MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 386/2013

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXV - Nr. 386         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 28 iunie 2013

 

SUMAR

 

DECIZII ALE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI

 

3. - Decizie privind convocarea Camerei Deputaţilor şi Senatului în sesiune extraordinară

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

 

49. - Hotărâre privind numirea preşedintelui Institutului Cultural Român

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

 

23. - Hotărâre pentru aprobarea statului de funcţii al serviciilor Camerei Deputaţilor pe anul 2013

 

ORDONANŢE ŞI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

65. - Ordonanţă de urgenţă pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea absolvenţilor Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, promoţia 2013

 

69. - Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996

 

396. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 532/1991 privind reglementarea asistenţei medicale cu plată în unităţile sanitare

 

397. - Hotărâre pentru aprobarea Procesului-verbal privind semnul de frontieră „TUR” amplasat pentru marcarea punctului de întâlnire a frontierelor de stat ale României, Ungariei şi Ucrainei, semnat la Budapesta la 17 octombrie 2012

 

402. - Hotărâre privind modificarea anexei nr. 3 la Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 269/2004 privind acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulării achiziţionării de calculatoare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2004

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

544. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale privind metodologia de calcul al încărcăturii optime de animale pe hectar de pajişte

 

DECIZII ALE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

DECIZIE

privind convocarea Camerei Deputaţilor şi Senatului în sesiune extraordinară

 

Având în vedere publicarea pe site-ul Curţii Constituţionale a Deciziei nr. 319 din 19 iunie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 18 [referitoare la modificarea art. 24] şi ale art. I pct. 19 [referitoare la introducerea art. 242] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor,

în temeiul dispoziţiilor art. 65 alin. (2) şi art. 66 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicata,

Camera Deputaţilor şi Senatul sunt convocate în sesiune extraordinară în şedinţă comună în data de 1 iulie 2013, ora 15,00v până la finalizarea dezbaterilor şi a votului asupra reexaminării Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor si al senatorilor, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale (Pl-x 1/2013, L1/2013).

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

PREŞEDINTELE SENATULUI

GEORGE-CRIN LAURENŢIU ANTONESCU

Bucureşti, 27 iunie 2013.

Nr. 3.

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

HOTĂRÂRE

privind numirea preşedintelui Institutului Cultural Român

În temeiul prevederilor art. 12 din Legea nr. 356/2003 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Cultural Român, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 139 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Senatul îl numeşte, începând cu data de 10 iulie 2013, pe domnul Lilian Zamfiroiu în calitate de preşedinte al Institutului Cultural Român, ca urmare a revocării domnului Andrei Marga.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 25 iunie 2013, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

CRISTIAN-SORIN DUMITRESCU

 

Bucureşti, 25 iunie 2013.

Nr. 49.

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea statului de funcţii al serviciilor Camerei Deputaţilor pe anul 2013

 

Pentru punerea în aplicarea Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 21/2013 privind structura organizatorică a serviciilor Camerei Deputaţilor,

având în vedere avizul favorabil al Biroului permanent,

în temeiul prevederilor art. 67 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 31 alin. (1) lit. m) şi ale art. 85 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Se aprobă statul de funcţii al serviciilor Camerei Deputaţilor pe anul 2013, prevăzut în anexă.

Art. 2. - În limita numărului maxim de posturi prevăzut în statul de funcţii, în raport de necesităţi, secretarul general al Camerei Deputaţilor poate aproba modificări în structura de personal, precum şi trecerea unor posturi de la un compartiment la altul, cu respectarea dispoziţiilor art. 2 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 21/2013 privind structura organizatorică a serviciilor Camerei Deputaţilor.

Art. 3. - (1) Reîncadrarea personalului existent pe funcţiile prevăzute de statul de funcţii pe anul 2013 se realizează începând cu data de 1 iulie 2013, prin ordin, emis de către secretarul general al Camerei Deputaţilor, de aprobare a statului de funcţii nominalizat.

(2) Reîncadrarea personalului detaşat sau suspendat din funcţie se va face, cu respectarea procedurii prevăzute la art. 6 alin. (4) din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 21/2013, în termen de maximum 30 de zile de la data intrării în vigoare a statului de funcţii nominalizat.

(3) Reîncadrarea unui funcţionar public parlamentar de conducere într-o funcţie de execuţie, ca efect al aplicării art. 6 alin. (2) din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 21/2013, sau într-o altă funcţie echivalentă şi/sau în cadrul altui compartiment din structura serviciilor Camerei Deputaţilor, ca efect al aplicării art. 7 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 21/2013, se va face ţinând cont de evaluarea performanţelor profesionale individuale din ultimii 2 ani, situaţia sancţiunilor disciplinare aplicate anterior reîncadrării şi vechimea în specialitate în cadrul serviciilor Camerei Deputaţilor, numai cu acordul scris al respectivului funcţionar public parlamentar. Nemanifestarea scrisă a acordului în termen de 15 zile de la anunţul de reîncadrare se consideră acord tacit de reîncadrare. Refuzul scris al acordului de reîncadrare conduce la aplicarea procedurii prevăzute la art. 66 din Legea 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 4. - (1) După aprobarea statului de funcţii al serviciilor Camerei Deputaţilor pe anul 2013, secretarul general va proceda la numirea în funcţia publică de şef departament sau director general, pentru noile departamente sau direcţii generale, cu avizul conform al Biroului permanent al Camerei Deputaţilor.

(2) La eliberarea din funcţia de şef departament sau director general din motive neimputabile, secretarul general al Camerei Deputaţilor, cu avizul conform al Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, poate proceda la numirea/trecerea persoanei respective într-o funcţie corespunzătoare pregătirii profesionale.

Art. 5. - (1) Activităţile desfăşurate de compartimentele Muzeul Parlamentului, Biroul SSM, Direcţia informatică şi telecomunicaţii, Serviciul financiar-contabil pentru activităţi finanţate din venituri proprii şi Serviciul protocol sunt specifice activităţii parlamentare, conform art. 3 din Legea nr. 7/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Orice dispoziţii contrare se abrogă.

Art. 6. - Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 iulie 2013.

Art. 7. - Anexa*) face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din data de 26 iunie 2013, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

 

Bucureşti, 26 iunie 2013.

Nr. 23.


*) Anexa se comunică instituţiilor interesate.

 

ORDONANŢE ŞI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢA DE URGENŢĂ

pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea absolvenţilor Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, promoţia 2013

 

În vederea încadrării în limita alocată cheltuielilor de personal pentru anul 2013, prin Legea bugetului de stat pe anul 2013 nr. 5/2013, Ministerului Afacerilor Interne,

având în vedere efectele crizei economice asupra sistemului bugetar, implicit în ceea ce priveşte posibilitatea de asigurare financiară a cheltuielilor de acordare a drepturilor salariale ale categoriilor profesionale plătite din fonduri publice, precum şi

necesitatea asigurării încadrării în numărul de indicatori de personal prevăzuţi în finanţare de Legea nr. 5/2013,

ţinând cont de faptul că la nivelul Ministerului Afacerilor Interne necesitatea asigurării fondurilor bugetare pentru acordarea drepturilor salariale ale personalului propriu, aşa cum este definit prin prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare, constituie o prioritate imediată, în acest context neadoptarea prezentului act normativ putând avea drept consecinţă, pe de o parte, intrarea Ministerului Afacerilor Interne în culpă contractuală prin nerespectarea obligaţiilor asumate în angajamentele încheiate cu studenţii Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, în sensul încadrării promoţiei de absolvenţi, iar pe de altă parte, nerespectarea Legii nr. 5/2013,

întrucât toate aceste elemente vizează direct interesul public şi constituie situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, necesitând adoptarea de măsuri imediate,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgentă.

 

Art. 1. - Prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică absolvenţilor Academiei de Poliţie .Alexandru Ioan Cuza\ promoţia 2013, pregătiţi pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne.

Art. 2. - Acordarea gradelor profesionale ori a gradelor militare absolvenţilor, repartizarea acestora la unităţi şi numirea în funcţii se realizează cu data de 1 decembrie 2013, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne.

Art. 3. - În perioada cuprinsă între data absolvirii şi data acordării gradelor profesionale ori a gradelor militare, absolvenţii prevăzuţi la art. 1 beneficiază de asigurare în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, fără plata contribuţiei, în condiţiile art. 213 alin. {1} lit. a) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

Art. 4. - (1) Absolvenţii prevăzuţi la art. 1, care solicită în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi data de 30 noiembrie 2013 încetarea raporturilor juridice avute cu Ministerul Afacerilor Interne, sunt exoneraţi de la plata cheltuielilor prevăzute de angajamentele încheiate potrivit legii.

(2) La data încetării raporturilor juridice cu Ministerul Afacerilor Interne, absolvenţilor prevăzuţi la alin. (1) li se acordă grade militare în rezervă, în condiţiile legii.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

p. Viceprim-ministru,

Ilie Botoş,

secretar de stat

Ministrul afacerilor interne,

Radu Stroe

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

Ministrul delegat pentru buget,

Enache Jiru,

secretar de stat

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Mariana Câmpeanu

Ministrul sănătăţii,

Gheorghe-Eugen Nicolăescu

 

Bucureşti, 26 iunie 2013.

Nr. 65.

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996

 

Având în vedere necesitatea modificării şi completării Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, într-un termen cât mai scurt, astfel încât să se poată realiza urgent lucrările necesare pentru refacerea infrastructurii de gospodărire a apelor şi în mod special a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor,

luând în considerare faptul că fenomenele meteorologice periculoase au condus la deteriorarea unor lucrări de infrastructură la nivel local, fiind necesară sprijinirea refacerii urgente a acestora,

având în vedere că din cauza neadoptării modificărilor legislaţiei există riscul producerii unor noi pagube la infrastructura de gospodărire a apelor şi la obiectivele economice şi sociale protejate de această infrastructură, precum şi a unor întârzieri în repararea infrastructurii locale,

luând în considerare că necesitatea modificării şi completării Legii nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, vizează interesul public şi constituie o situaţie de urgenţă extraordinară,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Art. I. - Legea apelor nr. 107/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 8 octombrie 1996, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 33, alineatele {4) şi (41) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(4) Dreptul de exploatare a agregatelor minerale necesare interesului public local se acordă, în limita cantităţii maxime de 5.000 m3 pe an, din care 1.000 m3 pe an gratuit, autorităţii administraţiei publice locale prin autorizaţia de gospodărire a apelor. Această autorizaţie se eliberează anual, gratuit, Ia cererea consiliilor locale. Pentru exploatarea pe cursurile de apă care sunt traversate sau au în lungul lor infrastructura aflată în administrarea instituţiilor publice/societăţilor naţionale/ companiilor naţionale/societăţilor comerciale/regiilor autonome din domeniul transporturilor, construcţiilor şi turismului, la o distanţă mai mică decât cea prevăzută în actele normative în vigoare, faţă de zona de protecţie, este necesar avizul acestora.

(41) Dreptul de exploatare a agregatelor minerale, în cazuri de urgenţă ca: viituri, precipitaţii care au avariat sau au distrus poduri, drumuri, obiective economice, gospodării individuale, în scopul refacerii acestora, în limita cantităţii maxime de 2.000 m3/an, se acordă, gratuit, pe baza notificării de începere a execuţiei, emisa de autorităţile bazinale de ape. Pentru exploatarea pe cursurile de apă care sunt traversate sau au în lungul lor infrastructura aflată în administrarea instituţiilor publice/societăţilor naţionale/companiilor naţionale/societăţilor comerciale/regiilor autonome din domeniul transporturilor, construcţiilor şi turismului, la o distanţă mai mică decât cea prevăzuta în actele normative în vigoare, faţă de zona de protecţie, este necesar avizul acestora.”

2. La articolul 85, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Finanţarea lucrărilor, construcţiilor şi instalaţiilor noi de apărare împotriva inundaţiilor se asigură după cum urmează:

a) pentru râurile de ordinul 1, aşa cum sunt acestea definite în Cadastrul apelor, sumele se alocă de la bugetul de stat şi de la bugetul Administraţiei Naţionale «Apele Române»;

b) pentru râurile de ordinul 2 şi ordinul 3 şi afluenţii acestora, aşa cum sunt acestea definite în Cadastrul apelor, sumele se alocă de la bugetul de stat, bugetele locale, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, şi de la bugetul Administraţiei Naţionale «Apele Române».”

3. La articolul 85, după alineatul (2} se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

,(3) Lista obiectivelor de investiţii ce urmează a fi finanţate din veniturile proprii ale Administraţiei Naţionale «Apele Române» se aprobă anual, prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul apelor, la propunerea conducătorului Administraţiei Naţionale «Apele Române».”

Art. II. - Prevederile art. 85 alin. (2) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică şi lucrărilor, construcţiilor şi instalaţiilor de apărare împotriva inundaţiilor, aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. III. - Legea apelor nr. 107/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 8 octombrie 1996, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, seva republica, după aprobarea acesteia prin lege, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul mediului şi schimbărilor climatice,

Rovana Plumb

Ministrul delegat pentru ape, păduri si piscicultura,

ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

p. Ministrul delegat pentru buget,

Enache Jiru,

secretar de stat

Ministrul economiei,

Varujan Vosganian

 

Bucureşti, 26 iunie 2013.

Nr. 69.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 532/1991 privind reglementarea asistenţei medicale cu plată în unităţile sanitare

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Guvernului nr. 532/1991 privind

reglementarea asistenţei medicale cu plată în unităţile sanitare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 175 din 26 august 1991, cu completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 1 va avea următorul cuprins:

„Art. 1. - Asistenţa medicală cu plată se acordă la cererea populaţiei, în condiţiile prezentei hotărâri, prin policlinici cu plată.”

2. Articolul 2 va avea următorul cuprins:

„Art. 2. - (1) Asistenţa medicală ambulatorie cu plată se organizează de Ministerul Sănătăţii prin policlinici cu plată.

(2) Policlinicile cu plată sunt instituţii publice cu personalitate juridică, finanţate integral din venituri proprii.

(3) Policlinicile cu plată pot avea în structura lor cabinete medicale de toate specialităţile pentru consultaţii, laboratoare medicale pentru investigaţii, diagnostic şi tratament, farmacie proprie.”

3. Articolul 9 va avea următorul cuprins:

,Art. 9. - (1) Activitatea policlinicilor cu plată se desfăşoară pe baza bugetului de venituri şi cheltuieli.

(2) Finanţarea activităţii policlinicilor cu plată se realizează integral din venituri proprii care se constituie din:

a) încasările realizate din serviciile medicale prevăzute la art. 3;

b) donaţii şi sponsorizări;

c) dobânzi încasate, în condiţiile legii, la disponibilităţile băneşti şi la depozitele constituite din veniturile prevăzute la lit. a) şi b).

(3) Din veniturile proprii prevăzute la alin. (2) se finanţează integral cheltuielile curente şi de capital ale unităţilor.

(4) Excedentul anual rezultat din execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli se reportează în anul următor şi se utilizează cu aceleaşi destinaţii.”

4. Litera B, alcătuită din articolele 12 şi 13, se abrogă.

5. Articolul 15 se abrogă.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul sănătăţii,

Gheorghe-Eugen Nicolăescu

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

 

Bucureşti, 19 iunie 2013.

Nr. 396.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Procesul ui-verbal privind semnul de frontieră „TUR” amplasat pentru marcarea punctului de întâlnire a frontierelor de stat ale României, Ungariei şi Ucrainei, semnat la Budapesta la 17 octombrie 2012

 

Având în vedere prevederile art. 11 alin. (1) lit. b) din Acordul dintre Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Populare Ungare privind regimul frontierei de stat româno-ungare, colaborarea şi asistenţa mutuală în probleme de frontieră, semnat la Budapesta la 28 octombrie 1983, ratificat de România prin Decretul nr. 189/1986 pentru ratificarea unor tratate internaţionale, precum şi prevederile art. 21 pct. 6 lit. b) din Tratatul dintre România şi Ucraina privind regimul frontierei de stat

româno-ucrainene, colaborarea şi asistenţa mutuală în problemele de frontieră, semnat la Cernăuţi la 17 iunie 2003, ratificat de România prin Legea nr. 93/2004,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Procesul-verbal privind semnul de frontieră „TUR” amplasat pentru marcarea punctului de întâlnire a frontierelor de stat ale României, Ungariei şi Ucrainei, semnat la Budapesta la 17 octombrie 2012.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor interne,

Radu Stroe

Ministrul afacerilor externe,

Titus Corlăţean

 

Bucureşti, 19 iunie 2013.

Nr. 397.

 

PROCES-VERBAL

privind semnul de frontieră „TUR” amplasat pentru marcarea punctului de întâlnire a frontierelor de stat ale României, Ungariei şi Ucrainei

 

ARTICOLUL I

 

Semnul de frontieră „TUR” este format din 3 stâlpi de beton armat dintre care unul se află pe teritoriul României, al doilea pe teritoriul Ungariei, iar al treilea pe teritoriul Ucrainei. Acest punct de întâlnire a frontierelor de stat este punctul de intersecţie a liniei mediane a albiei vechi secate a râului Tur cu linia mediană a râului Tur.

Coordonatele geografice şi rectangulare ale punctului de întâlnire a frontierelor de stat determinate în anul 2007 sunt:

 

În sistemul S-42:

 

Latitudine = 47°5715,9176”

Longitudine = 22°5352,4597”

X = 5315 197,10m

Y = 4 641 756,30 m

În sistemul WGS-84:

 

Latitudine = 47°5714,8536”

Longitudine = 22°5346,5360”

În sistemul de proiecţie stereografică Budapesta:

 

X = -59 077,02 m

Y =-287 415,09 m

În sistemul naţional unitar de proiecţie (EOV):

 

X = 297 127,18 m

Y = 937 369,77 m

 

Fiecare stâlp al semnului de frontieră formează un trunchi de piramidă cu 4 feţe, cu vârful ascuţit. Stâlpii sunt ridicaţi pe câte un postament de beton armat având o parte ascuţită îndreptată către punctul de întâlnire a frontierelor de stat, iar postamentele sunt fixate pe baze de beton armat. În baza de beton, sub centrul stâlpului, este aşezată o placă ceramică dăltuită în cruce. La baza fiecărui stâlp se află o deschizătură de formă semicilindrică. care, împreună cu buloanele metalice amplasate pe postament, servesc la vizualizarea punctului de întâlnire a frontierelor de stat. Înălţimea stâlpilor, măsurată de la nivelul bazei de beton, este de 1,97 m.

 

ARTICOLUL II

 

Stâlpul de frontieră de pe teritoriul României a fost amplasat pe malul stâng descoperit şi abrupt al râului de frontieră Tur, la 39,1 m de la punctul de întâlnire a frontierelor de stat spre sud-est.

Acest stâlp are pe faţa orientată spre interiorul României stema României, precum şi inscripţiile „ROMÂNIA” şi „TUR”, iar pe latura opusă orientată către statele vecine se află inscripţiile „ROMÂNIA” şi „TUR”. Poziţionarea simbolurilor şi inscripţiilor este cuprinsă în anexele nr. 1 şi 2.

Coordonatele geografice şi” rectangulare ale stâlpului românesc (cotele sunt raportate la punctul zero al Mării Baltice şi măsurate la vârful stâlpului):

 

În sistemul S-42:

 

 

Latitudine = 47°5714,9508”

Longitudine = 22°5353,6721”

 

X = 5 315 167,86 m

Y = 4 641 782,19 m

H (Baltică) = 122,79 m

În sistemul WGS-84:

 

 

Latitudine = 47°5713,8868”

Longitudine = 22°5347,7481”

H (elips) = 161,66m

X = 3 942 438,48 m

Y = 1 665 075,26 m

Z = 4 713 561,81 m

În sistemul de proiecţie stereografică Budapesta:

 

 

X = -59 048,43 m

Y = -287 441,71 m

H (Baltică) = 122,79 m

În sistemul naţional unitar de proiecţie (EOV):

 

 

X = 297 098,59 m

Y = 937 396,36 m

H (Baltică) = 122,79 m

 

Orientarea de pe stâlpul românesc al semnului de frontieră „TUR” în sistemul S-42:

- spre stâlpul ungar al semnului de frontieră „TUR”: 281°3206”;

- spre stâlpul ucrainean al semnului de frontieră „TUR”: 348°2946”;

- spre piatra poligonală românească PP 6 care marchează linia de frontieră româno-ungară: 176°0933”,

- spre stâlpul de frontieră românesc nr. 1 care marchează linia de frontieră româno-ucraineană: 89°5708”.

Distanţa de la stâlpul românesc al semnului de frontieră „TUR” în sistemul S-42:

- până la stâlpul ungar al semnului de frontieră „TUR”: 86,4 m;

- până la stâlpul ucrainean al semnului de frontieră „TUR”: 67,7 m;

- până la piatra poligonală românească PP 6 care marchează linia de frontieră româno-ungară: 98,4 m;

- până la stâlpul de frontieră românesc nr. 1 care marchează linia de frontieră româno-ucraineană; 48,1 m.

 

ARTICOLUL III

 

Stâlpul de frontieră de pe teritoriul Ungariei a fost amplasat pe malul drept al râului de frontieră Tur, la 8 m de la baza digului, la 60,0 m spre vest de punctul de întâlnire a frontierelor de stat şi la 30,3 m spre sud-est de centrul semnului de frontieră numărul 1 de la frontiera ungaro-ucraineană aflat în punctul de intersecţie a albiei vechi, temporar secată, a râului Tur cu linia mediană a digului care traversează această albie.

Acest stâlp are pe fata orientată spre interiorul Ungariei stema Ungariei, precum şi inscripţiile „MAGYARORSZÂG” şi „TUR”, pe latura opusă, orientată către statele vecine, se află inscripţiile „MAGYARORSZÂG” şi „TUR” Poziţionarea simbolurilor şi inscripţiilor este cuprinsă în anexele nr. 1 şi 2.

Coordonatele geografice şi rectangulare ale stâlpului ungar (cotele sunt raportate la punctul zero al Mării Baltice şi măsurate la vârful stâlpului):

 

În sistemul S-42:

 

 

Latitudine = 47°5715,5775”

Longitudine = 22°5349,6140”

 

X = 5 315 185,14 m

Y = 4 641 697,52 m

H (Baltică) =122,69 m

În sistemul WGS-84:

 

 

Latitudine = 47°5714,5135”

Longitudine = 22°5343,6894”

H (elips)= 161,55 m

X= 3942457,93 m

Y= 1664992,06 m

Z = 4713574,70 m

În sistemul de proiecţie stereografică Budapesta:

 

 

X = -59 063.60 m

Y = -287 356,63 m

H (Baltică) =122,69 m

În sistemul naţional unitar de proiecţie (EOV):

 

 

X = 297 113,78 m

Y = 937 311,29 m

H (Baltică) = 122,69 m

 

Orientarea de pe stâlpul ungar al semnului de frontieră „TUR” în sistemul S-42:

- spre stâlpul românesc al semnului de frontieră „TUR”: 101°3206”;

- spre stâlpul ucrainean al semnului de frontieră „TUR”: 55o2340”;

- spre piatra poligonală ungară PP 9 care marchează linia de frontieră româno-ungară: 151°4954”;

- spre centrul semnului de frontieră numărul 1 care marchează frontiera ungaro-ucraineană: 332c1639”.

Distanţa de la stâlpul ungar al semnului de frontieră „TUR” în sistemul S-42:

- până la stâlpul românesc al semnului de frontieră „TUR”: 86,4 m;

- până la stâlpul ucrainean al semnului de frontieră „TUR”: 86,4 m;

- până la piatra poligonală ungară PP 9 care marchează linia de frontieră româno-ungară: 117,3 m;

- până în centrul semnului de frontieră numărul 1 care marchează frontiera ungaro-ucraineană: 30,3 m.

 

ARTICOLUL IV

 

Stâlpul de frontieră de pe teritoriul Ucrainei a fost amplasat pe malul drept, abrupt, cu vegetaţie arborescentă al râului de frontieră Tur, la 39,1 m de la punctul de întâlnire a frontierelor de stat spre nord-est şi la 88,1 m spre nord-est de centrul semnului de frontieră numărul 1 de pe linia de frontieră ungaro-ucraineană, aflat în punctul de intersecţie a albiei vechi, temporar secată, a râului Tur cu linia mediană a digului care traversează această albie.

Acest stâlp are pe faţa orientată spre interiorul Ucrainei stema Ucrainei, precum şi inscripţiile „YKPAĎHA” şi „TYP”, iar pe latura opusă orientată către statele vecine se află inscripţiile „YKPAĎHA” şi „TYP”. Poziţionarea simbolurilor şi inscripţiilor este cuprinsă în anexele nr. 1 şi 2.

Coordonatele geografice şi rectangulare ale stâlpului ucrainean (cotele sunt raportate la punctul zero al Mării Baltice şi măsurate la vârful stâlpului):

 

În sistemul S-42:

 

 

Latitudine = 47°5717,1096”

Longitudine = 22°5353,1001”

 

X = 5 315 234,24 m

Y = 4 641 768,68 m

H (Baltică) = 123,00 m

În sistemul WGS-84:

 

 

Latitudine = 47°5716,0457”

Longitudine = 22°5347,1765”

H (elips) = 161,87 m

X= 3 942 397,61 m

Y=1 665 045,11 m

Z = 4713 606,63 m

În sistemul de proiecţie stereografică Budapesta:

 

X = -59 114,47 m

Y = -287 426,54 m

H (Baltică) = 123,00 m

În sistemul naţional unitar de proiecţie (EOV):

 

X = 297 164,61 m

Y = 937 381,23 m

H (Baltică) = 123,00 m

 

Orientarea de pe stâlpul ucrainean al semnului de frontieră „TUR” în sistemul S-42:

- spre stâlpul ungar al semnului de frontieră „TUR”: 235°2340”;

- spre stâlpul românesc al semnului de frontieră „TUR”: 168°2946”;

- spre centrul semnului de frontieră numărul 1 care marchează frontiera ungaro-ucraineană: 255°22,32”;

- spre stâlpul de frontieră ucrainean numărul 1 care marchează frontiera de stat româno-ucraineană: 124°3742”.

Distanţa de la stâlpul ucrainean al semnului de frontieră „TUR” în sistemul S-42:

- până la stâlpul ungar a! semnului de frontieră „TUR”: 86,4 m:

- până la stâlpul românesc al semnului de frontieră „TUR”: 67,7 m;

- până la centrul semnului de frontieră numărul 1 care marchează frontiera de stat ungaro-ucraineană; 88,1 m;

- până la stâlpul de frontieră ucrainean numărul 1 care marchează frontiera de stat româno-ucraineană: 57,3 m.

 

ARTICOLUL V

 

La baza stabilirii coordonatelor rectangulare ale semnului de frontieră „TUR” au stat punctele reţelelor geodezice naţionale ale statelor implicate care au dispus de coordonate în proiecţia Gauss-Kruger pe elipsoidul Krasovski 1942 pe fuse de 6, coordonate în proiecţia stereografică Budapesta pe elipsoid Bessel şi coordonate WGS - 84 (ETRS89), respectiv coordonate din Sistemul naţional unitar de protecţie (EOV) folosit în Ungaria.

Cotele stâlpilor semnului de frontieră „TUR” au fost determinate prin metoda GPS, raportate la punctul zero al Mării Baltice, prin comparaţie cu cotele punctelor de bază cunoscute (nivelul zero al mirei amplasate în Golful Kronstadt).

De la punctul de întâlnire, frontierele de stat se întind conform celor de mai jos:

- linia de frontieră dintre România şi Ungaria trece pe mijlocul râului Tur, la început spre sud-vest, iar apoi spre sud, sud-est;

- linia de frontieră dintre România şi Ucraina trece pe mijlocul râului Tur spre est, în direcţia semnului de frontieră numărul 1 de la frontiera de stat româno-ucraineană;

- linia de frontieră dintre Ungaria şi Ucraina trece la început prin râul Tur, iar apoi pe mijlocul albiei vechi, temporar secată, a râului Tur, în generai spre nord-vest, până la semnul de frontieră numărul 1 de la frontiera de stat ungaro-ucraineană.

 

ARTICOLUL VI

 

Poziţia în teren a semnului de frontieră „TUR” şi a frontierelor de stat este reprezentată în schiţa la scara 1:1000 din anexa nr. 3.

 

ARTICOLUL VII

 

Verificarea şi întreţinerea semnului de frontieră „TUR” se efectuează conform înţelegerilor bilaterale privind regimul frontierei de stat, cu participarea tuturor celor 3 părţi.

 

ARTICOLUL VIII

 

Prezentul proces-verbal intră în vigoare la 30 de zile de la data transmiterii ultimei notificări prin care părţile se informează reciproc despre îndeplinirea procedurilor prevăzute de legislaţia internă necesare pentru intrarea în vigoare a acestuia. Concomitent cu aceasta va ieşi din vigoare Protocolul descriptiv al zonei punctului de întâlnire a frontierelor de stat ale Republicii Populare Române, Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi Republicii Ungare şi anexele acestuia, semnat la data de 30 iulie 1949 la Moscova, precum şi Procesul-verbal privind executarea lucrărilor de întreţinere şi măsurare ale semnului de frontieră Tur, situat la punctul de întâlnire a frontierelor de stat ale României, Republicii Ungare şi Ucrainei, semnat la data de 20 noiembrie 2000 la Nyirbator.

Semnat la data de 17 octombrie 2012, în 3 exemplare originale, în limbile română, maghiară şi ucraineană, toate cele 3 texte fiind egal autentice.

 

Dr. Tarcsa Csaba,

reprezentantul maghiar pentru sectorul de frontieră româno-ungar

 

Dr. Mihai Cristinel Brătan,

reprezentantul român pentru sectorul de frontieră româno-ungar,

preşedintele delegaţiei părţii române în Comisia mixtă de frontieră româno-ucraineană

Boris Tregubov,

preşedintele delegaţiei părţii ucrainene în Comisia mixtă de frontieră ungaro-ucraineană,

preşedintele delegaţiei părţii ucrainene în Comisia mixtă de frontieră româno-ucraineană

Vajlok Laszlo,

preşedintele delegaţiei părţii ungare în Comisia mixtă de frontieră ungaro-ucraineană

 

ANEXA Nr. 1*)

 

SCHEMA SEMNULUI DE FRONTIERĂ „TUR”

~ 1:20

 

Latura stâlpilor semnului de frontieră orientată spre statul propriu

 


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 2*)

 

SCHEMA SEMNULUI DE FRONTIERĂ „TUR”

~ 1 :20

 

Latura stâlpilor semnului de frontieră orientată spre punctul comun

 


*) Anexa nr. 2 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 3*)

 

SCHEMA SEMNULUI DE FRONTIERĂ „TUR”

~ 1 :1000

 


*) Anexa nr. 3 este reprodusă în facsimil.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind modificarea anexei nr. 3 la Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 269/2004 privind acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulării achiziţionării de calculatoare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2004

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Anexa nr. 3 la Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 269/2004 privind acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulării achiziţionării de calculatoare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 794 din 27 august 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul educaţiei naţionale,

Remus Pricopie

p. Ministrul delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică,

Gigel Paraschiv,

secretar de stat

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

Ministrul pentru societatea informaţională,

Dan Nica

 

Bucureşti, 19 iunie 2013.

Nr. 402

 

ANEXĂ

(Anexa nr. 3 la normele metodologice)

 

MODELUL*)

bonului valoric pentru acordarea unui ajutor financiar în vederea achiziţionării de calculatoare**)

 

NOTĂ:

Conform art. I pct. 10 din Hotărârea Guvernului nr. 403/2006 privind modificarea şi completarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 269/2004 privind acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulării achiziţionării de calculatoare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2004, şi pentru aprobarea calendarului desfăşurării programului pe anul 2006, modelul bonului valoric se completează pe verso cu următorul text:

„Beneficiarul acestui bon valoric este obligat să îl utilizeze până la data finală pentru achiziţionarea de calculatoare, stabilită prin calendarul pentru acordarea unui ajutor financiar în vederea achiziţionării de calculatoare, aprobat prin hotărâre a Guvernului.

Furnizorul de calculatoare este obligat să transmită bonul valoric comisiilor judeţene/comisiei constituite la nivelul municipiului Bucureşti, precum şi comisiilor constituite la nivelul instituţiilor de învăţământ superior până la data finală de depunere, stabilită prin calendarul pentru acordarea unui ajutor financiar în vederea achiziţionării de calculatoare, aprobat prin hotărâre a Guvernului.”


*) Modelul bonului valoric este reprodus în facsimil.

**) Culoarea fundalului bonului valoric, pentru anul 2013, este alb.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

privind metodologia de calcul al încărcăturii optime de animale pe hectar de pajişte

 

Văzând Referatul de aprobare nr. 78.030 din 31 mai 2013 al Direcţiei generale politici agricole şi strategii,

având în vedere prevederile art. 9 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991,

în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune şi de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1.290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.782/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

ţinând cont de prevederile art. 27 alin. (13) şi ale anexei V din Regulamentul (CE) nr. 1.974/2006 al Comisiei din 15 decembrie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR),

în temeiul art. 7 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 725/2010 privind reorganizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi a unor structuri aflate în subordinea acestuia, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Pentru contractele încheiate potrivit art. 9 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 se asigură o încărcătură optimă de animale pe hectar, calculată conform metodologiei din prezentul ordin.

(2) Prevederile prezentului ordin nu se referă la ariile naturale protejate.

(3) Stabilirea încărcăturii optime a numărului de animale pe pajişti reglementează relaţiile ce ţin de desfăşurarea activităţilor de utilizare durabilă a pajiştilor în scopul producţiei.

(4) Cerinţa principală de management al pajiştilor o reprezintă păstrarea compoziţiei floristice, a ratei de creştere a plantelor şi de randament al pajiştilor, pentru a asigura cerinţele nutriţionale ale animalelor.

(5) Pentru refacerea vegetaţiei înainte de următorul ciclu de păşunat, gestionarea pajiştilor permanente se face prin asigurarea perioadei de odihnă adecvată după păşunat.

Art. 2. - Scopul prezentului ordin îl constituie:

a) reglementarea activităţilor de protecţie şi utilizare durabilă a pajiştilor;

b) crearea condiţiilor de creştere a productivităţii pajiştilor;

c) conservarea compoziţiei floristice;

d) asigurarea cu furaje a animalelor în scopul obţinerii unei producţii animaliere calitative şi cantitative.

Art. 3. - În sensul prezentului ordin, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) capacitate de păşunat - populaţia maximă pe care o pajişte o poate susţine pe termen nelimitat; numărul de animale care pot fi hrănite pe întreg sezonul de păşunat de pe 1 ha de pajişte la care se cunoaşte producţia de furaje disponibilă;

b) ciclu de păşunat - numărul de zile în care animalele păşunează efectiv pe o suprafaţă de pajişte, precum şi timpul scurs de la scoaterea animalelor de pe teren şi până la reintroducerea lor la păşunat pe aceeaşi suprafaţă;

c) încărcătură optimă - numărul de UVM/ha calculat în funcţie de producţia vegetală şi cerinţele nutriţionale ale animalelor fără a produce daune compoziţiei floristice şi faunei sălbatice;

d) palatabiiitate - preferinţele alimentare înnăscute sau dobândite ale animalelor pentru consumul selectiv al plantelor în funcţie de conţinutul în substanţe nutritive, arome, toxine etc;

e) păşunat excesiv (suprapăşunat) - expunerea plantelor de pe pajişti la păşunat intensiv pentru perioade lungi de timp sau fără perioade de odihnă suficiente, care conduce la reducerea utilităţii, productivităţii şi biodiversităţii pajiştilor;

f) subutilizare - utilizarea unei pajişti cu o încărcătură de animale mai mică de 0,3 UVM/ha;

g) utilizare durabilă - gospodărirea pajiştilor astfel încât să permită menţinerea biodiversităţii, creşterea productivităţii, capacitatea de regenerare, vitalitatea lor.

Art. 4. - (1) Pentru a realiza utilizarea optimă, durabilă, a pajiştilor, managementul păşunatului se face:

a) cu un număr suficient de animale pentru a utiliza pe deplin masa verde disponibilă şi asigurarea cerinţelor nutriţionale ale animalelor;

b) prin organizarea păşunatului continuu sau pe tarlale;

c) cu respectarea timpului de începere a păşunatului înainte de uscarea primei frunze care apare la speciile necesare pentru păşunat;

d) prin asigurarea monitorizării păşunatului şi oprirea acestuia înainte de a se ajunge la limitele critice pentru plante, înălţime minimă şi grad de acoperire a solului;

e) prin evaluarea cu precizie a perioadei de odihnă înainte de următoarea perioadă de păşunat, prin monitorizarea ratelor de creştere a ierburilor.

(2) Numărul de animale care păşunează este influenţat de rata de creştere a plantelor, de hrana suplimentară şi de cerinţele nutritive ale fiecărei specii şi categorii de animale.

(3) Deciziile cu privire la numărul de animale care pasc se stabilesc în funcţie de:

a) rata anuală de creştere a plantelor şi curba de variaţie din anii anteriori;

b) variabilitatea de creştere a pajiştii, pe bază de date istorice şi meteorologice;

c) necesarul de furaje pentru fiecare categorie de animale şi stare fiziologică.

Art. 5. - (1) Planificarea succesiunii de păşunat a tarlalelor se face astfel încât pajiştea să rămână în limitele productive stabilite cantitativ şi calitativ.

(2) Pentru a preveni reducerea potenţialului productiv al pajiştii şi afectarea calităţii acesteia se planifică păşunatul tuturor tarlalelor.

(3) Pentru prevenirea păşunatului excesiv, care conduce la reducerea ratei de refacere a păşunii, scăderea producţiei de iarbă şi a cantităţii de iarbă consumată de animale în ciclurile următoare de păşunat, trebuie să se asigure o densitate optimă pe întreaga suprafaţă.

(4) Orice nerespectare în gestionarea pajiştilor produce reduceri cantitative şi calitative de masă verde şi creşte riscul degradării păşunii.

Art. 6. - (1) începerea păşunatului se face în funcţie de condiţiile pedoclimatice şi de gradul de dezvoltare a covorului ierbos.

(2) Se evită începerea păşunatului prea devreme, care poate afecta perioada de regenerare, sănătatea şi supravieţuirea plantelor.

(3) Perioada de păşunat se va încheia în luna noiembrie, la o dată stabilită în funcţie de evoluţia temperaturilor şi regimul precipitaţiilor.

(4) Data începerii şi încheierii păşunatului, precum şi modul de organizare a păşunatului, continuu sau pe tarlale, se stabilesc prin hotărâre a consiliului local.

Art. 7. - (1) Utilizatorii de pajişti au obligaţia să respecte încărcătura minimă de animale pe hectar de 0,3 UVM.

(2) La densităţi sub nivelul minim stabilit, animalele consumă selectiv plantele, promovează performanţe economice individuale, dar acest fapt nu conduce la productivitate maximă de produse animaliere pe hectar.

(3) încărcătura redusă de animale pe pajişte conduce la:

a) potenţialul economic al pajiştii nu este pe deplin realizat;

b) pajiştilor care nu sunt utilizate li se modifică compoziţia floristică şi le scade productivitatea prin reducerea plantelor palatabile şi cu valoare nutritivă ridicată;

c) unele specii de plante furajere dorite pot fi înlocuite de altele fără valoare nutritivă;

d) biodiversitatea se reduce datorită păşunatului redus.

(4) Depăşirea încărcăturii optime de animale pe pajişte conduce la

a) performanţe economice şi productive reduse ale animalelor;

b) furaje de calitate inferioară şi cantitate redusă;

c) înlocuirea plantelor furajere palatabile, cu valoare nutritivă mare, cu specii mai puţin valoroase;

d) productivitate redusă;

e) apariţia şi creşterea golurilor în zonele de păşunat preferate:

f) creşterea costurilor cu furajarea suplimentară;

g) îmbogăţirea localizată cu fertilizanţi prin eliminarea dejecţiilor de către animale;

h) introducerea de alte specii de plante competitive care nu cresc în mod tradiţional în zonă, provenite de la furajarea suplimentară cu fân sau alte seminţe;

i) distrugerea vegetaţiei şi a texturii solului prin călcarea de către animale şi prin transportul de furaje suplimentare.

Art. 8. - (1) Capacitatea de păşunat se estimează pe baza producţiei medii de masă verde obţinută în anii anteriori, ţinând cont de fertilitatea solului, condiţiile meteorologice şi compoziţia floristică a covorului vegetal.

(2) Numărul de animale (UVM/ha) trebuie să fie suficient pentru a asigura utilizarea maximă a producţiei de masă verde. menţinând în acelaşi timp sustenabilitatea pe termen lung a pajiştii.

(3) Utilizatorul înregistrează în registrul exploataţiei suprafaţa totală de pajişti permanente şi numărul mediu anual de unităţi de vită mare menţinut în exploataţie, pentru a calcula densitatea pe unitatea de suprafaţă a animalelor.

Art. 9. - (1) Pentru buna gestionare a pajiştilor păşunatul se realizează la o densitate optimă de animale.

(2) Pentru determinarea producţiei se foloseşte metoda directă a cosirilor repetate.

(3) Se calculează producţia de masă verde/ha a pajiştii (P) prin însumarea producţiilor obţinute la fiecare ciclu de păşunat:

P = P1 + P2 +.....+ Pn

(4) După ce animalele părăsesc tarlalele, se determină prin cosire şi cântărire restul de masă verde/ha rămasă neconsumată (R) de pe pajişte:

R = R1 +R2+......+ Rn

(5) Calcularea cantităţii totale de furaje disponibile/ha de pajişte (P.d.) se face prin diferenţa:

P.d. (kg/ha) = P-R,

în care:

P- producţia de masă verde a pajiştii (kg/ha);

R - restul de masă verde rămasă neconsumată (kg/ha).

Art. 10. - (1) încărcătura optimă de animale (IA) sau capacitatea de păşunat se defineşte prin numărul de animale care pot fi hrănite pe întreg sezonul de păşunat de pe 1 ha de pajişte, la care se cunoaşte producţia de furaje disponibilă, şi se stabileşte conform formulei:

Î.A. = P.d.-(C.i. x Z.p.),

în care:

Î.A. - Încărcătura cu animale/ha de pajişte, exprimată în UVM/ha;

P.d. - producţia disponibilă de masă verde - kg/ha;

Z.p. - număr de zile de păşunat într-un sezon,

CUL - consum zilnic de iarbă - kg/UVM.

[necesarul zilnic pentru 1 UVM este de 65 kg de masă verde sau -13 kg (65:5) substanţă uscată (SU)]

(2) Conversia animalelor în UVM se face conform coeficienţilor prevăzuţi în tabelul din anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

(3) Durata de păşunat este de minimum 180 de zile în zona de câmpie şi de minimum 90 de zile în etajul subalpin şi alpin.

Art. 11. - (1) Pentru o utilizare raţională, pajiştile se împart în unităţi de exploatare (U.Ex.) care ulterior se împart în tarlale.

(2) Unitatea de exploatare reprezintă o suprafaţă de pajişte care asigură necesarul de masă verde pentru o grupă de animale pe întregul sezon de păşunat

(3) Suprafaţa unei unităţi de exploatare se calculează conform formulei:

U.Ex. = N * P.d.,

în care:

N - necesarul de masă verde al grupei de animale care păşunează pe întregul sezon;

P.d. - producţia disponibilă a pajiştii (kg/ha masă verde).

(4) Suprafaţa unităţii de exploatare rezultată din calcul se majorează cu 10 până la 20 % pentru a crea o rezervă de furaje în situaţia în care producţia estimată nu se realizează datorită secetei.

Art. 12. - (1) Stabilirea numărului de tarlale este necesară pentru a controla densitatea animalelor erbivore şi pentru a lăsa timp suficient pentru refacerea completă a vegetaţiei până la următorul păşunat.

(2) Pentru stabilirea numărului de tarlale se face raportul între durata de refacere a pajiştii şi durata păşunatului pe o tarla:

N.t.= D.r. + D.p.,

în care:

N.t - numărul de tarlale;

D.r. - durata de refacere a pajiştii (pentru regenerarea plantelor), cu variaţii cuprinse între 24 şi 50 zile, în funcţie de numărul ciclului de păşunat, condiţiile meteorologice, altitudine, tipuri de plante etc;

D.p. - durata de păşunat pe o tarla cu variaţii cuprinse între 3 si 6 zile.

(3) Numărul de tarlale se majorează cu 1-2, reprezentând tarlalele care se scot anual prin rotaţie de la păşunat, pentru aplicarea metodelor de îmbunătăţire.

Art. 13. - (1) Mărimea tarlalei depinde de producţia disponibilă de masă verde/ha (P.d.) de tarla, necesarul de furaje al animalelor şi de numărul de zile de păşunat.

(2) După determinarea numărului de tarlale, se ajustează numărul de zile de păşunat pentru a permite o durată optimă de refacere, în funcţie de viteza de creştere a vegetaţiei.

(3) La începutul sezonului de păşunat, când creşterea vegetaţiei este rapidă, sunt necesare cel puţin 20 zile de odihnă, iar în ciclurile următoare sau în perioada de secetă sunt necesare cel puţin 30 zile de odihnă.

(4) Durata de refacere a vegetaţiei după păşunat se stabileşte în funcţie de specia dominantă de plante valoroase, sol, precipitaţii, temperatură, condiţii de secetă etc.

Art. 14. - (1) Amplasarea gardurilor în vederea împărţirii pe tarlale a pajiştilor se va face conform schiţei-hartă care cuprinde:

a) suprafeţele care se vor supraînsămânţa;

b) tarlalele situate pe pajişti permanente (pentru menţinerea compoziţiei floristice printr-un păşunat raţional);

c) suprafeţele cu pajişti anuale/temporare;

d) suprafeţele utilizate ca fâneţe;

e) terenurile fragile care sunt susceptibile la eroziune;

f) cursurile de apă, şanţurile, în care se pot infiltra nutrienţi;

g) alte caracteristici naturale de peisaj.

(2) Gardurile temporare reprezintă un sistem eficient pentru păşunatul raţional al tuturor ierburilor, modalitate rapidă de a regla suprafaţa de pajişte la cerinţele reale ale animalelor, de a păstra densitatea optimă a animalelor şi pentru gestionarea corectă a cantităţii de masă verde consumată de către animale.

Art. 15. - (1) Pentru a evita degradarea pajiştilor permanente se respectă următoarele reguli:

a) menţinerea densităţii optime a animalelor stabilite pe baza producţiei vegetale;

b) reducerea numărului de animale când productivitatea pajiştilor scade;

c) reducerea numărului de animale pe pajiştile cu arbori, dacă este frecvent afectată coaja copacilor/copaci tineri/puieţi.

(2) Păşunatul pe pajiştile de baltă, terenurile mlăştinoase, în zonele alpine şi subalpine se face printr-un plan de management care cuprinde tehnici durabile de gestionare a păşunatului, prin păşunatul extensiv adaptat la productivitatea vegetaţiei, pentru a reduce orice impact negativ asupra mediului.

(3) Se evită păşunatul cu un număr de animale care depăşeşte capacitatea de păşunat pentru a preveni restricţionarea creşterii speciilor de plante tipice zonei şi care se înmulţesc prin autoînsămânţare, pierderea calităţii şi a diversităţii vegetaţiei naturale şi semi-naturale.

Art. 16. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Dumitru Daniel Botănoiu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 21 iunie 2013.

Nr. 544.

 

ANEXĂ

 

Coeficienţii de conversie a animalelor erbivore în UVM

 

Categoria de animale

Coeficientul de conversie

Capete/UVM

Tauri, vaci şi alte bovine de mai mult de 2 ani, ecvidee de mai mult de 6 luni

1,0

1,0

Bovine între 6 luni şi 2 ani

0,6

1,6

Bovine de mai puţin de 6 luni

0,4

2,5

Ovine

0,15

6,6

Caprine

0,15

6,6