MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 315/2013

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXV - Nr. 315         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 31 mai 2013

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 174 din 28 martie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (2) din Legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice

 

Decizia nr. 176 din 28 martie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2781 alin. 6 şi art. 392 alin. 1 din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 178 din 28 martie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 alin. 21 din Codul de procedură penală

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

226. - Decizie privind încetarea, prin acordul părţilor, a raportului de serviciu al domnului Florin Ionel, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

227. - Decizie privind eliberarea domnului Silviu-Gabriel Szentesi din funcţia de vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică

 

228. - Decizie privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică de către domnul Constantin Rănea

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

73. - Ordin al ministrului afacerilor interne privind organizarea şi funcţionarea camerelor de corpuri delicte

 

289. - Ordin al ministrului agriculturii si dezvoltării rurale privind aprobarea Catalogului oficial al soiurilor de plante de cultură din România pentru anul 2013

 

689. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, pentru modificarea Statutului CEC BANK - SA., aprobat prin Ordinul ministrului economiei si finanţelor nr. 425/2008

 

740. - Ordin al ministrului delegat pentru buget privind prospectele de emisiune a obligaţiunilor de stat de tip benchmark aferente lunii iunie 2013

 

3.805. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale pentru modificarea anexei nr. 2 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3.622/2013 privind sesiunea specială de evaluare naţională 2013 pentru elevii din clasa a VIII-a participanţi la loturile naţionale de pregătire pentru olimpiadele internaţionale

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 174

din 28 martie 2013

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (2) din Legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Mi nea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (2) din Legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, excepţie ridicată de Marius Enache în Dosarul nr. 8.399/302/2012 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă şi care formează obiectul Dosarului nr. 1.340D/2012 al Curţii Constituţionale.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă Cuvântul reprezentantului Ministerului Public.

Acesta solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, susţinând în acest sens că inexistenţa unei căi de atac împotriva hotărârii judecătoreşti prin care judecătoria soluţionează plângerea contravenţională echivalează cu imposibilitatea exercitării controlului judecătoresc garantat de art. 129 din Constituţiei şi goleşte de conţinut principiul liberului acces la justiţie şi al dreptului la un proces echitabil, consacrate de art. 21 din Legea fundamentală.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 12 septembrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 8.399/302/2012, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (2) din Legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, excepţie ridicată de Marius Enache într-o cauză având ca obiect soluţionarea plângerii formulate împotriva unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii prevăzute de Legea nr. 61/1991.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate, prin care este eliminată singura cale de atac în materia contravenţiilor, aduc atingere principiului liberului acces la justiţie, dreptului la un proces echitabil, dreptului la apărare, unicităţii, imparţialităţii şi egalităţii justiţiei, golindu-se astfel de conţinut şi principiul exercitării căilor de atac. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat constant în jurisprudenţa sa că limitările aduse accesului liber la justiţie nu trebuie să atingă substanţa dreptului, legiuitorul având obligaţia de a garanta caracterul efectiv al acestuia.

Autorul excepţiei mai precizează că, în practică, unele instanţe de judecată, în lipsa unei căi de atac împotriva propriilor hotărâri, absolutizează prezumţia de legalitate şi temeinicie a procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, nu îşi mai exercită rolul activ în ceea ce priveşte administrarea tuturor probelor utile, pertinente şi concludente în cauză, respingând astfel plângerile contravenţionale fără a intra în cercetarea fondului. Această conduită procesuală diferită a instanţelor de judecată nesocoteşte prezumţia de nevinovăţie, văzută, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, ca una dintre garanţiile fundamentale ale dreptului la un proces echitabil, şi afectează principiul unicităţii, imparţialităţii şi al egalităţii justiţiei.

Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, având în vedere Decizia nr. 500 din 15 mai 2012 a Curţii Constituţionale.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Dispoziţiile art. 8 alin. (2) din Legea nr. 61/1991 nu îngrădesc accesul liber la justiţie al persoanelor interesate, nu contravin dreptului la un proces echitabil şi nici dreptului la un recurs efectiv la o instanţă naţională, dar împiedică prelungirea excesivă a duratei procesului şi contribuie prin aceasta la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil. Eliminarea căii de atac a recursului împotriva hotărârii judecătoreşti prin care a fost soluţionată în primă instanţă plângerea contravenţională nu înfrânge prevederile constituţionale ale art. 11 şi art. 20, dispoziţiile convenţionale invocate consacrând posibilitatea de a accede ta un grad de jurisdicţie, care a şi fost exercitat de autorul excepţiei. Totodată, instituirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti este de competenţa exclusivă a legiuitorului, potrivit art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Constituţie. În considerarea unor situaţii deosebite, legiuitorul poate institui reguli speciale de procedură, precum şi modalităţi de exercitare a drepturilor procedurale, astfel încât accesul liber la justiţie nu înseamnă accesul în toate cazurile la toate structurile judecătoreşti şi la toate căile de atac.

Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. 8 alin. (2) din Legea nr. 61/1991 sunt neconstituţionale, în sensul celor constatate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 500 din 15 mai 2012.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de

judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 8 alin. (2) din Legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 31 ianuarie 2011. Textul de lege criticat are următorul cuprins:

- Art. 8 alin. (2): „(2) Hotărârea judecătorească prin care judecătoria soluţionează plângerea este definitivă şi irevocabilă.”

În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine normelor constituţionale ale art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, art. 53 alin. (2) teza finală, potrivit cărora restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi este permisă numai dacă nu aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii, art. 124 alin. (2) privind unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea justiţiei şi ale art. 129 referitor la folosirea căilor de atac. De asemenea, sunt invocate şi prevederile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta este întemeiată, urmând a fi admisă pentru următoarele considerente:

Din economia prevederilor Legii nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, Curtea reţine că împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor reglementate de acest act normativ se poate face plângere în termen de 15 zile de la comunicarea acestuia, soluţionarea sa fiind de competenţa materială a judecătoriei. Potrivit dispoziţiilor legale criticate, hotărârea judecătorească prin care judecătoria soluţionează plângerea este definitivă şi irevocabilă.

Curtea observă că prevederile actuale ale art. 8 alin. (2) din Legea nr. 61/1991 au fost introduse iniţial la art. 9 alin. (2) din lege, în forma în care aceasta a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 387 din 18 august 2000, prin art. XI din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010. Legea nr. 61/1991 a fost republicată în temeiul art. II din Legea nr. 153/2010, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 31 ianuarie 2011, dându-se textelor o nouă numerotare, astfel că art. 9 alin. (2) a devenit art. 8 alin. (2), care face obiectul excepţiei de neconstituţionalitate. Anterior modificării legislative menţionate. Legea nr. 61/1991 prevedea, pentru contestarea hotărârii pronunţate de judecătorie pentru soluţionarea plângerii împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei, în complet format dintr-un singur judecător, posibilitatea formulării unei cereri de reexaminare soluţionate în termen de 3 zile de aceeaşi instanţă, în complet format din 2 judecători, această hotărâre fiind definitivă (art. 9,13 şi 14).

În examinarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea are în vedere faptul că prin Decizia nr. 500 din 15 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 18 iulie 2012, instanţa de contencios constituţional a constatat, printre altele, neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 118 alin. (31) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, care aveau următorul conţinut: „Hotărârea judecătorească prin care judecătoria soluţionează plângerea este definitivă şi irevocabilă.” Pentru a ajunge la această soluţie, care a reconsiderat jurisprudenţa sa în materie, Curtea a pornit de la constatarea c㠄în practică, unele instanţe de judecată, în lipsa unei căi de atac împotriva hotărârilor pe care le pronunţă, absolutizează prezumţia de legalitate şi temeinicie a procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor în materia circulaţiei pe drumurile publice. Aceste instanţe nu îşi mai exercită astfel rolul activ în ceea ce priveşte administrarea tuturor probelor utile, pertinente şi concludente în cauză, respingând astfel plângerile contravenţionale fără a intra în cercetarea fondului.” Curtea a apreciat că această conduită poate constitui premisa unor viitoare condamnări ale statului român de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, având în vedere jurisprudenţa acestei instanţe.

Curtea a reţinut în continuare că, „în exercitarea prerogativelor sale privind reglementarea căilor de atac sau exceptarea de la exercitarea lor, legiuitorul trebuie să aibă în vedere şi respectarea celorlalte principii şi texte constituţionale de referinţă. Or, în materia contravenţiilor la regimul circulaţiei pe drumurile publice, prin eliminarea controlului judiciar al hotărârilor pronunţate de judecătorie se aduce atingere principiului accesului liber la justiţie, dreptului la un proces echitabil, dreptului la apărare, unicităţii, imparţialităţii şi egalităţii justiţiei, golindu-se astfel de conţinut principiul exercitării căilor de atac.”

Dispoziţiile legale ce constituie obiectul prezentei excepţii de neconstituţionalitate se referă la hotărârea judecătorească prin care este soluţionată plângerea formulată împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor reglementate de art. 3 din Legea nr. 61/1991. Chiar dacă, în cazul de faţă, obiectul de reglementare al actului normativ examinat îl constituie incriminarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice - clasificate în infracţiuni şi contravenţii - şi stabilirea sancţiunilor corespunzătoare, Curtea constată existenţa unei similitudini în privinţa normelor de procedură criticate, referitoare la modalitatea de contestare a procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, cu cele analizate prin decizia mai sus indicată, referitoare la contestarea procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor !a regimul circulaţiei pe drumurile publice. În acest sens, Curtea observă şi dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 61/1991, potrivit cărora prevederile acestei legi se întregesc cu cele din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia dispoziţiilor privind plata a jumătate din minimul amenzii.

Totodată, atât dispoziţiile art. 118 alin. (31) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 - constatate ca fiind neconstituţionale prin Decizia nr. 500 din 15 mai 2012 - Cât şi cele ale art. 8 alin. (2) din Legea nr. 61/1991 (având, de altfel, conţinut identic), au fost introduse prin dispoziţiile art. X, respectiv art. XI din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor.

Prin urmare, fiind vorba de acelaşi domeniu al dreptului - dreptul contravenţional - Curtea constată că argumentele de principiu reţinute prin Decizia nr. 500 din 15 mai 2012 sunt valabile, mutatis mutandis, şi în prezenta cauză.

Curtea constată, aşadar,” că eliminarea controlului judiciar al hotărârii pronunţate de judecătorie în materia contravenţiilor ce constituie fapte de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice aduce atingere art. 129 din Constituţie, raportat la dreptul de acces liber la justiţie şi la dreptul la apărare, reprezentând în acelaşi timp o încălcare a cerinţelor unui proces echitabil. În plus, prin conduita procesuală diferită a instanţelor de judecată, în sensul în care unele administrează probatoriul în cauze, pe când altele nu intră în cercetarea fondului, se aduce atingere şi art. 124 alin. (2) din Constituţie privind unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea justiţiei. Totodată, prin prisma argumentelor anterior reţinute, Curtea reţine că sunt încălcate şi prevederile art. 53 alin. (2) teza finală din Legea fundamentală.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Marius Enache în Dosarul nr. 8.399/302/2012 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 8 alin. (2) din Legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, republicată, sunt neconstituţionale.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 28 martie 2013.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Claudia-Margareta Krupenschi

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 176

din 28 martie 2013

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2781 alin. 6 şi art. 392 alin. 1 din Codul de procedură penală

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2781 alin. 6 şi art. 392 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Viorica Luca în Dosarul nr. 282/35/2012 al Curţii de Apel Oradea - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.382D/2012.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autorul excepţiei a depus la dosar note scrise prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.

Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.453D/2012, având ca obiect excepţia de neconstitu­ţionalitate a dispoziţiilor art. 2781 din Codul de procedură penală. excepţie ridicată de Viorica Luca în Dosarul nr. 5.464/1/P/2011 al Curţii de Apel Oradea - Secţia penală şi pentru cauze cu minori.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.382D/2012 şi nr. 1.453D/2012, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite condiţiile pentru conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.453D/2012 la Dosarul nr. 1 382D/2012, care este primul înregistrat.

Cauza este în stare de judecată.

Preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă referitor la dispoziţiile art. 392 alin. 1 din Codul de procedură penală, care reglementează procedura de judecare a contestaţiei în anulare, deoarece acestea nu au legătură cu soluţionarea cauzei în care a fost ridicată excepţia, respectiv ca neîntemeiată în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 2781 alin. 6 din Codul de procedură penală, invocând în acest sens jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele;

Prin încheierea din 26 septembrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 282/35/2012, Curtea de Apel Oradea - Secţia penală şi pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2781 alin. 6 şi art. 392 alin. 1 din Codul de procedură penală.

Excepţia a fost ridicată de Viorica Luca cu ocazia soluţionării plângerii împotriva unei rezoluţii a procurorului de netrimitere în judecată.

Prin încheierea din 17 octombrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 5.464/1/P/2011, Curtea de Apel Oradea - Secţia penală şi pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2781 din Codul de procedură penală.

Excepţia a fost ridicată de Viorica Luca cu ocazia soluţionării plângerii împotriva unei rezoluţii a procurorului de netrimitere în judecată.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 2781 alin. 6 şi art. 392 alin. 1 din Codul de procedură penală încalcă prevederile constituţionale privind valorile supreme ale statului de drept, principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, suveranitatea naţională, principiul universalităţii drepturilor şi îndatoririlor fundamentale, egalitatea în drepturi, tratatele internaţionale privind drepturile omului, accesul liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil, înfăptuirea justiţiei, stabilirea prin lege a competenţei instanţelor judecătoreşti şi a procedurii de judecată, interzicerea înfiinţării de instanţe extraordinare, folosirea căilor de atac, rolul Ministerului Public, statutul procurorilor şi integrarea în Uniunea Europeană, întrucât atât la soluţionarea plângerii împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată, cât şi la soluţionarea contestaţiei în anulare, este obligatorie participarea procurorului, care pune concluzii inclusiv în cazul în care intimatul are, la rândul lui, calitatea de procuror. Consideră că, în această situaţie, există o suspiciune reală cu privire la comportamentul magistraţilor, în sensul că aceştia vor fi subiectivi, exercitându-şi prerogativele în raporturi de forţă, şi nu în raporturi de drept.

Curtea de Apel Oradea - Secţia penală şi pentru cauze cu minori apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile de lege criticate nu aduc nicio atingere prevederilor din Constituţie invocate de autorul excepţiei.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 392 alin. 1 din Codul de procedură penală este inadmisibilă, prin raportare la prevederile art. 29 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 47/1992, întrucât textul de lege criticat, care reglementează procedura de judecare a contestaţiei în anulare, nu are legătură cu soluţionarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, respectiva cauză având ca obiect plângerea împotriva unui act al procurorului de netrimitere în judecată.

Totodată, Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2781 alin. 6 din Codul de procedură penală este neîntemeiată, deoarece textul de lege criticat nu încalcă prevederile din Constituţie invocate de autorul excepţiei. Face trimitere, în acest sens, la deciziile Curţii Constituţionale nr. 172/2005, nr. 405/2005 şi nr. 1.132/2007.

Avocatul Poporului precizează că îşi menţine punctul de vedere reţinut în deciziile Curţii Constituţionale nr. 825/2008, nr. 901/2008, nr. 1.042/2008, nr. 53/2009, nr. 497/2009, nr. 734/2009, nr. 735/2009, nr. 906/2009, nr. 1.138/2009, nr. 1.155/2009, nr. 1.205/2009, nr. 1.212/2009, nr. 1.226/2009, nr. 1.430/2009, nr. 181/2012 şi nr. 568/2012, în sensul că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. Totodată, arată că rolul Ministerului Public, consacrat de art. 131 din Constituţie, de reprezentare a intereselor generale ale societăţii şi de apărare a ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi liberaţilor cetăţenilor, se reflectă în activitatea judiciară tocmai prin posibilitatea de a participa la judecarea proceselor penale. Consideră că prevederile art. 1 alin. (3), (4) şi (5), art. 2 alin. (2), art. 20 şi art. 148 alin. (2) şi (4) din Legea fundamentală nu sunt incidente în cauză.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Potrivit încheierii de sesizare din 17 octombrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 5.464/1/P/2011 al Curţii de Apel Oradea - Secţia penală şi pentru cauze cu minori, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 2781 din Codul de procedură penală. Din notele scrise ale autorului excepţiei, depuse în motivarea criticii, reiese că aceasta priveşte, în realitate, alin. 6 al art. 2781 din Codul de procedură penală.

Prin urmare, având în vedere şi încheierea de sesizare din 26 septembrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 282/35/2012 al aceleiaşi instanţe, Curtea va efectua controlul de constituţionalitate asupra dispoziţiilor art. 2781 alin. 6 din Codul de procedură penală, modificate prin Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006, precum şi asupra dispoziţiilor art. 392 alin. 1 din acelaşi cod.

Textele de lege criticate au următorul cuprins:

- Art. 2781 alin. 6: „La termenul fixat pentru judecarea plângerii, judecătorul dă cuvântul persoanei care a făcut plângerea, persoanei faţă de care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale şi apoi procurorului.”;

- Art. 392 alin. 1: „La termenul fixat pentru judecarea contestaţiei în anulare, instanţa, ascultând părţile şi concluziile procurorului, dacă găseşte contestaţia întemeiată, desfiinţează prin decizie hotărârea a cărei anulare se cere şi procedează fie de îndată, fie acordând un termen, după caz, la rejudecarea recursului, sau la rejudecarea cauzei după casare.”

În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3), (4) şi (5) privind valorile supreme ale statului de drept, principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, ale art. 2 alin. (2) referitor la suveranitate, ale art. 15 alin. (1) privind principiul universalităţii drepturilor şi îndatoririlor fundamentale, ale art. 16 alin. (1)şi (2) cu privire la egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, ale art. 124 referitor la înfăptuirea justiţiei, ale art. 126 alin. (2) şi (5) teza întâi privind stabilirea prin lege a competenţei instanţelor judecătoreşti şi a procedurii de judecată şi interzicerea înfiinţării de instanţe extraordinare, ale art. 129 referitor la folosirea căilor de atac, ale art. 131 privind rolul Ministerului Public, ale art. 132 referitor la statutul procurorilor şi ale art. 148 alin. (2) şi (4) cu privire la integrarea în Uniunea Europeană.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:

I. Referitor la dispoziţiile art. 392 alin. 1 din Codul de procedură penală, care reglementează procedura de judecare a contestaţiei în anulare, acestea nu au legătură cu soluţionarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, respectiva cauză având ca obiect plângerea împotriva unui act al procurorului de netrimitere în judecată. Or, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti [...] privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau ordonanţa în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei [...)”.

Prin urmare, în temeiul art. 29 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 392 alin. 1 din Codul de procedură penală este inadmisibilă.

II. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2781 alin. 6 din Codul de procedură penală, potrivit cărora este obligatorie participarea procurorului la soluţionarea plângerii împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată, inclusiv în situaţia în care intimatul are, la rândul lui, calitatea de procuror, Curtea reţine că, potrivit dispoziţiilor constituţionale ale art. 131 alin. (1),”În activitatea judiciară. Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor”. Corespunzător acestor atribuţii constituţionale, în faza de urmărire penală, Ministerul Public este titularul acţiunii penale, în timp ce, în faza de judecată, poziţia sa se apropie de cea a părţilor prin posibilitatea de a formula cereri, fără a putea fi însă considerat parte în procesul penal. În acest sens, art. 129 din Constituţie, care consacră posibilitatea folosirii căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, face distincţie între părţile interesate şi Ministerul Public. Ca atare, exercitând atribuţiile Ministerului Public în procesul penal, procurorul formulează cereri şi pune concluzii

În numele autorităţii judiciare pe care o reprezintă, în realizarea rolului constituţional al acesteia. Astfel fiind, dispoziţiile art. 2781 alin. 6 din Codul de procedură penală nu aduc nicio atingere principiilor constituţionale referitoare la unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea justiţiei, rolul Ministerului Public şi statutul procurorilor, respectă accesul liber la justiţie şi nu contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2), deoarece se aplică fără nicio discriminare tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei.

De altfel, prin Decizia nr. 580 din 7 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 7 august 2007, Decizia nr. 751 din 18 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 717 din 23 octombrie 2007, şi Decizia nr. 152 din 10 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 138 din 5 martie 2009, Curtea a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2781 alin. 6 din Codul de procedură penală, reţinând că acestea reprezintă o garanţie a realizării dreptului de acces liber la justiţie.

Eventualele abuzuri în aplicarea legii, la care autorul excepţiei face referire în motivarea acesteia şi care constituie, în realitate, cauza nemulţumirii sale, nu pot constitui însă motive de neconstituţionalitate a dispoziţiilor de lege criticate şi, prin urmare, nu pot fi cenzurate de instanţa de contencios constituţional, fiind de competenţa instanţei de judecată învestite cu soluţionarea litigiului.

Faţă de invocarea prevederilor art. 20 din Constituţie, Curtea observă că autorul excepţiei nu a indicat dispoziţiile internaţionale considerate a fi încălcate de textele de lege criticate, astfel că nu poate fi reţinută nici această critică de neconstituţionalitate.

În fine. prevederile art. 1 alin. (3), (4) şi (5), art. 2 alin. (2), art. 15 alin. (1), art. 126 alin. (5) teza întâi şi art. 148 alin. (2) şi (4) din Legea fundamentală nu sunt incidente în cauza de fată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A,d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

I. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 392 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Viorica Luca în Dosarul nr. 282/35/2012 al Curţii de Apel Oradea - Secţia penală şi pentru cauze cu minori.

II. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de acelaşi autor în dosarele nr. 282/35/2012 şi nr. 5.464/1/P/2011 ale Curţii de Apel Oradea - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi constată că dispoziţiile art. 2781 alin. 6 din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Oradea - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 28 martie 2013.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puică

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 178

din 28 martie 2013

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 alin. 21 din Codul de procedură penală

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Mi nea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XVIII pct. 38 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, excepţie ridicată de Lucia Prusac în Dosarul nr. 4.008/40/2012 al Tribunalului Botoşani - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.391 D/2012.

La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând, în acest sens, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 217 din 2 octombrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 4.008/40/2012, Tribunalul Botoşani - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XVIII pct. 38 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor.

Excepţia a fost ridicată de Lucia Prusac cu ocazia soluţionării unei plângeri formulate în temeiul art. 278 din Codul de procedura penală împotriva soluţiei de respingere dispuse de procurorul ierarhic superior cu privire la plângerea împotriva unei ordonanţe de instituire a unui sechestru asigurător.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate încalcă accesul liber la justiţie, dreptul de proprietate privată şi dreptul la moştenire, întrucât soluţia de respingere dispusă de procurorul ierarhic superior cu privire ta plângerea contra actelor procurorului, altele decât rezoluţiile sau ordonanţele de netrimitere în judecată, nu poate fi atacată în faţa instanţei de judecată.

Tribunalul Botoşani - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile art. 278 alin. 21 din Codul de procedură penală nu aduc nicio atingere prevederilor din Constituţie invocate de autorul excepţiei. Face trimitere, în acest sens, la deciziile Curţii Constituţionale nr. 62/2012, nr. 479/2012, nr. 563/2012 şi nr. 564/2012.

Avocatul Poporului precizează că îşi menţine punctul de vedere reţinut în deciziile Curţii Constituţionale nr. 62/2012, nr. 231/2012, nr. 233/2012,nr. 479/2012, nr. 525/2012, nr. 563/2012 şi nr. 564/2012, în sensul că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2. 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Potrivit actului de sesizare, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. XVIII pct. 38 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, publicată în Monitorul Oficial ai României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010, prin care au fost introduse dispoziţiile art. 278 alin. 21 din Codul de procedură penală Prin urmare. Curtea se va pronunţa asupra acestui din urmă text de lege, care are următorul cuprins: „Plângerea formulată împotriva soluţiei de respingere dispuse de procurorul ierarhic superior este inadmisibilă.”

În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, ale art. 44 alin. (1), (2) şi (8) referitor la dreptul de proprietate privată şi ale art. 46 privind dreptul la moştenire.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 278 alin. 21 din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului de constituţionalitate prin raportare la prevederile art. 21 din Constituţie, invocate şi în prezenta cauză, şi faţă de critici identice. Astfel, prin Decizia nr. 1.025 din 29 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 11 ianuarie 2013, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate, reţinând că posibilitatea formulării plângerii împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispoziţiilor date de acesta la procurorul ierarhic superior, conform prevederilor art. 278 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură penală, constituie o garanţie procesuală, jar rămânerea definitivă a soluţiei de respingere dispuse de procurorul ierarhic superior, potrivit art. 278 alin. 21, introdus în Codul de procedură penală prin Legea nr. 202/2010, are ca scop asigurarea celerităţii soluţionării cauzelor penale, nereprezentând un impediment în calea liberului acces la justiţie. În acest sens, Curtea a statuat că, în faza de urmărire penală, legiuitorul poate opta atât pentru instituirea, cât şi pentru eliminarea unor garanţii procesuale, precum cea din speţă, cu condiţia ca actele organelor de urmărire penală să poată fi cenzurate de instanţa de judecată. Or, în cazul de faţă, rămânerea definitivă a soluţiei de respingere dispuse de procurorul ierarhic superior, potrivit dispoziţiilor art. 278 alin. 21 din Codul de procedură penală, nu înlătură dreptul părţii interesante de a formula plângere, în condiţiile art. 2781 alin. 1, împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanţei de clasare şi nici dreptul de a beneficia de garanţiile procesuale care însoţesc faza judecăţii propriu-zise şi de căile de atac prevăzute de lege în cazul trimiterii în judecată.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate pronunţată de Curte prin decizia mai sus menţionată, precum şi considerentele care au fundamentat-o îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

Prevederile art. 44 alin. (1), (2) şi (8) şi ale art. 46 din Legea fundamentală nu sunt aplicabile în cauza de faţă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Lucia Prusac în Dosarul nr. 4.008/40/2012 al Tribunalului Botoşani - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 278 alin. 21 din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Botoşani - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 28 martie 2013.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puică

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind încetarea, prin acordul părţilor, a raportului de serviciu al domnului Florin Ionel, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

Având în vedere solicitarea domnului Florin Ionel, înregistrată cu nr. 5/3.442 din 27 mai 2013,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al prevederilor art. 19 alin. (1) lit. b) şi ale art. 97 lit. b) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data de 1 iunie 2013, raportul de serviciu al domnului Florin Ionel, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului, încetează prin acordul părţilor.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 30 mai 2013.

Nr. 226.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind eliberarea domnului Silviu-Gabriel Szentesi din funcţia de vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică

În temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 5 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2013, cu modificările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Silviu-Gabriel Szentesi se eliberează din funcţia de vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 30 mai 2013.

Nr. 227.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică de către domnul Constantin Rănea

În temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 92 alin. (11) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 5 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2013, cu modificările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii încetează exercitarea, cu caracter temporar, a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică de către domnul Constantin Rănea.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 30 mai 2013.

Nr. 228.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

 

ORDIN

privind organizarea şi funcţionarea camerelor de corpuri delicte

 

Având în vedere prevederile art. 109,110,165, 214 şi 215 din Codul de procedură penală, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 942-947 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, ale art. 24 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 3 şi art. 130 lit. c) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, republicată, cu modificările ulterioare, ale art. 17 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordonanţei Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 731/2007 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, republicată,

în aplicarea Deciziei Comitetului Executiv Schengen din 28 aprilie 1999 privind traficul ilegal cu arme de foc [SCH/Com-ex (99) 10],

ţinând seama de competenţele ce revin unităţilor Ministerului Afacerilor Interne potrivit art. 26 alin. (1) pct. 10, 16 şi 17 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, cu modificările şi completările ulterioare, art. 19 alin. (1) lit. q) şi r) din Legea nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, precum şi potrivit art. 21 lit. m) şi u) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române, aprobată cu modificări prin Legea nr. 81/2002, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul afacerilor interne emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Camerele de corpuri delicte se organizează şi funcţionează în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră şi Inspectoratului General al Jandarmeriei Române sau, după caz, la nivelul structurilor teritoriale ale acestor instituţii.

(2) în camerele de corpuri delicte se depun spre păstrare, în condiţiile prevăzute de prezentul ordin, bunurile care constituie mijloace materiale de proba, ridicate cu ocazia constatării sau cercetării unor infracţiuni, precum şi alte categorii de bunuri ridicate potrivit legii de către personalul Ministerului Afacerilor Interne.

(3) în raport cu natura bunurilor ridicate, la nivelul unităţilor Ministerului Afacerilor Interne prevăzute la alin. (1) se organizează, în condiţiile prezentului ordin, următoarele tipuri de camere de corpuri delicte:

a) camere de corpuri delicte în care se păstrează bunuri nesupuse unui regim special;

b) camere de corpuri delicte în care se păstrează autovehiculele ridicate;

c) camere de corpuri delicte în care se păstrează armele şi muniţiile;

d) camere de corpuri delicte în care păstrează substanţe aflate sub control naţional.

Art. 2. - (1) Bunurile din categoria celor care se introduc în camera de corpuri delicte se predau la camerele de corpuri delicte organizate la nivelul unităţii din care face parte personalul Ministerului Afacerilor Interne care Ie-a ridicat, cu excepţia situaţiei în care organul de urmărire penală sau instanţa de judecată dispune altfel.

(2) Bunurile mobile pierdute sau abandonate ai căror proprietari sunt neidentificaţi se ridică şi se predau unităţii de poliţie pe a cărei rază teritorială a fost găsit bunul respectiv.

(3) în cazul în care la nivelul unităţii nu este organizată o cameră de corpuri delicte, bunurile se depun la cea mai apropiată cameră de corpuri delicte, cu respectarea prevederilor prezentului ordin.

(4) Şeful/Comandantul unităţii stabileşte, prin dispoziţie/ordin de zi, camera de corpuri delicte la care se depun bunurile în situaţia prevăzută la alin. (3).

(5) Pentru punerea în aplicare a prevederilor alin. (3) şi (4), între unităţile Ministerului Afacerilor Interne pot fi încheiate protocoale de cooperare.

Art. 3. - (1) Camerele de corpuri delicte se amenajează în încăperi special destinate, corespunzătoare depozitării fiecărei categorii de bunuri în parte, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, spaţioase, uscate, cu condiţii de aerisire, dotate cu mijloace de depozitare şi identificare a obiectelor, asigurate cu uşi metalice sau grilaje metalice la uşi, grilaje metalice la ferestre, sisteme de închidere şi de alarmare sigure, cu respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă şi a celor de apărare împotriva incendiilor.

(2) Ordonatorii de credite la nivelul cărora sunt organizate camere de corpuri delicte alocă resursele necesare conservării şi menţinerii stării tehnice corespunzătoare a bunurilor.

Art. 4. - (1) Pentru executarea activităţilor specifice de primire, păstrare, predare şi evidenţă a bunurilor care se depun la camera de corpuri delicte, şeful/comandantul unităţii desemnează, prin dispoziţie/ordin de zi pe unitate, un poliţist/jandarm ori personal contractual în calitate de gestionar, cu respectarea condiţiilor legale privind ocuparea unei funcţii cu atribuţii de gestiune, precum şi un înlocuitor al gestionarului, pentru perioada cât acesta lipseşte din unitate/subunitate.

(2) Prin aceeaşi dispoziţie/ordin de zi pe unitate se stabilesc situaţiile în care înlocuitorul gestionarului îndeplineşte atribuţiile acestuia. Perioadele de înlocuire nu vor depăşi 60 de zile, în conformitate cu prevederile art. 10 din Legea nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor agenţilor economici, autorităţilor sau instituţiilor publice, cu modificările ulterioare.

(3) Gestionarul este obligat la constituirea de garanţii, conform prevederilor Legii nr. 22/1969, cu modificările ulterioare.

(4) înlocuitorul gestionarului nu este obligat la constituirea de garanţii materiale.

(5) încadrarea funcţiei de gestionar al camerei de corpuri delicte în care se păstrează armele şi muniţiile, precum şi a funcţiei de înlocuitor se efectuează cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind încadrarea funcţiilor în compartimentele armament şi tehnică specială.

Art. 5. - (1) Gestionarii camerelor de corpuri delicte răspund de evidenţa, păstrarea, conservarea, gestionarea şi predarea spre valorificare, în condiţiile legii, a bunurilor introduse în camerele de corpuri delicte.

(2) Pe timpul păstrării bunurilor, gestionarul asigură menţinerea ordinii şi curăţeniei, aerisirea încăperii, iar pentru prevenirea degradării bunurilor din cauza dăunătorilor sau a rozătoarelor, solicită măsuri de dezinsecţie sau deratizare, atunci când se impune.

Art. 6. - Se interzic:

a) folosirea în alte scopuri a bunurilor ridicate în vederea confiscării, găsite ori abandonate, precum şi a celor care se află depuse în camerele de corpuri delicte, de către personalul Ministerului Afacerilor Interne care Ie-a ridicat sau Ie-a găsit, de către gestionari ori de către alte persoane;

b) substituirea. Înlocuirea, modificarea sau orice alte operaţiuni de natură a afecta integritatea fizică a bunurilor depuse în camera de corpuri delicte.

Art. 7. - (1) în camera de corpuri delicte au acces doar gestionarul, persoanele care execută activităţi de control, precum şi membrii comisiilor de predare-primire, inventariere, evaluare şi valorificare.

(2) În situaţia în care gestionarul lipseşte din unitate, accesul în camera de corpuri delicte este permis înlocuitorului acestuia, în conformitate cu dispoziţiile/ordinele de zi pe unitate emise în condiţiile art. 4 alin. (2).

Art. 8. - (1) în vederea cunoaşterii modului de soluţionare a cauzelor penale în care au fost ridicate bunuri, precum şi a contestaţiilor introduse împotriva proceselor-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, gestionarii camerelor de corpuri delicte sunt obligaţi să solicite în scris informaţiile necesare de la unităţile de parchet şi instanţele judecătoreşti.

(2) Şefii unităţilor de poliţie care au avut în lucru cauzele în care s-au ridicat bunuri au obligaţia de a colabora cu gestionarii pentru clarificarea situaţiei juridice a acestora şi de a propune măsuri pentru eficientizarea comunicării cu cei în drept, în vederea atingerii acestui scop.

Art. 9. - În situaţia în care se constată că organele prevăzute la art. 8 alin. (1) nu s-au pronunţat cu privire la bunurile în cauză, gestionarul informează de îndată prim-procurorul sau preşedintele instanţei de judecată, pentru completarea ordonanţei procurorului sau a hotărârii judecătoreşti, în sensul înlăturării omisiunilor.

Art. 10. - (1) în situaţia în care a fost dispusă, potrivit legii, măsura restituirii bunurilor, informarea proprietarului sau a persoanei îndreptăţite care are domiciliul pe teritoriul României cu privire la modul în care poate intra în posesia acestora se face prin scrisoare recomandată sau afişare la domiciliu ori sediu, prin grija:

a) gestionarului, în cazul în care bunul este introdus în camera de corpuri delicte;

b) poliţistului/jandarmului care a lăsat bunul în custodie sau şefului acestuia, în cazul bunurilor lăsate în custodia unor persoane fizice sau juridice.

(2) în situaţia în care proprietarul sau persoana îndreptăţită nu are domiciliul pe teritoriul României, informarea acesteia se face prin scrisoare recomandată sau prin intermediul canalelor de cooperare poliţienească internaţională, în termen de 30 de zile de la obţinerea deciziei de restituire.

Art. 11. - Gestionarul, în cazul în care bunurile sunt introduse în camera de corpuri delicte, sau personalul Ministerului Afacerilor Interne care a ridicat bunurile, în cazul celor lăsate în custodia unor persoane fizice ori juridice, are obligaţia de a verifica apariţia situaţiilor ce fac posibilă valorificarea bunurilor anterior intrării în proprietatea statului şi de a sesiza, după caz:

a) şeful/comandantul unităţii, în vederea formulării cererii prevăzute la art. 61 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

b) procurorul competent, în vederea aplicării prevederilor art. 1681 şi următoarele din Codul de procedură penală, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 12. - (1) Şefii/Comandanţii unităţilor desemnează, prin dispoziţie/ordin de zi pe unitate, o comisie care va executa controale inopinate, ori de câte ori este nevoie, precum şi inventarierea faptică a bunurilor din camera de corpuri delicte, cu ocazia inventarierii anuale a patrimoniului unităţii şi la schimbarea gestionarului.

(2) înainte de începerea operaţiunii de control sau inventariere, gestionarul dă o declaraţie scrisă din care să rezulte dacă gestionează bunuri şi în alte locuri de depozitare, dacă are în gestiune şi alte bunuri aparţinând terţilor, primite cu sau fără documente, dacă are plusuri ori lipsuri în gestiune despre a căror cantitate sau valoare are cunoştinţă, dacă a primit sau a eliberat bunuri fără documente legale, precum şi dacă are documente de primire-eliberare care nu au fost operate în evidenţa gestiunii.

(3) Gestionarul menţionează în declaraţia scrisă numărul şi data ultimului document de intrare/ieşire a bunurilor în/din gestiune.

(4) Declaraţia se datează şi se semnează de gestionar şi de către comisia de control sau inventariere, care atestă că a fost dată în prezenţa acesteia.

(5) Cu ocazia controalelor sau a inventarierilor se au în vedere existenţa şi integritatea bunurilor din gestiune, în raport cu starea acestora la momentul introducerii în camera de corpuri delicte, modul de înregistrare şi evidenţă a bunurilor introduse şi ieşite din gestiune, precum şi modul în care se respectă normele specifice.

(6) Concluziile desprinse în urma controalelor şi a inventarierilor se consemnează într-un proces-verbal ce se înregistrează la secretariatul unităţii la nivelul căreia s-a constituit comisia. În cazul constatării unor nereguli, comisia propune şefului/comandantului unităţii măsuri pentru remedierea deficienţelor constatate, declanşarea cercetării administrative, disciplinare sau, după caz, sesizarea organelor competente, conform prevederilor legale.

(7) La finalizarea acţiunilor de control/inventariere, valorificarea rezultatelor acţiunilor respective va implica şi actualizarea evidenţei specifice camerei de corpuri delicte, cu înregistrarea diminuării sau majorării cantităţilor de bunuri gestionate în cameră.

Art. 13. - În situaţia în care intervin evenimente care afectează integritatea fizică a bunurilor din camerele de corpuri delicte, gestionarul informează, de îndată, organul de urmărire penală care instrumentează cauza sau instanţa de judecată pe rolul căreia se află aceasta, pentru luarea măsurilor ce se impun.

Art. 14. - Declararea, evaluarea, distrugerea, predarea şi valorificarea bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului se fac în condiţiile stabilite de Ordonanţa Guvernului nr. 14/2007, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi de Hotărârea Guvernului nr. 731/2007 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, republicată.

Art. 15. - Competenţele stabilite prin prezentul ordin şefilor/comandanţilor de unităţi referitoare ia aprobarea documentelor de introducere/scoatere a bunurilor în/din camera

de corpuri delicte pot fi delegate în scris unui adjunct al acestora sau:

a) şefului serviciului de cazier judiciar, statistică şi evidenţe operative, în cazul structurilor Poliţiei Române;

b) şefului structurii din care face parte gestionatul camerei de corpuri delicte, în cazul structurilor Poliţiei de Frontieră Române;

c) şefului serviciului de prevenire şi combatere a faptelor antisociale, în cazul structurilor Jandarmeriei Române.

Art. 16. - Şefii/Comandanţii de unităţi dispun măsurile necesare ţinerii evidenţei centralizate la nivel de unitate a bunurilor lăsate în custodie.

Art. 17. - Normele specifice privind organizarea şi funcţionarea camerelor de corpuri delicte, în raport cu tipul acestora stabilit potrivit art. 1 alin. (3), sunt prevăzute în anexele nr. 1-4, care fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 18. - (1) Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea 1.

(2) La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 245/2010 privind introducerea armelor şi muniţiilor în camerele de corpuri delicte ale Poliţiei Române, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 17 noiembrie 2010, se abrogă.

 

p. Ministrul afacerilor interne,

Constantin-Cătalin Chiper,

secretar de stat

 

Bucureşti, 27 mai 2013.

Nr. 73.

 

ANEXA Nr.1

 

NORME SPECIFICE

privind organizarea si funcţionarea camerelor de corpuri delicte în care se păstrează bunuri nesupuse unui regim special

 

CAPITOLUL I

Organizarea camerelor de corpuri delicte în care se păstrează bunuri nesupuse unui regim special

 

Art. 1. - (1) Camerele de corpuri delicte în care se păstrează bunuri nesupuse unui regim special sunt organizate şi funcţionează în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, Inspectoratului General a! Poliţiei de Frontieră, Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, precum şi la nivelul structurilor teritoriale ale acestor instituţii.

(2) La nivelul Inspectoratului General a! Poliţiei Române, camerele de corpuri delicte în care se păstrează bunuri nesupuse unui regim special sunt organizate şi funcţionează în cadrul Direcţiei cazier judiciar, statistică şi evidenţe operative, iar la nivelul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, inspectoratelor judeţene de poliţie, secţiilor regionale de poliţie transporturi, poliţiilor municipale şi orăşeneşti, în cadrul structurilor de cazier judiciar, statistică şi evidenţe operative.

(3) La nivelul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, camerele de corpuri delicte în care se păstrează bunuri nesupuse unui regim special sunt organizate şi funcţionează în cadrul Serviciului de evidenţă operativă, iar la nivelul unităţilor teritoriale, în cadrul structurilor de evidenţă operativă.

(4) La nivelul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, camerele de corpuri delicte în care se păstrează bunuri nesupuse unui regim special sunt organizate şi funcţionează la sediile unităţilor de jandarmi, în cadrul serviciilor/compartimentelor de prevenire şi combatere a faptelor antisociale.

Art. 2. - La camerele de corpuri delicte în care se păstrează bunuri nesupuse unui regim special se depun spre păstrare următoarele categorii de bunuri:

a) bunurile ridicate în vederea confiscării speciale sau a reparării pagubelor produse prin infracţiuni;

b) bunurile care constituie mijloace materiale de probă, ridicate cu ocazia constatării sau cercetării unor infracţiuni;

c) bunurile ridicate în vederea confiscării/confiscate ca urmare a aplicării unor sancţiuni contravenţionale;

d) bunurile interzise la deţinere, găsite şi ridicate în vederea confiscării/confiscate cu ocazia controalelor în centrele de reţinere şi arestare preventivă;

e) bunurile ridicate ca urmare a aplicării procedurii cooperării poliţieneşti internaţionale;

f) bunurile pierdute sau abandonate care se depun la organele de poliţie de către persoanele care le-au găsit;

g) substanţele aflate sub control naţional sau care au efecte psihotrope, altele decât cele prevăzute de Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, cu modificările şi completările ulterioare, ambalate în mod corespunzător.

Art. 3. - Este interzisă primirea în camera de corpuri delicte în care se păstrează bunuri nesupuse unui regim special a următoarelor categorii de bunuri:

a) metale şi pietre preţioase ori obiecte confecţionate din acestea, mijloace de plată, titluri de valoare, acestea urmând a se depune la Ministerul Finanţelor Publice, respectiv la unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului, în termen de 48 de ore de la întocmirea actului de constatare;

b) mijloace de plată în lei, care se depun, în termen de 48 de ore de la întocmirea actului de constatare, la unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului, în contul bugetului de stat ori, după caz, se pun la dispoziţia organelor judiciare şi se declară organelor de valorificare în acelaşi termen, împreună cu o copie a actului de constatare şi foaia de vărsământ;

c) mijloace de plată în valută neconvertibilă, care se depun la Banca Naţională a României în termen de 48 de ore de la întocmirea actului de constatare şi se declară organelor de valorificare în acelaşi termen, împreună cu o copie a actului de constatare şi a procesului-verbal de predare-primire. Valuta se consemnează pe numele celui de la care a fost ridicată şi la dispoziţia organului judiciar. Recipisele în original se depun la dosar;

d) mijloace de plată în valută liber convertibilă, care se depun, în termen de 48 de ore de la întocmirea actului de constatare, în conturile în valută deschise la dispoziţia organelor de valorificare, la băncile comerciale selectate de acestea, şi se declară organelor de valorificare în acelaşi termen, împreună cu o copie a actului de constatare şi foaia de vărsământ. Valuta se consemnează pe numele celui de la care a fost ridicată şi la dispoziţia organului judiciar, Recipisele în original se depun la dosar;

e) arme de foc şi muniţii, care se predau de către personalul care Ie-a ridicat la camera de corpuri delicte în care se păstrează arme şi muniţii, organizată la nivelul structurilor Poliţiei Române sau la serviciile de logistică din cadrul Poliţiei Române, în situaţia celor retrase spre casare;

f) substanţe stupefiante, care se predau de către personalul care Ie-a ridicat la camera de corpuri delicte în care se păstrează droguri, organizată la nivelul Inspectoratului General al Poliţiei Române sau, după caz, al unităţilor subordonate;

g) substanţe şi materiale toxice, explozive, inflamabile, nucleare sau radioactive, care se lasă în custodia operatorilor autorizaţi să desfăşoare activităţi cu astfel de substanţe;

h) medicamente şi materiale consumabile de utilitate medicală, materiale de natura obiectelor de inventar medicale, aparatură medicală, care se predau de către personalul care Ie-a ridicat Ministerului Sănătăţii;

i) documente istorice, materiale de arhivă, obiecte, veşminte şi cărţi de cult, timbre filatelice, obiecte de artă sau colecţii de valoare, care se predau de către personalul care Ie-a ridicat organelor de specialitate ale statului care au competenţa de a gestiona astfel de bunuri sau către operatori autorizaţi să desfăşoare activităţi cu astfel de produse, conform prevederilor legale;

j) material lemnos/combustibil solid şi cereale, care se predau de către personalul care Ie-a ridicat operatorilor autorizaţi să desfăşoare activităţi cu astfel de produse;

k) deşeuri metalice şi alte bunuri care au un volum sau o masă însemnată, ce nu se pot depozita fizic în camerele de corpuri delicte, care se lasă în custodia unor persoane fizice sau juridice de către personalul care le ridică;

l) bunuri de consum alimentar şi materii prime necesare pentru prepararea acestora, cu grad ridicat de perisabilitate sau care, prin trecerea timpului, pierd din greutate ori din valoare, inclusiv animalele, păsările vii şi plantele, care se predau, de îndată, persoanelor juridice specializate sau persoanelor fizice autorizate să comercializeze aceste bunuri către populat/re şi se declară organelor de valorificare, în termen de 48 de ore, împreună cu procesul-verbal de predare-primire şi o copie de pe nota de intrare-recepţie întocmită de persoanele juridice specializate sau persoanele fizice autorizate să comercializeze aceste bunuri;

m) mijloace materiale de probă purtătoare de urme biologice ce urmează a fi valorificate în activitatea de cercetare a infracţiunilor, care nu sunt ambalate corespunzător de către specialişti pentru a f conservate la camerele de corpuri delicte în care se păstrează bunuri nesupuse unui regim special, ce se depun în camere speciale de depozitare, care pot asigura condiţii de conservare a urmelor biologice.

 

CAPITOLUL II

Documentele în baza cărora se depun bunurile nesupuse unui regim special la camera de corpuri delicte în care se păstrează bunuri nesupuse unui regim special

 

Art. 4. - În vederea introducerii la camera de corpuri delicte în care se păstrează bunuri nesupuse unui regim special, bunurile ce fac obiectul prezentelor norme specifice sunt însoţite de următoarele documente:

a) adresa de înaintare, prin care se solicită depunerea bunurilor, în cazul structurilor centrale, sau raportul aprobat de şeful/comandantul unităţii la nivelul căreia este organizată camera de corpuri delicte în care se păstrează bunuri nesupuse unui regim special, în cazul unităţilor teritoriale. Adresa şi raportul cuprind în mod obligatoriu numărul şi data înregistrării dosarului penal, numărul unic şi unitatea de parchet unde a fost înregistrat dosarul, formaţiunea care instrumentează cauza, seria şi numărul procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, în cazul aplicării sancţiunii contravenţionale complementare a confiscării, datele de stare civilă ale persoanei de ia care s-au ridicat bunurile, enumerarea şi descrierea bunurilor;

b) copia procesului-verbal prin care s-au ridicat bunuri în vederea confiscării sau în vederea cercetării, în cazul constatării ori cercetării unor infracţiuni, copia procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei sau actele din care rezultă găsirea ori constatarea abandonării bunurilor;

c) după caz, fişa de custodie a mijloacelor de probă, prevăzută de reglementările interne privind procedura efectuării cercetării la faţa locului, în situaţia în care aceasta se întocmeşte cu ocazia ridicării mijloacelor de probă;

d) după caz, copia ordonanţei procurorului sau a încheierii instanţei prin care s-a instituit sechestrul asigurător şi copia procesului-verbal de aplicare a sechestrului.

Art. 5. - în documentele prezentate la introducerea în camera de corpuri delicte în care se păstrează bunuri nesupuse unui regim special se realizează descrierea amănunţită a fiecărui bun, respectiv: denumirea, marca, modelul, seria şi numărul, anul de fabricaţie, dimensiunile, starea calitativă, aspectul, starea de funcţionare, uzura, cantitatea, unitatea de măsură şi orice alte date de individualizare şi identificare a acestora.

Art. 6. - (1) Cu ocazia primirii bunurilor, gestionarul camerei de corpuri delicte în care se păstrează bunuri nesupuse unui regim special verifică personal, în mod amănunţit, existenţa fiecărui bun, concordanţa acestuia cu descrierea din procesul-verbal, realitatea caracteristicilor şi cantităţilor descrise în actele de ridicare, tar în cazul existenţei unor nepotriviri sau a necesităţii unor precizări care trebuie consemnate, face menţiune expresă despre acestea în dovada de primire pe care o va elibera depunătorului.

(2) În situaţia bunurilor prezentate în diverse ambalaje şi sigilate, gestionarul camerei de corpuri delicte verifică integritatea ambalajelor şi a sigiliului şi face menţiuni cu privire la acestea în dovada de primire.

Art. 7. - (1) Introducerea bunurilor în camera de corpuri delicte în care se păstrează bunuri nesupuse unui regim special se face în baza dovezii-tip, înseriată şi întocmită potrivit modelului aprobat ia nivelul Ministerului Afacerilor Interne, care se completează în două exemplare, exemplarul nr. 1 constituind document de justificare a predării bunurilor la cameră, iar exemplarul nr. 2, împreună cu actele de constatare, reprezentând document de intrare în gestiune.

(2) Operaţiunea este confirmată prin semnarea dovezii-tip de către predător, respectiv gestionar.

Art. 8. - Gestionarul camerei de corpuri delicte în care se păstrează bunuri nesupuse unui regim special are obligaţia de a înregistra în evidenţa tehnico-operativă bunurile nesupuse unui regim special în baza:

a) dovezii-tip de primire, înseriată, întocmită potrivit modelului aprobat la nivelul Ministerului Afacerilor Interne;

b) procesului-verbal tip, înseriat, întocmit potrivit modelului aprobat la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, care se completează în două exemplare, primul constituind actul de preluare de către cel în drept, iar cel de-al doilea, act de scădere din gestiune;

c) registrului de evidenţă a bunurilor din camera de corpuri delicte în care se păstrează bunuri nesupuse unui regim special, întocmit potrivit modelului aprobat la nivelul Ministerului Afacerilor Interne.

Art. 9. - (1) Depunerea bunurilor la camera de corpuri delicte în care se păstrează bunuri nesupuse unui regim special se face de către personalul care Ie-a ridicat, cu respectarea următoarelor termene:

a) cel mult 5 zile lucrătoare de la data ridicării în vederea confiscării, în cazul constatării sau cercetării unor infracţiuni.

dacă bunurile nu sunt necesare la efectuarea unor acte procedurale;

b) cel mult două zile lucrătoare de la finalizarea expertizelor, constatărilor sau a altor acte procedurale la care acestea au fost necesare;

c) cel mult două zile lucrătoare de la încheierea procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei;

d)cel mult două zile lucrătoare de la primirea/găsirea bunului pierdut/abandonat.

(2) în situaţia în care termenul de depunere nu este respectat, personalul care depune bunurile va motiva depăşirea termenului în adresa sau raportul prin care se solicită introducerea.

 

CAPITOLUL III

Modul şi termenele de păstrare a obiectelor în camera de corpuri delicte în care se păstrează bunuri nesupuse unui regim special

 

Art. 10. - (1) Bunurile primite se păstrează grupate, în raport cu succesiunea primirii acestora, în funcţie de cauze sau persoanele de la care s-au ridicat, ambalate în saci, cutii sau alte mijloace destinate acestui scop şi prevăzute cu etichetă, pe care se menţionează seria şi numărul dovezii de predare-primire şi numărul de ordine/poziţia din registrul de evidenţă a bunurilor din camera de corpuri delicte în care se păstrează bunuri nesupuse unui regim special.

(2) Bunurile ridicate în cauze cu autori necunoscuţi se grupează, pe cât posibil, separat de celelalte obiecte.

Art. 11. - (1) Bunurile ridicate în vederea confiscării se păstrează !a camera de corpuri delicte în care se păstrează bunuri nesupuse unui regim special, până la rămânerea definitivă a soluţiilor de confiscare sau de restituire.

(2) în cazul bunurilor găsite ai căror posesori legali nu au fost identificaţi, precum şi al celor considerate abandonate potrivit legii se aplică procedura legală privind bunurile intrate în proprietatea privată a statului.

Art. 12. - Bunurile intrate în proprietatea privată a statului care din punct de vedere calitativ şi al caracteristicilor corespund nevoilor de dotare a unităţilor Ministerului Afacerilor Interne se comunică imediat structurilor de logistică, în vederea efectuării demersurilor necesare intrării acestora în patrimoniul unităţii.

 

CAPITOLUL IV

Scoaterea obiectelor din camera de corpuri delicte în care se păstrează bunuri nesupuse unui regim special

 

Art. 13. - Scoaterea din camerele de corpuri delicte în care se păstrează bunuri nesupuse unui regim special a bunurilor aflate spre păstrare se face în baza raportului gestionarului, aprobat de şeful/comandantul unităţii, însoţit, după caz, de următoarele documente:

a) hotărârea definitivă a instanţei de judecată;

b) ordonanţa sau rezoluţia emisă de procuror;

c) procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, în care sancţiunea contravenţională complementară a confiscării a rămas definitivă;

d) cererea persoanei căreia îi aparţine bunul găsit, abandonat sau pentru care s-a dispus restituirea, aprobată de şeful/comandantul unităţii;

e) documentele din care rezultă că bunurile au fost abandonate;

f) solicitarea scrisă a organelor de urmărire penală sau a instanţei de judecată de a pune bunurile la dispoziţia lor ori a altor instituţii pentru efectuarea unor expertize sau a unor acte procedurale;

g) raportul organului de cercetare al poliţiei judiciare care instrumentează cauza, aprobat de şeful/comandantul unităţii din care face parte, în cazul în care bunurile urmează a fi restituite de către acesta potrivit competenţelor stabilite de Codul de procedură penală republicat, cu modificările şi completările ulterioare;

h) solicitarea scrisă a procurorului sau a instanţei judecătoreşti, atunci când corpurile delicte trebuie să însoţească dosarul penal.

Art. 14. - Gestionarii camerelor de corpuri delicte în care se păstrează bunuri nesupuse unui regim special au obligaţia să declare bunurile intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului organelor de valorificare, respectiv direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene sau Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti, administraţiilor finanţelor publice de sector din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti, în termen de 10 zile de la data primirii documentului care constituie titlu de proprietate a statului asupra acestora, cu excepţia bunurilor care nu îndeplinesc condiţiile legale de comercializare, potrivit prevederilor art. 2 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 731/2007, republicată (Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 731/2007, republicată).

Art. 15. - Bunurile intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, care nu îndeplinesc condiţiile legale de comercializare, cu excepţia celor care fac obiectul Legii nr. 344/2005 privind unele măsuri pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul operaţiunilor de vămuire şi a celor care pot face, ca atare, obiectul unor prelucrări ulterioare al căror rezultat poate fi comercializat, se distrug în prezenţa şi cu confirmarea prin semnătură a unei comisii de preluare şi distrugere, constituită în condiţiile prevăzute de art. 2 alin. (6) din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 731/2007, republicată.

Art. 16. - Bunurile intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, aflate în camerele de corpuri delicte în care se păstrează bunuri nesupuse unui regim special, se predau, după caz, astfel:

a) direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene sau Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti, administraţiilor finanţelor publice de sector din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti, în termen de 10 zile de la declararea lor organelor de valorificare, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 731/2007, republicată;

b) executorilor judecătoreşti, în cazul bunurilor ridicate pentru asigurarea reparării pagubelor produse prin infracţiuni.

Art. 17. - (1) Bunurile care constituie obiect al dreptului de autor, potrivit art. 7 şi 8 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare, care au intrat, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, în vederea distrugerii, se predau de gestionarii acestora Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, potrivit art. 19 din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 731/2007, republicată.

(2) Bunurile dovedite că aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală se distrug în prezenţa şi cu confirmarea comisiei de preluare şi distrugere prevăzute la art. 2 alin. (6) din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 731/2007, republicată.

Art. 18. - În cazul în care s-a dispus, în mod expres, distrugerea bunurilor confiscate, gestionarii sesizează, prin şeful/comandantul unităţii, după caz, instanţa de judecată sau unitatea de parchet care a soluţionat dosarul penal, pentru a se asigura prezenţa judecătorului sau a procurorului, în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 19. - Tutunurile prelucrate, confiscate ori intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului se predau pentru distrugere antrepozitarilor autorizaţi pentru producţia de tutun prelucrat, operatorilor înregistraţi sau importatorilor de astfel de produse, după cum urmează:

a) sortimentele care se regăsesc în nomenclatorul de fabricaţie al antrepozitarilor autorizaţi, în nomenclatorul de achiziţii al operatorilor înregistraţi sau al importatorilor se predau în totalitate acestora;

b) sortimentele care nu se regăsesc în nomenclatoarele prevăzute la lit. a) se predau antrepozitarilor autorizaţi pentru producţia de tutun prelucrat, a căror cotă de piaţă reprezintă peste 5%.

Art. 20. - Predarea bunurilor din camera de corpuri delicte în care se păstrează bunuri nesupuse unui regim special se face pe bază de proces-verbal tip, întocmit potrivit modelului aprobat la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, care se completează în două exemplare, primul constituind actul de preluare de către cel în drept, iar cel de-al doilea, act de scădere din gestiune.

Art. 21. - (1) Restituirea bunurilor către persoanele îndreptăţite, în cauzele penale nesoluţionate definitiv, se efectuează prin intermediul organului de cercetare al poliţiei judiciare care efectuează acte de urmărire penală în cauză.

(2) Restituirea/Predarea bunurilor lăsate în custodia persoanelor fizice sau juridice către persoanele îndreptăţite se va efectua de către personalul care Ie-a ridicat şi Ie-a lăsat în custodie sau de către personalul anume desemnat de şeful/comandantul unităţii.

Art. 22. - Concomitent cu ieşirea din gestiune a bunurilor menţionate la art. 21, gestionarii efectuează menţiuni cu privire la acest fapt în registrele de evidenţă.

 

ANEXA Nr. 2

 

NORME SPECIFICE

privind organizarea şi funcţionarea camerelor de corpuri delicte în care se păstrează autovehiculele ridicate

 

CAPITOLUL I

Organizarea camerelor de corpuri delicte în care se păstrează autovehiculele ridicate

 

Art. 1. - (1) Camerele de corpuri delicte în care se păstrează autovehiculele ridicate sunt organizate şi funcţionează în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, precum şi la nivelul structurilor teritoriale ale acestor instituţii.

(2) La nivelul Inspectoratului General al Poliţiei Române, camerele de corpuri delicte în care se păstrează autovehicule ridicate sunt organizate şi funcţionează în cadrul Direcţiei Cazier judiciar, statistică şi evidenţe operative, iar la nivelul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, inspectoratelor judeţene de poliţie, secţiilor regionale de poliţie transporturi, poliţiilor municipale şi orăşeneşti, în cadrul structurilor de cazier judiciar, statistică şi evidenţe operative.

(3) La nivelul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, camerele de corpuri delicte în care se păstrează autovehiculele ridicate sunt organizate şi funcţionează în cadrul Serviciului de evidenţă operativă, iar la nivelul unităţilor teritoriale, în cadrul structurilor de evidenţă operativă.

(4) La nivelul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, camerele de corpuri delicte în care se păstrează autovehiculele ridicate sunt organizate şi funcţionează la sediile unităţilor de jandarmi, în cadrul serviciilor/compartimentelor de prevenire şi combatere a faptelor antisociale.

Art. 2. - (1) Spaţiile de păstrare a autovehiculelor indisponibilizate sunt asigurate de structurile de logistică, la nivelul unităţilor în care sunt organizate camerele de corpuri delicte în care se păstrează autovehiculele indisponibilizate, în locuri corespunzătoare, amenajate în acest scop, aflate în dotarea sau administrarea acestor unităţi.

(2) Aceste spaţii se amenajează de regulă, în garaje, ţarcuri acoperite, care pot asigura păstrarea autovehiculelor în condiţii bune de conservare şi securitate.

Art. 3. - (1) în sensul prezentelor norme specifice, termenul autovehicul include toate mijloacele de transport auto-moto, utilaje, precum şi mijloacele de transport aerian şi naval.

(2) Motoarele auto-moto şi piesele de schimb aferente autovehiculelor sunt considerate bunuri comune.

(3) Motoarele auto-moto şi piesele de schimb aferente autovehiculelor se introduc la camera de corpuri delicte în care se păstrează autovehicule indisponibilizate, numai în situaţia în care spaţiul de depozitare poate asigura păstrarea şi conservarea acestor bunuri în deplină siguranţă.

Art. 4. - (1) în situaţia în care camera de corpuri delicte în care se păstrează autovehiculele indisponibilizate se amenajează în spaţii în care se depozitează şi afle autovehicule decât cele indisponibilizate, în vederea conservării şi asigurării integrităţii acestora, alături de gestionarul prevăzut la art. 4 alin. (1) din ordin, se desemnează şi un custode.

(2) La nivelul Poliţiei Române, gestionarul va fi desemnat din cadrul structurilor de cazier judiciar, statistică şi evidenţe operative, iar custodele din cadrul structurilor administrative sau de logistică.

(3) La nivelul Poliţiei de Frontieră Române, gestionarul va fi desemnat din cadrul structurilor de evidenţă operativă, iar

custodele, după caz, din cadrul structurilor administrative sau de logistică.

(4) La nivelul Jandarmeriei Române, gestionarul va fi desemnat din cadrul structurilor de prevenire şi combatere a faptelor antisociale, iar custodele din cadrul structurilor de logistică.

(5) în situaţia în care camera de corpuri delicte în care se păstrează autovehiculele indisponibilizate este organizată în spaţii aparţinând altor instituţii sau persoane juridice, prin actul juridic încheiat cu acestea se va desemna custodele şi se vor stabili obligaţiile acestuia.

 

CAPITOLUL II

Categorii de autovehicule care pot fi introduse la camerele de corpuri delicte în care se păstrează autovehiculele indisponibilizate

 

Art. 5, - Autovehiculele indisponibilizate în vederea confiscării sau recuperării prejudiciului, de regulă, se lasă în custodia persoanelor fizice ori juridice care pot asigura securitatea şi păstrarea acestora în condiţii optime.

Art. 6, - (1) în situaţii temeinic justificate, autovehiculele indisponibilizate asupra cărora s-a instituit sechestru asigurător, precum şi cele confiscate ca urmare a aplicării sancţiunii contravenţionale complementare se introduc la camera de corpuri delicte în care se păstrează autovehiculele indisponibilizate organizată la nivelul unităţii din care face parte personalul care Ie-a indisponibilizat sau unităţii din localitatea unde îşi are sediul unitatea de parchet competentă a soluţiona cauza.

(2) în cazul cererilor de asistenţă judiciară internaţională în materie penală, autovehiculul indisponibilizat va fi predat la camera de corpuri delicte în care se păstrează autovehiculele indisponibilizate.

(3) La camerele de corpuri delicte în care se păstrează autovehiculele indisponibilizate nu se introduc autovehiculele indisponibilizate provizoriu pentru expertize sau constatări tehnico-ştiinţifice.

(4) Mijloacele plutitoare, precum şi mijloacele de transport aerian indisponibilizate, care din motive obiective nu au fost lăsate în custodie, se păstrează în locuri special amenajate pentru staţionarea unor astfel de mijloace, din zona de competenţă a organului care Ie-a indisponibilizat.

Art. 7. - (1) Autovehiculele care au fost abandonate în urma accidentelor rutiere nu se introduc la camerele de corpuri delicte în care se păstrează autovehiculele indisponibilizate.

(2) în căzui abandonării autovehiculelor avariate în urma accidentelor rutiere, documentele întocmite cu ocazia constatării acestui fapt se comunică serviciilor/birourilor de cazier judiciar, statistică şi evidenţe operative, care efectuează demersuri pentru a fi declarate organelor de valorificare, potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 731/2007 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, republicată.

 

CAPITOLUL III

Documentele în baza cărora se introduc autovehiculele la camera de corpuri delicte în care se păstrează autovehiculele indisponibilizate

 

Art. 8. - Autovehiculele se introduc la camera de corpuri delicte în care se păstrează autovehiculele indisponibilizate în baza următoarelor documente;

a) adresa de înaintare, prin care se solicită introducerea autovehiculelor, în cazul structurilor centrale sau raportul depunătorului, în cazul unităţilor teritoriale, aprobate de şeful unităţii la nivelul căreia este organizată camera de corpuri delicte în care se păstrează autovehiculele indisponibilizate. Adresa şi raportul cuprind în mod obligatoriu următoarele date: numărul şi data înregistrării dosarului penal, numărul unic şi unitatea de parchet unde a fost înregistrat dosarul, formaţiunea care instrumentează cauza penală, seria şi numărul procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, în cazul aplicării sancţiunii contravenţionale complementare a confiscării, datele de stare civilă ale persoanei de la care s-a ridicat autovehiculul, descrierea autovehiculului;

b) copia procesului-verbal prin care s-a ridicat autovehiculul în vederea confiscării sau în vederea restituirii, copia procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei sau documentele din care rezultă abandonarea autovehiculului, precum şi demersurile efectuate pentru restituirea acestuia sau identificarea proprietarului;

c) copia ordonanţei procurorului sau a încheierii instanţei prin care s-a instituit sechestru asigurător şi copia procesului-verbal de aplicare a sechestrului, în cazul aplicării acestei măsuri asigurătorii.

Art. 9. - Documentele prezentate la introducerea în camera de corpuri delicte în care se păstrează autovehiculele indisponibilizate cuprind descrierea amănunţită a autovehiculului, făcându-se menţiuni cu privire la marcă, an de fabricaţie, serie motor şi şasiu, numărul de km înregistraţi la bord, numărul de cilindree, tipul motorului, puterea motorului, capacitatea de transport, numărul de locuri, gradul de uzură apreciat în procent, culoarea, starea tehnică şi funcţională, avarii ale caroseriei, precum şi orice alte date privind accesoriile interioare sau exterioare ale autovehiculului.

 

CAPITOLUL IV

Termenele şi modul de depunere a autovehiculelor indisponibilizate în camera de corpuri delicte în care se păstrează autovehiculele indisponibilizate

 

Art. 10. - (1) Autovehiculele indisponibilizate se depun în camera de corpuri delicte în care se păstrează autovehiculele indisponibilizate în termen de;

a) cel mult 5 zile lucrătoare de la data ridicării acestora în vederea confiscării sau recuperării prejudiciului sau de la data întocmirii actelor din care rezultă abandonarea autovehiculului;

b) cel mult două zile lucrătoare de la finalizarea expertizelor, constatărilor sau a altor acte procedurale, în cazul în care acestea au fost necesare.

(2) în situaţia în care termenul de depunere nu este respectat, depăşirea termenului se motivează în adresa de înaintare sau în raport.

Art. 11. - (1) Personalul care a ridicat autovehiculul în vederea indisponibilizării îl va depune la camera de corpuri delicte în care se păstrează autovehiculele indisponibilizate în prezenţa unei comisii formate din gestionar, un specialist cu pregătire tehnică din cadrul serviciilor de logistică care au atribuţii privind asigurarea şi organizarea spaţiului de depozitare şi, după caz, custode.

(2) Cu ocazia predării-primirii autovehiculului, comisia va proceda la efectuarea unei constatări cu privire la starea tehnică a autovehiculului indisponibilizat şi la evaluarea stării fizice a acestuia.

(3) Membrii comisiei verifică, în mod amănunţit, concordanţa datelor înscrise în documentele de ridicare cu datele fizice prezentate de autovehiculul în cauză, iar în cazul constatării unor neconcordanţe ori dacă se impun precizări suplimentare, acestea se menţionează expres în dovada de predare-primire, pe care gestionarul o va elibera depunătorului.

(4) Constatările membrilor comisiei se înscriu în fişa de inventariere şi evaluare a autovehiculului, denumită FIŞA M, întocmită în 3 exemplare, al cărei model este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentele norme specifice. Primul exemplar însoţeşte autovehiculul indisponibilizat şi va rămâne la primitor, al doilea exemplar rămâne la persoana care l-a ridicat în vederea confiscării şi care instrumentează cauza penală, iar al treilea însoţeşte dosarul penal.

Art. 12. - (1) Predarea autovehiculelor indisponibilizate se va face după efectuarea constatării tehnice, inventarierii şi a evaluării de către comisia prevăzută la art. 11 şi întocmirea FIŞEI M, ocazie cu care se va proceda la sigilarea acestora, în vederea asigurării unei depline securităţi, operaţiune ce se menţionează în dovada de predare-primire, încheiată între persoana care a ridicat autovehiculul în vederea indisponibilizării şi gestionar.

(2) în situaţia în care este numit custode, autovehiculul indisponibilizat va fi predat de către gestionar acestuia, întocmindu-se în acest sens un proces-verbal de lăsare în custodie.

(3) Autovehiculele pot fi desigilate şi scoase temporar din spaţiul amenajat pentru menţinerea stării tehnice corespunzătoare, precum şi în situaţii de excepţie, ocazionate de starea de necesitate, urmând ca acestea să fie resigilate la finalizarea activităţilor necesare menţinerii stării tehnice corespunzătoare sau revenirea la situaţia de normalitate în cazul stării de necesitate.

Art. 13. - Gestionarul camerei de corpuri delicte în care se păstrează autovehiculele indisponibilizate va emite dovada de primire înseriată în care se va menţiona faptul că mijlocul auto indisponibilizat a fost sigilat în vederea asigurării unei securităţi depline. Exemplarul nr. 1 al dovezii de primire se înmânează depunătorului.

Art. 14. - După eliberarea dovezii de primire a autovehiculelor la camera de corpuri delicte în care se păstrează autovehiculele indisponibilizate, gestionarul va înregistra în registrul de evidenţă, în ordine cronologică, fiecare lucrare pentru care a eliberat dovadă de primire. La scoaterea autovehiculelor din camera de corpuri delicte în care se păstrează autovehiculele indisponibilizate se fac menţiunile corespunzătoare în registrul de evidenţă.

Art. 15. - Gestionarul camerei de corpuri delicte în care se păstrează autovehiculele indisponibilizate este obligat să înregistreze în evidenţa tehnico-operativă a bunurilor primite spre păstrare, în baza:

a) dovezii de primire, înseriată, întocmită potrivit modelului aprobat la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, care se completează în două exemplare, primul exemplar constituind act justificativ pentru personalul care depune bunurile spre păstrare, iar cel de-al doilea, act de intrare în gestiune;

b) registrului de evidenţă a bunurilor din camera de corpuri delicte în care se păstrează autovehiculele indisponibilizate, stabilit potrivit modelului aprobat la nivelul Ministerului Afacerilor Interne;

c) procesului-verbal-tip, înseriat, întocmit potrivit modelului aprobat la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, care se completează în două exemplare, primul constituind actul de preluare de către cel în drept, iar cel de-al doilea, act de scădere din gestiune.

 

CAPITOLUL V

Modul de păstrare, conservare şi valorificare a autovehiculelor indisponibilizate

 

Art. 16. - Autovehiculele primite în gestiune se păstrează grupate în raport cu succesiunea primirii acestora, în funcţie de cauzele penale sau de persoanele de la care s-au ridicat, fiind etichetate în vederea individualizării, cu menţionarea numărului de ordine/poziţiei din registrul de evidenţă a bunurilor.

Art. 17. - Pe timpul indisponibilizării autovehiculelor la camera de corpuri delicte în care se păstrează autovehiculele indisponibilizate, specialistul cu pregătire tehnică din cadrul serviciilor de logistică care face parte din comisia de specialitate ia măsurile necesare menţinerii stării tehnice corespunzătoare a acestora.

Art. 18. - Cheile aferente autovehiculelor indisponibilizate sunt însoţite de o etichetă pe care se menţionează numărul de ordine/poziţia din registrul de evidenţă, marca, modelul autovehiculului şi numărul de înmatriculare şi sunt păstrate într-o cutie metalică, în interiorul camerei, dacă aceasta este amenajată în spaţii închise. Cheile pot fi păstrate şi în biroul gestionarului camerei de corpuri delicte în care se păstrează autovehiculele indisponibilizate, dacă spaţiul nu este amenajat corespunzător.

Art. 19. - (1) Autovehiculele indisponibilizate în vederea confiscării sau recuperării prejudiciului se păstrează la camera de corpuri delicte în care se păstrează autovehiculele indisponibilizate până la rămânerea definitivă a hotărârilor judecătoreşti de confiscare sau de restituire.

(2) Personalul care Ie-a ridicat sau organele de cercetare ale poliţiei judiciare care instrumentează cauzele penale în care au fost abandonate autovehicule sunt obligate să întreprindă demersurile necesare pentru identificarea posesorilor legali şi, după caz, pentru informarea acestora în vederea intrării în posesia autovehiculelor. Rezultatul verificărilor se comunică gestionarului camerei de corpuri delicte în care se păstrează autovehiculele indisponibilizate.

(3) în cazul autovehiculelor ai căror posesori legali nu au fost identificaţi, precum şi al celor considerate ca abandonate potrivit legii, se aplică procedura legală privind bunurile intrate în proprietatea privată a statului.

Art. 20. - Autovehiculele intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, care din punct de vedere tehnic, funcţional, calitativ şi al caracteristicilor corespund nevoilor de dotare ale unităţilor Ministerului Afacerilor Interne, se comunică, de îndată, structurilor de logistică din inspectoratele generale, în vederea întocmirii formalităţilor necesare de trecere a lor în patrimoniul unităţilor, potrivit dispoziţiilor legale în domeniu.

 

CAPITOLUL VI

Scoaterea autovehiculelor din camera de corpuri delicte în care se păstrează autovehiculele indisponibilizate

 

Art. 21. - Scoaterea autovehiculelor indisponibilizate din camerele de corpuri delicte în care se păstrează autovehiculele indisponibilizate se face numai în baza raportului gestionarului, aprobat de şeful unităţii, însoţit, după caz, de următoarele documente:

a) hotărârea definitivă a instanţei de judecată;

b) ordonanţa sau rezoluţia procurorului;

c) procesul-verbal de constatare şi sancţionare a

contravenţiei, prin care măsura confiscării a rămas definitivă;

d) cererea persoanei căreia îi aparţine autovehiculul abandonat, pentru care s-a dispus restituirea, aprobată de şeful unităţii;

e) documente din care rezultă abandonul autovehiculului;

f) raportul organului de cercetare al poliţiei judiciare care instrumentează cauza, aprobat de şeful/comandantul unităţii din care face parte, în cazul în care bunurile urmează a fi restituite de către acesta potrivit competenţelor stabilite de Codul de procedură penală, republicat, cu modificările şi completările ulterioare;

g) solicitarea scrisă a organelor de urmărire penală sau a instanţei de judecată de a pune bunurile la dispoziţia lor ori a altor instituţii, pentru efectuarea unor expertize sau a unor acte procedurale.

Art. 22. - (1) Predarea autovehiculelor către proprietar sau altă persoană îndreptăţită se face pe bază de proces-verbal-tip înseriat, care se completează în două exemplare, primul constituind actul de preluare de către cei în drept, iar cel de-al doilea, împreună cu actele care atestă existenţa unei situaţii de scoatere din camera de corpuri delicte în care se păstrează autovehiculele indisponibilizate, act de scădere din gestiune.

(2) în cazurile în care autovehiculele sunt predate organelor de valorificare, scăderea din evidenţă se va face în baza proceselor-verbale-tip înseriate, care poartă număr de înregistrare şi ştampilă din partea acestor organe.

(3) Predarea autovehiculelor indisponibilizate către persoanele îndreptăţite se va face de către gestionarul camerei de corpuri delicte în care se păstrează autovehiculele indisponibilizate în prezenţa custodelui, consemnându-se în procesul-verbal de predare-primire aspectele cu privire la starea tehnică a autovehiculului, în raport cu starea existentă la momentul introducerii în camera de corpuri delicte în care se păstrează autovehiculele indisponibilizate.

Art. 23. - Gestionarii camerelor de corpuri delicte în care se păstrează autovehiculele indisponibilizate au obligaţia să declare autovehiculele intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului organelor de valorificare, respectiv direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene sau Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti, administraţiilor finanţelor publice de sector din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti, în termen de 10 zile de la data primirii documentului care constituie titlu de proprietate a statului asupra acestora, cu excepţia bunurilor care nu îndeplinesc condiţiile legale de comercializare, potrivit prevederilor art. 2 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 731/2007, republicată (Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 731/2007, republicată).

Art. 24. - Autovehiculele intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, care nu îndeplinesc condiţiile legale de comercializare, se predau, pe bază de proces-verbal-tip înseriat, către societăţile comerciale specializate în colectarea deşeurilor metalice, după ce au fost supuse unei comisii de preluare şi distrugere, constituită în condiţiile prevăzute de art. 2 alin. (6) din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 731/2007, republicată.

 

ANEXĂ

la Normele specifice privind organizarea şi funcţionarea camerelor de corpuri delicte în care se păstrează autovehiculele ridicate

 

FIŞA M

 

FIŞA

de inventariere şi evaluare a autovehiculului ridicat la data de ……………………..

 

FELUL AUTOVEHICULULUI*.................................

Capitolul I

 

1. Nr. şi data lucrării penale/dosarului penal

 

4. Locul depozitarii

 

2. Lucrătorii care instrumentează cauza

 

 

 

5. Valoarea estimativă (RON)

 

 

 

3. Formaţiunea şi persoana care are în custodie autovehiculul

 

6. Persoana de la care s-a ridicat autovehiculul/locul abandonării

 

 

 

 

 

 

Capitolul II

 

INDICATORI

 

SOLUTIA PROPUSĂ PARCHETULUI/DATA

OBSERVAŢII

 

 

 

 

1. marca

 

 

 

2. anul de fabricaţie

 

 

 

3. serie motor

 

 

 

4. serie şasiu

 

 

 

5. nr. km înregistraţi la bord

 

 

 

6. cilindree (cm3)

 

 

 

7. tipul motorului

 

 

 

8. puterea motorului (cp.)

 

 

 

9. capacitatea de transport (tone)

 

 

 

10. numărul de locuri

 

 

 

11. grad de uzură apreciat (%)

 

 

 

12. starea tehnică şi funcţionare

 

 

 

13. nr. şi data soluţiei rămase definitivă a parchetului sau instanţei judecătoreşti

 

 

 

 

- Autoturisme, autocamioane, microbuze, camionete, autoutilitare, bărci cu motor, motoare ataşabile.

 

Comisia de inventariere şi evaluare

 

……………………………..

Persoana care predă auto

……………………………..

 

ANEXA Nr. 3

 

NORME SPECIFICE

privind organizarea şi funcţionarea camerelor de corpuri delicte în care se păstrează arme şi muniţii

 

CAPITOLUL I

Organizarea şi funcţionarea camerelor de corpuri delicte în care se păstrează arme şi muniţii

 

Art. 1. - Camerele de corpuri delicte în care se păstrează arme şi muniţii sunt organizate şi funcţionează în cadrul Direcţiei cazier judiciar, statistică şi evidenţe operative, la nivelul Inspectoratului General al Poliţiei Române şi în cadrul serviciilor/birourilor cazier judiciar, statistică şi evidenţe operative, la nivelul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi al inspectoratelor judeţene de poliţie.

Art. 2. - Pe lângă cerinţele prevăzute la art. 3 din ordin, camerele de corpuri delicte în care se păstrează arme şi muniţii trebuie:

a) să fie amenajate într-o încăpere situată într-o clădire care are asigurată pază înarmată;

b) să aibă sistem de alarmare conectat la camera ofiţerului de serviciu.

Art. 3. - Gestionarii camerelor de corpuri delicte în care se păstrează arme şi muniţii pot fi numiţi şi din rândul celor care gestionează camera de corpuri delicte pentru bunuri nesupuse unui regim special.

Art. 4. - La camera de corpuri delicte în care se păstrează arme şi muniţii se depun următoarele bunuri:

a) arme şi muniţii ridicate de către poliţişti în vederea confiscării speciale sau a reparării pagubelor produse prin infracţiuni;

b)arme şi muniţii care constituie mijloace materiale de probă, ridicate cu ocazia cercetării unor infracţiuni;

c) arme şi muniţii confiscate ca urmare a aplicării unor sancţiuni contravenţionale;

d) arme şi muniţii pierdute sau abandonate, inclusiv cele abandonate în vamă;

e) arme şi muniţii care au fost ridicate ca urmare a suspendării sau anulării dreptului de deţinere, port şi folosire a armelor şi muniţiilor.

Art. 5. - Este interzisă primirea în camera de corpuri delicte în care se păstrează arme şi muniţii a materialelor explozive, substanţelor toxice şi radioactive, precum şi a altor bunuri decât cele prevăzute la ari. 4.

Art. 6. - Armele şi muniţiile retrase în vederea casării se predau direct structurilor de logistică, în condiţiile art. 19 şi 23.

 

CAPITOLUL II

Documentele în baza cărora se depun armele şi muniţiile la camera de corpuri delicte în care se păstrează arme şi muniţii

 

Art. 7. - (1) în vederea introducerii la camera de corpuri delicte în care se păstrează arme şi muniţii, poliţiştii care le-au ridicat ori găsit prezintă bunurile însoţite de următoarele documente:

a) adresă de înaintare, prin care se solicită depunerea bunurilor, avizată de către directorul Direcţiei cazier judiciar, statistică şi evidenţe operative, în cazul celor care se depun la camera de corpuri delicte în care se păstrează arme şi muniţii organizată la nivelul Inspectoratului General al Poliţiei Române, sau raportul lucrătorului, aprobat de şeful unităţii de poliţie la nivelul căreia este organizată camera de corpuri delicte în care se păstrează arme şi muniţii, la nivelul unităţilor teritoriale. În cazul armelor ridicate de către alte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne, depunerea la camera de corpuri delicte în care se păstrează arme şi muniţii se face pe bază de adresă semnată de şeful structurii;

b) copia procesului-verbal prin care s-a dispus ridicarea armelor şi muniţiilor în vederea confiscării sau în vederea cercetării, copia procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei sau copia procesului-verbal prin care s-a constatat abandonul ori găsirea unor arme şi muniţii fără proprietar;

c) copia referatului de declinare a competenţei către unitatea de parchet competentă, în situaţia în care armele în cauză fac obiectul unei infracţiuni din competenţa exclusivă a procurorului;

d) copia raportului de constatare tehnico-ştiinţifică sau de expertiză criminalistică, dacă s-au efectuat în cauză;

e) fişa armei, completată doar pentru armele ce fac obiectul traficului ilegal, al cărei model este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentele norme specifice;

f) după caz, fişa de custodie a mijloacelor de probi, prevăzută de reglementările interne privind procedura efectuării cercetării la faţa locului, în situaţia în care aceasta se întocmeşte cu ocazia ridicării mijloacelor de probă.

(2) Adresa şi raportul prevăzute la alin. (1) lit. a) cuprind în mod obligatoriu: numărul şi data înregistrării dosarului penal, numărul unic şi unitatea de parchet unde a fost înregistrat dosarul, formaţiunea care instrumentează cauza, seria şi numărul procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, în cazul în care s-a dispus sancţiunea contravenţională complementară a confiscării, datele de stare civilă ale persoanei de la care s-au ridicat armele şi muniţiile, descrierea armelor şi muniţiilor (denumire, marca, model, calibru, serie, cantitatea şi orice alte date de individualizare).

Art. 8. - (1) Fişa armei se completează doar pentru armele de foc care fac obiectul traficului ilegal, astfel cum este acesta definit de prevederile Protocolului împotriva fabricării şi traficului ilegal de arme de foc, piese şi componente ale acestora, precum şi de muniţii, adoptat la New York la 31 mai 2001, adiţional la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate, adoptată la New York la 15 noiembrie 2000, la care România a aderat prin Legea nr. 9/2004.

(2) Completarea fişei armei se face, pentru fiecare armă în parte, de către poliţistul care depune armele de foc, iar gestionarul camerei de corpuri delicte în care se păstrează arme şi muniţii verifică corectitudinea datelor completate comparativ cu caracteristicile armei şi a documentelor însoţitoare.

(3) Nu se introduc în camera de corpuri delicte în care se păstrează arme şi muniţii arme de foc provenite din trafic ilegal, pe baza unei fişe incomplete sau fără completarea fişei.

(4) în termen de 10 zile de la data introducerii armei ce - face obiectul traficului ilegal, gestionarul este obligat să transmită formaţiunii arme, explozivi şi substanţe periculoase din cadrul unităţii în care îşi desfăşoară activitatea o copie a fişei armei. Excepţie fac cazurile în care armele şi muniţiile au fost introduse de către lucrători din cadrul formaţiunilor arme, explozivi şi substanţe periculoase.

Art. 9. - (1) Inspectoratul General al Poliţiei Române centralizează situaţiile statistice transmise de unităţile teritoriale cu privire la traficul ilegal cu arme de foc.

(2) Inspectoratul General al Poliţiei Române transmite, în fiecare an, până la data de 31 iulie, tuturor părţilor semnatare ale Acordului dintre guvernele statelor Uniunii Benelux, Republicii Federale Germania şi Republicii Franceze privind eliminarea controalelor de la frontierele lor comune, semnat la Schengen la 14 iunie 1985, datele anuale naţionale pentru anul precedent, prevăzute la alin. (1).

(3) Prevederile alin. (2) se aplică de la data aplicării în totalitate de către România a dispoziţiilor acquis-ului Schengen, în temeiul Deciziei Consiliului Uniunii Europene emise în acest sens.

 

CAPITOLUL III

Termenele şi modul de depunere a armelor şi muniţiilor în camera de corpuri delicte în care se păstrează arme şl muniţii

 

Art. 10. - (1) Poliţiştii care ridică ori preiau arme şi muniţii le predau în termen de 5 zile lucrătoare la camera de corpuri delicte în care se păstrează arme şi muniţii din raza de competenţă a unităţii din care fac parte.

(2) în cazul armelor şi muniţiilor care sunt supuse unei constatări tehnico-ştiinţifice sau unei expertize, termenul de predare este de două zile lucrătoare de la data finalizării acestor proceduri.

(3) în situaţia depăşirii termenului de predare, în adresa de înaintare sau raportul lucrătorului se motivează depăşirea acestui termen.

(4) Armele şi muniţiile ridicate de către poliţiştii de frontieră şi jandarmi se predau în condiţiile Codului de procedură penală, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, organelor de urmărire penală competente, împreună cu actele întocmite, sau direct la camerele de corpuri delicte în care se păstrează arme şi muniţii, în cazul celor abandonate în vamă.

Art. 11. - (1) La introducerea în camera de corpuri delicte în care se păstrează arme şi muniţii, armele şi muniţiile se prezintă, de regulă, nesigilate.

(2) Cu ocazia prezentării armelor şi muniţiilor, pentru a fi introduse la camera de corpuri delicte în care se păstrează arme şi muniţii, gestionarul verifică existenţa fizică a bunurilor, concordanţa cu descrierea, caracteristicile şi cantităţile înscrise în actele de ridicare, iar în cazul existenţei unor nepotriviri sau a necesităţii consemnării unor precizări suplimentare, face menţiuni exprese despre acestea în dovada de primire pe care o eliberează depunătorului.

(3) După verificarea documentelor şi a bunurilor prezentate, gestionarul primeşte armele şi muniţiile în gestiune şi întocmeşte o dovadă-tip, în două exemplare, semnată atât de către acesta, cât şi de către depunător, celui din urmă fiindu-i predat primul exemplar al acestui document.

(4) în dovadă se consemnează date privind: gradul, numele şi prenumele depunătorului, unitatea de poliţie din care face parte, numărul unic şi unitatea de parchet unde a fost înregistrat dosarul, formaţiunea care instrumentează cauza, seria şi numărul procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, în cazul aplicării sancţiunii contravenţionale complementare a confiscării, datele de stare civilă ale persoanei de la care s-au ridicat armele şi muniţiile, descrierea armelor şi muniţiilor (denumire, marca, model, calibru, serie, cantitatea şi orice alte date de individualizare).

 

CAPITOLUL IV

Evidenţa armelor şi muniţiilor depuse la camera de corpuri delicte în care se păstrează arme şi muniţii

 

Art. 12. - După eliberarea dovezii de primire a armelor şi muniţiilor la camera de corpuri delicte în care se păstrează arme şi muniţii, gestionarul consemnează în registrul de evidenţă, în ordine cronologică, fiecare lucrare pentru care a eliberat dovadă de primire. La scoaterea bunurilor din camera de corpuri delicte în care se păstrează arme şi muniţii se fac menţiuni corespunzătoare în registru.

Art. 13. - Gestionarul camerei de corpuri delicte în care se păstrează arme şi muniţii este obligat să ţină la zi evidenţa tehnico-operativă a armelor şi muniţiilor primite spre păstrare, pe baza:

a) dovezii de primire, înseriată, stabilită potrivit modelului aprobat la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, care se completează în două exemplare, primul exemplar constituind act justificativ pentru poliţistul care depune bunurile spre păstrare, iar cel de-al doilea, împreună cu actele de ridicare - act de intrare în gestiune;

b) registrului de evidenţă a bunurilor din camera de corpuri delicte în care se păstrează arme şi muniţii, stabilit potrivit modelului aprobat la nivelul Ministerului Afacerilor Interne;

c) procesului-verbal tip, înseriat, stabilit potrivit modelului aprobat la nivelul Ministerului Afacerilor Interne care se completează în două exemplare, primul constituind actul de preluare de către cel în drept, iar cel de-al doilea, act de scădere din gestiune.

 

CAPITOLUL V

Termenele şi modul de păstrare a armelor şi muniţiilor în camera de corpuri delicte în care se păstrează arme şi muniţii

 

Art. 14. - (1) Armele şi muniţiile primite se păstrează grupate în raport cu succesiunea primirii acestora, pe cauze sau persoane, ordonate în rastele, cutii ori alte mijloace destinate acestui scop, prevăzute cu o etichetă pe care se înscrie numărul dovezii de primire şi numărul de ordine din registrul de evidenţă.

(2) Este interzisă păstrarea armelor încărcate cu muniţia aferentă.

(3) Pe timpul păstrării bunurilor, gestionarul este obligat să asigure întreţinerea acestora pentru a fi prevenită degradarea sau distrugerea. Fac excepţie de la aceste prevederi, armele şi muniţiile introduse la camera de corpuri delicte în care se păstrează arme şi muniţii, ambalate şi sigilate.

Art. 15. - (1) Armele şi muniţiile ridicate în vederea confiscării se păstrează în camera de corpuri delicte în care se păstrează arme şi muniţii până la rămânerea definitivă a soluţiilor de confiscare sau de restituire.

(2) Armele şi muniţiile găsite ai căror posesori legali nu au fost identificaţi, precum şi cele considerate ca abandonate potrivit legii se păstrează în camerele de corpuri delicte în care se păstrează arme şi muniţii până la soluţionarea cauzei, perioadă în care se fac demersurile necesare de către unitatea ce are în lucru cauza, pentru identificarea persoanei care Ie-a pierdut sau abandonat,

Art. 16. - Armele şi muniţiile intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului se predau în termen de maximum 15 zile formaţiunilor logistice, în vederea dotării unităţilor de poliţie, valorificării sau, după caz, distrugerii, potrivit prevederilor instituite la nivelul Ministerului Afacerilor Interne.

Art. 17. - Din comisia de inventariere desemnată potrivit art. 12 din ordin fac parte un reprezentant al structurii de cazier judiciar, statistică şi evidenţe operative şi un reprezentant al structurii arme, explozivi, substanţe periculoase, iar în cazul în care se constată nereguli de natură tehnică sau din punct de vedere al evidenţei tehnic-operative, poate fi cooptat şi un specialist din cadrul structurii logistice.

 

CAPITOLUL VI

Scoaterea armelor şi muniţiilor din camera de corpuri delicte în care se păstrează arme şi muniţii

 

Art. 18. - Scoaterea din camerele de corpuri delicte în care se păstrează arme şi muniţii a armelor şi muniţiilor aflate spre păstrare se face numai în baza:

a) hotărârii definitive a instanţei de judecată;

b) ordonanţei sau rezoluţiei emise de procuror;

c) procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, devenit titlu executoriu;

d) cererii persoanei căreia îi aparţine arma şi/sau muniţia pierdută sau abandonată, pentru care s-a dispus restituirea de către organul de urmărire penală ori de către instanţa de judecată, avizată de către formaţiunea arme, explozivi şi substanţe periculoase şi aprobată de şeful unităţii de poliţie ori de înlocuitorul acestuia la conducere;

e) raportul organului de cercetare al poliţiei judiciare care instrumentează cauza, aprobat de şeful/comandantul unităţii din care face parte, în cazul în care bunurile urmează a fi restituite de către acesta potrivit competenţelor stabilite de Codul de procedură penală, republicat, cu modificările şi completările ulterioare;

f) solicitării scrise a organelor de urmărire penală sau a instanţei de judecată de a pune bunurile la dispoziţia acestora sau a altor instituţii pentru efectuarea unor constatări, expertize ori acte procedurale;

g) solicitării scrise a procurorului sau a instanţei judecătoreşti, când bunurile trebuie să însoţească dosarul penal.

Art. 19. - Predarea armelor şi muniţiilor către formaţiunile logistice, lucrătorilor de poliţie care instrumentează cauza sau persoanelor îndreptăţite se efectuează pe bază de proces-verbal înseriat, care se completează în două exemplare, primul constituind actul de preluare de către cei în drept, iar cel de-al doilea, împreună cu actele care atestă existenţa unei situaţii de scoatere din camera de corpuri delicte în care se păstrează arme şi muniţii, acte de scădere din gestiune.

Art. 20. - În cazul restituirii armelor şi muniţiilor persoanelor îndreptăţite, cererea de restituire este supusă avizării de către formaţiunile arme, explozivi şi substanţe periculoase, care verifică dacă sunt îndeplinite formalităţile de înregistrare şi autorizare a deţinerii, portului şi folosirii armelor şi muniţiilor, potrivit normelor legale.

Art. 21. - În cazul armelor şi muniţiilor care au fost ridicate ca urmare a suspendării sau anulării dreptului de deţinere, port şi folosire a armelor şi muniţiilor, după pronunţarea unei soluţii definitive în cauză, gestionarul solicită formaţiunilor arme, explozivi şi substanţe periculoase efectuarea de verificări privind îndeplinirea formalităţilor legale de către deţinător.

Art. 22. - În situaţia în care proprietarul nu mai are dreptul de a deţine, purta şi folosi armament şi muniţie, gestionarul predă armele şi muniţiile fie lucrătorilor din cadrul formaţiunilor arme, explozivi şi substanţe periculoase pentru a fi depuse în magazinele autorizate, dacă proprietarul doreşte acest fapt, fie direcţiei/serviciilor de logistică, în cazul în care proprietarul îşi dă acordul pentru casarea acestora.

Art. 23. - Armele şi muniţiile retrase în vederea casării se predau formaţiunilor logistice în termen de 15 zile de la data retragerii.

 

 

ANEXĂ

la Normele specifice privind organizarea si funcţionarea camerelor de corpuri delicte în care se păstrează arme şi muniţii

 

FIŞA ARMEI RIDICATE

(Se va completa cu datele disponibile.)

 

Date de referinţă despre caz

Instituţia/Serviciul

 

Nr. de referinţă naţional

 

Bunul ridicat

 

Procedura vamală

 

Metoda de detecţie

 

Metoda de disimulare (ascundere)

 

Data comiterii faptei

 

Ora comiterii faptei

 

Ţara

 

Locaţia

 

Ţara de destinaţie

 

Arme de foc

Denumirea armei

 

Modelul armei

 

Producătorul

 

Ţara de fabricaţie

 

Tip

 

Subtip

 

Seria armei

 

Informaţii suplimentare

 

Calibrul

 


Modalităţi de transport

Nr. de înmatriculare

 

Ţara de înregistrare

 

Nr. de identificare al vehiculului

 

Marca

 

Model

 

Culoare

 

Tip

 

Informaţii suplimentare

 

Furat

 

Ruta

Ruta - Puncte de trecere a frontierei şi ţări

 

Suspect/Autor

Suspect/Autor

Suspect sau autor

 

 

Nume

 

 

Prenume

 

 

Ziua naşterii

 

 

Luna naşterii

 

 

Anul naşterii

 

 

Locul naşterii

 

 

Ţara de naştere

 

 

Poreclă

 

 

Informaţii suplimentare

 

Documente de identificare

Numărul documentului

 

Tipul documentului de identitate

 

Ţara emitentă

 

Data eliberării

 

Instituţia emitentă

 

Informaţii suplimentare

 

Modalităţi de comunicaţii

Tipul

 

Detalii

 

Operator

 

Ţara

 

Informaţii suplimentare

 

 

ANEXA Nr. 4

 

NORME SPECIFICE

privind organizarea şi funcţionarea camerelor de corpuri delicte în care se păstrează substanţe aflate sub control naţional

 

CAPITOLUL I

Organizarea şi funcţionarea camerei de corpuri delicte în care se păstrează substanţe aflate sub control naţional

 

Art. 1. - (1) Camera de corpuri delicte destinată depozitării în condiţii de siguranţă a substanţelor aflate sub control naţional, astfel cum acestea sunt definite de Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, cu modificările şi completările ulterioare, se organizează şi funcţionează la nivelul Direcţiei cazier judiciar, statistică şi evidenţe operative din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române.

(2) în funcţie de evoluţia situaţiei operative şi de dotarea tehnico-materială, inspectorul general poate dispune înfiinţarea unor camere de corpuri delicte în care se păstrează substanţe aflate sub control naţional la unităţile teritoriale ale Poliţiei Române.

Art. 2. - Camera de corpuri delicte în care se păstrează substanţe aflate sub control naţional se amenajează într-un spaţiu special destinat, aparţinând Inspectoratului General al Poliţiei Române, care trebuie să îndeplinească următoarele condiţii tehnice:

a) să fie situat într-o incintă care are asigurată pază armată;

b) să fie spaţios şi bine aerisit;

c) să fie asigurat cu uşi metalice, prevăzute cu sisteme sigure de închidere şi grilaje de fier la ferestre; uşile vor avea câte 3 sisteme de închidere, cu chei diferite;

d) să aibă sisteme de alarmare;

e) să fie dotat cu rafturi, mijloace de manipulare, depozitare şi Identificare a bunurilor, de natură a preveni deteriorarea mecanică şi fizică a produselor, precum şi confundarea acestora;

f) să fie prevăzut cu sisteme specifice de stingere a incendiilor, în funcţie de natura produselor depozitate.

Art. 3. - (1) Prin aceeaşi dispoziţie prin care au fost numiţi gestionarul şi înlocuitorul acestuia potrivit art. 4 din ordin, se desemnează 2 poliţişti titulari şi 2 înlocuitori ai acestora, care însoţesc gestionarul în mod permanent la deschiderea camerei de corpuri delicte în care se păstrează substanţe aflate sub control naţional, la operaţiunile pe care acesta le efectuează în incintă, precum şi la închiderea acesteia.

(2) Atât gestionarul/înlocuitorul, cât şi cei 2 poliţişti/înlocuitori desemnaţi să însoţească gestionarul vor avea în posesie câte o Cheie separată pentru câte una dintre încuietori.

(3) Intrarea în depozit se face după verificarea sigiliilor de pe uşa de acces, care se aplică de către fiecare dintre cei 3 poliţişti la părăsirea incintei.

(4) La fiecare intrare-ieşire în/din depozit se întocmeşte un proces-verbal, în care se consemnează gradul, numele şi prenumele celor 3 persoane, numerele de sigilii găsite aplicate la deschidere, felul operaţiunilor efectuate, cu descrierea sumară a acestora, ora de intrare şi ieşire din depozit, numerele sigiliilor aplicate la închidere.

(5) în situaţiile în care se introduc sau se scot cantităţi mari de substanţe, pentru a căror manipulare sunt necesare mai multe persoane, în procesul-verbal se consemnează numele şi prenumele acestora, documentul fiind semnat şi de cei menţionaţi.

 

CAPITOLUL II

Categoriile de substanţe care se depun la camera de corpuri delicte în care se păstrează substanţe aflate sub control naţional

 

Art. 4. - (1) La camera de corpuri delicte în care se păstrează substanţe aflate sub control naţional se depun spre păstrare următoarele categorii de substanţe:

a) substanţe aflate sub control naţional potrivit Legii nr. 143/2000, cu modificările şi completările ulterioare;

b) bunurile ridicate care poartă urme de substanţe aflate sub control naţional;

c) substanţele aflate sub control naţional care au fost înlocuite în cazul livrărilor supravegheate,

(2) Precursorii de droguri se introduc la camera de corpuri delicte în care se păstrează substanţe aflate sub control naţional doar în situaţia în care nu se pot preda unor operatori autorizaţi.

(3) Substanţele aflate sub control naţional sau care au efecte psihotrope, altele decât cele prevăzute de Legea nr. 143/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se introduc în camera de corpuri delicte în care se păstrează bunuri comune.

(4) Este interzisă depozitarea în camera de corpuri delicte în care se păstrează substanţe aflate sub control naţional a inhalanţilor toxici cu pericol ridicat de contaminare.

Art. 5. - (1) Substanţele aflate sub control naţional şi bunurile care poartă urme de astfel de substanţe se predau la camera de corpuri delicte în care se păstrează substanţe aflate sub control naţional în următoarele condiţii:

a) ambalate de aşa manieră încât să se evite scurgeri materiale ale substanţelor;

b) ambalajele să aibă sigiliul laboratorului care a efectuat constatarea tehnico-ştiinţifică sau expertiza, aplicat pe ceară roşie sau pe alt material cu durabilitate;

c) între sistemul de asigurare a ambalajului şi sigiliu se intercalează o etichetă pe care se menţionează: numărul cauzei penale, numărul de înregistrare a constatării tehnico-ştiinţifice sau a expertizei, după caz, cu indicarea laboratorului care a efectuat-o, a conţinutului ambalajului şi a masei substanţei;

d) la aplicarea sigiliilor se are în vedere ca acestea să facă imposibilă deschiderea ambalajului sau substituirea substanţei.

(2) Substanţele aflate sub control naţional sunt însoţite de contraprobe ambalate, sigilate şi etichetate în modalităţile prevăzute mai sus.

(3) în cazul unor cantităţi mici de substanţa care se înscriu în limitele stabilite conform practicii internaţionale, acestea se predau fără contraprobă şi urmează regimul acestora din urmă.

(4) în acelaşi mod se procedează şi în cazul drogurilor şi precursorilor care au fost înlocuiţi în cadrul livrărilor supravegheate, situaţie în care pe eticheta ataşată se menţionează numai datele de identificare a cazului, astfel încât să se asigure conspirativitatea acţiunii.

Art. 6. - Este interzisă primirea spre păstrare temporară a substanţelor pentru care nu există constatare tehnico-ştiinţifică sau expertiză din care să rezulte cu certitudine că acestea fac parte din categoria celor prevăzute la art. 4.

Art. 7. - În mod excepţional, în situaţiile în care, datorită disimulării în anumite materiale sau ambalaje, substanţele nu pot fi separate, acestea sunt primite spre păstrare aşa cum se găsesc, fără ambalare şi sigilare-tip, însă cu luarea unor măsuri speciale care să nu permită substituirea.

 

CAPITOLUL III

Documentele în baza cărora se depun substanţele la camera de corpuri delicte în care se păstrează substanţe aflate sub control naţional şi termenele în care se depun

 

Art. 8. - (1) Depunerea acestor categorii de substanţe la camera de corpuri delicte în care se păstrează substanţe aflate sub control naţional se efectuează în baza unei solicitări scrise, adresată Direcţiei cazier judiciar, statistică şi evidenţe operative, în care se menţionează numărul şi data înregistrării cauzei penale, numărul unic şi unitatea de parchet competentă, datele de stare civilă ale persoanei de la care s-au ridicat sau date privind locul şi data unde au fost descoperite, în situaţia cauzelor cu autor necunoscut, felul substanţei, greutatea netă a acesteia, greutatea contraprobei şi numerele sigiliilor aplicate pe ambalaje, împreună cu următoarele documente:

a) copia procesului-verbal de ridicare;

b) copia raportului de constatare tehnico-ştiinţifică sau expertiză, după caz.

(2) în cazul substanţelor şi precursorilor înlocuiţi în cadrul unor livrări supravegheate, introducerea acestora în camera de corpuri delicte în care se păstrează substanţe aflate sub control naţional se face pe baza unei adrese semnate de către directorul Direcţiei de combatere a criminalităţii organizate, ce conţine datele care să asigure conspirativitatea cazului, însoţită de raportul de constatare tehnico-ştiinţifică.

Art. 9. - (1) Termenul de predare la camera de corpuri delicte în care se păstrează substanţe aflate sub control naţional a substanţelor respective este de două zile lucrătoare de la data ridicării acestora de la laboratorul de analiză.

(2) în situaţii bine justificate, termenul poate fi prelungit cu încă 5 zile, depăşirea termenului urmând a fi justificată în adresa de înaintare a substanţelor la camera de corpuri delicte în care se păstrează substanţe aflate sub control naţional.

Art. 10. - (1) La nivelul brigăzilor de combatere a criminalităţii organizate se poate asigura păstrarea temporară, în condiţii de siguranţă, a substanţelor ridicate de la laboratoarele de analiză, până la predarea la camera de corpuri delicte în care se păstrează substanţe aflate sub control naţional.

(2) Păstrarea temporară a substanţelor la nivelul brigăzilor de combatere a criminalităţii organizate nu trebuie să depăşească o perioadă de 30 zile de la data ridicării substanţelor de la laboratorul de analiză.

Art. 11. - (1) Cu ocazia primirii substanţelor, gestionarul camerei de corpuri delicte în care se păstrează substanţe aflate sub control naţional verifică existenţa fizică şi aspectele descrise în documentele de predare, numerele sigiliilor aplicate şi integritatea ambalajului.

(2) în situaţia constatării unor neconcordanţe, gestionarul refuză primirea substanţelor, până Ia clarificarea situaţiei.

(3) După preluarea substanţelor, gestionarul eliberează dovada-tip care este semnată inclusiv de către cel care a făcut predarea.

Art. 12. - Gestionarul camerei de corpuri delicte în care se păstrează substanţe aflate sub control naţional este obligat să înregistreze în evidenţa tehnico-operativă bunurile şi substanţele primite spre păstrare, pe baza:

a) dovezii de primire, înseriată, stabilită potrivit modelului aprobat la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, care se completează în două exemplare, primul exemplar constituind act justificativ pentru poliţistul predător, iar cel de-al doilea împreună cu documentele însoţitoare, act de intrare în gestiune;

b) registrului de evidenţă a bunurilor din camera de corpuri delicte în care se păstrează substanţe aflate sub control naţional stabilit potrivit modelului aprobat la nivelul Ministerului Afacerilor Interne;

c) procesului-verbal-tip, înseriat, stabilit potrivit modelului aprobat la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, care se completează în două exemplare, primul constituind actul de preluare de către cel în drept, iar cel de-al doilea, act de scădere din gestiune.

 

CAPITOLUL IV

Modul şi termenele de păstrare a substanţelor în camera de corpuri delicte în care se păstrează substanţe aflate sub control naţional

 

Art. 13. - (1) Substanţele primite de gestionar pentru a fi introduse la camera de corpuri delicte în care se păstrează substanţe aflate sub control naţional se păstrează temporar, în condiţii de siguranţă, cel mult 5 zile lucrătoare de la data primirii, în spaţiile alocate Direcţiei cazier judiciar, statistică şi evidenţe operative, până la introducerea acestora în camera de corpuri delicte în care se păstrează substanţe aflate sub control naţional conform procedurii prevăzute la art. 3 alin. (3)-(5).

(2) Transportul substanţelor la depozitul unde este amenajată camera de corpuri delicte în care se păstrează substanţe aflate sub control naţional se efectuează cu o autospecială, de către gestionar, împreună cu cei 2 poliţişti desemnaţi conform prevederilor art. 3 alin. (1).

(3) La depunerea substanţelor în camera de corpuri delicte gestionarul procedează la verificarea existenţei fizice şi a aspectelor descrise în documentele de predare, numerele sigiliilor aplicate şi integritatea ambalajului.

Art. 14. - (1) Substanţele ridicate în vederea distrugerii se păstrează grupate în raport cu succesiunea primirii acestora, pe cauze şi persoane, precum şi după natura lor, aplicându-se pe fiecare o etichetă pe care se înscrie numărul de ordine/poziţia din registrul de evidenţă a bunurilor şi anul introducerii.

(2) Pentru evitarea unor confuzii, contraprobele se păstrează separat de substanţele primite în vederea distrugerii, urmărindu-se aceleaşi reguli de ordonare şi etichetare menţionate anterior.

(3) Cantităţile mici de substanţe, de la care nu s-au prelevat contraprobe, se păstrează în regim de contraprobe.

Art. 15. - (1) Substanţele primite în vederea distrugerii se păstrează până la constituirea comisiei prevăzute de lege şi asigurarea condiţiilor necesare pentru ca distrugerea să se facă în condiţii optime.

(2) Contraprobele se păstrează până la împlinirea termenului de prescripţie a faptei ce face obiectul dosarului penal în care au fost ridicate. Acestea se distrug odată cu cantităţile de substanţe primite în vederea distrugerii cu ocazia primei operaţiuni ulterioare rămânerii definitivă a măsurii de confiscare.

(3) Drogurile şi precursorii care au fost înlocuiţi în cazul livrărilor supravegheate se scot din gestiune la finalizarea operaţiunii, după care se procedează astfel:

a) substanţele scoase sunt reintroduse în camera de corpuri delicte în care se păstrează substanţe aflate sub control naţional prin emiterea unei noi dovezi, urmându-se procedura ulterioară obişnuită;

b) precursorii se predau organului de cercetare al poliţiei judiciare care instrumentează cauza penală, în vederea depunerii la unităţile autorizate să-i folosească.

 

CAPITOLUL V

Scoaterea substanţelor din camera de corpuri delicte în care se păstrează substanţe aflate sub control naţional

 

Art. 16, - (1) Scoaterea substanţelor din camera de corpuri delicte în care se păstrează substanţe aflate sub control naţional se face în baza:

a) raportului gestionarului, aprobat de inspectorul general sau de înlocuitorul acestuia aflat la conducere, pentru substanţele ce urmează a fi distruse;

b) raportului lucrătorului care instrumentează cauza, aprobat de directorul Direcţiei de combatere a criminalităţii organizate şi avizat de şeful Direcţiei cazier judiciar, statistică şi evidenţe operative, în cazul substanţelor stupefiante şi al precursorilor înlocuiţi în cadrul unei livrări supravegheate;

c) raportului directorului Direcţiei de combatere a criminalităţii organizate, aprobat de inspectorul general, în cazul în care substanţele sunt necesare în vederea unor operaţiuni speciale;

d) adresei parchetului sau a instanţei, însoţită, după caz, de ordonanţa procurorului sau de încheierea instanţei prin care s-a dispus o nouă constatare tehnico-ştiinţifică sau expertiză;

e) solicitării unităţilor care au în dotare câini de serviciu, avizată de către directorul Direcţiei de combatere a criminalităţii organizate şi aprobată de inspectorul general al Poliţiei Române sau solicitării formulate în condiţiile stabilite prin protocolul prevăzut la art. 39;

f) raportului comisiei de verificare a gestiunii, aprobat de şeful Direcţiei cazier judiciar şi evidenţă operativă, în situaţiile în care pe perioada depozitării s-au deteriorat ambalajele, astfel încât a fost afectată sau există posibilitatea afectării conţinutului acestora, precum şi în cazul în care, datorită timpului, sigiliul aplicat s-a deteriorat şi ar putea prezenta suspiciuni de violare, urmând ca substanţele să fie resigilate de Laboratorul central de analiză şi profil al drogurilor.

(2) în cazul prevăzut la alin. (1) lit. a), scoaterea din depozit este efectuată de către gestionar în prezenţa celor 2 poliţişti desemnaţi potrivit art. 3 alin. (1) şi a personajului însărcinat cu efectuarea transportului până la locul distrugerii.

(3) în toate cazurile, scoaterea din camera de corpuri delicte în care se păstrează substanţe aflate sub control naţional se va consemna în procesul-verbal-tip înseriat stabilit potrivit modelului aprobat la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, ce se întocmeşte în două exemplare, primul constituind act de preluare de către cei în drept, iar cel de-al doilea, act de scădere din gestiune.

(4) în situaţia în care, cu ocazia predării-primirii, se constată diferenţe în plus sau în minus, substanţele se reţin în depozit, urmând ca predarea acestora să se facă numai după clarificarea situaţiei.

 

CAPITOLUL VI

Distrugerea substanţelor aflate sub control naţional

 

Art. 17. - (1) în conformitate cu prevederile art. 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu modificările şi completările ulterioare, drogurile ridicate în vederea confiscării se distrug. Păstrarea de contraprobe este obligatorie.

(2) Sunt exceptate de la distrugere, potrivit art. 18 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu modificările şi completările ulterioare:

a) medicamentele utilizabile care au fost remise farmaciilor sau unităţilor spitaliceşti, după avizul prealabil al Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din cadrul Ministerului Sănătăţii;

b) plantele şi substanţele utilizabile în industria farmaceutică sau în altă industrie, în funcţie de natura acestora, care au fost remise unui operator economic public sau privat autorizat să le utilizeze ori să le exporte;

c) unele cantităţi corespunzătoare, care se păstrează în scop didactic şi de cercetare ştiinţifică sau au fost remise instituţiilor care deţin câini şi alte animale antrenate pentru depistarea drogurilor, pentru pregătirea şi menţinerea antrenamentului acestora, cu respectarea dispoziţiilor legale.

Art. 18. - Distrugerea drogurilor se efectuează periodic, prin incinerare sau prin alte mijloace adecvate, în prezenţa unei comisii constituite potrivit Legii nr. 143/2000, cu modificările şi completările ulterioare, care are următoarea componenţă:

a) un procuror din cadrul Parchetului General de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

b) un reprezentant al Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice;

c) un ofiţer specialist din cadrul Direcţiei de combatere a criminalităţii organizate;

d) un ofiţer din cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog;

e) gestionarul camerei de corpuri delicte în care se păstrează substanţe aflate sub control naţional.

Art. 19. - (1) Transportul drogurilor spre locul de incinerare se realizează cu mijloace auto tip autoduba, prevăzute cu sisteme sigure de încuietori la portiere, sigilate, după încărcare. cu sigiliul tip M.A.I. al gestionarului camerei de corpuri delicte în care se păstrează substanţe aflate sub control naţional.

(2) Deplasarea se efectuează pe un itinerar prestabilit, fără opriri, mijlocul auto fiind asigurat cu pază înarmată în cabina conducătorului şi escortă înarmată.

(3) Paza şi escorta se asigură de către Serviciul independent pentru intervenţii şi acţiuni speciale din cadrul inspectoratului General al Poliţiei Române.

(4) Comisia de distrugere însoţeşte în permanenţă substanţele stupefiante, atât pe traseul de deplasare, până ia locul unde se efectuează distrugerea, cât şi la operaţiunile de încărcare/descărcare.

Art. 20. - (1) înainte de a se trece la activitatea de incinerare, comisia verifică existenţa faptică a drogurilor transportate.

(2) Incinerarea propriu-zisă se realizează de către personalul ce deserveşte instalaţia de ardere, sub stricta supraveghere a membrilor comisiei şi a personalului de pază înarmat, pus la dispoziţie de către Serviciul independent pentru intervenţii şi acţiuni speciale din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române.

(3) Este interzis accesul unor persoane străine la activitatea de distrugere ce se execută.

(4) La terminarea operaţiunii, comisia se asigură de distrugerea completă a drogurilor, după care întocmeşte procesul-verbal de distrugere, în 5 exemplare (câte un exemplar pentru fiecare membru al comisiei), în care se consemnează în detaliu:

a) data şi locul executării operaţiunii;

b) persoanele participante şi calitatea acestora;

c) cantităţile de droguri distruse, pe tipuri de substanţe;

d) descrierea metodei folosite;

e) aspecte despre care membrii comisiei apreciază că se impun a fi consemnate;

f) ora începerii şi încheierii operaţiunii de distrugere.

(5) Procesul-verbal de distrugere este semnat, în mod obligatoriu, de către toţi membrii comisiei şi de către toate persoanele participante la distrugere.

Art. 21. - Gestionarul camerei de corpuri delicte în care se păstrează substanţe aflate sub control naţional operează în registrul de evidenţă orice operaţiune cu privire la scoaterea şi/sau introducerea bunurilor şi substanţelor în/din gestiune.

Art. 22. - (1) Ambalajele, substanţele ori alte obiecte folosite la ascunderea drogurilor şi precursorilor şi care nu prezintă niciun risc sau pericol de contaminare se valorifică conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Bunurile prevăzute la alin. (1), fără valoare ori care prezintă riscuri sau pericole de contaminare, se distrug odată cu drogurile, după procedura prevăzuta de prezentele norme specifice.

 

CAPITOLUL VII

Distribuirea, manipularea, folosirea şi păstrarea drogurilor necesare desfăşurării antrenamentelor câinilor de serviciu antidrog

 

Art. 23. - În îndeplinirea atribuţiilor specifice, Poliţia Română şi Poliţia de Frontieră Română au în dotare şi folosesc câini de serviciu, special pregătiţi şi antrenaţi pentru depistarea drogurilor.

Art. 24. - Drogurile necesare pregătirii câinilor de serviciu la Centrul Chinologic”Dr. Aurel Greblea” Sibiu, precum şi antrenării acestora la nivelul unităţilor Ministerului Afacerilor Interne care îi au în dotare se pun la dispoziţie de către inspectoratul General al Poliţiei Române, din cantităţile de droguri depuse la camera de corpuri delicte în care se păstrează substanţe aflate sub control naţional asupra cărora a fost dispusă măsura confiscării rămasă definitivă.

Art. 25. - (1) Cantităţile de droguri care se pun la dispoziţie sunt următoarele:

a) pentru Centrul Chinologic „Dr. Aurel Greblea” Sibiu: un kilogram de heroină, un kilogram de cocaină, un kilogram de amfetamine, un kilogram de haşiş, un kilogram de canabis şi 200 de comprimate de ecstasy;

b) pentru unităţile care au în dotare câini de serviciu antidrog: 20 grame de heroină, 20 grame de cocaină, 20 grame de amfetamine, 20 grame de haşiş, 20 grame de canabis şi 20 de comprimate de ecstasy, pentru fiecare câine antidrog.

(2) Durata de utilizare a drogurilor pentru pregătirea/antrenamentul câinilor este de 3 ani de la data ridicării de la camera de corpuri delicte în care se păstrează substanţe aflate sub control naţional.

(3) în situaţii justificate se poate solicita Inspectoratului General al Poliţiei Române punerea la dispoziţie şi, respectiv, restituirea anumitor cantităţi de droguri înainte de expirarea termenului prevăzut la alin. (2).

Art. 26. - (1)în vederea obţinerii drogurilor, unităţile care au în dotare câini de serviciu antidrog adresează Inspectoratului General al Poliţiei Române o cerere cuprinzând cantităţile necesare, precum şi persoanele împuternicite cu ridicarea acestora.

(2) Cererea se analizează de către directorul Direcţiei de combatere a criminalităţii organizate, iar în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile legale, aceasta se supune aprobării inspectorului general al Poliţiei Române.

(3) Pentru obţinerea drogurilor necesare pregătirii/ antrenamentului câinilor aflaţi în dotarea Poliţiei Române, cererea prevăzută la alin. (1) este formulată de către brigăzile de combatere a criminalităţii organizate, respectiv de către Centrul Chinologic „Dr. Aurel Greblea” Sibiu.

(4) Pentru obţinerea drogurilor necesare pregătirii/ antrenamentului câinilor aflaţi în dotarea Poliţiei de Frontieră Române, cererea prevăzută la alin. (1) se formulează de către Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră.

Art. 27. - La nivelul unităţilor prevăzute la art. 26 alin. (3) şi (4) se desemnează o persoană cu atribuţii privind predarea/primirea drogurilor în raporturile cu Inspectoratul General al Poliţiei Române şi cu instructorii dresori sau conductorii care au în dotare câini de serviciu, precum şi evidenţa acestor activităţi.

Art. 28. - (1) Scoaterea drogurilor din camera de corpuri delicte în care se păstrează substanţe aflate sub control naţional se face pe baza cererii aprobate în condiţiile art. 26 alin. (2), de Către gestionarul acesteia şi cei 2 însoţitori numiţi prin dispoziţia inspectorului general al Poliţiei Române

(2) Pachetele din care sunt prelevate cantităţile de droguri ce urmează a fi folosite pentru pregătirea sau antrenamentul câinilor de serviciu se desigilează, se cântăresc, se reambalează şi se resigilează de către specialişti ai Laboratorului central de analiză şi profil al drogurilor, în prezenţa gestionarului camerei de corpuri delicte în care se păstrează substanţe aflate sub control naţional şi a persoanei împuternicite cu ridicarea acestora.

(3) Operaţiunile prevăzute la alin. (2) se consemnează într-un proces-verbal încheiat în două exemplare.

(4) Predarea-primirea drogurilor se face pe bază de proces-verbal încheiat în două exemplare, din care un exemplar se predă persoanei care ridică drogurile, iar celălalt gestionarului camerei de corpuri delicte în care se păstrează substanţe aflate sub control naţional.

Art. 29. - (1) Drogurile ridicate de la camera de corpuri delicte în care se păstrează substanţe aflate sub control naţional se distribuie instructorilor dresori sau conductorilor care au în dotare câini de serviciu pe bază de proces-verbal.

(2) Activitatea de distribuire este evidenţiată într-un registru înregistrat la secretariatul unităţii.

Art. 30. - Drogurile preluate de către instructorii dresori sau conductorii care au în dotare câini de serviciu se înscriu într-un caiet de evidenţă, înregistrat la secretariatul unităţii, ce cuprinde următoarele rubrici: numărul curent, numărul şi data procesului-verbal de predare-primire, natura drogului, cantitatea şi observaţii.

Art. 31. - (1) în termen de 48 de ore de la data ridicării drogurilor necesare pregătirii sau antrenării câinilor de serviciu, instructorii dresori sau conductorii sunt obligaţi să le introducă în săculeţi de pânză impermeabilă, cu diametrul de 1-3 cm, care se disimulează în diferite obiecte.

(2) Obiectele în care sunt introduse droguri se păstrează într-un fişat metalic prevăzut cu un compartiment separat din fabricaţie sau constituit dintr-o cutie metalică sudată ori prinsă cu şuruburi în interiorul fişetului.

(3) Atât fişetul metalic, cât şi cutia metalică sunt prevăzute cu sisteme proprii de închidere şi se sigilează cu sigiliul celui care are în primire drogurile.

Art. 32. - (1) Conductorii câinilor de serviciu ţin o evidenţă a antrenamentelor efectuate cu câinele din dotare prin intermediul unui registru de antrenament, înregistrat la secretariatul unităţii, ce cuprinde următoarele rubrici: numărul curent, data şi locul antrenamentului, ora începerii/încheierii antrenamentului, perioada folosirii drogurilor (obiectelor), observaţii.

(2) în registrul de antrenament se menţionează, pentru fiecare antrenament în parte, dacă au fost/nu au fost folosite obiectele în care sunt introduse droguri.

(3) Evidenţa activităţilor de pregătire a câinilor de către instructorii dresori se ţine în caietul de dresaj al grupei, înregistrat la secretariatul unităţii.

Art. 33. - Scoaterea din fişet a obiectelor în care sunt introduse droguri, în vederea folosirii acestora la şedinţele de dresaj, pentru pregătire şi exerciţii de antrenament, se efectuează cu aprobarea şefului nemijlocit al instructorului dresor sau al conductorului câinelui de serviciu antidrog, consemnată în documentele prevăzute la art. 32.

Art. 34. - (1) La expirarea termenului de 3 ani de la data primirii, instructorii dresori şi conductorii predau drogurile lucrătorului prevăzut la art. 27.

(2) Restituirea drogurilor la camera de corpuri delicte în care se păstrează substanţe aflate sub control naţional se efectuează de către unităţile prevăzute la art. 26 alin. (3) şi (4) în baza unei cereri de reintroducere, cuprinzând cantitatea ce se introduce, precum şi numele persoanei desemnate cu introducerea acestora.

Art. 35. - Drogurile ce urmează a fi restituite la camera de corpuri delicte în care se păstrează substanţe aflate sub control naţional se cântăresc şi, în vederea atestării naturii acestora, se supun unei constatări tehnico-ştiinţifice în cadrul Laboratorului central de analiză şi profil al drogurilor, urmând să fie ambalate şi sigilate cu sigiliul acestei unităţi.

Art. 36. - Cererea de reintroducere este avizată de către directorul Direcţiei cazier judiciar, statistică şi evidenţe operative, fiind însoţită de adresa/raportul emisă/emis de Laboratorul central de analiză şi profil al drogurilor prin care se atestă natura şi masa substanţelor.

Art. 37. - La primirea substanţelor, gestionarul camerei de corpuri delicte în care se păstrează substanţe aflate sub control naţional verifică existenţa fizică a fiecărei poziţii din cererea de reintroducere, sub aspectul descrierii, numerelor sigiliilor aplicate, integrităţii ambalajului, după care emite dovada-tip.

Art. 38. - În situaţia distrugerii accidentale a anumitor cantităţi de droguri în procesul de pregătire sau de antrenament al câinilor de serviciu antidrog ori cu ocazia manipulării acestora, persoana care le are în gestiune sesizează de îndată şeful ierarhic în vederea declanşării verificărilor necesare stabilirii situaţiei de fapt în care s-a produs distrugerea acestora.

Art. 39. - (1) Inspectoratul General al Poliţiei Române poate pune la dispoziţia altor instituţii care au în dotare şi folosesc, potrivit legii, câini de serviciu special pregătiţi şi antrenaţi pentru depistarea drogurilor cantităţi de droguri din cele depuse la camera de corpuri delicte în care se păstrează substanţe aflate sub control naţional asupra cărora a fost dispusă măsura confiscării rămasă definitivă.

(2) Cantităţile ce se pun la dispoziţie, durata de utilizare a drogurilor, precum şi procedura de predare-primire se stabilesc prin protocol de colaborare.

Art. 40. - Este interzisă utilizarea drogurilor distribuite în condiţiile prezentului capitol în alte scopuri decât pentru pregătirea câinilor de serviciu.

 

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

privind aprobarea Catalogului oficial al soiurilor de plante de cultură din România pentru anul 2013

 

Văzând Referatul de aprobare nr. 2.475 din 10 aprilie 2013 al Institutului de Stat pentru Testarea şi înregistrarea Soiurilor,

având în vedere prevederile art. 29 alin. (1) şi ale art. 34 alin. (2) lit. h) din Legea nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calităţii, comercializarea seminţelor şi a materialului săditor, precum şi testarea şi înregistrarea soiurilor de plante, republicată,

în temeiul prevederilor art. 7 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 725/2010 privind reorganizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi a unor structuri aflate în subordinea acestuia, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România pentru anul 2013, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Dumitru Daniel Botănoiu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 29 aprilie 2013.

Nr. 289.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

pentru modificarea Statutului CEC BANK - S.A., aprobat prin Ordinul ministrului economiei şi finanţelor nr. 425/2008

În temeiul prevederilor art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 42/2005 privind instituirea unor măsuri de reorganizare a Casei de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A. În vederea privatizării, aprobată prin Legea nr. 285/2005, cu modificările ulterioare,

viceprim ministrul, ministrul finanţelor publice, emite următorul ordin:

Art. I. - La articolul 7, punctul 7.1 din Statutul CEC BANK- S.A., aprobat prin Ordinul ministrului economiei şi finanţelor nr. 425/2008, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 4 martie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, teza I se modifică şi va avea următorul cuprins:

„7.1. Capitalul social al Băncii, subscris şi vărsat integral, este de 1.124.443.300 lei, împărţit în 11.244.433 de acţiuni nominative, cu o valoare nominală de 100 lei/acţiune.”

Art. II. - Cheltuielile de publicare a acestui ordin în Monitorul Oficial al României, Partea J, se suportă de C.E.C. BANK -S.A.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

 

Bucureşti, 23 mai 2013.

Nr. 689.

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind prospectele de emisiune a obligaţiunilor de stat de tip benchmark aferente lunii iunie 2013

În temeiul:

- art. 15 alin. (31) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2013, cu modificările ulterioare;

- Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările ulterioare, al Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.470/2007, cu modificările şi completările ulterioare;

- Regulamentului privind operaţiunile cu titluri de stat emise în formă dematerializată, aprobat prin Ordinul ministrului economiei şi finanţelor nr. 2.509/2008, al Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 11/2012 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României şi al Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 12/2005 privind piaţa secundară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României şi al Convenţiei nr. 184.575/13/2005, încheiate între Ministerul Finanţelor Publice şi Banca Naţională a României,

ministrul delegat pentru buget emite următorul ordin:

Art. 1. - În vederea finanţării deficitului bugetului de stat şi refinanţării datoriei publice în luna iunie 2013 se aprobă prospectele de emisiune a obligaţiunilor de stat de tip benchmark, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin, în valoare totală de 2.980 mii lei, din care 80 mii. lei alocate sesiunilor suplimentare de oferte necompetitive organizate exclusiv pentru instrumentele de tip benchmark.

Art. 2. - Direcţia generală de trezorerie şi datorie publică va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p, Ministrul delegat pentru buget,

Enache Jiru,

secretar de stat

 

Bucureşti, 30 mai 2013.

Nr. 740.

 

ANEXA

 

PROSPECT OE EMISIUNE

a obligaţiunilor de stat de tip benchmark lansate în luna iunie 2013

 

Art. 1. - În vederea finanţării deficitului bugetului de stat şi refinanţării datoriei publice în luna iunie 2013, Ministerul Finanţelor Publice anunţă lansarea unei noi emisiuni de obligaţiuni de stat de tip benchmark cu scadenţă la 3 ani, redeschiderea emisiunilor de obligaţiuni de stat de tip benchmark cu scadenţă la 5, 7 şi 10 ani, precum şi organizarea de sesiuni suplimentare de oferte necompetitive (SSON), astfel:

 

Cod ISIN*)

Data licitaţiei

Data SSON

Data emisiunii

Data scadenţei

Maturitate

Nr. ani

Rata cupon

%

Dobânda acumulată

- lei/titlu -

Valoare nominală licitaţie de referinţă

- lei -

Valoare nominală SSON

- lei -

RO1015DBN010

03.06.2013

04.06.2013

05.06.2013

30.04.2015

5

6,00

59,18

500.000.000

50.000.000

RO1316DBN053

06.06.2013

-

10.06.2013

29.08.2016

3

4,75

370,89

700.000.000

-

RO1116DBN024

10.06.2013

11.06.2013

12.06.2013

30.04.2016

5

6,00

70,68

300.000.000

30.000.000

RO1318DBN034

17.06.2013

-

19.06.2013

28.11.2018

5

5,60

311,45

800.000.000

-

RO1320DBN022

20.06.2013

-

25.06.2013

29.04.2020

7

5,75

89,79

300.000.000

-

RO1323DBN018

25.06.2013

-

27.06.2013

26.04.2023

10

5,85

99,37

300.000.000

-


*) În conformitate cu prevederile Ordinului ministrului economiei şi finanţelor nr. 2.231/2008 privind titlurile de stat ce urmează a fi tranzacţionate şi pe piaţa reglementată administrată de Societatea Comercial㠄Bursa de Valori Bucureşti” - S.A., aceste serii se tranzacţionează simultan pe piaţa secundară administrată de Banca Naţională a României şi pe piaţa reglementată administrată de Societatea Comercial㠄Bursa de Valori Bucureşti” - S.A.

 

Art. 2. - Valorile nominale totale ale emisiunilor de obligaţiuni de stat de tip benchmark pot fi majorate prin redeschideri ulterioare ale acestora.

Art. 3. - Valoarea nominală individuală a unei obligaţiuni de stat de tip benchmark este de 10.000 lei.

Art. 4. - (1) Pentru obligaţiunile de stat de tip benchmark cu scadenţă la 3 ani, dobânda (cuponul) se plăteşte anual la data de 29 august, începând cu 29 august 2013 şi terminând cu 29 august 2016 inclusiv, iar pentru celelalte obligaţiuni de tip benchmark specificate la art. 1, dobânda (cuponul) se plăteşte la datele specificate în prospectele de emisiune aferente, după cum urmează:

- pentru cod ISIN RO1015DBN010 prospectul de emisiune aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 708/2010 privind prospectele de emisiune ale certificatelor de trezorerie cu discont şi ale obligaţiunilor de stat de tip benchmark aferente lunii martie 2010;

- pentru cod ISIN RO1116DBN024 prospectul de emisiune aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.823/2011 privind prospectele de emisiune ale certificatelor de trezorerie cu discont şi ale obligaţiunilor de stat de tip benchmark aferente lunii aprilie 2011;

- pentru cod ISIN RO1318DBN034 prospectul de emisiune aprobat prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, nr. 410/2013 privind prospectul de emisiune a obligaţiunilor de stat de tip benchmark aferente lunii aprilie 2013;

- pentru cod ISIN RO1320DBN022 prospectul de emisiune aprobat prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, nr. 287/2013 privind prospectele de emisiune a certificatelor de trezorerie cu discont şi a obligaţiunilor de stat de tip benchmark aferente lunii martie 2013;

- pentru cod ISIN RO1323DBN018 prospectul de emisiune aprobat prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, nr. 1.750/2012 privind prospectele de emisiune a certificatelor de trezorerie cu discont şi a obligaţiunilor de stat de tip benchmark aferente lunii ianuarie 2013.

(2) Dobânda se determină conform formulei:

D = VN* r/frecvenţa anuală a cuponului (1),

în care:

D = dobânda (cupon);

VW = valoarea nominală;

r = rata cuponului.

Art. 5. - (1) Pentru licitaţiile de referinţă, metoda de vânzare este licitaţia şi va avea loc la datele menţionate în tabelul de la art. 1, iar adjudecarea se va efectua după metoda cu preţ multiplu. Cotaţia de preţ va fi exprimată sub formă procentuală, cu 4 zecimale.

(2) Pentru SSON, metoda de vânzare este subscripţia şi va avea loc la datele menţionate în tabelul de la art. 1, preţul de vânzare fiind preţul mediu de adjudecare stabilit în licitaţia de referinţă.

Art. 6. - (1) La licitaţia de referinţă, obligaţiunile de stat de tip benchmark pot fi cumpărate de către dealerii primari, care vor transmite oferte atât în cont propriu, cât şi în contul clienţilor, persoane fizice şi juridice.

(2) în cadrul SSON, obligaţiunile de stat de tip benchmark pot fi cumpărate exclusiv de dealerii primari, care vor transmite oferte în nume şi în cont propriu.

Art. 7. - La licitaţia de referinţă:

(1) Ofertele de cumpărare sunt competitive şi necompetitive.

(2) în cadrul ofertei de cumpărare competitive se vor indica elementele cuprinse în anexa nr. 5.3 la Normele Băncii Naţionale a României nr. 2/2012 în aplicarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 11/2012 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României.

(3) Numărul cotaţi Nor de preţ nu este restricţionat.

(4) Ofertele de cumpărare necompetitive pot fi depuse de persoane fizice şi juridice cu excepţia instituţiilor de credit aşa cum sunt acestea definite în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, în calitate de clienţi ai dealerilor primari.

(5) în cadrul ofertei de cumpărare necompetitive se vor indica elementele cuprinse în anexa nr. 4.2 la Normele Băncii Naţionale a României nr. 2/2012 în aplicarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 11/2012 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României. Se admit oferte de cumpărare necompetitive într-o pondere de 25% din totalul valorii nominale totale a licitaţiei de referinţă aferente fiecărei emisiuni anunţate. Oferta necompetitivă depusă de dealerul primar în contul unui singur client nu va putea depăşi valoarea calculată prin aplicarea ponderii anterior menţionate. Executarea acestora se va efectua la nivelul mediu ponderat al preţului la care s-au adjudecat ofertele competitive.

(6) Fiecare tranşă a ofertei de cumpărare competitive sau necompetitive va fi de minimum 10.000 lei.

Art. 8. - Pentru SSON:

(1) Ofertele de cumpărare sunt necompetitive.

(2) Ofertele de cumpărare necompetitive pot fi depuse exclusiv de dealerii primari, conform prevederilor din secţiunea a 2-a „Sesiunea de oferte necompetitive adresată dealerilor primari” a capitolului III „Plasarea titlurilor de stat pe piaţa primar㔠din Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 11/2012 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României.

(3) în cadrul ofertei de cumpărare necompetitive se vor indica elementele cuprinse în anexa nr. 4.3 la Normele Băncii Naţionale a României nr. 2/2012 în aplicarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 11/2012 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României.

(4) Valoarea ofertei necompetitive transmise în cadrul SSON va fi de minimum 10.000 lei, plafonul maxim fiind, după caz, cel prevăzut în art. 24 din Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 11/2012.

Art. 9. - Ofertele de cumpărare se transmit la Banca Naţională a României, care acţionează în calitate de administrator al pieţei primare şi secundare a titlurilor de stat şi al sistemului de înregistrare/depozitare, în ziua licitaţiei de referinţă până la ora 12,00, respectiv în ziua SSON până la ora 11,00.

Art. 10. - Rezultatele licitaţiei de referinţă/SSON se vor stabili în ziua desfăşurării, la sediul Băncii Naţionale a României, de către Comisia de licitaţie constituită în acest scop, şi vor fi date publicităţii.

Art. 11. - Evenimentele de plată aferente obligaţiunilor de stat de tip benchmark se gestionează în conformitate cu Regulile Sistemului de depozitare şi decontare a instrumentelor financiare - SaFIR.

Art. 12. - Dacă data la care trebuie efectuată una dintre plăţile aferente titlurilor de stat este o zi de sărbătoare sau o zi nelucrătoare, plata se va face în următoarea zi lucrătoare, fără obligarea la dobânzi moratorii. Titlurile de stat care se regăsesc în această situaţie rămân în proprietatea deţinătorului înregistrat şi nu pot fi tranzacţionate.

Art. 13. - Regimul fiscal al titlurilor de stat prevăzute la art. 1 este reglementat de legislaţia în vigoare.

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

pentru modificarea anexei nr. 2 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3.622/2013 privind sesiunea specială de evaluare naţională 2013 pentru elevii din clasa a VIII-a participanţi la loturile naţionale de pregătire pentru olimpiadele internaţionale

 

Având în vedere Nota nr. 38.990 din 29 martie 2013 cu privire la aprobarea perioadei de desfăşurare a sesiunii speciale de evaluare naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a, în anul şcolar 2012-2013,

în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 185/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, în temeiul prevederilor Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.606/2012 privind organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a, în anul şcolar 2012-2013,

ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

Art. I. - Anexa nr. 2 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3.622/2013 privind sesiunea specială de evaluare naţională 2013 pentru elevii din clasa a VIII-a participanţi la loturile naţionale de pregătire pentru olimpiadele internaţionale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 248 din 30 aprilie 2013, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Direcţia generală educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii, Direcţia generală învăţământ în limbile minorităţilor, Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, conducerea unităţilor de învăţământ nominalizate drept centru de examen, respectiv centru zonal de evaluare pentru sesiunea specială de evaluare naţională 2013 duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I,

 

Ministrul educaţiei naţionale,

Remus Pricopie

 

Bucureşti, 29 mai 2013.

Nr. 3.805.

 

ANEXĂ

(Anexa nr. 2 la Ordinul nr. 3 622/2013)

 

LISTA NOMINALĂ

a candidaţilor care pot participa la sesiunea specială de evaluare naţional㠖 2013

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele

Clasa

Unitatea de învăţământ/localitatea

Judeţul

Olimpiada

1.

ION FILIP

8

Şcoala Gimnazială nr. 56, Bucureşti

Bucureşti

Olimpiada Balcanică de Matematică - juniori

2.

PAŞA ANDREI

8

Colegiul Naţional Iaşi

Iaşi

Olimpiada Balcanică de Matematică - juniori

3.

MIHALCU ALEXANDRU

8

Şcoala Gimnazială nr. 97, Bucureşti

Bucureşti

Olimpiada Balcanică de Matematică - juniori

4.

DEACONU RAMONA MARINELA

8

Şcoala Gimnazial㠄Eugen Ionescu”, Slatina

Olt

Olimpiada Balcanică de Matematică - juniori

5.

TEODORESCU IOANA

8

Şcoala Gimnazială nr. 97, Bucureşti

Bucureşti

Olimpiada Balcanică de Matematică - juniori

6.

STOIENESCU PAUL

8

Şcoala Gimnazială nr. 7, Bucureşti

Bucureşti

Olimpiada Balcanică de Matematică - juniori

7.

NICOLĂESCU ANDREI

8

Şcoala Gimnazial㠄Sf. Gheorghe”, Craiova

Dolj

Olimpiada Balcanică de Matematică - juniori

8.

LUCESCU THEODOR

8

Şcoala Gimnazială nr. 97, Bucureşti

Bucureşti

Olimpiada Balcanică de Matematică - juniori

9.

MUNTEANU ANDREEA

6

Colegiu/ Naţional Sportiv „Cetate”, Deva

Hunedoara

Festivalul Olimpic al Tineretului European

10.

TEODORU DIANA

8

Colegiul Naţional Sportiv „Cetate”, Deva

Hunedoara

Festivalul Olimpic al Tineretului European

11.

NICOARÂ IOANA

8

Colegiul Naţional Sportiv „Cetate”, Deva

Hunedoara

Festivalul Olimpic al Tineretului European

12.

TUDORACHE PAULA

8

Colegiul Naţional Sportiv „Cetate”, Deva

Hunedoara

Festivalul Olimpic al Tineretului European