MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 663/2013

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXV - Nr. 663         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 29 octombrie 2013

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI

 

57. - Hotărâre privind constituirea Grupului parlamentar de prietenie cu Confederaţia Elveţiană

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 397 din 1 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 284 alin. (7) si art. 289 alin. (7) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

816. - Hotărâre privind numirea unui consul general

 

819. - Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 337/2013 privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 pentru Administraţia Naţional㠄Apele Române”, aflată în coordonarea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

437. - Decizie privind eliberarea domnului Nicolae Zaharescu din funcţia de secretar de stat în cadrul Cancelariei Primului-Ministru

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

2.480. - Ordin al ministrului mediului şi schimbărilor climatice pentru modificarea şi completarea Metodologiei de atribuire a administrării şi a custodiei ariilor naturale protejate, aprobată prin Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1.470/2013

 

3.361. - Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare utilizate în certificarea plăţii accizelor în cazul vehiculelor achiziţionate intracomunitar.

                                                                                                                                                                              

Rectificări la:

 -  Ordonanţa Guvernului nr. 82/2001

 

HOTĂRÂRI ALE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

privind constituirea Grupului parlamentarele prietenie cu Confederaţia Elveţiană

 

În temeiul prevederilor art. 5 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 4/1992, republicat,

 

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă constituirea Grupului parlamentar de prietenie cu Confederaţia Elveţiană, având componenţa nominală prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din 17 septembrie 2013, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

PREŞEDINTELE SENATULUI,

p. CRISTIAN-SORIN DUMITRESCU

 

Bucureşti, 17 septembrie 2013.

Nr. 57.

 

ANEXĂ

 

COMPONENŢA NOMINALĂ

a Grupului parlamentar de prietenie cu Confederaţia Elveţiană

 

Preşedinte: Florian Popa, senator, Grupul parlamentar al PSD

Vicepreşedinte: Mircea Roşea, deputat, Grupul parlamentar al PNL

Secretar: Sanda-Maria Ardeleanu, deputat, Grupul parlamentar al PDL

Membri:

Călin – Vasile - Andrei Matei, deputat, Grupul parlamentar al PSD

Cătălin Tiuch, deputat, Grupul parlamentar al PSD

Simona Bucura-Oprescu, deputat, Grupul parlamentar al PSD

Victor Cristea, deputat, Grupul parlamentar al PSD

Daniel Florea, deputat, Grupul parlamentar al PSD

Laurenţiu Florian Coca, senator, Grupul parlamentar al PSD

Florian-Daniel Bodog, senator, Grupul parlamentar al PSD

Mircea-Vasile Cazan, deputat, Grupul parlamentar al PNL

Florica Cherecheş, deputat, Grupul parlamentar al PNL

Sorin Ilieşiu, senator, Grupul parlamentar al PNL

Ion Popa, senator, Grupul parlamentar al PNL

Dumitru Oprea, senator, Grupul parlamentar al PDL

Teiu Păunescu, senator, Grupul parlamentar al PP-DD

Valentin Blănariu, deputat, Grupul parlamentar al PP-DD

Verestoy Attila, senator, Grupul parlamentar al U.D.M.R.

Amet Varol, deputat, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale

Ioan Moldovan, deputat, Grupul parlamentar al PC.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 397

din 1 octombrie 2013

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 284 alin. (7) şi art. 289 alin. (7) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Vaier Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Mona Maria Pivniceru - judecător

Tudorel Toader - judecător

Marieta Safta - prim-magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 284 alin. (7) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, excepţie ridicată direct de Avocatul Poporului şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 497 D/2013.

La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei, doamna consilier Ecaterina Mirea, cu împuternicire la dosar.

Cauza este în stare de judecată.

Preşedintele acordă cuvântul reprezentantului autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia, expunând, pe larg, considerentele cuprinse în actul de sesizare a Curţii Constituţionale. Susţine, în esenţă, că personalul didactic este participant la sistemul public de pensii, beneficiază de pensie aparţinând acestui sistem şi, în consecinţă, trebuie să se bucure de un tratament nediscriminatoriu în raport de ceilalţi pensionari în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile sale. Cu toate acestea, normele criticate impun personalului didactic care a avut calitatea de titular şi care nu a depăşit cu 3 ani vârsta de pensionare să renunţe la pensie pe perioada în care rămâne titular, indiferent de cuantumul pensiei, în timp ce ceilalţi pensionari care şi-au desfăşurat activitatea profesională înainte de pensionare şi lucrează după pensionare în alte domenii nu au obligaţia de a renunţa la pensie pe perioada în care lucrează în sectorul public, dacă pensia nu depăşeşte nivelul salariului mediu brut pe economie. Depune la dosar concluzii scrise.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că normele criticate consacră o discriminare pe criteriul socioprofesional.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

I. Prin Adresa nr. 819 din 23 iulie 2013, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 6.250 din 23 iulie 2013, în temeiul art. 146 lit. d) teza a două din Constituţie şi al art. 32 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 284 alin. (7) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011.

II. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate Avocatul Poporului susţine că textul de lege criticat încalcă principiul egalităţii în drepturi consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituţie, prin impunerea condiţiei renunţării la pensie pe perioada în care personalului didactic îi este recunoscută calitatea de titular.

Se arată că dispoziţiile art. 2 lit. d) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice instituie principiul egalităţii, prin care se asigură tuturor participanţilor la sistemul public de pensii, contribuabili şi beneficiari, un tratament nediscriminatoriu între persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege. În acelaşi sens sunt şi prevederile art. 118 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010, care, referindu-se la posibilitatea cumulării pensiei cu salariul, arată că de aceasta beneficiază toţi pensionarii pentru limită de vârstă. Tot astfel, Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional stabileşte în art. 17 că pot cumula pensia cu salariul în condiţiile prevăzute de acelaşi articol „beneficiarii dreptului la pensie aparţinând atât sistemului public de pensii, cât şi sistemelor neintegrate sistemului public care realizează venituri din salarii sau, după caz, asimilate salariilor

[...]”.

Se conchide că, din analiza textelor legale menţionate, rezultă că personalul didactic este participant la sistemul public de pensii, beneficiază de pensie aparţinând acestui sistem şi, în consecinţă, trebuie să se bucure de un tratament nediscriminatoriu în raport cu ceilalţi pensionari în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile sale. De asemenea, personalul didactic nu reprezintă o categorie socioprofesională aflată într-o situaţie obiectiv diferită în ceea ce priveşte condiţiile de muncă şi pensionare ori din alte puncte de vedere care să justifice instituirea unui tratament juridic diferit în raport cu ceilalţi pensionari. Cu toate acestea, textul de lege criticat impune personalului didactic care a avut calitatea de titular şi care nu a depăşit cu 3 ani vârsta de pensionare să renunţe la pensie pe perioada în care rămâne titular, indiferent de cuantumul pensiei, atât timp cât ceilalţi pensionari care şi-au desfăşurat activitatea profesională înainte de pensionare şi lucrează după pensionare în alte domenii nu au obligaţia de a renunţa la pensie pe perioada în care lucrează în sectorul public, dacă pensia nu depăşeşte nivelul salariului mediu brut pe economie. Un astfel de tratament distinct nu are o justificare obiectivă şi rezonabilă, specificul activităţii didactice din învăţământul preuniversitar neputând reprezenta un temei pentru adoptarea în mod discriminatoriu a unor reglementări privind cumulul pensiei cu salariul.

Se subliniază contextul şi raţiunea introducerii normei criticate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2012 privind luarea unor măsuri în domeniul învăţământului şi cercetării, precum şi în ceea ce priveşte plata sumelor prevăzute în hotărâri judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2013, respectiv „perturbările determinate de imposibilitatea punerii în aplicare a unora dintre prevederile Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, perturbări ce sunt de natură a altera procesul educaţional, ca urmare a imposibilităţii asigurării personalului didactic calificat în învăţământul preuniversitar”. Se concluzionează că, „având în vedere scopul urmărit de legiuitor atunci când a adoptat reglementarea criticată, impunerea condiţiei renunţării la pensie pe perioada în care personalul didactic rămâne titular apare cu atât mai puţin justificată”.

În cuprinsul sesizării se mai arată şi c㠄acelaşi raţionament ar putea fi urmat în cazuri similare şi pentru învăţământul universitar”, cu trimitere la dispoziţiile art. 289 alin. (7) din acelaşi act normativ.

III. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1)şi ale art. 33 din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctul de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul a transmis punctul său de vedere cu Adresa nr. 5/4.964/2013, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 3.045 din 27 august 2013, prin care consideră neîntemeiate criticile de neconstituţionalitate formulate.

Arată că prevederile art. 284 alin. (6) şi (7) din Legea nr. 1/2011 instituie excepţii de la regula generală prevăzută la alin. (1) al aceluiaşi articol, conform căreia personalul didactic beneficiază de pensie în condiţiile prevăzute de legislaţia de asigurări sociale şi pensii, inclusiv de la dispoziţiile care prevăd posibilitatea pentru pensionarii pentru limită de vârstă a cumulării pensiei cu venituri provenite din situaţii pentru care asigurarea este obligatorie în condiţiile legii, respectiv de la dispoziţiile care reglementează cumulul pensiei care poate fi cumulată cu venituri de natură salarială plătite din bugetul de stat.

Legiuitorul instituie astfel un drept de opţiune pentru personalul didactic din învăţământul preuniversitar care a avut calitatea de titular şi care nu a depăşit cu 3 ani vârsta de pensionare, între a rămâne titular cu condiţia renunţării la pensie, conform textului de lege criticat, cu aprobarea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, ori de a beneficia de pensie şi de a fi plătit cu ora, păstrând calitatea de pensionar, cumulând pensia, conform alin. (4) al art. 284 din Legea nr. 1/2011. Opţiunea pentru păstrarea calităţii de titular este doar o posibilitate condiţionată de aprobarea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ. Ca urmare, în opinia Guvernului, există deplina libertate de alegere pentru personalul didactic între a continua activitatea ca titular şi a ieşi la pensie.

Se arată şi că statutul de titular în învăţământul preuniversitar presupune anumite avantaje faţă de situaţia prevăzută la art. 284 alin. (4) care permite cadrelor didactice pensionate continuarea activităţii după împlinirea vârstei standard de pensionare, salarizarea fiind făcută prin plata cu ora. Astfel, personalul didactic care are calitatea de titular are un anumit statut juridic faţă de restul personalului didactic, beneficiind de anumite drepturi şi obligaţii, cum ar fi, de exemplu, dreptul la concediu de odihnă, dreptul de pretransfer etc.

Se conchide în sensul că soluţia legislativă care instituie obligaţia renunţării la pensie (indiferent de cuantum) în favoarea păstrării calităţii de titular corespunde unei opţiuni exclusive a legiuitorului, nefiind o problemă de resortul contenciosului constituţional, idee „întărită şi de faptul că legiuitorul instituie aceeaşi regulă şi pentru sistemul universitar de învăţământ”, prin art. 289 alin. (7) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. Textul de lege criticat se referă la o situaţie anume, ce se aplică în mod nediscriminatoriu tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei, şi anume personalul didactic care a avut calitatea de titular, care nu a depăşit cu 3 ani vârsta de pensionare, şi doreşte să îşi păstreze această calitate, cu aprobarea consiliului de administraţie.

Pentru aceste considerente, se apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

IV. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) teza a două din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 32 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

V. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost expres formulat, îl constituie dispoziţiile art. 284 alin. (7) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţii care au următorul cuprins: „(7) Personalului didactic care a avut calitatea de titular şi care nu a depăşit cu 3 ani vârsta de pensionare i se poate recunoaşte această calitate de către consiliul de administraţie, conform metodologiei prevăzute la alin. (6), cu condiţia renunţării la pensie pe perioada cât rămâne titular.”

Din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate rezultă însă voinţa Avocatului Poporului de a critica soluţia legislativă pe care textul de lege mai sus citat o consacră, reglementată, în mod corespunzător, şi în art. 289 alin. (7) din acelaşi act normativ, având următorul cuprins: „Personalului didactic care a avut calitatea de titulari se poate recunoaşte această calitate, anual, de către senatul universitar, conform metodologiei prevăzute la alin. (6), cu condiţia renunţării la pensie pe perioada în care rămâne titular.” în acest sens, în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate formulate, Avocatul Poporului arată c㠄acelaşi raţionament ar putea fi urmat în cazuri similare şi pentru învăţământul universitar”, cu trimitere, aşadar, la dispoziţiile art. 289 alin. (7) din acelaşi act normativ, mai sus citat.

Astfel fiind, Curtea urmează să se pronunţe asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 284 alin. (7) şi art. 289 alin. (7) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011.

VI. Prevederile constituţionale invocate în motivarea excepţiei sunt cele ale art. 16 alin. (1), potrivit cărora „Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”.

VII. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele:

1. Textele de lege ce fac obiectul excepţiei sunt cuprinse în art. 284 şi, respectiv, art. 289 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, primul dintre articolele menţionate alcătuind secţiunea 12 - Pensionarea din capitolul I - Statutul personalului didactic din învăţământul preuniversitar, iar cel de-al doilea fiind cuprins în capitolul II - Statutul personalului didactic şi de cercetare din învăţământul superior, ambele capitole fiind reglementate în titlul IV al legii - Statutul personalului didactic.

Art. 284 din Legea nr. 1/2011 are următorul cuprins: „(1) Personalul didactic beneficiază de pensie în condiţiile prevăzute de legislaţia de asigurări sociale şi pensii care reglementează sistemul public de pensii.

(2) Personalul didactic de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământul de stat se pensionează la data împlinirii vârstei legale de pensionare.

(3) Pentru motive temeinice, pensionarea personalului didactic de conducere, de îndrumare şi de control se poate face şi în timpul anului şcolar, cu aprobarea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, respectiv al inspectoratului şcolar.

(4) Cadrele didactice pensionate pot desfăşura activităţi didactice, salarizate prin plata cu ora, după împlinirea vârstei standard de pensionare.

(5) Personalul didactic pensionat din învăţământ beneficiază de asistenţă medicală şi de acces la casele de odihnă şi la bazele de tratament ale cadrelor didactice.

(6) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), în cazul în care în unităţile de învăţământ normele/posturile didactice nu pot fi acoperite cu titular, personalul didactic din învăţământ preuniversitar, cu gradul didactic I sau cu titlul ştiinţific de doctor, care dovedeşte competenţă profesională deosebită, poate fi menţinut, cu aprobarea anuală a consiliului de administraţie, ca titular în funcţia didactică până la 3 ani peste vârsta de pensionare, la cerere, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.

(7) Personalului didactic care a avut calitatea de titular şi care nu a depăşit cu 3 ani vârsta de pensionare i se poate recunoaşte această calitate de către consiliul de administraţie, conform metodologiei prevăzute la alin. (6), cu condiţia renunţării la pensie pe perioada cât rămâne titular.”

Art. 289 din Legea nr. 1/2011 are următorul cuprins:

„(1) Personalul didactic şi de cercetare se pensionează la împlinirea vârstei de 65 de ani.

[...] alineatul (2) abrogat

(3) Senatul universitar din universităţile de stat, particulare şi confesionale, în baza criteriilor de performanţă profesională şi a situaţiei financiare, poate decide continuarea activităţii unui cadru didactic sau de cercetare după pensionare, în baza unui contract pe perioadă determinată de un an, cu posibilitatea de prelungire anuală conform Cartei universitare, fără limită de vârstă. Senatul universitar poate decide conferirea titlului onorific de profesor emerit, pentru excelenţă didactică şi de cercetare, cadrelor didactice care au atins vârsta de pensionare. Cadrele didactice pensionate pot fi plătite în regim de plată cu ora. [...] alineatul (4) abrogat

(5) Regimul juridic al cumulului salariului cu pensia nu se aplică cadrelor didactice care beneficiază de prevederile alin. (3) şi (4).

(6) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), (2) şi (4), în cazul în care instituţiile de învăţământ superior nu pot acoperi normele cu titulari, pot hotărî menţinerea calităţii de titular în învăţământ şi/sau în cercetare pe baza evaluării anuale a performanţelor academice, după o metodologie stabilită de senatul universitar.

(7) Personalului didactic care a avut calitatea de titular i se poate recunoaşte această calitate, anual, de către senatul universitar, conform metodologiei prevăzute la alin. (6), cu condiţia renunţării la pensie pe perioada în care rămâne titular.”

Se constată că dispoziţiile alin. (7) al art. 284 şi, respectiv, ale alin. (7) al art. 289 din Legea nr. 1/2011, criticate în prezenta cauză, au fost introduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2012 privind luarea unor măsuri în domeniul învăţământului şi cercetării, precum şi în ceea ce priveşte plata sumelor prevăzute în hotărâri judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 864 din 19 decembrie 2012. Motivul instituirii acestei modalităţi de recunoaştere a calităţii de titular pentru personalul didactic pensionat îl constituie, potrivit preambulului ordonanţei, „imposibilitatea asigurării personalului calificat” în învăţământ.

2. Reglementarea generală în materia pensiilor, respectiv Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010 stabileşte în art. 118 alin. (1) lit. a) următoarele: „(1) în sistemul public de pensii, pot cumula pensia cu venituri provenite din situaţii pentru care asigurarea este obligatorie, în condiţiile legii, următoarele categorii de pensionari: a) pensionarii pentru limită de vârstă; [...]”.

3. Cu privire la cumulul pensiei cu salariul, Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 9 noiembrie 2009 stabileşte în art. 17 următoarele: „(1) Beneficiarii dreptului la pensie aparţinând atât sistemului public de pensii, cât şi sistemelor neintegrate sistemului public care realizează venituri salariate sau, după caz, asimilate salariilor, potrivit legii, realizate din exercitarea unei activităţi pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire, potrivit legii, în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi în cadrul regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor comerciale la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, pot cumula pensia netă cu veniturile astfel realizate, dacă nivelul acesteia nu depăşeşte nivelul câştigului salariat mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile persoanelor care:

a) la data intrării în vigoare a prezentului capitol sunt pensionari cumularzi;

b) după data intrării în vigoare a prezentului capitol devin pensionari cumularzi.”

4. Coroborând prevederile legii speciale referitoare la pensionarea personalului didactic cu prevederile legislaţiei-cadru în materia pensiei şi a cumulului pensiei cu salariul se constată, mai întâi, următoarea distincţie cât priveşte posibilităţile de desfăşurare a activităţilor didactice, după împlinirea vârstei standard de pensionare:

- regula: cadrele didactice pensionate pot desfăşura activităţi didactice după împlinirea vârstei de pensionare, salarizate prin plata cu ora;

- două excepţii: posibilitatea menţinerii ca titular în funcţia didactică peste vârsta de pensionare (până la 3 ani în învăţământul preuniversitar şi fără termen în învăţământul universitar), respectiv a recunoaşterii calităţii de titular în situaţia personalului didactic care a avut calitatea de titular (şi care nu a depăşit cu 3 ani vârsta de pensionare în cazul învăţământului preuniversitar, respectiv fără stabilirea unui termen de la data împlinirii vârstei de pensionare, în cazul învăţământului universitar).

Dispoziţiile art. 284 alin. (7) şi ale art. 289 alin. (7) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, criticate în prezenta cauză, reglementează cea de-a două dintre excepţiile menţionate, respectiv posibilitatea recunoaşterii calităţii de titular în învăţământ a personalului didactic care a avut calitatea de titular, după pensionarea acestuia. Una dintre condiţiile impuse de lege pentru a beneficia de posibilitatea recunoaşterii calităţii de titular în învăţământ o constituie renunţarea la pensie.

În opinia Avocatului Poporului, condiţia impusă de legiuitor pentru accederea la statutul de „titular recunoscut” a personalului didactic pensionat este discriminatorie, întrucât acest personal este deopotrivă participant la sistemul public de pensii, beneficiază de pensie aparţinând acestui sistem şi, în consecinţă, trebuie să se bucure de acelaşi tratament în raport cu ceilalţi pensionari în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile sale.

5. Curtea constată că pronunţarea asupra criticilor formulate, respectiv asupra faptului dacă renunţarea la pensie ca şi condiţie a recunoaşterii calităţii de titular în învăţământ constituie o discriminare în sensul arătat de Avocatul Poporului, impune examinarea, cu precădere, a constituţionalităţii aceloraşi reglementări ce fac obiectul excepţiei din perspectiva instituirii posibilităţii recunoaşterii calităţii de titular în învăţământ a personalului didactic pensionat.

Aceasta întrucât pronunţarea asupra constituţionalităţii unei condiţii pe care legiuitorul o impune pentru dobândirea unui statut căruia îi corespund drepturi şi obligaţii (precum cele în discuţie în prezenta cauză) prezintă relevanţă doar în situaţia în care reglementarea însăşi a posibilităţii de a dobândi statutul respectiv este în acord cu prevederile Constituţiei.

Curtea reţine în acest sens că statutul de titular în învăţământ are un regim juridic distinct, această categorie de personal didactic beneficiind de drepturi specifice [de exemplu, pentru personalul preuniversitar: transferul în situaţia restrângerii de activitate, repartizarea pe posturi/catedre vacante în condiţiile art. 252 alin. (3) din lege, pretransfer, în condiţiile art. 252 alin. (5) din lege, posibilitatea detaşării, în condiţiile art. 2541 din lege, rezervarea postului didactic sau a catedrei în condiţiile art. 255 din lege, concediu fără plată pe timp de un an şcolar în condiţiile aceluiaşi articol, posibilitatea de a ocupa funcţii de director sau director adjunct în condiţiile art. 257 din lege etc.].

În considerarea acestui regim juridic specific, statutul de titular în învăţământ se dobândeşte prin concurs, acesta fiind principiul care se desprinde din interpretarea sistematică a Legii educaţiei nr. 1/2011.

Astfel, potrivit art. 89 din Legea nr. 1/2011, „în învăţământul preuniversitar de stat şi particular, posturile didactice vacante şi rezervate se ocupă prin concurs organizat la nivelul unităţii de învăţământ cu personalitate juridică, conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului”, iar, potrivit art. 254 alin. (3) din aceeaşi lege, „(3) în învăţământul preuniversitar de stat şi particular, posturile didactice se ocupă prin concurs organizat la nivelul unităţii de învăţământ cu personalitate juridică, conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului”.

În sensul aceluiaşi principiu sunt şi prevederile referitoare la învăţământul universitar, art. 294 din Legea nr. 1/2011 stabilind în alin. (1) c㠄Angajarea pe un post didactic sau de cercetare se face, după intrarea în vigoare a prezentei legi, pe perioadă determinată sau pe perioadă nedeterminată. Angajarea pe perioadă nedeterminată pe orice funcţie didactică sau de cercetare este posibilă numai prin concurs public, organizat de instituţia de învăţământ superior, după obţinerea titlului de doctor”, iar în alin. (5): „Contractul de angajare pe perioadă determinată încheiat între universitate şi membri ai personalului didactic şi de cercetare în urma unui concurs poate fi reînnoit, în funcţie de rezultatele profesionale personale, evaluate pe baza criteriilor adoptate de senatul universitar, precum şi în funcţie de nevoile de angajare şi de resursele financiare ale instituţiei, în conformitate cu prevederile legale în vigoare”.

În plus, potrivit art. 2 alin. (1) din Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2013-2014, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 şi 64 bis din 30 ianuarie 2013, „Prin cadre didactice titulare în sistemul de învăţământ preuniversitar, în sensul prezentei Metodologii, numite în continuare cadre didactice titulare, se au în vedere cadrele didactice care au contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată”.

Din examinarea sistematică a dispoziţiilor legale citate rezultă că textele de lege care fac obiectul excepţiei de neconstituţionalitate instituie, practic, o modalitate de dobândire a calităţii de titular în învăţământ, prin „recunoaşterea” acesteia, modalitate contrară principiilor pe care legea le instituie pentru titularizare, precum şi regimului juridic pe care legea îl circumscrie noţiunii de „titula” în învăţământ. Se creează astfel o discriminare în ceea ce priveşte ocuparea posturilor în învăţământ, în sensul că, pentru o anumită categorie de persoane, aceasta se realizează fără concurs, doar pe baza unei cereri şi aprobări a consiliului de administraţie sau a senatului universitar, după caz.

Or, chiar dac㠄recunoaşterea” calităţii de titular în condiţiile art. 284 alin. (7) şi art. 289 alin. (7) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 are caracter de excepţie, instituirea acestei excepţii trebuie să respecte normele şi principiile constituţionale.

Insuficienţa numărului de cadre didactice calificate nu justifică denaturarea regimului juridic al unei instituţii care are o configuraţie bine definită prin lege, şi crearea unei modalităţi „paralele” de accedere, chiar şi pentru o scurtă perioadă de timp (în cazul învăţământului preuniversitar), la calitatea de titular în învăţământ.

Cât priveşte învăţământul superior, instituirea acestei excepţii tinde, practic, la eludarea atât a cadrului legal în materia pensionării, cât şi a celui referitor la ocuparea posturilor didactice în învăţământul superior. Se încalcă astfel principiul securităţii juridice ce derivă din prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie.

În plus, examinând ansamblul dispoziţiilor legale aplicabile în materie, se constată că, de fapt, categoria de personal didactic la care se referă textele criticate este numită impropriu „titular”, câtă vreme aceasta are contract de muncă pe perioadă determinată, fiindu-i inaplicabile, în consecinţă, şi metodologiile specifice care se aplică titularilor (definiţi, cât priveşte învăţământul preuniversitar, ca fiind cadrele didactice cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată).

Curtea constată, totodată, că normele criticate, în ansamblul reglementării din care fac parte, configurează o instituţie cu un regim juridic confuz, aceea a „titularului recunoscut”. Acesta este titular în învăţământ pentru o perioadă determinată (în cazul învăţământului preuniversitar) şi, practic, pentru o perioadă nedeterminată (în cazul învăţământului universitar), după împlinirea vârstei de pensionare şi pensionarea în condiţiile legii. O asemenea instituţie desemnată prin aceeaşi noţiune de „titular”, căreia îi corespunde un anume regim juridic potrivit Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, este de natură să încalce exigenţele de claritate şi precizie a reglementării impuse de art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie. Chiar dacă textele constituţionale indicate nu stabilesc în mod expres exigenţe privitoare la calitatea legislaţiei, realizând interpretarea lor în concordanţă cu prevederile Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, Curtea Constituţională a stabilit o serie criterii care trebuie respectate în activitatea de legiferare: „precizie, previzibilitate şi predictibilitate pentru ca subiectul de drept vizat să îşi poată conforma conduita, astfel încât să evite consecinţele nerespectării lor.” (Decizia nr. 61 din 18 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2007, Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012). Respectarea acestor criterii impune ca noţiunea de „titular” în învăţământ reglementată de Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 să aibă o semnificaţie univocă şi un regim unic în ceea ce priveşte accederea la statutul pe care îl desemnează.

Faţă de cele arătate, Curtea reţine că normele criticate în prezenta cauză sunt discriminatorii, întrucât permit recunoaşterea calităţii de titular în învăţământ de către consiliul de administraţie şi, respectiv, senatul universitar, într-o altă modalitate decât concursul, la care sunt obligate să se supună toate celelalte persoane care vor să acceadă pe posturile didactice ca titulari. În fapt, prevederile legale criticate permit consiliilor de administraţie ori senatelor să confere calitatea de titulari unor cadre didactice care au statutul de pensionari. De asemenea, prin reglementarea confuză, se creează dificultăţi în planul interpretării şi aplicării.

Faţă de cele expuse, Curtea constată că dispoziţiile art. 284 alin. (7) şi art. 289 alin. (7) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 sunt neconstituţionale, încălcând prevederile art. 1 alin. (3) şi (5), precum şi ale art. 16 alin. (1) din Constituţie.

6. Constatarea neconstituţionalităţii soluţiei legislative consacrate de textele legale criticate, respectiv a instituirii posibilităţii recunoaşterii calităţii de titular în învăţământ a personalului didactic pensionat, determină ca examinarea condiţiilor pe care aceleaşi texte le impun pentru dobândirea acestui statut (renunţarea la pensie, la care face referire critica de neconstituţionalitate) să rămână fără obiect.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) teza a două şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d), al art. 29 şi al art. 32 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată direct de Avocatul Poporului şi constată că dispoziţiile art. 284 alin. (7) şi art. 289 alin. (7) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 sunt neconstituţionale.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 1 octombrie 2013.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Prim-magistrat-asistent,

Marieta Safta

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind numirea unui consul general

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Domnul Nicolae Zaharescu se numeşte consul general, şef al Consulatului General al României la Cape Town, Republica Africa de Sud.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor externe,

Titus Corlăţean

 

Bucureşti, 18 octombrie 2013.

Nr. 816.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 337/2013 privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 pentru Administraţia Naţional㠄Apele Române”, aflată în coordonarea Ministerului Mediului si Schimbărilor Climatice

 

În baza prevederilor art. XIII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare şi de modificare şi completare a unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 16/2013, cu modificările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 337/2013 privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 pentru Administraţia Naţional㠄Apele Române”, aflată în coordonarea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 348 din 13 iunie 2013, se modificaşi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

p. Ministrul mediului şi schimbărilor climatice,

Anne-Rose-Marie Jugănaru,

secretar de stat

Ministrul delegat pentru ape, păduri şi piscicultura,

Lucia Ana Varga

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Mariana Câmpeanu

 

Bucureşti, 25 octombrie 2013.

Nr. 819.

 

ANEXĂ*)

(Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 337/2013)

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI RECTIFICAT PE ANUL 2013

 

- mii lei -

Cod

Denumire indicator

BVC RECTIFICAT

2013

1

2

3

 

TOTAL VENITURI

1.307.038

 

I. VENITURI CURENTE

874.636

 

C2 VÂNZĂRI DE BUNURI SI SERVICII

874.636

33 10

Venituri din prestări de servicii si alte activităţi

862.695

33 10 08

Venituri din prestări de servicii

862.695

35 10

Amenzi, penalităţi si confiscări

4.697

35 10 50

Alte amenzi, penalităţi si confiscări

4.697

3610

Diverse venituri

7.244

36 10 50

Alte venituri, din care:

7.244

 

Prestări servicii pentru finanţarea acţiunilor în domeniul apelor (Hidrologie)

6.800

 

Veniturile comisiilor teritoriale privind siguranţa barajelor

444

 

IV. SUBVENŢII

432.402

42 10

Subvenţii de la bugetul de stat

333.896

42 10 38

Subvenţii de la bugetul de stat pentru instituţii si servicii publice sau activităţi finanţate integral din venituri proprii

133.896

 

Transferuri curente pentru prevenirea si combaterea inundaţiilor (stoc de apărare)

756

 

Credite externe pentru investiţii (BDCE V)

52.552

 

Alocaţii bugetare pentru investiţii

80.401

 

Construcţii

80.271

 

Alte active fixe

130

 

Alte cheltuieli cu bunuri si servicii

187

42 10 39

Subvenţii de la bugetul de stat către instituţii publice finanţate parţial sau integral din venituri proprii pentru proiecte finanţate din FEN postaderare

200.000

45 10

Sume primite de la UE – alţi donatori în contul plaţilor efectuate si prefinanţări

98.506

45 10 15

Programe comunitare finanţate în perioada 2007-2013 (Phare, fonduri europene, proiecte internaţionale cofinanţate, etc, inclusiv DESWAT si „Controlul integrat al poluării cu nutrienţi”

47.939

45 10 16

Alte facilitaţi si instrumente postaderare (FSUE)

50.567

 

TOTAL CHELTUIELI

1.307.038

01

CHELTUIELI CURENTE

1.057.390

10

CHELTUIELI DE PERSONAL

401.957

20

BUNURI SI SERVICII

300.857

30

DOBÂNZI

2.528

55

ALTE TRANSFERURI

0


56

PROIECTE CU FINANŢARE DIN FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE (FEN) POSTADERARAE

299.496

65

CHELTUIELI AFERENTE PROGRAMENLOR CU FINANŢARE RAMBURSABILA

52.552

70

CHELTUIELI DE CAPITAL

219.648

79

OPERAŢIUNI FINANCIARE

30.000

 

TOTAL CHELTUIELI (I+II+III)

1.307.038

 

I.CHELTUIELI DIN SURSE PROPRII

922.575

70 10

Cap. Locuinţe, servicii si dezvoltare publica

922.575

01

CHELTUIELI CURENTE

753.328

10

CHELTUIELI DE PERSONAL

401.957

10 01

Cheltuieli salariate în bani

312.878

10 0101

Salarii de baza

302.682

10 0105

Sporuri pentru condiţii de munca

0

10 0106

Alte sporuri

4.606

10 01 12

Indemnizaţii plătite unor persoane din afara unităţii

750

10 01 13

Indemnizaţii de delegare

590

10 01 30

Alte drepturi salariale în bani

4.250

10 03

Contribuţii

89.079

10 03 01

Contribuţii de asigurări sociale de stat

66.950

10 03 02

Contribuţii pentru asigurările de şomaj

1.688

10 03 03

Contribuţii pentru asigurările sociale de sănătate

17.079

10 03 04

Contribuţii pentru asigurările de accidente de munca si boli profesionale

898

10 03 06

Contribuţii pentru concedii si indemnizaţii

2.464

20

BUNURI SI SERVICII

299.914

20 01

Bunuri si servicii

81.230

20 0101

Furnituri de birou

1.037

20 0102

Materiale pentru curăţenie

335

20 0103

Încălzit, iluminat si forţa motrica

15.973

20 0104

Apa, canal si salubritate

1.219

20 0105

Carburanţi si lubrifianţi

18.250

20 0106

Piese de schimb

2.550

20 0107

Transport

215

20 0108

Posta, telecomunicaţii, radio, tv, internet

5.503

20 0109

Materiale si prestări de servicii cu caracter funcţional

26.945

20 01 30

Alte bunuri si servicii pentru întreţinere si funcţionare

9.203

20 02

Reparaţii curente

6.900

20 03

Hrana

589

20 03 01

Hrana pentru oameni

589

20 03 02

Hrana pentru animale

0

20 04

Medicamente şi materiale sanitare

927

20 04 01

Medicamente

4

20 04 02

Materiale sanitare

8

20 04 03

Reactivi

911

20 04 04

Dezinfectant

4

20 05

Bunuri de natura obiectelor de inventar

3.544

20 05 01

Uniforme si echipament

390

20 05 02

Lenjerie de pat

4

20 05 30

Alte obiecte de inventar

3.150

20 06

Deplasări detaşări transferări

2.680

20 06 01

Deplasări interne, detaşări, transferări

2.100


20 06 02

Deplasări în străinătate

580

20 09

Materiale de laborator

1.250

2010

Cercetare-dezvoltare

5

2011

Cârti, publicaţii si materiale documentare

125

2012

Consultanta si expertiza

780

2013

Pregătire profesionala

1.300

2014

Protecţia muncii

1.077

2016

Studii si cercetări

750

20 22

Finanţarea acţiunilor din domeniul apelor

1.366

20 23

Prevenirea si combaterea inundaţiilor si îngheţurilor (Stoc de apărare-surse proprii)

1.742

20 24

Comisioane si alte costuri aferente împrumuturilor

2.500

20 24 02

Comisioane si alte costuri aferente împrumuturilor interne

2.500

20 25

Cheltuieli judiciare si extrajudiciare derivate din acţiuni în reprezentarea intereselor statului

1.124

20 30

Alte cheltuieli

192.025

20 30 01

Reclame si publicitate

210

20 30 02

Protocol si reprezentare

750

20 30 03

Prime de asigurare non-viata

2.025

20 30 04

Chirii

2.650

20 30 09

Executarea silita a creanţelor bugetare

50

20 30 30

Alte cheltuieli cu bunuri si servicii

186.340

30

DOBÂNZI

2.528

30 01

Dobânzi aferente datoriei publice interne

2.278

30 0102

Dobânzi aferente creditelor interne garantate

2.278

30 03

Alte dobânzi

250

30 03 05

Dobânzi din operaţiunile de leasing

250

56

PROIECTE CU FINANŢARE DIN FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE (FEN) POSTADERARAE

48.929

56 03

Programe cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN postaderare)

48.929

56 03 01

Finanţare naţionala

18.895

56 03 02

Finanţare externa nerambursabila

29.044

56 03 03

Cheltuieli neeligibile

990

70

CHELTUIELI DE CAPITAL

139.247

71

Active nefinanaciare

139.247

7101

Active fixe

139.247

710101

Construcţii

71.147

710102

Maşini, echipamente si mijloace de transport

60.100

710103

Mobilier, aparatura birotica si alte active corporale

270

7101 30

Alte active fixe (inclusiv reparaţii capitale)

7.730

79

OPERAŢIUNI FINANCIARE

30.000

81

RAMBURSĂRI DE CREDITE

30.000

8102

Rambursări de credite interne

30.000

8102 01

Rambursări de credite interne garantate

30.000

 

II. CHELTUIELI DIN BUGETUL DE STAT, total din care:

333.896

70 10

Cap. Locuinţe, servicii si dezvoltare publica

333.140

01

CHELTUIELI CURENTE

252.739

20

BUNURI SI SERVICII

187

20 30

Alte cheltuieli

187

20 30 30

Alte cheltuieli cu bunuri si servicii

187


56

PROIECTE CU FINANŢARE DIN FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE (FEN)

200.000

56 03

Programe din fondul de coeziune (FC)

200.000

65

CHELTUIELI AFERENTE PROGRAMELOR CU FINANŢARE RAMBURSABILA

52.552

65 01

Cheltuieli aferente programelor cu finanţare rambursabila(BDCE V)

52.552

70

CHELTUIELI DE CAPITAL

80.401

71

Active nefinanaciare

80.401

7101

Active fixe

80.401

710101

Construcţii

80.271

710130

Alte active fixe

130

80 10

Cap. Acţiuni generale economice comerciale si de munca

756

01

CHELTUIELI CURENTE

756

20

BUNURI SI SERVICII

756

20 23

Prevenirea si combaterea inundaţiilor si îngheţurilor (Stoc de apărare)

756

 

III. CHELTUIELI DIN ALTE SURSE

50.567

70 10

Cap. Locuinţe, servicii si dezvoltare publica

50.567

01

CHELTUIELI CURENTE

50.567

56

PROIECTE CU FINANŢARE DIN FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE (FEN) POSTADERARAE

50.567

56 16

Alte facilitaţi si instrumente postaderare (FSUE)

50.567

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind eliberarea domnului Nicolae Zaharescu din funcţia de secretar de stat în cadrul Cancelariei Primului-Ministru

În temeiul art. 15 lit. c) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Nicolae Zaharescu se eliberează din funcţia de secretar de stat în cadrul Cancelariei Primului-Ministru.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 28 octombrie 2013.

Nr. 437.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL MEDIULUI ŞI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Metodologiei de atribuire a administrării şi a custodiei ariilor naturale protejate, aprobată prin Ordinul ministrului mediului si schimbărilor climatice nr. 1.470/2013

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 172.279/FU din 17 octombrie 2013 al Direcţiei managementul ariilor naturale protejate, în temeiul art. 13 alin (3) din Hotărârea Guvernului nr. 48/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice şi pentru modificarea unor acte normative în domeniul mediului şi schimbărilor climatice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul mediului şi schimbărilor climatice emite următorul ordin:

Art. I. - Metodologia de atribuire a administrării şi a custodiei ariilor naturale protejate, aprobată prin Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1.470/2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 19 iulie 2013, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 5 alineatul (1), după litera f) se introduce o nouă literă, litera g), cu următorul cuprins:

,,g) un reprezentant al ONG-urilor cu preocupări în domeniul protecţiei naturii.”

2. La articolul 6, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(6) Directorii propuşi pentru structurile de administrare de către reprezentanţii legali ai persoanelor juridice al căror dosar a obţinut în etapa de evaluare a dosarelor minimum 86 de puncte vor participa la o sesiune de susţinere a dosarului, care va fi organizată de Comisia de evaluare pentru atribuirea în administrare a ariilor naturale protejate.”

3. La articolul 7, alineatul (1) şi partea introductivă a alinatului (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(1) Solicitanţii pot contesta punctajele acordate de Comisia de evaluare propriilor dosare de candidatură depuse, prin depunerea unei contestaţii scrise la sediul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în termen de două zile lucrătoare din momentul afişării rezultatului evaluării.

(2) Pentru soluţionarea contestaţiilor se organizează la sediul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului o Comisie de contestaţii, a cărei componenţă nominală se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii responsabile înainte de organizarea sesiunii de atribuire în administrare/custodie şi care este alcătuită din:”.

4. La articolul 7 alineatul (2), după litera f) se introduce o nouă literă, litera g), cu următorul cuprins:

,,g) un reprezentant al ONG-urilor cu preocupări în domeniul protecţiei naturii.”

5. La articolul 9 alineatul (1), literele d) şi f) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

,,d) document eliberat de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului din care să reiasă că persoana juridică nu se află în procedură de insolvenţă, faliment sau orice formă de reorganizare judiciară, după caz;

……………………………………………………

f) declaraţie pe propria răspundere a reprezentantului legal al persoanei juridice şi a persoanelor implicate în administrarea ariei naturale protejate respective, din care să rezulte următoarele: că nu există hotărâri pronunţate de instanţele de judecată prin care se constată săvârşirea de contravenţii prevăzute de legislaţia în domeniul protecţiei mediului; că nu au fost condamnaţi definitiv de o instanţă de judecată pentru săvârşirea de infracţiuni de orice natură şi/sau nu sunt cercetaţi pentru săvârşirea de infracţiuni de orice natură;”.

6. La articolul 15, litera g) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,g) depunerea la sediul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului a contestaţiilor pentru evaluarea dosarelor;”.

7. La articolul 16 alineatul (1), litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,e) reprezentanţii agenţiilor judeţene pentru protecţia mediului din judeţe aflate în cadrul regiunii de dezvoltare în care este organizată Comisia de evaluare;”.

8. La articolul 16 alineatul (1), după litera f) se introduce o nouă literă, litera g), cu următorul cuprins:

,,g) un reprezentant al ONG-urilor cu preocupări în domeniul protecţiei naturii.”

9. La articolul 16, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Comisiile de evaluare se consideră legal întrunite în prezenţa a jumătate plus unu din numărul total al membrilor acestora cu drept de acordare a punctajului.”

10. La articolul 17, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(6) Persoanele numite de reprezentanţii legali ai persoanelor juridice, precum şi persoanele fizice care au obţinut la evaluarea dosarului minimum 53 de puncte vor participa la o sesiune de susţinere a dosarului de candidatură care va fi organizat de Comisia de evaluare pentru atribuirea în custodie a ariilor naturale protejate.”

11. La articolul 20 alineatul (1) litera b), punctul (ii) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(ii) cazierul fiscal şi judiciar, în original, împreună cu declaraţia pe propria răspundere din care să rezulte următoarele: că nu există hotărâri pronunţate de instanţele de judecată prin care se constată săvârşirea de contravenţii prevăzute de legislaţia în domeniul protecţiei mediului; că nu au fost condamnaţi definitiv de o instanţă de judecată pentru săvârşirea de infracţiuni de orice natură şi/sau nu sunt cercetaţi pentru săvârşirea de infracţiuni de orice natură;”.

12. La articolul 20 alineatul (1) litera c), punctul (iv) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(iv) declaraţie pe propria răspundere a reprezentantului persoanei juridice şi a personalului implicat în administrarea ariei naturale protejate, din care să rezulte următoarele: că nu există hotărâri pronunţate de instanţele de judecată prin care se constată săvârşirea de contravenţii prevăzute de legislaţia în domeniul protecţiei mediului; că nu au fost condamnaţi definitiv de o instanţă de judecată pentru săvârşirea de infracţiuni de orice natură şi/sau nu sunt cercetaţi pentru săvârşirea de infracţiuni de orice natură;”. Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul mediului şi schimbărilor climatice,

Anne-Rose-Marie Jugănaru,

secretar de stat

 

Bucureşti, 22 octombrie 2013.

Nr. 2.480.

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ

 

ORDIN

pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare utilizate în certificarea plăţii accizelor în cazul vehiculelor achiziţionate intracomunitar

 

Având în vedere prevederile art. 228 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 211 lit. e) pct. 2 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 11 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală,

preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Se aprobă modelul, conţinutul, precum şi caracteristicile de tipărire, modul de difuzare, de utilizare şi de păstrare a următoarelor formulare:

1. Certificatul de atestare a plăţii accizelor, în cazul vehiculelor achiziţionate intracomunitar, prevăzut în anexa nr. 1;

2. Cerere de eliberare a certificatului de atestare a plăţii accizelor, în cazul vehiculelor achiziţionate intracomunitar, prevăzută în anexa nr. 2.

(2) Certificatul prevăzut la alin. (1) pct. 1, denumit în continuare certificat, se utilizează de către contribuabilii persoane fizice în scopul efectuării primei înmatriculări în România a vehiculelor achiziţionate intracomunitar, prevăzute la art. 207 lit. h) şi i) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Codul fiscal, şi se prezintă la Serviciul public comunitar regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor.

(3) în vederea eliberării certificatului, contribuabilul însuşi sau prin împuternicit depune la organul fiscal la care acesta îşi are domiciliul fiscal, denumit în continuare organ fiscal competent, cererea prevăzută la alin. (1) pct. 2. La cerere contribuabilul va ataşa în mod obligatoriu şi o copie a documentelor din care rezultă că suma a fost plătită la bugetul de stat.

(4) Certificatul se emite în două exemplare, din care un exemplar se comunică contribuabilului, iar al doilea exemplar se arhivează de către organul fiscal competent la dosarul fiscal al contribuabilului.

Art. 2. - (1) Organul fiscal competent verifică în baza de date dacă în evidenţa fiscală a contribuabilului figurează ca achitată acciza datorată pentru produsele provenite din achiziţii intracomunitare prevăzute la art. 207 lit. h) şi i) din Codul fiscal.

(2) în situaţia în care se constată că în evidenţa fiscală obligaţia prevăzută la alin. (1) figurează ca fiind stinsă, organul fiscal competent eliberează certificatul în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la data depunerii cererii, iar în caz contrar înştiinţează despre acest fapt contribuabilul.

(3) Unitatea Trezoreriei Statului la care este arondat organul fiscal competent transmite acestuia zilnic încasările reprezentând accize aferente vehiculelor achiziţionate intracomunitar, prevăzute la art. 207 lit. h) şi i) din Codul fiscal.

Art. 3. - Anexele nr. 1 şi nr. 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Direcţia generală de reglementare a colectării creanţelor bugetare, Direcţia generală de tehnologia informaţiei, Direcţia generală proceduri pentru administrarea veniturilor, Direcţia generală regională a finanţelor publice Bucureşti, direcţiile generale regionale ale finanţelor publice, precum şi organele fiscale din subordinea acestora vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală,

Gelu-Ştefan Diaconu

 

Bucureşti, 24 octombrie 2013.

Nr. 3.361.

 

ANEXA Nr. 1

 

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ

Direcţia generală regională a finanţelor publice..........

Administraţia judeţeană a finanţelor publice...................

Serviciul fiscal municipal/orăşenesc/comunal................

 

 

 

Nr. de înregistrare...............

Data emiterii........................

 

CERTIFICAT

de atestare a plăţii accizelor, în cazul vehiculelor achiziţionate intracomunitar

 

Ca urmare a cererii nr. .......din data de..............se atestă faptul că, la data prezentei, dl/dna.............................................., cu domiciliul fiscal în........................., str. .............................. nr. ...., bl....., sc. ...., et. ...., ap.....Judeţul/sectorul..........................., CNP ....................................., a achitat suma de .................... lei, reprezentând accize aferente vehiculelor achiziţionate intracomunitar, prevăzute la art. 207 lit. h) şi i) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, cu documentul de plată nr. ...........din data de...............

 

S-a eliberat prezentul certificat spre a-i servi la înmatricularea vehiculelor şi este valabil 30 de zile de la data emiterii.

 

Conducătorul unităţii fiscale

Numele si prenumele....................................

Semnătura

....................................

L.S.

 

 

Întocmit

Numele si prenumele....................................

Semnătura....................................

 

Caracteristicile de tipărire, modul de difuzare, de utilizare şi de păstrare a formularului „Certificat de atestare a plăţii accizelor, în cazul vehiculelor achiziţionate intracomunitar”

 

1. Denumire: „Certificat de atestare a plăţii accizelor, în cazul vehiculelor achiziţionate intracomunitar”

2. Format: A4/t1

3. Caracteristici de tipărire: se utilizează formularul pus la dispoziţie de către organul fiscal competent din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

4. Se utilizează pentru atestarea plăţii accizelor aferente vehiculelor achiziţionate intracomunitar, prevăzute la art. 207 lit. h) şi i) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul efectuării primei înmatriculări în România a acestora.

5. Se întocmeşte în două exemplare de compartimentul cu atribuţii de evidenţă pe plătitori, în format hârtie pentru comunicare şi arhivare.

6. Circulă în format hârtie, semnat şi ştampilat, potrivit legii:

- un exemplar la contribuabil, în format hârtie;

- un exemplar la dosarul fiscal, în format hârtie.

7. Se arhivează în format hârtie la dosarul fiscal al contribuabilului.

 

ANEXA Nr. 2

 

CERERE

de eliberare a certificatului de atestare a plăţii accizelor, în cazul vehiculelor achiziţionate intracomunitar

 

A.

DATE DE IDENTIFICARE A CONTRIBUABILULUI

 

 

 

1. Numele si prenumele.........................................................................

2. Codul numeric personal..............................................

3. Date privind domiciliul fiscal:

judeţul.................., sectorul............., localitatea..............................., str. ...................................... nr. ........, bl. ......, sc. ......, et. ......, ap......., codul poştal................., fax ........................... telefon ........................., e-mail .........................

 

B.

DATE DE IDENTIFICARE A ÎMPUTERNICITULUI

 

 

 

1. Reprezentare prin împuternicit 

Nr. act împuternicire..........................................., data ……………………….

2. Date de identificare a împuternicitului

Numele si prenumele......................................................

Adresa:

judeţul.................., sectorul............., localitatea..............................., str. ...................................... nr. ........, bl. ......, sc. ......, et. ......, ap......., codul poştal................., fax ........................... telefon ........................., e-mail .........................

Cod numeric personal.........................................

 

 

SOLICIT:

Confirmarea plăţii sumei de.................................lei, reprezentând accize aferente vehiculelor prevăzute la art. 207 lit. h) şi i) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, achiziţionate intracomunitar, achitată cu documentul de plată.........................*) nr. .........................din data de......................

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Menţionez că certificatul îmi este necesar în scopul efectuării primei înmatriculări în România a vehiculului/vehiculelor pentru care se atestă plata accizelor.

 

Numele si prenumele

C.N.P. .......................

Semnătura...............

Data....../........../.......

Se completează de către organul fiscal.

Denumirea organului fiscal .......................................................

Nr. de înregistrare ............, data înregistrării ..../......../....

Numele şi prenumele persoanei care a verificat .......................................................

Număr de legitimaţie .......................................................


*) Se menţionează felul documentului de plată (OPT, chitanţă etc.)

 

Caracteristicile de tipărire, modul de difuzare, de utilizare şi de păstrare a formularului „Cerere de eliberare a certificatului de atestare a plăţii accizelor, în cazul vehiculelor achiziţionate intracomunitar”

1. Denumire: „Cerere de eliberare a certificatului de atestare a plătii accizelor, în cazul vehiculelor achiziţionate intracomunitar”

2. Format: A4/t1

3. Se tipăreşte într-un exemplar. Se poate utiliza echipament informatic pentru editare.

4. Se difuzează gratuit.

5. Se utilizează la eliberarea certificatului.

6. Se întocmeşte într-un exemplar de contribuabil sau de către împuternicit.

7. Circulă la organul fiscal.

8. Se arhivează la dosarul fiscal al contribuabilului.

 

RECTIFICĂRI

 

La forma republicată a Ordonanţei Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 601 din 26 septembrie 2013, se face următoarea rectificare:

- la art. 5, în loc de: „... şi Ministerului Culturii.”se va citi: „... şi Secretariatului de Stat pentru Culte.”