MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 360/2013

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXV - Nr. 360         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 18 iunie 2013

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 160 din 12 martie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 32 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor

 

Decizia nr. 165 din 19 martie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 alin. (2) si (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

 

Decizia nr. 166 din 19 martie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (3) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice si art. 6 alin. (1) si (3) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

351. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2013 pentru Societatea Comercială „Avioane” - S.A. Craiova, aflată sub autoritatea Ministerului Economiei

 

353. - Hotărâre privind organizarea Conferinţei „Identificarea avantajelor competitive ale unei destinaţii turistice - oportunităţi si provocări pentru dezvoltarea durabilă a turismului României” în data de 3 iulie 2013, precum si a unei vizite de documentare pentru reprezentanţi ai mass-mediei si lideri de opinie, specialişti în turism din străinătate, cu precădere din tarile membre ale Organizaţiei Mondiale pentru Turism, în perioada 2-8 iulie 2013

 

355. - Hotărâre privind suplimentarea bugetelor Ministerului Justiţiei, Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie, Ministerului Public si Consiliului Superior al Magistraturii pentru plata titlurilor executorii prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, de Ordonanţa Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare si de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2012 privind luarea unor măsuri în domeniul învăţământului si cercetării, precum si în ceea ce priveşte plata sumelor prevăzute în hotărâri judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2013

 

362. - Hotărâre pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publica, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.470/2007

 

367. - Hotărâre pentru modificarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.016/2011 privind acordarea statutului de staţiune balneară si balneoclimatică pentru unele localităţi si areale care dispun de factori naturali de cură

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

246. - Decizie privind numirea domnului Romeo-Florin Nicolae în funcţia de vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, care conduce Autoritatea Naţională a Vămilor

 

247. - Decizie privind exercitarea, cu caracter temporar, a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Dezvoltării Regionale si Administraţiei Publice de către domnul Cristian Robert Boldea

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

738. - Ordin al ministrului sănătăţii privind abrogarea pct. 4 al art. 2 din Ordinul ministrului sănătăţii nr. 712/2012 pentru acreditarea în domeniul transplantului a unităţilor sanitare care pot efectua activităţi de bănci de ţesuturi si/sau celule umane, respectiv de utilizator de ţesuturi si/sau celule umane în scop terapeutic

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 160

din 12 martie 2013

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 32 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Mi nea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 32 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicată de Paul Cosmin Rogoveanu în Dosarul nr. 1.666/299/2011 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.486D/2012.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţa de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece textul de lege criticat nu aduce atingere dreptului de acces ia o instanţă de judecată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Sentinţa civilă nr. 17.966 din 11 octombrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 1.666/299/2011, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 32 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.

Excepţia a fost ridicată de Paul Cosmin Rogoveanu într-o cauză ce are ca obiect soluţionarea plângerii formulate împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii aplicate în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul arată că textul de lege criticat aduce atingere dreptului la un proces echitabil şi prezumţiei de nevinovăţie, reglementate de art. 6 paragraful 2 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece instanţa competentă să soluţioneze cauza ar trebui să fie aceea de la domiciliul presupusului contravenient.

Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, făcând referire la jurisprudenţa Curţii în materie.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă deoarece, pe de-o parte, autorul doreşte modificarea textului de lege supus controlului iar, pe de altă parte, critică aplicarea acestuia de către instanţa de judecată.

Avocatul Poporului apreciază că textul de lege criticat este constituţional, potrivit punctelor de vedere reţinute în deciziile Curţii Constituţionale nr. 797 din 9 noiembrie 2006, nr. 813 din 27 septembrie 2007, nr. 1.240 din 18 noiembrie 2008, nr. 1.117 din 10 septembrie 2009, nr. 94 din 4 februarie 2010, şi nr. 654 din 19 iunie 2012.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 32 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins: „(2) Plângerea împreună cu dosarul cauzei se trimit de îndată judecătoriei în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia.”

Curtea observă că, până la data pronunţării prezentei decizii, art. 32 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 a fost modificat prin art. 41 pct. 4 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012.

În esenţă, soluţia legislativă criticată de autorul excepţiei, respectiv judecarea plângerii contravenţionale de către judecătoria în circumscripţia căreia a fost săvârşită contravenţia, a fost menţinută în urma modificării survenite fiind preluată în prezent în cuprinsul art. 32 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001.

Prin prezenta decizie, Curtea urmează să se pronunţe asupra textului aflat în prezent în vigoare, ţinând cont de cele statuate prin Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. III din 31 octombrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 9 noiembrie 1995, în sensul că, atunci când, după invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate în faţa instanţelor judecătoreşti, prevederea legală supusă controlului a fost modificată, Curtea Constituţională se pronunţa asupra constituţionalităţii prevederii legale în noua sa redactare numai dacă soluţia legislativă din legea sau ordonanţa modificată este, în principiu, aceeaşi cu cea dinaintea modificării.

Art. 32 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor are următorul cuprins: „(1) Plângerea se depune la judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia.”

Autorul susţine că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil din Legea fundamentală şi art. 6 paragraful 2 referitor la prezumţia de nevinovăţie din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că asupra soluţiei legislative criticate, în forma anterioară modificării, s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 1.029 din 29 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 din 23 ianuarie 2013, reţinând. În esenţă, că textul de lege criticat nu îngrădeşte dreptul părţilor la un proces echitabil, ci instituie norme de procedură privind soluţionarea plângerii formulate împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, şi anume instanţa competentă să soluţioneze plângerea. Această modalitate de reglementare reprezintă însă opţiunea legiuitorului, fiind în conformitate cu prevederile art. 126 alin. (2) din Constituţie, privind competenţa şi procedura în faţa instanţelor judecătoreşti.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât considerentele, cât şi soluţia deciziei anterior menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

Cu acest prilej Curtea mai reţine că soluţia legislativă criticată este menită să dea expresie garanţiilor constituţionale invocate, prin asigurarea administrării cu celeritate a probelor strânse, în speţă, de lucrătorii poliţiei rutiere, de la locul săvârşirii contravenţiei.

2. Curtea observă că nu poate fi primită susţinerea autorului excepţiei în ce priveşte încălcarea prezumţiei sale de nevinovăţie prin stabilirea instanţei competente de a judeca plângerea împotriva procesului-verbal de sancţionare a contravenţiei ca fiind aceea în circumscripţia căreia s-a săvârşit contravenţia.

Astfel, referitor la prezumţia de nevinovăţie în materie contravenţională, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 1.096 din 8 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 695 din 15 octombrie 2009, reţinând că procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei se bucură de prezumţia de legalitate, însă, atunci când este formulată o plângere împotriva acesteia, este contestată chiar prezumţia de care se bucură. În acest caz, instanţa de judecată competentă va administra probele prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal. Cel care a formulat plângerea nu trebuie să îşi demonstreze propria nevinovăţie, revenind instanţei de judecată obligaţia de a administra tot probatoriul necesar stabilirii şi aflării adevărului.

Prin urmare, Curtea observă că o normă legală prin care se reglementează cu privire la competenţa unei instanţe de judecată nu încalcă, în principiu, prezumţia de nevinovăţie.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 32 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicată de Paul Cosmin Rogoveanu în Dosarul nr. 1.666/299/2011 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 12 martie 2013.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 165

din 19 martie 2013

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Cristina Toma - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Florica Gheorghe în Dosarul nr. 1,852/229/2012 al Judecătoriei Feteşti şi care constituie obiectul Dosarului nr. 1.431 D/2012 al Curţii Constituţionale.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care arată că dispoziţiile de lege criticate nu instituie o diferenţiere între justiţiabili pe criterii arbitrare.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 18 octombrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 1.852/229/2012, Judecătoria Feteşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Florica Gheorghe într-o cauză ce are ca obiect „succesiune”.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată că, la nivel naţional criteriile şi cotele de reducere sau de stabilire a valorii imobilelor în funcţie de care se calculează taxa judiciara de timbru sunt diferite, fapt ce încalcă prevederile art. 16 alin. (1) şi art. 56 alin. (1) şi (2) din Constituţie. Arată că este neconstituţională excluderea stabilirii valorii unui imobil în funcţie de care se calculează taxa judiciară, prin expertiză judiciară imobiliară, astfel cum este permis în art. 2 alin. (3) din lege.

Judecătoria Feteşti apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care arată că instituirea unei taxe de timbru pentru anumite categorii de cereri nu face nicio diferenţiere între justiţiabili, precum şi că echivalentul acesteia este inclus în valoarea cheltuielilor de judecată ce revin părţii care cade în pretenţii. De asemenea, apreciază că plata taxelor şi a impozitelor reprezintă o obligaţie constituţională a cetăţenilor.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care arată că prevederile de lege criticate sunt aplicabile tuturor cetăţenilor care înaintează cereri instanţei de judecată, având acelaşi obiect cu cel dedus judecăţii. Mai arată că echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanţa de judecată prin hotărârea pe care o pronunţă în cauză, plata acestora revenind părţii care cade în pretenţii.

Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 31 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 146/1997 sunt constituţionale, sens în care arată că acestea au fost reglementate în scopul evitării procedurii notariale mult mai oneroase. Valoarea unui imobil poate să difere de la o regiune la alta, fiind calculată în funcţie de zonă, de număr de locuitori şi de alte caracteristici economice. De asemenea, consideră că plata taxelor şi a impozitelor reprezintă o obligaţie constituţională a cetăţenilor, iar echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanţa de judecată, plata acestora revenind părţii care cade în pretenţii.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei îl reprezintă prevederile art. 31 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, cu următorul cuprins: J2) Taxarea cererilor prevăzute la alin. (1) se face la valoarea imobilului declarat de părţi. În cazul în care valoarea declarată de părţi este inferioară valorii orientative stabilite prin expertiza întocmită de camerele notarilor publici, taxarea cererilor se va face la această din urmă valoare;

(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător sila taxarea cererilor în materie de moştenire”.

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi art. 56 alin. (1) şi (2) referitor la contribuţiile financiare ale cetăţenilor.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, prin Decizia nr. 1.613 din 16 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 27 ianuarie 2011, a statuat că „raţiunea pentru care a fost adoptată o asemenea reglementare ţine de politica statului de a limita folosirea procedurilor judiciare de către cetăţeni doar pentru a evita costurile unei proceduri notariale mult mai oneroase şi, astfel, o procedură eminamente necontencioasă să fie transformată, în mod indirect, într-una contencioasă. Pentru a-şi atinge scopul, Legea nr. 276/2009, prin textul criticat, a prevăzut ca taxele judiciare de timbru aplicabile procedurii judiciare să nu fie mai mici decât costurile pe care le implică procedura notarială. Numai în acest fel se pot evita acţiunile judiciare promovate, din punct de vedere al timbrajului, în frauda legii. Această motivaţie care a stat la baza adoptării soluţiei legislative criticate nu relevă niciun fine de neconstituţionalitate atât timp cât etalonul folosit pentru stabilirea taxei judiciare de timbru este unul obiectiv. În speţă, legiuitorul a ales ca taxa judiciară de timbru să fie calculată în funcţie de valoarea imobilului, stabilită prin expertiza întocmită de camerele notarilor publici.

Dispoziţiile art. 771 alin. (4) şi (5) din Codul fiscal stabilesc obligaţia camerelor notarilor publici de a efectua expertize cu privire la valoarea de circulaţie a bunurilor imobile şi de a le reactualiza anual. Aceste expertize constituie un criteriu suficient de obiectiv şi precis în funcţie de care să fie calculată taxa judiciară de timbru, având în vedere entitatea care le dispune (Camera Notarilor Publici) şi persoanele care le întocmesc (experţi). Astfel, raportarea la aceste expertize evită declararea valorii imobilului la cote inferioare valorii sale de circulaţie în scopul plăţii unei taxe judiciare de timbru mult diminuate faţă de situaţia în care s-ar fi stabilit valoarea reală de circulaţie a bunului imobil”.

În acelaşi timp, prin Decizia nr. 948 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 4 august 2010, Curtea a statuat că, în virtutea dispoziţiilor art. 56 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora „Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice”, plata taxelor şi a impozitelor reprezintă o obligaţie constituţională a cetăţenilor. Echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanţa de judecată prin hotărârea pe care o pronunţă în cauză, plata acestora revenind părţii care cade în pretenţii.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate nu fac nicio diferenţiere pe criterii arbitrare între justiţiabili, acestea aplicându-se în mod egal tuturor cetăţenilor aflaţi în ipoteza legală a normei. Valoarea imobilelor poate să difere de la o regiune la alta a ţării, aceasta fiind calculată în funcţie de zonă, număr de locuitori, precum şi alte caracteristici fizice şi economice, astfel încât nu se poate aduce în discuţie lipsa caracterului unitar al modalităţii de stabilire a valorii imobilelor. În acelaşi timp, constatăm că Ghidul realizat pentru stabilirea valorilor orientative ale proprietăţilor imobiliare invocat de autorul excepţiei constituie un document ce are la bază analiza tranzacţiilor efectuate în anii anteriori şi anticiparea evoluţiei viitoare a pieţei imobiliare, lucrare ce nu poate constitui obiect al excepţiei de neconstituţionalitate, prin raportare la dispoziţiile art. 16 din Constituţie. În conformitate cu prevederile art. 2 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta „asigură controlul constituţionalităţii legilor, a tratatelor internaţionale, a regulamentelor Parlamentului şi a ordonanţelor Guvernului”, iar nu şi a unor documente precum cel amintit în speţă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Florica Gheorghe în Dosarul nr. 1.852/229/2012 al Judecătoriei Feteşti.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 19 martie 2013.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Toma

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 166

din 19 martie 2013

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (3) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi art. 6 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Mi nea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Cristina Toma - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (3) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi art. 6 alin. (1) şi {3} din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Vasile Baltag în Dosarul nr. 1.526/2/2012 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului nr. 1.467D/2012 al Curţii Constituţionale.

La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei, soţia acestuia, Gabriela Baltag, judecător la Tribunalul Neamţ, cu împuternicire la dosar. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului autorului, care pune concluzii de admitere a excepţiei astfel cum aceasta a fost ridicată în faţa instanţei de judecată, sens în care depune note scrise.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 26 septembrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 1.526/2/2012, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a Contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (3) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi art. 6 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Vasile Baltag într-o cauză ce are ca obiect anularea unui act administrativ.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată că dispoziţiile de lege criticate acordă un regim preferenţial unei categorii socio-profesionale (aceea a bugetarilor cu o vechime în muncă între 3 şi 15 ani), prin acordarea unui număr mai mare de clase de salarizare faţă de bugetarii cu o vechime în muncă de peste 15 ani, tratament diferenţiat ce aduce atingere folosinţei drepturilor economice ale acestora din urmă. Consideră că persoanele care trec pragul de vechime de 20 de ani trebuie să fie identic salarizate, în condiţiile în care ocupă aceeaşi profesie, au aceeaşi pregătire profesională şi aceeaşi răspundere în exercitarea atribuţiilor de serviciu. Astfel, magistraţii care au îndeplinit condiţiile de vechime în muncă şi în funcţie până la data de 31 decembrie 2012 nu desfăşoară o activitate profesională „specială”, astfel încât să poată fi salarizaţi superior, comparativ cu magistraţii care au îndeplinit aceleaşi condiţii după data de 1 ianuarie 2011.

Mai arată că normele criticate fac o discriminare între personalul amintit şi personalul plătit din fondurile private, deoarece acestuia din urmă nu i se aplică tranşele de vechime în muncă şi în funcţie, ci numai dispoziţiile cuprinse în Codul muncii.

În acelaşi timp, autorul invocă şi încălcarea unor acte normative de către prevederile de lege criticate, cum ar fi art. 3 fit. c) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, art. 1 alin. (3) şi art. 2 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, precum şi a normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor acesteia, art. 1 alin. (3) şi art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare şi art. 73 şi art. 74 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

De asemenea, autorul aduce în discuţie şi aspecte ce ţin de aplicarea legii de către organismele abilitate, făcând referire la ordinul acestuia de reîncadrare, prin care majorarea aplicată veniturilor acestuia este de 2,5%, iar nu de 10%, cum ar fi fost „corect”. Mai arată că Ministerul Justiţiei a comunicat tuturor instanţelor din ţară faptul că procentele modificării gradaţiei în anul 2011 sunt în sensul scăderii de la 5% !a 2,5% pentru angajaţii cu vechime mare, aspect ce presupune aplicarea unui tratament diferenţiat întemeiat pe o anumită categorie profesională (justiţie, învăţământ preuniversitar şi universitar) şi pe vârstă, pentru cei care au îndeplinit condiţiile de vechime în muncă şi în funcţie după data de 1 ianuarie 2011, comparativ cu cei care au îndeplinit aceleaşi condiţii până la data de 31 decembrie 2010.

Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând în acest sens că dispoziţiile de lege criticate nu contravin principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (3) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi art. 6 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, respectiv deciziile nr. 289/2005, nr. 820/2006, nr. 1.658/2010 şi nr. 669/2012.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 11 alin. (3) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, şi art. 6 alin. (1} şi (3) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficia! al României, Partea I. nr. 878 din 28 decembrie 2010, cu următorul conţinut:

- Art. 11 alin. (3) din Legea-cadru nr. 284/2010: „Tranşele de vechime în muncă, în funcţie de care se acordă cele 5 gradaţii potrivit alin. (2), respectiv clasele de salarizare, sunt următoarele:

- gradaţia 1 - de la 3 la 5 ani - 3 clase succesive de salarizare suplimentare faţă de nivelul minim al fiecărei funcţii;

- gradaţia 2 - de la 51a 10 ani - două clase succesive de salarizare suplimentare faţă de cele deţinute pentru gradaţia 1;

- gradaţia 3 - de la 10 la 15 ani - două clase succesive de salarizare suplimentare faţă de cele deţinute pentru gradaţia 2;

- gradaţia 4 - de ta 151a 20 de ani - o clasă succesivă de salarizare suplimentară faţă de cele deţinute pentru gradaţia 3;

- gradaţia 5 - peste 20 de ani - o clasă succesivă de salarizare suplimentară faţă de cele deţinute pentru gradaţia 4”;

- Art. 6 din Legea nr. 285/2010: (1) în anul 2011, avansarea personalului încadrat pe funcţii de execuţie în gradaţia corespunzătoare tranşei de vechime în muncă se face prin încadrarea în clasele de salarizare corespunzătoare vechimii în muncă dobândite, prevăzute la art. 11 alin. (3) din legea-cadru, personalul beneficiind de o majorare a salariului de bază avut, corespunzător numărului de clase de salarizare succesive suplimentare multiplicat cu procentul stabilit la art. 10 alin. (5) din legea-cadru, fără acordarea salariului corespunzător coeficientului de ierarhizare aferent noii clase de salarizare. [...];

(3) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător sila trecerea într-o altă tranşă de vechime în funcţie pentru personalul care ocupă funcţii din cadrul familiei ocupaţionale «Justiţie», respectiv vechime în învăţământ pentru personalul didactic de predare universitar şi preuniversitar.

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că susţinerile autorului privind aspecte ce ţin de aplicarea legii de către organismele abilitate, precum şi cele referitoare la pretinsa încălcare de către prevederile de lege criticate a unor alte acte normative decât Legea fundamentală nu constituie veritabile critici de neconstituţionalitate, în sensul dispoziţiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, potrivit cărora „Sunt neconstituţionale prevederile actelor prevăzute la alin. (1), care încalcă dispoziţiile sau prevederile Constituţiei”.

În acelaşi timp, Curtea constată că, în cauză, autorul nu are un interes real, personal. Astfel, posibila admitere a excepţiei nu ar schimba cu nimic situaţia acestuia, ci ar privi numai drepturile altor persoane.

De asemenea, Curtea constată că, în realitate, autorul excepţiei solicită modificarea dispoziţiilor de lege criticata, fapt ce excedează controlului Curţii Constituţionale. În conformitate cu dispoziţiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (3) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi ale art. 6 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Vasile Baltag în Dosarul nr. 1.526/2/2012 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 19 martie 2013.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Toma

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 pentru Societatea Comercială „Avioane” - S.A. Craiova, aflată sub autoritatea Ministerului Economiei

 

Având în vedere prevederile art. 15 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 275/2008, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 6 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 203/2009, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 53 alin. (1) pct. a) din Legea bugetului de stat pe anul 2013 nr. 5/2013,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 pentru Societatea Comercială „Avioane”- S.A. Craiova, aflată sub autoritatea Ministerului Economiei, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - (1) Nivelul cheltuielilor totale aferente veniturilor totale înscrise în bugetul de venituri şi cheltuieli, precum şi nivelul cheltuielilor în structură reprezintă limită maximă şi nu pot fi depăşite decât în cazuri justificate, cu aprobarea prealabilă a Guvernului, la propunerea Ministerului Economiei, cu avizul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi al Ministerului Finanţelor Publice, prin promovarea unei hotărâri de rectificare a bugetului de venituri şi cheltuieli.

(2) în cazul în care în execuţie se înregistrează nerealizări ale veniturilor totale aprobate, Societatea Comercială „Avioane” - S.A. Craiova poate efectua cheltuieli totale proporţional cu gradul de realizare a veniturilor totale, cu încadrarea în indicatorii de eficienţă aprobaţi.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul economiei,

Varujan Vosganian

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Mariana Câmpeanu

 

Bucureşti, 12 iunie 2013.

Nr. 351.

 

ANEXĂ

MINISTERUL ECONOMIEI

Operatorul economic: Societatea Comercială „Avioane” - S.A. Craiova

Sediul/Adresa: comuna Gherceşti, Str. Aviatorilor nr. 10, judeţul Dolj

Cod unic de înregistrare: 2326144

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

pe anul 2013

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

Nr. rd.

Propuneri an curant 2013

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.3+Rd.4)

1

13.546

 

1

 

Venituri din exploatare

2

13.396

 

2

 

Venituri financiare

3

150

 

3

 

Venituri extraordinare

4

 

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.5=Rd.6+Rd.17+Rd.18)

5

13.546

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

6

13.396

 

 

A

cheltuieli cu bunuri si servicii

7

2.410

 

 

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

8

282

 

 

C.

cheltuieli cu personalul , din care:

9

6.338

 

 

 

C1

ch. cu salariile

10

3.912

 

 

 

C2

tonusuri

11

40

 

 

 

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

12

1.129

 

 

 

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

13

 

 

 

 

C4

cheltuieli aferente contractului de mandat

14

85

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

15

1.172

 

 

D.

alte cheltuieli de exploatare

16

4.366

 

2

 

Cheltuieli financiare

17

150

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

18

 

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

19

0

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

20

0:

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RÂMAS DUPÂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

21

0

 

1

 

Rezerve legale

22

0

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

23

 

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenti

24

 

 

4

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi externe

25

 

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

26

 

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 22, 23, 24, 25 şi 26.

27

0

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

28

 

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome, ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

29

0

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat sau local, după caz

30

 

 

9

 

Profitul ne repartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.22 - Rd.29 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

31

0

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

32

 

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

33

 

 

 

a)

cheltuieli materiale

34

 

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

35

 

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

36

 

 

 

d)

cheltuieli cu reclama si publicitate

37

 

 

 

e)

alte cheltuieli

38

 

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

39

0

 

1

 

Alocaţii de la buget, din care:

40

 

 

 

 

 

alocaţii bugetare aferente angajamentelor din anii anteriori

40bis

 

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

41

0

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

42

 

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului*

43

321

 

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

44

126

 

 

 

Număr mediu salariaţi în nucleu OUG 95/2002

44a

112

 

3

 

Cheltuieli de natura salariata (a+b), din care:

45

3.952

 

 

a)

cheltuieli cu salariile

46

3.912

 

 

b)

bonusuri

47

40

 

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza fondului de salarii aferent personalului angajat pe baza de contract individual de munca (Rd.46/Rd.44}/12*1000

48

2.587

 

5

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoana) influenţat de bonificaţiile si bonusurile în lei si sau natura (Rd.45/Rd.44)/12*1000

49

2.614

 

6

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu în preţuri curente (lei/persoană) (Rd.1/Rd.44)

50

85

 

7

 

Productivitatea muncii pe total personal mediu în preţuri comparabile (lei/persoană) (Rd.1/Rd.44*ICP)

51

85

 

8

 

Productivitatea muncii în unităţi fizice pe total personal mediu (unităţi fizice/ persoana)

52

 

 

9

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.5/Rd.1)x1000

53

1.000

 

10

 

Plăţi restante, în preţuri curente

54

71.824

 

11

 

Creanţe restante, în preţuri curente

55

14


* Nr. de personal prognozat la finele anului 2013 cuprinde şi numărul mediu lunar de 43 de salariaţi în şomaj tehnic conform art. 52 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi 40 de salariaţi cu CIM suspendat conform art. 54 din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind organizarea Conferinţei „Identificarea avantajelor competitive ale unei destinaţii turistice - oportunităţi şi provocări pentru dezvoltarea durabilă a turismului României” în data de 3 iulie 2013, precum şi a unei vizite de documentare pentru reprezentanţi ai mass-mediei şi lideri de opinie, specialişti în turism din străinătate, cu precădere din ţările membre ale Organizaţiei Mondiale pentru Turism, în perioada 2-8 iulie 2013

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 4 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2002, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă organizarea de către Ministerul Economiei, prin Autoritatea Naţională pentru Turism, a Conferinţei „Identificarea avantajelor competitive ale unei destinaţii turistice - oportunităţi şi provocări pentru dezvoltarea durabilă a turismului României” în data de 3 iulie 2013, precum şi a unei vizite de documentare pentru reprezentanţi ai mass-mediei şi lideri de opinie, specialişti în turism din străinătate, cu precădere din ţările membre ale Organizaţiei Mondiale pentru Turism, în perioada 2-8 iulie 2013

Art. 2. - Finanţarea cheltuielilor pentru organizarea manifestărilor prevăzute la art. 1 se suportă din bugetul Ministerului Economiei în limita prevederilor bugetare aprobate pe anul 2013 la capitolul 87.01 „Alte acţiuni economice”, titlul 56 „Proiecte cu finanţare din fonduri externe n eram bursa bile (FEN) postaderare”, şir în completare, în limita sumei de 117.000 lei, de la capitolul 51 „Autorităţi publice şi acţiuni externe”, titlul „Bunuri şi servicii”, conform devizului estimativ prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul economiei,

Varujan Vosganian

Ministrul delegat pentru întreprinderi mici şi mijlocii, mediul de afaceri şi turism,

Maria Grapini

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

 

Bucureşti, 12 iunie 2013.

Nr. 353.

 

ANEXĂ

 

DEVIZ ESTIMATIV

privind organizarea de către Ministerul Economiei, prin Autoritatea Naţională pentru Turism, a Conferinţei „Identificarea avantajelor competitive ale unei destinaţii turistice – oportunităţi şi provocări pentru dezvoltarea durabilă a turismului României” în data de 3 iulie 2013, precum şi a unei vizite de documentare pentru reprezentanţi ai mass-mediei şi lideri de opinie, specialişti în turism din străinătate, cu precădere din ţările membre ale Organizaţiei Mondiale pentru Turism, în perioada 2-8 iulie 2013

 

1. Cheltuieli de transport internaţional = 90.000 lei

2. Cheltuieli pentru masa oficială

300 de persoane x 90 lei/persoană = 27.000 lei

Total costuri estimate = 117.000 lei

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind suplimentarea bugetelor Ministerului Justiţiei, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Ministerului Public şi Consiliului Superior al Magistraturii pentru plata titlurilor executorii prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, de Ordonanţa Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2012 privind luarea unor măsuri în domeniul învăţământului şi cercetării, precum şi în ceea ce priveşte plata sumelor prevăzute în hotărâri judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2013

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 52 alin. (2) din Legea bugetului de stat pe anul 2013 nr. 5/2013,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă suplimentarea bugetului Ministerului Justiţiei pe anul 2013 cu suma de 42.381 mii lei, !a capitolul 61.01 .Ordine publică şi siguranţă naţională”, titlul 10 „Cheltuieli de personal”, şi cu suma de 385 mii lei. la capitolul 61.01 „Ordine publică şi siguranţa naţională”, titlul 51 „Transferuri între unităţi ale administraţiei publice, pentru Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Institutul Naţional de Expertize Criminalistice, din suma globală prevăzută cu această destinaţie în bugetul Ministerului Finanţelor Publice - ,Acţiuni generale”.

Art. 2. - Se aprobă suplimentarea bugetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pe anul 2013 cu suma de 1.596 mii lei, la capitolul 61.01 „Ordine publică şi siguranţă naţională”, titlul 10 „Cheltuieli de personal”, din suma globală prevăzută cu această destinaţie în bugetul Ministerului Finanţelor Publice - „Acţiuni generale”.

Art. 3. - Se aprobă suplimentarea bugetului Ministerului Public pe anul 2013 cu suma de 19.453 mii lei, la capitolul 61.01 „Ordine publică şi siguranţă naţională”, titlul 10 „Cheltuieli de personal”, din suma globală prevăzută cu această destinaţie în bugetul Ministerului Finanţelor Publice - „Acţiuni generale”.

Art. 4. - Se aprobă suplimentarea bugetului Consiliului Superior al Magistraturii pe anul 2013 cu suma de 359 mii lei, la capitolul 51,01 „Autorităţi publice şi acţiuni externe”, titlul 10 „Cheltuieli de personal”, şi cu suma de 97 mii lei, la capitolul 65.01 „învăţământ”, titlul 10 „Cheltuieli de personal”, din suma globală prevăzută cu această destinaţie în bugetul Ministerului Finanţelor Publice - „Acţiuni generale”,

Art. 5, - Sumele alocate potrivit prezentei hotărâri vor fi utilizate numai pentru plata titlurilor executorii care intră sub incidenţa prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 2302011, ale Ordonanţei Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor masuri fiscal-bugetare şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2012 privind luarea unor măsuri în domeniul învăţământului şi cercetării, precum şi în ceea ce priveşte plata sumelor prevăzute în hotărâri judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2013.

Art. 6. - Se autorizează Ministerul Finanţelor Publice să introducă, la propunerea ordonatorilor principali de credite, modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat şi în volumul şi structura bugetelor Ministerului Justiţiei, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Ministerului Public şi Consiliului Superior al Magistraturii pe anul 2013.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

p. Ministrul justiţiei,

Ovidiu Putură,

secretar de stat

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

 

Bucureşti, 12 iunie 2013.

Nr. 355.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.470/2007

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.470/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 870 din 19 decembrie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La punctul 4.1.a), b)2, punctul 5 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„5. Programul-cadru de emisiuni de titluri de stat, pe termen mediu, se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Emisiunile individuale şi/sau emisiunile efectuate în cadrul Programului se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice sau al ministrului delegat pentru buget, conform legii;”.

2. La punctul 4.1.a), b)2, punctul 9 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„9. Documentaţia specifică tranzacţiei/Programului se semnează de către ministrul finanţelor publice sau de către ministrul delegat pentru buget, conform legii, şi anume; Acordul de subscriere/Acordul-cadru, Acordul privind descrierea procedurilor de lucru pentru iniţierea şi finalizarea fiecărei tranzacţii în parte, Acordul de agent fiscal şi plătitor, termenii şi condiţiile pro-forma care se aplică fiecărei emisiuni în cadrul Programului, nota globală, definitivă si altele asemenea;”,

3. La punctul 4.1.a), b)2, după punctul 13 se introduce un nou punct, punctul 14, cu următorul cuprins:

„14. În funcţie de condiţiile de piaţă şi de necesităţile de finanţare a deficitului bugetar şi refinanţare a datoriei publice guvernamentale, precum şi pentru a beneficia de oportunităţile oferite de pieţele internaţionale, în baza unei fundamentări în acest sens, în cadrul emisiunilor individuale şi/sau al emisiunilor efectuate în cadrul Programului se pot emite, concomitent sau într-un interval de timp care nu va depăşi 30 de zile de la data finalizării emisiunii sau seriei anterioare de titluri de stat, două sau mai multe serii de titluri de stat care pot avea caracteristici diferite (de exemplu, maturităţi, valute, mod de calcul al ratei dobânzii, discont etc.), în baza unui singur ordin de aprobare a efectuării emisiunii seriilor respective al ministrului finanţelor publice sau, în condiţiile legii, al ministrului delegat pentru buget. Lansarea acestor serii se va putea realiza în baza unei singure documentaţii contractuale sau în baza unor documentaţii diferite, în funcţie de necesităţile tranzacţiei, conform pct. 9 de mai sus, şi cu aceiaşi administratori ai tranzacţiei, cu excepţia cazului în care în ordinul de aprobare a emisiunii se prevede altfel.”

4. După punctul 4.1.c) se introduce un nou punct, pct. 4.1.c)1, cu următorul cuprins:

„4.1.c)1 Pentru menţinerea în permanenţă a unui sold corespunzător în contul curent general al Trezoreriei Statului, Ministerul Finanţelor Publice va avea în vedere următoarele criterii:

a) structura pe valute şi în monedă naţională a serviciului datoriei publice scadent în intervalul următor de 12 luni;

b) nivelul deficitului anual bugetar aprobat;

c) strategia de finanţare a deficitului bugetar în valută şi în monedă naţională;

d) strategia de refinanţare a datoriei publice în valuta şi în monedă naţională scadentă în intervalul următor de 12 luni;

e) evaluarea posibilelor şocuri care se pot manifesta pe piaţa externă şi internă;

f) constituirea şi menţinerea unei rezerve financiare în valută, cu scopul de a proteja finanţele publice împotriva şocurilor externe neprevăzute, care să acopere necesarul brut de finanţare pentru o perioadă de timp, definită ca un număr aproximativ de luni, aprobată prin ordin al ministrului finanţelor publice sau al ministrului delegat pentru buget, conform legii.”

Art. II. - Hotărârea Guvernului nr. 1.470/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta hotărâre, se va republica, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

 

Bucureşti, 12 iunie 2013.

Nr. 362.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.016/2011 privind acordarea statutului de staţiune balneară şi balneoclimatică pentru unele localităţi şi areale care dispun de factori naturali de cură

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Anexa nr. 1 „Localităţile şi arealele pentru care se acordă statutul de staţiune balneoclimatică” la Hotărârea Guvernului nr. 1.016/2011 privind acordarea statutului de staţiune balneară şi balneoclimatică pentru unele localităţi şi areale care dispun de factori naturali de cură, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 743 din 24 octombrie 2011, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa la prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul sănătăţii,

Gheorghe-Eugen Nicolăescu

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

Ministrul mediului şi schimbărilor climatice,

Rovana Plumb

Ministrul delegat pentru ape, păduri şi piscicultura,

Lucia Ana Varga

Ministrul economiei,

Varujan Vosganian

Ministrul delegat pentru întreprinderi mici şi mijlocii, mediul de afaceri şi turism,

Maria Grapini

 

Bucureşti, 12 iunie 2013.

Nr. 367.

 

ANEXA

(Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.016/2011)

 

Localităţile şi arealele pentru care se acordă statutul de staţiune balneoclimatică

 

1. Arealul Băile Felix din structura comunei Sânmartin, judeţul Bihor

2. Arealul corespunzător staţiunii turistice 1 Mai, judeţul Bihor

3. Oraşul Eforie, judeţul Constanţa

4. Oraşul Covasna, judeţul Covasna

5. Oraşul Băile Tuşnad, judeţul Harghita

6. Arealul corespunzător staţiunii turistice Geoagiu-Băi, judeţul Hunedoara

7. Oraşul Sovata, judeţul Mureş

8. Oraşul Ocna Sibiului, judeţul Sibiu

9. Oraşul Buziaş, judeţul Timiş

10. Oraşul Băile Olăneşti, judeţul Vâlcea

11. Arealul Călimăneşti-Căciulata, judeţul Vâlcea

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind numirea domnului Romeo-Florin Nicolae în funcţia de vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, care conduce Autoritatea Naţională a Vămilor

În temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 12 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 109/2009 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 5 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 110/2009 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale a Vămilor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Romeo-Florin Nicolae se numeşte în funcţia de vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, care conduce Autoritatea Naţională a Vămilor.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 17 iunie 2013.

Nr. 246.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind exercitarea, cu caracter temporar, a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice de către domnul Cristian Robert Boldea

 

Având în vedere propunerea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, formulată prin Adresa nr. 47.110 din 12 iunie 2013, precum şi Avizul favorabil nr. 20.415/2013 al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici privind exercitarea, cu caracter temporar, a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice de către domnul Cristian Robert Boldea,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b) şi al art. 92 alin. (11) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Cristian Robert Boldea exercită, cu caracter temporar, funcţia publică vacantă din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 18 iunie 2013.

Nr. 247.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

privind abrogarea pct. 4 al art. 2 din Ordinul ministrului sănătăţii nr. 712/2012 pentru acreditarea în domeniul transplantului a unităţilor sanitare care pot efectua activităţi de bănci de ţesuturi şi/sau celule umane, respectiv de utilizator de ţesuturi şi/sau celule umane în scop terapeutic

 

Văzând Referatul de aprobare nr. E.N. 5.801 din 7 Iunie 2013 al Direcţiei de asistenţă medicală şi politici publice din cadrul Ministerului Sănătăţii şi Adresa Agenţiei Naţionale de Transplant nr. 592 din 27 mai 2013, înregistrată la Ministerul Sănătăţii cu nr. 33.311 din 27 mai 2013,

având în vedere prevederile titlului VI „Efectuarea prelevării şi transplantului de organe, ţesuturi şi celule de origine umană în scop terapeutic” din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

conform dispoziţiilor art. 14 din anexa la Normele metodologice de aplicare a titlului VI „Efectuarea prelevării şi transplantului de organe, ţesuturi şi celule de origine umană în scop terapeutic” din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 1.290/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. I. - Se abrogă pct. 4 al art. 2 din Ordinul ministrului sănătăţii nr. 712/2012 pentru acreditarea în domeniul transplantului a unităţilor sanitare care pot efectua activităţi de bănci de ţesuturi şi/sau celule umane, respectiv de utilizator de ţesuturi şi/sau celule umane în scop terapeutic, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 24 iulie 2012, cu modificările ulterioare.

Art. II. - Agenţia Naţională de Transplant şi Societatea Comercială „FreezeLife” - S.R.L. vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul sănătăţii,

Adrian Pană,

secretar de stat

 

Bucureşti, 10 iunie 2013.

Nr. 738.