MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 168/2013

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXV - Nr. 168         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 28 martie 2013

 

SUMAR

 

DECRETE

 

344. - Decret pentru constatarea vacanţei unui post de membru al Guvernului

 

345. - Decret pentru desemnarea unui membru al Guvernului ca ministru interimar

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 66 din 21 februarie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, precum şi ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii

 

Decizia nr. 67 din 21 februarie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

113. - Hotărâre privind modificarea anexei nr. N/28 la Hotărârea Guvernului nr. 536/2006 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivelor de investiţii cuprinse în „Proiectul nr. 3 - Modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în bazinul Criş, în judeţul Vaslui şi în municipiul Ploieşti” din cadrul Memorandumului aprobat în şedinţa Guvernului din 12 ianuarie 2006 pentru aprobarea unor împrumuturi de până la 1.441.000.000 euro în perioada 2006- 2009, pentru finanţarea investiţiilor prioritare de mediu şi gospodărire a apelor

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

170. - Decizie privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, prin detaşare, a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 de către domnul Gheorghe Tănăsoiu

 

171. - Decizie privind exercitarea, cu caracter temporar, a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 de către doamna Denisa CorinaTănase

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

241. - Ordin privind dispunerea radierii din Registrul general al instituţiilor financiare nebancare a Societăţii Comerciale FORTE CONSULT LEASING IFN - S.A.

 

ACTE ALE PARTIDELOR POLITICE

 

Cuantumul total al sumelor provenite din finanţările private ale partidelor politice în anul 2012, conform Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale - Forumul Democrat al Germanilor din România - Organizaţia pe ţară

 

Cuantumul total al sumelor provenite din finanţările private ale partidelor politice în anul 2012, conform Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale - Forumul Democrat al Germanilor din România - Forumul Democrat al Germanilor din Jimbolia

 

Cuantumul total al sumelor provenite din finanţările private ale partidelor politice în anul 2012, conform Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale - Forumul Democrat German - Filiala Oţelu Roşu, judeţul Caraş-Severin

 

Cuantumul total al sumelor provenite din finanţările private ale partidelor politice în anul 2012, conform Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale - Forumul Democrat al Germanilor din România - Forumul | Democrat German Anina - Steierdorf

 

DECRETE

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru constatarea vacanţei unui post de membru al Guvernului

În temeiul art. 85 alin. (2), al art. 100 alin. (1) şi al art. 106 din Constituţia României, republicată, precum şi al art. 5 şi art. 8 alin. (1) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere propunerea prim-ministrului,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se ia act de demisia doamnei Mona-Maria Pivniceru, ministrul justiţiei, şi se constată încetarea funcţiei acesteia de membru al Guvernului.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 28 martie 2013.

Nr. 344.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru desemnarea unui membru al Guvernului ca ministru interimar

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), ale art. 100 alin. (1), ale art. 106 şi ale art. 107 alin. (4) din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 9 alin. (2) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

ca urmare a demisiei din funcţia de ministru al justiţiei a doamnei Mona-Maria Pivniceru,

având în vedere propunerea prim-ministrului,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se desemnează domnul Victor-Viorel Ponta, prim-ministru al Guvernului României, ca ministru interimar al justiţiei.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 28 martie 2013.

Nr. 345.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 66

din 21 februarie 2013

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, precum şi ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Simina Gagu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, precum şi ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, excepţie ridicată de Petre Bulearcă în Dosarul nr. 9.916/2/2011 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.386D/2012.

La apelul nominal răspunde, pentru partea Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, consilierul juridic Mihai Ionescu, cu delegaţie depusă la dosar. Lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.387D/2012, având ca obiect excepţia de neconstitu­ţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, excepţie ridicată de Savu Cerbureanu în Dosarul nr. 3.469/2/2012 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

La apelul nominal răspunde, pentru partea Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, consilierul juridic Mihai Ionescu, cu delegaţie depusă la dosar. Lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.

Reprezentantul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii este de acord cu măsura conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării dosarelor.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.387D/2012 la Dosarul nr. 1.386D/2012, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă

jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale. Susţine că, în prezent, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii nu are atribuţii jurisdicţionale, iar drepturile persoanelor verificate sunt garantate în tot cursul procesului declanşat pentru constatarea, de către instanţa judecătorească, a calităţii de lucrător sau colaborator al Securităţii.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 672 din 26 iunie 2012.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierea din 12 septembrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 9.916/2/2011, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, precum şi ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii.

Excepţia a fost ridicată de Petre Bulearcă într-o cauză având ca obiect o acţiune în constatare a calităţii de lucrător al Securităţii.

Prin Sentinţa civilă nr. 5.013 din 17 septembrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 3.469/2/2012, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii.

Excepţia a fost ridicată de Savu Cerbureanu într-o cauză având ca obiect o acţiune în constatare a calităţii de lucrător al Securităţii.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, încălcarea gravă a prezumţiei de nevinovăţie, deoarece prevederile de lege criticate, prin art. 2 lit. a), lasă loc unei interpretări abuzive, punând semnul egalităţii între calitatea de lucrător al Securităţii şi desfăşurarea de activităţi prin care s-au suprimat ori îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului şi creează premisele unei forme de răspundere morală şi juridică pentru simpla participare la activitatea fostelor servicii de informaţii, fără a stabili vreo formă de vinovăţie. Inducând ideea prezumţiei de vinovăţie colectivă pentru toţi lucrătorii fostei Securităţi, se încalcă dispoziţiile art. 23 alin. (11) din Constituţie.

În acelaşi timp, susţin că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece acordă Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii atribuţii jurisdicţionale. Or, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii trebuie să fie o autoritate administrativă autonomă, fără atribuţii jurisdicţionale, având drept unic rol asigurarea accesului cetăţeanului la propriul dosar, în calitatea sa de „depozitar şi administrator” al documentelor întocmite de fosta Securitate.

Contrar art. 126 alin. (5) şi art. 24 din Constituţie, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii se substituie unei instanţe judecătoreşti, exercitând o jurisdicţie specifică în cadrul căreia administrează probe, şi dă un verdict privind calitatea de lucrător al Securităţii, în timp ce persoana vizată nu are posibilitatea de a se apăra în faţa Colegiului Consiliului, care emite note de constatare a calităţii de lucrător sau colaborator al Securităţii. Subliniază că instanţa de contencios administrativ are doar un rol formal, întrucât nu face altceva decât să certifice ulterior ceea ce a constatat această autoritate.

Totodată, prin introducerea unei acţiuni în constatare, fără a avea o legitimare procesuală activă, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii se subrogă în dreptul cetăţeanului de a avea acces liber la justiţie pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime şi se substituie instituţiei Avocatul Poporului. Astfel, prin art. 8 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 se realizează o extindere nepermisă a sferei titularilor dreptului de acces liber la justiţie, dincolo de limitele sale constituţionale. Cu alte cuvinte, prevederile legale criticate convertesc dreptul de acces liber la justiţie într-o obligaţie.

De asemenea, desemnarea, iniţial, a Tribunalului Bucureşti şi, ulterior, a Curţii de Apel Bucureşti ca unică instanţă judecătorească competentă în ceea ce priveşte acţiunile în constatarea calităţii de lucrător sau colaborator al Securităţii este neconstituţională, de vreme ce adeverinţele prevăzute la art. 8 lit. b) şi art. 9 din ordonanţa de urgenţă pot fi contestate, de orice persoană interesată, în faţa instanţei de contencios administrativ competente teritorial. Pe de altă parte, persoanei verificate i se îngrădeşte posibilitatea exercitării dreptului la apărare în faţa unei instanţe de judecată apropiate de domiciliul său.

Prin reglementarea voit contradictorie, cuprinsă în art. 10 alin. (2) referitor la instanţa competentă în soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva adeverinţelor prevăzute la art. 8 lit. b) şi art. 9, comparativ cu cea din art. 11 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă privind instanţa judecătorească competentă să soluţioneze acţiunea în constatare introdusă de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, se creează o inegalitate de tratament juridic, contrară dispoziţiilor art. 16 din Constituţie.

Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal consideră că prevederile de lege criticate nu încalcă dispoziţiile din Constituţie invocate. În opinia instanţei, actul normativ criticat nu conţine prevederi cu caracter sancţionator, acesta urmărind un scop de deconspirare, prin consemnare publică, a activităţii lucrătorilor fostei Securităţi, şi nu de stabilire a vreunei răspunderi juridice. De asemenea, procedura de analizare a înscrisurilor aflate în arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în vederea sesizării instanţei judecătoreşti cu acţiunea în constatare, este o procedură administrativă şi nu una jurisdicţională, iar stabilirea unei competenţe exclusive a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia contencios administrativ şi fiscal este în acord cu dispoziţiile art. 10 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, potrivit cărora competenţa de soluţionare a cauzelor revine instanţei de la domiciliul reclamantului.

Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, precum şi ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008.

Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1)şi (2) privind accesul liber la justiţie, art. 23 alin. (11) privind prezumţia de nevinovăţie, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 51 privind dreptul de petiţionare, art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 58 alin. (1) privind numirea şi rolul Avocatului Poporului şi art. 126 alin. (5) privind interzicerea înfiinţării instanţelor extraordinare.

1. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 672 din 26 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 8 august 2012, a constatat că sintagmele „indiferent sub ce formă” şi „relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii” cuprinse în art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 sunt neconstituţionale. În aceste condiţii, Curtea constată că, în cauza de faţă, sunt incidente dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, potrivit cărora „Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale”. Reţinând că acest caz de inadmisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate a intervenit anterior sesizării Curţii, excepţia cu acest obiect urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.

2. Totodată, Curtea reţine că celelalte prevederi criticate au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate exercitat din perspectiva unor critici de neconstituţionalitate asemănătoare.

Astfel, Curtea a statuat, ca apreciere generală, că, faţă de Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste, declarată neconstituţională prin Decizia nr. 51 din 31 ianuarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 6 februarie 2008, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008, a produs o modificare substanţială a regimului juridic aplicabil persoanelor în legătură cu care s-a constatat că sunt colaboratori sau lucrători ai Securităţii. Curtea a reţinut că actul normativ criticat urmăreşte deconspirarea prin consemnarea publică a acestor persoane, fără să promoveze răspunderea juridică şi politică a acestora şi fără să creeze premisele unei forme de răspundere morală şi juridică colectivă, pentru simpla participare la activitatea serviciilor de informaţii, în condiţiile lipsei de vinovăţie şi a vreunei încălcări a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 436 din 15 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 9 iunie 2010, şi Decizia nr. 760 din 7 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 668 din 20 septembrie 2011).

În continuare, Curtea a constatat că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 a realizat o reconfigurare a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, ca autoritate administrativă autonomă, lipsită de atribuţii jurisdicţionale, ale cărei acte privind accesul la dosar şi deconspirarea Securităţii sunt supuse controlului instanţelor de judecată. Aşadar, în condiţiile în care acţiunea în constatarea calităţii de lucrător al Securităţii sau colaborator al acesteia este introdusă la o instanţă de judecată a cărei hotărâre poate fi atacată cu recurs, prevederile de lege criticate nu sunt de natură să confere Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii rolul de instanţă extraordinară (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 1.194 din 24 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 4 noiembrie 2009).

De asemenea, în cadrul acţiunii în constatare promovate de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, pârâtul nu trebuie să îşi demonstreze propria nevinovăţie, revenind instanţei de judecată obligaţia de a administra tot probatoriul pe baza căruia să pronunţe soluţia (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 455 din 8 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 436 din 30 iunie 2012).

În acelaşi timp, Curtea nu a reţinut nici critica referitoare la pretinsa încălcare a principiului liberului acces la justiţie ca urmare a subrogării Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii în dreptul cetăţeanului care se consideră vătămat prin acţiunile abuzive ale unor lucrători din fosta Securitate de a avea acces liber la justiţie pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.

Astfel cum a statuat Curtea în jurisprudenţa sa, prevederile art. 1 alin. (7) şi (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 sunt edificatoare în acest sens, conferind persoanei, subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de Securitate, precum şi, după caz, soţului supravieţuitor şi rudelor până la gradul al patrulea inclusiv ale persoanei decedate ori moştenitorilor săi testamentari dreptul de a afla identitatea lucrătorilor Securităţii şi a colaboratorilor acesteia care au contribuit cu informaţii la completarea dosarului şi, de asemenea, de a solicita verificarea calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului. Din cuprinsul acestor dispoziţii legale se desprinde concluzia potrivit căreia Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii acţionează inclusiv la cererea persoanelor îndreptăţite, astfel că nu se pune problema nesocotirii dreptului acestora de liber acces la justiţie (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 608 din 12 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 21 iulie 2011).

Totodată, legitimarea procesuală a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii de a introduce cererea în constatarea calităţii de lucrător sau colaborator al Securităţii izvorăşte din înseşi prevederile legale care reglementează activitatea de deconspirare a Securităţii şi se justifică prin interesul general pe care, în actualul context istoric, societatea românească îl manifestă faţă de consemnarea publică a celor care au fost lucrători sau colaboratori ai Securităţii. De altfel, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că acţiunile promovate de Consiliu nu tind la obţinerea unei condamnări judiciare, consecinţa acestora rezumându-se la simpla aducere la cunoştinţa publică a soluţiilor pronunţate de instanţele judecătoreşti în acţiunile în constatarea calităţii de lucrător sau colaborator al Securităţii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.380 din 26 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 24 ianuarie 2011).

De asemenea, Curtea a constatat netemeinicia criticilor referitoare la nesocotirea dispoziţiilor constituţionale care statuează cu privire la rolul Avocatului Poporului de apărător al drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice. Posibilitatea pe care o are Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii de a promova acţiuni în constatarea calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia nu reprezintă o substituire în atribuţiile instituţiei Avocatului Poporului. Această instituţie dispune de mecanisme specifice, determinate în mod cuprinzător şi detaliat în legea sa de organizare şi funcţionare, de natură să asigure în mod eficient realizarea rolului său constituţional (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.377 din 26 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 27 ianuarie 2011).

Cu privire la critica referitoare la competenţa exclusivă a Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti de soluţionare a cauzelor având ca obiect constatarea calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, Curtea Constituţională a reţinut că, potrivit art. 126 alin. (1) şi (2) din Constituţie, justiţia se realizează prin instanţele judecătoreşti, a căror competenţă este stabilită numai prin lege (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 1.415 din 20 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 28 noiembrie 2011).

Totodată, Curtea a constatat că este lipsită de orice fundament critica privind nerespectarea principiului egalităţii în drepturi, susţinută din perspectiva stabilirii instanţelor de contencios administrativ competente teritorial să judece contestaţiile formulate împotriva adeverinţelor prevăzute la art. 8 lit. b) şi art. 9 din ordonanţa de urgenţă, de vreme ce art. 10 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, astfel cum a fost modificat prin articolul unic pct. 16 din Legea nr. 293/2008, stabileşte, fără echivoc, că „Adeverinţele prevăzute la art. 8 lit. b) şi art. 9 [...] pot fi contestate la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti de către orice persoană interesată, în termen de 30 de zile de la publicarea lor” (a se vedea Decizia nr. 1.560 din 6 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 80 din 1 februarie 2012).

De altfel, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 nu instituie niciun privilegiu sau nicio discriminare pe criterii arbitrare, fiind aplicabilă tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei (ase vedea Decizia nr. 760 din 7 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 668 din 20 septembrie 2011).

Distinct de acestea, Curtea a reţinut că aprecierea întrunirii cumulative a condiţiilor prevăzute de lege pentru constatarea calităţii de lucrător sau colaborator al Securităţii revine instanţei judecătoreşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti. Asemenea aspecte reprezintă, aşadar, probleme ce ţin exclusiv de interpretarea şi aplicarea legii, fiind de competenţa instanţei judecătoreşti, iar nu a Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată (a se vedea, în sensul celor de mai sus, Decizia nr. 27 din 5 februarie 2013*) nepublicată până la data pronunţării prezentei decizii).

Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, cele statuate prin deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

În final, Curtea constată că celelalte dispoziţii constituţionale invocate nu au relevanţă pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, în privinţa sintagmelor „indiferent sub ce formă” şi „relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii”, excepţie ridicată de Petre Bulearcă în Dosarul nr. 9.916/2/2011 şi Savu Cerbureanu în Dosarul nr. 3.469/2/2012, dosare ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a celorlalte prevederi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, precum şi ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, excepţie ridicată de aceiaşi autori în aceleaşi dosare ale aceleiaşi instanţe judecătoreşti.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 21 februarie 2013.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Simina Gagu

 


*) Decizia nr. 27 din 5 februarie 2013 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 21 martie 2013.

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 67

din 21 februarie 2013

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Simina Gagu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, excepţie ridicată de Marin Tănase în Dosarul nr. 4.343/2/2011 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.389D/2012.

La apelul nominal răspunde, pentru partea Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, consilierul juridic Mihai Ionescu, cu delegaţie depusă la dosar. Lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 1.390D/2012 şi nr. 1.411 D/2012, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Valentin Ianto în Dosarul nr. 6.953/2/2011 şi de Mihai Crăciun în Dosarul nr. 3.729/2/2011, dosare ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

La apelul nominal răspunde, pentru partea Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, consilierul juridic Mihai Ionescu, cu delegaţii depuse la dosare. Lipsesc autorii excepţiilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.

Reprezentantul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii este de acord cu măsura conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării dosarelor.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.390D/2012 şi nr. 1.411 D/2012 la Dosarul nr. 1.389D/2012, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, spre exemplu Decizia nr. 672 din 26 iunie 2012.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin sentinţele civile nr. 1.410 şi nr. 1.412 din 28 februarie 2012, pronunţate în dosarele nr. 4.343/2/2011 şi nr. 6.953/2/2011, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii.

Excepţia a fost ridicată de Marin Tănase şi Valentin Ianto în cauze având ca obiect acţiuni în constatare.

Prin încheierea din 17 ianuarie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 3.729/2/2011, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii.

Excepţia a fost ridicată de Mihai Crăciun într-o cauză având ca obiect o acţiune în constatare.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile de lege criticate încalcă principiul neretroactivităţii legii, deoarece instituie forme de vinovăţie retroactivă pentru „activităţi prin care s-au suprimat ori îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului”, înţelese prin prisma legislaţiei în vigoare, dar petrecute sub incidenţa unei legislaţii anterioare, cu reglementări diferite. Se creează, de asemenea, premisele unei forme de răspundere morală şi juridică pentru simpla participare la activitatea fostei structuri informative a României.

Printr-un abuz de reglementare, prevederile legale criticate acordă Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii atribuţii jurisdicţionale şi stabilesc posibilitatea acestei autorităţi de a se substitui instanţelor judecătoreşti. Astfel, Consiliul nu funcţionează doar ca o autoritate administrativă autonomă al cărei unic scop să fie de a permite cetăţeanului accesul la propriul dosar, în calitatea sa de „depozitar şi administrator” al documentelor întocmite de fosta Securitate, ci exercită o jurisdicţie specială, în cadrul căreia selectează, evaluează şi administrează, în mod speculativ, documente desprinse din contextul general al faptelor şi actelor normative sub incidenţa cărora s-au petrecut, constituind probe, pe baza cărora decide asupra vinovăţiei persoanei verificate. Aceste probe sunt prezentate ulterior instanţei judecătoreşti, spre confirmare sau infirmare. De asemenea, este îngrădit dreptul persoanei verificate la apărare în faţa Colegiului Consiliului, încălcându-se astfel principiul contradictorialităţii dezbaterilor.

Totodată, prin introducerea unei acţiuni în constatare, în absenţa unui mandat şi fără a avea o legitimare procesuală activă, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii se subrogă în dreptul persoanei vătămate de a avea acces liber la justiţie şi se substituie instituţiei Avocatul Poporului.

Autorii susţin, de asemenea, că prevederile de lege criticate instituie în sarcina instanţei de contencios administrativ judecarea unor „acţiuni străine de competenţa sa materială”. Calitatea de lucrător al Securităţii trebuie stabilită, identificată şi analizată din punctul de vedere al actelor materiale şi al activităţii de tip militar supuse regimului ordinelor şi regulamentelor militare, depunerii unui jurământ militar şi structurate pe o ierarhie şi acte de comandă, nesupuse jurisdicţiei de contencios administrativ.

Totodată, desemnarea, iniţial, a Tribunalului Bucureşti şi, ulterior, a Curţii de Apel Bucureşti ca unică instanţă judecătorească competentă în ceea ce priveşte acţiunile în constatarea calităţii de lucrător sau colaborator al Securităţii este neconstituţională, deoarece persoanei verificate i se îngrădeşte posibilitatea exercitării dreptului la apărare în faţa unei instanţe de judecată apropiate de domiciliul său. Totodată, se creează o inegalitate de tratament juridic, deoarece adeverinţele prevăzute la art. 8 lit. b) şi art. 9 din ordonanţa de urgenţă pot fi contestate de orice persoană interesată în faţa instanţei de contencios administrativ competente teritorial.

În fine, autorii consideră că stabilirea prin justiţie, printr-o procedură specială, a calităţii de lucrător al Securităţii, în sensul dat acestei sintagme prin actul normativ criticat, reprezintă deopotrivă un abuz de drept şi o discriminare.

În susţinerea argumentelor de neconstituţionalitate este invocată Decizia Curţii Constituţionale nr. 51 din 31 ianuarie 2008.

Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Instanţa judecătorească reţine că normele legale criticate nu opresc persoana chemată în judecată să îşi exercite dreptul la apărare şi să propună probele pe care le consideră utile, pertinente şi concludente pentru a conduce la respingerea acţiunii în constatare. Totodată, posibilitatea legală de a se adresa justiţiei, recunoscută Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, pentru ca instanţa, în urma administrării probatoriului, să constate calitatea de lucrător sau colaborator al Securităţii, confirmă respectarea accesului liber la justiţie. Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii nu este o instanţă judecătorească şi nu exercită o activitate administrativ-jurisdicţională, procedura întocmirii notelor de constatare şi a adeverinţelor fiind o procedură administrativă.

Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul, în Dosarul nr. 1.411 D/2012, şi-a exprimat punctul său de vedere în sensul că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată, deoarece procedura instituită prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 răspunde, în ansamblul său, cerinţelor constituţionale, precum şi celor din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în materie, revenind instanţei de judecată rolul de a aprecia cu privire la existenţa sau inexistenţa calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia. De asemenea, arată că impunerea ca anumite cauze să fie judecate la o instanţă unică în ţară nu este o noutate legislativă, sens în care face referire la art. 116 alin. (4) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală şi la art. 2 din Legea nr. 369/2004 privind aplicarea Convenţiei asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980, la care România a aderat prin Legea nr. 100/1992. În dosarele nr. 1.389D/2012 şi nr. 1.390D/2012, Guvernul nu a comunicat punctul său de vedere.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008.

Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept, democratic şi social, art. 15 privind universalitatea, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 22 privind dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, art. 23 privind libertatea individuală, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 30 privind libertatea de exprimare, art. 51 privind dreptul de petiţionare, art. 52 alin. (1) privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 54 privind fidelitatea faţă de ţară, art. 55 privind apărarea ţării, art. 57 privind exercitarea drepturilor şi a libertăţilor, art. 58 alin. (1) privind numirea şi rolul Avocatului Poporului, art. 124 alin. (2) privind unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea justiţiei şi art. 126 privind instanţele judecătoreşti.

De asemenea, sunt invocate dispoziţiile art. 6 - Dreptul la un proces echitabil, art. 7 - Nicio pedeapsă fără lege, art. 8 - Dreptul la respectarea vieţii private şi de familie, art. 9 - Libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie, art. 10 - Libertatea de exprimare, art. 14 - Interzicerea discriminării şi art. 17 - Interzicerea abuzului de drept din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

1. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 672 din 26 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 8 august 2012, a constatat că sintagmele „indiferent sub ce formă” şi „relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii” cuprinse în art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 sunt neconstituţionale. În aceste condiţii, Curtea constată că, în cauza de faţă, sunt incidente dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, potrivit cărora „Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale”. Reţinând că acest caz de inadmisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate a intervenit după sesizarea Curţii, excepţia cu acest obiect urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă.

2. Totodată, Curtea reţine că celelalte prevederi criticate ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate exercitat din perspectiva unor critici de neconstituţionalitate asemănătoare.

Astfel, Curtea a reţinut, ca apreciere generală, că, faţă de Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste, declarată neconstituţională prin Decizia nr. 51 din 31 ianuarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 6 februarie 2008, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 a produs o modificare substanţială a regimului juridic aplicabil persoanelor în legătură cu care s-a constatat că sunt colaboratori sau lucrători ai Securităţii. Curtea a statuat că actul normativ criticat urmăreşte deconspirarea prin consemnarea publică a acestor persoane, fără să promoveze răspunderea juridică şi politică a acestora şi fără să creeze premisele unei forme de răspundere morală şi juridică colectivă, pentru simpla participare la activitatea serviciilor de informaţii, în condiţiile lipsei de vinovăţie şi a vreunei încălcări a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 436 din 15 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 9 iunie 2010, şi Decizia nr. 760 din 7 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 668 din 20 septembrie 2011).

Curtea a mai reţinut că prevederile art. 2 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă nu încalcă principiul constituţional al neretroactivităţii legii, de vreme ce efectele atribuirii calităţii de lucrător/colaborator al Securităţii se produc numai pentru viitor, din momentul intrării în vigoare a reglementării legale (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 1.512 din 17 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 21 din 12 ianuarie 2010).

În continuare, Curtea a constatat că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 a realizat o reconfigurare a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, ca autoritate administrativă autonomă, lipsită de atribuţii jurisdicţionale, ale cărei acte privind accesul la dosar şi deconspirarea Securităţii sunt supuse controlului instanţelor de judecată. Aşadar, în condiţiile în care acţiunea în constatarea calităţii de lucrător al Securităţii sau colaborator al acesteia este introdusă la o instanţă de judecată a cărei hotărâre poate fi atacată cu recurs, prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 nu sunt de natură să confere Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii rolul de instanţă extraordinară (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 1.194 din 24 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 4 noiembrie 2009).

De asemenea, în cadrul acţiunii în constatare promovate de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, pârâtul nu trebuie să îşi demonstreze propria nevinovăţie, revenind instanţei de judecată obligaţia de a administra tot probatoriul pe baza căruia să pronunţe soluţia (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 455 din 8 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 436 din 30 iunie 2012).

În acelaşi timp, Curtea nu a reţinut nici critica referitoare la pretinsa încălcare a principiului liberului acces la justiţie ca urmare a subrogării Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii în dreptul cetăţeanului care se consideră vătămat prin acţiunile abuzive ale unor lucrători din fosta Securitate de a avea acces liber la justiţie pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.

Astfel cum a statuat Curtea în jurisprudenţa sa, prevederile art. 1 alin. (7) şi (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 sunt edificatoare în acest sens, conferind persoanei, subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de Securitate, precum şi, după caz, soţului supravieţuitor şi rudelor până la gradul al patrulea inclusiv ale persoanei decedate ori moştenitorilor săi testamentari dreptul de a afla identitatea lucrătorilor Securităţii şi a colaboratorilor acesteia care au contribuit cu informaţii la completarea dosarului şi, de asemenea, de a solicita verificarea calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului. Din cuprinsul acestor dispoziţii legale se desprinde concluzia potrivit căreia Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii acţionează inclusiv la cererea persoanelor îndreptăţite, astfel că nu se pune problema nesocotirii dreptului acestora de liber acces la justiţie (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 608 din 12 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 21 iulie 2011).

De asemenea, legitimarea procesuală a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii de a introduce cererea în constatarea calităţii de lucrător sau colaborator al Securităţii izvorăşte din înseşi prevederile legale care reglementează activitatea de deconspirare a Securităţii şi se justifică prin interesul general pe care, în actualul context istoric, societatea românească îl manifestă faţă de consemnarea publică a celor care au fost lucrători sau colaboratori ai Securităţii. De altfel, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că acţiunile promovate de Consiliu nu tind la obţinerea unei condamnări judiciare, consecinţa acestora rezumându-se la simpla aducere la cunoştinţa publică a soluţiilor pronunţate de instanţele judecătoreşti în acţiunile în constatarea calităţii de lucrător sau colaborator al Securităţii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.380 din 26 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 24 ianuarie 2011).

De asemenea, Curtea a constatat netemeinicia criticilor referitoare la nesocotirea dispoziţiilor constituţionale care statuează cu privire la rolul Avocatului Poporului de apărător al drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice. Posibilitatea pe care o are Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii de a promova acţiuni în constatarea calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia nu reprezintă o substituire în atribuţiile instituţiei Avocatul Poporului. Această instituţie dispune de mecanisme specifice, determinate în mod cuprinzător şi detaliat în legea sa de organizare şi funcţionare, de natură să asigure în mod eficient realizarea rolului său constituţional (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.377 din 26 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 27 ianuarie 2011).

Cu privire la critica referitoare la competenţa exclusivă a Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti de soluţionare a cauzelor având ca obiect constatarea calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, Curtea Constituţională a reţinut că, potrivit art. 126 alin. (1) şi (2) din Constituţie, justiţia se realizează prin instanţele judecătoreşti, a căror competenţă este stabilită numai prin lege (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 1.415 din 20 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 28 noiembrie 2011).

Totodată, Curtea a constatat că este lipsită de orice fundament critica privind nerespectarea principiului egalităţii în drepturi, susţinută din perspectiva stabilirii instanţelor de contencios administrativ competente teritorial să judece contestaţiile formulate împotriva adeverinţelor prevăzute la art. 8 lit. b) şi art. 9 din ordonanţa de urgenţă, de vreme ce art. 10 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, astfel cum a fost modificat prin articolul unic pct. 16 din Legea nr. 293/2008, stabileşte, fără echivoc, că „Adeverinţele prevăzute la art. 8 lit. b) şi art. 9 [...] pot fi contestate la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti de către orice persoană interesată, în termen de 30 de zile de la publicarea lor” (a se vedea Decizia nr. 1.560 din 6 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 80 din 1 februarie 2012).

De altfel, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 nu instituie niciun privilegiu sau nicio discriminare pe criterii arbitrare, fiind aplicabilă tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei (ase vedea Decizia nr. 760 din 7 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 668 din 20 septembrie 2011).

În legătură cu critica de neconstituţionalitate susţinută din perspectiva stabilirii competenţei instanţelor de contencios administrativ de a se pronunţa asupra unor acte de comandament cu caracter militar, Curtea a constatat că prevederile legale criticate nu reglementează controlul judecătoresc al unor acte de comandament cu caracter militar. Controlul legalităţii sau temeiniciei unor astfel de acte excedează cadrului normativ al ordonanţei de urgenţă criticate, obiectul de reglementare al acesteia fiind în mod univoc menţionat, şi anume „accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii” (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 219 din 13 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 24 aprilie 2012).

Distinct de acestea, Curtea a reţinut că aprecierea întrunirii cumulative a condiţiilor prevăzute de lege pentru constatarea calităţii de lucrător sau colaborator al Securităţii revine instanţei judecătoreşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti. Asemenea aspecte reprezintă aşadar probleme ce ţin exclusiv de interpretarea şi aplicarea legii, fiind de competenţa instanţei judecătoreşti, nu a Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată (a se vedea, în sensul celor de mai sus, Decizia nr. 27 din 5 februarie 2013*), nepublicată până la data pronunţării prezentei decizii).

Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, cele statuate prin deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

În final, Curtea constată că celelalte dispoziţii constituţionale şi convenţionale invocate nu au relevanţă pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, în privinţa sintagmelor „indiferent sub ce form㔺i „relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii”, excepţie ridicată de Marin Tănase în Dosarul nr. 4.343/2/2011, Valentin Ianto în Dosarul nr. 6.953/2/2011 şi Mihai Crăciun în Dosarul nr. 3.729/2/2011, dosare ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a celorlalte prevederi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, excepţie ridicată de aceiaşi autori în aceleaşi dosare ale aceleiaşi instanţe judecătoreşti.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 21 februarie 2013.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Simina Gagu

 


*) Decizia nr. 27 din 5 februarie 2013 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 21 martie 2013.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind modificarea anexei nr. M/28 la Hotărârea Guvernului nr. 536/2006 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivelor de investiţii cuprinse în „Proiectul nr. 3 - Modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în bazinul Criş, în judeţul Vaslui şi în municipiul Ploieşti” din cadrul Memorandumului aprobat în şedinţa Guvernului din 12 ianuarie 2006 pentru aprobarea unor împrumuturi de până la 1.441.000.000 euro în perioada 2006-2009, pentru finanţarea investiţiilor prioritare de mediu şi gospodărire a apelor

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 42 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Anexa nr. N/28 „Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă, a sistemului de canalizare şi a staţiilor de epurare a apelor uzate din municipiile Vaslui, Bârlad, Huşi şi oraşul Negreşti, judeţul Vaslui” la Hotărârea Guvernului nr. 536/2006 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivelor de investiţii cuprinse în „Proiectul nr. 3 - Modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în bazinul Criş, în judeţul Vaslui şi în municipiul Ploieşti” din cadrul Memorandumului aprobat în şedinţa Guvernului din 12 ianuarie 2006 pentru aprobarea unor împrumuturi de până la 1.441.000.000 euro în perioada 2006-2009, pentru finanţarea investiţiilor prioritare de mediu şi gospodărire a apelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 463 din 29 mai 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

p. Ministrul mediului şi schimbărilor climatice,

Ionuţ-Ciprian Iuga,

secretar de stat

p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Shhaidch Sevil,

secretar de stat

Ministrul fondurilor europene,

Eugen Orlando Teodorovici

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

 

Bucureşti, 20 martie 2013.

Nr. 113.

 

ANEXĂ

(Anexa nr. H/28 la Hotărârea Guvernului nr. 536/2006)

 

CARACTERISTICILE PRINCIPALE ŞI INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI

ai obiectivului de investiţii „Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă, a sistemului de canalizare şi a staţiilor de epurare a apelor uzate din municipiile Vaslui, Bârlad, Huşi şi oraşul Negreşti, judeţul Vaslui”

 

Titular: Ministerul Mediului si Schimbărilor Climatice - etapa I

S.C. AQUAVAS - S.A. Vaslui - etapa II

Beneficiar: Consiliul Judeţean Vaslui si consiliile locale ale municipiilor Vaslui, Bârlad, Huşi si al oraşului Negreşti S.C. AQUAVAS - S.A. Vaslui - etapa II

Amplasament: în intravilanul municipiilor Vaslui, Bârlad, Huşi si al oraşului Negreşti

 

Indicatori tehnico-economici

 

 

 

- Valoarea totală a investiţiei (inclusiv TVA)

mii lei

 

249.581*)

(în preţuri valabile la 31.12.2005; 1 euro = 3,6771 lei),

 

 

 

din care:

 

 

 

construcţii-montaj

mii lei

 

177.519

- Valoarea totală a investiţiei - etapa 1 finalizată

mii lei

 

27.176

(inclusiv TVA)

 

 

 

(în preţuri valabile la 31.12.2005; 1 euro = 3,6771 lei),

 

 

 

din care:

 

 

 

construcţii-montaj

mii lei

 

19.951

- Valoarea investiţiei rest de finanţat - etapa II

mii lei

 

222.405

(inclusiv TVA)

 

 

 

(în preţuri valabile la 31.12.2005; 1 euro = 3,6771 lei),

 

 

 

din care:

 

 

 

construcţii-montaj

mii lei

 

157.568

 

Capacităţi totale:

 

Vaslui

Bârlad

Huşi

Negreşti

Total

- Captări subterane (puţuri) -

buc.

-

41

-

-

41

reabilitare

 

 

 

 

 

 

- Captare de suprafaţă -

l/s

-

300

-

-

300

reabilitare

 

 

 

 

 

 

- Staţie de vid

buc.

1

-

-

-

1

- Staţii de pompare apă brută -

buc.

2

2

-

-

4

reabilitare

 

 

 

 

 

 

- Aducţiune: - reabilitare

km

16,5

50,25

-

3,14

69,89

- finalizare

km

-

14

-

-

14

- Conducte de refulare

km

5,8

-

-

-

5,8

- Tratare apă suprafaţă -

l/s

730/450

300/300

-

96/50

1.126/800

reabilitare

 

 

 

 

 

 

- înmagazinare: - reabilitare

mc

-

15.000

-

2.000

17.000

- extindere

mc

11.700

-

-

-

11.700

- Staţii de pompare apă potabilă -

buc.

-

1

-

-

1

reabilitare

 

 

 

 

 

 

- Reţele de distribuţie apă -

km

56,921

34,480

32,11

4,7

128,211

reabilitare

 

 

 

 

 

 

- Reţele de distribuţie apă -

km

43,797

22,1

16,27

-

82,167

extindere

 

 

 

 

 

 

- Staţii de hidrofor - reabilitare

buc.

9

9

-

-

18

- Contorizare - surse

buc.

7

46

-

-

53

- Staţii de pompare

buc.

-

1

2

-

3

- Utilizatori casnici

buc.

1.956

2.250

-

395

4.601

- Reţele de canalizare -

km

24,52

15

48,27

-

87,79

extindere

 

 

 

 

 

 

- Reţele de canalizare -

km

10,385

11,2

-

1,415

23

reabilitare

 

 

 

 

 

 

- Staţii de pompare apă

 

 

 

 

 

 

uzată - reabilitare

buc.

6

5

-

-

11

- extindere

buc.

-

-

7

-

7

- Epurare mecano-biologică

l/s

600/450

264/450

-

58/58

922/958

Qtotal/Qreteh.

 

 

 

 

 

 

Capacităţi - etapa I:

 

Vaslui

Bârlad

Huşi

Negreşti

Total

- Reţele de canalizare - extindere

km

24,52

15

48,27

-

87,79

- Reţele de canalizare - reabilitare

km

10,385

11,2

-

1,415

23

Eşalonarea investiţiei - etapa I

 

 

 

 

 

 

Anul I

INV

mii lei

1.669

 

 

 

 

C + M

mii lei

1.043

 

 

 

Anul II

INV

mii lei

10.810

 

 

 

 

C + M

mii lei

8.320

 

 

 

Anul III

INV

mii lei

9.859

 

 

 

 

C + M

mii lei

5.905

 

 

 

Anul IV

INV

mii lei

4.577

 

 

 

 

C + M

mii lei

4.455

 

 

 

Anul V

INV

mii lei

261

 

 

 

 

C + M

mii lei

228

 

 

 


Capacităţi - etapa II

 

Vaslui

Bârlad

Huşi

Negreşti

Total

- Captări subterane (puţuri) - reabilitare

buc.

-

41

-

-

41

- Captare suprafaţă - reabilitare

l/s

-

300

-

-

300

- Staţie de vid

buc.

1

-

-

-

1

- Staţii de pompare apă brută - reabilitare

buc.

2

2

-

-

4

- Aducţiune: - reabilitare

km

16,5

50,25

-

3,14

69,89

- finalizare

km

-

14

-

-

14

- Conducte de refulare

km

5,8

-

-

-

5,8

- Tratare apă de suprafaţă - reabilitare

l/s

730/450

300/300

-

96/50

1.126/800

- înmagazinare: - reabilitare

mc

-

15.000

-

2.000

17.000

- extindere

mc

11.700

-

-

-

11.700

- Staţii de pompare apă potabilă - reabilitare

- Reţele de distribuţie apă - reabilitare

buc.

km

56,921

1 34,480

32,11

4,7

1 128,211

- Reţele de distribuţie apă - extindere

km

43,797

22,1

16,27

-

82,167

- Staţii de hidrofor - reabilitare

buc.

9

9

-

-

18

- Contorizare - surse

buc.

7

46

-

-

53

- Staţii de pompare

buc.

-

1

2

-

3

- Utilizatori casnici

buc.

1.956

2.250

-

395

4.601

- Staţii de pompare apă uzată - reabilitare

buc.

6

5

-

-

11

- extindere

buc.

-

-

7

-

7

- Epurare mecano-biologică Qtotal/Qreteh.

l/s

600/450

264/450

-

58/58

922/958

Eşalonarea investiţiei - etapa II

 

 

 

 

 

 

Anul 1

INV

mii lei

100.000

 

 

 

 

C + M

mii lei

70.000

 

 

 

Anul II

INV

mii lei

122.405

 

 

 

 

C + M

mii lei

87.568

 

 

 

- Durata de realizare a investiţiei - total

luni

84

 

 

 

 

din care:

 

 

 

 

 

 

- Durata de realizare a investiţiei - etapa 1

- Durata de realizare a investiţiei - etapa II

luni

luni

60

24

 

 

 

 

 

Factori de risc

Încărcarea seismică va fi corespunzătoare perioadei de colţ Te = 1,0 sec. şi zonelor seismice de calcul „B” şi „C”, conform Normativului P100/1992, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Finanţarea investiţiei Finanţarea obiectivului de investiţii se face astfel:

a) pentru etapa I, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, precum şi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii;

b) pentru etapa II, din fonduri externe nerambursabile postaderare POS Mediu - axa prioritară 1 „Sector apă/apă uzată”, de la bugetul local, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, precum şi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.


*) Valoarea se va actualiza potrivit evoluţiei ulterioare a preţurilor.

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, prin detaşare, a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 de către domnul Gheorghe Tănăsoiu

În temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b), al art. 89 alin. (21) şi al art. 92 alin. (11) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii încetează exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare, a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 de către domnul Gheorghe Tănăsoiu.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 28 martie 2013.

Nr. 170.

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind exercitarea, cu caracter temporar, a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 de către doamna Denisa Corina Tănase

 

Având în vedere Avizul favorabil nr. 10.806/2013 al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici pentru exercitarea, cu caracter temporar, a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 de către doamna Denisa Corina Tănase,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b) şi al art. 92 alin. (11) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Denisa Corina Tănase exercită, cu caracter temporar, funcţia publică vacantă din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 28 martie 2013.

Nr. 171.

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

 

ORDIN

privind dispunerea radierii din Registrul general al instituţiilor financiare nebancare a Societăţii Comerciale FORTE CONSULT LEASING IFN - S.A.

 

Având în vedere solicitarea privind radierea din Registrul general al instituţiilor financiare nebancare a Societăţii Comerciale FORTE CONSULT LEASING IFN - S.A., formulată în baza art. 28 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 93/2009 privind instituţiile financiare nebancare, cu modificările şi completările ulterioare, prin scrisoarea înregistrată la Banca Naţională a României cu nr. C/1.386 din 7 februarie 2013, şi îndeplinirea cerinţelor prevăzute de art. 113 alin. (1) din Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 20/2009 privind instituţiile financiare nebancare, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 35 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României şi al prevederilor Hotărârii Parlamentului României nr. 35/2009 pentru numirea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României,

guvernatorul Băncii Naţionale a României emite următorul ordin:

Articol unic. - Se dispune radierea din Registrul general al instituţiilor financiare nebancare, ţinut la Banca Naţională a României, a Societăţii Comerciale FORTE CONSULT LEASING IFN - S.A., cu sediul în Braşov, Str. Toamnei nr. 3, bl. 3, sc. B, ap. 2, biroul 1, judeţul Braşov, înregistrată la registrul comerţului sub nr. J08/1297/2001, cod de înregistrare fiscală nr. 14339350, înscrisă în Registrul general, ţinut la Banca Naţională a României, la secţiunea k) „Activităţi multiple de creditare”, cu nr. RG-PJR-08-110171.

 

Guvernatorul Băncii Naţionale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucureşti, 14 martie 2013.

Nr. 241.

 

ACTE ALE PARTIDELOR POLITICE

 

CUANTUMUL TOTAL

al sumelor provenite din finanţările private ale partidelor politice în anul 2012, conform Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale - Forumul Democrat al Germanilor din România - Organizaţia pe ţară

 

1. Cuantumul total al veniturilor din cotizaţii: 3.608,50 lei

2. Cuantumul total al veniturilor din donaţii: 42.000,00 lei

- Lista persoanelor fizice care au făcut în anul 2012 donaţii a căror valoare cumulată depăşeşte 10 salarii minime brute pe ţară: nu este cazul.

- Lista persoanelor juridice care au făcut în anul 2012 donaţii a căror valoare cumulată depăşeşte 10 salarii minime brute pe tară:

 

Denumirea

Sediul

Naţionalitatea

CUI

Valoarea

Felul donaţiei

Data

Sinecon - S.R.L.

Sibiu, Str. Morilor nr. 51

română

4656238

15.000

lei

05.12.2012

KarI Heinz Dietrich International Exped

Otopeni, str. Horia, Cloşca si Crisan nr. 61-63

română

9539018

15.000

lei

27.12.2012

 

3. Cuantumul total al veniturilor provenite din alte surse: 483.856,25 lei

 

a) Dobânzi de plasament

29.343,23 lei

b) Venituri din diferenţe de curs valutar

20,89 lei

c) Amortizări reluate pe venituri

7.043,52 lei

d) Alte venituri (din care 35.532,76 lei: sume transferate de la F.D.G. - Organizaţia judeţeană Sibiu pentru alegerile parlamentare)

35.605,76 lei

e) Alte venituri financiare

25.350,42 lei

f) Venituri din activităţi economice (editare ziar)

386.492,43 lei

 

Total venituri (1+2+3): 529.464,75 lei

 

CUANTUMUL TOTAL

al sumelor provenite din finanţările private ale partidelor politice în anul 2012, conform Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale - Forumul Democrat al Germanilor din România - Forumul Democrat al Germanilor din Jimbolia

 

1. Cuantumul total al veniturilor din cotizaţii:

 

Cotizaţii

numerar

770,00 lei

 

2. Alte venituri

 

Dobânzi bancare

extras bancar

56,23 lei

Alte venituri

numerar şi virament bancar

6.547,98 lei

Donaţii

numerar şi virament bancar

842,00 lei

 

CUANTUMUL TOTAL

al sumelor provenite din finanţările private ale partidelor politice în anul 2012, conform Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale - Forumul Democrat German - Filiala Oţelu Roşu, judeţul Caraş-Severin

 

1. Venituri din cotizaţii = 735 lei

2. Venituri din dobânzi = 333 lei Total = 1.068 lei

 

CUANTUMUL TOTAL

al sumelor provenite din finanţările private ale partidelor politice în anul 2012, conform Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale - Forumul Democrat al Germanilor din România - Forumul Democrat German Anina – Steierdorf

 

1. Cuantumul total al cotizaţiilor încasate în anul 2012 este de 1.623 lei.

2. Cuantumul total din alte venituri în anul 2012 este de 2.080 lei.