MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 722/2013

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXV - Nr. 722         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 25 noiembrie 2013

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizie nr. 377 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005 pentru modificarea si completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

888. - Hotărâre privind modificarea si completarea Normelor financiare pentru activitatea sportivă, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.447/2007

 

904. - Hotărâre privind suplimentarea bugetului Ministerului Afacerilor Externe pe anul 2013 din Fondul de rezerva bugetara la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2013

 

913. - Hotărâre privind alocarea temporară, pentru lunile noiembrie si decembrie ale anului 2013, a unor sume din venituri din privatizare ordonatorilor principali de credite cu rol de autoritate de management

 

914. - Hotărâre pentru abrogarea art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 275/2013 privind aprobarea unor masuri în vederea reorganizării prin divizare parţiala a Companiei Naţionale a Cuprului, Aurului si Fierului „Minvest” – S.A. Deva si înfiinţarea Societăţii „Minvest Roşia Montana”- S.A. si pentru completarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 47/2013 privind organizarea si funcţionarea Ministerului Economiei

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

2.421. - Ordin privind aprobarea componentei, organizării si funcţionarii Comitetului consultativ pentru sectorul pescăresc

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIE Nr. 377

din 24 septembrie 2013

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, excepţie ridicată de Andreea Emilia Barbu şi Mohamad Rouchdi în Dosarul nr. 2.540/1/2012 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 193D/2013.

La apelul nominal se prezintă, pentru autorii excepţiei, doamna avocat Viorica Grigorescu, din cadrul Baroului Bucureşti, cu delegaţie la dosar şi se constată lipsa celorlalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent mai referă asupra faptului că partea Miao Rongsheng a depus la dosar note scrise prin care solicită admiterea excepţiei.

De asemenea, în cauză s-a mai prezentat şi doamna Simona Micloş, traducător autorizat de limbă chineză.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului autorilor excepţiei, care arată că prevederile contestate înfrâng interdicţia adoptării lor prin ordonanţă de urgenţă, întrucât afectează regimul instituţiilor fundamentale ale statului. Totodată, sunt nesocotite şi principiile care guvernează activitatea procurorilor, deoarece este exclus controlul ierarhic, procurorul general conducând activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie printr-un procuror-şef. În consecinţă, solicită admiterea excepţiei astfel cum a fost formulată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 20 februarie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 2.540/1/2012, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, excepţie ridicată de Andreea Emilia Barbu şi Mohamad Rouchdi în dosarul de mai sus având ca obiect soluţionarea unei cauze penale în care se fac cercetări cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de corupţie.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005 contravin Constituţiei, deoarece creează un organism paralel instituţiei constituţionale a Ministerului Public, instituţie care trebuie să funcţioneze unitar şi coerent, pe principiul legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic. Totodată, prin textele criticate nu se creează o direcţie, ci un parchet de sine stătător, sustras ierarhiei constituţionale care trebuie să guverneze Ministerul Public.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului autorilor excepţiei, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 7 octombrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare.

Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 115 alin. (6) referitor la interdicţia adoptării ordonanţelor de urgenţă în situaţia în care este afectat regimul instituţiilor fundamentale ale statului şi ale art. 132 alin. (1) referitor la principiile care guvernează activitatea procurorilor.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului său din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronunţării Deciziei nr. 355 din 24 aprilie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 390 din 12 iunie 2012, Curtea Constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005, statuând că Direcţia Naţională Anticorupţie a fost concepută ca structură cu personalitate juridică în cadrul Ministerului Public, prin reorganizarea Parchetului Naţional Anticorupţie. Astfel, potrivit art. 131 alin. (2) din Legea fundamentală, „Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii”, condiţii care au stat şi la fundamentarea organizării şi funcţionării Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Faptul că la art. 1 alin. (31) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, şi care a fost aprobată cu modificări prin Legea nr. 503/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 18 iulie 2002, s-a prevăzut că procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie conduce Direcţia Naţională Anticorupţie prin intermediul procurorului-şef al acestei direcţii nu justifică susţinerea că textul de lege este neconstituţional. Dimpotrivă, având în vedere şi prevederile art. 132 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora procurorii îşi desfăşoară activitatea pe baza principiilor legalităţii, imparţialităţii şi controlului ierarhic, se poate constata că dispoziţiile legale criticate nu constituie altceva decât o reflectare a principiilor constituţionale menţionate şi o subliniere a laturii juridice a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, aceea de magistratură specială instituită pentru combaterea infracţiunilor de corupţie.

Referitor la critica fundamentată pe încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 115 alin. (6) din Constituţie, Curtea a constatat, prin Decizia nr. 297 din 23 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 18 mai 2010, că actuala Direcţie Naţională Anticorupţie a fost înfiinţată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002. La acea dată era în vigoare Constituţia din anul 1991, în forma nerevizuită, care nu condiţiona emiterea unei ordonanţe de urgenţă de îndeplinirea exigenţelor prevăzute în prezent în alineatele (4) şi (6) ale art. 115 din Constituţie, iar Guvernul a adoptat în temeiul art. 114 alin. (4) din Legea fundamentală, nerevizuită, actul de înfiinţare a instituţiei în cauză.

În ce priveşte interpretarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 115 alin. (6), Curtea constată că, prin Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 25 noiembrie 2008, a statuat că, în accepţiunea acestui text, interdicţia adoptării de ordonanţe de urgenţă este totală şi necondiţionată atunci când aceasta menţionează că ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale şi că nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică. În celelalte domenii prevăzute de text, ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate dacă „afectează”, dacă au consecinţe negative, dar, în schimb, pot fi adoptate dacă prin reglementările pe care le conţin au consecinţe pozitive în domeniile în care intervin. Prin urmare, a afecta presupune „a suprima”, „a aduce atingere”, „a prejudicia”, „a vătăma”, „a leza”, „a antrena consecinţe negative”.

Astfel, referitor la interdicţia Guvernului de a adopta o ordonanţă de urgenţă în domeniul instituţiilor fundamentale ale statului, în speţă Ministerul Public, Curtea constată că, în prezenta cauză, fondul reglementării constituit de dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005 nu afectează, în sensul arătat mai sus, instituţia Ministerului Public, transformarea Parchetului Naţional Anticorupţie în Direcţia Naţională Anticorupţie fiind un imperativ desprins, pe de o parte, din raţiuni de conformitate cu Legea fundamentală şi impuse la rândul lor de Decizia Curţii Constituţionale nr. 235 din 5 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 462 din 31 mai 2005, definitivă şi general obligatorie şi, pe de altă parte, din necesitatea îmbunătăţirii activităţii acestei structuri specializate întrucât prin natura şi finalitatea reglementării criticate nu s-au evidenţiat aspecte negative menite a perturba organizarea şi funcţionarea Ministerului Public, Curtea urmează a respinge o astfel de critică.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele şi soluţia pronunţate în deciziile mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Andreea Emilia Barbu şi Mohamad Rouchdi în Dosarul nr. 2.540/1/2012 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală şi constată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 24 septembrie 2013.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

 privind modificarea şi completarea Normelor financiare pentru activitatea sportivă, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.447/2007

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Normele financiare pentru activitatea sportivă, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.447/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 3 decembrie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 6, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) La competiţiile sportive interne şi internaţionale, în afară de sportivi, pot participa antrenori, medici, asistenţi medicali, fizioterapeuţi, operatori video, arbitrii, observatori, alţi specialişti, precum şi alte persoane din cadrul autorităţii, instituţiei sau structurii sportive participante ori din afara acesteia, care contribuie la asigurarea condiţiilor tehnice şi administrative necesare efectuării deplasării, participării sportivilor în competiţie şi realizării obiectivelor propuse.”

2. La articolul 12, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) Cazarea participanţilor la activităţile sportive organizate în ţară se poate face, după caz:

a) în unităţile de cazare pentru sportivi;

b) în cămine şcolare sau studenţeşti;

c) în locuinţe închiriate în condiţiile legii;

d) în moteluri, campinguri sau în hoteluri până la categoria 3 stele inclusiv.”

3. La articolul 14 alineatul (1), literele a) şi b) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„a) de către federaţiile sportive naţionale sau cluburile sportive, pentru sportivii din loturile olimpice şi naţionale, la toate categoriile de vârstă - până la 900 lei lunar/persoană;

b) de către direcţiile pentru sport judeţene şi a municipiului Bucureşti sau cluburile sportive, pentru ceilalţi sportivi legitimaţi din secţiile cluburilor, la toate categoriile de vârstă - până la 600 lei lunar/persoană.”

4. Articolul 16 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 16. - Cluburile sportive care au echipe sau grupe de copii şi juniori pot acorda acestora în ziua antrenamentului, pentru compensarea efortului depus, alimente constând în produse lactate, fructe, miere sau alte produse cu efect nutritiv similar, în limita sumei de până la 9 lei/sportiv.”

5. La articolul 17, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) Organizaţiile sportive care organizează competiţii sportive interne şi internaţionale pot finanţa, pentru arbitrii şi oficialii delegaţi la acestea, cheltuieli privind indemnizaţia de arbitraj în limitele următoare:

La discipline individuale:

 

 

- lei -

Competiţii sportive internaţionale organizate de:

Competiţii sportive interne:

federaţii sportive naţionale

alte organizaţii sportive

de nivel comunal, orăşenesc sau municipal

de nivel judeţean

de nivel zonal sau interjudeţean

de nivel naţional

210

140

30

60

100

140

 

La jocuri sportive:

 

 

- lei -

Competiţii sportive internaţionale organizate de:

Competiţii sportive interne:

federaţii sportive naţionale

alte organizaţii sportive

de nivel comunal, orăşenesc sau municipal

de nivel judeţean

de nivel zonal sau interjudeţean

de nivel naţional

210

140

30

60

100

210

 

6. La articolul 17, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:

„(6) Cheltuielile de transport, masă şi cazare pentru arbitrii şi oficialii delegaţi la competiţiile sportive pot fi finanţate de către entităţile sportive organizatoare în limitele prevăzute de prezentele norme.”

7. Articolul 18 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 18. - Cheltuielile privind asigurările pentru accidente ale persoanelor, precum şi pentru asigurarea materialelor şi echipamentelor sportive, a mijloacelor de transport şi a altor bunuri necesare realizării acţiunilor sportive pot fi efectuate astfel:

 

Nr. crt.

Categoria de asiguraţi

Finanţarea cheltuielilor

Perioada

1.

Sportivi, antrenori şi alţi specialişti ai clubului

Cluburile sportive

anual

2.

Sportivi, antrenori şi alţi specialişti din cadrul loturilor naţionale şi olimpice, precum şi cei aflaţi în pregătire la centrele naţionale olimpice de pregătire a juniorilor

Federaţiile sportive naţionale

pe perioada acţiunilor de pregătire şi a competiţiilor

3.

Membrii delegaţiilor sportive participante la:

- jocurile olimpice;

- Festivalul Olimpic al Tineretului European

- jocurile olimpice de tineret

- Jocurile Europei

Comitetul Olimpic şi Sportiv Român

pe perioada acţiunii

4.

Membrii delegaţiilor sportive participante la competiţiile prevăzute la lit. b), c), d), f), g), h) şi i) ale art. 25 alin. (1)

Titularul acţiunii

pe perioada acţiunii

5.

Materiale, echipament, mijloace de transport, alte bunuri

Titularul acţiunii

pe perioada acţiunii”

 

8. După articolul 24 se introduce un nou articol, articolul 241, cu următorul cuprins:

„Art. 241. - (1) În vederea ducerii la îndeplinire a atribuţiei Ministerului Tineretului şi Sportului prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. i) liniuţa a treia din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, prin ordin al ministrului tineretului şi sportului, la propunerea organului competent din cadrul federaţiei sportive naţionale, se poate acorda titlul de sportiv de înaltă performanţă sportivului de performanţă care îndeplineşte următoarele condiţii:

- la disciplinele sportive individuale:

- s-a clasat pe locurile I-VI la ultima ediţie a jocurilor olimpice şi este component al lotului naţional cu obiectiv de înaltă performanţă stabilit prin hotărâre a organului competent din cadrul federaţiei sportive naţionale;

- s-a clasat pe locurile I-VI la campionatele mondiale, locurile I-III la campionatele europene în probele olimpice, în ciclul olimpic aflat în derulare, şi este component al lotului naţional cu obiectiv de înaltă performanţă stabilit prin hotărâre a organului competent din cadrul Federaţiei Sportive Naţionale;

-- la jocurile sportive;

- a participat cu echipa la ultima ediţie a jocurilor olimpice şi este component al lotului naţional cu obiectiv de înaltă performanţă stabilit prin hotărâre a organului competent din cadrul Federaţiei Sportive Naţionale;

- s-a calificat la turneele finale ale campionatului mondial şi/sau la turneele finale ale campionatului european, cu obiectiv clasarea pe locurile I-VI în probele olimpice, în ciclul olimpic aflat în derulare, şi este component al lotului naţional cu obiectiv de înalta performanţă stabilit prin hotărâre a organului competent din cadrul Federaţiei Sportive Naţionale.

(2) Pentru jocurile sportive: fotbal, handbal, polo, baschet, volei, rugby, hochei, sportivii care activează în cadrul clubului la care sunt legitimaţi în cupa europeană de cel mai înalt nivel competiţional, organizată de federaţia internaţională pe ramura de sport sau, după caz, de organismul internaţional tutelar, şi care se califică în fazele finale ale competiţiei se pot asimila sportivului de înaltă performanţă în sezonul competiţional în derulare.

(3) În vederea ducerii la îndeplinire a atribuţiei Ministerului Tineretului şi Sportului prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. i) liniuţa a treia din Legea nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, prin ordin al ministrului tineretului şi sportului, la propunerea organului competent din cadrul federaţiei sportive naţionale, i se poate acorda titlul de antrenor naţional antrenorului care îndeplineşte următoarele condiţii;

a) la disciplinele sportive individuale se ocupă cu antrenarea sportivilor de înaltă performanţă şi îndeplineşte cumulativ următoarele criterii: a pregătit în calitate de antrenor principal al lotului naţional de seniori unul sau mai mulţi sportivi care s-au clasat pe locurile I-VI la ultima ediţie a jocurilor olimpice şi pregăteşte cu obiectiv lotul naţional de seniori;

b) la jocurile sportive a pregătit în calitate de antrenor principal al lotului naţional de seniori echipa sportivă care a participat la ultima ediţie a jocurilor olimpice şi pregăteşte cu obiectiv lotul naţional de seniori.

(4) În scopul premierii persoanelor prevăzute la alin. (1) şi (3) se pot acorda:

a) o indemnizaţie sportivă ce reprezintă suma de bani, distinctă de orice altă formă de retribuire, care se acordă pentru activitatea de pregătire şi participare în competiţiile sportive, în scopul obţinerii unor înalte performanţe; şi/sau

b) premiu/recompensă - suma de bani şi/sau obiecte acordată/acordate pentru obţinerea rezultatelor de înaltă performanţă în competiţiile sportive; şi/sau

c) prima de lot olimpic - suma de bani care se acordă pentru activitatea de pregătire şi participare în competiţiile sportive, în scopul obţinerii calificării şi obţinerea de performanţă la proxima ediţie a jocurilor olimpice.”

9. La articolul 25, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(1) Pentru performanţele deosebite obţinute în competiţii sportive, Ministerul Tineretului şi Sportului, Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, federaţiile sportive naţionale, Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar, ministerele şi alte instituţii centrale care au în subordine structuri sportive pot acorda sportivilor, în funcţie de valoarea performanţei, de importanţa şi amploarea competiţiei, de contribuţia personală şi în limita bugetului aprobat, premii/recompense în lei şi/sau în obiecte, până la valoarea sumelor prevăzute în tabelul următor:

 

- lei –

Competiţia

Locul I

Locul II

Locul III

Locul IV

Locul V

Locul VI

Cine acordă premiile/ recompensele

a) Jocuri olimpice - echivalentul în lei

35.000 euro

28.000 euro

21.000 euro

14.000 euro

10.500 euro

7.000 euro

Comitetul Olimpic şi Sportiv Român

a1) Jocuri olimpice de tineret

9.000

6.190

4.500

3.370

2.250

1.120

Comitetul Olimpic şi Sportiv Român

b) Jocuri paralimpice

35.000

20.000

15.000

10.000

7.500

5.000

Ministerul Tineretului şi Sportului

c) Campionate mondiale*:

 

 

 

 

 

 

Ministerul Tineretului şi Sportului

- seniori

27.800

18.500

14.800

9.800

6.500

4.600

- tineret, juniori I

9.300

5.500

4.000

2.200

2.000

1.300

- juniori II - cadeţi

5.500

3.700

2.800

1.800

1.300

1.000

- persoane cu dizabilităţi:

 

 

 

 

 

 

- seniori

13.200

10.600

8.000

5.300

4.000

2.600

- juniori

6.600

5.300

4.000

2.600

2.000

1.300

d) Campionate europene:

 

 

 

 

 

 

Ministerul Tineretului şi Sportului

- seniori

18.500

11.000

7.400

4.300

3.700

2.700

- tineret, juniori I

5.500

3.700

2.700

1.800

1.400

1.100

- juniori II - cadeţi

2.900

1.800

1.300

1.000

900

700

- persoane cu dizabilităţi:

 

 

 

 

 

 

- seniori

9.200

6.600

5.200

2.500

2.600

1.900

- juniori

4.600

3.300

2.600

1.900

1.300

900

e) Festivalul Olimpic al Tineretului European

3.000

1.900

1.300

1.000

900

800

Comitetul Olimpic şi Sportiv Român

f) Jocuri mondiale universitare, campionate mondiale şcolare şi universitare, militare, ale poliţiilor, feroviare şi altele asemenea

3.500

2.800

2.100

1.400

1.000

600

Ministerul de resort

g) Jocurile Francofoniei

4.000

2.600

1.600

 

 

 

Ministerul Tineretului şi Sportului

h) Jocurile Mării Negre

2.600

2.000

1.300

 

 

 

Ministerul Tineretului şi Sportului

i) Interţări echipe tenis

5.500

3.700

2.700

1.800

1.400

1.100

Ministerul Tineretului şi Sportului

j) Jocurile Europei de Sud - Est

2.600

2.000

1.300

 

 

 

Ministerul Tineretului şi Sportului

k) Cupe mondiale interţări, seniori

3.000

2.000

1.500

 

 

 

Federaţiile sportive naţionale

l) Cupe europene interţări, seniori

3.300

2.200

1.600

 

 

 

federaţiile sportive naţionale

m) Cupe europene intercluburi - seniori

2.800

2.000

1.300

 

 

 

cluburile sportive şi Ministerul Tineretului şi Sportului

n) Campionate naţionale:

 

 

 

 

 

 

Cluburile sportive şi federaţiile sportive naţionale

-- sporturi individuale:

 

 

 

 

 

 

- seniori

1.800

1.400

1.200

 

 

 

- tineret şi juniori I

1.200

800

500

 

 

 

- juniori II - cadeţi

900

700

400

 

 

 

- jocuri sportive:

 

 

 

 

 

 

- seniori

3.700

2.800

1.800

 

 

 

- tineret şi juniori I

2.800

1.800

1.300

 

 

 

- juniori II - cadeţi

1.800

1.300

900

 

 

 

- persoane cu dizabilităţi, seniori

1.300

1.000

800

 

 

 

Comitetul Paralimpic Român

o) Cupa României: - discipline sportive individuale

1.300

1.000

800

 

 

 

Cluburle sportive

- jocuri sportive

2.800

1.800

1.400

 

 

 

 

p) Jocurile Europei

15.000

9.000

6.000

5.000

3.000

2.500

Comitetul Olimpic şi Sportiv Român

q) Jocurile Naţionale Reunite:

 

 

 

 

 

 

Ministerul Tineretului şi Sportului

- sporturi individuale:

 

 

 

 

 

 

-- seniori

3.000

 

 

 

 

 

-- tineret şi juniori I

1.400

 

 

 

 

 

- jocuri sportive:

 

 

 

 

 

 

-- seniori

3.000

 

 

 

 

 

- tineret şi juniori I

1.400

 

 

 

 

 


* Prin ordin al ministrului tineretului şi sportului, pentru anumite ramuri de sport neolimpice, jocurile mondiale se asimilează cu campionate mondiale.

 

Premiile/Recompensele prevăzute la alin. (1) se acordă după cum urmează:

 

 

Disciplina/Proba

Cuantumul lit. a)-i)

Cuantumul lit. j), k)

A.

Discipline sportive olimpice, probe olimpice Persoane cu dizabilităţi - seniori

până la 100%

până la 100%

B.

Probe neolimpice din cadrul disciplinelor sportive olimpice

până la 50%

până la 75%

C.

Discipline sportive neolimpice

până la 40%

Pentru această categorie condiţiile, criteriile şi cuantumul premiilor/recompenselor se stabilesc prin ordin al ministrului tineretului şi sportului

până la 50%

 

(2) Ministrul tineretului şi sportului, respectiv preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român poate aproba, pentru locurile I, II, III la campionatul mondial sau european de seniori la probe olimpice, respectiv pentru locurile I, II şi III la jocurile olimpice, jocurile olimpice de tineret, Jocurile Europei, Festivalul Olimpic al Tineretului European şi la jocurile paralimpice, precum şi locul I la Jocurile Francofoniei, suplimentarea cu 100% a premiului/recompensei prevăzut/prevăzute la alin. (1).”

10. La articolul 25, după alineatul (6) se introduc două noi alineate, alineatele (7) şi (8), cu următorul cuprins:

„(7) Ministrul tineretului şi sportului poate aproba prin ordin şi premierea/recompensarea componenţilor unui club care a câştigat Cupa Europeană intercluburi, prima în ordine ierarhică pe ramura de sport respectivă, din veniturile proprii ale Ministerului Tineretului şi Sportului, în condiţiile legii.

(8) În cazul jocurilor sportive şi al tenisului, pentru calificările echipelor sportive la competiţii internaţionale menţionate în tabel, Ministerul Tineretului şi Sportului, Comitetul Olimpic şi Sportiv Român pot acorda sportivilor şi colectivelor tehnice, în funcţie de valoarea performanţei, de importanţa şi amploarea competiţiei, de contribuţia personală şi în limita bugetului aprobat, premii/recompense în bani şi/sau în obiecte, până la valoarea sumelor prevăzute astfel:

 

 

 

- euro -

Competiţia

Calificări

Cine acordă premiile/recompensele

a) Jocurile olimpice

până la 3.000

Comitetul Olimpic şi Sportiv Român

b) Campionatele mondiale turneu final

- seniori

- tineret, juniori I

până la

2.000

800

Ministerul Tineretului şi Sportului

c) Campionatele europene turneu final

- seniori

- tineret, juniori I

până la

1.000

500

Ministerul Tineretului şi Sportului

d) Cupa Davis* - calificări în Grupa mondială

FED CUP* - faza finală

până la 3.000

Ministerul Tineretului şi Sportului


* Cupa Davis şi, respectiv, FED CUP reprezintă în ramura de sport tenis competiţia cu valoare de campionat mondial pentru echipele naţionale masculin şi feminin.”

 

11. Articolul 29 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 29. - (1) La jocurile sportive, în cadrul etapelor competiţiilor sportive interne de nivel naţional de seniori, cluburile sportive pot acorda premii/recompense astfel:

a) un premiu/o recompensă de până la 900 lei/sportiv pentru meciurile câştigate în primul eşalon valoric al competiţiei;

b) un premiu/o recompensă de până la 600 lei/sportiv pentru meciurile câştigate în al doilea eşalon valoric al competiţiei.

Premiile/Recompensele se acordă diferenţiat, în funcţie de valoarea meciurilor şi de contribuţia fiecărui sportiv.

(2) Sportivii clasaţi pe locurile I, II şi III în competiţiile interne neprevăzute la art. 25 pot primi din partea organizatorilor un premiu/o recompensă în bani sau în obiecte, în valoare de până la 390 lei, 290 lei şi, respectiv, 190 lei/persoană, din venituri proprii.”

12. Articolul 32 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 32. - (1) Antrenorii care au contribuit la realizarea performanţelor de către sportivi la jocurile olimpice, campionatele mondiale şi europene şi la alte competiţii prevăzute la art. 25, precum şi la realizarea recordurilor omologate prevăzute la art. 30 alin. (1) pot fi premiaţi/ recompensaţi, la propunerea federaţiilor sportive naţionale, în funcţie de:

a) valoarea performanţei obţinute de sportivi;

b) gradul de realizare a obiectivelor planificate;

c) durata participării acestora la pregătirea sportivului/sportivilor;

d) responsabilitatea avută în pregătirea sportivului, respectiv a sportivilor premiaţi/recompensaţi, după caz.

(2) Nivelul maxim al premiului/recompensei ce se poate acorda antrenorilor pentru performanţele obţinute de sportivi, inclusiv pentru recordurile realizate de aceştia, la una dintre competiţiile sportive prevăzute la art. 25 se stabileşte după cum urmează:

A) la disciplinele sportive individuale:

- antrenorul sau antrenorul naţional care a pregătit un singur sportiv premiat/recompensat poate primi un premiu/ o recompensă, al cărui/cărei cuantum este cel mult egal cu valoarea celui acordat sportivului premiat/recompensat;

- antrenorul care a pregătit mai mulţi sportivi premiaţi/recompensaţi poate primi un premiu/o recompensă al cărui/cărei cuantum este cel mult egal cu valoarea cumulată a premiilor/recompenselor unitare ale sportivilor pregătiţi.

La disciplinele sportive individuale olimpice la care pregătirea este asigurată de mai mulţi antrenori, iar competiţia se desfăşoară pe mai multe probe la care se întocmesc clasamente oficiale separate, premierea/recompensarea persoanelor respective se face astfel:

- antrenorul principal sau antrenorul naţional poate primi un premiu/o recompensă compus/compusă din valoarea cea mai mare a unui premiu/unei recompense, cumulată cu valoarea fiecăruia/fiecăreia dintre celelalte premii/recompense obţinute de către sportivii pregătiţi;

- antrenorii secunzi pot primi câte un premiu/o recompensă de până la 75% din valoarea premiului/recompensei acordat/acordate antrenorului principal, în raport cu contribuţia adusă la obţinerea rezultatelor.

La disciplinele sportive individuale neolimpice la care pregătirea este asigurată de mai mulţi antrenori, iar competiţia se desfăşoară pe mai multe probe la care se întocmesc clasamente oficiale separate, premierea/recompensarea persoanelor respective se face în limita sumei totale a premiilor/recompenselor unitare acordate pentru fiecare probă. Cuantumul premiului/recompensei ce se acordă fiecărui antrenor se stabileşte în funcţie de contribuţia acestuia la obţinerea rezultatelor.

La probele pe echipe, echipaje sau ştafete din cadrul disciplinelor sportive individuale olimpice, antrenorul poate primi, pentru fiecare probă pe echipe, echipaje sau ştafete, un premiu/o recompensă al cărui/cărei cuantum este cel mult egal cu valoarea premiului/recompensei individual/individuale acordat/acordate unui sportiv la proba respectivă. În cazul în care pregătirea a fost asigurată de mai mulţi antrenori, premierea/recompensarea persoanelor respective se face astfel:

- antrenorul principal sau antrenorul naţional poate primi un premiu/o recompensă compus/compusă din valoarea premiului/recompensei individual/individuale celui/celei mai mare/mari acordat/acordate unui sportiv, cumulat cu 50% din valoarea fiecăruia/fiecăreia dintre celelalte premii/recompense unitare acordate pentru probele respective;

- antrenorii secunzi pot primi câte un premiu/o recompensă de până la 75% din valoarea premiului/recompensei acordat/acordate antrenorului principal, în raport cu contribuţia la obţinerea rezultatelor.

La probele pe echipe, echipaje sau ştafete din cadrul disciplinelor sportive individuale neolimpice, antrenorul poate primi, pentru fiecare probă pe echipe, echipaje sau ştafete, un premiu/o recompensă al cărui/cărei cuantum este cel mult egal cu valoarea premiului/recompensei individual/individuale acordat/acordate unui sportiv la proba respectivă. În cazul în care pregătirea a fost asigurată de mai mulţi antrenori, premiul/recompensa respectiv/respectivă se împarte între aceştia, în raport cu contribuţia fiecăruia la obţinerea performanţelor;

B) la jocurile sportive:

- antrenorul principal sau antrenorul naţional poate primi un premiu/o recompensă echivalent/echivalentă cu cel mult triplul celui mai mare premiu/celei mai mari recompense acordat/acordate unuia dintre sportivi;

- antrenorii secunzi pot primi un premiu/o recompensă de până la 80% din premiul/recompensa acordat/acordată antrenorului principal.

(3) Ministrul tineretului şi sportului, respectiv preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român poate aproba antrenorilor care au contribuit la câştigarea titlului mondial sau european de seniori la probele olimpice, respectiv a locurilor I, II şi III la jocurile olimpice, jocurile olimpice de tineret şi la jocurile paralimpice suplimentarea cu până la 100% a premiului/recompensei acordat/acordate potrivit prevederilor art. 25 coroborate cu ale alin. (1) al prezentului articol.

(4) Cluburile sportive, respectiv instituţiile şi/sau autorităţile prevăzute la art. 26, în condiţiile stipulate la articolul respectiv, pot acorda premii/recompense antrenorilor premiaţi/recompensaţi de Ministerul Tineretului şi Sportului sau de Comitetul Olimpic şi Sportiv Român pentru performanţele obţinute de sportivii acestora, inclusiv pentru obţinerea de recorduri omologate, în limita bugetului alocat.”

13. Articolul 43 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 43. - (1) Ministerul Tineretului şi Sportului, cu consultarea Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, poate acorda anual «Premiul naţional pentru sport», în valoare de 30.000 lei, pentru rezultate de excepţie obţinute în anul respectiv, prin ordin al ministrului tineretului şi sportului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Ministerul Tineretului şi Sportului şi Comitetul Olimpic şi Sportiv Român stabilesc anual laureaţii sportului românesc, cărora li se pot acorda trofee, diplome şi altele asemenea.

(3) Anual, direcţiile pentru sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti şi structurile sportive stabilesc, fiecare, laureaţii sportului la nivelul judeţului, respectiv la nivelul structurii sportive, în baza performanţelor obţinute. Sportivii desemnaţi pot primi premii/recompense în bani şi/sau în obiecte în valoare totală de până la 10.000 lei.”

14. La articolul 47, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) Sportivii componenţi ai loturilor naţionale, antrenorii acestora, precum şi alţi membri ai colectivelor tehnice aprobate de federaţiile sportive naţionale, conform normelor proprii, pot primi pe perioada acţiunii de pregătire sportivă organizate de federaţia sportivă naţională şi a competiţiei sportive la care participă în numele federaţiei o indemnizaţie sportivă, care se acordă din veniturile proprii ale Ministerului Tineretului şi Sportului, astfel:

 

 

Beneficiarul

Suma

Sursa

1.

Sportivi de înaltă performanţă componenţi ai loturilor naţionale de seniori

până la 1.800 lei/persoană/lună

Ministerul Tineretului şi Sportului

2.

Sportivi de performanţă componenţi ai loturilor naţionale de seniori

până la 900 lei/persoană/lună

Ministerul Tineretului şi Sportului

3.

Sportivi de performanţă componenţi ai loturilor naţionale de tineret, juniori 1

până la 700 lei/persoană/lună

Ministerul Tineretului şi Sportului

4.

Tehnicieni

- antrenor naţional

 

100% din indemnizaţia fiecărui sportiv antrenat, dar nu mai mult de 4 sportivi

Ministerul Tineretului şi Sportului”

 

- colectivul tehnic coordonat de un antrenor naţional

150% din indemnizaţia unui antrenor naţional

 

- antrenor principal

100% din indemnizaţia unui sportiv antrenat

 

- antrenor secund

85% din indemnizaţia antrenorului principal

 

- medic

80% din indemnizaţia antrenorului principal

 

- asistent, consultant ştiinţific, metodist, cercetător ştiinţific, psiholog

75% din indemnizaţia antrenorului principal

 

- coregraf, corepetitor

70% din indemnizaţia antrenorului principal

 

- asistent medical - maseur, biochimist, kinetoterapeut

60% din indemnizaţia antrenorului principal

 

- asistent medical

55% din indemnizaţia antrenorului principal

 

- maseur

50% din indemnizaţia antrenorului principal

 

- alţi specialişti

40% din indemnizaţia antrenorului principal

 

15. După articolul 48 se introduce un nou articol, articolul 481, cu următorul cuprins:

„Art. 481. - Indemnizaţia sportivă prevăzută la art. 47 şi prima de lot olimpic prevăzută la art. 48 nu se pot acorda pentru acelaşi beneficiar în aceeaşi perioadă de timp. Prin beneficiar, în sensul prezentului articol, se înţelege orice sportiv, antrenor, tehnician sau orice alt specialist prevăzut la art. 47 şi 48.”

16. Articolul 54 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 54. - Organizaţiile sportive pot aloca fonduri peste limitele prevăzute în prezentele norme pe seama sumelor obţinute din venituri proprii, donaţii sau sponsorizări, în condiţiile legii.”

17. În tot cuprinsul normelor, termenul „indemnizaţie” se înlocuieşte cu expresia „indemnizaţie sportivă”.

Art. II. - Hotărârea Guvernului nr. 1.447/2007 privind aprobarea Normelor financiare pentru activitatea sportivă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 3 decembrie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta hotărâre, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

p. Ministrul tineretului şi sportului,

Emilia Carmen Tocală,

secretar de stat

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

p. Ministrul delegat pentru buget,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Mariana Câmpeanu

 

Bucuresti, 14 noiembrie 2013.

Nr. 888.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

 privind suplimentarea bugetului Ministerului Afacerilor Externe pe anul 2013 din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2013

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă suplimentarea bugetului Ministerului Afacerilor Externe din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2013, la capitolul 54.01 „Alte servicii publice generale”, titlul „Alte transferuri”, cu suma de 493 mii lei, în vederea acordării unui ajutor umanitar de urgenţă Guvernului Republicii Filipine, ca urmare a taifunului din data de 8 noiembrie 2013.

Art. 2. - Ordonatorul principal de credite răspunde de modul de utilizare, în conformitate cu dispoziţiile legale, a sumei prevăzute la art. 1.

Art. 3. - Ministerul Finanţelor Publice este autorizat să introducă, la propunerea ordonatorului principal de credite, modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat şi în volumul şi structura bugetului Ministerului Afacerilor Externe pe anul 2013.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor externe,

Titus Corlăţean

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

 

Bucuresti, 20 noiembrie 2013.

Nr. 904.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind alocarea temporară, pentru lunile noiembrie şi decembrie ale anului 2013, a unor sume din venituri din privatizare ordonatorilor principali de credite cu rol de autoritate de management

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, precum şi al art. 111 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă, aprobată cu modificări prin Legea nr. 362/2009, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre

 

Art. 1. - (1) În scopul asigurării necesarului de finanţare al autorităţilor de management pentru programele operaţionale finanţate din instrumente structurale în cadrul obiectivului convergenţă - Programul operaţional sectorial Mediu (POS M), Programul operaţional regional (POR), Programul operaţional Dezvoltarea capacităţii administrative (PODCA), denumite în continuare programe operaţionale, aferent lunilor noiembrie şi decembrie ale anului 2013, în vederea efectuării plăţilor pentru rambursarea cheltuielilor eligibile către beneficiari şi pentru plata cheltuielilor eligibile rambursabile din cererile de plată aferente instrumentelor structurale, se aprobă alocarea temporară din venituri din privatizare de către Ministerul Finanţelor Publice a sumei de 541.000,00 mii lei, în echivalent euro, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

(2) Ordonatorii principali de credite cu rol de autoritate de management pentru programele operaţionale, care beneficiază de prevederile alin. (1), sunt cei prevăzuţi în anexă.

(3) Sumele alocate autorităţilor de management din venituri din privatizare şi utilizate vor fi rambursate Ministerului Finanţelor Publice, în euro, din sumele restituite cu această destinaţie de către Comisia Europeană, până la data de 21 martie 2014.

Art. 2. - (1) Ministerul Finanţelor Publice, prin Direcţia generală de trezorerie şi datorie publică, efectuează transferul integral, în euro, al sumei prevăzute la art. 1 alin. (1) în termen de două zile lucrătoare de la data solicitării de către Autoritatea de certificare şi plată.

(2) Echivalentul în euro al sumei prevăzute la art. 1 alin. (1) se determină pe baza cursului Băncii Naţionale a României valabil la data efectuării transferului sumelor în valută din contul 3216.800000EUR „Disponibil la vedere. Alte depozite atrase MFP/EURO”, deschis la Banca Naţională a României pe numele Ministerului Finanţelor Publice, în contul analitic denominat în euro 3216.800100EUR „Disponibil din contribuţia financiară a Uniunii Europene reprezentând fonduri externe nerambursabile postaderare”, deschis la Banca Naţională a României, administrat de Autoritatea de certificare şi plată.

(3) Autoritatea de certificare şi plată efectuează schimbul valutar al întregii sume în euro transferate potrivit alin. (1) şi virează echivalentul în lei al sumei rezultate în contul 54.01.03.00 „Disponibil de la bugetul de stat reprezentând prefinanţări şi fonduri în cazul indisponibilităţii temporare aferente instrumentelor structurale”, deschis la Trezoreria Operativă Centrală şi gestionat de Autoritatea de certificare şi plată.

(4) Autoritatea de certificare şi plată efectuează transferul în conturile de disponibil deschise pe numele ordonatorilor principali de credite cu rol de autorităţi de management, integral sau în tranşe, în limita sumei rezultate în urma operaţiunii de schimb valutar prevăzute la alin. (3), proporţional cu sumele prevăzute în anexă, pe baza solicitărilor de fonduri ale autorităţilor de management cuprinzând cereri de rambursare ale beneficiarilor autorizate la plată şi cereri de plată înregistrate la autorităţile de management.

(5) Autorităţile de management pentru programele operaţionale au obligaţia efectuării plăţilor în conturile beneficiarilor, din sumele transferate de Autoritatea de certificare şi plată potrivit alin. (4), în termen de 10 zile, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2013.

(6) Ordonatorii principali de credite cu rol de autorităţi de management pentru programele operaţionale şi Autoritatea de certificare şi plată restituie Ministerului Finanţelor Publice contravaloarea în euro a sumelor neutilizate în lei din venituri din privatizare în contul prevăzut la alin. (2), până la data de 7 ianuarie 2014.

(7) Autorităţile de management notifică Autoritatea de certificare şi plată cu privire la cheltuirea integrală a sumelor transferate potrivit alin. (4) sau cu privire la restituirea sumelor neutilizate, prevăzute la alin. (6), în termen de două zile lucrătoare de la efectuarea operaţiunii.

Art. 3. - (1) Reconstituirea veniturilor din privatizare se realizează de ordonatorii principali de credite cu rol de autoritate de management prin intermediul Autorităţii de certificare şi plată, din sumele primite de la Comisia Europeană, ca urmare a transmiterii către aceasta a aplicaţiilor de plată aferente programelor operaţionale. Autorităţile de management pentru programele operaţionale au obligaţia transmiterii la Autoritatea de certificare şi plată, în termen de 30 de zile calendaristice de la data primirii fondurilor, a declaraţiilor lunare de cheltuieli eligibile, potrivit prevederilor cadrului legal naţional şi comunitar, a căror valoare totală aferentă finanţării din instrumente structurale să fie cel puţin egală cu valoarea sumei primite.

Autoritatea de certificare şi plată va asigura procesarea şi transmiterea declaraţiilor de cheltuieli către Comisia Europeană în termen de 20 de zile lucrătoare de la data primirii acestora de la autorităţile de management, în condiţiile în care nu este necesară întreruperea termenului de procesare ca urmare a identificării unor deficienţe.

(2) Reconstituirea sumelor transferate potrivit art. 2 alin. (4) se va efectua prin transferarea echivalentului în euro din contul denominat în euro „Disponibil din contribuţia financiară a Uniunii Europene reprezentând fonduri externe nerambursabile postaderare”, deschis la Banca Naţională a României pe numele Autorităţii de certificare şi plată din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, în contul „Disponibil la vedere. Alte depozite atrase MFP/EURO”, deschis la Banca Naţională a României pe numele Ministerului Finanţelor Publice, până la incidenţa sumei în euro prevăzute la art. 2 alin. (2), luând în considerare notificările autorităţilor de management prevăzute la art. 2 alin. (7).

(3) Sumele necesare pentru finanţarea eventualelor diferenţe nefavorabile de curs valutar rezultate ca urmare a restituirii sumelor neutilizate din veniturile din privatizare, potrivit art. 2 alin. (6), se asigură din bugetul propriu al ordonatorilor principali de credite cu rol de autoritate de management.

(4) Sumele reprezentând diferenţe favorabile de curs valutar rezultate ca urmare a restituirii sumelor neutilizate din veniturile din privatizare, potrivit art. 2 alin. (6), se fac venit la bugetul de stat.

Art. 4. - Sumele în euro încasate potrivit art. 2 alin. (6) şi art. 3 alin. (2) şi (3) până la concurenţa totală a sumei alocate de Ministerul Finanţelor Publice potrivit art. 2 alin. (2) se înregistrează ca venituri din privatizare în valută şi se stinge obligaţia de restituire a sumelor alocate din venituri din privatizare în euro a ordonatorilor principali de credite prevăzuţi în anexă.

Art. 5. – (1) Alineatul (3) al articolului 1 din Hotărârea Guvernului nr. 787/2013 privind alocarea temporară, pentru lunile octombrie şi noiembrie ale anului 2013, a unor sume din venituri din privatizare ordonatorilor principali de credite cu rol de autoritate de management, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 14 octombrie 2013, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Sumele alocate autorităţilor de management din venituri din privatizare şi utilizate vor fi rambursate Ministerului Finanţelor Publice, în euro, din sumele restituite cu această destinaţie de către Comisia Europeană, până la data de 15 februarie 2014.”

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

Ministrul mediului şi schimbărilor climatice,

Rovana Plumb

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

Ministrul fondurilor europene,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucuresti, 20 noiembrie 2013.

Nr. 913.

 

ANEXĂ

 

Repartiţia sumelor alocate temporar, pentru lunile noiembrie şi decembrie ale anului 2013, din venituri din privatizare, ordonatorilor principali de credite cu rol de autoritate de management

 

 

- mii lei -

Ordonator principal de credite - AM

Total necesar fonduri noiembrie şi decembrie 2013 (FEN)

1

2

Ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice - POS Mediu

200.000,00

Ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - POR

276.000,00

Ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - PODCA

65.000,00

TOTAL

541.000,00

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru abrogarea art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 275/2013 privind aprobarea unor măsuri în vederea reorganizării prin divizare parţială a Companiei Naţionale a Cuprului, Aurului şi Fierului „Minvest” - S.A. Deva şi înfiinţarea Societăţii „Minvest Roşia Montană”- S.A. şi pentru completarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 47/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 275/2013 privind aprobarea unor măsuri în vederea reorganizării prin divizare parţială a Companiei Naţionale a Cuprului, Aurului şi Fierului „Minvest” - S.A. Deva şi înfiinţarea Societăţii „Minvest Roşia Montană” - S.A., publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 29 mai 2013.

(2) La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 47/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 102 din 20 februarie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, la litera A „Unităţile aflate în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Economiei”, punctul V „Unităţi care funcţionează sub autoritatea Ministerului Economiei”, după punctul 31 se introduce un nou punct, punctul 32, cu următorul cuprins:

„32. Societatea «Minvest Roşia Montană» - S.A.”

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine,

Dan-Coman Şova

Ministrul economiei,

Andrei Dominic Gerea

Bucuresti, 20 noiembrie 2013.

Nr. 914.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL MEDIULUI SI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE

 

ORDIN

privind aprobarea componenţei, organizării şi funcţionării Comitetului consultativ pentru sectorul pescăresc

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 2.735 din 25 aprilie 2013 al Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură,

în temeiul art. 18 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultură, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 428/2013 privind organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru ape, păduri şi piscicultură, precum şi pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 48/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice şi pentru modificarea unor acte normative în domeniul mediului şi schimbărilor climatice, cu modificările ulterioare,

ministrul mediului şi schimbărilor climatice emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă componenţa Comitetului consultativ pentru sectorul pescăresc, format din experţi/specialişti desemnaţi de structurile reprezentative prevăzute în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare al Comitetului consultativ pentru sectorul pescăresc, prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 3. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, prevederile Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 96/2011 pentru aprobarea componenţei, organizării şi funcţionării Comitetului consultativ pentru sectorul pescăresc, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 5 mai 2011, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul mediului şi schimbărilor climatice,

Rovana Plumb

 

Bucuresti, 10 noiembrie 2013.

Nr. 2.421.

 

ANEXA Nr. 1

 

LISTA

autorităţilor publice, asociaţiilor, federaţiilor, patronatelor şi institutelor de cercetare care nominalizează reprezentanţi în Comitetul consultativ pentru sectorul pescăresc

 

1. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice - Direcţia dezvoltare durabilă şi protecţia naturii

2. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice - Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultură

3. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

4. Ministerul Afacerilor Interne

5. Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură

6. Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”

7. Administraţia Naţională „Apele Române”

8. Universitatea Dunărea de Jos, Facultatea de Ingineria Alimentelor şi Piscicultură - Galaţi

9. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”, Constanţa

10. Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare „Delta Dunării”, Tulcea

11. Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit şi Acvacultură, Galaţi

12. Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet

13. Asociaţia pescarilor comerciali de la Marea Neagră „Ropescador”

14. Federaţia Organizaţiilor de Pescari de la Marea Neagră

15. Patronatul Peştelui din România

16. Asociaţia Naţională a Producătorilor din Pescărie „Romfish”

17. Asociaţia Procesatorilor, Importatorilor şi Comercianţilor de Peşte din România

18. Federaţia Organizaţiilor Producătorilor de Peşte Delta Dunării

19. Federaţia Organizaţiilor de Pescari Delta Dunării

20. Federaţia Română de Pescuit Sportiv

21. Federaţia „Coaliţia Natura 2000” România

22. Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România

 

ANEXA Nr. 2

 

REGULAMENT

de organizare şi funcţionare al Comitetului consultativ pentru sectorul pescăresc

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - (1) Comitetul consultativ pentru sectorul pescăresc, denumit în continuare Comitetul, se constituie ca structură consultativă pe lângă Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice - Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, în scopul utilizării optime a resurselor acvatice vii şi dezvoltării acvaculturii.

 (2) Comitetul are următoarele atribuţii:

a) dezbate şi formulează puncte de vedere fundamentate cu privire la strategia de dezvoltare a sectorului pescăresc, armonizate cu Politica comună de pescuit adaptată la condiţiile naţionale specifice;

b) identifică acţiuni şi propune măsuri pentru implementarea Politicii comune de pescuit în conformitate cu angajamentele României;

c) asigură un schimb continuu de informaţii şi acţiuni între: autoritatea publică centrală cu atribuţii în domeniul pescuit şi acvacultură, autoritatea de reglementare şi control, mediul economic, asociaţii profesionale şi de altă natură şi comunităţi pescăreşti privind procesul de dezvoltare a activităţilor din sectorul pescăresc;

d) propune standarde şi coduri profesionale care urmăresc creşterea calităţii activităţilor şi produselor pescăreşti în condiţiile unei conduite responsabile;

e) asigură fundamentarea tehnică, ştiinţifică şi legală a proiectelor de acte normative care reglementează activităţile în domeniul pescăresc;

f) susţine organizarea de evenimente în scopul promovării sectorului pescăresc, a protejării resurselor piscicole şi a habitatelor de pescuit şi a implicării comunităţilor de pescari;

g) asigură cadrul organizatoric de consultări privind soluţionarea problemelor în interesul reciproc.

 

CAPITOLUL II

Organizarea Comitetului

 

Art. 2. - (1) Comitetul are următoarea structură: un preşedinte, un vicepreşedinte, un secretar şi membri.

(2) Din rândul membrilor se aleg preşedintele şi vicepreşedintele, iar secretariatul este asigurat de Direcţia politici, strategii şi proiecte pentru ape şi piscicultură din cadrul Departamentului pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, care nominalizează secretarul.

(3) Membrii Comitetului sunt reprezentanţii nominalizaţi de autorităţile publice, asociaţiile, federaţiile, patronatele şi institutele de cercetare nominalizate în anexa nr. 1 la ordin.

Art. 3. - Preşedintele şi vicepreşedintele sunt aleşi anual prin vot deschis de către membrii Comitetului, din rândul acestora, în baza majorităţii numărului de voturi exprimate.

Art. 4. - (1) Comitetul se reuneşte trimestrial, în sesiuni ordinare şi în sesiuni extraordinare, la convocarea preşedintelui sau a cel puţin o treime din membri.

(2) Comitetul poate să lucreze în plen sau pe grupuri de lucru, structurate pe domenii de interes.

(3) Constituirea grupurilor de lucru, pe probleme specifice, precum şi nominalizarea secretarului grupului se realizează în prima întâlnire a Comitetului.

(4) Comitetul şi grupurile de lucru sunt legal constituite în prezenţa a jumătate plus unu din membri şi decid valabil cu jumătate plus unu din membrii prezenţi.

(5) Desfăşurarea întâlnirilor Comitetului şi a grupurilor de lucru vor fi consemnate în procese-verbale întocmite de secretariat.

(6) Comitetul emite rezoluţii şi proceduri de lucru, iar grupurile de lucru emit puncte de vedere, care vor fi prezentate spre analiză Comitetului.

(7) La reuniunile Comitetului şi ale grupurilor de lucru pot participa şi invitaţi, cu rol consultativ.

(8) Convocarea reuniunilor Comitetului şi ale grupurilor de lucru se face cu cel puţin 7 zile înainte de data acestora, cu excepţia sesiunilor extraordinare, când acest termen se reduce la două zile.

(9) La convocarea reuniunii se vor prezenta, în scris, locul, data, ora şi ordinea de zi ale şedinţei.

(10) Ordinea de zi se comunică membrilor Comitetului, care pot face propuneri justificate de modificare.

(11) În cazul în care există opinii contrare, acestea se vor audia şi se vor supune aprobării.

(12) Problemele de pe ordinea de zi sunt supuse dezbaterii, fiecare membru având dreptul să îşi susţină punctul de vedere.

(13) Toate propunerile redactate se supun aprobării prin vot deschis.

(14) În exercitarea atribuţiilor sale, Comitetul adoptă rezoluţii care se iau cu votul majorităţii simple a membrilor prezenţi, în condiţiile prevăzute la alin. (4), şi se consemnează în procesul - verbal de şedinţă, care este semnat de participanţii la întâlnire.

(15) Rezoluţiile Comitetului au caracter consultativ şi sunt înaintate conducerii Departamentului pentru Ape, Păduri şi Piscicultură.

 

CAPITOLUL III

Atribuţii

 

Art. 5. - Preşedintele Comitetului îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) convoacă şi prezidează lucrările Comitetului;

b) reprezintă Comitetul în relaţiile externe ale acestuia;

c) prezintă un raport anual conducerii Departamentului pentru Ape, Păduri şi Piscicultură privind activitatea Comitetului;

d) poate mandata vicepreşedintele să îndeplinească atribuţiile sale, în cazul în care, din motive obiective, nu le poate exercita.

Art. 6. - Vicepreşedintele Comitetului are următoarele atribuţii:

a) asigură operativitatea desfăşurării activităţii Comitetului;

b) îndeplineşte sarcinile prevăzute prin mandatul încredinţat de preşedinte.

Art. 7. - Atribuţiile membrilor Comitetului sunt următoarele:

a) participă la şedinţele Comitetului şi ale grupurilor de lucru, în baza nominalizării structurii pe care o reprezintă;

b) înaintează secretariatului, cu cel puţin 10 zile înainte de reuniunea curentă, materialele care vor fi supuse dezbaterii;

c) asigură comunicarea dintre organizaţiile pe care le reprezintă şi ceilalţi membri;

d) asigură diseminarea informaţiilor către membrii organizaţiilor pe care le reprezintă;

e) participă la orice alte acţiuni stabilite în cadrul întrunirilor Comitetului.

Art. 8. -  (1) Atribuţiile secretarului Comitetului sunt următoarele:

a) asigură partea organizatorică a desfăşurării activităţii Comitetului;

b) asigură redactarea proceselor-verbale, a raportului anual şi a rezoluţiilor, consemnând toate documentele aferente activităţii Comitetului;

c) transmite membrilor Comitetului convocatorul reuniunilor şi ordinea de zi a acestora, cu precizarea locului, datei şi orei;

d) transmite membrilor Comitetului materialele care vor fi supuse dezbaterii, în cadrul reuniunii curente, odată cu ordinea de zi;

e) răspunde pentru arhivarea documentelor şi a rezoluţiilor Comitetului;

f) asigură transmiterea rezoluţiilor adoptate de către Comitet către conducerea Departamentului pentru Ape, Păduri şi Piscicultură şi instituţiile vizate şi urmăreşte efectele acestora;

g) asigură corespondenţa electronică şi derularea procedurii de vot.

 (2) Atribuţiile secretarului Grupului de lucru sunt următoarele:

a) asigură partea organizatorică a desfăşurării activităţii Grupului de lucru;

b) asigură redactarea proceselor-verbale şi a punctelor de vedere consolidate în cadrul Grupului de lucru;

c) asigură aducerea la cunoştinţa preşedintelui Comitetului a punctelor de vedere elaborate în cadrul Grupului de lucru şi le transmite secretariatului Comitetului pentru a fi prezentate conducerii Departamentului pentru Ape, Păduri şi Piscicultură.

 

CAPITOLUL IV

Dispoziţii finale

 

Art. 9. - (1) Raportul anual şi rezoluţiile Comitetului se publică pe site-ul Departamentului pentru Ape, Păduri şi Piscicultură şi al Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.

(2) Documentele şi corespondenţa Comitetului se înregistrează în registrul de intrări şi ieşiri constituit la Direcţia de politici, strategii şi proiecte pentru apă şi piscicultură din cadrul Departamentului pentru Ape, Păduri şi Piscicultură.