop clarificarea īnţelesului unei norme juridice sau a cāmpului său de aplicare. Instanţele judecătoreşti interpretează legea, īn mod necesar, īn procesul soluţionării cauzelor cu care au fost īnvestite, interpretarea fiind faza indispensabilă procesului de aplicare a legii.

Avocatul Poporului mai arată că, īn jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat că divergenţele de jurisprudenţa sunt susceptibile a crea un climat general de incertitudine şi insecuritate juridică, iar īn lipsa unui mecanism care să asigure coerenţa practicii jurisdicţiilor naţionale, asemenea divergenţe profunde de jurisprudenţa, care persistă īn timp şi cu privire la un domeniu care prezintă un mare interes social, sunt de natură să genereze o incertitudine permanentă şi să facă să scadă īncrederea publicului īn sistemul judiciar, care este una dintre componentele fundamentale ale statului de drept.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinānd īncheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele īntocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate īl constituie dispoziţiile art. 330 alin. 4 din Codul de procedură civilă din 1865, dispoziţii ce au următoarea redactare: “Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanţe de la data publicării deciziei īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I.”

Curtea observă că la data de 15 februarie 2013 au intrat īn vigoare majoritatea dispoziţiilor din noul Cod de procedură civilă. Avānd īn vedere considerentele Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, dar şi dispoziţiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea īn aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, Curtea urmează să analizeze dispoziţiile legale criticate din Codul de procedură civilă din 1865.

Īn opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse īn art. 1 alin. (4) şi (5) privind principiul separaţiei puterilor īn stat, respectiv pe cel al respectării legii, a Constituţiei şi a supremaţiei sale, īn art. 11 alin. (1) şi (2) privind tratatele internaţionale şi dreptul intern, īn art. 16 alin. (1) privind egalitatea īn faţa legii, īn art. 20 alin. (2) referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi īn art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, īn art. 124 privind īnfăptuirea justiţiei şi īn art. 126 alin. (3) privind asigurarea de către Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie a interpretării şi aplicării unitare a legii de către instanţele judecătoreşti.

Examinānd excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorii excepţiei critică, īn esenţă, faptul că Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, poate, pe baza dispoziţiilor legale criticate, să impună o anumită interpretare a legii, iar, pe de altă parte, că prin Decizia nr. 12 din 19 septembrie  2011, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 789 din 7 noiembrie 2011, pronunţată īn urma promovării unui recurs īn interesul legii, a făcut aplicarea Deciziilor Curţii Constituţionale nr. 1.358 şi nr. 1.360 din 21 octombrie 2010, publicate īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 761 din 15 noiembrie 2010, prin precizarea efectelor acestora.

Īn ceea ce priveşte primul aspect, cel al competenţei conferite de legiuitor Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de a unifica jurisprudenţa neunitară, Curtea reţine că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor legale atacate, prin raportare la critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 1,064 din 11 decembrie 2012, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 70 din 1 februarie 2013, Curtea a statuat că interpretarea legilor este o operaţiune raţională, utilizată de orice subiect de drept, īn vederea aplicării şi respectării legii, avānd ca scop clarificarea īnţelesului unei norme juridice sau a cāmpului său de aplicare. Instanţele judecătoreşti interpretează legea, īn mod necesar, īn procesul soluţionării cauzelor cu care au fost īnvestite, interpretarea fiind faza indispensabilă procesului de aplicare a legii. “Oricāt de clar ar fi textul unei dispoziţii legale - se arată īn Hotărārea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 22 noiembrie 1995, pronunţată īn Cauza C.R. Īmpotriva Regatului Unit, paragraful 34 - īn orice sistem juridic există, īn mod inevitabil, un element de interpretare judiciară [...]”.

Complexitatea unor cauze poate conduce, uneori, la aplicări diferite ale legii īn practica instanţelor de judecată. Pentru a se elimina posibilele erori īn calificarea juridică a unor situaţii de fapt şi pentru a se asigura aplicarea unitară a legii īn practica tuturor instanţelor de judecată a fost creată de legiuitor instituţia recursului īn interesul legii. Avānd īn vedere poziţia Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie īn sistemul instanţelor judecătoreşti, precum şi rolul său prevăzut īn art. 126 alin. (3) din Constituţie, legiuitorul a instituit obligativitatea interpretării date de aceasta, īn scopul aplicării unitare de către instanţele judecătoreşti a unui text de lege. Instituirea caracterului obligatoriu al dezlegărilor date problemelor de drept judecate pe calea recursului īn interesul legii nu face decāt să dea eficienţă rolului constituţional al Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, contribuind la consolidarea statului de drept.

Curtea a reţinut īn acest sens că divergenţele profunde de jurisprudenţa sunt susceptibile a crea un climat general de incertitudine şi insecuritate juridică, aspect subliniat şi de Curtea Europeană a Drepturilor Omului īn jurisprudenţa sa. Astfel, de exemplu, īn Hotărārea din 1 decembrie 2005, pronunţată īn Cauza Păduraru īmpotriva Romāniei, paragraful 98, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, constatānd c㠓divergentele de jurisprudenţă constituie, prin natura lor, consecinţa inerentă oricărui sistem judiciar ce se sprijină pe un ansamblu de instanţe de fond cu autoritate asupra circumscripţiei lor teritoriale”, a considerat că, īn lipsa unui mecanism care să asigure coerenţa practicii jurisdicţiilor naţionale, asemenea divergenţe profunde de jurisprudenţă, care persistă īn timp şi cu privire la un domeniu care prezintă un mare interes social, sunt de natură să genereze o incertitudine permanentă şi să facă să scadă īncrederea publicului īn sistemul judiciar, care este una dintre componentele fundamentale ale statului de drept. Īn acest context, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a mai arătat c㠓rolul unei jurisdicţii supreme era tocmai cel de a reglementa contradicţiile de jurisprudenţă (Hotărārea din 28 octombrie 1999, pronunţată īn Cauza Zielinski şi Pradal & Gonzalez ş.a. īmpotriva Franţei, paragraful 59).

Aşa fiind, dispoziţiile legale criticate din Codul de procedură civilă, care īndrituiesc Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie să unifice diferenţele de interpretare şi aplicare a aceluiaşi text de lege de către celelalte instanţe judecătoreşti naţionale, nu aduc atingere normelor constituţionale, ci, dimpotrivă, contribuie, pentru motivele mai sus arătate, la asigurarea exigenţelor statului de drept.

De altfel, necesitatea asigurării unei interpretări unitare a unor dispoziţii legale, care să fie conforme Constituţiei, a mai fost constatată şi cu ocazia pronunţării Deciziei Curţii Constituţionale nr. 854 din 23 iunie 2011, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 672 din 21 septembrie 2011. Cu această ocazie, Curtea a statuat că indiferent de interpretările ce se pot aduce unui text, atunci cānd Curtea Constituţională a hotărāt că numai o anumită interpretare este conformă cu Constituţia, menţināndu-se astfel prezumţia de constituţionalitate a textului īn această interpretare, atāt instanţele judecătoreşti, cāt şi organele administrative trebuie să se conformeze deciziei Curţii şi să o aplice ca atare. Īn interpretarea legii, instanţele judecătoreşti, īntre care şi Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie, trebuie să respecte cadrul constituţional, iar sancţionarea depăşirii/īncălcării acestuia revine īn exclusivitate Curţii Constituţionale.

Din perspectiva raportării la prevederile Constituţiei, Curtea Constituţională verifică şi constituţionalitatea textelor legale aplicabile īn interpretarea consacrată prin recursurile īn interesul legii. A admite o teză contrară contravine īnseşi raţiunii existenţei Curţii Constituţionale, care şi-ar nega rolul său constituţional acceptānd ca un text legal să se aplice īn limite ce ar putea intra īn coliziune cu Legea fundamentală.

Īntrucāt nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atāt soluţia, cāt şi considerentele cuprinse īn aceste decizii īşi păstrează valabilitatea şi īn prezenta cauză.

Īn ceea ce priveşte cel de-al doilea aspect supus atenţiei Curţii Constituţionale, acesta este legat de nemulţumirea cauzată de faptul că Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a făcut aplicarea efectelor Deciziei nr. 1.354 din 20 octombrie 2010, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 761 din 15 noiembrie 2010, aşa cum ar fi dorit autorii excepţiei de neconstituţionalitate.

Curtea reţine că, prin Decizia nr. 1.354 din 20 octombrie 2010, au fost constatate ca fiind neconstituţionale unele dispoziţii din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate īn perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989, şi pentru suspendarea aplicării unor dispoziţii din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma īn domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 446 din 1 iulie 2010, prin care se plafonau sumele de bani ce puteau fi plătite cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnări cu caracter politic din timpul regimului comunist. Considerentele deciziei Curţii Constituţionale au avut īn vedere, īn special, īncălcarea art. 16 din Constituţie. Din motivarea acestei decizii reiese faptul că persoanele care īncă nu au fost despăgubite ar trebui să beneficieze de acelaşi tratament cu cele care au fost deja despăgubite, nefiindu-le imputabile elemente de fapt, cum ar fi īntārzierea instanţelor īn soluţionarea unor procese.

Prin deciziile nr. 1.358 şi nr. 1.360 din 21 octombrie 2010, pronunţate la doar o zi distanţă, Curtea a constatat ca fiind neconstituţional art. 5 alin. (1) lit. a) teza īntāi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate īn perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, text care prevedea dreptul la despăgubiri pentru prejudiciile morale suferite ca urmare a condamnărilor cu caracter politic īn timpul regimului comunist.

De data aceasta, Curtea a constatat că există reglementări paralele ce au acelaşi obiect, adică acordarea de despăgubiri persoanelor condamnate politic īn perioada regimului comunist, şi că au fost īn călcate, prin prisma art. 1 alin. (5) din Constituţie, dispoziţiile din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010.

Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie a făcut aplicarea deciziilor Curţii Constituţionale nr. 1.358 şi nr. 1.360 din 21 octombrie 2010, adică ultimele īn ordine cronologică, iar, dat fiind că prima decizie de admitere, Decizia nr. 1.354 din 20 octombrie 2010, a fost publicată īn aceeaşi zi cu celelalte două decizii, aceasta din urmă nu a produs efecte juridice distincte.

Din analiza opiniei autorilor excepţiei reiese că Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie ar fi trebuit să facă mai īntāi aplicarea Deciziei nr. 1.354 din 21 octombrie 2010 pentru procesele īncepute īnainte de 20 octombrie 2010, dar, nesoluţionate definitiv la această dată, pentru a īmpiedica un tratament discriminatoriu īntre persoanele care au primit despăgubiri şi cele care nu au primit despăgubiri din motive neimputabile lor, iar deciziile din 21 octombrie 2010 ar fi trebuit să fie aplicate pentru procesele īncepute, eventual, după această dată.

Curtea reţine că autorii excepţiei de neconstituţionalitate, prin criticile lor, pleacă de la premisa greşită că deciziile Curţii Constituţionale produc efecte de la data pronunţării acestora. Or, conform art. 147 alin. (4) din Constituţie, deciziile de constatare a neconstituţionalităţii ale Curţii Constituţionale produc efecte juridice erga omnes de la publicarea lor īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, data pronunţării deciziei fiind opozabilă exclusiv Curţii Constituţionale.

Īn acest sens, Curtea constată că, din momentul īn care o dispoziţie legală a intrat īn vigoare, potrivit Constituţiei, acea dispoziţie legală beneficiază de prezumţia de constituţionalitate. Această prezumţie este, īnsă, relativă, ea putānd fi răsturnată īn urma unei decizii a Curţii Constituţionale de constatare a neconstituţionalităţii, care produce efecte de la data publicării sale.

Autorii excepţiei de neconstituţionalitate sunt nemulţumiţi şi de faptul că Īnalta Curte de Casaţie de Justiţie şi Casaţie a stabilit că efectele deciziei Curţii Constituţionale care se produc de la data publicării lor īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, se īntind şi īn privinţa proceselor īncepute şi nesoluţionate definitiv la data publicării deciziei instanţei de contencios constituţional. Aceştia arată că Decizia nr. 12 din 19 septembrie 2011 a Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie retroactivează prin formularea din dispozitivul său.

Curtea reţine că deciziile Curţii Constituţionale se aplică de la data publicării lor īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, inclusiv cauzelor soluţionate, dar īn care s-a admis o excepţie de neconstituţionalitate, precum şi celor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, iar deciziile Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţate ca urmare a promovării unor recursuri īn interesul legii se aplică de la data publicării acestora īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, şi vor privi şi cauzele care se află pe rolul instanţelor judecătoreşti, de la această dată. Aplicarea īn concret a deciziilor Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la cauzele aflate pe rol revine instanţelor judecătoreşti.

De asemenea, autorii excepţiei consideră că, prin introducerea cererilor de chemare īn judecată, drepturile lor sunt definitiv consolidate; or situaţia īn care se află nu este o facta praeterita, ci pendentia, trebuind să fie luate īn calcul toate elementele de drept intervenite pe parcursul soluţionării cererilor lor. Īn acest context, decizia Curţii Constituţionale de constatare a neconstituţionalităţii, conform art. 147 alin. (4) din Constituţie, se aplică pentru viitor, respectiv şi cauzelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti care, astfel, nu pot fi asimilate unei facta praeterita.

Astfel, īn momentul īn care, īntr-un proces, s-a ridicat o excepţie de neconstituţionalitate a dispoziţiilor care confereau vocaţia la despăgubiri, s-a pus īn discuţie īnsăşi prezumţia de constituţionalitate a prevederilor legale ce confereau această vocaţie. Odată cu admiterea excepţiei de neconstituţionalitate de către Curtea Constituţională, această prezumţie de constituţionalitate a fost īnlăturată. Faţă de părţile din procesul īn care s-a ridicat excepţia, decizia Curţii se aplică. Īn ceea ce priveşte celelalte procese care nu fuseseră soluţionate, decizia Curţii urmează a se aplica de Sa data publicării sale īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I.

Decizia de constatare a neconstituţionalităţii unui text legal īnlătură, practic, aplicarea acelui text, cu distincţiile făcute mai sus. Prin urmare, vocaţia unei persoane, conferită printr-un text legal, nu poate subzista unei decizii de constatare a neconstituţionalităţii acestui text.

De altfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat īn jurisprudenţa sa, respectiv Decizia de inadmisibilitate din 4 septembrie 2012, pronunţată īn Cauza Nastaca Doica şi alţii īmpotriva Romāniei, paragraful 22, referitoare la aplicarea Legii nr. 221/2009, că invalidarea dispoziţiei īn cauză de către Curtea Constituţională a urmărit un obiectiv de interes public, legat de buna administrare a justiţiei, aşa cum rezultă din motivarea Curţii Constituţionale, care a criticat modul vag de redactare a dispoziţiilor legale īn cauză şi a subliniat necesitatea de a evita coexistenţa mai multor acte normative referitoare la despăgubiri pentru daunele suferite de persoanele persecutate politic īn timpul regimului comunist. Curtea a remarcat faptul că eliminarea art. 5 alin. (1) lit. a) teza īntāi din Legea nr. 221/2009, temeiul juridic al cererii reclamanţilor, a avut loc ca urmare a unui control de constituţionalitate obişnuit īntr-un stat democratic şi nu reprezintă rezultatul unui mecanism extraordinar ad-hoc (mutatis mutandis, Decizia din 2 decembrie 2008, pronunţată īn Cauza Slavov şi alţii īmpotriva Bulgariei, paragraful 99).

Īn privinţa aspectelor mai sus menţionate, Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a făcut decāt să se conformeze celor două decizii ale Curţii Constituţionale menţionate īn materie. Această decizie a confirmat o situaţie juridică existentă, ce se baza pe efectele dispoziţiilor art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală.

De aceea, nu pot fi primite susţinerile autorilor excepţiei privind aplicarea retroactivă a deciziei Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Pe de altă parte, invocarea Deciziei nr. 206 din 29 aprilie 2013, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 350 din 13 iunie 2013, nu este relevantă īn cazul de faţă, īntrucāt este vorba de ipoteza īn care Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie a ignorat cu desăvārşire o decizie anterioară a Curţii Constituţionale, adică situaţia exact inversă celei din dosarul analizat.

Pentru motivele expuse mai sus, īn temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

Īn numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neīntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Nagy Zoltįn, precum şi de Raluca Lucia Tomescu, Bogdan Constantin Tomescu, Adriana Georgeta Tudora, Sorin Spiridon Tudora şi Ovidiu Iancu Tudora īn dosarele nr. 3.585/83/2013 şi nr. 7.697/90/2012 ale Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă, respectiv Tribunalului Vālcea - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 3307 alin. 4 din Codul de procedură civilă din 1865 sunt constituţionale īn raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă, precum şi Tribunalului Vālcea - Secţia I civilă şi se publică īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I.

Pronunţată īn şedinţa din data de 5 februarie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL MEDIULUI ŞI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE

DEPARTAMENTUL PENTRU APE, PĂDURI ŞI PISCICULTURA

 

ORDIN

privind modificarea şi completarea anexei nr. I la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 539/2009 pentru aprobarea regimului permiselor de vānătoare

 

Avānd īn vedere Referatul de aprobare nr. 48.252/DA din 19 martie 2014,

consultānd Avizul Consiliului Naţional de Vānătoare nr. 2/2013,

īn temeiul prevederilor art. 6 alin. (1) lit. r), art. 28 alin. (3) lit. d), alin (5) şi (6) şi art. 56 alin. (1) din Legea vānătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 6 alin. (5) din Hotărārea Guvernului nr. 428/2013 privind organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru ape, păduri şi piscicultura, precum şi pentru modificarea şi completarea Hotărārii Guvernului nr. 48/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice şi pentru modificarea unor acte normative īn domeniul mediului şi schimbărilor climatice, cu modificările ulterioare,

ministrul delegat pentru ape, păduri şi piscicultura emite următorul ordin:

Art. I. - Anexa nr. I “Regulament pentru obţinerea permiselor de vānătoare” la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 539/2009 pentru aprobarea regimului permiselor de vānătoare, publicat īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 606 din 2 septembrie 2009, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 5, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatele (11) şi (12). cu următorul cuprins:

“(11) Anexat cererii, candidatul depune o copie după actul de identitate, cazierul judiciar īn original şi o recomandare de la un membru al asociaţiei căreia īi adresează cererea.

(12) Recomandarea prevăzută la alin. (11) va fi īntocmită conform modelului prevăzut īn anexa nr. 11”

2. Articolul 7 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 7. - Īn perioada de stagiatură fiecare candidat trebuie să participe la următoarele activităţi practice:

a) vizitarea fondului cinegetic pe care urmează să efectueze stagiatură, īn vederea cunoaşterii elementelor componente ale acestuia (limite, biotop, faună, construcţii şi instalaţii vānătoreşti etc.), acţiune consemnată īntr-un proces-verbal īncheiat īntre organizator şi stagiarii participanţi, īnregistrat şi arhivat la asociaţia de vānătoare īn termen de 15 zile de la data desfăşurării acţiunii;

b) o prezentare practică privind portul şi mānuirea armei de vānătoare īn fondul cinegetic, fără folosirea muniţiei reale, realizată de personal cu atribuţii īn domeniul cinegetic, angajat al asociaţiei la care efectuează stagiatură şi desemnat de conducerea executivă a acesteia, acţiune consemnată īntr-un proces-verbal, al cărui model este prevăzut īn anexa nr. 31, īncheiat īntre organizator şi stagiarii participanţi, īnregistrat şi arhivat la asociaţia de vānătoare īn termen de 15 zile de la data desfăşurării acţiunii; īn această etapă stagiarul va asista, fără a primi armă de vānătoare, la următoarele acţiuni: īncărcarea şi descărcarea armei de vānătoare īn timpul vānătorii; portul armei īn timpul deplasării vānătorului de la un stand la altul, īn timpul aşteptării īn stand, īn repaus, īn timpul recuperării vānatului īmpuşcat; mānuirea armei de vānătoare īn timpul urmăririi vānatului īn vederea declanşării focului, precum şi cu privire la regulile de prevenire a accidentelor īn timpul practicării vānătorii şi obligaţiile vānătorilor;

c) două acţiuni de ocrotire sau īngrijire a faunei cinegetice, precum estimarea efectivelor de vānat, producerea sau administrarea hranei pentru vānat, confecţionarea sau recondiţionarea instalaţiilor vānătoreşti, acţiuni consemnate īn procese-verbale īncheiate īntre organizator şi stagiarii participanţi, īnregistrate şi arhivate la asociaţia de vānătoare īn termen de 15 zile de la data desfăşurării lor;

d) o instruire teoretică şi practică privind portul, mānuirea şi folosirea armelor de vānătoare cu ţevi ghintuite şi cu ţevi lise, urmată de o şedinţă de tragere cu arma de vānătoare la punct fix şi la talere organizată de o persoană juridică autorizată īn acest sens, acţiune atestată printr-un act emis de organizator;

e) cel puţin 3 acţiuni de vānătoare colectivă īn grup mare, asistent īn stand sau īn goană, obligatoriu la cel puţin o acţiune organizată pentru speciile reprezentative īn fondul cinegetic īn care a realizat stagiatură: mistreţ, iepure, fazan, acţiune consemnată īn autorizaţiile de vānătoare folosite cu această ocazie.”

3. La articolul 8, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 8. - (1) După efectuarea activităţilor prevăzute la art. 7, stagiarul primeşte o recomandare de absolvire din partea organizaţiei vānătoreşti sau a clubului de vānătoare la care a efectuat stagiatură, conform modelului prevăzut īn anexa nr. 4.”

4. La articolul 8, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (3) şi (4), cu următorul cuprins:

“(3) Stagiatură efectuată potrivit prevederilor prezentului regulament este valabilă timp de 2 ani de la data īnceperii ei conform prevederilor art. 5 alin. (6).

(4) După termenul prevăzut la alin. (3), candidaţii care doresc susţinerea examenului pentru obţinerea permisului de vānătoare permanent trebuie să reia procedura prevăzută de prezentul regulament prin depunerea unei noi cereri pentru īnceperea stagiaturii.”

5. Articolul 12 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 12. - Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură va comunica organizaţiilor vānătoreşti interesate, precum şi instituţiilor ai căror reprezentanţi fac parte din comisia de examinare prevăzută la art. 17 alin. (1) data la care a fost aprobată organizarea examenului īn fiecare judeţ, cu cel puţin 20 de zile calendaristice īnainte de data organizării examenului.”

6. La articolul 13, alineatele (3) şi (4) se modifica şi vor avea următorul cuprins:

“(3) Tariful de examinare perceput de asociaţiile de vānătoare pentru fiecare candidat propriu este de 200 lei + TVA.

(4) Valoarea indemnizaţiei de examinare pentru fiecare membru al comisiei este de 20 lei net de dosar examinat sau reexaminat.”

7. La articolul 14 alineatul (1), literele a) şi e) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“a) actul de identitate, iar īn cazul cetăţenilor cu domiciliul īn străinătate şi rezidenţa īn Romānia, şi documentele de rezidenţă valabile pe īntreaga perioadă de stagiatură pānă la susţinerea examenului, īn copie;

…………………………………………………………………………………………………

e) fişa de stagiatură prevăzută la art. 5 alin. (5) īn original, completată potrivit art. 8 alin. (2), şi īnsuşită de candidat, de organizatorul activităţilor practice, verificată şi avizată de conducerea executivă a organizaţiei vānătoreşti la care a efectuat stagiatură, pentru atestarea, pe propria răspundere, a efectuării activităţilor īnscrise īn aceasta;”.

8. La articolul 14 alineatul (1), după litera h) se introduc trei noi litere, literele i), j) şi k), cu următorul cuprins:

„i) actul care atestă că este apt psihologic să deţină şi să folosească arme şi muniţii de vānătoare (aviz psihologic), īn original;

j) actul care atestă că a absolvit un curs de instruire teoretică şi practică privind portul, mānuirea şi folosirea armelor de vānătoare cu ţevi ghintuite şi cu ţevi lise şi ca a efectuat cel puţin o şedinţă de tragere cu arma de vānătoare la punct fix şi la talere, emis de o persoană juridica autorizată pentru acţiunile menţionate, īn original;

k) recomandarea prevăzută la art. 5 alin. (11), īn original.”

9. La articolul 14, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

“(11) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), posesorii de permis de armă letală pot depune īn locul documentelor prevăzute la alin. (1) lit. f) şi g) copie legalizată de pe permisul de armă letală.”

10. Articolul 16 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 16. - (1) Pentru pregătirea şi examinarea teoretică a candidaţilor autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură aprobă un set de īntrebări şi răspunsuri privind examenul de vānător, īn concordanţă cu reglementările īn vigoare, pe care īl prezintă pe site-ui propriu.

(2) Setul de īntrebări şi răspunsuri menţionat la alin. (1), prevăzut īn anexa nr. 6, conţine 1000 de īntrebări, fiecare īntrebare avānd 3 variante de răspunsuri, dintre care unul este corect.

(3) Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură poate reactualiza conţinutul setului de īntrebări şi răspunsuri īn condiţiile alin. (1), īn acord cu legislaţia īn vigoare şi cu literatura din domeniul cinegetic, cu cel puţin 60 de zile īnaintea datei susţinerii examenului prevăzut la art. 10 alin. (1), unde acesta va fi folosit.

(4) īntrebările şi răspunsurile menţionate la alin. (2) sunt formulate avānd īn vedere noţiuni privind domeniul cinegetic, din:

a) biologia speciilor ce aparţin faunei de interes cinegetic;

b) managementul speciilor de interes vānătoresc;

c) exercitarea vānătorii;

d) echipament de vānătoare;

e) legislaţia īn domeniul cinegetic;

f) etica vānătorească;

g) chinologie;

h) boli ale vānatului;

i) arme de vānătoare.”

11. Articolul 17 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 17. - (1) Examinarea candidaţilor se face de o comisie de examinare formată din 3 reprezentanţi ai autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură şi 2 reprezentanţi ai asociaţiilor, uniunilor sau federaţiilor naţionale de profil recunoscute la nivel naţional şi internaţional şi īnfiinţate prin lege care īndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) sunt absolvenţi licenţiaţi ai unei instituţii de īnvăţămānt superior īn domeniul cinegetic sau silvic īn care au studiat speciile de interes cinegetic şi vānătoarea;

b) au o vechime īn muncă īn domeniul cinegetic mai mare de 3 ani;

c) au atribuţii de serviciu īn domeniul cinegetic;

d) deţin permis de vānătoare permanent.

(2) Funcţia de preşedinte al comisiei va fi īndeplinită de către unul dintre reprezentanţii autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură menţionaţi la alin. (1).

(3) Nominalizarea reprezentanţilor asociaţiilor, uniunilor sau federaţiilor naţionale de profil recunoscute la nivel naţional şi internaţional şi īnfiinţate prin lege prevăzute la alin. (1) se transmite la autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură cu minimum 3 zile lucrătoare anterior datei programate pentru susţinerea examenului.”

12. Articolul 18 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 18. - Hotărārile comisiei stabilite la art. 17 se iau prin majoritate simplă.”

13. Articolul 20 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 20. - (1) Comisia de examinare īşi poate desfăşura activitatea īn prezenţa obligatorie a minimum 3 membri.

(2) īn situaţia neīntrunirii a minimum 3 membri, comisia de examinare nu poate funcţiona şi examenul se reprogramează.”

14. La articolul 21 alineatul (1), literele d) şi g) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

,,d) legitimează candidaţii admişi să participe la examen, pe baza actului de identitate, la intrarea acestora īn sala de examinare;

g) permite accesul īn sala de examinare doar al candidaţilor admişi să participe la examen;”.

15. La articolul 21 alineatul (1), după litera j) se introduce o nouă literă, litera k), cu următorul cuprins:

„k) vizează fişa de evidenţă depusă la dosar, prevăzută la art. 14 alin. (3).”

16. Articolul 22 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 22. - (1) Candidaţii care nu au promovat examenul, precum şi cei absenţi la examen au dreptul să susţină examen/examene īn decurs de un an, cu ocazia examenelor organizate pentru alte asociaţii vānătoreşti, potrivit prezentului regulament, cu condiţia depunerii unei cereri īn acest sens şi a documentelor prevăzute la art. 14 alin, (1) lit. f) şi g) īn termenul de valabilitate de 6 luni de la emitere.

(2) Candidaţii prevăzuţi la alin. (1) au obligaţia de a transmite cererea de examinare la autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, īn timp util, pentru luarea īn evidenţă şi pentru obţinerea confirmării de participare.

(3) Dreptul de participare la examen a candidaţilor prevăzuţi la alin. (1) se hotărăşte de comisia de examinare după verificarea valabilităţii documentelor prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. f) şi g) depuse de către candidat, cel mai tārziu īn preziua examenului, la asociaţia care organizează examenul pentru obţinerea permisului de vānătoare permanent.”

17. La articolul 23, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(2) Documentele prevăzute la alin. (1) se arhivează, pentru o perioadă de 5 ani, la sediile organizaţiilor vānătoreşti care au prezentat candidaţi la examen.”

18. La articolul 24, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(3) Contestaţiile se soluţionează īn termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii lor, de către o comisie constituită din:

a) 2 reprezentanţi ai autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură care īndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 17 alin. (1), alţii decāt cei din comisia de examinare;

b) un reprezentant al asociaţiilor, uniunilor sau federaţiilor naţionale de profil recunoscute la nivel naţional şi internaţional şi īnfiinţate prin lege care īndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 17 alin. (1), altul decāt cei din comisia de examinare.”

19. Anexa nr. 1 se modifică şi se īnlocuieşte cu anexa nr. 1.

20. După anexa nr. 1 se introduce o nouă anexă, anexa nr. 11, avānd cuprinsul prevăzut īn anexa nr. 2.

21. După anexa nr. 3 se introduce o nouă anexă, anexa nr. 31, avānd cuprinsul prevăzut īn anexa nr. 3.

22. Anexa nr. 4 se modifică şi se īnlocuieşte cu anexa nr. 4.

23. Anexa nr. 6 se modifică şi se īnlocuieşte cu anexa nr. 5.

Art. II. - Candidaţii la examenul pentru dobāndirea permisului de vānătoare permanent fac dovada efectuării activităţilor de stagiatură prevăzute la art. 7 lit. a)-c) din Regulamentul pentru obţinerea permiselor de vānătoare aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 539/2009 pentru aprobarea regimului permiselor de vānătoare, modificat potrivit art. I pct. 2 din prezentul ordin de la data intrării īn vigoare a prezentului ordin.

Art. III. - Fişa de stagiatură completată potrivit prevederilor art. 7 din Regulamentul pentru obţinerea permiselor de vānătoare, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 539/2009, este valabilă pānă la data de 31 decembrie 2014 cu condiţia completării acesteia cu activităţile de stagiatură prevăzute la art. 7 lit. a)-c) modificate potrivit art. I pct. 2 din prezentul ordin.

Art. IV. - Anexa nr. 5 la prezentul ordin, reprezentānd Setul de īntrebări şi răspunsuri privind examenul de vānător, se foloseşte pentru examinarea candidaţilor după 60 de zile de la intrarea īn vigoare a prezentului ordin.

Art. V. - Setul de īntrebări şi răspunsuri privind examenul de vānător prevăzut īn anexa nr. 6 la Regulamentul pentru obţinerea permiselor de vānătoare, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 539/2009, se aplică timp de 60 de zile după intrarea īn vigoare a prezentului ordin.

Art. VI. - Cererea de īnscriere īn asociaţia de vānătoare, comunicarea de repartizare pentru efectuarea stagiaturii şi acţiunile efectuate īn perioada de stagiatură anterioare intrării īn vigoare a prezentului ordin rămān valabile pānă la data examenului organizat īn judeţul īn care are sediul asociaţia la care este īnscris candidatul, dar nu mai tārziu de un an.

Art. VII. - Anexele nr. 1-5*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. VIII. - Prezentul ordin se publică īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I.

 

Ministrul delegat pentru ape, păduri şi piscicultura,

Adriana Doina Pană

 

Bucureşti, 2 aprilie 2014.

Nr. 302.


*) Anexele nr. 1-5 se publică īn Monitorul Oficial, Partea I, nr. 301 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial, Bucureşti sos. Panduri nr. 1.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.