MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 302/2013

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXV - Nr. 302         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 27 mai 2013

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 78 din 21 februarie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33 alin. (14) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

 

ORDONANŢE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

47. - Ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri în domeniul instrumentelor structurale care privesc beneficiarii direcţi finanţaţi din fonduri externe nerambursabile, precum şi unele măsuri financiare în domeniul ex-ISPA din sectorul transporturi

 

290. - Hotărâre privind virarea creditelor bugetare alocate la titlul „Cheltuieli aferente programelor cu finanţare rambursabilă” în bugetul pe anul 2013 între Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale si Persoanelor Vârstnice şi Ministerul Justiţiei

 

292. - Hotărâre pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Macedonia cu privire la cooperarea economică şi tehnico-ştiinţifică, semnat la Bucureşti la 6 octombrie 2011

Acord între Guvernul României şi Guvernul Republicii Macedonia cu privire la cooperarea economică şi tehnico-ştiinţifică

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

222. - Decizie privind stabilirea componenţei Consiliului ştiinţific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc

 

223. - Decizie pentru modificarea anexei la Decizia prim-ministrului nr. 111/2013 privind desemnarea reprezentanţilor Guvernului României în cadrul Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social

 

224. - Decizie privind eliberarea, la cerere, a domnului Alin-Bogdan Drăgulin din funcţia de vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice

 

225. - Decizie privind numirea domnului Mihai Răducu Doboga în funcţia de vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice

 

ACTE ALE COLEGIULUI PSIHOLOGILOR DIN ROMÂNIA

 

2. - Hotărâre pentru aprobarea Normelor privind standardele de calitate în serviciile psihologice din sistemul public de sănătate

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 78

din 21 februarie 2013

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33 alin. (14) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 33 alin. (14) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Monica Elena Davidoiu în Dosarul nr. 2.426/1/2012 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.583D/2012.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că numirea în funcţia de judecător sau procuror, conform prevederilor art. 33 alin. (1) şi art. 61 din Legea nr. 303/2004, are ca scop ocuparea unor posturi vacante şi acoperirea numărului necesar de judecători şi procurori prevăzut de lege, motiv pentru care extinderea interdicţiei de 3 ani, referitoare la delegare, detaşare, transfer şi promovare, şi la numirea într-o funcţie de magistrat, potrivit dispoziţiilor art. 61 din legea analizată, este pe deplin justificată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 27 noiembrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 2.426/1/2012, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 33 alin. (14) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Monica Elena Davidoiu într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului formulat împotriva Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2012, prin care a fost respinsă contestaţia autoarei excepţiei, care are calitatea de procuror, dobândită în condiţiile art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, împotriva Hotărârii Secţiei pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii de respingere a cererii acesteia de numire din funcţia de procuror în funcţia de judecător, conform dispoziţiilor art. 61 din Legea nr. 303/2004.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că extinderea, prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 989 din 20 decembrie 2011, a interdicţiilor prevăzute prin dispoziţiile art. 33 alin. (14) din Legea nr. 303/2004 şi în privinţa cererii de numire în funcţia de judecător sau procuror, conform prevederilor art. 61 din aceeaşi lege, este de natură a încălca normele constituţionale invocate. Se arată, în acest sens, că, potrivit prevederilor art. 53 alin. (1) teza întâi din Legea fundamentală, interdicţiile trebuie să fie instituite prin lege, şi nu prin acte administrative cu o forţă juridică inferioară legii, cum sunt hotărârile Consiliului Superior ai Magistraturii, în caz contrar fiind încălcate dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (5). Se mai arată că o astfel de restrângere nu este necesară şi nici proporţională cu scopul urmărit. Se susţine, totodată, că interpretarea criticată îngrădeşte dreptul la muncă, fiind, totodată, neconstituţională şi din perspectiva faptului că, anterior datei emiterii deciziei administrative atacate, Consiliul Superior al Magistraturii a soluţionat favorabil cereri identice.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată şi că dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate de autoarea excepţiei.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se susţine că exigenţele criticate se justifică prin prisma finalităţii urmărite, aceea a asigurării stabilităţii exercitării profesiei de magistrat, stabilitate care generează securitatea întregului sistem juridic, indispensabilă atât pentru ocrotirea intereselor generale, cât şi a celor individuale, pe care statul este obligat să o asigure. Se arată, de asemenea, că textele criticate nu aduc atingere substanţei dreptului la muncă şi libertăţii alegerii profesiei, a meseriei, a ocupaţiei sau a locului de muncă şi că, în speţă, fiind vorba de profesia de magistrat, ce implică exerciţiul autorităţii publice, libertatea exercitării acesteia nu poate fi absolutizată. Se mai susţine că interdicţia analizată se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în situaţia juridică prevăzută de ipoteza normei de la art. 61 din Legea nr. 303/2004, fără a se putea reţine existenţa vreunei discriminări.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 33 alin. (14) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, care au următorul cuprins: „(14) Persoanele numite în condiţiile prezentului articol nu pot fi delegate, detaşate, transferate şi nu pot promova la alte instanţe sau parchete timp de cel puţin 3 ani de la numirea în funcţie.”

Se susţine, în esenţă, că textele criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) cu privire la statul român, art. 41 alin. (1) referitor Ea muncă şi protecţia socială a muncii şi art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prin Decizia nr. 14 din 22 ianuarie 2013*), nepublicată în Monitorul Oficial al României până la data pronunţării prezentei decizii, a statuat că dispoziţiile art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 instituie, pe cale de excepţie, o modalitate de admitere în magistratură distinctă de cea reglementată la art. 12 şi următoarele din aceeaşi lege, constând în promovarea concursului organizat pentru ocuparea unui post vacant din sistemul judiciar. La acest concurs pot participa, potrivit art. 33 alin. (1) anterior menţionat, numai foştii judecători şi procurori care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) din legea analizată, avocaţii, notarii, asistenţii judiciari, consilierii juridici, personalul de probaţiune cu studii superioare juridice, ofiţerii de poliţie judiciară cu studii superioare juridice, grefierii cu studii superioare juridice, persoanele care au îndeplinit funcţii de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, din Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române şi Institutul Român pentru Drepturile Omului, cadrele didactice din învăţământul juridic superior acreditat, precum şi magistraţii - asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -, care, pe lângă faptul că îndeplinesc condiţiile generale, comune, de participare la concursul de admitere la Institutul Naţional ai Magistraturii [prevăzute de art. 14 alin. (2) din Legea nr. 303/2004], au o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani. Concursul se organizează, potrivit alin. (2) al aceluiaşi art. 33, anual sau ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii, pentru ocuparea posturilor vacante de la judecătorii şi parchetele de pe lângă acestea.

Curtea a constatat, astfel, că aceste modalităţi de admitere în magistratură au două aspecte comune, primul constând în condiţiile generale necesare a fi îndeplinite de către candidaţi, enumerate la art. 14 alin. (2) din legea analizată, ce definesc vocaţia sau posibilitatea unei persoane de a dobândi calitatea de magistrat, iar a două rezidă în promovarea concursului organizat, în acest scop, pe baza competenţei profesionale, a aptitudinilor şi a bunei reputaţii.

În cazul absolvenţilor Institutului Naţional al Magistraturii, competenţa profesională şi aptitudinile cerute de exercitarea funcţiei de judecător sau procuror sunt dobândite prin cursurile de formare profesională şi verificate prin examene susţinute la finalul fiecăreia dintre cele două etape ale formării profesionale - auditor de justiţie şi judecător/procuror stagiar. În cazul acestora, este prevăzută o perioadă de 3 ani de formare profesională, până la momentul ocupării unui post de judecător/procuror definitiv. Pentru persoanele prevăzute de art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, această condiţie a formării şi dobândirii aptitudinilor profesionale este asimilată unei vechimi în specialitate juridică de cel puţin 5 ani. După promovarea fie a examenului de capacitate, fie a concursului pe post, toţi magistraţii sunt numiţi în funcţie prin decret al Preşedintelui României, bucurându-se de acelaşi statut unic, reglementat prin legea supusă analizei.

Curtea a observat că dispoziţiile art. 33 alin. (14} din legea examinată instituie, într-adevăr, o diferenţă de tratament juridic în privinţa persoanelor absolvente ale Institutului Naţional al Magistraturii şi a celor care au devenit magistraţi în condiţiile art. 33 alin. (1) al aceleiaşi legi, adică prin promovarea concursului organizat pe post, cu îndeplinirea condiţiilor generale prevăzute de art. 14 alin. (2) şi a condiţiei speciale de vechime în specialitate şi că acestor din urmă magistraţi le este interzisă detaşarea, delegarea, transferul ori promovarea la alte instanţe sau parchete timp de 3 ani de la numirea în funcţie.

Curtea a mai constatat împrejurările în care este organizat concursul în urma promovării căruia persoanele menţionate la art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 au dobândit calitatea de judecător sau procuror, arătând că, potrivit alin. (2) al art. 33 anterior referit, acest concurs este organizat pentru ocuparea unor posturi vacante din cadrul judecătoriilor şi al parchetelor de pe lângă acestea. Aşadar, fiecare post vacant este individualizat prin indicarea judecătoriei sau parchetului respectiv, aspect ce constituie un element obiectiv, de caracterizare a postului respectiv şi o condiţie concretă şi predeterminată de participare Ea concurs. Curtea a mai reţinut că înscrierea la concurs echivalează cu exercitarea alegerii libere a profesiei, inclusiv a locului de muncă, persoana interesată fiind implicit de acord cu această condiţie şi cu faptul că urmează să se supună prevederilor Legii nr. 303/2004, asumându-şi toate obligaţiile ce decurg din statutul dobândit, şi nu doar drepturile care îl definesc. Elementul obiectiv al situaţiei, constând în admiterea în magistratură prin ocuparea unui post vacant la judecătorii sau parchete de pe lângă acestea, îl reprezintă, prin urmare, tocmai înscrierea la un concurs organizat special pentru ocuparea acelui post vacant, din sistemul judiciar, în cadrul unei anumite judecătorii sau unui anumit parchet de pe lângă aceasta, şi nu a altei instanţe sau a altui parchet.

Curtea a constatat, totodată, că, potrivit preambulului Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei, raţiunea pentru care legiuitorul a gândit o asemenea modalitate de acces în magistratură constă tocmai în acoperirea numărului mare de posturi vacante temporar la instanţe şi parchete, fiind necesară crearea unui fond de rezervă cu posturi bugetate de judecător şi procuror. În considerarea acestui obiectiv, este pe deplin justificată încercarea de contracarare a fenomenului migraţionist al magistraţilor şi impunerea, în acest scop, a unei anumite perioade de timp în care magistratul să îşi exercite în concret funcţia pentru care a concurat, iar statul, în calitate de administrator al sistemului judiciar şi de gestionar al resurselor umane încadrate în acest sistem, în vederea bunei funcţionări a justiţiei, în general, să aibă siguranţa ocupării acelui post, până atunci vacant. În lipsa unei asemenea interdicţii, s-ar fi creat posibilitatea eludării scopului şi finalităţii pentru care a fost gândită această modalitate de acces în magistratură, şi anume o cât mai bună funcţionare a sistemului judiciar şi administrare a justiţiei.

Curtea a mai reţinut prin aceeaşi decizie că. sub aspectul rezonabilităţii şi al proporţionalităţii tratamentului juridic instituit, diferit de cel corespunzător magistraţilor absolvenţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, acesta trebuie raportat, pe de o parte, la durata interdicţiei de delegare, detaşare, transfer şi promovare la alte instanţe sau parchete şi, pe de altă parte, la consecinţele acestei interdicţii asupra persoanelor vizate.

Totodată, Curtea a constatat că interdicţia reglementată de art. 33 alin. (14) din Legea nr. 303/2004 are un caracter temporar, fără a fi stabilită pentru o perioadă lungă de timp, şi că, mai mult decât atât, trebuie avut în vedere faptul că şi absolvenţilor Institutului Naţional al Magistraturii li se impune executarea unui stagiu de 1 an, iar după promovarea examenului de capacitate, vor ocupa posturile vacante de la judecătorii şi parchete de pe lângă acestea, fiind obligaţi să exercite funcţia de procuror sau judecător timp de 6 ani, sub sancţiunea restituirii bursei de auditor de justiţie şi a cheltuielilor de şcolarizare efectuate pentru formarea sa profesională.

Curtea a mai reţinut că individualizarea instanţei sau a parchetului unde se organizează concurs pentru ocuparea postului vacant de judecător ori de procuror se constituie într-o condiţie predeterminată a acelui post şi cunoscută în prealabil, iar înscrierea la concurs semnifică acordul faţă de această condiţie. În plus, magistratul numit în funcţie în condiţiile art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 nu poate invoca dezacordul său faţă de această interdicţie ulterior ocupării postului, deoarece se prezumă în mod justificat că a cunoscut, cel puţin de la momentul înscrierii la concurs, prevederile Legii nr. 303/2004 şi şi-a asumat toate consecinţele ce decurg din acestea, ceea ce implică şi adaptarea vieţii sale private şi de familie la noul statut profesional.

Astfel, Curtea a constatat că nu poate fi reţinută critica de neconstituţionalitate referitoare la încălcarea prin textele criticate a dispoziţiilor art. 53 din Constituţie.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în decizia menţionată îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

Pentru aceste considerente, Curtea nu poate reţine nici încălcarea prin textele criticate a prevederilor constituţionale ale art. 41 alin. (1) şi art. 1 alin. (5).

Distinct de cele arătate, Curtea constată că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate critică, în subsidiar, şi dispoziţiile Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 989 din 20 decembrie 2011, prin care interdicţia instituită prin dispoziţiile art. 33 alin. (14) din Legea nr. 303/2004 este extinsă în privinţa numirii în funcţia de judecător sau procuror, conform prevederilor art. 61 din aceeaşi lege. Însă, acest aspect excedează competenţa instanţei de contencios constituţional, care, potrivit prevederilor dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe oria unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă [...].

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin, (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33 alin. (14) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Monica Elena Davidoiu în Dosarul nr. 2.426/1/2012 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 21 februarie 2013.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Teodora Pop

 


*) Decizia nr. 14 din 22 ianuarie 2013 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 20 martie 2013.

 

ORDONANŢE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢA DE URGENŢĂ

privind unele măsuri în domeniul instrumentelor structurale care privesc beneficiarii direcţi finanţaţi din fonduri externe nerambursabile, precum şi unele măsuri financiare în domeniul ex-ISPA din sectorul transporturi

 

Având în vedere faptul că în scrisoarea de răspuns a Comisiei Europene ARES (2013) 826316 din data de 24 aprilie 2013 se menţionează că modificările majore în restructurarea celor doi beneficiari - Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. {CNADNR) şi Compania Naţională de Căi Ferate „CFR” - S.A. {CFR) ai Programului operaţional sectorial Transport ar putea compromite progresele obţinute în monitorizarea acestora şi ar putea conduce la decizia de suspendare a programului, cu consecinţe importante asupra riscului de dezangajare automată a fondurilor care provin din instrumente structurale pentru domeniul transport,

ţinând cont de faptul că, în opinia Comisiei Europene, astfel de modificări majore au avut loc prin înfiinţarea Departamentului pentru proiecte de infrastructură şi investiţii străine, ca organ de specialitate cu personalitate juridică, în cadrul aparatului de lucru al Guvernului, potrivit art. 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2013, cu modificările ulterioare,

întrucât Comisia Europeană trebuie să transmită până la data de 13 iunie 2013 o scrisoare de răspuns către autorităţile române referitoare la decizia de presuspendare a Programului operaţional sectorial Transport, iar în condiţiile în care se menţine acest risc de restructurare a celor doi beneficiari, CNADNR şi CFR, comisia poate decide suspendarea programului până la o nouă acreditare a sistemului de management şi control al programului, perioadă de timp care poate dura peste un an de zile,

întrucât problema reglementării mecanismului instituţional al beneficiarilor direcţi, finanţaţi din fonduri externe nerambursabile, este o problemă de interes public naţional cu consecinţe grave asupra pierderii unei părţi însemnate din fondurile alocate programului prin riscul de dezangajare automată, iar reglementarea acestuia nu mai poate fi amânata,

deoarece, prin scrisoarea de presuspendare plăţi, transmisă de Comisia Europeană pentru Programul operaţional sectorial Transport, s-a solicitat autorităţii de management a programului să identifice un instrument de supervizare şi de control asupra activităţii desfăşurate de beneficiarii direcţi ai programului astfel încât să fie respectate condiţiile privind realitatea, regularitatea şi legalitatea cheltuielilor decontate din bugetul Uniunii Europene,

întrucât acest instrument de supervizare şi control se referă la controlul capacităţii administrative a beneficiarilor exercitat de către Autoritatea de management a Programului operaţional sectorial Transport, ca act administrativ de autoritate, în urma căruia ar urma să se dispună măsuri la nivelul beneficiarilor obligatoriu de implementat de către aceştia,

deoarece controlul capacităţii administrative a beneficiarilor trebuie să fie, concomitent, şi un instrument de coerciţie prin care se pot aplica sancţiuni Sa nivelul acestora dacă nu sunt puse în aplicare măsurile stabilite prin rapoartele de control de către Autoritatea de Management al Programului operaţional sectorial Transport pentru a asigura realitatea, legalitatea şi regularitatea cheltuielilor decontate din bugetul Uniunii Europene,

având în vedere necesitatea adoptării în regim de urgenţă a unor măsuri pentru optimizarea fluxurilor financiare care se derulează în relaţia dintre autorităţile de management, beneficiarii direcţi de fonduri externe nerambursabile şi ordonatorii de credite ai bugetelor în vederea creşterii gradului de absorbţie a fondurilor structurale alocate României în perioada 2007-2013, precum şi pentru a evita riscul dezangajării automate, precum şi pentru a asigura realizarea obiectivelor proiectelor şi/sau a programelor finanţate din instrumente structurale,

ţinând cont de prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.260/1999, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 210 din 31 iulie 2006, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile Ghidului CE pentru închiderea proiectelor finanţate prin fondurile de coeziune şi ex-ISPA, potrivit căruia proiectele ex-ISPA beneficiază de o perioadă de graţie de 12 luni de la data eligibilităţii prevăzută în memorandumurile de finanţare aprobate conform legii, pentru a finaliza lucrările din surse naţionale şi pentru a asigura funcţionalitatea investiţiilor,

ţinând cont de faptul că neadoptarea în regim de urgenţă a măsurilor necesare pentru finalizarea obiectivelor de investiţii din cadrul măsurilor ex-ISPA conduce la imposibilitatea efectuării plăţilor către beneficiari, precum şi la aplicarea de corecţii financiare totale şi/sau parţiale aplicate de către Comisia Europeană la valoarea eligibilă a proiectelor de investiţii finanţate din fondurile ex-ISPA,

având în vedere faptul că Comisia Europeană trebuie să se pronunţe asupra ridicării presuspendării Programului operaţional sectorial Transport până la data de 13 iunie 2013, iar în aceste condiţii adoptarea ordonanţei de urgenţă devine o necesitate,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

CAPITOLUL I

Reglementări în domeniul controlului capacităţii administrative la beneficiarii direcţi de fonduri externe nerambursabile

 

Art. 1. - (1) Prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează modul de exercitare a evaluării şi controlului capacităţii administrative, măsurile care se pot stabili de către Autoritatea de Management POS Transport, sancţiunile ce pot fi dispuse de Autoritatea de Management POS Transport împotriva beneficiarilor direcţi ca urmare a nepunerii în aplicare a măsurilor stabilite de către Autoritatea de Management POS Transport în exercitarea evaluării şi controlului capacităţii

administrative, precum şi căile de atac administrative împotriva actelor emise de Autoritatea de Management POS Transport ca urmare a exercitării controlului capacităţii administrative la nivelul beneficiarilor direcţi, finanţaţi din fonduri externe nerambursabile.

(2) Beneficiari direcţi pentru care se exercită evaluarea şi controlul capacităţii administrative potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă sunt beneficiarii prevăzuţi la art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul de convergenţă, aprobată cu modificări prin Legea nr. 362/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - (1) în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) prin controlul capacităţii administrative se înţelege controlul respectării instrucţiunilor, procedurilor, reglementărilor legale, regulamentelor Comisiei Europene, precum şi a altor prevederi legale în domeniul implementării proiectelor de către beneficiarii direcţi, finanţaţi din fonduri structurale, astfel cum aceştia sunt stabiliţi potrivit art. 1 alin. (2);

b) prin indicii de implementare se înţelege date/informaţii rezultate din implementarea proiectelor cu finanţare din fonduri Structurale de către beneficiari direcţi care pot fi sesizate în scris sau care rezultă din alte forme de sesizare, în urma cărora se manifestă riscul sistemic şi/sau operaţional în implementarea proiectelor, care pe termen scurt/mediu/lung poate genera decizia de întrerupere/presuspendare/suspendare a programului operaţional;

c) prin risc sistemic se înţelege forme de manifestare ale iregularităţilor în implementarea mai multor proiecte cu finanţare din fonduri structurale;

d) prin risc operaţional se înţelege forme izolate de manifestare a iregularităţilor la nivelul unui proiect;

e) prin misiune de verificare se înţelege acţiunea organizată de Autoritatea de Management POS Transport, în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă, pentru a verifica legalitatea/regularitatea/realitatea cheltuielilor decontate în relaţia cu Comisia Europeană din POS Transport;

f) prin nota de conformare se înţelege actul administrativ emis de Autoritatea de Management POS Transport prin care se constată dacă beneficiarii direcţi finanţaţi din fonduri externe nerambursabile s-au conformat măsurilor dispuse prin raportul de control.

(2) Controlul capacităţii administrative în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă nu vizează aspectele care potrivit legii sunt stabilite în competenţa de control a altei autorităţi şi/sau instituţii publice.

Art. 3. - Evaluarea şi controlul capacităţii administrative a beneficiarilor direcţi, finanţaţi din fonduri externe nerambursabile, se organizează şi se realizează de către structurile de evaluare şi control care funcţionează la nivelul Autorităţii de Management POS Transport, altele decât structurile de control prevăzute la art. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 14272012, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 4. - (1) Evaluarea şi controlul capacităţii administrative a beneficiarilor direcţi finanţaţi din fonduri externe nerambursabile vizează respectarea prevederilor legale în domeniul implementării proiectelor finanţate din fondurile comunitare, în concordanţă cu prevederile legislaţiei comunitare şi naţionale, ale contractelor de finanţare, precum şi ale instrucţiunilor emise de Autoritatea de Management POS Transport.

(2) Pentru a realiza obiectivul prevăzut la alin. (1), evaluarea şi controlul capacităţii administrative a beneficiarilor direcţi se referă la controlul modului de implementare a instrucţiunilor emise de Autoritatea de Management POS Transport, a procedurilor de implementare proprii existente la nivelul beneficiarilor direcţi, a modului de punere în aplicare a dispoziţiilor din actele normative care sunt incidente asupra beneficiarilor direcţi, precum şi a documentelor justificative emise în aplicarea acestora fie la nivel de proiect, eşantion de proiecte, fie la nivelul tuturor proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile.

Art. 5. - Evaluarea şi controlul capacităţii administrative a beneficiarilor direcţi constituie instrumentul de prevenţie, control şi de corecţie la dispoziţia Autorităţii de Management POS Transport în relaţia sa cu beneficiarii, având următoarele funcţii de bază, şi anume:

a) funcţia de evaluare şi control, pe baza căreia Autoritatea de Management POS Transport se asigură că toate instrucţiunile elaborate de acestea, prevederile contractului de finanţare şi toate procedurile existente la nivelul beneficiarilor direcţi sunt implementate în mod corespunzător;

b) funcţia de prevenţie, conform căreia Autoritatea de Management POS Transport detectează riscurile sistemice şi/sau riscurile operaţionale în implementarea proiectelor care pot genera dificultăţi în realizarea indicatorilor programului sau pot genera decontarea de cheltuieli care nu respectă cerinţele de realitate, legalitate şi regularitate a cheltuielilor;

c) funcţia corectivă, pe baza căreia Autoritatea de Management POS Transport poate lua măsurile de corecţie necesare pentru a înlătura deficienţele constatate în implementarea instrucţiunilor, procedurilor şi a altor măsuri dispuse potrivit prevederilor legale în vigoare.

Art. 6. - Controlul capacităţii administrative a beneficiarilor direcţi se exercită de către personalul cu atribuţii de evaluare şi control din cadrul structurilor de control ale Autorităţii de Management POS Transport, în condiţiile legii.

Art. 7. - (1) Evaluarea şi controlul capacităţii administrative a beneficiarilor direcţi se planifică anual pe baza unui plan de evaluare şi control, care va cuprinde în mod obligatoriu cel puţin următoarele elemente:

a) datele de identificare ale beneficiarilor;

b) perioada în care se va desfăşura controlul;

c) obiectul controlului.

(2) Planul de evaluare şi control al capacităţii administrative a beneficiarilor se aprobă de către conducerea Autorităţii de Management POS Transport până la data de 15 a lunii decembrie a fiecărui an, pentru anul următor.

(3) Pentru anul 2013 planul prevăzut la alin. (2) se aprobă până la data de 15 iunie 2013.

(4) Planul de evaluare şi control se poate modifica/actualiza ori de câte ori este nevoie, cu aprobarea conducerii Autorităţii de Management POS Transport.

Art. 6. - (1) Pentru organizarea evaluării şi controlului capacităţii administrative a beneficiarilor direcţi conducerea Autorităţii de Management POS Transport desemnează prin decizie o echipă de evaluare şi control şi aprobă mandatul de evaluare şi control pe care urmează să îl exercite personalul prevăzut de art. 6.

(2) Mandatul de evaluare şi control prevăzut la alin. (1) trebuie să cuprindă cel puţin următoarele elemente:

a) echipa propusă pentru realizarea controlului;

b) obiectul controlului capacităţii administrative a beneficiarilor;

c) durata controlului;

d) perioada pentru care are loc verificarea documentelor elaborate în implementarea instrucţiunilor/procedurilor/actelor normative în vigoare;

e) denumirea structurii verificate.

Art. 9. - (1) Structura verificată este notificată în scris despre intenţia de control cu cel puţin 5 zile înainte de data stabilită pentru începerea controlului capacităţii administrative.

(2) Termenul prevăzut la alin. (1) nu este obligatoriu de respectat dacă sunt indicii că în aplicarea instrucţiunilor/ procedurilor emise în implementarea proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile există forme de manifestare a riscurilor sistemice şi/sau a riscurilor operaţionale care pot genera dificultăţi în respectarea condiţiilor de legalitate, regularitate şi realitate a cheltuielilor finanţate din bugetul Uniunii Europene.

Art. 10. - (1) Pe durata exercitării evaluării şi controlului capacităţii administrative a beneficiarilor direcţi, echipa de evaluare şi control are acces la toate documentele, datele si informaţiile elaborate de beneficiari în aplicarea instrucţiunilor/procedurilor sau a altor acte normative emise în domeniul şi în legătură cu implementarea proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, în condiţiile legii.

(2) Pe durata controlului capacităţii administrative a beneficiarilor direcţi, echipa de control are acces la clădiri, spaţii, birouri, obiective şi la alte active fizice care sunt în legătură directă şi/sau indirectă cu instrucţiunea/procedura/actul normativ care face obiectul controlului pentru proiectul finanţat din fonduri externe nerambursabile, în condiţiile legii.

(3) Pe durata evaluării şi controlului capacităţii administrative a beneficiarilor direcţi, echipa de evaluare şi control beneficiază de sprijin din partea structurii controlate, precum şi de acces la documente, date şi informaţii necesare finalizării controlului, în condiţiile legii.

(4) Structura controlată are dreptul, pe durata exercitării evaluării şi controlului capacităţii administrative, la formularea unor puncte de vedere în scris.

Art. 11. - (1) Evaluarea şi controlul capacităţii administrative a beneficiarilor se finalizează prin emiterea unui raport de evaluare şi control, care trebuie să cuprindă în mod obligatoriu:

a) datele de identificare ale structurii controlate;

b) obiectul controlului;

c) durata controlului;

d) perioada în care au fost controlate documentele emise pentru implementarea instrucţiunilor/procedurilor/actelor normative care fac obiectul controlului;

e) documentele justificative care au fost verificate în timpul controlului;

f) constatările efectuate;

g) măsurile propuse pentru înlăturarea eventualelor deficienţe; h) termenele de implementare a măsurilor;

i) autoritatea competentă unde se pot depune contestaţiile;

j) termenul de depunere a contestaţiilor;

k) metodele şi tehnicile utilizate;

l) punctele de vedere emise de structurile controlate.

(2) Proiectul raportului de evaluare şi control se aduce la cunoştinţa beneficiarilor direcţi, care au dreptul să formuleze în scris, în termen de 5 zile de la data comunicării, un punct de vedere asupra raportului de evaluare şi control.

(3) La elaborarea raportului de evaluare şi control final echipa de evaluare şi control va analiza punctul de vedere formulat în scris de structura controlată.

(4) în maximum 15 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (2), raportul de evaluare şi control se aprobă de către conducerea Autorităţii de Management POS Transport care gestionează programe cu finanţare din fonduri externe nerambursabile pentru care beneficiarii au calitatea de beneficiari direcţi.

Art. 12. - (1) Măsurile dispuse prin raportul de evaluare şi control şi termenele de implementare sunt obligatorii pentru structurile controlate.

(2) Pentru verificarea modului de implementare a măsurilor dispuse şi a respectării termenelor de implementare, Autoritatea de Management POS Transport va organiza misiuni de verificare a modului de implementare a măsurilor dispuse şi a respectării termenelor stabilite.

(3) Sunt considerate contravenţii, dacă nu sunt săvârşite în alte condiţii încât, potrivit prevederilor Codului penal, să constituie infracţiuni, şi se sancţionează cu amendă următoarele fapte, după cum urmează:

a) nepunerea în aplicare a tuturor măsurilor dispuse prin raportul de evaluare şi control sau a unora dintre acestea se sancţionează cu amendă între 50.000 lei şi 100 000 lei;

b) nerespectarea termenelor de punere în aplicare a măsurilor dispuse prin raportul de evaluare si control se sancţionează cu amendă între 10.000 lei şi 25.000 lei.

(4) Prin excepţie de la prevederile art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2009, aprobată cu modificări prin Legea nr. 362/2009, cu modificările şi completările ulterioare, Autoritatea de Management POS Transport, concomitent cu aplicarea măsurilor contravenţionale, poate dispune şi măsura complementară privind suspendarea autorizării cheltuielilor care urmează a se deconta din bugetul Uniunii Europene până la implementarea integrală a măsurilor dispuse prin raportul de control întocmit potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă. Termenul prevăzut la art. 41 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 64/2009, aprobată cu modificări prin Legea nr. 362/2009, cu modificările şi completările ulterioare, se suspendă în mod corespunzător.

(5) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor contravenţionale se realizează de către structurile de evaluare şi control cu atribuţii în domeniul evaluării şi controlului capacităţii administrative, cu respectarea prevederilor legale.

(6) Contravenţiilor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă le sunt aplicabile în mod corespunzător prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

(7) Misiunile de verificare a modului de implementare a măsurilor dispuse prin raportul de evaluare şi control, precum şi termenele de ducere la îndeplinire se finalizează prin emiterea unei note de conformare, în termen de maximum 5 zile.

(8) Nota de conformare este emisă de către echipa de evaluare şi control desemnată prin act administrativ de către conducerea Autorităţii de Management POS Transport şi trebuie să cuprindă în mod obligatoriu:

a) datele de identificare ale structurii controlate;

b) stadiul implementării măsurilor dispuse prin rapoartele de evaluare şi control care sunt verificate;

c) modul de respectare a termenelor de implementare pentru măsurile verificate;

d) măsurile dispuse împotriva structurii controlate; în cazul constatării unei contravenţii se va preciza fapta care a condus la aplicarea contravenţiei şi se va ataşa procesul-verbal de constatare a contravenţiei, după caz;

e) autoritatea competentă unde se poate depune contestaţia;

f) termenele în care se depune contestaţia.

(9) Pe perioada misiunii de verificare a modului în care au fost respectate măsurile dispuse prin rapoartele de evaluare şi control şi a respectării termenelor de implementare, structura controlată are dreptul la punct de vedere.

(10) La elaborarea notei de conformare echipa de evaluare şi control va analiza punctul de vedere formulat în scris de structura controlată.

(11) Nota de conformare se aduce la cunoştinţa structurii controlate în scris, în termen de 3 zile de la data aprobării acesteia.

Art. 13. - (1) împotriva raportului de evaluare şi control, precum şi împotriva notei de conformare emise în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, structurile controlate pot depune contestaţie în scris la Autoritatea de Management POS Transport în termen de 30 de zile de la data comunicării acestora.

(2) Termenul de 30 de zile prevăzut la alin. (1) este termen de decădere.

(3) Contestaţia pe cale administrativă trebuie să cuprindă în mod obligatoriu:

a) datele de identificare a structurii controlate;

b) obiectul contestaţiei;

c) motivele de fapt şi de drept ale contestaţiei;

d) documente în susţinerea contestaţiei;

e) semnătura persoanei care deţine calitatea de reprezentant legal sau a persoanei delegate de acesta.

(4) Contestaţia pe cale administrativă care nu conţine toate elementele prevăzute la alin. (3) va fi completată de către beneficiarul direct în termen de 5 zile de la data la care i-a fost comunicată în scris solicitarea de completare a contestaţiei.

(5) Structurilor controlate care nu se conformează termenului prevăzut la alin. (4) şi nu completează contestaţia cu datele şi informaţiile solicitate li se va respinge contestaţia fără a se mai analiza motivele de fond invocate de acestea în susţinerea contestaţiei.

(6) Contestaţia pe cale administrativă se soluţionează în termen de 30 de zile de la data la care sunt îndeplinite cerinţele referitoare la conţinutul acesteia sau de la data la care aceasta a fost înregistrată la sediul Autorităţii de Management POS Transport, dacă sunt îndeplinite cerinţele referitoare la conţinutul acesteia.

(7) Contestaţia pe cale administrativă poate fi admisă în parte sau în tot, cu modificarea corespunzătoare a conţinutului raportului de evaluare şi control şi/sau a notei de conformare ori poate fi respinsă.

(8) Contestaţia pe care administrativă poate fi retrasă înainte de termenul prevăzut pentru soluţionarea acesteia.

(9) Retragerea contestaţiei pe cale administrativă nu înlătură dreptul contestatorului de a redepune contestaţia în cadrul termenului de 30 de zile prevăzut la alin. (1).

(10) Dacă Autoritatea de Management POS Transport considere că sunt necesare date sau informaţii suplimentare pentru soluţionarea contestaţiei, acestea pot fi solicitate în scris contestatorului, cu precizarea termenului în care acestea vor fi prezentate.

(11) Cu termenul prevăzut la alin. (10) se prelungeşte termenul de soluţionare a contestaţiei.

(12) Dacă contestatorul nu răspunde în cadrul termenului solicitat, Autoritatea de Management POS Transport va soluţiona contestaţia pe cale administrativă în lipsa documentelor şi/sau a informaţiilor solicitate.

(13) Contestaţia pe cale administrativă nu suspendă executarea măsurilor dispuse prin raportul de evaluare şi control şi/sau prin nota de conformare emisă de Autoritatea de Management POS Transport potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.

(14) Contestaţia pe cale administrativă este un act administrativ care se supune prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 14. - Suspendarea executării măsurilor dispuse prin raportul de evaluare şi control sau prin nota de conformare, emise în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, se poate dispune de către instanţa de judecată competentă în condiţiile prevăzute de Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

 

CAPITOLUL II

Reglementări în domeniul sistemului de management şi control al Programului operaţional sectorial Transport

 

Art. 15. - (1) în perioada de programare 2007-2013, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, numai ordonatorul principal de credite cu rol de autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial Transport poate avea, cu respectarea prevederilor din regulamentele Comisiei Europene, următoarele atribuţii şi competenţe:

a) coordonează şi/sau implementează proiecte a căror finanţare este asigurată din fonduri structurate în domeniul transporturilor;

b) coordonează activitatea beneficiarilor direcţi de fonduri externe nerambursabile de sub autoritatea sa pentru implementarea proiectelor a căror finanţare este asigurată din fonduri structurale în domeniul transporturilor pe bază de acord de delegare de competenţe;

c) monitorizează activitatea beneficiarilor direcţi care implementează proiecte finanţate din fonduri structurale în domeniul transporturilor care nu sunt sub autoritatea sa, în conformitate cu prevederile contractului de finanţare.

(2) Coordonarea beneficiarilor direcţi care implementează proiecte finanţate din fonduri structurale în domeniul transporturilor de sub autoritatea sa, prevăzută la alin. (1) lit. b) pe bază de acord de delegare de competenţe, se poate realiza numai cu respectarea prevederilor Regulamentului Comisiei Europene şi numai prin intermediul structurilor de specialitate care funcţionează la nivelul ordonatorului principal de credite cu rol de autoritate de management în domeniul transporturilor.

(3) Delegarea de competenţe realizată în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă se referă la:

a) delegarea competenţelor de către beneficiari către structurile de specialitate de la nivelul ordonatorului principal de credite cu rol de autoritate de management pentru desfăşurarea procedurilor de achiziţie publică, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;

b) delegarea competenţelor de către beneficiari către structurile de specialitate de la nivelul ordonatorului principal de credite cu rol de autoritate de management pentru implementarea şi monitorizarea proiectelor cu respectarea contractelor de finanţare încheiate potrivit prevederilor legale în vigoare;

c) delegarea altor competenţe de către beneficiari către structurile de specialitate de la nivelul ordonatorului principal de credite cu rol de autoritate de management pentru implementarea proiectelor cu finanţare din fonduri structurale, în condiţiile stabilite prin ordin al ordonatorului de credite cu rol de autoritate de management.

Art. 16. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, pentru perioada de programare 2007- 2013 în sistemul de management şi control al Programului operaţional sectorial Transport nu mai pot fi incluse organisme/structuri/alte forme de organizare a autorităţilor publice coordonatoare şi/sau alte organisme de implementare care să aibă atribuţii/competenţe pentru gestionarea fondurilor structurale în domeniul transporturilor.

Art. 17. - Beneficiarii prevăzuţi de ari 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă nr. 64/2009, aprobată cu modificări prin Legea nr. 362/2009, cu modificările şi completările ulterioare, vor implementa instrucţiunile şi/sau procedurile interne avizate de autoritatea de management coordonatoare pentru a îndeplini cerinţele determinate de asigurare a realităţii, legalităţii şi regularităţii cheltuielilor decontate din bugetul Uniunii Europene potrivit Regulamentelor Comisiei Europene.

 

CAPITOLUL III

Reglementarea unor măsuri financiare în domeniul ex-ISPA din sectorul transporturilor

 

Art. 18. - (1) Sumele necesare pentru finalizarea proiectelor ex-ISPA din sectorul transporturilor a căror perioadă de eligibilitate şi de graţie a expirat se asigură de la bugetul de stat prin bugetele ordonatorilor de credite cu atribuţii în sectorul transporturilor cu respectarea următoarelor condiţii:

a) cheltuielile generate de aceste proiecte să fie realizate potrivit legii, iar eventualele costuri suplimentare pentru finalizarea proiectelor să fie agreate de comun acord între autoritatea de management/autoritatea de implementare şi autoritatea contractantă;

b) să aibă durata de implementare în afara termenului prevăzut în memorandumurile de finanţare şi în afara duratei de graţie de 12 luni prevăzute de Ghidul CE pentru închiderea proiectelor finanţate din fonduri de coeziune şi ex-ISPA;

C) cheltuielile efectuate să fie destinate asigurării finalizării proiectelor ex-ISPA.

(2) Categoriile de cheltuieli pentru care se asigură finanţarea proiectelor prevăzute la alin, (1) se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. 19. - Proiectele ex-ISPA care se află în perioada de eligibilitate şi/sau perioada de graţie de un an de la expirarea duratei prevăzute prin memorandumurile de finanţare se finanţează potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 135/2007 privind alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare pentru continuarea şi finalizarea măsurilor ex-ISPA, aprobată prin Legea nr. 187/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 20. - Ordonatorii de credite din bugetul cărora se asigură finanţarea cheltuielilor destinate asigurării finalizării şi supervizării proiectelor ex-ISPA conform obiectivelor stabilite prin memorandumurile de finanţare ex-ISPA au obligaţia să ia măsurile legale pe care le consideră necesare pentru a asigura implementarea acestor proiecte până la data de 31 decembrie 2017.

Art. 21. - Ministerul Fondurilor Europene, în calitate de autoritate de management, şi Ministerul Transporturilor, în calitatea de autoritate de implementare pentru proiectele ex-ISPA, asigură respectarea legalităţii pentru implementarea proiectelor ex-ISPA, acordă avizul prealabil şi/sau, după caz, avizul de oportunitate, în limita fondurilor aprobate cu această destinaţie, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare, pentru toate proiectele ex-ISPA din sectorul transport, inclusiv pentru situaţia în care sursa de finanţare este prevăzută în bugetul altor ordonatori de credite, precum şi implementarea măsurilor pentru închiderea măsurilor ex-ISPA în limita competenţelor legale pe care le au ca autoritate de management/autoritate de implementare pentru proiectele care, potrivit Regulamentului Comisiei Europene, îndeplinesc procedura legală de închidere.

Art. 22. - Ministerul Fondurilor Europene, în calitate de autoritate de management, şi Ministerul Transporturilor, în calitate de autoritate de implementare, răspund de respectarea prevederilor legale în limita competenţelor care le revin, referitoare la acordarea avizului prealabil şi/sau, după caz, a avizului de oportunitate, iar ordonatorii principali de credite/beneficiarii răspund de modul de utilizare a fondurilor şi de încadrarea în termenul-limită de implementare a proiectelor.

 

CAPITOLUL IV

Dispoziţii finale

 

Art. 23. - Procedurile cu privire la elaborarea, fundamentarea şi aprobarea deschiderilor de credite bugetare, în vederea transmiterii la Ministerul Finanţelor Publice, redistribuirile de fonduri între proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare, precum şi stabilirea termenelor şi, respectiv, a mecanismului de depunere a cererilor de rambursare, în condiţiile legii, se stabilesc prin ordin comun al ministrului transporturilor, al ministrului delegat pentru proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine, al ministrului fondurilor europene şi al viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, elaborat în termen de 15 de zile de la data intrării în vigoare a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. 24. - În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, prin ordin comun, Ministerul Transporturilor, Departamentul pentru proiecte de infrastructură şi investiţii străine, Ministerul Fondurilor Europene şi Ministerul Finanţelor Publice vor emite norme metodologice de aplicare.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor,

Relu Fenechiu

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

Ministrul fondurilor europene,

Eugen Orlando Teodorovici

Ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine,

Dan-Coman Şova

 

Bucureşti, 21 mai 2013.

Nr. 47.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind virarea creditelor bugetare alocate la titlul „Cheltuieli aferente programelor cu finanţare rambursabilă” în bugetul pe anul 2013 între Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Ministerul Justiţiei

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 18 alin. (1) din Legea bugetului de stat pe anul 2013 nr. 5/2013,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă diminuarea cu 5.000 mii lei a creditelor bugetare alocate Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice în bugetul pe anul 2013 la capitolul 68.01 „Asigurări şi asistenţă socială”, titlul 65 „Cheltuieli aferente programelor cu finanţare rambursabilă”.

Art. 2. - Se aprobă suplimentarea cu 5.000 mii lei a creditelor bugetare alocate Ministerului Justiţiei în bugetul pe anul 2013 la capitolul 61.01 „Ordine publică şi siguranţă naţională”, titlul 65 „Cheltuieli aferente programelor cu finanţare rambursabilă”.

Art. 3. - Se autorizează Ministerul Finanţelor Publice să introducă modificările prevăzute la art. 1 şi 2 în volumul şi în structura bugetelor celor două ministere.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul justiţiei,

Robert Marius Cazanciuc

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Mariana Câmpeanu

 

Bucureşti, 21 mai 2013.

Nr. 290.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Macedonia cu privire la cooperarea economică şi tehnico-ştiinţifică, semnat la Bucureşti la 6 octombrie 2011

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Macedonia cu privire la cooperarea economică şi tehnico-ştiinţifică. semnat la Bucureşti la 6 octombrie 2011.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a acordului prevăzut la art. 1 vor fi abrogate următoarele acte normative: Decretul Consiliului de Statal Republicii Socialiste România nr. 215/1974 privind ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind colaborarea economică, tehnică şi ştiinţifică, precum şi cooperarea şi specializarea în producţie pe termen lung, semnat la Bucureşti la 11 iulie 1974, publicat în Buletinul Oficial nr. 144 din 16 noiembrie 1974, şi Hotărârea Guvernului nr. 1.272/1996 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Macedoniei privind comerţul şi colaborarea economică, semnat la Bucureşti la 27 septembrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 29 noiembrie 1996.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul economiei,

Varujan Vosganian

p. Ministrul afacerilor externe,

George Ciamba,

secretar de stat

 

Bucureşti, 21 mai 2013.

Nr. 292.

 

ACORD

între Guvernul României şi Guvernul Republicii Macedonia cu privire la cooperarea economică şi tehnico-ştiinţifică

 

Preambul

Guvernul României şi Guvernul Republicii Macedonia, denumite în continuare părţi,

conştiente de solidele relaţii economice tradiţionale, precum şi de viziunea comună asupra problematicilor de interes reciproc, dezvoltate printr-o cooperare fructuoasă şi reciproc avantajoasă,

dorind să stabilească un cadru legal propice unui dialog constant pentru adoptarea măsurilor adecvate în scopul dezvoltării relaţiilor economice, ştiinţifice şi tehnice, în beneficiul ambelor state,

hotărâte să consolideze, să adâncească şi să diversifice relaţiile economice, ştiinţifice şi tehnic, astfel încât acestea să atingă un potenţial optim, în beneficiul reciproc,

recunoscând faptul că parteneriatul economic are rolul de a dinamiza dialogul pe diferite aspecte economice de interes comun, susţinând dezvoltarea economică a ambelor ţări, îmbunătăţirea eficienţei economice şi a nivelului de trai,

convinse de faptul că întărirea cooperării dintre părţi va crea noi oportunităţi, precum şi un mediu stabil, favorabil colaborării economice, ştiinţifice şi tehnice,

au convenit asupra celor ce urmează:

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

ARTICOLUL 1

 

Părţile, având în vedere potenţialul lor şi aspiraţiile economice pe termen lung, vor încuraja cooperarea bilaterală în toate domeniile de interes, în special în sectoarele economic, ştiinţific şi tehnic.

Obiectivele acestei cooperări includ, printre altele:

- dezvoltarea şi prosperitatea propriilor industrii de profil;

- încurajarea cooperării economice şi a progresului tehnico-ştiinţific;

- protecţia şi ameliorarea mediului înconjurător;

- contribuţia la dezvoltarea de ansamblu a propriilor economii, precum şi a nivelului de trai.

 

ARTICOLUL 2

 

În conformitate cu prevederile prezentului acord, relaţiile economice se vor dezvolta prin promovarea activităţilor cu caracter economic, ştiinţific şi tehnic, fără însă a se limita la:

- industria siderurgică;

- industria energetică;

- industria electrotehnică;

- transporturi şi mijloace de transport;

- construcţii;

- agricultură;

- comunicaţii.

Se vor facilita schimbul de experienţă între experţi din sectorul public şi privat, tehnicieni, investitori şi reprezentanţi ai mediului de afaceri, precum şi transferul de echipamente, materiale şi know-how necesare pentru implementarea activităţilor la care face referire prezentul acord.

 

CAPITOLUL II

Comisia mixtă pentru cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică

 

ARTICOLUL 3

 

Părţile înfiinţează Comisia mixtă pentru cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică, denumită în continuare Comisia mixtă, acţionând ca instrument principal în implementarea prezentului acord, în vederea promovării şi evaluării diverselor activităţi economice.

În îndeplinirea atribuţiilor sale, Comisia mixtă poate solicita asistenţă şi consultanţă din partea instituţiilor guvernamentale şi a organelor administrative ale statelor părţilor, poate înfiinţa grupuri de lucru şi comitete ad-hoc sau permanente, la nivel de experţi, cărora le poate atribui şi delega responsabilităţi specifice.

 

ARTICOLUL 4

 

Comisia mixtă se va reuni anual sau de câte ori este necesar, alternativ, în fiecare stat, la solicitarea oricăreia dintre părţi.

 

ARTICOLUL 5

 

Pentru a facilita implementarea şi îndeplinirea obiectivelor prezentului acord, Comisia mixtă, printre altele:

a) va examina evoluţia şi perspectivele relaţiilor economice bilaterale;

b) va încuraja cooperarea în domenii de interes reciproc prin facilitarea contactelor între operatorii economici din statele părţilor, precum şi prin identificarea proiectelor specifice şi a domeniilor de cooperare de interes reciproc;

c) va informa comunităţile de afaceri cu privire la oportunităţile de investiţii în ţara celeilalte părţi, respectiv cu privire !a cadrul legal în vigoare relevant pentru aplicarea prezentului acord;

d) va promova şi dezvolta cooperarea economică şi tehnico-ştiinţifică în domeniul public şi privat, inclusiv în privinţa transferului de tehnologie, cu respectarea obligaţiilor internaţionale ale părţilor, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, precum şi în concordanţă cu priorităţile şi cu politica economică şi de dezvoltare ale pârtilor;

e) va propune părţilor măsuri privind cooperarea economică, industrială şi tehnico-ştiinţifică încurajând părţile să adopte măsurile adecvate pentru îmbunătăţirea relaţiilor bilaterale, aşa cum sunt ele definite în prezentul acord;

f) va evalua periodic implementarea prezentului acord.

 

ARTICOLUL 6

 

În vederea identificării şi facilitării oportunităţilor de afaceri, precum şi a unor noi forme de cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică, Comisia mixtă:

a) încurajează înfiinţarea şi funcţionarea de reprezentanţe comerciale, sucursale, camere de comerţ mixte, precum şi a altor entităţi economice, în conformitate cu legislaţia părţilor;

b) promovează şi încurajează misiunile economice şi de investiţii, organizarea de târguri, expoziţii, seminare, simpozioane şi alte activităţi similare;

c) sprijină instituţiile financiare şi băncile din statele părţi lor în vederea stabilirii de contacte şi pentru îmbunătăţirea cooperării între ele, încurajează participarea întreprinderilor mici şi mijlocii la îndeplinirea obiectivelor prezentului acord, încurajează activităţile de investiţii, precum şi crearea de întreprinderi mixte şi sucursale.

 

CAPITOLUL III

Consultări

 

ARTICOLUL 7

 

În vederea soluţionării divergenţelor, partea interesată poate solicita, în scris, organizarea unor consultări.

Consultările se vor desfăşură într-un interval de maximum 30 de zile de la data primirii solicitării scrise.

 

CAPITOLUL IV

Dispoziţii finale

 

ARTICOLUL 8

 

Prezentul acord intră în vigoare la data primirii ultimei notificări prin care Guvernul României şi Guvernul Republicii Macedonia îşi notifică reciproc îndeplinirea procedurilor interne pentru intrarea sa în vigoare.

Prezentul acord se încheie pentru o perioadă nedeterminată.

La data intrării în vigoare a prezentului acord, Acordul dintre Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind cooperarea economică, tehnică şi ştiinţifică, precum şi cooperarea şi specializarea în producţie pe termen lung, semnat la Bucureşti la 11 iulie 1974, şi Acordul dintre Guvernul român şi Guvernul macedonean privind comerţul şi cooperarea economică, semnat la Bucureşti la 27 septembrie 1996, îşi încetează valabilitatea între cele două părţi.

 

ARTICOLUL 9

 

Fiecare parte poate denunţa acordul printr-o notificare scrisă transmisă celeilalte părţi. În acest caz, acordul iese din vigoare în prima zi după expirarea unei perioade de şase luni de la data primirii notificării scrise.

Denunţarea prezentului acord nu va afecta proiectele şi contractele convenite în timpul perioadei sale de valabilitate.

 

ARTICOLUL 10

 

Prezentul acord poate fi modificat prin consimţământul reciproc al părţilor, exprimat în formă scrisă.

 

ARTICOLUL 11

 

Prevederile prezentului acord se aplică fără a aduce atingere obligaţiilor internaţionale ale părţilor. Prezentul acord se aplică fără a aduce atingere obligaţiilor ce decurg din statutul României de membru al Uniunii Europene.

Prezentul acord nu poate fi interpretat sau invocat cu scopul de a desfiinţa sau afecta, în vreun fel, obligaţiile ce decurg din orice acord încheiat între Comunitatea Europeană/Uniunea Europeană sau Comunitatea Europeană/Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi Republica Macedonia, pe de alta.

Semnat la Bucureşti la data de 6 octombrie 2011 în două exemplare originale, în limbile română, macedoneană şi engleză, toate textele având valoare autentică egală. În cazul unor divergenţe de interpretare, textul în limba engleză prevalează.

 

Pentru Guvernul României,

Ion Ariton,

ministrul economiei, comerţului şi mediului de afaceri

Pentru Guvernul Republicii Macedonia,

Vele Samak,

ministrul pentru atragerea investiţiilor străine

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind stabilirea componenţei Consiliului ştiinţific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc

 

Având în vedere propunerea preşedintelui Consiliului ştiinţific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, formulata prin Adresa înregistrată la Cabinetul primului-ministru sub nr. 5/3.121 din 15 mai 2013,

în temeiul prevederilor art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 41 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.372/2009 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului de investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Art. 1. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, Consiliul ştiinţific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc are componenţa prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta decizie.

Art. 2. - La data prevăzută la art. 1, Decizia prim-ministrului nr. 146/2010 privind stabilirea componenţei Consiliului ştiinţific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 28 aprilie 2010, se abrogă.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 27 mai 2013.

Nr. 222.

 

ANEXĂ

 

COMPONENŢA

Consiliului ştiinţific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc

 

1. Dennis Deletant - istoric, profesor de studii româneşti la School of Slavonie and East European Studies, University of London

2. Adrian Cioroianu - istoric, jurnalist şi eseist, decan al Facultăţii de Istorie, Universitatea Bucureşti

3. Zoe Petre - istoric, profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti

4. Cristian Pârvulescu - politolog, preşedinte al Asociaţiei Pro Democraţia, profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative

5. Lukasz Kamiriski - director al Institutului Memoriei Naţionale, Polonia

6. Maria Schmidt - director al Muzeului Casa Terorii, Ungaria

7. Andrei Pippidi - istoric, publicist, membru fondator al Societăţii Academice din România, profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti

8. Hubertus Knabe - director al Memorialului Berlin - Hohenschonhausen, Germania

9. Nicolae Manolescu - profesor la Universitatea Bucureşti, membru titular al Academiei Române

10. William Totok - poet, prozator, eseist şi jurnalist

11. Stelian Tănase - politolog, scriitor, eseist, publicist, scenarist, regizor, director al Revistei „Sfera Politicii”, profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea Bucureşti

12. Matei Cazacu - istoric francez originar din România, cercetător la Consiliul Naţional pentru Cercetare Ştiinţifică din Paris

13. Liviu Antonesei - scriitor, cercetător, publicist, profesor la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Universitatea „Al. I. Cuza” laşi

14. Stephane Courtois - istoric francez, director de cercetare la Consiliul Naţional pentru Cercetare Ştiinţifică din Paris, profesor la Universitatea Paris X Nanterre

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

pentru modificarea anexei la Decizia prim-ministrului nr. 111/2013 privind desemnarea reprezentanţilor Guvernului României în cadrul Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social

 

Având în vedere propunerea Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură si Investiţii Străine, formulată prin adresa nr. 2.250 din 21 mai 2013,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 76 lit. b) şi art. 77 din Legea dialogului social nr. 62/20111, republicată, cu modificările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Numărul curent 19 din anexa la Decizia prim-ministrului nr. 111/2013 privind desemnarea reprezentanţilor Guvernului României în cadrul Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 12 februarie 2013, cu modificările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

 

Nr. crt.

Instituţia

Reprezentant

„19.

Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine

Alexandru Năstase”

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 27 mai 2013.

Nr. 223.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind eliberarea, la cerere, a domnului Alin-Bogdan Drăgulin din funcţia de vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice

 

Având în vedere cererea de demisie a domnului Alin-Bogdan Drăgulin, înregistrată la Cabinetul primului-ministru sub nr. 5/3.245 din 20 mai 2013,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 16 alin. (3) lit. b) din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, republicată,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Alin-Bogdan Drăgulin se eliberează, la cerere, din funcţia de vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 27 mai 2013.

Nr. 224.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind numirea domnului Mihai Răducu Doboga în funcţia de vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice

 

Având în vedere propunerea formulată de viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 16 alin. (1) din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, republicată,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Mihai Răducu Doboga se numeşte în funcţia de vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 27 mai 2013.

Nr. 225.

 

ACTE ALE COLEGIULUI PSIHOLOGILOR DIN ROMÂNIA

 

COLEGIUL PSIHOLOGILOR DIN ROMÂNIA

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Normelor privind standardele de calitate în serviciile psihologice din sistemul public de sănătate

 

Având în vedere dispoziţiile Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul dispoziţiilor art. 24 lit. b) din Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România şi art. 51 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea  profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 788/2005, cu completările ulterioare,

Comitetul director al Colegiului Psihologilor din România hotărăşte:

Art. 1. - (1) Se aprobă Normele privind standardele de calitate în serviciile psihologice din sistemul public de sănătate, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

(2) De fa data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, aceasta reprezintă standardul unic de calitate în serviciile psihologice referitoare la vârsta de pensionare şi programul de lucru.

(3) Prezenta hotărâre se aplică psihologilor cu drept de liberă practică, atestaţi în condiţiile legii, indiferent de specialitatea profesională.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Comitetului director al Colegiului Psihologilor din România,

Mihai Aniţei

 

Bucureşti, 10 mai 2013.

Nr. 2.

 

ANEXĂ

 

NORME

privind standardele de calitate în serviciile psihologice din sistemul public de sănătate

 

Art. 1. - (1) Psihologii cu drept de libera practică, denumiţi în continuare psihologi, care îşi desfăşoară activitatea în sistemul public de sănătate se pensionează la vârsta de 65 de ani, indiferent de sex.

(2) La cerere pot continua activitatea profesională până la împlinirea vârstei de 70 de ani psihologii care:

a) deţin titlul de membru titular sau membru corespondent al Academiei Române;

b) deţin titlul de profesor universitar;

c) deţin titlul de cercetător ştiinţific gradul I;

d) deţin titlul de doctor în psihologie;

e) au fost deţinuţi sau internaţi din motive politice, aflaţi în situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) şi (2) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările ulterioare;

f) din motive politice au fost obligaţi să îşi întrerupă studiile o anumită perioadă, obţinându-şi licenţa sau recunoaşterea cu întârziere, ori celor care au fost împiedicaţi să îşi reia activitatea profesională

(3) Psihologii care se încadrează în una dintre categoriile prevăzute la alin. (2) vor prezenta dovada situaţiei în care se încadrează cu ocazia atestării profesionale.

Art. 2. - Psihologii, la cerere, cu aviz anual eliberat de Colegiul Psihologilor din România, pe baza certificatului de sănătate, pot exercita profesia de psiholog până la vârstă de 70 de ani.

Art. 3. - (1) Prin excepţie de la prevederile art. 1 alin. (1), psihologii îşi pot continua activitatea profesională şi peste vârsta maximă de pensionare, respectiv, peste 70 de ani, dacă aceasta se desfăşoară în forme independente de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de liberă practică.

(2} Continuarea activităţii se face în baza atestatului de liberă practică şi a avizului anual al Colegiului Psihologilor din România, eliberat pe baza următoarelor documente:

a) cererea psihologului, cu menţionarea expresă a faptului că activitatea cu caracter psihologic urmează să se desfăşoare exclusiv în forme independente de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de liberă practică;

b) copia actului de identitate;

c) certificatul de sănătate, eliberat în condiţiile legii;

d) copia asigurării de răspundere civilă profesională, pentru greşeli în activitatea profesională, încheiată pentru anul respectiv;

e) dovada obţinerii unui număr de minimum 20 de credite de formare profesională continuă în specialitatea în care îşi desfăşoară activitatea.

Art. 4. - (1) Programul de lucru al psihologilor cu drept de liberă practică din sistemul public de sănătate este de 7 ore, care corespunde unei norme întregi de lucru zilnice, indiferent de specialitatea profesională.

(2) în vederea asigurării unor standarde de calitate unice în activităţile psihologice, psihologii cu drept de liberă practică respectă programul de lucru de 7 ore pentru sistemul public de sănătate, indiferent de numărul de locuri de muncă în aceeaşi unitate sanitară.

(3) Psihologii cu drept de liberă practică îşi pot desfăşura activitatea profesională şi în formele independente de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, după finalizarea programului de lucru în sistemul public de sănătate.