MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 595/2013

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXV - Nr. 595         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 24 septembrie 2013

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

713. - Hotărâre pentru abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 540/2004 privind aprobarea Regulamentului pentru acordarea licenţelor şi autorizaţiilor în sectorul energiei electrice

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.924. - Ordin al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice privind modalitatea de finalizare a proiectelor depuse în cadrul apelurilor cu nr. 88 şi 107 „Burse doctorale” cofinanţate din Fondul Social European

 

2.463. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, pentru aprobarea reglementării tehnice „Normativ privind securitatea la incendiu a construcţiilor, Partea a II-a - Instalaţii de stingere”, indicativ P118/2-2013

 

2.583/C. - Ordin al ministrului justiţiei privind aprobarea organigramei Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie

 

ACTE ALE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

 

891. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 326/2005

 

ACTE ALE CURŢII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

Hotărârea din 4 iunie 2013 în Cauza Gridan şi alţii împotriva României

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

697. - Decizie privind autorizarea funcţionării ca broker de asigurare a Societăţii ALBERT- BROKER DE ASIGURARE - S.R.L.

 

Rectificări la:

 - Decizia prim-ministrului nr. 367/2013

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 540/2004 privind aprobarea Regulamentului pentru acordarea licenţelor şi autorizaţiilor în sectorul energiei electrice

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 17 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Guvernului nr. 540/2004 privind aprobarea Regulamentului pentru acordarea licenţelor şi autorizaţiilor în sectorul energiei electrice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 5 mai 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul economiei,

Varujan Vosganian

Ministrul delegat pentru energie,

Constantin Niţă

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

 

Bucureşti, 18 septembrie 2013.

Nr. 713.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VÂRSTNICE

 

ORDIN

privind modalitatea de finalizare a proiectelor depuse în cadrul apelurilor cu nr. 88 şi 107 „Burse doctorale” cofinanţate din Fondul Social European

 

Având în vedere:

- Hotărârea Guvernului nr. 457/2008 privind cadrul instituţional de coordonare şi de gestionare a instrumentelor structurale, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 60 din Regulamentul (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziţii generale privind Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.260/1999;

- Decizia Comisiei Europene nr. 5.811 din 22 noiembrie 2007 de adoptare a Programului operaţional de ajutor comunitar din partea Fondului Social European, în conformitate cu obiectivul „Convergenţă”, în România;

- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă, aprobată cu modificări prin Legea nr. 362/2009, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordinul ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse nr. 600/2008 pentru aprobarea unor acorduri de delegare de funcţii privind implementarea Programului operaţional sectorial „Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013”;

- Ordinul ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse nr. 100/2008 privind aprobarea documentelor necesare implementării Programului operaţional sectorial „Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013”;

- Ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale nr. 1.389/2009 privind aprobarea ghidurilor solicitantului şi a condiţiilor specifice pentru cererile de propuneri de proiecte nr. 79-98 pentru implementarea Programului operaţional sectorial „Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013”, cu modificările ulterioare;

- Ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale nr. 42/2010 pentru modificarea anexei nr. 2 la Ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale nr. 1.389/2009 privind aprobarea ghidurilor solicitantului şi a condiţiilor specifice pentru cererile de propuneri de proiecte nr. 79-98 pentru implementarea Programului operaţional sectorial „Dezvoltarea resurselor umane 2007- 2013”;

- Ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale nr. 1.224/2010 privind aprobarea Ghidului solicitantului - Condiţii specifice pentru cererile de propuneri de proiecte „Programe doctorale şi postdoctorale în sprijinul cercetării” pentru implementarea Programului operaţional sectorial „Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013”;

- Ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al ministrului finanţelor publice nr. 1.117/2.170/2010 pentru stabilirea regulilor de eligibilitate şi a listei cheltuielilor eligibile în cadrul operaţiunilor finanţate prin Programul operaţional sectorial „Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013”;

- Ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale nr. 1.527/2010 pentru aprobarea unor precizări suplimentare aplicabile contractelor de tip strategic sau de grant semnate de beneficiarii de finanţare nerambursabilă din Programului operaţional sectorial „Dezvoltarea resurselor umane” în perioada 2008-2010;

- Ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale nr. 131/2010 privind aprobarea modelului Contractului de finanţare pentru Programul operaţional sectorial „Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013” aplicabil pentru cererea de propuneri de proiecte nr. 88 „Burse doctorale” şi cererea de propuneri de proiecte nr. 89 „Programe postdoctorale”, cu modificările ulterioare;

- Ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale nr. 449/2010 privind aprobarea modelului de contract de finanţare a proiectelor strategice pentru Programul operaţional sectorial „Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013”;

- Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârea Guvernului nr. 681/2011 privind aprobarea Codului studiilor universitare de doctorat;

- Nota de fundamentare a ministrului educaţiei naţionale nr. 9.860 din 22 august 2013, în baza art. 12 din Hotărârea Guvernului nr. 10/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice emite următorul ordin:

Art. 1. - Pentru domeniile de doctorat cu perioadă de desfăşurare de 3 ani, precum şi pentru domeniile de studii universitare de doctorat de 4 ani, reglementate sectorial conform Ordinului ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 5.301/2005*), ţinând cont de Directiva 2001/19/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 mai 2001 de modificare a directivelor 89/48/CEE şi 92/51/CEE ale Consiliului privind sistemul general de recunoaştere a calificărilor profesionale si a directivelor 77/452/CEE, 77/453/CEE, 78/686/CEE, 78/687/CEE, 78/1026/CEE, 78/1027/CEE, 80/154/CEE, 80/155/CEE, 85/384/CEE, 85/432/CEE, 85/433/CEE şi 93/16/CEE ale Consiliului privind profesiile de asistent medical generalist, medic dentist, medic veterinar, moaşă, arhitect, farmacist şi medic şi de Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoaşterea calificărilor profesionale, atingerea indicatorilor „număr de doctoranzi care au obţinut titlul de doctor” şi „ponderea doctoranzilor sprijiniţi care au obţinut titlul de doctor”, conform contractului de finanţare (şi modificărilor ulterioare, după caz), se va analiza drept sustenabilitate a proiectului.

Art. 2. - Beneficiarul se va asigura că doctoranzii din grupul-ţintă (studenţii înmatriculaţi la doctorat care au beneficiat de bursă POSDRU) vor finaliza teza de doctorat şi o vor depune la serviciile specializate ale instituţiei organizatoare de studii universitare de doctorat, până la finalizarea contractului de finanţare încheiat de beneficiar cu Autoritatea de management/organismul intermediar, pentru domeniile de doctorat cu perioadă de desfăşurare de 3 ani, iar pentru domeniile de studii universitare de doctorat de 4 ani, doctoranzii vor finaliza teza de doctorat şi o vor depune la serviciile specializate ale instituţiei organizatoare de studii universitare de doctorat, în maximum un an de la finalizarea contractului de finanţare încheiat de beneficiar cu Autoritatea de management/organismul intermediar.

Art. 3. - Beneficiarul va depune un raport cu privire la procentul de realizare a indicatorilor, însoţit de documentele justificative, după 6 luni de la finalizarea contractului de finanţare nerambursabilă, respectiv 1 an şi 6 luni de la finalizarea contractului de finanţare nerambursabilă - în cazul domeniilor de studii universitare de doctorat de 4 ani, reglementate sectorial.

Art. 4. - Cererea de rambursare finală va fi depusă la Organismul intermediar pentru Programul operaţional sectorial „Dezvoltarea resurselor umane” din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale în maximum o lună după depunerea raportului cu privire la procentul de realizare a indicatorilor.

Art. 5. - În cazul în care beneficiarul nu atinge indicatorii asumaţi în contractul de finanţare nerambursabilă în termenele menţionate, acesta va returna Organismului intermediar pentru Programul operaţional sectorial „Dezvoltarea resurselor umane” din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale sumele aferente bursierilor care nu au obţinut titlul de doctor.

Art. 6. - Direcţia generală Autoritatea de management pentru Programul operaţional sectorial pentru Dezvoltarea resurselor umane şi Organismul intermediar pentru Programul operaţional sectorial pentru Dezvoltarea resurselor umane (la nivel de direcţie) din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 7. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Mariana Câmpeanu

 

Bucureşti, 11 septembrie 2013.

Nr. 1.924.


*) Ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 5.301/2005 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

 

ORDIN

pentru aprobarea reglementării tehnice „Normativ privind securitatea la incendiu a construcţiilor, Partea a II-a - Instalaţii de stingere”, indicativ P118/2-2013

 

Având în vedere Procesul-verbal de avizare nr. 1 din 15 mai 2013 al Comitetului Tehnic de Coordonare Generală din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi Avizul nr. 1 din 26 martie 2013 al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă,

în conformitate cu prevederile art. 10 şi art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, şi ale art. 2 alin. (3) şi (4) din Regulamentul privind tipurile de reglementări tehnice şi de cheltuieli aferente activităţii de reglementare în construcţii, urbanism, amenajarea teritoriului şi habitat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 203/2003 pentru aprobarea Regulamentului privind tipurile de reglementări tehnice şi de cheltuieli aferente activităţii de reglementare în construcţii, urbanism, amenajarea teritoriului şi habitat, precum şi a Normelor metodologice privind criteriile şi modul de alocare a sumelor necesare unor lucrări de intervenţie în primă urgenţă la construcţii vulnerabile şi care prezintă pericol public, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 4 pct. II lit. e) şi al art. 12 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 1/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, cu modificările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă reglementarea tehnică „Normativ privind securitatea la incendiu a construcţiilor, Partea a II-a - Instalaţii de stingere”, indicativ P118/2-2013, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 217/2005 pentru aprobarea Reglementării tehnice „Normativ pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de stingere a incendiilor”, indicativ NP 086-2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 7 iunie 2005, se abrogă.

 

p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Iulian-Ghiocel Matache,

secretar de stat

 

Bucureşti, 8 august 2013.

Nr. 2.463.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României. Partea I, nr. 595 bis. care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome .Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

MINISTERUL JUSTIŢIEI

 

ORDIN

privind aprobarea organigramei Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie

 

Luând în considerare adresele nr. 19.646 din 12 august 2013 şi nr. 19.646 din 22 august 2013 ale Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie,

văzând Nota de informare nr. 61.857, 85.642/2013, aprobată de conducerea Ministerului Justiţiei,

având în vedere anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare,

ţinând cont de dispoziţiile art. 3 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2013 pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcţionalităţii administraţiei publice locale, a numărului de posturi şi reducerea cheltuielilor la instituţiile şi autorităţile publice din subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Guvernului ori a ministerelor,

în conformitate cu dispoziţiile art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2010 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, aprobată cu modificări prin Legea nr. 112/2010,

în temeiul dispoziţiilor art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul justiţiei emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă organigrama Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. - Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie va duce la îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin.

 

p. Ministrul justiţiei,

Alexandru Ioan Chereji,

secretar general

 

Bucureşti, 26 august 2013.

Nr. 2.583/C.

 

ANEXĂ*)

 

ORGANIGRAMA

Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie

 

 

Număr maxim de posturi: 115


*) Anexa este reprodusă în facsimil.

 

ACTE ALE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

 

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

PLENUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 326/2005

 

Având în vedere dispoziţiile art. 64 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 133 alin. (5) şi (7) din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 23 alin. (1) şi ale art. 38 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările ulterioare,

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăşte:

Art. I. - Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 326/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 867 din 27 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 7 alineatul (4), literele m) şi o) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

,,m) coordonează activitatea Compartimentului de audit public intern;

………………………………………………………………………………………

o) coordonează activitatea Compartimentului de documente clasificate.”

2. Articolul 52 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 52. - Conducerea compartimentelor din cadrul aparatului propriu al Consiliului se asigură de directori, directori adjuncţi, şefi de servicii şi şefi de birouri, care organizează, coordonează, îndrumă şi răspund de activitatea compartimentului pe care îl conduc şi asigură buna colaborare cu alte compartimente. În cadrul aparatului propriu al Consiliului funcţionează judecători şi procurori detaşaţi, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, funcţionari publici, personal contractual, precum şi personal auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor şi parchetelor, detaşat.”

3. Articolul 56 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 56. - Din aparatul propriu al Consiliului fac parte:

1. cabinetele demnitarilor, organizate pe lângă preşedinte, vicepreşedinte şi membrii aleşi ai Consiliului;

2. Direcţia resurse umane şi organizare, alcătuită din:

a) Serviciul resurse umane pentru instanţele judecătoreşti;

b) Serviciul resurse umane pentru parchete;

c) Serviciul formare profesională şi statistică judiciară;

d) Biroul concursuri;

3. Direcţia economică şi administrativ, alcătuită din:

a) Serviciul salarizare şi buget;

b) Serviciul administrativ şi aprovizionare;

c) Compartimentul contabilitate;

4. Direcţia legislaţie, documentare şi contencios, alcătuită din:

a) Serviciul legislaţie şi documentare;

b) Biroul contencios;

5. Direcţia afaceri europene, relaţii internaţionale şi programe, alcătuită din:

a) Serviciul afaceri europene, relaţii internaţionale şi protocol;

b) Serviciul programe europene şi internaţionale;

6. Direcţia de sinteze, pregătirea lucrărilor şedinţelor Consiliului Superior al Magistraturii şi grefa secţiilor, alcătuită din:

a) Serviciul de sinteze şi pregătirea lucrărilor şedinţelor Consiliului Superior al Magistraturii;

b) Biroul grefa secţiilor;

7. Serviciul de relaţii cu publicul, registratură, secretariat şi arhivă, alcătuit din:

a) Biroul reiaţii cu publicul;

b) Compartimentul registratură, secretariat şi arhivă;

8. Biroul informatică.”

4. La articolul 57 alineatul (1), literele a) şi c) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

,,a) Compartimentul de audit public intern;

………………………………………………………………………………………

c) Compartimentul de documente clasificate.”

5. La articolul 57r alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) în subordinea ordonatorului principal de credite funcţionează Compartimentul de achiziţii publice, care constituie compartimentul specializat în atribuirea contractelor de achiziţii publice.”

6. Articolul 62 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 62. - Serviciul formare profesională şi statistică

judiciară are următoarele atribuţii:

a) efectuează lucrările necesare pentru stabilirea numărului anual de auditori de justiţie ai Institutului Naţional al Magistraturii şi a numărului de locuri pentru concursul de admitere la Şcoala Naţională de Grefieri;

b) realizează, împreună cu reprezentanţii Institutului Naţional al Magistraturii şi ai Şcolii Naţionale de Grefieri, repartizarea absolvenţilor acestor instituţii pe posturile vacante disponibile;

c) efectuează repartizarea pe posturile de judecători şi procurori, conform legii, a judecătorilor stagiari şi a procurorilor stagiari care au promovat examenul de capacitate;

d) coordonează activitatea de formare şi perfecţionare profesionala a judecătorilor şi procurorilor, organizată de Institutul Naţional al Magistraturii;

e) coordonează şi asigură sprijin instanţelor şi parchetelor în privinţa activităţilor de formare şi perfecţionare profesională desfăşurate în mod descentralizat;

f) coordonează activitatea de formare iniţială a auditorilor de justiţie, organizată de Institutul Naţional al Magistraturii;

g) elaborează programul de stagiu al personalului stagiar asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii;

h) coordonează activitatea de formare şi perfecţionare profesională a personalului auxiliar de specialitate de la instanţele judecătoreşti şi de la parchete, organizată de Şcoala Naţională de Grefieri;

i) coordonează activitatea de formare iniţială a personalului auxiliar de specialitate, organizată de Şcoala Naţională de Grefieri;

j) efectuează lucrările privind exercitarea atribuţiilor Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul evaluării profesionale a judecătorilor şi procurorilor;

k) efectuează lucrările în vederea soluţionării contestaţiilor privind calificativele acordate judecătorilor, procurorilor şi magistraţilor-asistenţi de către comisiile de evaluare a activităţii profesionale;

l) întocmeşte lucrările privind numirea şi revocarea directorului şi a directorilor adjuncţi ai Institutului Naţional al Magistraturii şi ai Şcolii Naţionale de Grefieri;

m) întocmeşte lucrările privind desemnarea judecătorilor şi a procurorilor care vor face parte din Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, respectiv din Consiliul de conducere al Şcolii Naţionale de Grefieri;

n) organizează, sub coordonarea secretarului general, activităţile de formare profesională a personalului aparatului tehnic administrativ al Consiliului Superior al Magistraturii şi al instituţiilor coordonate;

o) efectuează ori participă la efectuarea unor sinteze privind activitatea instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor, propunând măsurile ce se impun;

p) propune spre aprobare plenului Consiliului Superior al Magistraturii formularele cuprinzând indicatorii statistici referitori la activitatea desfăşurată de instanţele judecătoreşti şi de parchete, precum şi ghidul de completare a formularelor sau interfeţelor statistice;

q) elaborează instrumentele primare de culegere a datelor, precum şi centralizatoarele statistice ale tuturor instanţelor judecătoreşti şi parchetelor;

r) sintetizează, sistematizează şi interpretează datele statistice privitoare la activitatea instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor;

s) organizează şi îndrumă activitatea de statistică judiciară la instanţele judecătoreşti şi la parchete şi organizează arhivarea datelor statistice;

ş) colaborează cu instanţele, parchetele de pe lângă acestea şi Ministerul Justiţiei în vederea bunei administrări şi a îmbunătăţirii permanente a modulului de statistică judiciară cuprins în aplicaţia ECRIS;

t) asigură comunicarea datelor statistice Institutului Naţional de Statistică, cu care ţine legătura permanent.”

7. Articolul 64 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 64. - (1) Directorul Direcţiei resurse umane şi organizare sau persoana desemnată de acesta reprezintă direcţia în cadrul Consiliului de conducere al Şcolii Naţionale de Grefieri.

(2) Directorul Direcţiei resurse umane şi organizare este ajutat de un director adjunct, care îndeplineşte atribuţiile stabilite de secretarul general al Consiliului, la propunerea directorului direcţiei.”

8. La articolul 65, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Compartimentul contabilitate exercită, sub conducerea directorului direcţiei, următoarele atribuţii:

a) propune repartizarea indicatorilor financiari şi urmăreşte realizarea lor pe capitole bugetare şi pe categorii de cheltuieli, potrivit legii;

b) gestionează şi utilizează veniturile proprii, aprobate potrivit legii;

c) organizează activitatea casieriei, în conformitate cu prevederile legale; ia măsuri pentru efectuarea tuturor plăţilor în numerar, precum şi pentru efectuarea operaţiunilor curente cu Direcţia de Trezorerie şi Contabilitate Publică a Municipiului Bucureşti şi cu unitatea bancară competentă pentru operaţiuni de plăţi externe;

d) asigură organizarea evidenţei contabile în cadrul Consiliului, îndrumă şi coordonează această activitate la ordonatorii secundari de credite, centralizează situaţiile financiare trimestriale şi anuale ale ordonatorilor secundari şi terţiari de credite şi asigură transmiterea acestora la Ministerul Finanţelor Publice la termenele stabilite potrivit reglementărilor legale;

e) organizează şi efectuează operaţiunile prevăzute de lege privind evidenţa contabilă a patrimoniului aflat în gestiunea responsabilului de bunuri din cadrul Serviciului administrativ şi aprovizionare;

f) înregistrează notele contabile, ţine evidenţa conturilor sintetice şi analitice şi întocmeşte balanţele de verificare lunare;

g) asigură evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi legate;

h) întocmeşte situaţia trimestrială privind execuţia cheltuielilor bugetare angajate pentru aparatul tehnic administrativ al Consiliului;

i) centralizează situaţia trimestrială privind execuţia bugetară aprobată ordonatorilor din subordine şi asigură transmiterea acesteia la Ministerul Finanţelor Publice;

j) are atribuţii specifice privind programele cu finanţare din partea Uniunii Europene, delegate de către unitatea de implementare a programelor PHARE.”

9. După articolul 66 se introduce un nou articol, articolul 66. cu următorul cuprins:

„Art. 661. - Direcţia economică şi administrativ este condusă de un director, ajutat de un director adjunct, care îndeplineşte atribuţiile stabilite de secretarul general al Consiliului, la propunerea directorului direcţiei.”

10. La articolul 67 alineatul (2), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,c) avizează contractele încheiate de Consiliu în calitate de ordonator principal de credite, precum şi lucrările întocmite pe parcursul întregii proceduri de atribuire a contractelor de achiziţie publică;”.

11. După articolul 67 se introduce un nou articol, articolul 671, cu următorul cuprins:

„Art. 671. - Direcţia legislaţie, documentare şi contencios este condusă de un director, ajutat de un director adjunct. Directorul adjunct coordonează activitatea Biroului contencios şi îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de secretarul general al Consiliului, la propunerea directorului direcţiei.”

12. Articolul 68 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 68. - (1) Direcţia afaceri europene, relaţii internaţionale şi programe exercită atribuţii privind afacerile juridice europene şi internaţionale în domeniul de competenţă al Consiliului Superior al Magistraturii şi al instituţiilor aflate în coordonarea Consiliului, în beneficiul întregului sistem judiciar.

(2) Misiunea fundamentală a Direcţiei afaceri europene, relaţii internaţionale şi programe este de a sprijini Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului, comisiile de lucru ale Consiliului, membrii Consiliului, aparatul propriu şi instituţiile aflate în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi instanţele judecătoreşti şi Ministerul Public în îndeplinirea atribuţiilor ce intră în competenţa acestora privind relaţia cu organizaţiile şi organismele internaţionale şi instituţiile Uniunii Europene, implementarea şi formularea proiectelor cu finanţare europeană sau externă, cooperarea juridică şi judiciară internaţională, precum şi de a contribui la formarea profesională a magistraţilor în domeniul dreptului Uniunii Europene şi al dreptului internaţional.

(3) Prin conducerea direcţiei şi Serviciul afaceri europene, relaţii internaţionale şi protocol, Direcţia afaceri europene, relaţii internaţionale şi programe îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) asigura relaţia cu instituţiile şi organismele Uniunii Europene pe domeniile specifice de activitate ale Consiliului Superior al Magistraturii;

b) participă la dezvoltarea relaţiilor stabilite de Consiliul Superior al Magistraturii cu Organizaţia Naţiunilor Unite, Consiliul Europei, alte organizaţii şi organisme internaţionale, precum şi cu misiunile diplomatice ale statelor membre ale acestor organizaţii, acreditate la Bucureşti;

c) monitorizează îndeplinirea obligaţiilor care decurg din statutul României de membru al Uniunii Europene, precum şi a obligaţiilor internaţionale asumate prin tratate la care România este parte, în domeniul de competenţă al Consiliului Superior al Magistraturii;

d) centralizează datele statistice primite de la instanţe şi parchete, în vederea întocmirii unor rapoarte de progres adresate instituţiilor Uniunii Europene sau unor organizaţii internaţionale;

e) dezvoltă relaţiile bilaterale ale Consiliului Superior al Magistraturii, ale Institutului Naţional al Magistraturii şi ale Şcolii Naţionale de Grefieri cu structuri similare din alte ţări şi organizează schimburi de experienţă pentru judecători, procurori, personalul auxiliar de la instanţe şi parchete, precum şi ale personalului din cadrul aparatului tehnic al Consiliului Superior al Magistraturii;

f) asigură secretariatul tehnic al participării Consiliului Superior al Magistraturii în cadrul activităţilor Reţelei Europene a Consiliilor Judiciare (ENCJ/RECJ);

g) participă la dezvoltarea colaborării Consiliului Superior al Magistraturii cu organisme şi structuri ale Uniunii Europene în domeniul justiţiei, precum Eurojust şi reţelele judiciare europene, şi, după caz, asigură reprezentarea la reuniuni ale acestora;

h) participă la dezvoltarea colaborării Consiliului Superior al Magistraturii cu comitetele şi comisiile Consiliului Europei în domeniul justiţiei şi, după caz, asigură reprezentarea la reuniuni ale acestora;

i) organizează conferinţe şi seminarii pe probleme de reformă a justiţiei, cu participare internaţională;

j) elaborează lucrări pentru pregătirea participării preşedintelui, vicepreşedintelui, membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, secretarului general, secretarului general adjunct şi personalului din aparatul propriu al Consiliului la reuniuni şi vizite internaţionale sau întâlniri cu reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale, pentru pregătirea vizitelor şi reuniunilor internaţionale pe care preşedintele Consiliului le găzduieşte, şi elaborează răspunsurile la solicitările organismelor şi structurilor Uniunii Europene, ale organizaţiilor internaţionale, ale agentului guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, precum şi ale altor instituţii din ţară şi străinătate, în domeniul său de competenţă;

k) elaborează materiale de promovare a imaginii Consiliului Superior al Magistraturii în alte state;

l) elaborează studii de drept comparat;

m) elaborează note privind propunerile de misiuni temporare în străinătate ale membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, ale personalului din aparatul tehnic, precum şi ale judecătorilor şi procurorilor şi ale reprezentanţilor instituţiilor aflate în coordonarea Consiliului; pentru judecători şi procurori, verifică existenţa acordului de participare al instanţei sau parchetului în care funcţionează, precum şi, dacă este cazul, datele deţinute de Institutul Naţional al Magistraturii cu privire la participările anterioare ale respectivului judecător sau procuror la misiuni

temporare în străinătate, în vederea avizării propunerilor privind deplasările în străinătate de către preşedintele secţiei corespunzătoare a Consiliului;

n) asigură reprezentarea la reuniuni internaţionale şi în cadrul Uniunii Europene, în domeniul său de competenţă;

o) asigură secretariatul tehnic al Comisiei de specialitate a Consiliului;

p) colaborează cu Direcţia legislaţie, documentare şi contencios în procesul de avizare a unor acte normative cu elemente de extraneitate sau vizând cooperarea juridică şi judiciară internaţională, precum şi în formularea unor opinii sau avize ale Consiliului în domenii interesând dreptul Uniunii Europene sau dreptul internaţional;

q) ia măsuri pentru asigurarea traducerii unor materiale necesare desfăşurării activităţii Consiliului Superior al Magistraturii, la solicitarea preşedintelui, vicepreşedintelui, secţiilor, comisiilor, membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, secretarului general, secretarului general adjunct, direcţiilor şi a celorlalte compartimente din aparatul propriu;

r) urmăreşte şi asigură realizarea în bune condiţii a deplasărilor membrilor Consiliului în străinătate;

s) urmăreşte şi asigură realizarea unor condiţii corespunzătoare pentru delegaţiile străine invitate de Consiliu;

ş) ia măsuri pentru buna desfăşurare a activităţilor cu caracter festiv şi de lucru organizate de către Consiliul Superior al Magistraturii;

t) sprijină celelalte compartimente ale aparatului Consiliului în organizarea unor manifestări internaţionale şi interne:

ţ) îndeplineşte orice alte atribuţii în domeniul său de competenţă, potrivit legii şi în baza unei decizii a Plenului Consiliului.

(4) Prin conducerea direcţiei şi Serviciul programe europene şi internaţionale, Direcţia afaceri europene, relaţii internaţionale şi programe îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) asigură derularea programelor finanţate de Banca Mondială şi de alţi donori europeni şi internaţionali, care au ca beneficiari Consiliul, sistemul judiciar sau instituţiile aflate în coordonarea Consiliului;

b) identifică şi elaborează propuneri de proiecte de finanţare din fonduri europene şi din alte fonduri internaţionale, după consultarea conducerii instituţiei, precum şi a celorlalte direcţii/structuri de specialitate din instituţie şi a reprezentanţilor sistemului judiciar, după caz, în calitate de potenţiali beneficiari ai proiectelor respective, în baza «Protocolului de colaborare dintre Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea consolidării activităţilor de atragere a fondurilor europene şi internaţionale»;

c) întreprinde demersurile de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii pe care le presupune un exerciţiu de programare, în vederea asigurării eligibilităţii proiectelor propuse (completarea sau modificarea fişei de proiect, redimensionarea bugetului solicitat); în acest scop conlucrează cu direcţiile/structurile potenţial beneficiare, precum şi cu instituţiile coordonatoare, după caz (Ministerul Justiţiei, Min sterul Fondurilor Europene, Ministerul Finanţelor Publice, alte ministere si instituţii publice cu atribuţii în materie);

d) propune şi, ulterior aprobării, coordonează procedurile de lucru pentru implementarea unui proiect finanţat din fonduri europene sau internaţionale, precum: stabilirea grupurilor de lucru pentru implementarea fiecărui proiect, derularea activităţii acestora, stabilirea întâlnirilor de lucru cu beneficiarii - reprezentanţi ai Consiliului Superior al Magistraturii şi ai instituţiilor aflate în coordonarea sa, reprezentanţi ai instanţelor şi parchetelor, ai altor instituţii ale sistemului judiciar -, colaborarea permanentă cu consultanţii selectaţi pentru a implementa proiectul respectiv etc;

e) colaborează cu structurile de specialitate din cadrul Ministerului Fondurilor Europene în vederea organizării selecţiilor, a licitaţiilor, a întocmirii răspunsului Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv a participării Consiliului Superior al Magistraturii şi a sistemului judiciar român la elaborarea unor oferte pentru diferitele programe de finanţare din fonduri europene;

f) supraveghează în permanenţă îndeplinirea de către contractor a obligaţiilor asumate în conformitate cu caietul de sarcini/termenii de referinţă, după caz;

g) supervizează facturile remise de contractori, în vederea efectuării plăţilor, după atestarea realităţii serviciilor menţionate în facturi de către direcţiile/structurile beneficiare;

h) coordonează şi monitorizează implementarea programelor şi proiectelor; în acest scop păstrează, în scris şi în format electronic, după caz, evidenţa privind obiectivele, desfăşurarea şi rezultatele programelor derulate;

i) ţine evidenţa generală a repartizării şi utilizării bunurilor achiziţionate din fondurile PHARE, Facilitatea de tranziţie, din fonduri structurale, din fonduri oferite de Banca Mondială şi de alţi donori internaţionali, conform destinaţiei şi scopului prevăzute în program;

j) întocmeşte documentele de raportare periodică privind stadiul implementării programelor, rapoartele de monitorizare şi evaluare a proiectelor, conform procedurilor PHARE, Facilităţii de tranziţie, celor aplicabile fondurilor structurale, precum şi procedurilor Băncii Mondiale; în acest scop colaborează cu coordonatorii programelor şi cu beneficiarii direcţi;

k) asigură schimbul de informaţii privind aspectele tehnice ale implementării programelor cu direcţiile implicate din cadrul Comisiei Europene şi cu structurile de specialitate din cadrul Ministerului Fondurilor Europene şi din Ministerul Justiţiei, cu experţii Băncii Mondiale şi cu reprezentanţii altor donori europeni şi internaţionali;

l) asigura legătura dintre Consiliul Superior ai Magistraturii, ca autoritate de implementare, şi instituţiile relevante, pentru programele PHARE, Facilitatea de tranziţie şi fonduri structurale, care au fost implementate, sunt în curs de implementare sau urmează să fie implementate;

m) asigură legătura cu celelalte instituţii beneficiare ale asistenţei şi participă la reuniunile interinstituţionale în probleme de interes comun pentru asistenţa PHARE. Facilitatea de tranziţie, fondurile structurale, fondurile oferite de Banca Mondială, precum şi de alţi donori europeni şi internaţionali;

n) participă la reuniunile internaţionale cu relevanţă pentru obiectul de activitate al unităţii de implementare a programelor PHARE, Facilităţii de tranziţie, fondurilor structurale şi fondurilor oferite de Banca Mondială şi de alţi donori internaţionali;

o) asigură participarea la întâlnirile la nivelul conducerii şi membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, legate de activitatea de asistenţa financiara PHARE, Facilitatea de tranziţie, fondurile structurale, fondurile oferite de Banca Mondială şi alţi donori internaţionali;

p) colaborează cu Biroul contencios în elaborarea cererilor şi apărărilor în litigiile având ca obiect proiecte de finanţare din fonduri europene şi din alte fonduri internaţionale sau programe finanţate de Banca Mondială şi de alţi donori europeni şi internaţionali, care au ca beneficiari Consiliul Superior al Magistraturii, sistemul judiciar sau instituţiile aflate în coordonarea Consiliului;

q) îndeplineşte orice alte atribuţii care pot rezulta din necesitatea derulării în bune condiţii a proiectelor şi pentru asigurarea absorbţiei fondurilor alocate.”

13. La articolul 70, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Compartimentul registratură, secretariat şi arhivă exercită, sub conducerea şefului serviciului, următoarele atribuţii:

a) primeşte, înregistrează şi distribuie corespondenţa Consiliului;

b) asigură secretariatul pentru preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului;

c) asigură secretariatul pentru secretarul general şi secretarul general adjunct;

d) preia arhiva de la compartimentele din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii pe bază de proces-verbal;

e) gestionează arhiva preluată;

f) ţine registrul de evidenţă curentă de intrare-ieşire a documentelor depozitate în arhivă;

g) păstrează nomenclatorul arhivistic;

h) participă la selecţionarea documentelor de arhivă şi ţine evidenţa lucrărilor de selecţionare;

i) întocmeşte corespondenţa cu Arhivele Naţionale şi ţine evidenţa acesteia.”

14. Articolul 71 se abrogă.

15. La articolul 73, alineatele (1)-(3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 73. - (1) Compartimentul de audit public intern reprezintă compartimentul de specialitate care verifică legalitatea administrării veniturilor şi cheltuielilor publice ale Consiliului, ale Inspecţiei Judiciare, ale Institutului Naţional al Magistraturii şi ale Şcolii Naţionale de Grefieri.

(2) Compartimentul de audit public intern este constituit potrivit legii.

(3) Compartimentul de audit public intern funcţionează în subordinea preşedintelui Consiliului.”

16. Articolul 74 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 74. - (1) Compartimentul de audit public intern exercită, în principal, următoarele atribuţii:

a) elaborează norme metodologice specifice Consiliului, cu avizul Unităţii Centrale de Armonizare pentru Auditul Public Intern (U.C.A.A.P.I.),

b) elaborează proiectul planului anual de audit public intern;

c) efectuează activităţi de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de management financiar şi control ale Consiliului sunt transparente şi sunt conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate şi eficienţă;

d) informează U.C.A.A.P.I. despre recomandările neînsuşite de conducerea Consiliului, precum şi despre consecinţele acestora;

e) raportează periodic preşedintelui Consiliului constatările, concluziile şi recomandările rezultate din activităţile de audit;

f) elaborează raportul anual al activităţii de audit public intern;

g) raportează preşedintelui Consiliului identificarea unor iregularităţi sau a unor posibile prejudicii şi îndeplineşte măsurile stabilite de acesta.

(2) Compartimentul de audit public intern exercită şi alte atribuţii specifice privind auditarea programelor cu finanţare din partea Uniunii Europene, delegate de unitatea de implementare a programelor PHARE.

(3) Compartimentul de audit public intern auditează, cel puţin o dată la 3 ani, următoarele:

a) angajamentele bugetare şi legale din care derivă direct sau indirect obligaţii de plată, inclusiv din fondurile comunitare;

b) plăţile asumate prin angajamente bugetare şi legale, inclusiv din fondurile comunitare;

c) vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale;

d) concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale;

e) constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare şi stabilire a titlurilor de creanţă, precum şi a facilităţilor acordate la încasarea acestora;

f) alocarea creditelor bugetare;

g) sistemul contabil şi fiabilitatea acestuia; h) sistemul de luare a deciziilor,

i) sistemele de conducere şi control, precum şi riscurile asociate unor astfel de sisteme; j) sistemele informatice.”

17. Articolul 76 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 76. - (1) Compartimentul de documente clasificate reprezintă compartimentul de specialitate care asigură evidenţa, prelucrarea, procesarea, păstrarea, manipularea şi multiplicarea informaţiilor clasificate.

(2) Compartimentul de documente clasificate este constituit potrivit Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Compartimentul de documente clasificate funcţionează în subordinea preşedintelui Consiliului.

(4) Activitatea Compartimentului de documente clasificate este coordonată de şeful structurii de securitate, în condiţiile prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, cu modificările şi completările ulterioare.

(5) Compartimentul de documente clasificate exercită, în principal, următoarele atribuţii:

a) predă şi primeşte corespondenţa clasificată;

b) asigură evidenţa materialelor şi a documentelor care conţin informaţii clasificate;

c) prelucrează şi procesează materialele şi documentele care conţin informaţii clasificate;

d) păstrează şi manipulează materialele şi documentele care conţin informaţii clasificate;

e) asigură păstrarea registrului de evidenţă a autorizaţiilor acordate personalului;

f) asigură păstrarea registrelor de evidenţă a informaţiilor strict secrete de importanţă deosebită, strict secrete şi secrete, a informaţiilor secrete de serviciu, a registrului unic de evidenţă a registrelor, condicilor, borderourilor şi caietelor pentru informaţii clasificate, a condicii de predare-primire a informaţiilor clasificate;

g) realizează operaţiunile de multiplicare a informaţiilor clasificate;

h) asigură arhivarea sau distrugerea documentelor ori a materialelor care conţin informaţii clasificate, în condiţiile legii.”

18. Articolul 77 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 77, _ (1) Compartimentul de achiziţii publice

funcţionează în subordinea ordonatorului principal de credite şi are următoarele atribuţii:

a) elaborează programul anual al achiziţiilor publice, pe baza necesităţilor şi priorităţilor comunicate de celelalte compartimente din cadrul Consiliului;

b) verifică, înainte de iniţiere, dacă procedurile de achiziţie publică se regăsesc în programul anual al achiziţiilor publice şi identifică fondurile necesare derulării contractelor de achiziţie publică;

c) elaborează documentaţia de atribuire;

d) transmite spre publicare anunţurile de intenţie şi de participare sau, după caz, invitaţiile de participare;

e) asigură punerea la dispoziţia operatorilor economici a documentaţiei de atribuire, primeşte solicitările de clarificări de la operatorii economici şi transmite răspunsurile la acestea;

f) deschide ofertele depuse şi, după caz, alte documente care însoţesc oferta;

g) verifică îndeplinirea criteriilor de calificare de către ofertanţi/candidaţi, în cazul în care acestea au fost solicitate prin documentaţia de atribuire;

h) realizează selecţia/preselecţia candidaţilor, dacă este cazul;

i) realizează dialogul cu operatorii economici, în cazul aplicării procedurii de dialog competitiv;

j) realizează negocierile cu operatorii economici, în cazul aplicării procedurilor de negociere;

k) verifică propunerile tehnice prezentate de ofertanţi din punctul de vedere al modului în care acestea corespund cerinţelor minime din caietul de sarcini sau din documentaţia descriptivă;

l) verifică propunerile financiare prezentate de ofertanţi din punctul de vedere al încadrării în fondurile care pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică respectiv;

m) stabileşte ofertele inacceptabile sau neconforme şi motivele care stau la baza încadrării ofertelor respective în această categorie;

n) stabileşte ofertele admisibile;

o) aplică criteriul de atribuire, astfel cum a fost prevăzut în documentaţia de atribuire, stabileşte oferta/ofertele câştigătoare sau, după caz, formulează propunerea de anulare a procedurii de atribuire în cazuri justificate şi elaborează raportul procedurii de atribuire;

p) transmite către ofertanţi comunicarea privind rezultatul procedurii de atribuire;

q) redactează contractul de achiziţie publică;

r) transmite spre publicare anunţurile de atribuire;

s) constituie şi păstrează dosarul achiziţiei publice;

ş) îndeplineşte lucrările legate de atribuirea contractelor de achiziţie publică exceptate de la aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

t) îndeplineşte orice alte atribuţii conferite de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de alte acte normative în domeniu.

(2) îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. f)-o)se realizează prin comisiile de evaluare a ofertelor. Comisiile de evaluare se nominalizează, de regulă, din cadrul Compartimentului de achiziţii publice, prin dispoziţia ordonatorului principal de credite.

(3) Celelalte compartimente ale Consiliului au obligaţia de a sprijini activitatea acestui compartiment, în funcţie de specificul documentaţiei de atribuire şi de complexitatea problemelor care urmează sa fie rezolvate în contextul aplicării procedurii de atribuire.”

Art. II. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii,

procuror Oana Andrea Schmidt-Hăineală

 

Bucureşti, 19 septembrie 2013.

Nr. 891.

 

ACTE ALE CURŢII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI

SECŢIA A TREIA

 

HOTĂRÂREA

din 4 Iunie 2013

în Cauza Gridan şi alţii împotriva României

 

Strasbourg

(Cererile nr. 28.237/03, 24.386/04, 46.124/07 şi 33.488/10)

 

Prezenta hotărâre este definitivă. Aceasta poate suferi modificări de formă.

În Cauza Gridan şi alţii împotriva României,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secţia a treia), reunită într-o cameră compusă din Jân Sikuta, preşedinte, Luis Lopez Guerra, Nona Tsotsoria, judecători, şi Marialena Tsirli, grefier adjunct de secţie, după ce a deliberat în camera de consiliu, la 14 mai 2013, pronunţă prezenta hotărâre, adoptată la aceeaşi dată:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află 4 cereri (nr. 28.237/03, 24.386/04, 46.124/07 şi 33.488/10) îndreptate împotriva României, prin care Curtea a fost sesizată, în temeiul ari. 34 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (Convenţia), de către 4 cetăţeni români (reclamanţii),

2. Reclamantul G. din cererea nr. 46.124/07 a decedat la 3 august 2008. Procedura a fost continuată în numele său de către G. şi. M., moştenitori ai patrimoniului reclamantului.

3. Guvernul român (Guvernul) a fost reprezentat succesiv de agenţii guvernamentali, domnul Răzvan-Horaţiu Radu, doamna Irina Cambrea şi doamna Catrinel Brumar din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

4. La 10 iulie 2007, Cererea nr. 24.386/04 a fost comunicată Guvernului. Celelalte cereri au fost comunicate Guvernului la 5 octombrie 2011.

ÎN FAPT

I. Circumstanţele cauzei

5. Toţi reclamanţii au obţinut soluţii favorabile privind diferite proprietăţi prin intermediul unor hotărâri definitive. Aceste hotărâri au fost casate ulterior în urma unor căi de atac extraordinare; revizuire, contestaţie în anulare sau alte căi de atac formulate de către părţile adverse sau de către procurorul general al României.

În tabelul anexat se regăsesc informaţii detaliate cu privire la reclamanţi şi la procedurile la care au luat parte.

II. Dreptul intern relevant

6. Unele prevederi relevante din legislaţia internă privind căile de atac extraordinare sunt prezentate pe scurt în cazurile Ştefănică şi alţii împotriva României, nr. 38.155/02, pct. 19, 2 noiembrie 2010 (recurs în anulare), Androne împotriva României, nr. 54.062/00, pct. 36, 22 decembrie 2004 (revizuire), şi Mitrea împotriva României nr. 26.105/03, pct. 14, 29 iulie 2008 (contestaţie în anulare).

În plus, art. 322 din Codul de procedură civilă prevede că o hotărâre rămasă definitivă ar putea fi revizuită, inter alia, în cazurile îh care a fost dispusă o sancţiune disciplinară împotriva unui magistrat pentru exercitarea cu rea-credinţă a funcţiei sau pentru neglijenţa gravă în examinarea cererii (art. 322 pct. 4) sau dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reţinute de partea potrivnică ori care nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor (art. 322 pct. 5).

ÎN DREPT

I. Conexarea cererilor

7. Având în vedere obiectul similar al cererilor, Instanţa consideră necesară conexarea acestora într-o singură hotărâre.

II. Locus standi

8. Curtea consideră că moştenitorii lui G. În Cererea nr. 46.124/07 (a se vedea pct. 2) au calitatea procesuală necesară pentru a continua procedura în numele acestuia (a se vedea, printre alte referinţe, Mironov împotriva Ucrainei, nr. 19.916/04, pct. 12, 14 decembrie 2006). Totuşi, unde este relevant, Curtea va continua să facă referire la G. În calitate de „reclamant”.

III. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 6 din Convenţie şi a art. 1 din Protocolul la Convenţie

9. Reclamanţii s-au plâns că prin casarea hotărârilor lor definitive prin revizuire sau prin recursul în anulare au fost încălcate art. 6 din Convenţie şi art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie, care prevăd:

Art. 6

„Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil [...] a cauzei sale, de către o instanţă [...], care va hotărî [...] asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil [...]”

Art. 1 din Protocolul nr. 1

„Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional.

Dispoziţiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosinţa bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuţii, sau a amenzilor.”

A. Cu privire la admisibilitate

10. Curtea constată că aceste capete de cerere nu sunt în mod vădit nefondate în sensul art. 35 § 3 lit. a) din Convenţie. De asemenea, Curtea constată că acestea nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, este necesar să fie declarate admisibile.

B. Cu privire la fond

1. Argumentele părţilor

11. Reclamanţii susţin că principiul securităţii juridice consacrat prin art. Ł § 1 din Convenţia a fost încălcat în cauza lor, prin desfiinţarea hotărârilor definitive ale instanţelor interne.

Au mai susţinut că dreptul lor de proprietate astfel cum este garantat la art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie a fost, de asemenea, încălcat.

Reclamanţii au susţinut că procedura revizuirii şi cea a contestaţiei în anulare iniţiate de către părţile adverse şi recursul în anulare formulat de procurorul general au fost folosite ca un recurs deghizat, din moment ce prin acestea s-a urmărit, pur şi simplu, obţinerea unei schimbări a soluţiei date în cursul procedurii iniţiale.

În plus, reclamantul din Cauza nr. 28.237/03 a susţinut că probele prezentate de Primărie nu constituiau înscrisuri noi care să conducă la rejudecarea cauzei în sensul art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă. Reclamantul din Cauza nr. 46.124/07 a susţinut că sancţiunile disciplinare impuse preşedintelui Secţiei civile a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru încălcarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti în ceea ce priveşte repartizarea unei cauze la o anumită secţie au fost doar o scuză menită să ducă la casarea hotărârii definitive din 30 septembrie 2005 şi să schimbe rezultatul cauzei deja soluţionate. Acesta a subliniat, în acest sens, că, spre deosebire de completul care a soluţionat recursul în cadrul primei proceduri, completul care a dispus rejudecarea cauzei nici măcar nu a acordat un termen în vederea soluţionării cererii de recurs. Aceasta din urmă a schimbat soluţia iniţială prin simpla reevaluare a probelor administrate în cadrul procedurii iniţiale.

12. Guvernul a subliniat, în primul rând, faptul că după Cauza Brumărescu împotriva României ([MC], nr. 28.342/95, CEDO 1999-VII), Codul de procedură civilă român a fost modificat, astfel încât cadrul legislativ român nu mai permite promovarea recursului în anulare la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (fosta Curte Supremă). Totuşi, în Cauza nr. 24.386/04, casarea hotărârii definitive a fost necesară pentru apărarea interesului public, având în vedere că interpretarea probelor în primă instanţă a fost contrară interesului public.

Guvernul a susţinut în continuare că revizuirea şi contestaţia în anulare au fost folosite în alte cauze pentru a corecta următoarele erori judiciare şi nereguli procedurale: în Cererea nr. 28.237/03 au fost descoperite noi fapte după ce hotărârea rămăsese definitivă; în Cererea nr. 46.124/04 au fost luate măsuri disciplinare împotriva preşedintelui Secţiei civile a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru încălcarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti în ceea ce priveşte repartizarea cauzei completului de judecată care a soluţionat cererea printr-o hotărâre definitivă; iar în Cererea nr. 33.488/10 instanţa care soluţionase cauza printr-o hotărâre definitivă interpretase în mod eronat probele şi, prin urmare, stabilise în mod greşit faptele. Prin urmare, Guvernul a considerat că nici principiul securităţii juridice, nici protecţia dreptului la proprietate nu au fost încălcate.

2. Motivarea Curţii

13. Curtea reiterează că dreptul la un proces echitabil în faţa unei instanţe astfel cum este garantat la art. 6 § 1 din Convenţie trebuie interpretat în lumina preambulului la Convenţie, ale cărui dispoziţii relevante afirmă că statul de drept face parte din patrimoniul comun al statelor contractante. Unul dintre aspectele fundamentale ale statului de drept este principiul securităţii raporturilor juridice, care înseamnă, printre altele, că în cazurile în care instanţele s-au pronunţat în ultimă instanţă soluţia nu ar mai trebui rediscutată (a se vedea Brumărescu, citat anterior, pct. 61).

14. Principiul securităţii raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata (ibid, pct. 62), şi anume principiul caracterului definitiv al hotărârilor judecătoreşti. Acest principiu subliniază faptul că niciuna dintre părţi nu are dreptul de a solicita o revizuire a unei hotărâri rămase definitive doar pentru a obţine o reaudiere şi o nouă pronunţare într-o cauză. Atribuţiile de control ale instanţelor superioare ar trebui exercitate pentru a repara erorile judiciare şi pe cele procedurale, şi nu pentru a reexamina cauza. Revizuirea nu ar trebui tratată ca un recurs mascat, iar simpla posibilitate de existenţă a două păreri cu privire la cauză nu constituie un motiv de reexaminare. Îndepărtarea de la acest principiu se justifică numai când aceasta este impusă de circumstanţe semnificative si obligatorii (a se vedea Ryabykh împotriva Rusiei, nr. 52.854/99, pct. 52, CEDO 2003-IX).

15. Totuşi, cerinţele securităţii juridice nu sunt absolute; în anumite circumstanţe, redeschiderea procedurilor poate fi cea mai adecvată măsură reparatorie în cazul în care cerinţele art. 6

nu au fost respectate (a se vedea Mitrea, citat anterior, pct. 25). În orice caz, competenţa de a judeca procedura revizuirii ar trebui să fie exercitată de către autorităţi pentru a realiza, în cel mai mare grad posibil, un echilibru just între interesele aflate în joc (a se vedea, mutatis mutandis, Nikitin împotriva Rusiei, nr. 50.178/99, pct. 57, CEDO 2004-VIII).

16. Curtea reaminteşte că a constatat în mod repetat că redeschiderea procedurilor în temeiul art. 330 din Codul de procedură civilă prin recursul în anulare formulat de procurorul general al României constituie o încălcare a principiului securităţii juridice şi, prin urmare, o încălcare a art. 6 § 1 din Convenţie (a se vedea, printre multe altele, Brumărescu, citat anterior,pct. 62, Bîrlă împotriva României nr. 18.611/04, pct. 15 până la 20, 27 mai 2010).

De asemenea, Curtea a decis că desfiinţarea unei hotărâri definitive şi obligatorii pentru simplul motiv că existau diferite opinii referitoare la interpretarea probelor prezentate nu a fost justificată şi a încălcat dreptul reclamantului la un proces echitabil (a se vedea Mitrea, citat anterior, pct. 27-30).

Revizuirea procedurilor pe motivul existenţei de noi probe a fost considerată drept o încălcare a art. 6 § 1 din Convenţie, atunci când hotărârile instanţelor interne prin care erau admise cereri de revizuire nu indicau motivul pentru care noile informaţii sau noile probe nu putuseră fi obţinute în primă instanţă [a se vedea Popov împotriva Moldovei (nr. 2), nr. 19.960/04, pct. 50 până la 54, 6 decembrie 2005].

17. Cu privire la situaţia de fapt din cererile prezente, Curtea reţine că aceasta nu se distinge cu nimic faţă de jurisprudenţa mai sus menţionată.

Curtea consideră că nu s-a dovedit faptul că greşelile procedurale sau erorile judecătoreşti prezumtiv comise de către instanţe în cadrul primului ciclu procesual din cauzele prezente au fost de o asemenea natură încât să justifice casarea hotărârilor definitive şi obligatorii.

Curtea constată, aşadar, o încălcare a art. 6 § 1 din Convenţie, în ceea ce priveşte principiul securităţii juridice.

18. În ceea ce priveşte capătul de cerere al reclamanţilor cu privire la dreptul lor de proprietate, Curtea reţine, în conformitate cu jurisprudenţa sa constantă în materie (a se vedea, de exemplu, Tăutu împotriva României, nr. 17.299/05, pct. 20-21, 9 februarie 2010) şi în lumina circumstanţelor cauzei, că decizia instanţelor naţionale de a casa hotărârile definitive care stabileau dreptul de proprietate al reclamanţilor asupra mai multor bunuri şi de a reexamina aceste drepturi a încălcat drepturile lor garantate prin art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie.

Prin urmare, a fost încălcat şi respectivul articol.

IV. Cu privire la celelalte pretinse încălcări ale Convenţiei

19. În cele din urmă, reclamantul în Cererea nr. 24.386/04 s-a plâns în temeiul art. 2 şi 3 din Convenţie şi art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie cu privire la confiscarea casei lui şi a terenului aferent în 1976.

20. Cu toate acestea, având în vedere toate elementele de care dispune şi în măsura în care este competentă să se pronunţe cu privire la aspectele invocate, Curtea consideră că acestea nu indică nicio încălcare a drepturilor şi a libertăţilor stabilite prin Convenţie sau prin protocoalele adiţionale.

21. Rezultă că aceste capete de cerere sunt în mod vădit nefondate şi trebuie respinse în conformitate cu art. 35 § 3 lit. a) şi art. 35 § 4 din Convenţie.

V. Cu privire la aplicarea art. 41 din Convenţie

22. Art. 41 din Convenţie prevede următoarele:

„Dacă Curtea declară că a avut loc o încălcare a convenţiei sau a protocoalelor sale şi dacă dreptul intern al Înaltei părţi contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a consecinţelor acestei încălcări, Curtea acordă părţii lezate, dacă este cazul, o reparaţie echitabilă”.

A. Prejudiciu

23. Reclamanţii au solicitat următoarele sume cu titlu de prejudiciu material şi moral:

 

Nr.

Cauza nr.

Prejudiciu material (EUR)

Daune morale (EUR)

1.

28237/03

120.000

7.700

2.

24386/04

Restituirea suprafeţei de teren nerestituite de 237 metri pătraţi sau 72000

1.550

3.

46124/07

Reclamantul G. 130.900

Reclamantul P. 119.130

Reclamantul G. 20.000

Reclamantul P. 20.000

4.

33488/10

nici unul

10.000

 

24. Guvernul contestă sumele solicitate, cu excepţia Cererii nr. 46.124/07.

A. Prejudiciu material

25. Curtea, ţinând cont de circumstanţele din cererile nr. 28.237/03, 24.386/04 şi 46.124/07, consideră că restituirea dreptului de proprietate îi va pune pe reclamanţi în situaţia în care s-ar fi găsit dacă încălcările nu ar fi intervenit (a se vedea Răţeanu împotriva României; nr. 18.729/05, pct. 26-31, 7 februarie 2008).

În cazul în care nu restituie proprietăţile în cauză, statul pârât trebuie să plătească reclamanţilor, în termen de 6 luni de la prezenta hotărâre, o sumă de bani reprezentând valoarea actuală a acelor proprietăţi [a se vedea Brumărescu împotriva României (doar satisfacţie echitabilă) (MC), nr. 28.342/95, pct. 23, CEDO 2001-1], plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit, după cum urmează:

- 90 000 EUR în Cererea 28.237/03;

- 50 000 EUR în Cererea nr. 24.386/04;

- 130 900 EUR către reclamantul G. şi 119 130 EUR către reclamantul P. în Cererea nr. 46.124/07.

26. Curtea reţine că, în Cauza nr. 33.488/10, decizia în litigiu din data de 24 noiembrie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Craiova nu a fost, până în prezent, executată. Prin urmare, Curtea constată că niciun prejudiciu moral nu trebuie acordat în această cauză, cu condiţia ca reclamantul să nu fie obligat să restituie suma de 3.015,25 RON ce i-a fost acordată în temeiul hotărârii definitive din 12 iunie 2008.

B. Prejudiciu moral

27. Pronunţându-se în echitate, Curtea acordă 5.000 EUR per reclamant în cererile nr. 28.237/03,46.124/07 şi 33.488/10 şi 1.550 EUR către reclamantul din Cererea nr. 24.386/04 reprezentând prejudiciu moral, plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit.

B. Cheltuieli de Judecată

28. Reclamanţii din următoarele cereri au solicitat rambursarea cheltuielilor de judecată efectuate în procedura din faţa instanţelor naţionale şi a Curţii.

 

 

Nr.

Cauza nr.

Cheltuieli de judecată (EUR)

1.

28237/03

5.000

2.

24386/04

112.000

 

29. Guvernul a contestat sumele solicitate, considerând că sunt justificate doar parţial.

30. Având în vedere documentele de la dosar şi în conformitate cu jurisprudenţa sa, Curtea consideră că este rezonabil să acorde fiecărui reclamant din cererile nr. 28.237/03 şi 24.386/04 suma de 2.000 EUR pentru toate cheltuielile de judecată, plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit.

C. Dobânzi moratorii

31. Curtea consideră necesar ca rata dobânzii să se întemeieze pe rata dobânzii facilităţii de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană, majorată cu 3 puncte procentuale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

În unanimitate,

CURTEA:

1. conexează cererile prezente;

2. declară admisibile cererile reclamanţilor cu privire Sa capetele de cerere întemeiate pe art. 6 din Convenţie şi art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie cu privire la desfiinţarea hotărârilor definitive si obligatorii si inadmisibile celelalte capete din Cererea nr. 24.386/04;

3. hotărăşte că au fost încălcate art. 6 § 1 din Convenţie şi art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie;

4. hotărăşte:

a) ca statul pârât să restituie reclamanţilor din cererile nr. 28.237/03, 24.386/04 şi 46.124/07, în termen de 3 luni, proprietăţile astfel cum au fost recunoscute prin hotărârile definitive şi obligatorii anterior casării lor;

b) că, în cazul în care nu se va proceda la restituire, statul pârât este obligat să plătească reclamanţilor în acelaşi termen de 3 luni, cu titlul de prejudiciu material, următoarele sume:

i) în Cererea nr. 28.237/03, 90.000 EUR (nouăzeci de mii de euro);

(ii) în Cererea nr. 24.386/03, 50.000 EUR (cincizeci de mii de euro);

(iii) în Cererea nr. 46.124/07, 130.900 EUR (o sută treizeci de mii nouă sute de euro) reclamantului G. şi 119.130 EUR (o sută nouăsprezece mii o sută treizeci de euro) reclamantului R;

c) ca, în orice caz, statul pârât trebuie sa plătească reclamanţilor în acelaşi termen de 3 luni următoarele sume:

(i) în Cererea nr. 28.237/03:

- 5.000 EUR (cinci mii de euro) cu titlu de prejudiciu moral, şi

- 2.000 EUR (două mii de euro) cu titlu de cheltuieli de judecată;

(ii) în Cererea nr. 24.386/04:

- 1.550 EUR (o mie cinci sute cincizeci de euro) cu titlu de prejudiciu moral, şi

- 2.000 EUR (două mii de euro) cu titlu de cheltuieli de judecată;

(iii) în Cererea nr. 46.124/07:

- 5.000 EUR (cinci mii de euro) cu titlu de prejudiciu moral per reclamant;

(iv) în Cererea nr. 33.488/10:

- 5.000 EUR (cinci mii de euro) cu titlu de prejudiciu moral;

d) că sumele de mai sus trebuie convertite în moneda naţională a statului pârât la cursul de schimb aplicabil la data plăţii, plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit;

e) că, de la expirarea termenului menţionat de 3 luni şi până la efectuarea plăţii, aceste sume trebuie majorate cu o dobândă simplă, la o rată egală cu rata dobânzii facilitaţii de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană, aplicabilă pe parcursul acestei perioade şi majorată cu 3 puncte procentuale;

5. respinge restul capetelor de cerere referitoare la despăgubiri formulate de reclamanţi.

Redactată în limba engleză şi comunicată în scris, la 4 iunie 2013, în temeiul art. 77 § 2 şi 3 din Regulament.

 

Jân Šikuta,

Preşedinte

Marialena Tsirli,

grefier adjunct

 

 

ANEXĂ

 

Nr.

Cererea nr.

Introdusă la

Numele reclamantului, data naşterii, domiciliul

Reprezentat de avocatul

Hotărâre definitivă

Cale de atac extraordinară

 

28237/03

31/07/2003

Aurel Iosif Gridan 12/03/1937 Bucureşti

Mihaela Dobrescu

Hotărârea definitivă din 3 februarie 1998 a Curţii de Apel Bucureşti admite acţiunea reclamanţilor formulată împotriva Primăriei Bucureşti; recunoaşte dreptul de proprietate al reclamantului asupra imobilului preluat abuziv de către stat.

Hotărârea din 14 februarie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti de admitere a cererii de revizuire, introdusă de către Primăria Bucureşti, întemeiată pe probe datând din anul 1949 şi care au fost găsite în Arhivele Naţionale, invocate drept temei legal pentru preluarea de către stat a imobilului în litigiu. Curtea de Apel a casat Hotărârea definitivă din 3 februarie 1998 şi a reevaluat noile probe prezentate de către Primărie, respingând acţiunea reclamanţilor.

 

24386/04

31/03/2004

Alexandru Barbu

08/10/1933

Cerbu-Albota

(Argeş)

Nu a avut.

Hotărârea definitivă din 12 octombrie 2001 a Curţii de Apel Piteşti prin care a fost obligată comisia locală pentru aplicarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 să restituie reclamantului terenul de 314 metri pătraţi. Doar 77 de metri pătraţi au fost restituiţi reclamantului.

Hotărârea din 19 noiembrie 2003 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin care a fost admis recursul în anulare introdus de procurorul general. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a rejudecat cauza, a casat Hotărârea definitivă din 12 octombrie 2001 şi a respins cererea reclamantului privind  restituirea imobilului în litigiu.

 

46124/07

23/10/2007

G.

29/10/1924

Bucureşti

si

P.

15/12/1936

Bucureşti

Nicoleta Popescu

Hotărârea definitivă din 30 septembrie 2005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin care s-a constatat că în 1996 reclamanţii au cumpărat legal si cu bună-credinţă imobilul în litigiu, în conformitate cu Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, astfel recunoscând dreptul lor la proprietate,

3906924092013

Hotărârea din 24 aprilie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin care a fost admisă cererea de revizuire introdusă de A.M.P. pe motivul că măsura disciplinară luată împotriva preşedintelui Secţiei civile a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 28 noiembrie 2006, pentru că a autorizat cu rea-credinţă repartizarea cauzei în apel de la un complet la altul în cadrul aceleiaşi secţii şi, prin urmare, a încălcat Regulamentul de ordine interioară a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Cererea de revizuire a fost admisă şi Hotărârea definitivă din 30 septembrie 2005 a fost casată. Un nou complet al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a reinterpretat probele din dosar şi a considerat că reclamanţii au acţionat cu rea-credinţă atunci când au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu. Prin urmare, a fost constatată nulitatea absolută a. contractelor din 1996 prin care reclamanţii l-au achiziţionat.

 

33488/10

20/05/2010

Ion Colcea 26/10/1949 Craiova

Nu a avut.

Hotărârea definitivă din 12 iunie 2008 a Curţii de Apel Craiova prin care Direcţia Generală a Finanţelor Publice a fost obligată să plătească reclamantului suma de 3.012,25 RON, reprezentând impozite nedatorate. Hotărârea menţionată anterior a fost pusă în executare la 10 august 2008.

Hotărârea din 24 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Craiova prin care a fost admisă contestaţia în anulare introdusă de Direcţia Generala a Finanţelor Publice, pe motivul că instanţele anterioare au interpretat eronat probele prezentate. A fost casată Hotărârea definitivă din 12 iunie 2008 şi a fost respinsă acţiunea reclamantului privind restituirea impozitului. Hotărârea nu a fost încă executată.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

DECIZIE

privind autorizarea funcţionării ca broker de asigurare a Societăţii ALBERT - BROKER DE ASIGURARE - S.R.L.

În conformitate cu prevederile art. 13 alin. (1) coroborate cu art. 2 alin. (1) lit. b) şi art. 3 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în baza prevederilor Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Normelor emise în aplicarea acesteia,

potrivit Notei Direcţiei autorizare şi avizare nr. SAR-DAA/B-35687 din 29 august 2013, aprobată de preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, privind solicitarea Societăţii ALBERT - BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. de obţinere a autorizaţiei de funcţionare ca broker de asigurare,

Autoritatea de Supraveghere Financiară decide:

Art. 1. - Societatea ALBERT - BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. CU sediul social în Bucureşti, str. Intrarea Dridu nr. 9, bl. 27, sc. A, et. 1, ap. 3, camerele 1-2, sectorul 1, număr de ordine în registrul comerţului J40/8805/12.07.2013, cod unic de înregistrare 32006427/15.07.2013, este autorizată să funcţioneze ca broker de asigurare având ca obiect de activitate, activitatea de broker de asigurare conform prevederilor Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - Societatea prevăzută la art. 1 are dreptul de a practica activitatea de broker de asigurare începând cu data înregistrării în Registrul Brokerilor de Asigurare.

Art. 3. - Societatea are obligaţia de a raporta Direcţiei autorizare şi avizare, pe adresa de e-mail: autorizari@csa-isc.ro, copia scanată a contractului de asigurare/a poliţei de asigurare de răspundere civilă profesională şi a condiţiilor de asigurare, în termen de 15 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a acestuia/acesteia, precum şi trimestrial copia scanată a documentelor care atestă plata ratelor primei de asigurare aferente contractului de asigurare de răspundere civilă profesională, să deschidă Jurnalul asistenţilor în brokeraj şi să înscrie în Registrul intermediarilor în asigurări şi/sau reasigurări personalul propriu conform Ordinului preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 10/2007 pentru punerea în aplicare a Normelor privind Registrul intermediarilor în asigurări şi/sau în reasigurări, cu modificările şi completările ulterioare.

 

p. Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară,

Ion Giurescu,

vicepreşedinte

 

Bucureşti, 9 septembrie 2013.

Nr. 697.

 

RECTIFICĂRI

 

La Decizia prim-ministrului nr. 367/2013 privind numirea doamnei Otilia Sava în funcţia de secretar de stat pentru relaţia cu Parlamentul, informare publică şi creşterea calităţii vieţii, la Ministerul Apărării Naţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 2 septembrie 2013, se face următoarea rectificare:

- În titlul deciziei şi la articolul unic, în loc de: „secretar de stat pentru relaţia cu Parlamentul, informare publică şi creşterea calităţii vieţii, la Ministerul Apărării Naţionale se va citi: „secretar de stat pentru relaţia cu Parlamentul, informare publică şi creşterea calităţii vieţii personalului, la Ministerul Apărării Naţionale”.