MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 57/2013

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXV - Nr. 57         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 25 ianuarie 2013

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

 

7. - Decizie privind delegarea atribuţiilor preşedintelui Camerei Deputaţilor

 

DECRETE

 

28. - Decret privind conferirea Ordinului Naţional Steaua României în grad de Ofiţer

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 973 din 22 noiembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor ari. 13 alin. (4)-(7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc

 

Decizia nr. 980 din 22 noiembrie 2012 referitoare la excepţia de ne constituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011 privind reglementarea situaţiei juridice a unor săli şi grădini de spectacol cinematografic, precum şi a altor imobile, cu referire la imobilele menţionate în anexa nr. 1, poziţiile nr. 92 şi 157

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

9. - Ordonanţă privind prorogarea termenului prevăzut la art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

4. - Ordin al ministrului afacerilor interne privind stabilirea procedurii de efectuare a plăţii sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natura salarială stabilite în favoarea personalului Ministerului Afacerilor Interne, devenite executorii în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2013

 

3.084. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale privind publicarea Procedurii de selectare, prin concurs, a membrilor Consiliului Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în învăţământul Superior

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

1. - Ordin privind modificarea Metodologiei de stabilire şi ajustare a preţurilor pentru energia electrică şi termică, produsă şi livrată din centrale de cogenerare ce beneficiază de schema de sprijin, respectiv a bonusului pentru cogenerarea de înaltă eficienţă, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 3/2010

 

ACTE ALE ORDINULUI ASISTENŢILOR MEDICALI GENERALIŞTI, MOAŞELOR ŞI ASISTENŢILOR MEDICALI DIN ROMÂNIA

 

1/2012. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea Statutului Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, adoptat prin Hotărârea Adunării generale naţionale a Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România nr. 1/2009

 

DECIZII ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

DECIZIE

privind delegarea atribuţiilor preşedintelui Camerei Deputaţilor

În temeiul art. 33 şi 34 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,

 

preşedintele Camerei Deputaţilor emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - În perioada 28-30 ianuarie 2013, atribuţiile preşedintelui Camerei Deputaţilor vor fi exercitate de domnul deputat Viorel Hrebenciuc, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

 

Bucureşti, 25 ianuarie 2013.

Nr. 7.

 

decrete

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind conferirea Ordinului Naţional Steaua României în grad de Ofiţer

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 4 alin. (1), ale art. 6 lit. A şi ale art. 11 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, cu modificările şi completările ulterioare,

în semn de înaltă apreciere pentru contribuţia sa determinantă la consolidarea relaţiilor româno-germane pe problematica minorităţilor naţionale, impunând o abordare constructivă faţă de respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor români din Republica Federală Germania şi susţinând proiecte destinate minorităţilor din România,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă Ordinul Naţional Steaua României în grad de Ofiţer domnului Christoph Bergner, secretar de stat în Ministerul Federal de Interne şi reprezentant al Guvernului federal pentru minorităţile naţionale.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicata, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

 

Bucureşti, 24 ianuarie 2013.

Nr. 28.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 973

din 22 noiembrie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. (4)-(7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Tisza Game” - S.R.L. din Târgu Mureş în Dosarul nr. 4.255/289/2011 (format vechi nr. 4.362/2011) al Judecătoriei Reghin. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 377D/2012.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin încheierea din 31 ianuarie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 4.255/289/2011 (format vechi nr. 4.362/2011), Judecătoria Reghin a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Tisza Game” - S.R.L. din Târgu Mureş într-o cauză ce are ca obiect soluţionarea unei plângeri contravenţionale.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 42, 44, 45 şi art. 56 alin. (2). Dispoziţiile criticate impun organizatorilor de jocuri de noroc caracteristice activităţii cazinourilor obligaţia de a permite accesul în locaţiile autorizate numai pe baza unui bilet de intrare. Acest lucru este echivalent cu introducerea unei taxe de acces, realizându-se o dublă impozitare a aceleiaşi activităţi. Astfel, dreptul de proprietate privată este afectat prin limitarea drepturilor de dispoziţie şi de folosinţă aferente, precum şi prin sarcinile fiscale care grevează indirect asupra bunurilor.

Referitor la prevederile art. 45 din Constituţie, arată că, prin introducerea acestei taxe, accesul liber al întreprinzătorilor la activitatea de jocuri este restrâns dincolo de limitele principiilor generale ale dreptului. Totodată, sunt încălcate şi prevederile constituţionale ale art. 56 alin. (2), deoarece taxarea accesului prin intermediul biletului de intrare se face numai la un anumit tip de jocuri de noroc, în vreme ce altele, precum pariurile sportive sau jocurile de tip bingo, nu sunt grevate de această taxă.

Judecătoria Reghin apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul arată că instituirea prin lege în sarcina operatorilor economici a obligaţiei de a încasa contravaloarea biletelor de intrare în incinta locaţiilor unde sunt desfăşurate activităţile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 nu reprezintă muncă forţată, fiind în concordanţă cu prevederile constituţionale ale art. 42. Referitor la susţinerea potrivit căreia art. 13 din ordonanţa de urgenţă criticată contravine dispoziţiilor art. 44 din Constituţie, apreciază că aceasta nu poate fi primită, deoarece, pe de-o parte, potrivit art. 56 alin. (1) din Constituţie, „cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice”, iar, pe de altă parte, legiuitorul, potrivit art. 139 din Constituţie, este singurul în măsură să stabilească nivelul taxelor.

Avocatul Poporului arată că, potrivit art. 45 din Constituţie, este garantată exercitarea „în condiţiile legii” a accesului liberal persoanelor la o activitate economică, iar textele de lege criticate impun asemenea cerinţe legale. Accesul liber la o activitate economică nu exclude, ci, dimpotrivă, implică stabilirea unor limite de exercitare a libertăţii economice. Mai mult, exploatarea jocurilor de noroc nu beneficiază de principiul libertăţii comerţului. Interdicţia determină reglementarea strictă a derogărilor de la acest principiu, prin criterii, condiţii şi restricţii expres stabilite de lege. Referitor la critica de neconstituţionalitate a prevederilor art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009, cu modificările si completările ulterioare, raportat la art. 44 din Constituţie, constatăm că aceasta nu poate fi reţinută, întrucât taxa de acces se încasează de la jucători, nefiind atins dreptul de proprietate al proprietarului imobilului şi nicidecum dreptul de dispoziţie sau de folosinţă al acestuia. De asemenea, arată că nu poate fi reţinută nici critica potrivit căreia dispoziţiile art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 contravin prevederilor art. 56 alin. (2) din Constituţie. În continuare, apreciază că prevederile constituţionale ale art. 42 nu au incidenţă în cauză.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele;

Curtea Constituţionala a fost legal sesizata şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Deşi sesizarea Curţii Constituţionale se referă la întreg art. 13, din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate reiese că autorul acesteia este nemulţumit de dispoziţiile referitoare la plata biletului de intrare în cazinouri. Astfel, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 13 alin. (4)-(7) din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 26 iunie 2009. Acestea au fost introduse prin art. III pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 117/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 891 din 30 decembrie 2010.

Textul de lege criticat are următorul cuprins: „(4) Organizatorii de jocuri de noroc caracteristice activităţii cazinourilor, permit accesul în locaţiile autorizate numai pe baza unui bilet de intrare, valabil pentru 24 de ore În intervalul 8,00-8,00, pentru fiecare persoană, iar organizatorii de jocuri de noroc tip slot-machine încasează biletul de intrare numai de la jucători.

(5) Pentru cazinouri, biletul de intrare se emite şi se încasează la recepţie pentru fiecare persoană care intră în cazinou, indiferent dacă aceasta participă sau nu la jocurile de noroc.

(6) Persoanele cărora li s-a eliberat bilet de intrare au obligaţia să-l păstreze, pe toată perioada cât se află În incinta locaţiei în care se eliberează astfel de bilete.

(7) Biletele de intrare se vor emite în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice.

În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii, autorii excepţiei invocă prevederile constituţionale ale art. 42 referitor la interzicerea muncii forţate, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată, art. 45 referitor la libertatea economică şi art. 56 alin. (2) referitor la contribuţiile financiare.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, prin Decizia nr. 205 din 15 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 391 din 6 iunie 2003, a reţinut că domeniul jocurilor de noroc ridică serioase probleme pe planul ordinii şi al moralei publice, ceea ce justifică adoptarea unor măsuri restrictive.

În continuare, Curtea constată că, prin Decizia nr. 1.344 din 13 octombrie 2011, publicată Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012, a luat în considerare şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în domeniul libertăţii de a presta servicii. Cu acel prilej, Curtea a reţinut că jurisprudenţa europeană statuează, în esenţă, următoarele:

- în domeniul reglementării jocurilor de noroc, statele membre dispun de o marjă foarte largă de acţiune;

- obiectivul principal urmărit de reglementarea naţională trebuie să fie lupta împotriva criminalităţii, mai precis protecţia consumatorilor de jocuri de noroc împotriva fraudelor săvârşite de operatori;

- o legislaţie naţională destinată să limiteze activitatea operatorilor de jocuri de noroc, în scopul limitării dependenţei de jocurile de noroc şi pentru a preveni frauda, este în principiu compatibilă cu dreptul comunitar;

- art. 46 alin. (1) din Tratatul CE permite restricţii ale libertăţii de a presta servicii, justificate de motive de ordine publică, de siguranţă publică sau de sănătate publică, cum ar fi obiectivele de protecţie a consumatorilor, de prevenire a fraudei şi a incitării cetăţenilor la o cheltuială excesivă legată de joc, precum şi de prevenire a tulburărilor ordinii sociale în general;

- statele membre sunt libere să stabilească, potrivit propriei scări de valori, obiectivele politicii lor în materie de jocuri de noroc şi, eventual, să definească cu precizie nivelul de protecţie urmărit. De asemenea, trebuie ca restricţiile pe care le impun să îndeplinească cerinţele care reies din jurisprudenţa Curţii, în special în ceea ce priveşte proporţionalitatea lor.

Prin urmare, Curtea reţine că piaţa jocurilor de noroc este o piaţă restrictivă, dreptul de a organiza jocuri de noroc, precum şi condiţiile de exploatare şi practicare a acestora constituind monopol de stat, potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009.

Plecând de la aceste premise, Curtea constată că în domeniul exploatării jocurilor de noroc - monopol de stat - statul poate adopta condiţiile pe care le consideră necesare tocmai pentru a salvgarda imperativul interesului public, precum şi pentru a asigura un control eficient al acestei activităţi în scopul evitării comportamentelor care intră în sfera penalului. Astfel, impunerea în sarcina organizatorilor de jocuri de noroc caracteristice activităţii cazinourilor sau de tipul slot-machine a obligaţiei de a permite accesul în aceste locaţii numai pe baza unui bilet de intrare se circumscrie tocmai dreptului statului de a impune reguli de disciplină economică, fără a aduce atingere prevederilor constituţionale ale art. 45 referitor la libertatea economică.

Referitor la critica potrivit căreia dispoziţiile art. 13 alin. (4)- (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 contravin prevederilor constituţionale ale art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată, Curtea constată că nici aceasta nu poate fi primită. Astfel, deşi contravaloarea biletelor de intrare va fi achitată de organizatorii de jocuri de noroc în avans (potrivit Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 52/2011 pentru aprobarea condiţiilor de emitere a biletelor de intrare la jocurile de noroc caracteristice activităţii cazinourilor şi la jocurile de noroc tip slot-machine), aceasta va fi recuperată de la fiecare persoană care intră în cazinou, indiferent dacă aceasta participă ori nu la jocurile de noroc, sau de la jucători în cazul jocurilor de noroc de tipul slot-machine.

În ceea ce priveşte raportarea la prevederile constituţionale ale art. 56, Curtea reţine, astfel cum a statuat în jurisprudenţa sa constantă, că regula generală în materia impozitelor şi taxelor este cuprinsă în art. 139 alin. (1) din Constituţie, potrivit căruia „Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stal şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege”, iar potrivit art. 56 din Constituţie, contribuţia cetăţenilor la cheltuielile publice constituie o îndatorire fundamentală a acestora, neputându-se reţine, de principiu, că prin stabilirea pe cale legală a unui impozit sau majorarea acestuia s-ar leza dreptul de proprietate al unei persoane. Din aceste reglementări constituţionale rezultă că stabilirea impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat intră în competenţa exclusivă a legiuitorului, acesta având dreptul de a stabili cuantumul acestora.

În ceea ce priveşte invocarea prevederilor art. 42 din Constituţie, Curtea constată că acestea se referă la interzicerea muncii forţate, neavând incidenţă în soluţionarea prezentei cauze.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. (4)-(7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Tisza Game” - S.R.L. din Târgu Mureş în Dosarul nr. 4.255/289/2011 (format vechi nr. 4.362/2011) al Judecătoriei Reghin.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 22 noiembrie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Mariţiu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 980

din 22 noiembrie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011 privind reglementarea situaţiei juridice a unor săli şi grădini de spectacol cinematografic, precum şi a altor imobile, cu referire la imobilele menţionate în anexa nr. 1, poziţiile nr. 92 şi 157

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011 privind reglementarea situaţiei juridice a unor săli şi grădini de spectacol cinematografic, precum şi a altor imobile, cu referire la imobilele cuprinse în anexa nr. 1, poziţiile nr. 92 şi 157, excepţie invocată de municipiul Drobeta-Turnu Severin, prin primar, în Dosarul nr. 1.739/54/2011 al Curţii de Apel Craiova - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.027D/2012.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepţiei a depus la dosar un înscris prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că actul normativ criticat încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 115 alin. (6) privind obiectul de reglementare al ordonanţelor de urgenţă şi ale art. 136 alin. (2) referitor la proprietatea publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, fiind eludate şi prevederile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, potrivit cărora trecerea unui bun din domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale în domeniul public al statului se face, la cererea Guvernului, prin hotărâre a consiliului judeţean, respectiva Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. Mai arată că ordonanţa de urgenţă criticată nu îndeplineşte criteriul de previzibilitate pe care orice text de lege trebuie să îl îndeplinească în vederea generării stabilităţii legislative inerente statului de drept.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 20 februarie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 1.739/54/2011, Curtea de Apel Craiova - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011 privind reglementarea situaţiei Juridice a unor săli şi grădini de spectacol cinematografic, precum şi a altor Imobile, cu referire la Imobilele menţionate în anexa nr. 1, poziţiile nr. 92 şi 157, excepţie invocată de municipiul Drobeta-Turnu Severin, prin primar, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei

acţiuni formulate, în temeiul art. 9 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, împotriva Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că actul normativ criticat încalcă dreptul de proprietate al municipiului Drobeta-Turnu Severin asupra imobilelor situate la poziţiile nr. 92 şi 157 din anexa nr. 1 care face parte integrantă din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011.

În acest sens, se susţine că, în temeiul prevederilor ari. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum şi pentru modificarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 303/2008, şi al protocolului de predare/primire încheiat între Regia Autonomă a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor - „Româniafilm” (denumită, în continuare, R.A.D.E.F. - „Româniafilm*), pe de o parte, şi Primăria Municipiului Drobeta-Turnu Severin, pe de altă parte, imobilele cu denumirea Cinematograful „Porţile de Fier”, respectiv Grădina de vară „Porţile de Fier”, situate în municipiul Drobeta-Turnu Severin, au fost trecute din domeniul privat al statului şi din administrarea R.A.D.E.F. - „Româniafilm” în domeniul public al municipiului Drobeta-Turnu Severin şi în administrarea Consiliului local.

În acest context legislativ, includerea acestor imobile în proprietatea publică a statului şi în administrarea R.A.D.E.F. - „Româniafilm”, potrivit dispoziţiilor art. 1 alin, (2) din actul normativ criticat, prin menţionarea acestora la poziţiile nr. 92 şi, respectiv, 157 cuprinse în anexa nr. 1 din acelaşi act normativ, echivalează cu încălcarea dreptului de proprietate al unităţii administrativ-teritoriale asupra acestor imobile, astfel cum acesta este garantat prin dispoziţiile art. 136 alin. (2) din Legea fundamentală.

De asemenea, se mai arată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului vatămă grav interesele unităţii administrativ-teritoriale, dat fiind faptul că în legătură cu imobilele menţionate se află în derulare un proiect de restaurare şi modernizare, cu titlul „Reabilitare Palat Cultural «Theodor Costescu» si Cetatea Severinului”, finanţat prin Programul Operaţional Regional 2007-2013.

Curtea de Apel Craiova - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, arătând că prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor art. 44 alin. (1)-(3) şi art. 136 alin. (2) din Constituţie, deoarece reglementează un transfer silit de proprietate din domeniul public al Consiliului Local al Municipiului Drobeta-Turnu Severin în domeniul privat al statului.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, dat fiind faptul că motivele de neconstituţionalitate vizează aspecte de interpretare şi aplicare a legii în vigoare de către instanţa de judecata.

Se arată că actul normativ criticat reprezintă o măsură legislativă menită să satisfacă interesul public privind accesul la cultură, fiind adoptat în scopul revitalizării şi modernizării vieţii culturale, prin crearea unei reţele unitare de cinematografe. În fapt, la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011, majoritatea autorităţilor administraţiei publice locale nu a întreprins măsurile procedurale pentru preluarea cinematografelor în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale şi în administrarea consiliilor locale, îh decursul termenului de 6 luni instituit prin Legea nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, cu modificările şi completările ulterioare, astfel încât legiuitorul a instituit interdicţia de a mai încheia astfel de protocoale de predare/primire între R.A.D.E.F. - „Româniafilm”, pe de o parte, şi unităţile administrativ-teritoriale, pe de altă parte.

Avocatul Poporului arată că prevederile legale criticate sunt constituţionale. În acest sens, arată că, aşa cum în mod expres se prevede în art. 3 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, legea constituie instrumentul juridic prin care se determină apartenenţa unui bun la domeniul public al statului, iar Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011 are tocmai scopul de a reglementa acest aspect.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse de autorul excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl reprezintă prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011 privind reglementarea situaţiei juridice a unor săli şi grădini de spectacol cinematografic, precum şi a altor imobile, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 25 mai 2011, cu referire la imobilele menţionate în anexa nr. 1, poziţiile nr. 92 şi 157.

În realitate, în acord cu motivarea excepţiei, Curtea constată că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 1 alin. (1) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011 privind reglementarea situaţiei juridice a unor săli şi grădini de spectacol cinematografic, precum şi a altor imobile, cu referire la imobilele menţionate în anexa nr. 1, poziţiile nr. 92 şi 157.

Textul de lege criticat are următorul cuprins: „(1) Pentru sălile şi grădinile de spectacol cinematografic, împreună cu terenurile şi bunurile mobile aferente, prevăzute în anexa nr. 1, aflate în domeniul privat al statului şi în administrarea Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor «Româniafilm», începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă nu mai pot fi încheiate protocoale între primarul unităţii administrativ-teritoriale beneficiare şi reprezentantul mandatat de către conducerea Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor «Româniafilm», astfel cum prevăd dispoziţiile art. II pct. 5 din Legea nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, cu modificările şi completările ulterioare. (...)

(4) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă.”

Textul de lege criticat face referire la prevederile art. II pct. 5 din Legea nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 649 din 27 iulie 2006, astfel cum au fost modificate prin articolul unic, punctul 8 din Legea nr. 303/2008 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum şi pentru modificarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 894 din 30 decembrie 2008, care au următoarea redactare:

- Art. II pct. 5 din Legea nr. 328/2006, cu modificările şi completările ulterioare: „5. Punerea în aplicare a dispoziţiilor pct. 1-4 se face pe baza unui protocol încheiat între primarul unităţii administrativ-teritoriale beneficiare şi reprezentantul mandatat de către conducerea Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor «România - Film», în acest scop, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Protocolul încheiat va fi asumat de către consiliile locale respective prin hotărâre.

În anexa nr. 1 - Lista sălilor şi grădinilor de spectacol cinematografic aflate în administrarea Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor „Româniafilm”, la poziţiile nr. 92 şi 157 figurează imobilele cu denumirea Cinematograful „Porţile de Fier”, respectiv Grădina de Vară „Porţile de Fier”, cu indicarea următoarelor menţiuni:

 

Nr. crt.

Denumirea cinematografului sau a grădinii cinematograf

Judeţul

Elemente de identificare (Adresa)

Anul dobândirii/ dării în folosinţă

Suprafaţa construită

- m2 -

Suprafaţa terenului

- m2-

92.

„PORŢILE DE FIER”

MEHEDINŢI

Municipiul Drobeta-Turnu Severin, Calea Traian nr. 65

1967

1245

1541

…..

……………….

……………….

……………….

……………….

……………….

……………….

157.

Grădina de vară „PORŢILE DE FIER”

MEHEDINŢI

Municipiul Drobeta-Turnu Severin, bd. Carol nr. 7

1962

1592

1592

 

În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 44 - Dreptul de proprietate privată şi art. 136 alin. (2) referitor fa proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta este întemeiată şi urmează a fi admisă, pentru următoarele considerente:

I. În ceea ce priveşte cadru! legal prin care au fost reglementate modalităţile de desfăşurare a activităţilor din domeniul cinematografiei, în general, precum şi administrarea bunurilor care fac parte din patrimoniul cinematografiei naţionale. În special, Curtea reţine următoarele:

1. Iniţial, potrivit prevederilor art. 65 din Ordonanţa Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 4 august 2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 328/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 649 din 27 iulie 2006, sălile şi grădinile de spectacol cinematografic, precum şi terenurile aferente acestora se aflau în proprietatea privată a statului şi în administrarea R.A.D.E.F. - „Româniafilm.

2. Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum şi pentru modificarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 15 februarie 2008, legiuitorul a modificat Legea nr. 328/2006 şi a instituit posibilitatea trecerii, prin hotărâre a Guvernului, a imobilelor cu destinaţia de cinematografe din domeniul privat al statului şi din administrarea R.A.D.E.F. - „Româniafilm” în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale şi în administrarea autorităţilor publice locale.

3. Ulterior a fost adoptată Legea nr. 303/2008 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum şi pentru modificarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 894 din 30 decembrie 2008, prin care s-a prevăzut, în articolul unic pct. 8, că sălile şi grădinile de spectacol cinematografic, prevăzute în anexa nr. 1 ia Ordonanţa Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 328/2006, cu modificările şi completările ulterioare, aflate în domeniul privat al statului şi în administrarea R.A.D.E.F. - „Româniafilm”, împreună cu terenurile şi bunurile mobile aferente, trec (prin efectul legii, fără a mai fi necesară adoptarea unei hotărâri de Guvern) în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale locale, comunale, orăşeneşti, municipale şi al sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz, şi în administrarea consiliilor locale respective.

Potrivit aceloraşi dispoziţii legale, predarea imobilelor se face pe baza unui protocol încheiat între primarul unităţii administrativ-teritoriale beneficiare şi reprezentantul mandatat de către conducerea R.A.D.E.F. - „Româniafilm” în acest scop, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a Legii nr. 303/2008, şi aprobat de către consiliile locale respective prin hotărâre.

4. În acest context legislativ a fost emisă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011, actul normativ criticat în prezenta cauză, potrivit căreia, începând cu data intrării ei în vigoare, nu mai pot fi încheiate protocoale între primarul unităţii administrativ-teritoriale beneficiare şi reprezentantul mandatat de către conducerea R.A.D.E.F. - „Româniafilm”, iar sălile şi grădinile de spectacol cinematografic, împreună cu terenurile aferente acestora, libere de sarcini, trec din proprietatea privată a statului în proprietatea publică a statului şi în administrarea R.A.D.E.F. - „Româniafilm”.

II. În prezenta cauză, autorul excepţiei de neconstituţionalitate, municipiul Drobeta-Turnu Severin, prin primar, susţine că, în temeiul Legii nr. 303/2008, a încheiat cu R.A.D.E.F. - „Româniafilm” un protocol de predare/primire a imobilelor având denumirea Cinematograful „Porţile de Fier”, respectiv Grădina de vară „Porţile de Fier”, protocol ce a fost aprobat de Consiliul Local al Municipiului Drobeta-Turnu Severin prin Hotărârea nr. 273 din 28 octombrie 2009. În consecinţă, astfel cum susţine autorul excepţiei, în legătură cu aceste imobile a fost iniţiat un proiect de restaurare şi modernizare, cu titlul „Reabilitare Palat Cultural «Theodor Costescu» şi Cetatea Severi nu lui”, finanţat prin Programul Operaţional Regional 2007-2013.

Astfel, se susţine că includerea respectivelor imobile în proprietatea publică a statului şi în administrarea R.A.D.E.F. - „Româniafilm”, prin menţionarea acestora la poziţiile nr. 92 şi 157 din anexa nr. 1 care face parte integrantă din ordonanţa de urgenţă criticată, echivalează cu încălcarea dreptului de proprietate al unităţii administrativ-teritoriale asupra acestora.

În vederea analizării acestor susţineri, Curtea observă că este necesară clarificarea regimului juridic al imobilelor respective la data emiterii Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011, mai precis, dacă imobilele cu destinaţia de cinematografe au trecut în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale locale şi în administrarea consiliilor locale respective prin efectul Legii nr. 303/2008 sau dacă transferul dreptului de proprietate s-a realizat numai ca efect al încheierii protocolului de predare/primire între unitatea administrativ-teritorială şi administratorul R.A.D.E.F. - „Româniafilm”.

Asupra acestui aspect Curtea Constituţională s-a mai pronunţat, prin Decizia nr. 269 din 16 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 23 aprilie 2010, statuând că, „în conformitate cu prevederile art. II pct. 1 din aceeaşi lege {Legea nr. 328/2006, modificată prin Legea nr. 303/2008, subl. ns.), sălile şi grădinile de spectacol cinematografic au trecut din domeniul privat al statului în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale locale.”

Mai mult, în legătură cu natura juridică a protocolului de predare/primire a acestor imobile, astfel cum acesta este reglementat prin dispoziţiile art. II pct. 5 din Legea nr. 328/2006, cu modificările şi completările ulterioare, s-a statuat, în decizia menţionată, că acesta reprezintă „modalitatea practică prin care unitatea administrativ-teritorială preia în proprietate publică şi spre administrare bunurile mobile şi imobile prevăzute la pct. 1-4 din actul normativ criticat”, adică obligaţia de predare a acestor imobile.

Aşadar, în conformitate cu jurisprudenţa sa, Curtea constată că imobilele cu destinaţia de cinematografe au trecut, prin efectul Legii nr. 328/2006, modificată prin Legea nr. 303/2008, în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale şi în administrarea consiliilor locale, iar protocolul de predare/primire care se încheia, punctual, pentru fiecare imobil în parte, între unitatea administrativ-teritorială şi administratorul R.A.D.E.F. - „Româniafilm” nu avea natura juridică a unui titlu de proprietate, fiind, aşa cum s-a statuat în jurisprudenţa Curţii, modalitatea practică de preluare a acestor imobile.

În legătură cu acest aspect, referitor la ierarhia actelor normative, Curtea observă că dispoziţiile art. 115 alin. (5) teza finală din Constituţie prevăd în mod expres că ordonanţa de urgenţă cuprinzând norme de natura legii organice are natura juridică a unei legi organice, aspect consacrat si în jurisprudenţa

Curţii (spre exemplu, Decizia nr. 1.189 din 20 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 808 din 16 noiembrie 2011), potrivit căreia o ordonanţă de urgenţă care reglementează în materia legii organice poate abroga o lege organică.

De asemenea, Curtea constată că potrivit prevederilor art. 9 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, trecerea unui bun din domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale în domeniul public al statului se face, la cererea Guvernului, prin hotărâre a consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local.

Curtea constată însă că emiterea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011, fără a ţine seama de efectele juridice deja produse de reglementarea anterioară şi fără respectarea regimului juridic al proprietăţii publice a unităţilor administrativ-teritoriale, în general, precum şi a procedurii de trecere din domeniul public al acestora în domeniul public a! statului, în special, obligaţie care incumbă şi legiuitorului delegat, este de natură să conducă la înfrângerea principiului securităţii raporturilor juridice civile, ca urmare a lipsei de claritate şi previzibilitate a normei legale, în condiţiile existenţei unor soluţii legislative contradictorii.

În acord cu jurisprudenţa sa (a se vedea. În acest sens, deciziile nr. 570 din 29 mai 2012 şi nr. 615 din 12 iunie 2012, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 404 din 18 iunie 2012, şi, respectiv, nr. 454 din 6 iulie 2012), Curtea reţine că principiul securităţii raporturilor juridice civile constituie o dimensiune fundamentală a statului de drept, astfel cum acesta este consacrat în mod expres prin dispoziţiile art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală.

Cu privire la acest aspect, şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că principiul securităţii raporturilor juridice decurge implicit din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi constituie unul dintre principiile fundamentale ale statului de drept. În acest sens sunt hotărârile din 20 octombrie 2011 sau din 6 decembrie 2007, pronunţate în cauzele Nejdet Şahin şi Perihan Şahin împotriva Turciei, paragraful 56, respectiv Beian împotriva României (nr. 1), paragraful 39.

De asemenea, prin Hotărârea din 1 decembrie 2005, pronunţată în Cauza Păduraru împotriva României (paragraful 92), instanţa de la Strasbourg a statuat că „(...) odată ce Statul adoptă o soluţie, aceasta trebuie să fie pusă în aplicare cu claritate şi coerenţă rezonabile pentru a evita pe cât este posibil insecuritatea juridică şi incertitudinea pentru subiectele de drept vizate de către măsurile de aplicare a acestei soluţii.”

În consecinţă, nerespectarea procedurii legale privind trecerea unui bun din domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale în domeniul public al statului este de natură să contravină şi dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitor la obligativitatea respectării Constituţiei şi a legilor şi art. 136 alin. (2) referitor la proprietatea publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale.

În ceea ce priveşte invocarea dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 44 - Dreptul de proprietate privată, Curtea constată că acestea nu sunt incidente în cauză, dat fiind faptul că imobilele respective fac obiectul proprietăţii publice a unităţii administrativ-teritoriale, fiind incluse, prin efectul Legii nr. 328/2006, modificată prin Legea nr. 303/2008, în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Admite excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011 privind reglementarea situaţiei juridice a unor săli şi grădini de spectacol cinematografic, precum şi a altor imobile, cu referire la imobilele menţionate în anexa nr. 1, poziţiile nr. 92 şi 157, excepţie invocată de municipiul Drobeta-Turnu Severin, prin primar în Dosarul nr. 1.739/54/2011 al Curţii de Apel Craiova - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, şi constată că prevederile referitoare la imobilele menţionate la poziţiile nr. 92 şi 157 din anexa nr. 1 care face parte integrantă din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011 sunt neconstituţionale.

Definitivă şi general obligatorie.

Prezenta decizie se comunică celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 22 noiembrie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Irina Loredana Gulie

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ

privind prorogarea termenului prevăzut la art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 1 pct. VI din Legea nr. 1/2013 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă.

 

Articol unic. - Termenul prevăzut la art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 111 din 11 februarie 2011, se prorogă până la data de 31 decembrie 2015.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae Liviu Dragnea

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Mariana Câmpeanu

Ministrul educaţiei naţionale,

Remus Pricopie

Ministrul delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică,

Mihnea Cosmin Costoiu

 

Bucureşti, 23 ianuarie 2013.

Nr. 9.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

 

ORDIN

privind stabilirea procedurii de efectuare a plăţii sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului Ministerului Afacerilor Interne, devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2013

 

Având în vedere prevederile art. XI alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2012 privind luarea unor măsuri în domeniul învăţământului şi cercetării, precum şi în ceea ce priveşte plata sumelor prevăzute în hotărâri judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2013, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative,

în temeiul dispoziţiilor art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul afacerilor interne emite următorul ordin:

Art. 1. - (1} Prezentul ordin stabileşte procedura de efectuare a plăţii sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului Ministerului Afacerilor Interne, devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2013.

(2) Plata sumelor datorate în temeiul titlurilor executorii prevăzute de prezentul ordin, respectiv valoarea titlului executoriu, cuprinde atât sumele aferente drepturilor de natură salarială, cât şi cele pentru plata dobânzilor, penalităţilor sau a altor sume acordate.

Art. 2. - (1) Plata sumelor datorate în temeiul titlurilor executorii, prevăzute la art. 1 alin. (1), se realizează, eşalonat, în 5 tranşe, potrivit prevederilor art. XI alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2012 privind luarea unor măsuri în domeniul învăţământului şi cercetării, precum şi în ceea ce priveşte plata sumelor prevăzute în hotărâri judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2013.

(2) Sumele prevăzute la alin. (1) şi plătite în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2012 se actualizează cu indicele preţurilor de consum stabilit de Institutul Naţional de Statistică (I.N.S.), după următoarea formulă de calcul:

A = (suma de actualizat x IPC)/100, unde:

A - suma totală necesar a fi achitată, ca urmare a actualizării;

suma de actualizat - suma corespunzătoare unei tranşe, prin aplicarea procentului corespunzător anului în care se va efectua plata, la valoarea titlului executoriu;

IPC- indicele preţurilor de consum, astfel cum a fost stabilit de I.N.S. pentru luna la care se efectuează plata sumei, comparativ cu luna în care aceasta trebuia pusă în executare.

Art. 3. - Sumele aferente drepturilor de natură salarială sunt supuse principiilor de impunere fiscală prevăzute de legislaţia în vigoare la data efectuării plăţii.

Art. 4. - (1) Sumele prevăzute la art. 1 alin. (2), inclusiv diferenţele rezultate ca urmare a actualizării acestora la data efectuării plăţii, se suportă, în ceea ce priveşte încadrarea cheltuielilor bugetare conform clasificaţiei economice pentru unităţile Ministerului Afacerilor Interne, din titlul 10 „Cheltuieli de personal”, articolul şi alineatul de cheltuieli corespunzător, iar cheltuielile de executare, precum şi cele de judecată, de la titlul X „Alte cheltuieli”, articolul 59.17 „Despăgubiri civile”, conform legii.

(2) Pentru drepturile salariale care nu mai sunt reglementate de prevederile Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, cuantumul drepturilor menţionate câştigate în instanţă se suportă de la titlul 10 „Cheltuieli de personal”, articolul 10.01 „Cheltuieli salariale în bani”, alineatul 10.01.30.02 „Alte drepturi salariale în bani - alte drepturi salariale”.

Art. 5. - Sumele prevăzute la art. XI alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2012 vor fi achitate de ordonatorii de credite, conform eşalonării prevăzute la art. 2 alin, (1) din prezentul ordin, în tranşe trimestriale egale, actualizate, fiecare în parte, conform formulei prevăzute la art. 2 alin. (2).

Art. 6. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României. Partea I.

 

Ministrul afacerilor interne,

Radu Stroe

 

Bucureşti, 19 ianuarie 2013.

Nr. 4.

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

privind publicarea Procedurii de selectare, prin concurs, a membrilor Consiliului Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în învăţământul Superior

 

Având în vedere Adresa Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în învăţământul Superior nr. 189/2013, înregistrată la Ministerul Educaţiei Naţionale cu nr. 8.096/2013,

în baza Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 6.540/2012 privind numirea provizorie a membrilor Consiliului Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în învăţământul Superior,

în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative,

în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Procedurii de selectare, prin concurs, a membrilor Consiliului Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în învăţământul Superior, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Direcţia generală învăţământ superior duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

 

p. Ministrul educaţiei naţionale,

Gigei Paraschiv,

secretar de stat

 

Bucureşti, 23 ianuarie 2013.

Nr. 3.084.

 

ANEXA

 

PROCEDURĂ

de selectare, prin concurs, a membrilor Consiliului Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în învăţământul Superior

 

1. Preliminarii

1.1. În conformitate cu prevederile art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2012 privind luarea unor măsuri în domeniul învăţământului şi cercetării, precum şi în ceea ce priveşte plata sumelor prevăzute în hotărâri judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2013, prin modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare, selectarea membrilor Consiliului Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în învăţământul Superior (ARACIS) se face prin concurs, în conformitate cu prevederile art. 191 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare, conform unei proceduri proprii publicate anterior declanşării selecţiei.

1.2. Conform art. 19 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare, durata unui mandat de membru al Consiliului ARACIS este de 4 ani.

1.3. Procedura proprie de selectare prin concurs a membrilor Consiliului ARACIS cuprinde:

- stabilirea şi publicarea condiţiilor şi criteriilor de selectare a candidaţilor în vederea respectării prevederilor legale;

- organizarea şi desfăşurarea selectării prin concurs;

- validarea şi anunţarea rezultatului selecţiei.

1.4. Conform art. 191 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare, ARACIS este condusă de un consiliu alcătuit din 25 de membri, din care 23 de cadre didactice cu funcţii de predare în învăţământul superior care reprezintă, de regulă, domeniile de studii universitare şi 2 studenţi, reprezentanţi ai federaţiilor studenţeşti din România, reconfirmaţi la începutul fiecărui an universitar.

1.5. Anunţarea publică a concursului pentru selectarea candidaţilor în vederea ocupării posturilor vacante din Consiliul ARACIS se face de către Biroul executiv al Consiliului ARACIS, prin publicarea într-un ziar central, afişarea la sediul ARACIS şi publicarea pe site-ul agenţiei.

1.6. Înscrierea la concursul pentru selectarea candidaţilor se face la sediul ARACIS din municipiul Bucureşti, bd. Schitu Măgureanu nr. 1, sectorul 5. Termenul de înscriere la concurs este de 15 zile de la anunţarea publică a concursului. Participă la procedura de selectare prin concurs numai candidaţii ale căror dosare au fost depuse şi înregistrate la Secretariatul ARACIS până la ora 14,00 a ultimei zile de înscriere.

1.7. Candidaţii care se înscriu la concurs sunt selectaţi în nume personal, pentru experienţa lor în asigurarea calităţii educaţiei în învăţământul superior şi competenţa lor managerială şi profesională, ca reprezentanţi ai comunităţii academice în ansamblul său. Membrii Consiliului ARACIS nu sunt selectaţi ca reprezentanţi ai universităţilor în care îşi desfăşoară activitatea didactică, de cercetare sau în domeniul asigurării calităţii şi în acest sens semnează declaraţii pentru evitarea conflictelor de interese.

1.8. În conformitate cu prevederile art. VIII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9272012, pentru asigurarea continuităţii activităţilor, prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 6.540/2012 privind numirea provizorie a membrilor Consiliului Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în învăţământul Superior, au fost numiţi provizoriu 13 membri ai Consiliului ARACIS, care au avut această calitate şi îndeplinesc condiţiile stabilite prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2012, care intră de drept în componenţa Consiliului ARACIS.

Acestora li se alătură cei 2 reprezentanţi ai studenţilor, reconfirmaţi de către federaţiile studenţeşti la începutul anului.

1.9. În primul trimestru al anului 2013, procedura de selectare prin concurs se organizează pentru cadre didactice, în vederea ocupării celor 8 posturi care au fost prevăzute suplimentar prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2012, pentru îmbunătăţirea reprezentării în Consiliul ARACIS a domeniilor de studii universitare şi a celor două posturi devenite vacante prin numirea unui membru al consiliului în funcţia de rector şi, respectiv, prin deces, posturi pentru care nu a fost posibilă ocuparea anterioară din motive care au determinat promovarea şi aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2012. Mandatul membrilor care vor ocupa aceste posturi este de 4 ani.

2. Condiţii privind participarea la selectarea prin concurs

2.1. Se pot înscrie la concursul de selectare prin concurs candidaţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă nr. 75/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2012, respectiv profesori universitari titulari sau care îşi continuă activitatea didactică cu aprobarea Senatului universitar, precum şi conferenţiari universitari, cu experienţa în asigurarea calităţii educaţiei.

2.2. Din Consiliul ARACIS nu pot face parte rectori pe perioada exercitării funcţiei respective.

2.3. Nu pot fi membri ai Consiliului ARACIS persoane care îndeplinesc o funcţie de demnitate publică pe perioada exercitării acesteia.

2.4. Totodată, candidaţii sunt cadre didactice universitare cu activitate profesională şi integritate morală recunoscute, de la universităţile acreditate abilitate să elibereze diplome conform anexelor nr. 2 şi 3 la Hotărârea Guvernului nr. 707/2012 pentru aprobarea Nomenclatorului domeniilor şi al specializărilor/ programelor de studii universitare, a structurii instituţiilor de învăţământ superior, a domeniilor şi programelor de studii universitare acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu, a locaţiilor geografice de desfăşurare, a numărului de credite de studii transferabile pentru fiecare program de studii universitare, formă de învăţământ si limbă de predare, precum si a numărului maxim de studenţi care pot fi şcolarizaţi în anul universitar 2012-2013, şi care pot dovedi competenţa şi experienţa în asigurarea calităţii în învăţământul superior la nivel naţional şi/sau internaţional în conformitate cu Standardele şi liniile directoare pentru asigurarea calităţii în Spaţiul European al învăţământului Superior - ESG şi cu prevederile reglementărilor naţionale în acest domeniu.

2.5. Candidaţii trebuie să cunoască bine cel puţin o limbă de circulaţie internaţională.

3. Dosarul de concurs şi înscrierea la concurs

3.1. Dosarul de concurs cuprinde: cererea-tip; acte de identitate şi de studii în copii legalizate (diplome de absolvire programe de licenţă, maşter şi doctorat); Curriculum vitae (tip Europass); memoriu de activitate din care să rezulte experienţa candidatului în domeniul asigurării calităţii academice şi activitatea sa profesională şi managerială; documente doveditoare privind experienţa în evaluarea şi asigurarea calităţii în învăţământul superior; alte documente care atestă recunoaşterea activităţii profesionale, manageriale şi ştiinţifice a candidatului; un program succint cu propuneri de îmbunătăţire a calităţii academice şi a activităţii ARACIS (maximum două pagini); confirmarea din partea instituţiei de învăţământ superior unde candidatul îşi desfăşoară activitatea didactică şi de cercetare că este titular sau are aprobarea senatului universitar pentru continuarea activităţii conform legislaţiei în vigoare; declaraţie pe propria răspundere că nu a încălcat în decursul activităţii sale normele de etică şi de deontologie profesională, că nu este învinuit penal sau că nu a fost condamnat; declaraţie privind domeniul de studii universitare, conform anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 707/2012, pe care doreşte să îl reprezinte în Consiliul ARACIS, sau domeniul specific formelor de învăţământ ID/IFR.

3.2. Înscrierea se face prin depunerea şi înregistrarea dosarului de concurs la secretariatul ARACIS din municipiul Bucureşti, bd. Schitu Măgureanu nr. 1, sectorul 5, conform pct. 1.6. Toate documentele se redactează şi se depun în limba română, pe format hârtie şi electronic (pdf. pe suport CD). În plus, curriculum vitae, memoriul de activitate, documentele doveditoare privind experienţa în evaluarea şi asigurarea calităţii în învăţământul superior, programul succint cu propuneri de măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii studiilor academice şi a activităţii ARACIS (maximum două pagini) se redactează şi în limba engleză şi se depun în format tipărit pe hârtie şi electronic (pdf, pe suport CD).

3.3. Biroul executiv al Consiliului ARACIS se întruneşte şi validează dosarele de candidatură în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data încheierii perioadei de înscriere, validarea urmăreşte respectarea condiţiilor de înscriere la concurs. Activitatea Biroului executiv pentru validarea candidaturilor este sprijinită de un secretariat tehnic format din cel mult 3 persoane desemnate din cadrul personalului tehnic al agenţiei; la procesul de validare participă, în calitate de observator, câte un student din Consiliul ARACIS.

3.4. După validarea conformităţii conţinutului dosarelor depuse cu cerinţele prevăzute la pct. 3.1 şi 3.2, Biroul executiv al Consiliului ARACIS întocmeşte, în termen de 3 zile lucrătoare de la finalizarea validării, lista candidaţilor validaţi pentru concursul de selecţie şi o publică pe site-ul agenţiei. Candidaţii invalidaţi, dacă există, vor fi informaţi asupra motivelor invalidării.

3.5. Pot participa în continuare la procedura de selecţie pentru ocuparea posturilor numai candidaţii de pe lista validată de Biroul executiv.

4. Comisia de concurs

4.1. Comisia de concurs este prezidată de preşedintele Academiei Române, ca preşedinte de onoare, şi este formată din 9 membri cu drept de vot: membrii Biroului executiv al Consiliului ARACIS; un membru propus de preşedintele Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU); un membru invitat de ARACIS, nominalizat după consultarea Asociaţiei Europene pentru Asigurarea Calităţii în învăţământul Superior (European Association for Quality Assurance în Higher Education - ENQA); un membru invitat de ARACIS ca reprezentant al studenţilor, nominalizat după consultarea Uniunii Europene a Studenţilor (European Students Union - ESU), ca reprezentanţi al comunităţii academice din Spaţiul European a! învăţământului Superior; un membru reprezentant al angajatorilor invitat de Biroul executiv al Consiliului ARACIS. Preşedintele comisiei de selectare prin concurs a candidaturilor este preşedintele Consiliului ARACIS.

Membrii comisiei de concurs din rândul reprezentanţilor comunităţii academice din Spaţiul European al învăţământului Superior pot participa personal la lucrările comisiei sau îşi pot exprima punctul de vedere printr-o procedură electronică.

4.2. Activitatea comisiei de concurs începe după confirmarea nominalizării reprezentanţilor comunităţii academice din Spaţiul European al învăţământului Superior, a reprezentantului CNATDCU şi a reprezentantului angajatorilor, înainte de termenul limită pentru depunerea dosarelor de candidatură;

4.3. Dacă din motive de forţă majoră sau de altă natură se produce descompletarea comisiei de concurs, ceilalţi membri ai săi sunt împuterniciţi să desfăşoare concursul dacă numărul celor care îşi pot exercita votul este de cel puţin 6; deciziile se adoptă cu majoritatea simplă a voturilor celor care au participat la vot.

4.4. Dosarele candidaţilor validaţi sunt puse la dispoziţia membrilor comisiei de concurs în format electronic, imediat după validarea listei candidaţilor.

4.5. Cheltuielile aferente participării la lucrările comisiei de concurs ale reprezentanţilor comunităţii academice din Spaţiul European al învăţământului Superior, CNATDCU şi angajatorilor sunt acoperite de ARACIS,

5. Desfăşurarea concursului

5.1. Concursul constă în două probe: analiza şi aprecierea dosarelor de concurs ale candidaţi lor în vederea selectării noilor membri ai Consiliului ARACIS şi un interviu. Criteriile de selecţie ale candidaţilor sunt următoarele:

- activitate şi experienţă dovedite prin activitatea desfăşurată în domeniul asigurării calităţii în învăţământul superior şi prin calitatea programului prezentat cu propuneri de îmbunătăţire a calităţii academice şi a activităţii ARACIS;

- experienţă în coordonarea unor programe naţionale/internaţionale în domeniul educaţiei;

- reprezentarea cât mai adecvată în Consiliu a domeniilor de studii universitare stabilite prin anexele 2 şi 3 la Hotărârea Guvernului nr. 707/2012, şi a domeniului specific ID/IFR;

- asigurarea multiculturalităţii şi a reprezentării de gen.

5.2. Secretariatul comisiei de concurs este asigurat de unul dintre reprezentanţii ARACIS, care răspunde de desfăşurarea activităţilor comisiei, de respectarea calendarului stabilit de comisie, de documentele comisiei şi de întocmirea procesului-verbal în care sunt consemnate rezultatele concursului, semnat de preşedinte şi de membrii comisiei.

5.3. După analiza dosarelor de concurs şi a susţinerii interviului, fiecare membru al comisiei de concurs îşi exercită votul, candidaţii fiind clasificaţi în ordinea descrescătoare a numărului de voturi primite. În caz de egalitate de voturi se iau în considerare, în ordine, următoarele criterii de departajare: calitatea de membru în Comisia de experţi de specialitate; calitatea de evaluator ARACIS care a participat la un număr semnificativ de evaluări externe (nu mai mic de 5): vizibilitatea internaţională în domeniul asigurării calităţii în învăţământul superior, dovedită prin publicaţii în domeniu; experienţă în coordonarea unor programe naţionale/internaţionale în domeniul educaţiei; experienţa în domeniul managementului academic; domeniul de studii, pentru asigurarea reprezentării sale cât mai complete în Consiliu; repartizare geografică cât mai echilibrată în reţeaua învăţământului superior din România.

5.4. Lista noilor membri ai Consiliului ARACIS, propusă de comisia de concurs, se anunţă public prin afişarea la sediul ARACIS din municipiul Bucureşti, bd. Schitu Măgureanu nr. 1, sectorul 5, şi se afişează pe site-ul agenţiei www.aracis.ro la data finalizării concursului

5.5. Candidaţii selectaţi pentru a deveni membri ai Consiliului au obligaţia de a depune şi de a înregistra la ARACIS în termen de 3 zile lucrătoare de la data afişării listei menţionate la pct. 5.4 declaraţia prin care acceptă ocuparea postului, cu obligaţia de a respecta prevederile referitoare la legislaţia care reglementează raporturile de muncă şi incompatibilităţile,

5.6. Pentru candidaţii selectaţi ca membri ai Consiliului care nu depun declaraţia menţionată la pct. 5.5 se consideră că postul se ocupă de un alt candidat, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi şi conform criteriilor de departajare.

5.7. Lista completă a membrilor Consiliului se comunică în scris Ministerului Educaţiei Naţionale în termen de 3 zile lucrătoare de la data încheierii procedurii de selecţie consemnate în procesul-verbal, finalizată inclusiv conform prevederilor pct. 5.5 şi 5.6, după caz.

6. Dispoziţii finale

Prezenta procedură a fost aprobată de Plenul Consiliului ARACIS din 17 ianuarie 2013, conform reglementărilor în vigoare, şi se trimite la Ministerul Educaţiei Naţionale pentru a fi trimisă pentru publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

privind modificarea Metodologiei de stabilire şi ajustare a preţurilor pentru energia electrică şi termică, produsă şi livrată din centrale de cogenerare ce beneficiază de schema de sprijin, respectiv a bonusului pentru cogenerarea de înaltă eficienţă, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 3/2010

 

Având în vedere prevederile art. 5 alin. (1) lit. b) şi art. 5 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012, ale art. 79 alin. (7) lit. b) şi art. 96 alin. (5) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012 şi ale art. 22 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.215/2009 privind stabilirea criteriilor şi a condiţiilor necesare implementării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă pe baza cererii de energie termică utilă,

în temeiul dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit. (x) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007. aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin:

Art. I. - Metodologia de stabilire şi ajustare a preţurilor pentru energia electrică şi termică, produsă şi livrată din centrale de cogenerare ce beneficiază de schema de sprijin, respectiv a bonusului pentru cogenerarea de înaltă eficienţă, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 3/2010, publicat în Monitorul Oficial

al României, Partea I, nr. 77 din 4 februarie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 4 alineatul (2), semnificaţiile termenilor specifici „Combustibil majoritar” şi „Preţ reglementat pentru energia termică11 vor avea următorul cuprins:

 

„Combustibil majoritar

combustibilul cu ponderea cea mai mare în mixul de combustibil utilizat

Preţ reglementat pentru energia termică

preţul energiei termice aprobat prin decizie a preşedintelui ANRE, determinat individual pentru fiecare producător, în funcţie de combustibilul majoritar utilizat.”

 

2. Articolul 49 va avea următorul cuprins:

„Art. 49. - (1) Preţul reglementat pentru energia termică produsă şi livrată dintr-o centrală de cogenerare care beneficiază de schema de sprijin se stabileşte pe baza preţului de referinţă al energiei termice corespunzător combustibilului majoritar utilizat de capacităţile de producere din centrala respectivă.

(2) Preţul de calcul pentru energia termică produsă şi livrată din unităţile de cogenerare amplasate într-o centrală de cogenerare care beneficiază de schema de sprijin este egal cu preţul de referinţă al energiei termice corespunzător combustibilului majoritar utilizat de respectivele unităţi.

(3) Preţul de calcul pentru energia termică produsă şi livrată din capacităţile de producere separată amplasate într-o centrală de cogenerare care beneficiază de schema de sprijin se determină pe baza costurilor justificate şi nu poate fi mai mare decât preţul de referinţă al energiei termice corespunzător combustibilului majoritar utilizat de respectivele capacităţi.

(4) Preţul reglementat pentru energia termică produsă şi livrată sub formă de apă fierbinte dintr-o centrală de cogenerare care beneficiază de schema de sprijin se determină ca sumă dintre:

a) media, ponderată cu cantităţile de energie termică livrate sub formă de apă fierbinte din unităţile de cogenerare, respectiv din capacităţile de producere separată, a preţurilor de calcul determinate conform prevederilor alin, (2) şi (3);

b) costul justificat al energiei electrice consumate pentru pompele din reţeaua de termoficare raportat !a energia termică produsă şi livrată sub formă de apă fierbinte din centrală;

c) în cazul producătorilor care deţin în exploatare reţeaua termică de transport, costurile justificate aferente acesteia raportate la energia termică produsă şi livrată sub formă de apă fierbinte din centrală.”

3. Articolul 52 va avea următorul cuprins:

„Art. 52. - Combustibilul majoritar luat în considerare la determinarea bonusului acordat fiecărui producător se stabileşte numai pe baza combustibilului aferent unităţilor de cogenerare, fiind exclus combustibilul aferent capacităţilor de producere separată a energiei electrice, respectiv termice.”

Art. II. - Entităţile organizatorice din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei urmăresc respectarea prevederilor prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Niculae Havrileţ

 

Bucureşti, 23 ianuarie 2013.

Nr. 1.

 

ACTE ALE ORDINULUI ASISTENŢILOR MEDICALI GENERALIŞTI, MOAŞELOR ŞI ASISTENŢILOR MEDICALI DIN ROMÂNIA

 

ORDINUL ASISTENŢILOR MEDICALI GENERALIŞTI, MOAŞELOR ŞI ASISTENŢILOR MEDICALI DIN ROMÂNIA

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea Statutului Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, adoptat prin Hotărârea Adunării generale naţionale a Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România nr. 1/2009

În temeiul art. 52 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 144/2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă şi a profesiei de asistent medical, precum şi organizarea şi funcţionarea Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, cu modificările ulterioare,

Adunarea generală naţională a Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România emite următoarea hotărâre:

Art. I. - Statutul Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, adoptat prin Hotărârea Adunării generale naţionale a Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România nr. 1/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 26 februarie 2009, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 20, litera g) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„g) administrează şi gestionează patrimoniul filialei.”

2. La articolul 30 alineatul (2), litera h) se modifică şi va avea următorul cuprins:

»h) administrează şi gestionează patrimoniul sediului central.”

3. Articolul 33 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 33. - Preşedintele de onoare este ales din rândul personalităţilor care au avut o contribuţie deosebită la dezvoltarea profesiei de asistent medical generalist, moaşă şi asistent medical.”

4. După articolul 33 se introduc două noi articole, articolele 331 şi 332, cu următorul cuprins:

„Art. 331. - Preşedintele de onoare nu este indemnizat.

Art. 332. - Titlul de «preşedinte de onoare» se retrage prin hotărârea Consiliului Naţional al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, adoptată cu majoritate simplă de voturi.”

Art. II. - Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România,

Mircea Timofte

 

Bucureşti, 19 decembrie 2012.

Nr. 1.