MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 433/2013

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXV - Nr. 433         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 16 iulie 2013

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

227. - Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2013 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc

 

667. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2013 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 251 din 21 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 142 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală

 

Decizia nr. 270 din 23 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XXIV alin. (1) din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

459. - Hotărâre privind suplimentarea bugetului Curţii de Conturi pentru plata titlurilor executorii prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar

 

461. - Hotărâre privind înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al sfatului şi darea în administrarea Serviciului Român de Informaţii a unui imobil aflat în domeniul public al statului

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

919. - Ordin al ministrului transporturilor privind adoptarea amendamentelor necesare adaptării, pentru a două oară, la progresul ştiinţific şi tehnic a prevederilor anexelor la Hotărârea Guvernului nr. 1.326/2009 privind transportul mărfurilor periculoase în România

 

1.613. - Ordin al ministrului mediului şi schimbărilor climatice pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea activităţii de atestare a instituţiilor publice sau private specializate în elaborarea documentaţiilor pentru fundamentarea solicitării avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor

 

LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2013 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20 din 27 martie 2013 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 3 aprilie 2013, cu următoarele modificări şi completări:

1. La articolul 1, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(5) Oficiul are buget propriu şi este finanţat de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului. Preşedintele Oficiului are calitatea de ordonator secundar de credite.”

2. La articolul 3, după litera o) se introduce o nouă literă, litera p), cu următorul cuprins:

„p) la solicitarea altor instituţii specializate ale statului, poate participa, ca organ de specialitate, la efectuarea de verificări în domeniul jocurilor de noroc, împreună cu acestea.”

3. La articolul 4, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Prin ordin al preşedintelui se aprobă regulamentul intern, procedura de control şi procedurile de lucru ale Oficiului.”

4. La articolul 4, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

„(4) Oficiul organizează pregătirea personalului propriu direct sau poate colabora cu instituţii abilitate naţionale, din Uniunea Europeană sau internaţionale. Finanţarea activităţilor de pregătire se realizează din bugetul Oficiului, din surse puse la dispoziţie de alte instituţii sau din fondurile Uniunii Europene.”

5. După articolul 5 se introduc două noi articole, articolele 51 şi 52, cu următorul cuprins:

„Art. 51. - În exercitarea atribuţiilor, personalul cu atribuţii de control din cadrul Oficiului este învestit cu exerciţiul autorităţii publice, efectuează control operativ şi inopinat sau tematic, pe bază de ordin de serviciu şi legitimaţie de control, şi are dreptul să constate şi să sancţioneze abaterile de la dispoziţiile legale în domeniul jocurilor de noroc. Activitatea de contrai desfăşurată de Oficiu se supune reglementărilor legale în vigoare.

Art. 52. - Competenţele, actele de control şi atribuţiile personalului din cadrul Oficiului desemnat să efectueze controlul în domeniul jocurilor de noroc vor fi reglementate prin hotărâre a Guvernului sau prin ordin al preşedintelui Oficiului, după caz.”

6. La articolul 6, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

„(4) Oficiul poate să solicite Ministerului Afacerilor Interne să asigure personal specializat din cadrul poliţiei judiciare pentru asigurarea protecţiei şi siguranţei operaţiunilor desfăşurate de personalul Oficiului în realizarea actului de control. Condiţiile concrete şi modalităţile în care personalul subunităţilor specializate participă la acţiunile de control se stabilesc prin protocol încheiat între Ministerul Afacerilor Interne şi Oficiu.”

7. La articolul 8 alineatul (1), literele e), g) şi h) se modifica şi vor avea următorul cuprins:

„e) membru - membru neexecutiv numit la propunerea preşedintelui Consiliului Concurenţei;

……………………………………………………………………………………………………………

g) membru - membru neexecutiv numit la propunerea ministrului comunicaţiilor şi societăţii informaţionale;

h) membru - membru neexecutiv numit la propunerea directorului general al Biroului Român de Metrologie Legală;”.

8. La articolul 8, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (61), cu următorul cuprins:

„(61) Calitatea de membru al Comitetului se suspendă în cazul arestării sau trimiterii în judecată pentru o infracţiune în legătură cu/sau în exercitarea atribuţiilor de serviciu.”

9. La articolul 8 alineatul (7), litera f) se abrogă.

10. La articolul 9, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (7), cu următorul cuprins:

„(7) Organizarea şi funcţionarea Comitetului, precum şi regimul juridic al deciziilor acestuia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.”

11. După articolul 9 se introduce un nou articol, articolul 91, cu următorul cuprins:

„Art. 91. - (1) Pentru buna organizare şi funcţionare a Oficiului, precum şi pentru îmbunătăţirea activităţii Comitetului, preşedintele este sprijinit de un consiliu consultativ, care are rolul de informare asupra problemelor din domeniul jocurilor de noroc.

(2) Avizele Consiliului consultativ nu sunt obligatorii pentru activitatea preşedintelui, Oficiului sau Comitetului, după caz.

(3) Componenţa Consiliului consultativ, procedura de lucru, periodicitatea şedinţelor acestuia, precum şi orice alte dispoziţii privind activitatea Consiliului consultativ se stabilesc prin ordin al preşedintelui Oficiului.”

12. La articolul 13, după punctul 3 se introduce un nou punct, punctul 31, cu următorul cuprins:

„31. La articolul 12, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

«(2) Operatorii economici organizatori de jocuri de noroc vor înştiinţa Oficiul despre orice modificare, în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării, adusă datelor iniţiale în baza cărora a fost emisă licenţa de organizare a jocurilor de noroc sau autorizaţia de exploatare a jocurilor de noroc, după caz.»„

13. La articolul 13, după punctul 4 se introduce un nou punct, punctul 41, cu următorul cuprins:

„41. La articolul 15 alineatul (2), litera g) se modifică si va avea următorul cuprins:

«g) sălile de pariuri vor fi operate prin intermediul unor programe informatice independente, unice la nivelul societăţii organizatoare, indiferent de numărul de locaţii în care se desfăşoară activitatea respectivă, cu obligativitatea centralizării într-un sistem electronic central amplasat pe teritoriul României a informaţiilor care să evidenţieze fiecare terminal de joc conectat, totalul taxelor de participare colectate şi totalul premiilor acordate. Sistemul electronic central, prin grija şi pe seama organizatorului, va fi conectat cu un terminal situat la Oficiu, pus la dispoziţie gratuit de organizatori, şi va conţine sau va permite accesul la informaţii privind: totalul taxelor de participare colectate în orice zi, totalul premiilor acordate în ziua respectivă, precum şi evidenţa terminalelor interconectate în sistem (numărul acestora şi adresa la care sunt exploatate fiecare). Cu cel puţin 30 de zile înainte de obţinerea autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc, fiecare spaţiu în care se desfăşoară activitatea de pariuri trebuie să fie identificat în sistemul central. Orice modificare ulterioară va fi comunicată Oficiului cu cel puţin 15 zile înainte de a fi operaţională;»„.

14. La articolul 13, după punctul 6 se introduc trei noi puncte, punctele 61, 62 şi 63, cu următorul cuprins:

„61. La articolul 16, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

«Art. 16. - (1) Operatorii economici care deţin licenţă de organizare a jocurilor de noroc şi exploatează, pe bază de autorizaţie de exploatare a jocurilor de noroc, jocuri tip slot-machine, pot organiza sisteme de tip „jack-pot” prin interconectarea jocurilor tip slot-machine dintr-o locaţie, dacă se utilizează sisteme de joc de tip „mistery”, sau a aparatelor de acelaşi tip, dacă se utilizează sisteme de joc de tip „progresiv”. Organizatorii sistemelor de tip Jack-pot”, pentru fiecare sistem, vor notifica acest fapt Oficiului cu cel puţin 10 zile înainte de data de începere a exploatării activităţii, precum şi seriile jocurilor tip slot-machine interconectate în sistem şi locaţia/locaţiile în care sunt exploatate acestea.»

62. La articolul 16, după alineatul (4) se introduc patru noi alineate, alineatele (5)-(8), cu următorul cuprins:

«(5) Cluburile de poker sunt săli (locaţii) specializate, în care se desfăşoară exclusiv între participanţi jocuri de noroc cu cărţi de joc, denumite „poker”. Pentru activitatea de club de poker, organizatorii vor solicita licenţă şi autorizaţie de la Oficiu, cu respectarea prevederilor legale în vigoare care reglementează jocurile de noroc caracteristice activităţii cazinourilor.

(6) Organizatorii care deţin licenţa de organizare a cluburilor de poker pot organiza turnee de poker în afara locaţiilor autorizate, cu condiţia notificării Oficiului, cu cel puţin 30 de zile înainte, cu privire la locaţia în care urmează să se desfăşoare turneul, perioada de desfăşurare, taxa de participare şi intervalul orar de desfăşurare.

(7) Numărul minim de mese exploatate de un organizator al unui club de poker este de 10 pentru locaţiile din Bucureşti şi 5 pentru locaţiile din ţară.

(8) Taxa aferentă licenţei pentru clubul de poker este de 50.000 lei/an, iar taxa aferentă autorizaţiei este de 25.000 lei/lună/locaţie, pentru municipiul Bucureşti, respectiv 10.000 lei/lună/locaţie pentru locaţiile din ţară.»

63. La articolul 18, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

«(4) Compania Naţională „Loteria Română” - S.A. poate organiza şi exploata activităţile pentru care, potrivit alin. (1), deţine exclusivitate, în comun cu alte loterii naţionale afiliate la European State Lotteries and Toto Association şi/sau alţi organizatori de jocuri de noroc autorizaţi.»„

15. La articolul 13, după punctul 7 se introduce un nou punct, punctul 71, cu următorul cuprins:

„71. La articolul 20, alineatele (1), (2), (4) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

«Art. 20. - (1) Operatorii economici care produc în România, importă sau realizează achiziţii intracomunitare în România, astfel cum acestea sunt definite în Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, de mijloace de joc, în scopul comercializării sau utilizării, sub orice formă, pe teritoriul României, sunt obligaţi ca în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării operaţiunilor respective în documentele contabile, conform prevederilor Legii contabilităţii nr. 8271991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, să declare aceste mijloace de joc Oficiului, conform prevederilor normelor de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

(2) Introducerea pe teritoriul României de mijloace de joc sub orice altă formă decât cele prevăzute la alin. (1) se declară cu 15 zile lucrătoare înainte de realizarea operaţiunii Oficiului, în condiţiile stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă, şi se poate realiza numai în condiţiile în care se face dovada înregistrării declaraţiei respective la registratura Oficiului.

……………………………………………………………………………………………………………

(4) Operatorii economici care vând sau cumpără mijloace de joc sunt obligaţi să declare mijloacele de joc care fac obiectul tranzacţiei Oficiului, conform prevederilor normelor de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă, în termen de 15 zile lucrătoare de la realizarea acesteia.

(5) Deţinătorii de drept ai mijloacelor de joc care au făcut anterior obiectul autorizării şi care, indiferent de motivele care stau la baza acestei decizii (casare, export, stocare, conservare etc.), nu mai doresc să exploateze sau să pună la dispoziţie, sub orice formă, respectivele mijloace de joc sunt obligaţi să declare aceste mijloace de joc Oficiului, conform prevederilor normelor de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă, în termen de 15 zile lucrătoare de la data expirării autorizaţiilor de exploatare a jocurilor de noroc.»„

16. La articolul 13, punctul 14 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„14. În tot cuprinsul ordonanţei de urgenţă, sintagma «Comisia de autorizare a jocurilor de noroc» se înlocuieşte cu sintagma «Comitetul de supraveghere», sintagma «direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Finanţelor Publice» se înlocuieşte cu sintagma «Direcţia generală de autorizare jocuri de noroc» şi sintagma «Ministerul Finanţelor Publice» se înlocuieşte cu sintagma «Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc».”

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

PREŞEDINTELE SENATULUI

GEORGE-CRIN LAURENŢIU ANTONESCU

 

Bucureşti, 15 iulie 2013.

Nr. 227.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2013 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2013 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 11 iulie 2013.

Nr. 667.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 251

din 21 mai 2013

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 142 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 142 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Crucea Nordului” - S.R.L din Poiana Stampei, judeţul Suceava, în Dosarul nr. 1.423/334/2012 al Judecătoriei Vatra Dornei. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 134D/2013.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, sens în care face referire la Decizia nr. 827/2012.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin încheierea din 6 februarie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 1.423/334/2012, Judecătoria Vatra Dornei a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 142 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Crucea Nordului” - S.R.L. din Poiana Stampei, judeţul Suceava, cu ocazia soluţionării unei contestaţii la executare.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia arată că perimarea este o sancţiune de drept civil prin care este sancţionată pasivitatea creditorului ce nu stăruie în executarea silită, lăsând-o în nelucrare o perioadă de timp prea mare, efectul perimării fiind desfiinţarea executării silite. Deşi această instituţie a fost creată pentru a asigura stabilitatea circuitului civil şi securitatea raporturilor juridice, prin faptul că executarea silită fiscală nu se perimează, se acordă posibilitatea organelor fiscale să lase aceste executări silite în nelucrare perioade lungi de timp şi a emite acte de executare la intervale mari de timp, pentru ca ulterior să culeagă nişte creanţe fiscale oneroase, însoţite de multe accesorii (penalităţi, dobânzi şi majorări de întârziere), ceea ce contravine art. 56 din Constituţie. Se poate ajunge în situaţia ca un debitor fiscal să suporte o răspundere fiscală mai grea decât un infractor, care poartă o răspundere penală de care, la un moment dat, după împlinirea termenului de prescripţie, poate fi exonerat. Interesul general dă posibilitatea statului să instituie reguli derogatorii de la dreptul comun, acest drept al statului fiind deja valorificat de acesta în materia răspunderii fiscale prin prelungirea cu doi ani a termenului general de prescripţie al creanţelor fiscale, care este, potrivit normelor în materie, de 5 ani, faţă de 3 ani, cât este termenul general de prescripţie potrivit dreptului comun.

Judecătoria Vatra Dornei apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Prin dispoziţiile criticate se instituie, în materia executării creanţelor fiscale, un regim derogatoriu de la dreptul comun, prin aceea că se prevede neperimarea executării silite a acestor creanţe. Această derogare este în deplin acord cu art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia „competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege”. Legiuitorul este îndreptăţit să stabilească norme de procedură derogatorii de la regulile generale, determinate de anumite situaţii speciale. În cazul de faţă, situaţia specială a fost determinată de faptul că obiectul executării silite îl constituie încasarea creanţelor fiscale ce constituie surse ale bugetului de stat, ceea ce reprezintă un interes general.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, face referire la Decizia nr. 424 din 13 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.029 din 21 noiembrie 2005, şi la Decizia nr. 432 din 21 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.176 din 13 decembrie 2004, prin care Curtea Constituţională a constatat că dispoziţiile art. 142 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 sunt constituţionale.

Avocatul Poporului apreciază că nu poate fi reţinută critica de neconstituţionalitate, întrucât plata impozitelor sau a contribuţiilor reprezintă o îndatorire atât a persoanelor fizice, cât şi a persoanelor juridice. În considerarea unor situaţii deosebite legiuitorul poate institui reguli speciale de procedură care derogă de la regulile generale. Este indiscutabil faptul că încasarea impozitelor şi taxelor constituie sursa principală de venituri a statului, fiind una dintre expresiile cele mai evidente ale apărării intereselor naţionale pe plan financiar. Doar în cazul în care dispune de aceste resurse bugetare, statul îşi va putea îndeplini obligaţiile sale faţă de cetăţeni şi agenţii economici.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 142 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007, cu următorul conţinut: „Executarea silită a creanţelor fiscale nu se perimează.

În susţinerea neconstituţionalităţi i acestor dispoziţii, autoarea excepţiei invocă prevederile constituţionale ale art. 56 alin. (2) referitor la aşezarea justă a sarcinilor fiscale,

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, prin Decizia 283 din 11 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 435 din 10 iunie 2008, a reţinut că neperimarea executării silite a creanţelor fiscale, reglementare derogatorie de la dreptul comun, este în deplin acord cu art. 126 alin. (2) din Constituţie, în temeiul căruia legiuitorul este îndreptăţit să stabilească norme de procedură derogatorii de la regulile generale, determinate de anumite situaţii speciale. În cazul de faţă, situaţia specială a fost determinată de faptul că obiectul executării silite îl constituie încasarea creanţelor fiscale ce constituie surse ale bugetului de stat, ceea ce reprezintă un interes general.

Totodată, prin Decizia nr. 513 din 8 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 26 iunie2008, Curtea a constatat că existenţa unei obligaţii exprese a fiecărui cetăţean de a contribui prin impozite şi taxe la cheltuielile publice, prevăzută la art. 56 alin. (1) din Constituţie, şi a unei obligaţii a statului de a proteja interesele naţionale în activitatea financiară, conform art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituţie, este justificată de necesitatea asigurării certitudinii în constituirea ritmică a resurselor financiare ale statului. Astfel, este în afara de orice îndoială că încasarea impozitelor şi taxelor constituie sursa principală de venituri a statului, fiind una dintre expresiile cele mai evidente ale apărării intereselor naţionale pe plan financiar. Numai dacă dispune de aceste resurse bugetare, statul va fi în măsură să îşi îndeplinească obligaţiile sale faţă de cetăţeni şi agenţii economici, care au fost stabilite în art. 135 alin. (2| lit. a) şi b) din Constituţie.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie, soluţia şi considerentele deciziilor amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Comercială „Crucea Nordului” - S.R.L. din Poiana Stampei, judeţul Suceava, în Dosarul nr. 1.423/334/2012 al Judecătoriei Vatra Dornei şi constată că dispoziţiile art. 142 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 9272003 privind Codul de procedură fiscală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Vatra Dornei şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 21 mai 2013.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Mariţiu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 270

din 23 mal 2013

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XXIV alin. (1) din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XXIV alin. (1) din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, excepţie ridicată de Ion Băluţă în Dosarul nr. 1.828/223/2011 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.496D/2012.

La apelul nominal, pentru autorul excepţiei răspunde avocatul Gheorghe Florea, iar, pentru partea Societatea Comercială SMR - S.A. din Balş, se prezintă apărătorul ales Gheorghe Ionescu, ambii cu împuterniciri avocaţiale la dosar. Lipseşte cealaltă parte, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Preşedintele acordă cuvântul avocatului autorului excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia, reiterând argumentele invocate în faţa Curţii de Apel Piteşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie. În acest sens, avocatul Gheorghe Florea arată că dispoziţiile art. XXIV alin. (1) din Legea nr. 202/2010 încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi ale art. 124 alin. (2) referitor la unicitatea, imparţialitatea si egalitatea justiţiei, deoarece hotărârile pronunţate în cauzele penale aflate în curs la data intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010, dar soluţionate ulterior acestei date, nu sunt supuse căilor de atac, motivelor şi termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul. În plus faţă de sesizarea iniţială, invocă şi încălcarea art. 53 din Constituţie privind condiţiile şi limitele restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, text constituţional invocat şi prin note scrise depuse anterior la dosarul prezentei cauze.

Avocatul Gheorghe Ionescu, pentru partea Societatea Comercială SMR - SA. din Balş, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XXIV alin. (1)din Legea nr. 202/2010, întrucât legiuitorul poate limita numărul căilor de atac, cu respectarea prevederilor art. 2 paragraful 1 privind dreptul la două grade de jurisdicţie în materie penală din Protocolul nr. 7 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, şi solicită cheltuieli de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece dispoziţiile art. XXIV alin. (1) din Legea nr. 202/2010 dau eficienţă principiului tempus regii actum, potrivit căruia legea aplicabilă este legea în vigoare la momentul efectuării actului, şi răspund necesităţii accelerării justiţiei. Totodată, textul de lege criticat nu creează discriminare şi nu desfiinţează dreptul la apărare, întrucât recursul, ca şi cale unică de atac, este devolutiv integral, instanţa de control judiciar luând în considerare toate motivele de fapt şi de drept.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin încheierea din 30 octombrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 1.828/223/2011, Curtea de Apel Piteşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XXIV alin. (1) din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor.

Excepţia a fost ridicată de Ion Băluţă cu ocazia soluţionării recursului într-o cauză penală, în care prima instanţă a fost sesizată anterior intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010, iar hotărârea a fost pronunţată după această dată.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. XXIV alin. (1) din Legea nr. 202/2010 încalcă egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, dreptul la un proces echitabil, unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea justiţiei, întrucât hotărârile pronunţate în cauzele penale aflate în curs la data intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010, dar soluţionate ulterior acestei date, nu sunt supuse căilor de atac, motivelor şi termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul. Arată că apelul, în considerarea caracterului său devolutiv integral - şi în fapt, şi în drept -, reprezintă o nouă judecată în fond efectuată de instanţa imediat superioară, iar acest drept al inculpatului este un drept fundamental care nu poate fi înlăturat printr-o dispoziţie procedurală, având, pe deasupra, şi caracter tranzitoriu. În acelaşi timp, instituţia procesuală a căilor de atac este şi o incontestabilă garanţie a dreptului la apărare pentru inculpaţi, garanţie de care aceştia au cunoştinţă încă din momentul declanşării procesului penal, aşa încât, prin succesiunea în timp a legilor de procedură penală, nu poate fi ştirbită o astfel de garanţie. Potrivit dispoziţiilor de lege criticate, beneficiul dreptului de control judiciar, prin folosirea şi a căii ordinare intermediare de atac a apelului aparţine doar unei anumite categorii de inculpaţi, care este stabilită arbitrar în funcţie de momentul pronunţării hotărârii în primă instanţă. În acest fel, inculpaţii aflaţi în curs de judecată la prima instanţă sunt discriminaţi în raport cu destinatarii normei criticate, fiind exceptaţi de la controlul judiciar prin apel, deşi aveau recunoscut legal acest drept la momentul sesizării instanţei, cu toate că nu le sunt imputabile aspectele legate de celeritatea procesului. În acest sens, face trimitere la deciziile Curţii Constituţionale nr. 86/2003 şi nr. 89/2003 referitoare la neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 543/2002 privind graţierea unor pedepse şi înlăturarea unor măsuri şi sancţiuni, precum şi la Decizia nr. 573/2011 cu privire la neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 741 din Codul penal introduse prin aceeaşi Lege nr. 202/2010. Consideră că şi în cazul de faţă se aduce atingere principiilor prevăzute de art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (3) şi art. 124 alin. (2) din Constituţie, întrucât este stabilit un criteriu aleatoriu şi exterior persoanei inculpatului pentru a i se menţine sau suprima parţial dreptul la căile de atac anterior prevăzute de lege. Mai arată că şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în jurisprudenţa sa că orice diferenţă de tratament făcută de stat între indivizi trebuie să îşi găsească o justificare obiectivă şi rezonabilă, pentru că, altfel, în situaţii egale tratamentul juridic aplicat nu poate fi diferit [cauzele Marckx împotriva Belgiei, 1979, şi Maszni împotriva României, 2006].

Curtea de Apel Piteşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile de lege criticate nu aduc nicio atingere prevederilor din Constituţie invocate de autorul excepţiei. Faptul că, în speţă, părţile pot utiliza numai calea de atac a recursului împotriva hotărârii pronunţate de prima instanţă nu creează dezavantaje sau discriminări procesuale în raport cu părţile care, potrivit legii, în alte situaţii procesuale, ar putea utiliza şi calea de atac a apelului. Recursul în această procedură are caracter devolutiv, părţile putând propune probe şi formula apărări, iar instanţa de control judiciar urmează a examina hotărârea de fond sub toate aspectele de legalitate şi temeinicie. Face trimitere, în acest sens, la deciziile Curţii Constituţionale nr. 190/2012, nr. 198/2012, nr. 477/2012 şi nr. 612/2012.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile art. XXIV alin. (1) din Legea nr. 202/2010 nu încalcă prevederile constituţionale invocate de autorul excepţiei. Arată că, pe de o parte, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, stabilirea competenţei instanţelor judecătoreşti şi a procedurii de judecată reprezintă atributul exclusiv al legiuitorului, iar, pe de altă parte, faptul că partea nu mai poate exercita calea de atac a apelului, ci doar calea de atac integral devolutivă a recursului, nu este de natură să afecteze drepturile şi garanţiile sale procesuale. Invocă, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 612/2012.

Avocatul Poporului precizează că îşi menţine punctul de vedere reţinut în deciziile Curţii Constituţionale nr. 190/2012, nr. 226/2012, nr. 330/2012, nr. 477/2012 şi nr. 612/2012, în sensul că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, susţinerile autorului excepţiei şi părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele;

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. XXIV alin. (1) din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010, care au următorul cuprins: „Hotărârile pronunţate în cauzele penale înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse căilor de atac, motivelor şi termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.

În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi ale art. 124 alin. (2) referitor la unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea justiţiei.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. XXIV alin. (1) din Legea nr. 202/2010 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate prin raportare la aceleaşi prevederi din Constituţie, invocate şi în prezenta cauză, şi faţă de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 612 din 12 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 30 iunie 2012, Curtea a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XXIV alin. (1) din Legea nr. 202/2010 şi a statuat că este recunoscut de principiu că impunerea prin lege a unor exigenţe, cum ar fi instituirea unor termene sau condiţii procesuale pentru valorificarea de către titular a dreptului său subiectiv, are o indiscutabilă justificare prin prisma finalităţii urmărite, constând în limitarea în timp a stării de incertitudine în derularea raporturilor juridice şi în restrângerea posibilităţilor de exercitare abuzivă a respectivului drept. Prin intermediul lor se asigură ordinea de drept, indispensabilă pentru valorificarea drepturilor proprii, cu respectarea atât a intereselor generale, cât şi a drepturilor şi intereselor legitime ale celorlalţi titulari, cărora statul este ţinut, în egală măsură, să ie acorde ocrotire.

Cu acelaşi prilej, Curtea a reţinut că, având dezlegarea constituţională să procedeze ca atare, legiuitorul trebuie să fie preocupat ca exigenţele astfel instituite să fie îndeajuns de rezonabile încât să nu antreneze o restrângere excesivă a exerciţiului vreunui drept, de natură să pună sub semnul întrebării însăşi existenţa acestuia (a se vedea în acest sens Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011).

Durata procesului şi finalizarea acestuia depind adesea de o serie de factori, cum sunt: gradul de operativitate a organelor judiciare; incidente legate de îndeplinirea procedurii de citare; complexitatea cazului şi alte împrejurări care pot să întârzie soluţionarea cauzei (de exemplu, în situaţia disjungerii cauzei faţă de un coautor, acesta, graţie întârzierii finalizării fazei de urmărire penală, spre deosebire de celălalt coautor, poate apela la procedura simplificată prevăzută de art. 3201 din Codul de procedură penală). De asemenea, în numeroase cazuri, durata proceselor nu depinde numai de atitudinea părţilor care pot formula sau nu diverse cereri sau se pot afla în situaţii de natură obiectivă, ci se datorează unor alte circumstanţe, care ţin de organizarea justiţiei şi de gradul de încărcare a activităţii parchetelor şi instanţelor.

Potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, Parlamentul are competenţa exclusivă de a reglementa prin lege procedura de judecata. Reglementarea unei noi proceduri ce urmăreşte accelerarea soluţionării proceselor nu încalcă principiul egalităţii şi nediscriminării, decât dacă prevede un tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă şi rezonabilă, sau dacă există o disproporţie între mijloacele folosite şi scopul urmărit. Or, în acest caz legiuitorul a ales ca aplicarea căilor de atac prevăzute de legea nouă să fie făcută în funcţie de data pronunţării hotărârilor penale, astfel încât legea nouă urmează a se aplica în mod egal tuturor persoanelor faţă de care au fost pronunţate hotărâri judecătoreşti ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010. Criteriul ales este obiectiv şi rezonabil, constituind, în acelaşi timp, o garanţie în privinţa previzibilităţii normelor procedural penale aplicabile în cazul proceselor penale pendinte. Prin urmare, dispoziţiile art. XXIV alin. (1) din Legea nr. 202/2010 nu contravin principiului egalităţii în drepturi, fiind operante pentru toţi inculpaţii aflaţi în aceeaşi situaţie juridică şi pe deplin aplicabile în virtutea principiului tempus regit actum.

În plus, Curtea a mai constatat că nu poate fi primită nici critica referitoare la încălcarea celorlalte prevederi constituţionale invocate, deoarece dispoziţiile de lege criticate nu conţin norme care să aducă atingere dreptului la un proces echitabil sau principiului unicităţii, imparţialităţii şi egalităţii justiţiei, aplicându-se în mod unitar tuturor persoanelor aflate în aceeaşi ipoteză juridică, fără niciun fel de discriminare pe considerente arbitrare.

În acelaşi sens sunt şi Decizia nr. 986 din 22 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 17 ianuarie 2013, şi Decizia nr. 137 din 7 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 228 din 20 aprilie 2013.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate pronunţată de Curte prin deciziile mai sus menţionate, precum şi considerentele care au fundamentat-o îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

În ceea ce priveşte solicitarea autorului excepţiei de a extinde critica şi asupra unui alt temei constituţional, şi anume art. 53 din Legea fundamentală - potrivit notelor scrise depuse înainte de data dezbaterilor şi susţinerilor din şedinţa de judecată -, Curtea constată că o atare solicitare nu poate fi reţinută. Astfel, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti [...]”, iar alin. (4) al aceluiaşi articol prevede că „Sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, si va fi însoţită de dovezile depuse de părţi [...]”. Temeiurile excepţiei de neconstituţionalitate sunt, aşadar, cele precizate prin încheierea de sesizare a instanţei de judecată în faţa căreia a fost invocată excepţia, astfel că în faţa Curţii Constituţionale nu pot fi invocate alte temeiuri ale excepţiei decât cele stabilite prin încheierea de sesizare. O extindere a acestora de către instanţa de contencios constituţional ar echivala cu sesizarea din oficiu a Curţii Constituţionale, ceea ce depăşeşte cadrul legal stabilit de Legea nr. 47/1992. De altfel, jurisprudenţa Curţii Constituţionale a statuat că invocarea în faţa Curţii, în cadrul unei excepţii de neconstituţionalitate, a unui alt temei, care nu are nicio legătură cu cel invocat în sesizare şi nici nu este o dezvoltare a acestuia, are semnificaţia ridicării unei excepţii direct în faţa Curţii, eludându-se, astfel, prevederile art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 10 alin. (2) şi ale art. 29 alin. (1)-(4) din Legea nr. 47/1992 (a se vedea Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012).

În fine, referitor la solicitarea avocatului părţii Societatea Comercială SMR - SA. din Balş de a i se acorda cheltuieli de judecată, Curtea constată, în temeiul art. 14 din Legea nr. 47/1992, că aceasta nu poate fi primită, deoarece regulile de procedură civilă referitoare la acordarea cheltuielilor de judecată nu sunt compatibile cu natura procedurii în faţa Curţii Constituţionale.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ion Băluţă în Dosarul nr. 1.828/223/2011 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie şi constată că dispoziţiile art. XXIV alin. (1) din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Piteşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 23 mai 2013.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puică

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind suplimentarea bugetului Curţii de Conturi pentru plata titlurilor executorii prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 52 alin. (2) din Legea bugetului de stat pe anul 2013 nr. 5/2013,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă suplimentarea bugetului Curţii de Conturi, pe anul 2013, la capitolul 51.01 „Autorităţi şi acţiuni externe”, titlul „Cheltuieli de personal”, cu suma de 2,300 mii lei, din suma globală prevăzută cu această destinaţie în bugetul Ministerului Finanţelor Publice - „Acţiuni generale”.

Art. 2. - Sumele alocate potrivit prezentei hotărâri vor fi utilizate numai pentru plata titlurilor executorii care intră sub incidenţa prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011.

Art. 3. - Ministerul Finanţelor Publice este autorizat să introducă, la propunerea ordonatorului principal de credite, modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat şi în volumul şi structura bugetului Curţii de Conturi pe anul 201*3.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Preşedintele Curţii de Conturi,

Nicolae Văcăroiu

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

 

Bucureşti, 10 iulie 2013.

Nr. 459.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi darea în administrarea Serviciului Român de Informaţii a unui imobil aflat în domeniul public al statului

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 867 alin. (1) şi art. 868 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 20 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi darea în administrarea Serviciului Român de Informaţii a unui imobil având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, trecut în domeniul public al statului prin Hotărârea nr. 137 din 8 aprilie 2013 a Consiliului Local al Municipiului Brăila, judeţul Brăila.

Art. 2. - Predarea-preluarea imobilului transmis potrivit art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părţile interesate, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 3. - Serviciul Român de Informaţii îşi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenta cantitativ-valorică si, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, va opera modificările corespunzătoare în cadrul anexei nr. 43 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Directorul Serviciului Român de Informaţii,

George-Cristian Maior

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

p. Viceprim-ministru,

Ilie Botoş,

secretar de stat

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

 

Bucureşti, 10 iulie 2013.

Nr. 461.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale Imobilului care se înscrie în Inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi care se dă în administrarea Serviciului Român de Informaţii

 

Locul unde este situat imobilul

Persoana juridică de la care se transmite imobilul

Persoana juridică la care se transmite imobilul

Caracteristicile tehnice ale imobilului

Valoarea de inventar

 

 

 

Nr. carte funciară şi nr. cadastral

Suprafaţa terenului

 

Municipiul Brăila,

Şoseaua Râmnicu Sărat nr. 88,

judeţul Brăila

Municipiul Brăila, din administrarea Consiliului Local al Municipiului Brăila, judeţul Brăila

Statul român, în administrarea Serviciului Român de Informaţii

CUI 4204305

Cartea funciară nr. 81581 Brăila, nr. cadastral 1506

8.813,41 mp

1.875.736 lei

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

 

ORDIN

privind adoptarea amendamentelor necesare adaptării, pentru a două oară, la progresul ştiinţific şi tehnic a prevederilor anexelor la Hotărârea Guvernului nr. 1.326/2009 privind transportul mărfurilor periculoase în România

În temeiul prevederilor art. 10 din Hotărârea Guvernului nr. 1.326/2009 privind transportul mărfurilor periculoase în România, precum şi ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 24/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor,

ministrul transporturilor emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se adoptă amendamentele necesare adaptării, pentru a două oară, la progresul ştiinţific şi tehnic a prevederilor anexelor fa Hotărârea Guvernului nr. 1.326/2009 privind transportul mărfurilor periculoase în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 815 din 27 noiembrie 2009, după cum urmează:

1. Anexa nr. 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Anexa nr. 1

A.D.R.

Anexele A şi B la A.D.R., aplicabil de la 1 ianuarie 2013, înţelegându-se că sintagma «parte contractantă» se înlocuieşte, după caz, cu sintagma «stat membru».”

2. În anexa nr. 2, secţiunea 2.1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„2.1. R.I.D.*

Anexa la R.I.D., care figurează în anexa C la COTIF, aplicabil de la 1 ianuarie 2013, înţelegându-se că sintagma «stat contractant la RID» se înlocuieşte cu sintagma «stat membru», după caz.”

3. În anexa nr. 3, secţiunea 3.1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„3.1. A.D.N.

Regulamentele anexate la A.D.N., aplicabil de la 1 ianuarie 2013, precum şi art. 3 lit. f) şi h) şi art. 8 alin. (1) şi (3) din A.D.N., înţelegându-se că sintagma «parte contractantă» se înlocuieşte, după caz, cu sintagma «stat membru».”

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

*

Prezentul ordin transpune Directiva 2012/45/UE a Comisiei din 3 decembrie 2012 de adaptare, pentru a două oară, la progresul ştiinţific şi tehnic, a anexelor la Directivă 200&/68/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind transportul interior de mărfuri periculoase, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 332 din 4 decembrie 2012.

 

p. Ministrul transporturilor,

Cristian Ghibu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 3 iulie 2013.

Nr. 919.

MINISTERUL MEDIULUI ŞI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE

 

ORDIN

pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea activităţii de atestare a instituţiilor publice sau private specializate în elaborarea documentaţiilor pentru fundamentarea solicitării avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 224.189/AA din 17 mai 2013 al Direcţiei de control şi management al riscului la inundaţii şi al siguranţei barajelor,

în baza prevederilor art. 52 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 5 pct. IV subpct. 53 şi 54 din Hotărârea Guvernului nr. 48/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice şi pentru modificarea unor acte normative în domeniul mediului şi schimbărilor climatice,

în temeiul art. 13 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 48/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice şi pentru modificarea unor acte normative în domeniul mediului şi schimbărilor climatice,

ministrul mediului şi schimbărilor climatice emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul privind organizarea activităţii de atestare a instituţiilor publice sau private specializate în elaborarea documentaţiilor pentru fundamentarea solicitării avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor, prevăzut în anexa care face parte integranta din prezentul ordin.

Art. 2. - Direcţia de control şi management al riscului la inundaţii şi al siguranţei barajelor din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice şi Administraţia Naţională „Apele Române” vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 3.298/2012 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea activităţii de atestare a instituţiilor publice sau private specializate în elaborarea documentaţiilor pentru fundamentarea solicitării avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 664 din 20 septembrie 2012, se abrogă,

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul mediului şi schimbărilor climatice,

Rovana Plumb

 

Bucureşti, 28 iunie 2013.

Nr. 1.613.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

privind organizarea activităţii de atestare a instituţiilor publice sau private specializate în elaborarea documentaţiilor pentru fundamentarea solicitării avizului de gospodărire a apelor si a autorizaţiei de gospodărire a apelor

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - Prezentul regulament stabileşte procedura de atestare de către Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice a instituţiilor publice sau private specializate în elaborarea documentaţiilor pentru fundamentarea solicitării avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor şi asigură cadrul organizatoric şi regulile unitare pentru atestarea capacităţii tehnico-profesionale a solicitanţilor.

Art. 2. - Atestarea instituţiilor publice sau private are drept scop verificarea capacităţii tehnico-economice a acestora de a îndeplini cerinţele tehnice şi de calitate în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. 3. - Atestarea instituţiilor publice sau private specializate în elaborarea documentaţiilor pentru fundamentarea solicitării avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor se realizează de către Comisia de atestare, care se organizează şi funcţionează în conformitate cu prevederile prezentului regulament.

 

CAPITOLUL II

Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Comisiei de atestare

 

Art. 4. - (1) Comisia de atestare se organizează şi funcţionează în cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice.

(2) Componenţa Comisiei de atestare este următoarea:

a) secretarul de stat care coordonează activitatea de gospodărire a apelor din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice;

b) directorul Direcţiei de control şi management al riscului la inundaţii şi al siguranţei barajelor din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice;

c) directorul adjunct al Direcţiei de control şi management al riscului la inundaţii şi al siguranţei barajelor din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice;

d) directorul Direcţiei de management şi control al resurselor de apă şi piscicole din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice;

e) directorul general al Administraţiei Naţionale „Apele Române”;

f) directorul Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor;

g) directorul Direcţiei managementul resurselor de apă din cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române”;

h) un cadru didactic universitar de specialitate;

i) şeful Biroului inspecţia apelor din cadrul Administraţiei Naţionale .Apele Române”.

(3) Secretariatul tehnic al Comisiei de atestare este format din 2 membri, specialişti din cadrul Direcţiei de control şi management al riscului la inundaţii şi al siguranţei barajelor.

Art. 5. - Componenţa nominală a Comisiei de atestare şi a Secretariatului tehnic se aprobă prin ordin al ministrului mediului şi schimbărilor climatice.

Art. 6. - (1) Preşedintele Comisiei de atestare este secretarul de stat care coordonează activitatea de gospodărire a apelor din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice

(2) Pentru buna desfăşurare a şedinţelor Comisiei de atestare, preşedintele Comisiei de atestare numeşte un vicepreşedinte din rândul membrilor Comisiei de atestare.

Art. 7. - (1) Preşedintele Comisiei de atestare are următoarele atribuţii:

a) aprobă graficele cu programarea şedinţelor Comisiei de atestare;

b) conduce lucrările şedinţelor Comisiei de atestare;

c) semnează, în conformitate cu hotărârile Comisiei de atestare, certificatele de atestare sau, după caz, comunicările de respingere motivată a cererilor de atestare.

(2) Vicepreşedintele Comisiei de atestare are următoarele atribuţii:

a) urmăreşte şi coordonează desfăşurarea activităţilor secretariatului Comisiei de atestare;

b) urmăreşte prezenţa membrilor Comisiei de atestare la şedinţele acesteia;

c) conduce, în lipsa preşedintelui, şedinţele Comisiei de atestare.

(3) Secretariatul tehnic al Comisiei de atestare are următoarele atribuţii:

a) evaluează documentaţiile întocmite de instituţiile publice sau private, în prezenţa reprezentantului legal ori a persoanei împuternicite de acesta, în conformitate cu cerinţele prezentului regulament;

b) înregistrează numai documentaţiile complete întocmite de instituţiile publice sau private, în conformitate cu cerinţele prezentului regulament;

c) programează, la propunerea preşedintelui Comisiei de atestare, şedinţele acesteia;

d) convoacă reprezentantul legai al instituţiei publice sau private pentru interviu;

e) convoacă membrii Comisiei de atestare la şedinţe;

f) întocmeşte un referat în care se va specifica dacă instituţia publică sau privată solicitantă a elaborat lucrări de bună calitate în domeniul gospodăririi apelor, pe baza recomandărilor primite din partea beneficiarilor pentru fiecare lucrare;

g) întocmeşte procesele-verbale ale şedinţelor Comisiei de atestare;

h) redactează certificatele de atestare obţinute în urma interviului de către instituţiile publice sau private;

i) păstrează documentele Comisiei de atestare şi asigură arhivarea acestora.

Art. 8. - (1) Comisia de atestare funcţionează legal în prezenţa a cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor săi. Şedinţele Comisiei de atestare sunt conduse de preşedinte sau, în absenţa acestuia, de vicepreşedinte.

(2) Hotărârile Comisiei de atestare se iau cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor prezenţi. Voturile se consemnează nominal în procesul-verbal al şedinţei.

Art. 9. - Comisia de atestare răspunde în solidar de desfăşurarea corespunzătoare a lucrărilor, având următoarele responsabilităţi:

a) examinează cererile şi documentaţiile prezentate pentru atestare de către instituţiile publice sau private;

b) hotărăşte eliberarea certificatelor de atestare, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 5;

c) hotărăşte respingerea cererilor de atestare care nu întrunesc condiţiile de atestare prevăzute în prezentul regulament.

Art. 10. - Membrii Comisiei de atestare au următoarele drepturi şi obligaţii:

a) să participe la şedinţele Comisiei de atestare, cu drept de vot direct;

b) să semneze procesele-verbale întocmite la fiecare şedinţă;

c) să solicite consemnarea în procesele-verbale ale şedinţelor a opiniilor şi punctelor de vedere separate faţă de hotărârile adoptate;

d) să nu divulge date şi informaţii de care iau cunoştinţă în cadrul procesului de atestare;

e) să nu fie soţ, soţie, rudă sau afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu oricare dintre solicitanţii atestării;

f) în cazul în care unul dintre membrii Comisiei de atestare se va afla în situaţie de incompatibilitate, va fi înlocuit cu o altă persoană din cadrul aceleiaşi instituţii, care să îndeplinească condiţiile cerute.

 

CAPITOLUL III

Domeniile de atestare

 

Art. 11. - Domeniile pentru care Comisia de atestare este abilitată să ateste instituţii publice sau private sunt următoarele:

a) întocmirea studiilor hidrologice;

b) întocmirea studiilor hidrogeologice;

c) întocmirea studiilor de gospodărire a apelor;

d) elaborarea documentaţiilor pentru obţinerea avizului/autorizaţiei de gospodărire a apelor.

 

CAPITOLUL IV

Condiţii de atestare a instituţiilor publice sau private

 

Art. 12. - Atestarea instituţiilor publice sau private specializate în elaborarea documentaţiilor pentru fundamentarea solicitării avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor se solicită şi se acordă cu respectarea domeniilor cuprinse în prezentul regulament,

Art. 13. - În vederea atestării, instituţiile publice sau private interesate vor depune la Direcţia de control şi management al riscului la inundaţii şi al siguranţei barajelor din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice un dosar de atestare care va cuprinde, m copie (egalizată sau cu prezentarea originalului şi copiilor în vederea confruntării şi verificării concordanţelor, următoarele documente:

a) cerere-tip pentru obţinerea atestării, prevăzută în anexa nr. 1, cu specificarea domeniilor în care se solicită atestarea. Activităţile pentru care se solicită atestarea trebuie să fie conforme cu cele prevăzute în Clasificarea activităţilor din economia naţională;

b) copia actului de identitate al reprezentantului legal al instituţiei publice sau private;

c) documente care atestă personalitatea juridică a solicitantului:

- statutul ori hotărârea de înfiinţare a instituţiei publice sau private;

- certificatul de înregistrare fiscală emis de organul fiscal teritorial;

d) memoriu de activitate al instituţiei publice sau private în domeniile solicitate, în care lucrările menţionate sunt însoţite de recomandări din partea beneficiarilor;

e) documente care să ateste calificările profesionale, instruirea relevantă şi experienţa profesională ale personalului de specialitate angajat al instituţiei, prevăzute în anexa nr. 2:

- curriculum vitae - elocvent pentru domeniul solicitat;

- copie de pe diploma de studii universitare;

f) documente care să certifice faptul că specialiştii au încheiat una dintre următoarele forme de colaborare cu instituţia publică sau privată:

1. contract individual de muncă, pe perioadă nedeterminată sau pe perioadă determinată de cel puţin 3 ani, înregistrat la inspectoratul teritorial de muncă; sau

2. contract de colaborare cu persoană fizică sau persoană fizică autorizată, înregistrat la organele fiscale teritoriale, pe perioadă nedeterminată ori pe perioadă determinată de cel puţin 3 ani;

3. extras din Registrul general de evidenţă a salariaţilor din România - REVISAL;

g) situaţia privind dotarea cu echipamente, instalaţii şi utilaje specifice deţinute în proprietate sau închiriate în vederea desfăşurării activităţii pentru care se solicită atestarea, prevăzută în anexa nr. 4;

h) apartenenţa la organismele ştiinţifice de specialitate/organizaţii tehnice profesionale a angajaţilor, prevăzută în anexa nr. 3;

i) dovada achitării tarifului pentru evaluarea dosarului de atestare.

Art. 14. - (1) în cazul în care Secretariatul tehnic al Comisiei de atestare constată că documentaţiile întocmite de instituţiile publice sau private sunt complete, acestea vor fi înregistrate în vederea programării pentru susţinerea interviului în faţa Comisiei de atestare.

(2) în urma susţinerii interviului, Comisia de atestare hotărăşte emiterea certificatului de atestare sau, după caz, respingerea cererii.

(3) Certificatul de atestare se emite în două exemplare egal valabile, după modelul din anexa nr. 5. Exemplarul nr. 1 al certificatului se transmite instituţiei publice sau private, iar exemplarul nr. 2 al certificatului se păstrează la Comisia de atestare.

(4) Eliberarea certificatelor de atestare se face numai după achitarea tarifului pentru emiterea certificatului.

(5) Dacă în urma susţinerii interviului în faţa Comisiei de atestare instituţiilor publice sau private solicitante nu li se acordă certificatul de atestare, documentaţiile prezentate pentru atestare vor fi arhivate.

(6) Hotărârea Comisiei de atestare de a respinge cărarea de atestare se poate contesta în condiţiile legii.

Art. 15. - În cazul în care instituţia publică sau privată nu a mai elaborat lucrări în domeniile în care solicită atestarea, aceasta va prezenta dovada efectuării a cel puţin două lucrări sub coordonarea unor instituţii publice ori private ce deţin certificate de atestare în domeniu. Pentru flecare dintre cele două lucrări se vor prezenta recomandări din partea beneficiarilor, raport din partea coordonatorului lucrării şi copie de pe atestatul acestuia.

 

CAPITOLUL V

Preschimbarea certificatelor de atestare

 

Art. 16. - Durata valabilităţii certificatului de atestare este de 3 ani, cu posibilitatea extinderii/reducerii numărului domeniilor de atestare acordate, în cazul în care instituţia publică sau privată îndeplineşte ori nu condiţiile de atestare stabilite.

Art. 17. - Procedura de preschimbare a certificatului de atestare presupune depunerea şi analizarea unei noi documentaţii, în conformitate cu prevederile cap. IV, ca pentru o nouă atestare.

 

CAPITOLUL VI

Retragerea certificatului de atestare

 

Art. 18. - Certificatul de atestare eliberat unei instituţii publice sau private poate fi retras în situaţia în care nu mai sunt întrunite condiţiile şi criteriile cuprinse în prezentul regulament, precum şi în cazul neîndeplinirii obligaţiei de a elabora documentaţii pentru fundamentarea solicitării avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. 19. - (1) Constatarea faptei de refuz sau de neîndeplinire a obligaţiei de a elabora documentaţii în conformitate cu prevederile legale în vigoare se face de către personalul împuternicit de ministrul mediului şi schimbărilor climatice, din cadrul autorităţii publice centrale din domeniul apelor, prin referat înaintat preşedintelui Comisiei de atestare.

(2) în cazul aprobării referatului de retragere a atestării, Comisia de atestare va emite o hotărâre de retragere a certificatului de atestare.

(3) în cazul încadrării în prevederile alin. (2), instituţia publică sau privată va fi obligată să returneze certificatul de atestare în termen de 10 zile calendaristice de la data primirii hotărârii de retragere din partea Comisiei de atestare, fără a putea solicita returnarea tarifelor achitate.

(4) Degradarea, distrugerea sau pierderea certificatului de atestare se declară în scris, la Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, în termen de 48 de ore de la constatare şi, totodată, va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, de către reprezentantul legal al instituţiei publice sau private atestate.

(5) După publicarea anunţului, prevăzută la alin. (4), Comisia de atestare hotărăşte eliberarea unui duplicat al exemplarului nr. 1 al certificatului de atestare.

 

CAPITOLUL VII

Dispoziţii finale

 

Art. 20. - Tarifele pentru obţinerea certificatului de atestare, pe tipuri de activităţi, suni prevăzute în anexa nr. 6, în funcţie de activităţile pe care solicitanţii doresc să le desfăşoare.

Art. 21. - (1) Tarifele percepute pentru analiza dosarelor de atestare şi emiterea certificatelor de atestare se virează în contul de venituri extrabugetare RO84TREZ7005032XXX000309, deschis de Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice la Trezoreria Municipiului Bucureşti.

(2) Sumele provenite din încasarea tarifelor pentru analiza dosarelor de atestare şi emiterea certificatelor se fac venit la bugetul de stat.

Art. 22. - Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezentul regulament.

 

ANEXA Nr. 1

la regulament

 

…………………………………………………………………

(date de identificare pentru instituţia publică sau privată)

Nr. ......................din....................................

 

CERERE

pentru obţinerea atestării

 

Instituţia publica/privata ....................................cu sediul în ............................, str. ....................... nr. .......judeţul ......................telefon.......................fax...................., e-mail ...................................înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului ..................................cu nr. J....../....../.........având C.U.I................................................, reprezentată de ...................................... în calitate de ....................., solicit, în conformitate cu prevederile art. 13 din Regulamentul privind organizarea activităţii de atestare a instituţiilor publice sau private specializate în elaborarea documentaţiilor pentru fundamentarea solicitării avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor, aprobat prin Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1.613/2013 (regulament), participarea la şedinţa Comisiei de atestare în vederea eliberării certificatului de atestare privind capacitatea de a efectua următoarele activităţi:

a) întocmirea studiilor hidrologice;

b) întocmirea studiilor hidrogeologice;

c) întocmirea studiilor de gospodărire a apelor;

d) elaborarea documentaţiilor pentru obţinerea avizului/autorizaţiei de gospodărire a apelor. Anexăm la prezenta cerere documentele prevăzute la art. 13 din regulament.

 

Data.................

………………………………………

(numele, prenumele, semnătura şi ştampila)

 

ANEXA Nr. 2

la regulament

 

Calificările profesionale şi instruirea relevantă ale personalului de specialitate angajat la instituţia publică/privată:..........................................

 

Numele şi prenumele personalului de specialitate

Studiile absolvite şi calificarea obţinută

(diplomă, masterat, doctorat)

Anul absolvirii, durata

Instituţia de învăţământ

Principala atribuţie în cadrul instituţiei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

(Se ataşează copiile de pe diplomele/certificatele pentru calificarea de cel mai înalt grad şi pentru cursurile de instruire pentru persoanele menţionate mai sus.)

 

Data.........................

Semnătura autorizată

………………………………………

 

ANEXA Nr. 3

Ia regulament

 

Apartenenţa la organisme ştiinţifice de specialitate/organizaţii tehnice profesionale a angajaţilor

 

Instituţia publică/privată:..............................................

 

Numele şi prenumele

Organismul profesional

Data intrării

Nivelul/Calificarea apartenenţei

Tipul

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

(Se anexează copiile de pe certificatele sau documentele care atestă această apartenenţă.)

 

Data.........................

Semnătura autorizată

………………………………………

 

ANEXA Nr. 4

la regulament

 

Situaţia privind dotarea cu echipamente, instalaţii şi utilaje specifice pentru desfăşurarea activităţii

 

Instituţia publică/privată:........................

 

Nr. crt.

Denumirea şi marca instalaţiilor şi utilajelor

Anul fabricaţiei

Starea tehnica (gradul de uzură)*

Modul de deţinere (proprietate/închiriere)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


* Se pot înscrie şi performanţele tehnice ale utilajelor.

 

Data completării......................

Semnătura autorizată

………………………………………

 

ANEXA Nr. 5

la regulament

 

ROMÂNIA

MINISTERUL MEDIULUI ŞI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE

COMISIA DE ATESTARE

 

În conformitate cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, ale Hotărârii Guvernului nr. 48/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice şi pentru modificarea unor acte normative în domeniul mediului şi schimbărilor climatice si ale Ordinului ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1.613/2013 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea activităţii de atestare a instituţiilor publice sau private specializate în elaborarea documentaţiilor pentru fundamentarea solicitării avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor, emite prezentul

 

CERTIFICAT DE ATESTARE Nr. .............

pentru

 

Instituţia publică/privată..........................................înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului al Judeţului..................... cu nr. J/............./........... având C.U.I......................................, cu sediul în judeţul/localitatea/str./nr. ................................ce îndeplineşte condiţiile prevăzute în Regulamentul privind organizarea activităţii de atestare a instituţiilor publice sau private specializate în elaborarea documentaţiilor pentru fundamentarea solicitării avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor, aprobat prin Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1.613/2013 (regulament) şi are competenţa tehnică şi profesională de a efectua lucrări în următoarele domenii:

 

…………………………………………………………………

Prezentul certificat a fost emis la data de.............având valabilitatea de 3 (trei) ani, până la data de.............................

Acesta poate fi retras în condiţiile prevăzute la art. 18 şi 19 din regulament

 

Preşedintele Comisiei de atestare,

………………………………………

(numele şi prenumele, semnătura)

 

Certificatul a fost emis în două exemplare, egal valabile.

 

Exemplarul nr. 1 din 2 (Exemplarul nr. 2 din 2)

 

ANEXA Nr. 6

la regulament

 

TARIFE

pentru obţinerea certificatului de atestare, pe tipuri de activităţi

 

Nr. crt.

Scopul lucrării sau al serviciului prestat

Tipul serviciilor care se prestează pentru domeniile de atestare

Cuantumul tarifului care se încasează, fără TVA

(lei)

1.

Parcurgerea procedurilor legale pentru emiterea certificatului de atestare pentru întocmirea studiilor hidrologice

1.1. analiza documentaţiei

800

 

 

1.2. emiterea certificatului de atestare

300

2.

Parcurgerea procedurilor legale pentru emiterea certificatului de atestare pentru întocmirea studiilor hidrogeologice

2.1. analiza documentaţiei

800

 

 

2.2. emiterea certificatului de atestare

300

3.

Parcurgerea procedurilor legale pentru emiterea certificatului de atestare pentru întocmirea studiilor de gospodărire a apelor

3.1. analiza documentaţiei

800

 

 

3.2. emiterea certificatului de atestare

300

4.

Parcurgerea procedurilor legale pentru emiterea certificatului de atestare pentru elaborarea documentaţiilor necesare obţinerii avizului/autorizaţiei de gospodărire a apelor

4.1. analiza documentaţiei

800

 

 

4.2. emiterea certificatului de atestare

300